Structuralismul

Teoria antropologic a lui Claude Lvy-Strauss, studiile culturale i literare ale lui Roman Jakobson, Roland art!es, "rard "enette, psi!anali#a lui Jac$ues Lacan, istoria intelectului a lui %ic!el &oucault, teoria mar'ist a lui Louis (lt!usser, rsp)ndite i citite *n (nglia, Statele +nite, &ran,a etc-, la s.*ritul anilor /01-/21, aveau un nume comun 3 structuralism4i.erit de descrierile .enomenologice ale contiin,ei, structuralismul este preocupat de anali#a structurilor care operea# *n mod incontient 5structuri ale limba6ului, ale psi!icului, ale societ,ii7 i promovea# o poetic interesat de conven,iile ce dau natere operelor literare, caut s *n,eleag mecanismul prin care acestea au sensurile i e.ectele pe care le auLa intrebarea 8Ce este structuralismul98, Roland art!es, promotor entu#iast si proteic, pendul)nd *ntre rigoarea tiin,ei limba6ului si plcerea te'tului 5Le plaisir du te'te, :;2<7 rspunde eva#iv= 8>u este o coal, nici mcar o micare 5sau nu *nc7, .iindc ma6oritatea autorilor ataa,i acestui cuv)nt nu par lega,i *ntre ei printr-o solidaritate de doctrin sau de lupt- Structuralismul este doar un le'ic8- ?entru Jean ?iaget, structuralismul repre#int 8un ideal de inteligibilitate cutat i atins de to,i cercettorii structuraliti8 5J- ?iaget, :;21= @7 Totui, ca i %ic!el &oucault mai t)r#iu, art!es consider structuralismul o atitudine a spiritului modern iconoclast 8o activitate, adic o succesiune regulata de opera,ii mentale- Scopul oricrei activit,i structuraliste este de a reconstitui obiectul ast.el *nc)t s mani.este *n aceast reconstituire regulile de .unc,ionare- Structura este deci de .apt un simulacru al obiectului, dar un simulacru diri6at, interesat, .iindc obiectul imitat relev ceva care rm)nea invi#ibil sau, daca pre.era,i, ininteligibil in obiectul natural- Amul structural ia realul, *l descompune, apoi *l recompune8 Ca orice curent de g)ndire, structuralismul comport o latura teoretica si una metodologicB de la bun *nceput latura metodologic 5anali#a structurala sau 8activitatea structuralista87 a .ost considerata un imens c)tig gnoseologic 5Lvi-Strauss compara *nsemntatea .onologiei pentru tiin,ele omului cu rolul revolu,ionar al .i#icii nucleare7, *n timp ce latura teoretic a .ost controversata= 8Structuralismul este o metoda, nu o doctrina, iar *n msura *n care devine doctrinal conduce la o multitudine de doctrine-8 5J- ?iaget, :;21= :C<7 4ac despre e'isten,ialism s-a a.irmat 8at)tea e'isten,ialisme c),i e'isten,ialiti8, acelai lucru se poate spune 5.r teama de a grei7 i

despre structuralism at)t *n ceea ce privete disocierea teorie-metod c)t i variatele domenii abordate 5.iloso.ie si antropologie, lingvistic i psi!anali#7- 4ei ma6oritatea po#i,iilor au .ost *n .avoarea structuralismului metodologic 5in.ra i7, nu lipsete nici orientarea 8.iloso.ica8 5in.ra ii7= i7 84aca istoria structuralismului este de6a lung, conclu#ia pe care o tragem de aici nu este c ar .i vorba de o doctrin sau de o .iloso.ie, *ntruc)t am .i .oarte repede de#amgi,i, ci *n mod esen,ial de o metod, cu tot ceea ce implica termenul= te!nicitate, obliga,ii, onestitate intelectual i progres *n apro'imrile succesive8 5J- ?iaget, :;0D= :@;7 ii7 8Structuralismul este un ansamblu original de re.lec,ii teoretice asupra culturalului i socialului8 54an Sperber, :;0D= :;@7- 4aca *n sens restr)ns structuralismul se re.er la acea etapa din istoria lingvisticii care precede gramatica generativ-trans.orma,ional inaugurat de >oam C!omsky 5Synctactic structures, :;@27, *n sens larg el privete toate teoriile care e'aminea# sistemul limbii *n imanen,a sa i *n genere toate cercetrile sistematice subordonate 8pertinen,ei semantice i inspirate de modelul lingvistic8 5R- art!es, :;0E= C:<7Noiunea de structur i demersul structuralist %eritul structuralismului este de a .i o.erit idei noi despre literatur i de a o considera o practic de semni.icare- F#voarele teoriei i criticii literare structuraliste se constituie din contribu,iile .ormalitilor rui, cele ale Cercului Lingvistic de la ?raga, ale Cercului Lingvistic de la Copen!aga, ale >oii critici- Apera literar este, *n opinia structuralitilor, Go structur .unc,ional, iar diversele ei elemente nu pot .i *n,elese *n a.ara cone'iunii lor cu *ntregulH 5din Te#ele Cercului Lingvistic de la ?raga7Adat cu structuralismul, se de#volt o tiin, a nara,iunii numit naratologie care operea# cu o serie de categorii= enun,, enun,are, poveste, categoria timpului, categoria modului, categoria aspectului etc%odelul strati.icat al operei literare propus de structuralismul .ormal este urmtorul= a7 stratul semiotic, ca material lingvistic organi#at pentru a spune cevaB b7 stratul logic, coe#iunea intern a elementelor constitutiveB c7 stratul analogic, cel al sensurilor .igurateB d7 stratul anagogic, cel al sensurilor semnelor de grad mai pro.und, cu caracter eideicB e7 stratul tropologic, cel al *n,elesurilor e'isten,iale de .oarte mare pro.un#ime, care pun *n cau# statutul ontologic al omului *n lume, *n univers-

