Conf. univ. dr.

GABRIELA LUPAN

DREPT ROMAN
SUPORT DE CURS

2009

CUPRINS
Modulul I INTRODUCERE !N STUDIUL DREPTULUI ROMAN 1. Importana dreptului roman 2. Diviziunile dreptului roman 3. Izvoarele dreptului roman Modulul II. PERSONALITATEA !N DREPTUL ROMAN 1. Noiuni generale 2. Dobndirea capacitii juridice 3. Pierderea capacitii juridice (capitis deminutio Modulul III. STATUS LIBERTATIS 1. De!pre libertate 2. De!pre !clavie 3. "trile de !emilibertate Modulul I". STATUS CIVITATIS 1. Precizri prealabile privind #mprirea locuitorilor !tatului roman 2. $etenii romani 3. %atinii &. Peregrinii Modulul ". STATUS FAMILIAE 1. '!pecte introductive 2. Puterea printea!c (patria potestas 3. $!toria &. $oncubinatul (. 'drogarea

). 'dopia *. %egitimarea Modulul "I. TUTELA I CURATELA 1. 'pariia +i dezvoltarea tutelei +i curatelei 2. ,utela impuberilor 3. ,utela -emeilor &. $uratela

MODULUL I. !NTRODUCERE !N STUDIUL DREPTULUI ROMAN

O#i$%&iv$ '($%ifi%$) . . . De-inirea dreptului roman/ $unoa+terea principiilor de drept roman/ Dobndirea cuno+tinelor nece!are introducerii #n !tudiul dreptului roman.

R$*ul&+&$ +,&$(&+&$) . . . 0nelegerea importanei dreptului roman #n cadrul !i!temului de drept univer!al/ Identi-icarea categoriilor de locuitori ai 1omei/ 23plicarea modalitilor de interpretare a dreptului roman.

Co-($&$n.$ do#/ndi&$) . . $la!i-icarea ramurilor de drept/ $unoa+terea i!toriei 1omei +i a poporului roman.

Ti-(ul -$diu n$%$'+r ($n&ru +'i-il+r$+ -odulului) 0 or$

1. IMPORTAN2A I DE3INI2IA DREPTULUI ROMAN 1.1. I-(or&+n.+ dr$(&ului ro-+n Dreptul roman4 !i!tem de coeziune !ocial #n vigoare #ntre anii *(& #. 5. +i ()( d. 5.4 a !tat la baza crerii +i dezvoltrii tuturor !i!temelor de drept din lume. Prezentul cur! pune accentual pe dreptul privat roman4 care reglementeaz relaiile dintre particulari. Prezentarea unei reguli !au norme de drept4 a unei in!tituii juridce !e -ace4 #n mod i!toric4 parcurg#ndu.!e4 a!t-el4 epocile dreptului roman4 re!pectiv4 !trvec6iul +i vec6iul iu! civile4 dreptul cla!ic +i dreptul din timpul lui 7u!tinian. &

Dreptul roman !e remarc prin -ormularea +tiini-ic a normelor +i regulilor juridice4 e3ercitnd o puternic in-luen a!upra !ocietii romane4 ct +i a!upra celorlalte !ocieti care au urmat !ocietatea -eudal +i !ocietatea burg6ez. 1eglementrile dreptului roman !e caracterizeaz prin tr!turi !peci-ice oricrui tip de !tat4 dovedind o vitalitate impre!ionant +i o e-icien practic care a eclip!at !i!temele de drept contemporane4 prin con!truciile juridice adaptate -iecrei perioade i!torice. Dreptul roman a reu+it ! -undamenteze proprietatea privat4 iar normele !ale au !upravieuit prbu+irii 1omei4 -iind aplicate cu modi-icrile de rigoare de.a lungul !ecolelor care au urmat4 con!tituind un permanent izvor de in!piraie pentru codurile civile. '!t-el4 reglementarea proprietii4 a materiei obligaiilor +i mo+tenirilor din ace!te coduri4 are la baz con!truciile juridice romane. 8 importan deo!ebit o are dreptul roman din punctul de vedere al +tiinei juridice. 9ulte din principalele concepte +i categorii juridice actuale4 !e prezint !ub a!pectul lor -ormal4 a!emenea celor romane. :i a!tzi operm cu noiuni +i categorii romane; per!oan4 capacitate juridic4 adopie4 tutel4 curatel4 dot4 divor4 obligaie4 contract4 termen4 condiie4 reprezentare4 bunuri4 revendicare4 mo+tenire legal4 te!tamentar4 aciuni etc. "e cuvine ! !ubliniem importana didactic a dreptului roman #n -ormarea viitorului juri!t. 0ntr.adevr4 operele juri!con!ulilor romani !e caracterizeaz printr.o logic remarcabil +i printr.o mare putere de analiz. $ercetarea +i !tudiul per!everent al ace!tor opere ajut pe cei ce #mbri+eaz cariera dreptului !.+i -ormeze deprinderi care ! le #nle!nea!c o analiz pro-und a -enomenului juridic4 o -olo!ire corect a judecilor logice4 o interpretare veridic a normelor de drept +i o !oluionare ec6itabil a !peelor. 1.2. D$fini.i+ dr$(&ului ro-+n Dreptul roman a -o!t de-init #n literature de !pecialitate ca -iind !i!temul de coeziune !ocial #n vigoare la 1oma4 #ntre anii *(& #.e.n. +i ()( e.n. "au4 #ntr.o alt opinie4 dreptul roman cuprinde totalitatea normelor de conduit in!tituite +i !ancionate de !tatul roman4 ce con!tituie un !i!tem e3trem de va!t +i comple34 -ormat din numeroa!e ramuri +i in!tituii juridice4 a-late #ntr.un proce! continuu de tran!-ormare +i intercondiionare.

1.4. P$riodi*+r$+ dr$(&ului ro-+n 9ajoritatea autorilor #mpart dreptul roman #n trei epoci4 dup cum urmeaz; 5 STR6"EC7IUL DREPT ROMAN (*(& !au *(3 #.e.n. anul -undrii 1omei pn la %egea celor <II ,able . &(= #..e.n/ 5"EC7IUL DREPT ROMAN (de la %egea celor <II ,able pn #n !ec. I e.n. / 5 DREPTUL ROMAN CLASIC (din !ec. I e.n.pn la mijlocul !ec. III.lea d.5 .1 'li autori con!ider c periodizarea dreptului roman conine urmtoarele epoci; . vec6iul drept roman ( din *(& #.5 > 2* #.5 / . dreptul cla!ic ( din 2* #.5 > 2?& d.54 anul #ntronrii lui Diocletian / . dreptul po!tcla!ic ( din 2?& d.5 > ()( d.54 anul morii #mpratului Iu!tinian 2. 894 9:9 ;u'&ini+n 9285940

08: %+d$r$+ 'u# <o&i + A(u'ului A. STRAVECHIUL DREPT ROMAN( ius civile, ius quiri iu! . -ondarea 1omei (*(3 i.e.n. @%2A2' $2%81 <II table(&(1. &&B i.e.n. / drept al unei !ocietati in care predomina economia naturala4 el !.a redu! la reguli !imple4-ormali!te !i rigide. B. VECHIUL DREPT ROMAN (LE"EA CELOR #II TABLE$SEC.II i.e.%. & patrun! de elemente relogioa!e4 era interpretat de !acerdoti. 'buzurile !avar!ite de ace!tia au determinatCDnularizarea Edreptului prin obtinerea legilor de la autoritatile laice. C. DREPTUL DIN SEC.I i.e.%. dupa Fictoria a!upra $atarginei productia de mar-uri cre!te !i rezulta o e-erve!centa comerciala/ !e inlatura -ormali!mul juridic. 2lementul E-ormaCcedeaza in -ata celui intentional4volitiv 4 ec6itatea !i buna credinta a!igura dreptului e-icienta !i maleabilitatea reclamata de o !ocietate ajun!a la apogeul devoltarii. D. DREPTUL CLASIC "2$.I.II GHdin !ec.III e.n..Incepe cu donmia lui 8ctavian 'ugu!tu! pana in 23(.'le3andru "everu!. C !i D > cuprinde ultimul !ecol al 1epublicii !i intreaga perioada a Principatului. E. DREPTUL POSTCLASIC
1 2

M.V.Jakot, op.cit., vol.1,p.10; t. Coco, op.cit., p.19;

!ec.IF.F(perioada de criza a lumii romane !i de decadere a dreptului roman productia de mar-uri !cade4 populatia de!cre!te4 ari!tocratia rivalizeaza cu puterea contrara4 provinciile tind !pre independenta4 anar6ie militara4 dreptul roman e!te !ub in-luente Areco. orientale . F. sec.VI 'CORPUS IURIS CIVILE(()*+,)-.&/ e01c2 lui 3us i%i2%()*4,)55& REGALITATEA; ",',I% >$2,',2; "ec.FI i.e.n. re-orma lui "erviu! ,ulliu! REPUBLICA) i%l2 ur2re2 re62li 2 ii in (=B i.e.n.(,arJuiniu! "uperbu! e!te izgonit in urma con!piratiei lui Krutu! !i $ollatinu! . Le6i7 . &(= legea celor <II ,able PlebeiL . &&( legea $anubia patricieni . 3)* legea Dicinia "e3tia @ un con!ul din 2 era plebeu. MONAR7IA)5"ulla(?2.*B i.e.n. . "partacu!(*3.*1 IMPERIUL;

.8ctavian 'ugu!tu!(&& i.e.n..1& e.n. .Nero()? e.n. DINASTIA 3LA"IILOR;

