Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

STUDIU GEOTEHNIC MODERNIZARE DN 72 GETI PLOIETI, KM 0+000 KM 76+180

BORDEROU

PIESE SCRISE

Capitolul I: Introducere Capitolul II: Localizare Capitolul III: Geologia si geomorfologia regiunii Capitolul IV: Hidrologia si hidrografia Capitolul V: Conditii climatologice Capitolul VI: Conditii seismice Capitolul VII: Incadrarea in zone de risc natural Capitolul VIII: Descrierea obiectivului studiat Capitolul IX: Categoria geotehnica Capitolul X: Concluzii Capitolul XI: Recomandari

ANEXE Planuri de situatie, scara 1:25000 Harta geologica Imagini foto de la obiectivul studiat Fise de foraj Calcul capacitati portante

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

STUDIU GEOTEHNIC MODERNIZARE DN 72 GESTI PLOIESTI, KM 0+000 KM 76+180

Capitolul I: INTRODUCERE

Obiectul prezentului studiu geotehnic l reprezint traseul DN 72, Geti - Ploieti, sectorul de drum cuprins intre km 0+000 76+180. Studiul geotehnic preliminar are la baz o cartare geotehnic efectuat pe teren, materiale bibliografice de specialitate, un referat de expertiza privind starea tehnica a drumului naional DN72 efectuat n anul 2004 precum si investigatii de teren si de laborator, efectuate conform prevederilor nbormativelor in vigoare. Studiul geotehnic preliminar este ntocmit n conformitate cu NP074/2007: Normativ privind principiile, exigenele i metodele cercetrii geotehnice a terenului de fundare.

Capitolul II: LOCALIZARE

Drumul naional 72 reprezint o legtur rutier important n zona de sud a reelei naionale, el face conexiunea rutier ntre DN 7 i nodul rutier al centurii ocolitoare a Municipiului Ploiesti. Din punct de vedere a nscrierii n reeaua rutier, drumul naional DN72 asigur circulaia vehiculelor n jud. Dmbovia i Prahova pe direcia vest-est, n zona subcarpatic. Pe parcursul traseului exist o serie de legturile rutiere importante care faciliteaz desfsurarea traficului att cel de interes local, ct i traficul de tranzit. Principalele intersecii ale traseului sunt cu DN 71: Bldana Moreni Sinaia i DN 72A: Geti Cmpulung Muscel. Deasemenea, exist o serie de alte conexiuni rutiere cu drumuri judeene i locale (DJ 702B, DJ 721, DJ 720 , DJ 720A si DJ 101A).

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

Din punct de vedere administrativ DN 72 face legtura ntre judeele Dmbovia (oraul Geti) i Prahova (Municipiul Ploieti).

fig. 1: Traseu DN 72, km 0+000 76+180

Capitolul III: GEOLOGIA SI GEOMORFOLOGIA REGIUNII

III.1. Stratigrafia

Din punct de vedere stratigrafic, zona studiata se incadreaza dupa cum urmeaza: zona dintre km 0+000 24+352 aparine Depresiuni Getice. Aceasta unitate din fata Carpatilor Meridionali reprezinta o depresiune nascuta prin scufundarea unei zone de cristalin care tinea de Carpati si facea legatura intre acestia si Balcanii. Depresiunea Getica este marginita la est de Valea Dambovitei si la vest de Dunare iar la sud se ridica pe fundamental de tip moesic. zona dintre km 24+352 76+180 aparine Molasei Carpatice. Aceasta constituie in structura actual unitatea tectonic cunoscut sub numele de pnza subcarpatic. Aceasta s-a individualizat n urma micrilor moldavice din Sarmaianul timpuriu i

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

afloreaz in tot lungul Carpailor Orientali, ntre linia tectonic extern i linia tectonic pericarpatic. Pnza subcarpatic are o lime foarte variat, de la cteva sute de metri n Bucovina, pn la 30 35 km n zona de curbur i n nordul Munteniei, n zona cutelor diapire. n regiunea cercetat, formaiunile ntlnite sunt de vrst cuaternar (Pleistocen inferior, mediu i superior i Holocen superior).

Pleistocen inferior (qp1): este reprezentat printr-un complex de pietriuri, nisipuri,

bolovanisuri, cu intercalatii de argile (stratele de Candesti). Aceste depozite prezint o dezvoltare continu pe tot teritoriu, ncepnd din Valea Teleajenului pn n Valea Argeului. Grosimea acestor strate variaz ntre 100 i 500 m.

Pleistocen mediu superior (qp2 qp3): Stratele de Candesti sunt acoperite de argile
nisipoase rosii de tip loessoid care la partea superioara trec la depozite loesoide prafoase galbui. Grosimea lor variaza intre 5 m si 20 m.

Pleistocen superior (qp32): depozitele aluvionare aparinnd terasei superioare. Terasa

superioar apare dezvoltat pe vile Prahova, Ialomia i Dmbovia. Aluviunile terasei superioare mpreun cu depozitele loessoide din acoperi au o grosime cuprins ntre 10 i 25 m. Aceste aluviuni sunt considerate ca reprezentnd partea mijlocie a Pleistocenului superior.

Pleistocen superior (qp33): depozitele aluvionare aparinnd terasei inferioare.

Terasa

inferioar apare larg dezvoltat n bazinele vilor Dmbovia i Ialomia. Ea ocup tot interfluviu Dmbovia Ialomia din aval de Trgovite, iar depozitele ei aluvionare afloreaz prin numeroase locuri din ambele vi. Aluviunilor grosiere ale acestei terase sunt acoperite de depozite loessoide, grosimea total a sedimentelor fiind de 10-25 m.

Holocen superior (qh2): pietriurile, nisipurile i argilele aparinnd esului aluvial au fost
repartizate prii superioare a holocenului.

III.2. Tectonica

Aranjamentul tectonic al Depresiunii Getice este urmare a miscarilor moldavice din Sarmatianul timpuriu. Acestea au reactivat si fracturile din fundament, astfel incat treptele mai ridicate ale acestuia din urma au capatat tendinta de incalecare spre sud, afectand si depozitele depresiunii pana la Sarmatianul inferior inclusiv.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

Structura cutata a Depresiunii Getice, nu poate fi observata la zi decat intre Valea Oltului si Oltet. Un alt aspect important este cel al influentei tectonicii de sub pietrisuri asupra unor forme de suprafata. Astfel, anticlinalele ascunse impun cote topografice mai mari, vai mai adanci si mai rectilinii, sporesc numarul de terase (anticlinalele Leordeni-Suta Seaca, Ludesti-Dragomiresti etc.); sinclinalele au repercursiuni inverse: cote mai coborate, meandrari accentuate, vai mai largi si colmatate, scaderea numarului de terase, convergente de vai. n aranjamentul tectonic actual al Carpailor Orientali, molasa carpatic inferioar constituie pnza subcarpatic. Deformrile i reaezrile pe care le-a suferit aceast zon s-au produs n trei faze tectogenetice. Primele deformri ale zonei de molas au avut loc n Burdigalian (faza eostiric), fiind determinate de nclecarea fliului extern peste molasa carpatic, nainte ca aceasta din urm s fie individualizat ca unitate tectonic. Al doilea moment tectogenetic definitoriu n evoluia zonei de molas l constituie paroxismul moldavic din Sarmaianul timpuriu. Acesta a condus la nclecarea formaiunilor molasei carpatice inferioare peste unitile de vorland. Ultimele deformri care au afectat pnza subcarpatic sunt rezultatul micrilor valahice din Pliocenul terminal. Acestea au dus la stabilirea raporturilor tectonice ntre molasa inferioar i molasa superioar i au influenat cutarea n stil diapir a ansamblului molasic (inferioar i superioar) din sectorul valah al pnzei subcarpatice.