Structura ca 8totalitate ireductibila la suma pr,ilor8 5Raymond oudon7 *nseamn considerarea obiectului ca sistem, descoperirea i construirea coeren,ei realului prin ordinea si coerenta simulacrului care e structura(nali#a structural se plasea# sub semnul 6ocului 5c.- meta.ora 6ocului de a! la Saussure sau a 6ocurilor de comunicare la Claude LviStrauss= 8Toate nivelele de comunicare ale societ,ii - .emei, bunuri, mesa6e - ,in de aceeai metod- Cultura const mai ales *n reguli aplicabile tuturor categoriilor de 86ocuri de comunicare8, .ie ele *n planul naturii sau al culturii8 5Lvi-Strauss, :;2D= <C07- Structura se reduce la 6ocul intern al combinatoricii sale 4emersul structuralist procedea# prin reducerea variantelor la invariante 5a in.initelor pronun,ri ale sunetelor, de pild la c)teva #eci de .oneme caracteristice unei limbi7- Semnele nu sunt importante prin ele *nsele, ci prin valoarea pe care o repre#int *n ansamblul sistemului(nali#a structural 5*ncep)nd cu cea avant la lettre a .ormalitilor rui de *nceputului secolului7 pune *ntre parante#e con,inutul povestirii 5mit, basm, nuvela etc-7 i se concentrea# e'clusiv asupra .ormei&igurile narative nu contea# 5c)rti,a, racul, #)na sau .ratele de cruce 6oaca in basm rolul ad6uvantului eroului7B ceea ce repre#int esen,a demersului este dega6area 8structurii povestirii8 prin eviden,ierea rela,iilor de paralelism, opo#i,ie, inversiune etc?rincipala obiec,ie adresata din aceasta perspectiva structuralismului a .ost omogeni#area valorica 5un roman poli,ist, un .apt divers, un basm, o nuvela clasica vor .i anali#ate *n acelai .el, pentru ca metoda structurala este analitica si nu evaluativa7- 4e .apt, 8adevratul8 con,inut al povestirii este strucutura sa 58Subiectul povestirii este repre#entat de rela,iile sale interne, de propriile moduri de constituire a sensului8 - T- Iagleton, :;;E= ;D7(nali#a structurala se de.inete prin urmtoarele trsturi paradigmatice 5.ie ele e'plicite - in.ra sau implicite7= regula imanentei 5anali#a structural vi#ea# obiectul ca sistem *n perspectiva sincronic, anistoric7B regula pertinen,ei 5anali#a structural investig!ea# trsturile distinctive ale sistemului, cele care au valoare di.eren,ial7B regula comutrii 5testul comutrii vi#)nd determinarea opo#i,iilor binare de natura sistemica7B regula compatibilit,ii 5anali#a structural studia# regulile ce guvernea# combinarea - si deci compatibilitatea - elementelor te'tului7B regula integrrii 5structurile elementare trebuie integrate in totalitatea sistemului7B regula sc!imbrii istorice 5diacronice7 pe ba#a anali#ei sincronice a sistemuluiB
<

 regula .unc,iei 5anali#a structural studia# *n primul r)nd .unc,ia comunicativa a sistemului7 5J- >Kt!, :;;1= C;@-C;07Cercettorul .enomenelor semiotice 5de la cinematogra. la mitologie, de la ar!itectura la cultura de masa etc-7 apare ca o contiin,a structurant= 8Lreme *ndelungata literatura a .ost privita ca un mesa6 .r cod, .iind necesar apoi sa .ie apreciata o clip ca un cod .r mesa6%etoda structuralist se constituie ca atare *n momentul *n care mesa6ul este regsit in cod, .iind dega6at printr-o anali#a a structurilor imanente si nu impus din e'terior prin pre6udec,i ideologice8 5"rard "enette 7-

F LFA"R(&FI I("LITA>, Terry, :;;E, Criti$ue et t!orie littraires- +ne introduction- ?aris, ?+&, coll- &ormes Smioti$uesLMLF-STR(+SS, Claude, :;2D, (ntropologia structurala, ucuresti, Id?olitica?F("IT, Jean, :;0D, Le Structuralisme, ?aris, ?+&-