DINASTIA ANTONINILOR

Dreptul cla!ic era caracterizat prin 2 principii; . u%ul c1%serv2 1r, deoarece juri!tii romani aparau traditiile inainta!ilor lor4 !i . u%ul 0r16resis (daca vec6ile reguli !e dovedeau depa!ite ei nu le inlaturau4ci le pa!trau4in!a -ormulau !i aplicau principii !i reguli noi. Normele juridice nu pot acoperi4 reglementa toate !ituatiile noi. ;uri'&ul C$l'u'; (s ii% 2 2 cee2 ce es e u il si ec8i 29il(MCius es 2rs 91%i e 2equiC. "e creau norme juridice in con-ormitate cu cerintele. De aici rolul i:eii :e ec8i 2 e in proce!ul aplicarii dreptului pozitiv. DINASTIA SE"ERILOR;

2.DI"I=IUNILE DREPTULUI ROMAN 2.1. Dr$(&ul (u#li% ,i dr$(&ul (riv+& Dreptul roman cuprinde dou ramuri; dreptul public (ius publicum +i dreptul privat (ius privatum 4 deo!ebirea dintre ace!te dou ramuri rezid #n natura intere!elor deo!ebite pe care le ocrote+te. Dreptul public ocrote+te intere!ele publice ob+te+ti4 iar cel privat pe cele private4 adic pe cele ale cetenilor luai #n mod izolat Nac parte din dreptul public; cultul4 !acerdoiile4 magi!traturile4 cu alte cuvinte raporturile juridice re-eritoare la organizarea religioa! +i la cea !tatal #n general. Din dreptul privat -ac parte normele dreptului natural4 al ginilor +i ale dreptului civil4 toate ace!te norme e3primnd intere!e private. Normele dreptului public re-erindu.!e la organizarea de !tat4 nu pot -i modi-icate de ctre particulari4 ele !e impun tuturor4 a+a cum au -o!t !tabilite prin actele normative re!pective. Normele de drept privat #n!4 re-erindu.!e la intere!ele membrilor !ocietii4 luate izolat #ngduie prilor4 #n m!ura #n care intere!ele lor o cer4 ! !e abat de la ace!te norme +i ! le !uplinea!c cu altele4 -r a !e #nclca regulile -undamentale ale !i!temului dreptului !clavagi!t roman.

2.2. Dr$(&ul %ivil ,i dr$(&ul <in.ilor Dreptul privat roman e!te alctuit din principii de drept civil4 de drept al ginilor +i de drept natural. Dreptul civil (ius civile e!te dreptul unui popor4 organizat iniial4 din punct de vedere politic4 #n ceti (civitates . 0n epoca !trvec6e4 cnd !tatul roman cuprindea cetatea 1oma +i regiunile limitro-e ce depindeau de ea4 dreptul roman !e reducea e3ceptnd unele raporturi interclanale #n cur! de lic6idare > #n e3clu!ivitate la dreptul civil. 'ce!ta !e aplica numai cetenilor4 deoarece romanii aveau cu !trinii raporturi de !c6imb !au !ociale neorganizate. Naptul apare e3plicabil pentru o epoc cu tr!turi de patriar6alitate autentic4 cnd -iecare -amilie roman #+i !ati!-cea !ingur nevoile prin munca membrilor ei +i a !clavilor de care di!punea. Nivelul -orelor de producie era !czut4 iar economia natural predomina. Datorit ace!tui -apt4 tranzaciile comerciale erau rare +i4 #n con!ecin4 tot att de rare erau actele juridice menite ! le dea e-icien4 pentru a !e valida #n ordinea de drept e3i!tent. Pentru mentalitatea epocii > re-le3 al unei !tri economice mai puin evoluate4 tranzaciile economice +i -ormele juridice ce le #n!oeau apreau ca acte primejdioa!e #n raport cu con!ecinele pe care le puteau avea a!upra per!oanelor +i bunurilor4 +i anume limitarea libertilor per!onale prin intermediul obligaiilor +i #n!trinarea bunurilor din cadrul -amilial prin mijlocirea modurilor de alienare a proprietii. De aici rezida +i -ormali!mul ce domina #nc6eierea oricrui act juridic. 0n a!emenea ocazii4 !e proceda la pronunarea unor cuvinte !acramentale4 la #ndeplinirea anumitor !olemniti4 la !c6iarea unor ge!turi rituale etc. ,ot ace!t -ormali!m impregnat de puternice elemente de magie4 #ndeplinea #n! un imperativ !ocial; atrgea atenia prilor a!upra coninutului actului #nc6eiat +i a!upra con!ecinelor lui inerente. Normali!mul cu elementele !ale vizuale +i auditive -olo!ite !ub !anciunea nevalabilitii actului > urmrea ! evite orice !urpriz pentru prile contractante. ,impul nece!ar pentru #ndeplinirea unor a!emenea -ormaliti4 ddea po!ibilitatea re-le3iei +i a unei !c6imbri de atitudine. %a rndul lor4 martorii > a cror prezen con!tituia #n vec6iul drept roman o condiie de -ond a actului > puteau datorit acelora+i elemente -ormali!te4 ! re-ac > mai u+or din memorie4 elementele +i limitele conveniei #nc6eiate #ntre pri +i #n con!ecin ! lmurea!c > mai bine in!tana de judecat #n cazul unui eventual con-lict ce ar -i putut izbucni #ntre prile contractante. 0n ultimele !ecole ale 1epublicii4 odat cu dezvoltarea !ocietii romane4 producia de mr-uri cre+te +i odat cu ea cre!c +i nece!itile !c6imbului. 1aporturile comerciale +i !c6imbul de

1=

mr-uri dep+e!c limitele cetii 1oma +i antreneaz pe !trini (numii +i peregrini #n reeaua comercial a capitalei. Fec6iul drept civil #+i pierde treptat din e3clu!ivitatea !a4 +i #n !copul dezvoltrii impetuoa!e a economiei de !c6imb4 o parte din normele !ale !unt e3tin!e +i a!upra peregrinilor4 pentru a reglementa raporturile comerciale tot mai -recvente ce !e #nc6eiau #ntre ace+tia +i romani4 pentru a !oluiona con-lictele inerente unor a!emenea relaii. '+a de pild4 contractul verbal care !e #nc6eia prin pronunarea anumitor cuvinte !olemne a devenit acce!ibil +i peregrinilor4 #n ace!t c6ip ei au putut #nc6eia a!t-el de contracte cu romanii cu !ingura deo!ebire c termenii -olo!ii pentru #nc6eierea unui contract verbal #ntre un roman +i un peregrin erau alii dect cei utilizai #n contractele verbale #ntre cetenii romani. Normele juridice romane4 e3tin!e a!upra peregrinilor pentru a le -ace ace!tora acce!ibile cile de conlucrare #n materie comercial cu romanii !unt cuno!cute !ub numele de dreptul ginilor (ius gentium . Iat de ce a-irmaia juri!con!ultului Aaiu!4 c dreptul ginilor e!te un drept comun tuturor per!oanelor4 e!te o idealizare contrazi! de realitatea -aptelor din !ocietatea !clavagi!t. 9ai #nti c peregrinii > locuitori ai !tatului roman care nu aveau cetenie roman > !e puteau bucura numai de anumite reglementri romane ce con!tituiau > a+a cum am vzut > dreptul ginilor +i4 #n al doilea rnd4 deoarece raporturile juridice dintre peregrini erau reglementate de dreptul lor naional. Pe de alt parte4 cei pe care.i numim noi a!tzi !trini4 cuno!cui !ub numele generic de barbari4 erau #n a-ara ordinii juridice romane4 raporturile dintre ei -iind reglementate de cutumele lor locale. 2.4. Dr$(&ul (r$&ori+n Dreptul pretorian (ius praetorium e!te alctuit din normele pe care magi!traii romani +i mai ale! pretorii le.au creat #n vederea adaptrii dreptului civil la noile condiii economice ale !ocietii romane #n plin e-erve!cen4 !pre -inele 1epublicii. ,ran!-ormarea vec6iului !i!tem de drept > rigid +i -ormali!t > +i adaptarea lui la nevoile vieii !ociale4 au -o!t realizate pe temeiul +i #n con-ormitate cu ideea de ec6itate (aequitas . 2c6itatea reprezint conceptul de moral4 de bine +i de ru4 a+a cum ace!ta era #nele! de cla!a !tpnitoare. De aceea4 juri!con!ultul roman $el!u! de-ine+te dreptul ca -iind ars aequi et boni4 adic +tiina ec6itii +i a binelui4 dou elemente al cror coninut !e de!prinde din morala +i intere!ele vr-urilor !tpnitoare. 2c6itatea #n ace!t !en! devine #n mod con!tant m!ura critic a dreptului pozitiv roman4 #n!u-leind proce!ul permanent de tran!-ormare a dreptului #n vigoare. 0n adevr4 magi!traii4 mai ale! pretorii4 cluzindu.!e de principiile ec6itii4 au putut !oluiona toate problemele pe care viaa