III.3. Geomorfologia

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul studiat apartine att piemontului Getic ct i Cmpiei Romne. Cmpia Romn a fost mprit, dup tipul de relief major, n 12 subtipuri de cmpii, care sub aspect practic ar mai putea fi diversificate, n plus, dup morfometrie i chiar dup structur. Zona studiat aparine subtipului cmpiei piemontane subcarpatice, de tip conuri-terase. Acestea este tipic n golful Trgovite-Ploieti (Cmpia Trgovitei, Cmpia Cricovului i Cmpia Ploietiului). S-au format pe fundament subcarpatic, peste care s-au depus aluviuni a dou niveluri de conuri piemontane.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

Piemontul Getic reprezint zona de contact dintre Cmpia Romn i Munii Carpai. Acesta are ca specific o ptur de formaiuni piemontane, asa-zisele strate de Cndeti, care nclin n principal de la nord la sud, de la 200-300m deasupra Cmpiei Romne.

III.4. Solurile

In zona studiata solurile intalnite pot fi de mai multe feluri, si anume: soluri brun rocate i soluri brun rocate luvice soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice si luvisoluri albice

III.5. Roci ca materiale de constructii

1. Argile comune -

Zcmntul Crngurile: este situat la vest de comuna Crnguri, n imediata apropiere a fabricii
de crmid. Se exploateaz argile cuaternare. Grosimea medie a oriziontului exploatat este de 4 m, la partea superioar avnd o copert de 0,3 m, constituit din sol de culoare cafenie.

Zcmntul Doiceti-Valea Bradului: este situat la 1 km nord de drumul comunal DoicetiGlodeni, la circa 5 km de fabrica de crmid. Este constituit din argil galben pe alocuri cenuie, argil nisipoas i argil marnoas cenuie vnt, dispus n strate cu grosimi ce variaz ntre 1,5 9,1 m la argila galben i 3,25 33,60 m la argila marnoas cenuie vnt.

2. Nisipuri si pietrisuri Pe rurile Arge i Dmbovia, se afl importante acumulri de nisipuri i pietriuri de foarte bun calitate, localizate n albia major i minor. Dintre cele mai importante zcminte menionm: -

Zcmntul Geti-Ioneti: in albia major a rului Arge, n amonte i n aval de podul de

peste ru, grosimea depozitelor aluvionare variaz ntre 6 -10 m, iar coperta format din nisip argilos este de 0.5 - 1 m.

Zcmntul Fusea-Mtsaru: n dreptul satului Puul cu Salcie comuna Mtsaru, n albia

rului Arge, grosimea balastului variaz ntre 6 24 m, cu unele intercalaii de argil de 0,1 2,4 m grosime. Coperta este de 0,2 0,4 m.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

Zcmntul Nisipurile Ulmi: pe teritoriul comunei Ulmi, la aproximativ 7 km de Trgovite,

grosimea utilului variaz ntre 1,5 3,8 m. Coperta, constituit din argil nisipoas, are grosimea de 0,4 1 m.

Zcmntul Viioara: n albia minor i major a rului Ialomia, la aproximativ 7 km sud de

Trgovite n dreptul localitii Viioara, grosimea medie a depozitelor aluvionare este de 5,7 m, iar coperta variaz ntre 0,9 1,9 m.

Zcmntul Valea Voievozilor: se afl n partea de nord a oraului Trgovite, la 3 km de

DN72 Ploieti-Trgovite, n malul drept al vii Ialomia. Din punct de vedere granulometric zcmintele sunt constituite din nisipuri, pietriuri i

uneori bolovniuri, n proporii variabile. Din punct de vedere petrografic elementele constituente sunt reprezentate prin 40 60 % cuar, 30 35 % roci metamorfice, 5 7 % eruptiv, 5 10 % roci sedimentare. Parametrii calitativi ai agregatelor sensibili mbuntii dup splare i sortare se recomand a fi utilizate la betoane de mrci superioare, precum i la balastarea drumurilor. Condiiile de trasnport i exploatare sunt favorabile i permit organizarea unor exploatri intensive.

Capitolul IV: HIDROLOGIA si HIDROGRAFIA

Principalele cursuri de apa care traverseaza zona studiat sunt: rul Dmbovia i rul Ialomia. Rul Dmbovia este cel mai important afluent al Argeului. Rul intr n judeul cu acelai nume la Malul cu Flori (unde are un debit multianual de 9,55 m3/s), pentru ca la ieirea din jude debitul s fie de 11,2 m3/s. Rul Ialomia i culege izvoarele din circurile glaciare de sub Piatra Obriei, la 2450m. Debitul n cursul superior este de 2,8 m3/s, avnd un poteial hidroenergetic apreciabil. Interfluviul Dmbovia - Ialomia este drenat de cei doi aflueni: Colentina i Ilfov, care conflueaz cu Dmbovia n afara judeului cu acelai nume. Apele subterane depind att de gradul de permeabilitate, ct i de grosimea i extinderea rocilor care le inmagazineaz. n zona subcarpatic, datorit gradului diferit de permeabilitate, se remarc prezena straturilor acvifere n depozitele de pietriuri, nisipuri i argile.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

Capitolul V: CONDITII CLIMATOLOGICE

V.1. Climat

Din punct de vedere al sectoarelor de clima zonala, zona traseului DN 72 apartine climatului continental, cu etaj topoclimatic montan si de campie.

V.2. Precipitatii

Din punct de vedere al precipitatiilor atmosferice, zona prin care trece drumul judeteal 72 se caracterizeaz prin valori medii multianuale intre 600-700 mm, cu valori minime de circa 400 mm si maxime de peste 900 mm. Numarul mediu al zilelor cu cerul acoperit dimineata (nebulozitatea medie anuala) este intre 5-6/10 (5-6 zile din 10), durata medie de stralucire a soarelui fiind de la 2000 pana la 2250 de ore intr-un an.

V.3. Temperaturi Temperatura medie a lunii ianuarie este intre -3oC si 0oC. Temperatura medie a lunii iulie este intre 20o si 23oC. Temperatura aerului (valori medii multianuale) este intre 6oC si 8oC. Din punct de vedere al frecventei medie a zilelor tropicale, zona DN 72 se situeaza in aria regiunilor cele mai calde (peste 30 zile). Frecventa medie a zilelor de iarna, in care temperatura maxima de sub 0oC este de 20-30 zile.

V.4. Vanturi

Zona studiat se afla intr-o zona in care exista vanturi dominante din sectorul vestic (V, NV, SV).

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

V.5. Adancime de inghet

In conformitate cu STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei, zona studiat are adancimea de inghet de 80-90 cm cu exceptia zonei localitii Trgovite unde adancimea de inghet este de 90-100 cm. In conformitate cu STAS 1709/1-90: Adancimea de inghet in complexul rutier, zona cuprins ntre localitile Geti i Trgovite are un tip climatic II, cu indicele de umiditate Thornthwaite Im= 0...20oCxzile. Zona cuprins ntre localitile Trgovite i Ploieti are un tip climatic I, cu indicele de umiditate Thornthwaite Im=-20...0oCxzile. Prima zi de inghet apare dup 21 Octombrie, iar ultima zi de inghet se inregistreaza intre 11 Aprilie si 1 Mai cu exceptia zonei localitii Ploieti ultima zi de inghet se inregistreaza nainte de 11 Aprilie. Numarul zilelor cu solul acoperit de zapada este de peste 50 de zile cu excepia zonei localitii Ploieti unde avem peste 30 de zile. Grosimea medie anuala a stratului de zapada pe sol este de peste 60 cm.