11

le !cotea la iveal4 completnd4 modi-icnd !au c6iar #nlturnd in!tituiile devenite de!uete ale vec6iului drept civil. '+a de pild > dreptul pretorian a ameliorat !i!temul !ucce!oral roman4 !i!temul contractual4 procedura de judecat4 reglementarea juridic a dreptului de proprietate4 !i!temul de interpretare a normelor +i a actelor juridice4 dnd importana cuvenit -ondului +i inteniei reale a prilor ce au #nc6eiat actul (voluntas etc. Pretorii au introdu! unele reguli +i in!tituii noi4 care concurnd cu cele ale vec6iului drept civil4 !.au impu! #n detrimentul ace!tora4 #nlocuindu.le #n numeroa!e domenii. 'ce!t duali!m juridic a con!tituit una din caracteri!ticile dreptului roman4 dovedind c ceea ce e!te mai aproape de via4 de mer!ul evenimentelor4 pn la urm4 biruie. 'ctivitatea pretorilor !.a de!-+urat dup anumite principii generale pe care ace+tia le #n!criau4 la intrarea #n -unciune4 #n planul lor anual de activitate4 cuno!cut !ub numele de edict (edictum . 'ce!te principii !.au materializat #n numeroa!e reglementri concrete4 devenite treptat in!tituii juridice pretoriene mereu inute4 prin intermediul edictului pretorian4 la nivelul cerinelor !ociale contemporane. 2.0. Dr$(&ul n+&ur+l 2!te de-init ca un drept comun tuturor vieuitoarelor4 !dit -iind de natura mam #n con+tiina oamenilor +i #n in!tinctele celorlalte vieuitoare. In-luenai de ideile -ilozo-iei grece+ti4 juri!con!ulii romani vedeau #n dreptul natural de cele mai mult ori un drept permanent4 ec6itabil +i bun (semper aequm et bonum adevrate norme ideale #n raport cu imper-eciunile dreptului pozitiv. 'ce!t concept a con!tituit obiectul a numeroa!e di!cuii !peculative4 rupte de realitate +i potrivnice ace!teia. Printre principiile pe care juri+tii romani le !ocoteau de drept natural !e numrau; legitima aprare4 nevalabilitatea unei obligaii care are ca obiect un lucru impo!ibil4 #mbogirea -r iusta causa etc. 'ce!te reguli ec6itabile prin ele #n!ele au ptrun! > !pre deo!ebire de altele > #n dreptul pozitiv4 dar !-era lor de aplicare nu !.a e3tin! a!upra tuturor oamenilor4 cum ar -i -o!t logic #ntr.un !i!tem de reguli aplicabile neamului omene!c4 cci !clavii > !imple lucruri > !e g!eau #n a-ara ordinii de drept +i4 #n con!ecin4 #n a-ara oricrei ocrotiri. De a!emenea apare ca ilogic ideea unui drept comun tuturor vieuitoarelor > o !peculaie -ilozo-ic > animalele -iind incapabile de a cdea !ub in-luena legilor.

12

4. I="OARELE DREPTULUI ROMAN 4.1.No.iun$+ d$ i*vor d$ dr$(& ,i $nu-$r+r$+ i*vo+r$lor d$ dr$(&& Noiunea de izvor de drept are dou !en!uri; . #n !en!ul material4 prin izvor de drept !e #nelege condiiile !ociale4 economice4 politice care au determinat edictarea unor norme juridice/ - n sensul formal4 prin izvor de drept !e #nelege cile prin care normele juridice !unt adu!e la cuno+tina celor guvernai. 'ce!t !en! e!te -olo!it de noi #n cele ce urmeaz. Izvoarele -ormale ale dreptului roman !unt; . $on!uetudinea (obiceiul juridic roman / .%egea / .2dictele magi!trailor judiciari/ . "enatu! con!ultele/ . $on!tituiile imperiale/ . 7uri!prudena. $el mai vec6i izvor de drept roman e!te con!uetudinea4 iar celelalte izvoarelor !.au adugat #n cur!ul evoluiei i!torice a !ocietii romane. 4.2. O#i%$iul >uridi% ? %on'u$&udin$+ Doctrinarii con!ider c dreptul roman a -o!t #n cea mai mare m!ur un drept con!uetudinar. '!t-el4 obiceiul vec6i avea aceea+i valoare +i +i.a re!pectat.o #n egal m!ur ca +i legea4 bazndu.!e pe con!immntul tacit al poporului4 -iind o mo+tenire de la !trmo+i. Dreptul reglementat de obicei e!te ne!cri!4 dar a!emntor legii +i aplicarea lui con!tant4 repetat #n timp4 #n cazuri identice4 #l -ace ! devin obligatoriu. 0n timpuri !trvec6i4 !tabilirea con!uetudinii > obicei care !e repet mereu #n cazuri identice > con!tituia o preocupare !pecial a ponti-ilor4 #ncepnd cu !ec. al III.lea #.5.4 devine obiect de preocupare +i pentru juri+tii laici. Iniial4 !e crea!e un colegiu al ponti-ilor care #n -iecare an de!emna pe unul din membrii !i ! acorde con!ultaii #n ce prive+te -ormele !olemne ce trebuiau re!pectate pentru declan+area unui proce! +i a!igurarea aprrii #n cadrul ace!tuia. 'ce!te con!ultaii erau acordate tuturor per!oanelor intere!ate4 adic nu numai prilor din proce!4 ci +i judectorilor +i autoritilor care aveau obligaia ! organizeze proce!ele.

13

$on!ultaiile ponti-ilor4 r!pun!urile date de ace+tia la #ntrebrile pu!e de per!oanele intere!ate4 aveau loc dup e3punerea -aptelor de ctre ace!te per!oane +i erau valabile c6iar dac nu erau motivate4 #n !c6imb erau obligatorii4 dndu.le ace!tora (ponti-ilor po!ibilitatea de a e3ercita permanent controlul a!upra modului cum !e aplic #n practic obiceiul. 1olul ace!tor con!ultaii a cre!cut odat cu dreptul ce li !.a acordat de #mprai4 ca activitatea lor #n ace!t domeniu ! !e con!idere ca -iind -cut pe baza pre!tigiului !au autoritii principelui (ius repondendi ex auctoritate principis sau augusti . 0n perioada de #nceput a !tatului roman4 +i anume4 #n timpul regalitii +i apoi #n primele !ecole ale 1epublicii4 datorit dezvoltrii lente a !ocietii +i caracterului predominant al economiei naturale4 cutuma a avut o aplicare deo!ebit de -recvent #n raporturile juridice dintre ceteni4 -iind #n deplin concordan cu nivelul redu! de via +i de cultur a oamenilor din acea epoc i!toric. 9ai trziu4 !pre -inele 1epublicii4 pe m!ura dezvoltrii produciei de mr-uri +i !c6imburilor comerciale4 obiceiul (cutuma devine in!u-icient ca izvor de drept4 -iind #nlocuit treptat de alte izvoare; legea4 edictul pretorian4 interpretrile juri!con!ulilor4 !enatu! con!ultele. 8 perioad de reviriment o cunoa+te ace!t izvor de drept #n epoca po!t.cla!ic +i bizantin4 cnd datorit crizei economice +i politice a !ocietii !clavagi!te4 apar #n !nul ace!tei !ocieti germenii noii !ocieti care o va #nlocui > !ocietatea -eudal > cu toate caracteri!ticile ace!teia4 cnd revenindu.!e la economia natural #+i -ac din nou apariia cutumele4 ace!tea avnd acum un rol preponderent -a de celelalte izvoare de drept. 2le aveau o aplicare -oarte e3tin! #n !pecial #n provinciile noi cucerite +i numai autoritatea imperial !au in!tanele judectore+ti puteau interveni pentru a le da interpretarea obligatorie4 #n cazul e3i!tenei unor contradicii privind modul lor de aplicare. 4. 2. L$<$+ 'pariia legii e!te rezultatul dezvoltrii produciei !clavagi!te de mr-uri +i a !c6imburilor comerciale4 iar dreptul cutumiar deveni!e necore!punztor pentru a reglementa aria tot mai #ntin! a noilor raporturi economice4 !ociale +i politice4 !imindu.!e nevoia unor acte normative de aplicare general4 cu di!poziii clare +i preci!e. "unt cuno!cute #n dreptul roman trei categorii de legi;

1. legi aprobate de adunrile populare (leges publicae Romani /

1&

. .

2. reglementri cu caracter admini!trativ (leges datae / 3. clauze introdu!e #n actele juridice (leges privatae .

7uri!con!ultul Aaiu! de-ine+te legea ca -iind o 6otrre a poporului/ lex est quod populus iubet atque con!tituit iar 7u!tinian a-irma c legea e!te ceea ce poporul 6otr+te la propunerea unui magi!trat (lex este quod populus Romanus senatore magistratus interogante veluti consule, constituiebat . 1ealitatea nu era #ntotdeauna acea!ta4 a!t-el primele legi romane au -o!t legile regale (leges regiae 4 -iind votate #n perioada regalitii de ctre adunrile curiate (comitia curiata care reprezenta adunarea patricienilor din !trvec6ea 1om. 2le aveau un pro-und caracter religio!. %egea con!tituia #n acea!t perioad4 #n realitate un ordin dat de rege +i4 ulterior4 de magi!tratul cetii #n -aa adunrii. ' doua categorie de legi votate de acea!t dat de adunarea poporului (adunarea centuriata !au adunarea tributa 4 !unt a+a.zi!ele legi rogatae4 propu!e +i !upu!e adunrilor re!pective de con!uli tribuni4 dictatori !au pretori4 purtnd numele ace!tora. Dup ce erau votate #n adunrile poporului erau trimi!e !enatului !pre aprobare4 care le inve!tea cu autoritas (autoritate . $ea mai vec6e lege 1oman4 dar +i cea mai important e!te %egea celor <II ,able4 care a aprut ca urmare a luptelor dintre patricieni +i plebei #n anul &&B #.e.n. %egea cuprinde trei pri; praescriptio4 rogatio +i sanctio. 0n prima parte (praesriptio !e artau locul +i data cnd a avut loc votarea4 numele magi!tratului care a propu!.o. Partea a doua (rogatio cuprinde te3tul legii4 adic actul normativ propriu.zi!. ' treia parte (sanctio prevede !anciunile ce !e aplic #n cazul nere!pectrii legii. "ub ace!t a!pect !unt #mprite #n 3 categorii; per-ecte (perfectae 4 mai puin per-ecte (minus quam perfectae +i imper-ecte (imperfectae . %egile per-ecte anulau toate actele contrare di!poziiilor prevzute #n ace!te legi4 cele mai puin per-ecte prevedeau doar ni+te amenzi pentru #nclcarea ace!tor di!poziii4 -r a anula actele re!pective4 iar cele imper-ecte nu !tabileau o !anciune direct4 ci una indirect. '+a !pre e3emplu4 prin Legea Cincia de donis et muneribus erau oprite donaiile -cute pe!te o anumit limit anumitor categorii de per!oane.