Capitolul VI: CONDITII SEISMICE

Conform reglementrii tehnice Cod de proiectare seismic Partea 1 Prevederi de proiectare pentru cldiri indicativ P 100-1/2006, zonarea valorii de varf a acceleraiei terenului pentru proiectare, in zona studiata, pentru evenimente seismice avnd intervalul mediu de recuren IMR = 100 ani, are o valoare ag = 0,24-0,28g. Valoarea de vrf a acceleraiei pentru componenta vertical a miscrii terenului avg se calculeaz ca fiind: avg = 0,7 ag unde: avg = acceleraia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontal a micrii terenului) ag = acceleraia terenului pentru proiectare (pentru componenta vertical a micrii terenului) Perioada de control (col) Tc a spectrului de rspuns reprezinta grania dintre zona de valori maxime n spectrul de acceleraii absolute i zona de valori maxime n spectrul de viteze relative. Pentru zona studiata perioada de col are valoarea Tc= 1.0 sec.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

10

Capitolul VII: INCADRAREA IN ZONE DE RISC NATURAL

Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste DN72 se va face in conformitate cu Monitorul Oficial al Romaniei: Legea nr. 575/noiembrie 2001: Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a V-a: zone de risc natural. Riscul este o estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Factorii de risc avuti in vedere sunt: cutremurele de pamant, inundatiile si alunecarile de teren.

1. cutremurele de pamant: zona de intensitate seismica pe scara MSK este 81, cu o perioada de revenire de cca. 50 ani; 2. inundatii: aria studiata se incadreaza in zone cu cantitati de precipitatii cuprinse intre 100 150 mm in 24 de ore, cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa si scurgerilor pe torenti; 3. alunecari de teren: aria studiata se incadreaza in zone cu potential de producere a alunecarilor scazut, cu probabilitate de alunecare foarte redus.

Capitolul VIII: DESCRIEREA OBIECTIVULUI

VIII.1. Descriere traseu

Sectorul km 3 + 000 km 6 + 000 reprezint un traseu omogen din punct de vedere al

alctuirii sistemului rutier (beton de ciment acoperit cu un strat de material bituminous cu grosimi cuprinse ntre 1 3 cm). Pe aceast poriune exist exfolieri locale, destul de rare, ale materialului bituminous. Nu s-au remarcat cedri ale sistemului rutier.

Sectorul km 7 + 000 km 14 + 000 reprezint un sector n care degradrile prin exfoliere

ale stratului bituminous apar frecvent, lucru care mpiedic deplasarea vehiculelor.

Sectorul km 14 + 000 km 20 + 000 prezint degradri sub aspectul exfolierilor, dar i

sub forma unor cedri locale a imbrcmintii n zona km 20 unde exista un pavaj degradat. De menonat faptul c, n zona km 16 17, n poriunea care traverseaz pdurea, nu exist

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

11

dispozitive de colectare i evacuare a apelor de suprafa, lucru care face ca n zona drumului s se acumuleze umiditate care poate periclita funcionarea sistemul rutier.

Sectorul km 20 + 000 km 38 + 000 reprezint un tronson alctuit din sistem rutier rigid
(dale din beton de ciment) pe care a fost aplicat un strat de slurry. Exfolierile existente sunt mobilizate, n principal, la rosturi. Acest tip de degardare este predominant n aceast zon. Referitor la dalele din beton de ciment trebuie menionate o serie de deficiene care pot fi enumerate astfel: degradri sub forma de fisuri; desprinderi la rosturi a betonului de ciment; rosturi transversale cu deschideri foarte mari 3 4 cm; rosturi transversale blocate cu material pietros care mpiedic dilatarea dalelor; rosturi longitudinale cu deschideri mari de 3 4 cm.

Considerm c rosturile cu deschideri mari, indic faptul c nu exist gujoane sau ancore. Dac acestea au existat, nu mai lucreaz eficient n structur. Considerm, de asemenea, c degradrile rosturilor sunt grave pentru exploatarea viitoare a sistemului rutier i de aceea sunt necesare lucrri de reparaii.

Sectorul km 38 + 000 km 50 + 000 este caracterizat prin tronsoane n care exist pavaj
cu dale din beton (alternativ). Nu s-a putut realiza o sectorizare exact a acestora prin poziii kilometrice. Degradrile nregistrate pe acest sector au o severitate mai ridicat sub aspectul exfolierilor materialului bituminous precum i a unei zone cu cedari ale pavajelor. Remarcm de asemenea faptul c dalele din beton de ciment prezint unele fisuri grave (10 15 %), iar rosturile transversale i longitudinale au deschideri exagerate. Rosturile transversale sunt colmatate cu material pietros care blocheaz dilatarea. Exista posibilitatea ca dalele blocate s se sparg la capete, n sezonul cald.

Sectorul km 50 + 000 km 51 + 000 se caracterizeaz cu o situatie dificil sub aspectul

apariiei unei cedri a terasamentelor n zona din vecinatatea pasajului peste calea ferata. Din analiza preliminar a situatiei constatm o alunecare a terenului. Zona de alunecare mobilizat se estimeaz pe o lungime de circa 200 300 m n curba. Se pare c alunecarea exist de mai mult timp, ea fiind stabilizat parial prin lucrari de consolidare realizate n etape anterioare: Zid de sprijin din beton cu ramfori la baza taluzului de rambleu care se comport bine

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

12

Sprijinire cu gabioane la nivelul platformei drumului degradat n proportie de 5060 %

Din observaiile de pe teren s-au constatat urmtoarele deficiene: Exist umiditate ridicat la piciorul terasamentului; apa acumultat nu are posibiliti de scurgere.

Nu exist vegetaie, plantaii, pe versantul care alunec. Sprijinirea cu gabioane are tasri i parial nclinri ale casetelor. Fundaia gabioanelor este n mare parte splat sau prezint caverne grave. La nivelul platformei cii exist un parapet greu din elemente din beton armat prefabricat, care ncarc nejustificat zona cu alunecare.

Nu exist un sistem pentru colectarea i evacuarea apelor de suprafat. Nu este clar dac masivul care alunec are prevzut un sistem de drenare a apelor n exces din corpul terasamentului. VIII.2. Traseul n plan

Traseul drumului national DN72 se nscrie n formele de relief ale zonei, esdeal, fr probleme deosebite pentru elementele geometrice n plan. Curbele traseului n plan sunt amenajate cu raze de cuprinse ntre 90 si 2000 m. Aceste valori permit o vitez posibil de circulaie pentru vehicule, de cel puin 40 km/h. Se remarc c drumul existent urmez vechiul traseu al drumurilor subcarpatice din Muntenia. Interseciile traseului cu reeaua de drumuri din zon se realizeaz la nivel. Se remarc faptul c exist intersecii cu 3 si 4 accese. Majoritatea interseciilor sunt semnalizate i asigur accesul pe drumul principal (DN72), cu semne de circulaie i indicatoare rutiere.

VIII.3. Traseul n profil longitudinal

In profil longitudinal drumul este realizat apropiat de nivelul terenului natural, cu declivitti reduse. Exist poriuni de traseu aproximativ n palier, mai ales n localiti. Aceste sectoare pun probleme legate de scurgerea apelor de suprafa. In general, asigurarea colectrii i evacurii apelor pluviale din zona drumului se realizeaz cu ajutorul dispozitivelor de colectere i evacuare a apelor de suprafa, care n cea mai mare parte asigur scurgerea apelor n lungul traseului.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

13

Sub aspectul declivitilor se remarc valori cuprinse ntre 0,06% i 6%. Exist un sector cu declivitate mare: 10.95%, pe o lungime redus (33.00 m) care se poate corecta cu ocazia unor lucrrilor de modificare a traseului. Racordrile verticale se realizeaz cu raze cuprinse ntre 1600 i 3000 m. Din acest punct de vedere traseul nu ridic probleme pentru proiectul de reabilitare.

VIII.4. Acostamente

In legatur cu starea acostamentelor se constat c exist sectoare n care acostamentele prezint degradri majore. Aceste degradri pun n pericol n termen scurt starea de funcionare a sistemului rutier. Degradrile constau n: cedri ale acostamentelor, decalaje n raport cu suprafaa sistemului rutier ca urmare a lipsei de material n corpul acostementului.

VIII.5. Lucrri de art (poduri, pasaje i podee)

Podetele intalnite n lungul traseului se materializeaz prin podee boltite cu deschideri de 1.00 m i podee dalate cu deschideri cuprinse ntre 4.00 i 6.00 m. DN72 se intersecteaz cu patru treceri la nivel peste CF la Km : 33+900; 40+830; 51+227; 57+830 si la Km. 50+400 pasaj superior peste C.F. Pe traseu exista 21 de poduri. Lucrarile de art sunt de amploare medie mic, fiind reprezentate prin poduri si pasaje din beton armat cu deschideri de pana la 30 m.

VIII.6. Santuri sau rigole

Colectarea si evacuarea apelor de suprafa se realizeaz cu ajutorul rigolelor triunghiulare i a anurilor trapezoidale. n lungul traseului exist degradari ale acestor dispozitive. Deasemenea exist poriuni de traseu n care sanurile sunt neprotejate, colmatate sau nierbate. Rigolele triunghiulare i anturile trapezoidale nu au ntotdeuna asigurat panta necesar scurgerii apelor.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

14

VIII.7. Parapeii

Parapeii pentru protejarea traficului de vehicule sunt de tip greu, semigreu sau uor. Aceti parapei sunt alctuii din: glisiere metalice sau din beton de ciment. In cea mai mare parte, acetia corespund condiiilor de exploatare. VIII.8. Drenuri

Lucrrile subterane pentru colectarea si evacuarea apelor sunt reprezentate printr-un dren normal executat pe partea dreapt, ntre km 47+ 445 i km 47+ 770.

VIII.9. Lucrri de sprijinire

Stabilitatea versantilor in cea mai mare parte a traseului nu pune probleme deosebite, cu exceptia sectorului de la km 50 unde exist o alunecare de teren apreciabil destul de periculoas. Lucrarile de sprijinire executate pe traseu sunt: ziduri de sprijin de debleu din beton de ciment, cu fundatii continue: km 24+ 006; km 46+ 909; km 47+ 120; km 52+ 422; km 53+ 316. ziduri de sprijin de rambleu (de platform) din beton de ciment, i de gabioane cu fundatii continue: km 46+ 830; km 50+000.

VIII.10. Sistemul rutier

Sistemul rutier este alctuit, pe sectoare, din: straturi din materiale bituminoase aternute peste dale de beton de ciment. dale din beton de ciment pe fundaie din materiale granulare; straturi din materiale bituminoase aternute peste pavaj din pavele normale; pavaj din pavele normale pe fundatie din materiale granulare.

In tabelul urmator sunt analizate lungimile sectoarelor cu diferitele sisteme rutiere mentionate mai sus.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

15

Sectoare cu mbrcminte din beton de ciment 2230 400 Lungimi sectoare (m) 11850 1400 1993 815 1940 33580

Sectoare cu mbrcminte asfaltic pe dale din beton 2270 4100 3650 114 516 1000

Sectoare cu imbracaminte asfaltic pe pavele 2200

Sectoare cu pavaj din pavele 103 359 60 20

Total

54 208 79.02%

11 650 16.98%

2200 3.2%

542 0.79%

Dup cum se remarc, ponderea sistemului rutier rigid este major. Acest lucru sugereaz faptul c soluia de consolidare trebuie s fie unitar i omogen pe tot traseul.

Capitolul IX: INVESTIGAII GEOTEHNICE

Investigatiile geotehnice au constat din investigatii de teren si investigatii de laborator.

IX.1. Investigatii de teren

Investigatiile de teren au avut drept scop recunoasterea terenului, cunoasterea stratificatiei terenului, a continuitatii stratelor. Investigatiile de teren s-au facut prin observatii directe, foraje geotehnice cu diametrul de 8 cu adncimi cuprinse ntre 6.00 i 20.0 m si penetrari dinamice in foraje (SPT). S-au realizat si investigatii de laborator, in conformitate cu standardele in vigoare.

IX.1.1. Observatii directe

S-a efectuat o cartare pe intreg traseul viitoarei autostrazi. Descrierile realizate in urma studierii terenului au stat la baza intocmirii prezentului studiu geotehnic.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

16

IX.1.2. Foraje geotehnice

Pentru studierea conditiilor geotehnice au fost executate 17 de foraje geotehnice, conform STAS 1242/4-85: Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi. Forajele au fost executate pentru identificarea si descrierea litologiei. Adancimea de investigare a forajelor este de 6.00-20.00 m. Forajele au fost amplasate la urmatoarele pozitii kilometrice: INDICATIV FORAJ
FG1 FG2 FG3 FG4 FG5 FG6 FG7 FG8 FG9 FG10a FG10b FG11 FG12 FG13 FG14 FG15 FG16

OBIECTIV

POZIIE Adancime Km

Adancime sub talpa de fundare

6.7 1.3 3.1 3.6 2.9 2.9 5.6 2.1 2.0 6.2 5.2 6.2 3.8 4.2 2.6

Parau Potop la Geti Scurgere la Dragodana Scurgere la Dragodana Scurgere la Dragodana Scurgere la Dragodana Scurgere la Picior de Munte Scurgere la Picior de Munte Scurgere la Olteni Scurgere la Viioara Scurgere la Trgovite Scurgere la Trgovite Pru Slnic la Razvad Pru Slnic la Scuieni Pru Pascov la Adnca Pasaj peste CF302 Scuieni Canal de irigatii la Brteanca an la Brteanca

2+301 3+273 4+174 4+710 5+148 7+738 9+769 16+970 20+277 24+095 24+095 39+152 45+727 48+091 50+017 65+226 67+942

15.3 15.3 15.0 7.5 6.6 7.8 15.0 7.0 6.0 8.5 8.0 15.3 9.0 7.0 20.0 7.0 6.0

Din foraje au fost recoltate probe tulburate si netulburate care au fost analizate in laborator, in conformitate cu standardele in vigoare si respectand cerintele normelor de proiectare. Pozitionarea forajelor se regaseste si pe planul de situatie anexat prezentului studiu geotehnic.