1(

%egile datae erau reglementri care !e re-ereau la organizarea unei provincii !au ceti. De obicei4 erau redactate de comandantul armatei din acea provincie #mpreun cu o comi!ie a !enatului. Iltima categorie de legi > leges privatae reprezint4 a+a cum am artat4 unele clauze introdu!e de pri cu ocazia #nc6eierii unui act juridic #n raport de natura ace!tuia; leges mancipii la vnzare4 leges venditionis la vnzare4 leges locationis la locaie etc.4 reu+indu.!e a!t-el #ntocmirea unor acte juridice ct mai complete #n concordan cu voina prilor contractante. 4. 4. Edi%&$l$ -+<i'&r+.ilor %a intrarea lor #n -uncie4 magi!traii !uperiori aveau obligaia !.+i prezinte programul #n anul de magi!tratur #n care urmau ! -uncioneze. ,ermenul de edict reprezenta #n -apt anunul ace!tui program care la #nceput era ro!tit verbal (exdicere #n -aa poporului adunat. 9ai trziu4 edictele erau !cri!e pe o tabl de lemn vop!it #n alb (album +i a-i+ate #n -or timp de un an ct dura magi!tratura4 -iind denumite +i perpetue (perpetua 4 adic valabile pe #ntreaga perioad de timp !u! artat. 2le !e deo!ebeau de edictele date #n !ituaii deo!ebite4 care purtau numele repentina (neprevzute . In rol important au avut edictele magi!trailor inve!tii cu urisdictio4 dreptul de a numi judector4 de a organiza proce!e #ntre particulari4 ace!te atribuii -iind con-erite pretorului urban4 pretorului peregrin4 edililor curuli la 1oma4 guvernatorilor de provincie +i Jue!torilor ace!tora. 2dictele cuprindeau pars translaticia4 adic o parte din edictele vec6i ale cror di!poziii -iind valabile +i !ub noua magi!tratur4 erau meninute +i pars nova4 o parte nou care cuprindea noi di!poziii introdu!e de magi!tratul #n -unciune. 2dictul magi!tratului cuprindea4 printre altele4 -ormule de aciuni civile4 -ormule de aciuni pretoriene4 pre!cripii4 e3cepii etc. 2dictele magi!tratului au #nceput ! aib un rol deo!ebit #ncepnd cu !ecolul al II.lea #.5.4 cnd datorit dezvoltrii produciei !clavagi!te +i !c6imburilor comerciale4 intervenia magi!trailor4 a pretorilor a devenit -oarte nece!ar pentru a reglementa #ntr.o nou manier relaiile !ociale +i economice care !e -ormau. '+a.zi!ul drept pretorian are con-orm a-irmaiilor juri!con!ultului roman Papinian rolul de a ajuta dreptul civil (adiuvandi !au de a.l completa (vel supplendi !au c6iar de a.l ameliora (vel corringendi iuris civilis gratia .

1)

"e con!tat a+adar c4 #n ce prive+te edictul4 pretorul nu putea crea norme de drept (praetor ius facere non potest 4 dar prin reglementarea lui pretorian (!onorara reu+ea ! !e apropie de ius civile/ mai trziu #n epoca cla!ic !e va crea prin ace!te edicte un adevrat drept pretorian (ius praetorium . 0n epoca imperial4 rolul pretorilor !e diminueaz4 ace+tia -iind !ubordonai principelui +i4 re!pectiv4 #mpratului care nu mai !unt de acord !.i permit pretorului ! -ie creator de drept. Prin codi-icarea edictului4 care a avut loc #ntre anii 12(.13? e.n. de ctre juri!tul "alviu! Iulianu! din di!poziia #mpratului 5adrian4 !.a in!tituit obligaia ca la intrarea lor #n -uncie4 pretorii !.+i a-i+eze te3tul codi-icat. Ilterior4 a -o!t dat +i un "enatus consult care nu le mai permite pretorilor ! -ac nici o !c6imbare te3tului o-icial al edictului4 lip!indu.i a!t-el de orice iniiativ #n ce prive+te reglementarea juridic a unor !ituaii neprevzute de lege. 4.0. S$n+&u' %on'ul&$l$ "enatus consultul reprezint 6otrrea luat de senatus #n !oluionarea unei cauze. %a #nceput nu au con!tituit izvoare de drept4 #n perioada republican !enatul nu avea iniiativ legi!lativ4 dar potrivit regulilor con!tituionale avea dreptul de a interpreta legile +i de a le declara nule dac erau #n contradicie cu tradiia roman4 ori aplicarea lor #n anumite !ituaii !peciale nu era oportun4 #n raport de intere!ele !tatului. "enatul #n acea perioad avea rolul de a !-tui4 opina +i recomanda. 0ncepnd din a doua jumtate a !ecolului al II.lea #.5.4 !e cunoa+te #n! c 6otrrile !enatului aveau putere de lege. De alt-el4 #nc din timpul rzboiului punic4 !enatul lund comanda operaiunilor !.a inve!tit cu puteri depline4 reu+ind ! determine #n-rngerea lui 5anibal #ntr.un rzboi de uzur4 care a durat aproape 1? ani (21B.2=2 . 0n epoca imperial recunoa+terea senatus-consultelor ca izvoare de drept e!te deplin #ncepnd cu perioada #mpratului 5adrian (11*.13? 4 dar in-luena #mprailor #n luarea ace!tor 6otrri e!te din ce #n ce mai evident4 -iind #n cele din urm pronunate din di!poziia lor. 4. 9. Con'&i&u.iil$ i-($ri+l$ $on!tituiile imperiale erau 6otrri pe care #mpraii4 dup in!taurarea principatului4 le luau pentru a -i aplicate pe #ntreg teritoriul !tatului roman4 multe din ace!tea avnd caracter legi!lativ +i -iind redactate de un con!iliu imperial (consilium principis -ormat din juri+ti.

1*

'ce!te 6otrri !e prezentau !ub diver!e -orme; edicte4 re!cripte4 mandate +i decrete4 juri!con!ultul Aaiu! denumindu.le con!tituia princiar. 2dictele (edicta erau date de #mprat #n calitate de magi!trat !uprem al !tatului4 calitate pe care o e3ercita ca orice magi!trat !uperior4 avnd dreptul de a edicta (ius edicendi . Decretele (decreta con!tituiau4 #n -apt4 6otrri judectore+ti pronunate de #mprat #n virtutea competenei !ale de a judeca diver!e pricini. 9andatele (mandata !unt in!truciuni4 norme4 di!poziii obligatorii pentru anumite categorii de per!oane4 #n !pecial #n domeniul admini!trativ. 1e!criptele (rescripta !unt de dou -eluri; r!pun!uri date de #mprat la !-aturile con!ilierilor !i #n diver!e c6e!tiuni juridice ridicate de per!oanele -izice prin petiii (scribere precum +i altele cu o motivaie !pecial4 printr.o epi!tol dat -uncionarilor ce le !olicitau #n !cri!4 #n legtur -ie cu o problem de drept4 -ie cu una juri!dicional (de organizare a unei in!tane . 0n epoca dominatului4 con!tituiile dobnde!c o importan deo!ebit4 -iind uneori numite OlegiC > legi edictale (leges edictales . 0n a-ara coleciilor private de con!tituii din perioada principatului4 apare acum o culegere o-icial4 terminat #n anul &3? !ub #mpratul ,eodo!ie al II.lea4 iar la =1.=1.&3B intra #n vigoare $ode3 ,6eodo!ianu! care cuprinde con!tituiile edictale #n perioada 313.&3*. 4.:. &iin.+ dr$(&ului ?>uri'(rud$n.+@ 8 !ituaie !peci-ic dreptului roman a con!tituit.o con!iderarea +tiinei dreptului ca izvor de drept4 #nc din perioada de #nceput care !e caracterizeaz prin in-luena religiei #n toate !-erele de activitate. "unt cuno!cute #n ace!t !en! con!ultaiile juridice ale ponti-ilor (responsa care aveau un caracter !ecret +i con!tituiau un privilegiu doar pentru cla!a dominant din !ocietate4 a patricienilor. %aicizarea dreptului roman a #nceput odat cu apariia %egii celor <II ,able #n anul &(= #.5. +i a -o!t continuat cu #ntocmirea calendarului judiciar (zilele fasti et nefasti +i -ormulelor de aciuni #n anul 3=& #.5.4 oper a lui $naeiu! Nlaviu! (edil curul 4 acea!t publicaie -iind cuno!cut !ub numele de #us $lavium. 7uri+tii laici devin treptat tot mai cuno!cui prin con!ultaiile acordate (consulaere 4 #n rezolvarea unor probleme (respondere 4 redactarea actelor juridice (cavere +i a!i!tena judiciar

1?