IX.1.5. Penetrari standard in foraj (SPT)

Acesta metoda de testare in situ se executa in conformitate cu STAS 1242/5-88: Teren de fundare. Cercetarea terenului de fundare prin penetrare dinamica standard in foraj. In general metoda de cercetare prin penetrare dinamica standard in foraj se executa in pamanturi coezive si nisipoase. Aceasta metoda poate fi aplicata si in cazul nisipurilor cu pietris, pietrisurilor si pamanturilor cu concretiuni, cu conditia inlocuirii cutitului circular deschis de la partea superioara a tubului carotier cu un con din otel avand la varf unghiul de 60o. Incercarea de penetrare

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

17

dinamica standard in foraj consta in determinarea numarului necesar de lovituri N, aplicate de la 760 mm inaltime cu un berbec metalic avand masa de 63.5 kg, pentru ca tubul carotier sa patrunda in teren pe 300 mm adancime. Incercarile de penetrare dinamica standard in foraj se vor face la intervale de 2 m adancime si dupa fiecare schimbare a naturii si starii fizice a pamantului. In situatia atingerii unui numar de 50 lovituri la o incercare, determinarea la nivelul respective se va considera incheiata. Masurarea numarului de lovituri a fost facuta pentru fiecare 10 cm de patrundere in teren. Rezultatele se vor prezenta astfel: n1/n2/n3, unde: n1 = nr. de lovituri necesare patrunderii tubului carotier pe primii 10 cm n2 = nr. de lovituri necesare patrunderii tubului carotier pe urmatorii 10 cm n3 = nr. de lovituri necesare patrunderii tubului carotier pe ultimii 10 cm a. interpretare rezultate; materiale necoezive In functie de numarul total de lovituri inregistrate, gradul de indesare al materialelor testate este urmatorul:
Indesare Foarte afanat Afanat Indesare medie Indesat Foarte indesat Nr. Lovituri/ 300 mm penetratie 04 4 10 10 30 30 - 50 > 50

b. interpretare rezultate; materiale coezive Starea de consistenta a pamanturilor coezive, in functie de rezultatele penetrarilor dinamice in foraj, conform STAS 1243-88 este urmatoarea:
Starea de consistenta a pamanturilor Curgatoare Plastic curgatoare Plastic moale Plastic consistenta Plastic vartoasa Tare Nr. de lovituri N Pana la 2 1-4 5-8 9-15 16-30 Peste 30 Indice de consistenta Ic 0 0.01-0.25 0.25-0.50 0.51-0.75 0.76-0.99 1

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

18

IX.2. Investigatii de laborator

Au fost efectuate analize de laborator in conformitate cu standardele in vigoare. Analizele de laborator efectuate au fost urmatoarele: umiditatea naturala, conform STAS 1913/1-82 plasticitate si consistenta, conform STAS 1913/4-86 distributie granulometrica, conform STAS 1913/5-85 determinarea densitatii, conform STAS 1913/3--76 determinarea compresibilitatii, conform STAS 8942/1-89 determinarea rezistentei pamanturilor la forfecare, conform STAS 8942/2-82 Rezultatele analizelor de laborator sunt prezentate in fisele de foraj anexate prezentului studiu geotehnic.

Capitolul X: PARAMETRI GEOTEHNICI

In urma realizarii forajelor geotehnice s-a urmarit evidentierea parametrilor geotehnici ai stratelor din fundatia podurilor. X.1. Pod peste paraul Potop, la Gaiesti, km 2+301 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: 1 foraj geotehnic FG1, cu adancimea de 15.3 m 1 perforare in culee 7 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT

a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 5.6 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 6.8 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 1.2 m - calitate beton fundatie: poros, semialterat b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.30: sol vegetal 0.30-2.10: nisip fin, prafos, cafeniu, mediu indesar 2.10-3.50: nisip prafos argilos cafeniu, mediu indesat 3.50-4.10: argila prafoasa, cafeniu inchisa, plastic consistenta spre vartoasa 4.10-5.30: argila nisipoasa, plastic consistenta 5.30-11.20: nisip cu pietris mic, mediu indesat, umed saturat 11.20-15.30: nisip cu pietris cu interspatii argiloase, plastic vartoase Incepanad cu adancimea de -6.7 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub talpa fundatiei.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

19

c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 1.50 2.80 4.80 7.00 10.50 12.00 14.00 Nr. lovituri Ic (pentru roci coezive) /30 cm 19 23 15 0.51-0.75 Plastic consistenta 28 30 43 37 ID (pentru roci necoezive) Indesare medie Indesare medie Indesare medie Indesat Indesat Indesat

d. apa subterana Apa subterana a fost intalnita la adancimea de -4.20 m e. recomandari Se recomanda fundarea indirecta, pe piloti forati de diametru mare, executati cu tubaj recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 10.0 m si luand in considerare o grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R = 182.96 tf, fundat in roci necoezive.

X.2. Scurgere la Dragodana, km 3+273 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: 1 foraj geotehnic FG2, cu adancimea de 15.3 m 1 perforare in culee 6 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT

a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 2.4 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 3.9 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 1.5 m - calitate beton fundatie: poros, semialterat b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.30: 0.30-3.20: 3.20-4.10: 4.10-6.40: sol vegetal argila prafoasa slab nisipoasa, cu rar pietris, plastic consistenta praf argilos slab nisipos cu rar pietris cenusiu, plastic consistent nisip prafos cenusiu, mediu indesat

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

20

6.40-14.10: nisip amestecat cenusiu galbui, cu rar pietris, indesat, saturat 14.10-15.30: nisip cu pietris, cu interspatii argiloase, indesat Incepanad cu adancimea de -1.3 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub talpa fundatiei.

c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 2.50 4.00 6.00 8.00 10.00 14.50 Nr. lovituri Ic (pentru roci coezive) /30 cm 14 0.51-0.75 Plastic consistenta 15 28 37 41 41 ID (pentru necoezive) roci

Indesare medie Indesat Indesat Indesat Indesat

d. apa subterana Apa subterana a fost intalnita la adancimea de -5.00 m e. recomandari Se recomanda fundarea indirecta, pe piloti forati de diametru mare, executati cu tubaj recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 10.0 m si luand in considerare o grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R = 374.63 tf, fundat in roci necoezive.

X.3. Scurgere la Dragodana, km 4+174 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: 1 foraj geotehnic FG3, cu adancimea de 15.0 m 1 perforare in culee 6 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT

a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 2.7 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 4.6 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 1.9 m - calitate beton fundatie: alterat

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

21

b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-1.60: nisip prafos argilos, afanat 1.60-6.30: nisip cu pietris mediu indesat (saturat de la 2.0 m) 6.30-10.00: nisip prafos slab argilos galbui, cafeniu, indesat 10.00-15.00: nisip prafos slab argilos cu pietris galbui cafeniu, indesat Incepanad cu adancimea de -3.10 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub talpa fundatiei. c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 1.20 4.00 5.50 8.00 11.00 14.00 Nr. lovituri Ic (pentru roci coezive) /30 cm 9 15 22 36 35 41 ID (pentru roci necoezive) Afnat Indesare medie Indesare medie Indesat Indesat Indesat

d. apa subterana Apa subterana a fost intalnita la adancimea de -2.00 m e. recomandari Se recomanda fundarea indirecta, pe piloti forati de diametru mare, executati cu tubaj recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 11.0 m si luand in considerare o grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R = 164.61 tf, fundat in roci necoezive.

X.4. Scurgere la Dragodana, km 4+710 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 1 foraj geotehnic FG4, cu adancimea de 7.50 m - 1 perforare in culee - 4 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 3.5 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 5.5 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 2.0 m

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

22

- calitate beton fundatie: poros semialterat b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.30: 0.30-2.80: 2.80-5.30: 5.30-6.30: 6.30-7.50: sol vegetal nisip prafos slab argilos cu rar pietris mic, mediu indesat nisip galbui cafeniu cu rar pietris mic, indesat nisip fin prafos galbui cafeniu indesat nisip cu pietris indesat

Incepanad cu adancimea de -3.60 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub ralpa fundatiei. c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 2.00 4.00 5.50 7.20 Nr. lovituri Ic (pentru /30 cm coezive) 20 32 39 41 roci ID (pentru roci necoezive) Indesare medie Indesat Indesat Indesat

d. apa subterana Apa subterana a fost intalnita la adancimea de -4.40 m e. recomandari Se recomanda reabilitarea podului.

X.5. Scurgere la Dragodana, km 5+148 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 1 foraj geotehnic FG5, cu adancimea de 6.60 m - 1 perforare in culee - 3 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 3.60 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 4.60 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 1.0 m - calitate beton fundatie: alterat, segregat

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

23

b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-2.00: nisip prafos slab argilos mediu indesat 2.00-6.00: nisip prafos slab argilos mediu indesat spre indesat Incepanad cu adancimea de -2.90 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub ralpa fundatiei. c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 1.50 4.00 6.00 Nr. lovituri Ic (pentru roci coezive) /30 cm 20 25 29 ID (pentru roci necoezive) Indesare medie Indesare medie Indesare medie

d. apa subterana Apa subterana a fost intalnita la adancimea de -5.20 m e. recomandari Se recomanda reabilitarea podului. X.6. Scurgere la Picior de Munte, km 7+738 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 1 foraj geotehnic FG6, cu adancimea de 7.80 m - 1 perforare in culee - 3 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 4.00 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 6.00 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 2.00 m - calitate beton fundatie: poros semialterat b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.40: sol vegetal 0.40-7.80: argila nisipoasa prafoasa, cafeniecu rar pietris maruint, plastic consistenta spre vartos

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

24

Incepanad cu adancimea de -2.90 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub ralpa fundatiei. c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 2.50 5.00 7.00 Nr. lovituri /30 cm 11 20 25 Ic (pentru roci coezive) 0.51-0.75 0.76-0.99 0.76-0.99 Plastic consistenta Plastic vartoasa Plastic vartoasa ID (pentru roci necoezive)

d. apa subterana Apa subterana nu a fost intalnita in foraj. e. recomandari Se recomanda fundarea indirecta, pe piloti forati de diametru mare, executati cu tubaj recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 10.0 m si luand in considerare o grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R = 77.84 tf, fundat in roci coezive. X.7. Scurgere la Picior de Munte, km 9+769 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 1 foraj geotehnic FG7, cu adancimea de 15.0 m - 1 perforare in culee - 6 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 3.60 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 5.60 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 2.00 m - calitate beton fundatie: foarte alterat, segregat b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.60: 0.60-1.10: 1.10-2.60: 2.60-4.30: 4.30-6.80: umplutura drumului nisip cu pietris mediu, indesat argila prafoasa, cenusie, albastrie, cu rar pietris, plastic moale la consistenta nisip prafos slab argilos glabui, cafeniu cu rar pietris, mediu indesat nisip cu pietris indesat, saturat

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

25

6.80-9.20: argila prafoasa maronie, galbuie, plastic consistenta spre vartoasa 9.20-12.90: argila slab nisipoasa prafoasa, galbui cafenie 12.90-15.00: argila nisipoasa galbui cafeniecu concretiuni calcaroase si pietris, plastioc consistenta spre vartoasa Incepanad cu adancimea de -5.60 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub ralpa fundatiei. c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 2.00 4.00 6.00 8.00 11.00 14.00 Nr. lovituri /30 cm 7 18 32 14 16 19 Ic (pentru roci coezive) 0.51-0.75 Plastic moale Indesare medie Indesat 0.51-0.75 0.76-0.99 0.76-0.99 Plastic consistenta Plastic vartoasa Plastic vartoasa ID (pentru roci necoezive)

d. apa subterana Apa subterana a fost intalnita in foraj, la adancimea de -5.20 m. e. recomandari Se recomanda fundarea indirecta, pe piloti forati de diametru mare, executati cu tubaj recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 10.0 m si luand in considerare o grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R = 83.52 tf, fundat in roci coezive.

X.8. Scurgere la Olteni, km 16+970 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 1 foraj geotehnic FG8, cu adancimea de 7.0 m - 1 perforare in culee - 3 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 2.80 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 4.50 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 1.70 m - calitate beton fundatie: alterat, segregat

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

26

b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.40: sol vegetal 0.40-1.00: argila prafoasa slab nisipoasa cu rar pietris plastic consistent spre vartos 1.00-7.00: argila cenusie galbuie, cu rar pietris, plastic vartoasa spre tare Incepanad cu adancimea de -2.10 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub ralpa fundatiei. c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 2.00 4.20 6.20 Nr. lovituri /30 cm 19 21 27 Ic (pentru roci coezive) 0.76-0.99 0.76-0.99 0.76-0.99 Plastic vartoasa Plastic vartoasa Plastic vartoasa ID (pentru roci necoezive)

d. apa subterana Apa subterana nu a fost intalnita in foraj. e. recomandari Se recomanda reabilitarea podului.

X.9. Scurgere la Viisoara, km 20+277 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 1 foraj geotehnic FG9, cu adancimea de 6.0 m - 1 perforare in culee - 3 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 1.70 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 3.30 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 1.60 m - calitate beton fundatie: poros, semialterat

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

27

b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.30: sol vegetal 0.30-1.80: nisip argilos cu pietris, mediu indesat 1.80-6.00: pietris cu nisip cu intercalatii prafos - argiloase Incepanad cu adancimea de -2.00 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub ralpa fundatiei. c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 1.50 3.00 5.50 Nr. lovituri Ic (pentru /30 cm coezive) 11 19 25 roci ID (pentru roci necoezive) Indesare medie Indesare medie Indesare medie

d. apa subterana Apa subterana nu a fost intalnita in foraj. e. recomandari Se recomanda reabilitarea podului.

X.10. Scurgere la Targoviste, km 24+095 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 2 foraj geotehnic FG10a, cu adancimea de 8.50 m mal stang FG 10b, cu adancimea de 8.00 m mal drept - 2 perforari in culee - 6 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 4.20 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 6.20 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 2.00 m - calitate beton fundatie: semialterat

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

28

b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.20: 0.20-3.10: 3.10-5.90: 5.90-8.50: sol vegetal nisip cu pietris, cu intercalatii prafoase, mediu indesat nisip argilos prafos, mediu indesat pietris cu nisip cu rar bolovanis, indesat, saturat

Incepanad cu adancimea de 6.20 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub talpa fundatiei. c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 2.50 5.00 7.50 Nr. lovituri Ic (pentru roci coezive) /30 cm 31 25 38 ID (pentru roci necoezive) Indesat Indesare medie Indesare

d. apa subterana Apa subterana a fost intalnita in foraj la adancimea de -2.80 m. e. recomandari Se recomanda fundarea indirecta, pe piloti forati de diametru mare, executati cu tubaj recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 7.0 m si luand in considerare o grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R = 255.55 tf, fundat in roci necoezive. X.11. Parau Slanic la Razvad, km 39+152 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 1 foraj geotehnic FG11, cu adancimea de 15.30 m - 7 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.50: 0.50-2.30: 2.30-4.70: 4.70-5.60: 5.60-7.80: 7.80-9.40: umplutura argila prafoasa cafenie nisip prafos slab argilos cu rar pietris, afanat spre mediu indesat argila nisipoasa cu rar pietris nisip cu pietris in interspatii cu argila prafoasa, indesat argila nisipoasa cafenie cu pietris

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

29

9.40-15.30: argila prafoasa nisipoasa cenusie cu rar pietris b. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 1.80 3.20 5.00 6.50 9.00 12.00 14.00 Nr. lovituri /30 cm 15 11 18 29 17 16 18 Ic (pentru roci coezive) 0.51-0.75 0.76-0.99 0.76-0.99 0.76-0.99 0.76-0.99 Plastic consistenta Indesare medie Plastic vartoasa Indesare medie Plastic vartoasa Plastic vartoasa Plastic vartoasa ID (pentru roci necoezive)

c. apa subterana Apa subterana a fost intalnita in foraj la adancimea de -7,60 m. d. recomandari Se recomanda reabilitarea podului.