(agere 4 #nct activitatea lor deo!ebit de important #n interpretarea legilor +i aplicarea lor practic4 va -i con!iderat ca izvor de drept. 'cea!t activitate ju!ti-ic pe deplin aprecierea lui $icero c oracolul cetii e!te ca!a juri!con!ultului (totius oraculum civitatis . "e remarc #nc din perioada de #nceput a dreptului roman juri!con!ulii romani 9arcu! 9aniliu!4 9arcu! 7uniu! Krutu! +i Publiu! 9uciu! "caevola care au -undamentat dreptul civil (fundaverunt ius civile . 9ai trziu4 #n epoca cla!ic4 rolul juri!con!ulilor va -i mai pronunat ca urmare a marilor realizri pe plan economic4 !ocial +i militar4 care cuprinde +i !-era activitilor juridice4 pentru ca #n timpul imperiului ! devin adevrai !-etnici ai #mpratului4 #n emiterea de avize pentru judectori #n vederea !tabilirii modului cum trebuiau judecate anumite cauze. 'par la 1oma +coli de drept care contribuie la argumentarea +i -undamentarea unor in!tituii juridice. 'u loc con-runtri de idei +i c6iar rivaliti !ub ace!t a!pect. '!t-el4 +coala proculian punea un accent puternic pe te6nica juridic4 !u!innd nece!itatea crerii unor legi noi cu di!poziii ct mai preci!e pentru a nu da loc la interpretri gre+ite4 #n timp ce +coala !abinian era re-ractar te6nici!mului juridic4 adoptnd o atitudine con!ervatoare ce pre!upunea meninerea #n vigoare a vec6ilor legi4 +i doar adaptarea lor la cazuri concrete. Din +coala proculian -ceau parte juri+tii 9. 'rti!tiu! %abeo +i P. 7uventu! $el!u!4 iar din +coala !abinian $. 'etiu! $apito4 9a!uriu! "abinu! +i "alviu! Iulianu!. 0n !ecolele al II.lea +i al III.lea e.n.4 apar -iguri celebre ca "e3tu! Pomponiu!4 autorul unei i!torii a dreptului roman4 Aaiu! cuno!cut prin renumitele !ale #nstitutiones, con!iderat cel mai important manual de drept roman din perioada anterioar dreptului bizantin. 'emiliu! Papinianu! era autorul unei lucrri de practic judiciar %uestiones +i a unei lucrri de con!ultaii Responsa, Iuliu! Paulu!4 autorul unui manual denumit "ententiae4 care au rma! ca realizri monumentale ale dreptului roman. Intervine #n! o perioad de decaden #n viaa !piritual a imperiului care !e va re-lecta +i #n cultura juridic timp de cteva !ecole4 #n care juri!prudena cla!ic roman e!te #nlocuit cu !peculaii juridice4 -r ! mai con!tituie izvorul de drept att de mult apreciat #n perioada cla!ic. 'bia #n !ecolul al FI.lea e.n.4 #n timpul domniei #mpratului 7u!tinian4 !piritul cla!ic re#nvie #ncercndu.!e readaptarea in!tituiilor juridice con!acrate la condiiile Imperiului 1oman de 1!rit4 prin monumentala lucrare denumit Corpus iuris civilis4 care cuprinde; $odul (Codex 4 Dige!tele (&igeste sine 'andectae 4 In!titutele (#nstitutiones +i Novelele ((ovelle .

1B

4.8. Al&$ i*vo+r$ +l$ dr$(&ului ro-+n 5 Codul ?C1:e;@ a -o!t #ntocmit -olo!indu.!e modelul $odurilor Aregorianu! (publicat la -inele !ecolului al III.lea e.n. +i care cuprindea $on!tituiile imperiale din perioada 1B).2B1 e.n. +i ,6eodo!ianu! din anul &3B e.n.4 de!pre care am amintit. Nolo!indu.!e !tructura %egii celor <II ,able4 $odul lui 7u!tinian cuprinde &)(= con!tituii imperiale date #n perioada #ncepnd cu #mpratul 5adrian +i pn #n timpul domniei lui 7u!tinian4 (3& e.n. 5 Di<$'&$l$ con!tituie o culegere de compilaii ('andectae din deciziile motivate de juri!con!uli ordonate pe materii (&igeste 4 lucrare #n (= de volume de mare anvergur e3ecutat de o comi!ie de cercettori4 condu! de ,rebonian numit questor sacrii palatii4 care a reu+it ! o de-initiveze #ntr.un timp record de numai 3 ani. 5 In'&i&u&$l$ reprezint un manual de drept pentru uzul !tudenilor (cupidae legum uventuti +i e!te parial in!pirat din in!tituiile lui Aaiu!4 cum +i din operele lui 9arcianu!4 Nlorentinu! +i Ilpianu!. 5 Nov$l$l$ cuprind con!tituiile imperiale date de 7u!tinian #n perioada (33.()(4 -iind a+adar ultima lucrare dup apariia primelor 3 ($odul4 Dige!tele +i In!titutele 4 #nc6eind a!t-el monumentala oper care e!te cuno!cut !ub numele de Corpus iuris civilis (culegerea dreptului civil care a dat po!ibilitatea de.a lungul veacurilor care au urmat ! !e aduc la cuno+tin #ntreg mecani!mul juridic al dreptului roman +i de evoluia +tiinei ace!tui drept. Prin moartea lui 7u!tinian #n anul ()(4 practic4 epoca !clavagi!t !e a-l la -inal4 in!taurndu.!e modul de producie -eudal4 dar opera !a a dinuit #n timp +i #n cadrul noii !ocieti4 -ormnd obiect de !tudiu att pentru practicienii dreptului ct +i pentru doctrinari. %egi!laia lui 7u!tinian a -o!t aplicat #n continuare nu numai #n Imperiul Kizantin4 ci +i #n teritoriile -o!tului imperiu de r!rit4 #n !pecial teritoriul italic4 pn #n !ec. al <II.lea. 0n acea!t perioad4 in!pirndu.!e din lucrrile lui 7u!tinian4 au aprut +i alte codi-icri; )cloga din anul *&=4 #n timpul #mpratului %eon I!aurul/ 'ro!ironul (manual de drept editat #n anul ?*B/ )panagoga din ??)4 *asilicalele din ?B24 ace!tea din urm #n timpul #mpratului %eon Nilo!o-ul. TEME DE CONTROL

2=

1. 0n!emntatea +i actualitatea dreptului roman 2. Diviziunile dreptului roman +i ramurile de drept din !i!temul de drept actual 3. Fiaa +i opera legi!lativ a #mpratului 7u!tinian.

MODULUL II. PERSONALITATEA !N DREPTUL ROMAN

O#i$%&iv$ '($%ifi%$) . . . 0n!u+irea conceptului de per!oan/ Identi-icarea elementelor de-initorii ale capacitii juridice/ $unoa+terea regulilor +i a e3cepiilor privind #nceputul +i !-r+itul per!onalitii #n

dreptul roman. R$*ul&+&$ +,&$(&+&$) . 0nelegerea conceptelor de persona +i de caput/ . 0nelegerea continuitii regulii +i e3cepiei din material per!onalitii +i #n actuala reglementarea a dreptului civil. Co-($&$n.$ do#/ndi&$) . . 'bordarea +i e3plicarea nece!itii !tudiului capacitii juridice/ 'plicarea regulilor +i ale e3cepiilor privind #nceputul +i !-r+itul per!onalitii

Ti-(ul -$diu n$%$'+r ($n&ru +'i-il+r$+ -odulului) 2 or$

1. No.iun$+ d$ ($r'o+nA Noiunea de per!oan #n !en!ul ei larg +i obi+nuit de!emneaz omul privit ca o unitate indi!olubil #n totalitatea !tructurii !ale -izice +i p!i6ice. 0n accepiunea !a juridic4 noiunea !e

21

re-er la omul cu po!ibiliti de a participa #n raporturile juridice ca !ubiect de drepturi +i de obligaii. 0n !ocietatea !clavagi!t4 aptitudinea de a avea drepturi +i obligaii nu era cuno!cut tuturor oamenilor4 deoarece !clavii nu erau con!iderai de ordinea juridic . drept Oper!oaneC4 ci !imple OlucruriC (res Ounelte gritoareC (instrumenta vocalia > +i4 #n con!ecin4 incapabili de a avea un rol #n viaa juridic4 de a -i cu alte cuvinte titulari de drepturi +i obligaii. 'ptitudinea de a avea drepturi +i obligaii4 de a juca un rol #n viaa juridic !e nume+te per!onalitate !au capacitate juridic/ ea aparinea #n !ocietatea roman #n principiu numai oamenilor liberi4 cci numai ace+tia erau per!oane #n !en!ul juridic al cuvntului4 #ntruct numai ei puteau participa la raporturile juridice ca titulari de drepturi +i de obligaii. $apacitatea juridic nu e!te a+adar #n dreptul roman o calitate cu care omul !.ar na+te4 ci o !upra!tructur ce !e #ntemeiaz pe relaiile de producie !clavagi!te +i care la rndul ei4 printr.o dialectic -irea!c4 le ocrote+te. %a romani noiunea de per!oan4 adic ideea de !ubiect de drepturi +i obligaii !e red prin cuvntul persona, care iniial #n!emna ma!ca pe care actorii o purtau cnd interpretau rolurile #ncredinate. "en!ul juridic dobndit ulterior de cuvntul persona nu e3clude !imboli!mul iniial al termenului4 ci dimpotriv4 continua deoarece Oper!onalitateaC !au capacitatea juridic e!te aptitudinea de a avea drepturi +i obligaii4 de a OjucaC un rol #n viaa juridic. Pe lng termenul de persona4 romanii mai -olo!eau pentru a de!emna noiunea de !ubiect de drept +i obligaii pe cel de caput (cap 4 pornindu.!e evident de la partea corporal cea mai !emni-icativ pentru un individ #n toate activitile !ociale pe care le de!-+oar. De alt-el4 dup ct !e pare de la ace!t cuvnt (caput deriv +i noiunea de capacitate. $apacitatea juridic era de dou -eluri; de drept !au de -olo!in +i de -apt !au de e3erciiu. Pentru ca un om ! -ie pe deplin capabil trebuia ! po!ede att capacitatea de drept ct +i pe cea de -apt. $apacitatea de drept !au de -olo!in cerea ! -ie #ndeplinite mai multe condiii; omul ! -ie liber (status libertatis 4 ! -ie cetean (status civitatis +i ! -ie +e- de -amilie (status familiae 4 adic ! nu !e g!ea!c #n puterea printea!c a altei per!oane. %a rndul ei4 capacitatea de -apt !au de e3erciiu era recuno!cut numai acelor per!oane care pe lng condiiile menionate . #ndeplineau +i unele condiii de -apt cu privire la !e34 !tare mintal4 vr!t etc. 0ntr.adevr4 unele per!oane datorit !e3ului . concepia roman con!idera o -emeie incapabil #n multe privine . bolilor mintale care #ntuneca -olo!irea corect a raiunii4 ine3perienei4 vr!tei etc.4 nu !e bucurau

22

de capacitatea de -apt !au de e3erciiu. '+adar4 numai per!oanele de !e3 ma!culin4 #n plenitudinea -acultilor intelectuale4 avnd o anumit vr!t !e bucurau de deplina capacitate de -apt.