X.12. Parau Slanic la Sacuieni, km 45+727 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 1 foraj geotehnic FG12, cu adancimea de 9.0 m - 1 perforare in culee - 4 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 4.20 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 6.70 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 2.50 m - calitate beton fundatie: poros, semialterat b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.40: 0.40-1.50: 1.50-2.30: 2.30-3.50: 3.50-9.00: sol vegetal praf nisipos slab argilos cafeniu galbui nisip fin prafos, mediu indesat spre indesat argila fin nisipoasa, nisip cu pietris in interspatii cu argila, indesat

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

30

Incepanad cu adancimea de -6.20m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub talpa fundatiei. c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 1.60 3.00 5.50 8.00 Nr. lovituri Ic (pentru roci coezive) ID (pentru roci /30 cm necoezive) 0.76-0.99 Plastic vartoasa 29 0.51-0.75/ Plastic consistenta/ 16
0.76-0.99 Plastic vartoasa Indesat Indesat

37 38

d. apa subterana Apa subterana a fost intalnita in foraj la adancimea de 3.20 m. e. recomandari Se recomanda fundarea indirecta, pe piloti forati de diametru mare, executati cu tubaj recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 7.0 m si luand in considerare o grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R = 216.02 tf, fundat in roxi necoezive.

X.13. Parau Pascov la Adanca, km 48+091 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 1 foraj geotehnic FG13, cu adancimea de 7.0 m - 1 perforare in culee - 3 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 3.30 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 5.50 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 2.20 m - calitate beton fundatie: poros, semialterat b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.40: sol vegetal 0.40-2.70: praf argilos slab nisipos galbui, plastic consistent 2.70-4.00: nisip fin prafos cu rar pietris mic, mediu indesat saturat

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

31

4.00-7.00: argila prafoasa slab nisipoasa cu rar pietris, galbui cafeniu Incepanad cu adancimea de -3.80 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub talpa fundatiei. c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 1.80 3.50 6.00 Nr. lovituri Ic (pentru roci coezive) /30 cm 14 0.51-0.75 Plastic consistenta 16 19 0.76-0.99 Plastic vartoasa ID (pentru roci necoezive) Indesare medie

d. apa subterana Apa subterana nu a fost intalnita in foraj. e. recomandari Se recomanda reabilitarea podului. X.14. Pasaj peste CF 302 Scuieni + Rzvad la Adnca, km 45+727 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 1 foraj geotehnic FG14, cu adancimea de 20.0 m - 7 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.40: sol vegetal 0.40-8.50: argila prafoasa marnoasa ruginie cu benzi ruginii 8.50-20.00: argila prafoasa cenusie cu benzi galbui, exudatii calcaroase b. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 2.00 5.00 7.00 9.00 13.00 16.00 19.00 Nr. lovituri /30 cm 13 14 15 17 18 20 25 Ic (pentru roci coezive)
0.51-0.75 0.51-0.75 0.51-0.75 0.76-0.99 0.76-0.99 0.76-0.99 0.76-0.99 Plastic Plastic Plastic Plastic Plastic Plastic Plastic consistenta consistenta consistenta vartoasa vartoasa vartoasa vartoasa

ID (pentru roci necoezive)

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

32

c. apa subterana Apa subterana nu a fost intalnita in foraj. d. recomandari Se recomanda reabilitarea podului. X.15. Canal de irigatii la Brteanca, km 65+226 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 1 foraj geotehnic FG15, cu adancimea de 7.0 m - 1 perforare in culee - 3 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 2.80 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 5.20 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 2.40 m - calitate beton fundatie: poros, semialterat b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-0.30: sol vegetal 0.30-2.60: praf nisipos cu pietris bolovani, mediu indesat 2.60-7.00: nisip cu pietris rar bolovni cu interspatii argiloase, indesat, Incepanad cu adancimea de -4.20m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub talpa fundatiei. c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 2.00 4.00 6.00 Nr. lovituri Ic (pentru /30 cm coezive) 21 31 37 roci ID (pentru necoezive)
Indesare medie Indesat Indesat

roci

d. apa subterana Apa subterana a fost intalnita in foraj la adancimea de 4.60 m.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

33

e. recomandari Se recomanda fundarea indirecta, pe piloti forati de diametru mare, executati cu tubaj recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 7.0.0 m si luand in considerare o grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R = 206.85 tf, fundat in roci necoezive. X.16. San la Brteanca, km 67+942 Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate: - 1 foraj geotehnic FG16, cu adancimea de 6.0 m - 1 perforare in culee - 3 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT a. perforare in culee In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele: - adancime bloc fundare = 2.10 m fata de nivelul caii de rulare - adancime talpa de fundare = 3.60 m fata de nivelul caii de rulare - grosime fundatie = 1.50 m - calitate beton fundatie: alterat, segregat b. foraje geotehnice Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea: 0.00-2.00: praf nisipos cu interspatii argiloase 2.00-6.00: pietris, bolovni cu nisip, indesat Incepanad cu adancimea de -2.60, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi intalnita sub talpa fundatiei. c. penetrare dinamica in foraj, SPT Nivelul la care s-a efectuat incercarea 1.50 3.00 5.00 Nr. lovituri Ic (pentru roci coezive) /30 cm 14 36 42 ID (pentru roci necoezive)
Indesare medie Indesat Indesat

d. apa subterana Apa subterana a fost intalnita in foraj la adancimea de 5.60 m.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

34

e. recomandari Se recomanda fundarea indirecta, pe piloti forati de diametru mare, executati cu tubaj recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 7.0.0 m si luand in considerare o grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R = 393.19 tf, fundat in roci necoezive.

Capitolul IX: CATEGORIA GEOTEHNICA

Incadrarea in categoriile geotehnice se face in conformitate cu NP074/2002: Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare. Categoria geotehnica indica riscul geotehnic la realizarea unei constructii. Incadrarea preliminara a unei lucrari intr-una din categoriile geotehnice trebuie sa se faca in mod uzual inainte de cercetarea terenului de fundare. Aceasta incadrare poate fi ulterior schimbata in fiecare faza a procesului de proiectare si de executie. Riscul geotehnic depinde de doua grupe de factori: pe de o parte factorii legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt conditiile de teren si apa subterana, iar pe de alta parte factorii legati de structura si de vecinatatile acestora. Punctajul acordat in aceasta faza de proiectare este urmatorul: Factori avuti in vedere Conditiile de teren Apa subterana Categorii Terenuri bune sau medii Lucrari fara epuismente sau cu epuismente locale Clasificarea constructiei dupa Normala 3 Punctaj 2-3 1-2

categoria de importanta Vecinatati Zona seismica de calcul TOTAL Risc moderat ag = 2.2g - 2.4g 3 1-2 10-13 puncte

Cu un punctaj total intre 10 si 13 puncte, considerm ca innd cont de complexitatea i dimensiunea lucrrilor ce se vor executa, acestea se ncadreaz n categoria geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat. Categoria geotehnica 2, include tipuri uzuale de lucrari si fundatii, fara riscuri anormale sau conditii de teren si de solicitare neobisnuite sau exceptionale de mare. Lucrarile

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

35

geotehnice din categoria geotehnica 2, impun obtinerea de date cantitative si efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerintelor fundamentale; in schimb pot fi utilizate metode de rutina pentru incercari de laborator si de teren si pentru proiectarea si executia lucrarilor. Avizul geotehnic preliminar stabileste categoria geotehnica preliminara. In urma stabilirii acesteia se aleg cele mai bune variante de studiere a terenului prin investigatii geotehnice si geofizice, in conformitate cu prevederile NP074-2002, ce se vor aplica in fazerle ulterioare ale cunoasterii geotehnice a zonei studiate.

Capitolul X: CONCLUZII
1. Drumul naional 72 reprezint o legtur rutier important n zona de sud a reelei naionale, el face conexiunea rutier ntre DN 7 i nodul rutier al centurii ocolitoare a Municipiului Ploiesti. Din punct de vedere administrativ DN 72 face legtura ntre judeele Dambovia (oraul Gesti) i Prahova (Municipiul Ploiesti).

2. Principalele cursuri de apa care traverseaza zona studiat sunt: rul Dmbovia i rul Ialomia.

3. In conformitate cu STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei, zona studiat are adancimea de inghet de 80-90 cm cu exceptia zonei localitii Trgovite unde adancimea de inghet este de 90-100 cm.

4. In conformitate cu STAS 1709/1-90: Adancimea de inghet in complexul rutier, zona cuprins ntre localitile Geti i Trgovite are un tip climatic II, cu indicele de umiditate Thornthwaite Im= 0...20oCxzile. Zona cuprins ntre localitile Trgovite i Ploieti are un tip climatic I, cu indicele de umiditate Thornthwaite Im=-20...0oCxzile.

5. In profil longitudinal drumul este realizat apropiat de nivelul terenului natural, cu declivitti reduse. Exist poriuni de traseu aproximativ n palier, mai ales n localiti. Aceste sectoare pun probleme legate de scurgerea apelor de suprafa. In general, asigurarea

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

36

colectrii i evacurii apelor pluviale din zona drumului se realizeaz cu ajutorul dispozitivelor de colectere i evacuare a apelor de suprafa, care n cea mai mare parte asigur scurgerea apelor n lungul traseului.

6. In legatur cu starea acostamentelor se consatat c exist sectoare n care acostamentele prezint degradri majore. Aceste degradri pun n pericol n termen scurt starea de funcionare a sistemului rutier.

7. Stabilitatea versantilor in cea mai mare parte a traseului nu pune probleme deosebite, cu exceptia sectorului de la km 50 unde exist o alunecare de teren apreciabil destul de periculoas.

8. Au fost efectuate 16 foraje geotehnice cu adancimea cuprinsa intre 6.0 si 20.0 m. Scopul executarii forajelor a fost identificarea adancimii fundatiei existente, starea betonului si identificarea naturii terenului de fundare.

9. Din forajele geotehnice executate au fost prelevate probe tulburate si netulburate care au fost analizate in laborator, in conformitate cu standardele in vigoare.

10. In conformitate cu NP074/2007: Normativ privind principiile, exigenele i metodele cercetrii geotehnice a terenului de fundare, lucrarile geotehnice ce urmeaza a se executa se incadreaza in categora geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat.

11. Investigaiile geotehnice executate n aceast faz de proiectare, corespund prevederilor NP074-2007, privind numrul si tipul investigaiilor geotehnice, pentru categoria geotehnic 2, cu risc geotehnic moderat.

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

37

12. Conform Indicator de norme de deviz si catalog pentru lucrari de terasamente TS MLPAT 1994, dupa modul de comportare la sapat, este urmatorul:
Nr. Crt Denumirea pamanturilor Proprietati coezive Categoria de teren dupa modul de compartare la sapat Manual Mecanizat Cu lopata, cazma, tarnacop, ranga 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Argila prafoasa Argila Argila nisipoasa Praf argilos nisipos (loess) Praf nisipos Nisip mijlociu Nisip mare Nisip prafos Nisip argilos Coeziune mijlocie Foarte coeziv Coeziune mijlocie Slab coeziv Slab coeziv Necoeziv Necoeziv Slab coeziv Slab coeziv Tare Foarte tare Tare mijlociu mijlociu usor usor mijlociu mijlociu Excavator cu lingura sau echipament de draglina II II I I I I I I I Buldozer, autogreder,greder cu tractor II II I I I II II II I Motoscreper cu tractor II I I I II II II I Greutatea medie in situ (in sapatura) kg/m3 Afanarea dupa executatea sapaturii %

1800-2000 1800-2000 1800-2000 1700-1850 1500-1700 1600-1850 1600-1850 1500-1700 1500-1700

24-30% 24-30% 26-32% 14-28% 14-28% 8-17% 8-17% 8-17% 8-17%

Capitolul XI: RECOMANDARI

1. Amenajarea intersectiilor la nivel pentru asigurarea circulaiei vehiculelor n condiii de siguran.

2. Repararea rosturilor de dilatatie ale dalelor din beton de ciment prin curirea rosturilor blocate i colmatarea corespunzatoare a acestora.

3. Refacerea dalelor din beton de ciment care sunt fisurate.

4. Inlocuirea pavajului din pavele cu o structur rutiera nou.

5. Acostamentele se vor realiza din balast.

6. Refacerea sprijinirilor de la km 50: colectarea apelor de suprafata i subterane

Modernizare DN72 Geti Ploieti, Km 0+000 76+180 Studiu geotehnic

38

eliminarea parapeilor grei de pe coromamentul din zona sprijinirii executarea unei sprijiniri care s preia mpingerea pamntului.

7. Daca in fundatia drumului se intalnesc materiale de categoria 4d, acestea vor fi inlocuite. Pamanturile care se incadreaza in categoria 4b, dar care au umiditati mult superioare umiditatii optime de compactare vor fi stabilizate chimic sau mecanic, pe grosimi care sa corespunda calculului de capacitate portanta. 8. Refacerea podetelor care nu functioneaza. Pentru eventualele lucrari de tipul podetelor, se va putea funda direct in stratul de sub solul vegetal, pentru care se estimeaza, in conformitate cu STAS 3300/2, o presiune conventionala de baza pconv = 200-250 KPa (pentru o latime a fundatiei de 1.0 m si o adancime de fundare de 2.0 m). 9. In rambleuri nu se folosesc pamanturi de consistenta scazuta ca: maluri, namoluri, pamanturi turboase cu continut de saruri solubile in apa>5%, bulgari de pamant sau pamanturi cu substante putrescibile (brazde, crengi, radacini).

10. Executarea rigolelor i dispozitivelor pentru colectarea i evacuarea apelor n zonele n care acestea lipsesc. Se mentionez n mod special zona km15+500 km16+500, unde pe partea stng a traseului n zona pdurii lipsesc rigolele iar apa blteste lnga drum.

11. Lucarile de arta ce vor fi inlocuite se vor funda indirect, pe elemente fisate de diametru mare, executate cu tubaj recuperabil, cu injectie la baza. Capacitatea portanta la compresiune a pilotilor flotanti executati pe loc a fost calculata conform STAS 2561/3-90 .

12. Avnd n vedere lucrrile ce urmeaz a se executa, pe parcursul execuiei acestor lucrri, pot aprea diverse fenomene, ce nu s-au remarcat n etapa de prospectare.

Intocmit:

Verificat:

Ing. Adrian Aspritoiu Ing. Raul Iacobescu Ing. Constantin Matanie

ing. Emilia Milutinovici