2.DOBBNDIREA CAPACIT62II ;URIDICE

$apacitatea juridic #ncepe odat cu na+terea per!oanei4 cu condiia ca nou.n!cutul ! -ie viu +i viabil +i ! aib #n-i+are uman/ ea poate avea e-icien +i #nainte de na+tere4 potrivit regulii romane4 copilul conceput e!te privit ca +i n!cut ori de cte ori intere!ele lui o cer (infans conceptus pro iam nato !abetur, quotiens de eius commodis agitur . 0n temeiul ace!tei reguli4 avortul era pro6ibit +i !ucce!iunea tatlui decedat era acordat copilului conceput #nainte ca ace!ta din urm ! !e -i n!cut. 1egula era !tabilit #n intere!ul e3clu!iv al copilului conceput/ de aceea #+i pierde e-icacitatea dac ace!ta !e na+te mort. Per!onalitatea !au capacitatea juridic a unei per!oane !-r+e+te #n mod -ire!c odat cu moartea -izic a ace!teia +i #n mod e3cepional prin moartea ei civil (capitis deminutio 4 cum ar -i; cderea #n prizonierat4 pierderea ceteniei etc. Pe lng per!oanele -izice4 dreptul roman a recuno!cut capacitatea juridic +i unor colectiviti4 ca de pild !tatului4 cetilor4 di-eritelor a!ociaii etc.4 colectiviti pe care dreptul modern le nume+te per!oane juridice !au morale. 1eglementarea capacitii juridice a urmat #n #ntreaga evoluie a dreptului roman dezvoltarea relaiilor de producie !clavagi!te. $ategoria juridic de per!oan rmne -oarte limitat4 deoarece dreptul roman re-uz !clavilor4 deci majoritii populaiei capacitatea juridic. "ituaia nu !.a !c6imbat nici #n epoca -eudal4 deoarece capacitatea juridic4 proporional #n raport cu poziia de cla! a locuitorilor . nobili4 clerici4 rani liberi4 or+eni4 iobagi . rmnea inegal. $apitali!mul la rndul !u4 e3tinde +i generalizeaz ideea de capacitate juridic pentru toate cla!ele.

4. PIERDEREA CAPACIT62II ;URIDICE ?CAPITIS DEMINUTIO@ 4.1. C+u*$l$ (i$rd$rii ($r'on+li&A.ii $apacitatea juridic a ceteanului roman cuprindea trei elemente; libertatea (status libertatis 4 cetenia (status civitatis +i drepturile de -amilie (status familiae . 0ntrunirea ace!tor

23

trei elemente con!tituia ceea ce te3tele romane numeau status !au caput4 adic !tarea !au capacitatea juridic a ceteanului roman. Dac el pierdea unul din ace!te trei elemente #n mod obi+nuit4 !e producea o !impl modi-icare mai re!trn! !au mai inten! a capacitii !ale. 0n concepia roman #n!4 libertatea4 drepturile de cetenie +i drepturile de -amilie -ormau un an!amblu unic +i nece!ar e3i!tenei capacitii !au per!onalitii juridice a ceteanului4 #nct dac unul din ace!te elemente di!prea4 per!onalitatea !a juridic !e !tingea deplin. 7uri!con!ulii romani a-irmau c pierderea unuia din ace!te trei elemente ducea la capitis de minutio4 adic la !tingerea per!onalitii juridice +i o comparau cu moartea. De aceea4 unii traduc capitis deminutio cu moartea civil4 deoarece e vorba de di!pariia unei per!onaliti pe trmul dreptului civil/ -izice+te #n!4 per!oana #n cauz continua ! e3i!te. $auzele care atrgeau capitis deminutio puteau -i mai grave !au mai puin grave. '!t-el4 cel care #+i pierdea libertatea (status libertatis !u-erea o capitis deminutio maxima (cea mai mare capitis deminutio 4 acea!ta avea loc #n temeiul cauzelor care aduceau !clavia4 cderea #n prizonierat4 #n epoca republican4 neplata datoriilor4 unele condamnri penale grave etc. $el care #+i pierdea calitatea de cetean (status civitatis de pild prin renunarea la cetenia roman pentru a dobndi o alta #ntr.o cetate !trin4 prin e-ectul anumitor condamnri etc.4 !u-erea o capitis deminutio media (mijlocie 4 iar dac #+i pierdea drepturile de -amilie (status familiae 4 !u-erea o capitis deminutio minima (cea mai mic . 23emple de capitis deminutio minima !unt numeroa!e; emancipatul4 care din per!oan dependent (alieni iuris devine independent (sui iuris 4 adrogatul4 care dimpotriv4 din per!oana independent devine dependent4 adoptatul care trece dintr.o putere printea!c #ntr.alta4 -emeia care4 c!torindu.!e cum manu trece dintr.o putere printea!c #n alta4 -emeia are c!torindu.!e cum manu trece din puterea +e-ului ei de -amilie #n aceea a !oului4 dac e!te sui iuris !au a capului de -amilie #n a crui autoritate !e g!e+te !oul etc. 4.2. Ef$%&$l$ (i$rd$rii ($r'on+li&A.ii 8ricare ar -i -o!t cauza care a pricinuit moartea civil a ceteanului roman4 per!onalitatea !a juridic !e !tinge. Ineori ace!ta poate dobndi pe alt plan o per!onalitate nou #n -apt g!indu. ne #n -aa unei !imple !c6imbri de per!onalitate (permutatio status / a+a de pild un adoptat dobnde+te #n noua -amilie o !ituaie identic cu cea avut #n vec6ea -amilie de origine +i pe care a pierdut.o4 iar -emeia c!torit cum manu trece din puterea unui +e- de -amilie #n puterea altui +e(in manu mariti . Dar dobndirea #n a!emenea cazuri a unei noi per!onaliti e!te cu totul

2&

independent de re!pectiva capitis deminutio4 care rmne un act unic4 al crui !ingur e-ect e!te !tingerea per!onalitii juridice. ,ot ceea ce poate urma po!terior4 iar #n !pe aparine unei noi per!onaliti4 reprezint o !impl !ucce!iune (post !oc 4 +i nu un raport de la cauz la e-ect (propter !oc . Per!oanele care au !u-erit o moarte civil rupeau orice legtur agnatic !au gentilic cu membrii -amiliei civile +i pierdeau #n con!ecin orice drept de !ucce!iune #n vec6ea -amilie. De a!emenea4 erau lip!ite de bunuri patrimoniale pe care le po!edau/ ace!tea reveneau celor din iniiativa crora a avut loc re!pectiva capitis deminutio/ de pild creditorilor care vndu!er pe debitorii lor in!olvabili ca !clavi !tatului4 #n urma unei condamnri care a avut drept e-ect pierderea ceteniei celui condamnat4 !oului sui iuris care !e c!torea cum manu etc. 'vnd a!emenea con!ecine cu privire la bunuri4 moartea civil producea #n acela+i timp urmri !imilare #n privina obligaiilor/ ace!tea erau !ocotite ca -iind !tin!e. '!t-el4 dac ,itu! a -o!t adrogat4 vec6ile !ale obligaii (de pild un #mprumut di!preau/ #ntr.adevr4 dup adrogare per!onalitatea juridic a lui ,itu! -iind de!-iinat4 obligaiile pe care le contracta!e #n acea!t calitate di!preau > #ncetau de a mai e3i!ta4 di!prnd cauza4 di!prea +i e-ectul (sublata causa, tollitur effectus . Principiul !tingerii obligaiilor avea urmri cu totul duntoare -a de creditorii per!oanelor care !u-ereau o moarte civil/ ace+tia rmneau pgubii de !umele pe care urmau ! le recupereze de la a!t-el de debitori. Pretorul a intervenit #n! #n ajutorul creditorilor4 dndu.le pentru a.+i urmri creanele lor #n ju!tiie o aciune cu -iciunea c moartea civil nu a avut loc (ac si capitae minutus non esset . 0n !pe creditorii lui ,itu! puteau !.l urmrea!c #n -aa in!tanelor pentru plata datoriei ca +i cnd nu ar -i -o!t adrogat. 9oartea civil de!-iina per!onalitatea juridic a celui #n cauz4 dar nu +i pe cea -izic biologic. Per!oana care !u-eri!e capitis deminutio #+i continua e3i!tena4 pe trmul dreptului natural. De aceea4 legturile de rudenie cognatic (de !nge continuau ! rmn #n -iin +i ! produc e-ecte juridice4 iar obligaiile n!cute din delicte (de pild dintr.o injurie4 -urt etc. nu !e !tingeau4 deoarece per!oana -izic a celui ce !u-eri!e o moarte civil rmnea aceea+i. Nimeni nu e!te e3onerat de delictele !ale4 c6iar dac a !u-erit o capitis deminutio4 a-irma juri!con!ulul Ilpian. 2.4. Li-i&Ari +l$ %+(+%i&A.ii >uridi%$ Dreptul roman cuno+tea unele cazuri #n care capacitatea juridic putea !u-eri unele #ngrdiri datorit anumitor comportamente care dezonorau demnitatea cetenea!c.

2(

'. 'cela care re-uza ! -ac mrturi!iri4 lund parte la un act juridic cu privire la ace!t act !au cel ce !cria !cri!ori o-en!atoare (carmen famosum la adre!a unei per!oane era lovit de Ointe!tabilitateC > adic de incapacitatea de a -i martor !au de a recurge la martori #n propriile.i proce!e. K. ' doua cauz de limitare a capacitii juridice e!te in-amia ( infamia adic nedemnitatea cetenea!c. 2a putea rezulta dintr.o decizie a cenzorilor4 dintr.o di!poziie a legii !au #n virtutea edictului pretorian. $u ocazia #ntocmirii li!telor cen!ului4 cenzorii puteau4 #n epoca republican ! e3clud un !enator din !enat4 un cavaler din ordinul cavalerilor !au ! lip!ea!c un cetean de dreptul !u de vot4 dac ace+tia !e -cu!er vinovai de acte imorale4 necin!tite4 lu3 e3orbitant etc. 8 a!emenea pedeap! (nota censoria putea -i radiat cu ocazia cen!ului urmtor de ctre cenzorii ce urmau #n -uncie. %a rndul lor unele legi penale interziceau celor condamnai #n materie criminal ! poat #ndeplini anumite dregtorii !au -uncii !au ! -ie martori +i judectori. 0n -ine4 edictul pretorian prevedea c unele condamnri4 unele -apte imorale !au e3ercitarea anumitor pro-e!iuni (gladiator4 comediant atrgeau incapacitatea de a pleda la judecata pentru altul (postulare de a -i reprezentat !au de a reprezenta pe altul #n ju!tiie (cognitor, procurator . In-amia ce rezulta din lege !au din edictul pretorului era pronunat pe via. "enatul !au #mpratul puteau printr.o decizie !.i +tearg e-ectele.

T$-$ d$ %on&rol
1. $are e!te regula #n material dobndirii per!onalitii #n dreptul romanP Dar #n dreptul civil actualP 2. $e pre!upune e3cepia infans conceptus+ Indicai dou aplicaii al+e ace!teia. 3. $are e!te momentul pierderii capacitii juridice #n dreptul romanP Dar #n dreptul civil actualP

2)

MODULUL III. STATUS LIBERTATIS

O#i$%&iv$ '($%ifi%$) . . . 0n!u+irea conceptului de libertate/ $unoa+terea izvoarelor !claviei +i a modalitilor de dezrobire/ 0n!u+irea condiiei juridice a liberilor

R$*ul&+&$ +,&$(&+&$) . . 0nelegerea rolului libertii #n dreptul roman/ 0nelegerea tran!-ormrilor #n material condiiei juridice a !cavului. "clavul cu peculiu..

Co-($&$n.$ do#/ndi&$) . Interpretarea condiiei juridice a per!oanelor libere +i a !clavilor.

Ti-(ul -$diu n$%$'+r ($n&ru +'i-il+r$+ -odulului) 0 or$

1. D$'(r$ li#$r&+&$
Cl+'ifi%+r$+ o+-$nilor (nu a per!oanelor din punct de vedere al status libertatis e!te urmtoarea; . . liberi !clavi.

2*

Cl2s2 scl2vil1r e!te omogen4 toi !unt a+ezati pe aceea!i treapt4 adica !unt !ocotiti din punct de vedere al dreptului civil ca lucruriC re!C4 +i nu ca per!oane4 ci #n timp ce cl2s2 12!e%il1r li9eri conine mai multa diver!itate. In con!ecin4 pentru a de-ini pe cei liberi (care au status libertatis 4 !e poate !pune ca !unt toti oameni ina-ara de !clavi. In Di6es ele lui 3us i%i2% g!im o de-initie a libertatii !i !clavilor4 ambele pu!e !ub autoritatea lui Nlorentinu! care a !cri! in !ecolul al II.lea; E Li9er 2 e2 este o facultate naturala recunoscuta unei persoane de a face ce doreste , cu limitele impuse de lege sau de fortaC. E Scl2vi2 este o instututie a dreptului gintilor in baza careia cineva este supus unei puteri straine contra naturiiC $alitatea de om liber con!tituie una din condiiile capacitii juridice. "tarea de libertate !e dobnde+te odat cu na+terea !au po!terior na+terii. Dac ambii prini !unt liberi4 copilul !e na+te liber4 iar dac unul din prini e liber +i cellalt !clav4 copilul urmeaz !tarea mamei. Dac mama e!te !clav #n momentul na+terii4 dar #n timpul !arcinii a avut calitatea de -emeie liber . indi-erent pentru ct vreme . copilul n!cut !e bucura de calitatea de om liber. "oluia !e e3plic #n virtutea regulii pe care am cercetat.o mai !u!4 c un copil conceput e!te privit ca +i n!cut4 dac intere!ele lui o cer4 +i evident ace!tea cereau ca el ! -ie liber +i nu !clav. Ilterior na+terii4 calitatea de om liber !e dobnde+te prin dezrobire +i prin pre!cripie ac6izitiv; !clavul care !e comporta de bun.credin vreme de 2= de ani ca om liber4 dobnde+te dup !curgerea termenului +i #n drept acea!t calitate. %ibertatea !e pierde prin cderea #n prizonierat4 potrivit unei reguli de drept a ginilor4 dup care prizonierii deveneau !clavii celor care i.au #nvin!. De a!emenea4 erau vndui ca !clavi #n a-ara 1omei +i #n con!ecin #+i pierdeau libertatea cei care nu !e prezentau la recrutare4 cei care re-uzau ! !e #n!crie pe li!tele cen!ului4 debitorii in!olvabili etc. %a ace!te cazuri !e adaug . cele prevzute de dreptul imperial4 dintre care mai importante !unt condamnrile penale grave care au drept con!ecin pierderea libertii4 ca de pild4 condamnrile la munc !ilnic.

2. D$'($ '%l+vi$
2.1 Po*i.i+ >uridi%A + '%l+vilor

2?

"clavii au jucat un rol deo!ebit de important #n viaa economic a !tatului roman4 care #n tot timpul e3i!tenei !ale a rma! un !tat !clavagi!t. 0n epoca vec6e numrul !clavilor era relativ redu! deoarece producia !ocial !e de!-+oar #ntr.un cadru -amilial re!trn!. "clavii duceau o via patriar6al4 ei lucrau alturi de !tpnii lor -iind privii ca membrii in-eriori ai -amiliei pentru care munceau. Dup rzboaiele de cucerire du!e de 1oma +i #n !pecial4 dup rzboaiele punice4 proporiile produciei materiale !.au lrgit -oarte mult4 iar numrul !clavilor a cre!cut !imitor. 0n epoca cla!ic a dreptului roman4 !clavia devine Obaza #ntregii produciiC4 !clavii !unt -olo!ii la cele mai i!tovitoare munci +i !unt !ilii ! duc o via care nu !e deo!ebea prea mult de aceea a animalelor de povar. "ocotit !implu obiect de proprietate (res mancipi al !tpnului4 !clavul nu putea avea un patrimoniu al !u +i4 #n con!ecin4 nu putea -i proprietar4 creditor !au debitor +i nici ! la!e ace!tora o mo+tenire. 2l era4 un !implu in!trument de ac6iziie pentru !tpnul !u4 cruia putea !. i -ac !ituaia mai bun4 dar nu mai rea. '!upra !clavului !tpnul avea drept nelimitat4 putnd !.l #n!trineze cu orice titlu4 !.l omoare. Niind lucru4 !clavul nu putea ! !e c!torea!c4 deoarece acea!t in!tituie era rezervat numai celor liberi. %egtura cu o alt !clav orict de trainic ar -i -o!t ea era -a de legile romane un !implu -apt (contubernum a!emenea relaiilor #ntmpltoare dintre animale (mone ferrarum 4 +i nu o c!torie #n !en!ul juridic al termenului. 'vnd !tatutul juridic de lucru (res 4 !clavul nu !e poate plnge #n ju!tiie4 nu putea . cu alte cuvinte . intenta o aciune. Dac a -o!t rnit4 lovit !au nedreptit #ntr.o -orm orict de grav4 el nu !e putea adre!a magi!tratului. 'ce!t drept aparinea numai !tpnului !u4 care !ingur putea intenta o aciune #n -aa ju!tiiei (in!tanei a+a cum ar -i -cut.o dac era vtmat un animal al !u4 deteriorat un lucru ne#n!u-leit ce.i aparinea etc. Dac acea!ta era !ituaia juridic a !clavului #n epoca vec6e a dreptului roman4 ea !e !c6imb la -inele epocii republicane. Pretorul intervine recuno!c#nd #n anumite cazuri +i limite4 potrivit nece!itilor economice +i !ociale ale epocii4 capacitatea !clavului de a #nc6eia acte juridice #n numele +i #n intere!ul !tpnului +i de a.l -ace #n con!ecin4 #n egal m!ur creditorul +i debitorul ace!tor tranzacii. $azurile #n care pretorul a recuno!cut !clavilor capacitatea juridic pentru a #nc6eia acte #n numele !tpnilor lor !unt urmtoarele;

2B

a . !tpnul putea #n!rcina un !clav ! duc la #ndeplinire o a-acere comercial determinat !au ! conduc pentru o perioad mai #ndelungat un comer tere!tru !au maritim. Din punct de vedere procedural problema era !oluionat pe calea aciunilor cu tran!poziie de care ne.am ocupat #n capitolul procedurii de judecat. 0n intenia (intentio -ormulei era trecut numele !clavului cci cu el contracta!e terul4 iar #n condamnarea (condemnatio aceleia+i -ormule4 numele !tpnului4 deoarece a!upra ace!tuia !e r!-rngea activ !au pa!iv . e-ectele tranzaciei #nc6eiate. 1ezult din cele de mai !u! c m!urile luate de pretor #n vederea recunoa+terii dreptului !clavului de a contracta4 !e e3plic prin intere!ele !tpnilor. b . #n vederea realizrii acelora+i intere!e !peculative4 !tpnii puteau atribui !clavilor !pre admini!trare o ma! de bunuri numit peculium OpeculiuC ce cuprindea vite (pecus4 de aici +i numele 4 bani4 imobile +i uneori c6iar !clavi. De+i ace!te bunuri rmneau #n proprietatea !tpnului4 ele con!tituiau o ma! de bunuri di!tincte #ncredinate !pre valori-icare !clavului. Feniturile realizate aparineau !tpnului. 0n admini!trarea peculiilor !clavii erau #ndrituii4 ca +i #n cazul precedent ! #nc6eie #n numele +i #n intere!ul !tpnilor diver!e tranzacii economice. De aici po!ibilitatea !tpnilor de a urmri pe terii cu care contracta!e !clavul !au de a -i urmrii de ctre ace+tia. 0n ace!t din urm caz terii nu puteau urmri pe !tpn dect #n limita valorii bunurilor ce -ormau peculiul !au a #mbogirii !ale4 adic a -oloa!elor tra!e pe!te valoarea peculiului din tranzaciile #nc6eiate de ctre !clavul !u. 9ai trziu4 #n epoca imperial4 economia !clavagi!t #+i #ncepe declinul4 contradiciile !ociale !e a!cut treptat4 iar munca !clavilor devine din ce #n ce mai puin productiv. Pe de alt parte4 numrul ace!tora !cade cu mult !ub nevoile produciei. 1zboaiele nu mai procura ca odinioar numrul de !clavi de care avea acum nevoie 1oma imperial. 'utoritatea de !tat intervine #ncercnd ! pun o -rn arbitrarului !tpnilor ai cror victime erau !clavii (omori -r !crupule pentru vini mrunte !au #n jocuri de gladiatori la circuri4 #mpuinnd numrul lor. "clavii con!tituiau o bogie public +i erau !uperiori ca numr oamenilor liberi4 putnd deveni o primejdie4 a+a cum dovedi!e revolta lui "partacu! anterior. De aici nece!itatea de a !e interveni pe cale legi!lativ pentru a -i aprai. 0n %egea Petronia din anul )1 e. n.4 !tpnii !unt oprii !.+i dea !clavii -r #ncuviinarea magi!trailor4 ! -ie devorai de -iare la jocurile de circ. 0mpratul $laudiu! (&1.(1 e. n. lip!e+te de dreptul de proprietate pe !tpnul care #+i abandoneaz un !clav btrn +i bolnav4 iar 'ntoninu!

3=

(13?.1)1 promulga dou con!tituii; prima pedep!e+te ca omucid pe !tpnul care +i.a uci! -r motiv !clavul4 iar o a doua #ngduie magi!trailor ! !ilea!c pe !tpnii prea cruzi !.+i vnd !clavii pe care.i maltrateaz. 2.2. I*vo+r$l$ '%l+vi$i 9odurile !tabilite de ordinea juridic pentru ca cineva ! deriv !clav !unt; na+terea4 cderea #n prizonierat +i regulile !peciale ale dreptului civil. ' copiii n!cui dintr.o mam !clav !unt !clavi indi-erent dac tatl lor e!te om liber !au nu4 deoarece o !clav #n con-ormitate cu legea roman nu !e putea c!tori +i #n con!ecin condiia juridic a tatlui era o !impl !tare de -apt -r nici o con!ecin legal. K prizonierii de rzboi deveneau potrivit regulilor dreptului ginilor !clavi4 indi-erent dac erau romani !au !trini. Dac romanii czui #n captivitate reveneau #n patrie4 ei #+i redobndeau potrivit dreptului roman libertatea #mpreun cu toate drepturile pierdute. 8rdinea juridic roman a creat #n ace!t domeniu un ingenio! mecani!m bazat pe o -iciune cuno!cut !ub denumirea de Odreptul de re#ntoarcereC (ius postliminii . Niciunea con!idera pe romanii #ntor+i din captivitate c nu au -o!t niciodat . prizonieri +i #n con!ecin niciodat !clavi. 0n -elul ace!ta #+i recptau toate drepturile4 care !e aplicau unor !ituaii juridice nu +i de -apt . e3 po!e!iunea4 -iind obligai ! procedeze la o nou luare #n po!e!iune a bunurilor4 c6iar dac ace!tea nu au -o!t de nimeni po!edate #n timpul captivitii. 0n cazul cnd un cetean roman murea #n captivitate4 %egea $ornelia edictat #n anul ?= #. e. n. #l !ocotea tot printr.o -iciune mort #n momentul cderii #n prizonierat. Niciunea !e ju!ti-ica prin nece!itatea de a !e menine valabilitatea te!tamentelor #ntocmite de ctre cetenii romani4 #nainte de cderea lor #n prizonierat. c . !clav mai putea deveni cineva #n virtutea unor reguli !peciale de drept; . #n epoca republican debitorii in!olvabili4 per!oanele care nu !e prezentau la oa!te !au cele care re-uzau ! -ac declaraii nece!are cu ocazia recen!mntului populaiei !au averii lor4 puteau -i vndui de creditori4 #n primul caz4 de ctre magi!trai4 #n celelalte dou4 ca !clavi #n a-ara 6otarelor !tatului roman4 dincolo de ,ibru (trans ,iberim . 0n unele cazuri 6oul prin! #n -lagrant delict putea -i vndut +i el ca !clav de ctre pguba+. . #n epoca imperial unele per!oane puteau deveni !clavi cu titlu de pedeap! !au ca urmare a pronunrii unei pedep!e. 0n prima categorie intrau per!oanele care de+i libere4 !e l!a!er ! -ie

31

vndute ca !clavi de ctre o ter per!oan . cu care !e #nele!e!er anterior . pentru ca4 revendicndu.+i libertatea po!terior vnzrii4 ! #mpart cu terul !uma dobndit din acea!t e!croc6erie. Drept pedeap! cel ce !e l!a!e cu rea.credin ca !clav4 rmnea !clavul cumprtorului de bun.credin. ,ot cu pierderea libertii erau pedep!ite -emeile libere care aveau legturi cu un !clav4 cu toat #mpotrivirea !tpnului ace!tuia. 0n a doua categorie intrau per!oanele4 care condamnate la munci !ilnice4 ce !e e-ectuau mai ale! #n mine (in metalla deveneau !clavi drept urmare ace!tei condamnri (servi poenae . 2.4. Moduril$ d$ $li#$r+r$ + '%l+vilor Dezrobirea (manumissio con!t #ntr.un act juridic prin care !tpnul renuna la dreptul !u de proprietate a!upra !clavului4 pe care.l tran!-orma4 cu unele limitri de drepturi civile +i politice . #ntr.un cetean liber4 #n !arcina cruia #n! rmneau unele #ndatoriri -a de -o!tul !tpn4 numit acum patron (patronus . 'ce!ta va aduce numeroa!e pro-ituri -o!tului !tpn. a . printr.un proce! -ictiv !tpnul !e #nelegea cu o ter per!oan !.l c6eme #n judecat +i ! pretind ca #n realitate !clavul e!te un om liber. %a judecat !tpnul !clavului nu va conte!ta a-irmaia terului4 iar magi!tratul4 lund act de ace!t -apt4 va declara pe !clav om liber. $u timpul4 a!emenea proce!e -ictive !.au tran!-ormat #n !imple declaraii -cute #naintea pretorului. b . prin #n!crierea !clavului #n li!tele cen!ului ca -iind om liber. 0n timpul recen!mntului populaiei +i bunurilor4 ce avea loc din ( #n ( ani4 !tpnii care voiau !.+i elibereze !clavii puteau !.i declare oameni liberi #n!criindu.i ca atare #n regi!trele ce !e #ntocmeau de cenzori. c . prin te!tament . cu ocazia #ntocmirii te!tamentului !tpnul putea !.+i dezrobea!c unul !au mai muli !clavi -ie #n mod direct4 -ie oblignd pe mo+tenitorul !u ! procedeze la dezrobire. 0n primul caz4 !clavul era !ocotit ca -iind dezrobit de de-unct (libertus orcinus / #n cel de.al doilea caz de ctre mo+tenitorul ace!tuia. d . !e cuno+teau +i alte moduri !imple introdu!e de dreptul pretorian. 'ce!tea con!tau -ie #ntr.o declaraie oral -cut de !tpnul !clavului #naintea unor prieteni (inter amicos !au cu ocazia unui banc6et (convivii ad!ibitione -ie #ntr.un #n!cri! redactat de ace!ta ca o dovad a dezrobirii intervenite (per epistulam . $ei dezrobii prin mijloace pretoriene aveau o poziie juridic in-erioar celor eliberai prin modurile !olemne !ancionate de dreptul civil. 2.0. Condi.i+ >uridi%A + d$*ro#i.ilor

32

"clavii dezrobii purtau numele de liberi (liberti iar -o!tul lor !tpn purta ct prive+te raporturile ulterioare dezrobirii pe cel de patron (patronus . Poziia juridic a dezrobiilor nu era identic4 ea depindea de modul #n care au -o!t dezrobii. $ei eliberai prin mijloacele !olemne ale dreptului civil aveau o !ituaie juridic !uperioar celor dezrobii prin mijloacele ne-ormale ale dreptului pretorian/ cei dinti erau liberi ceteni4 iar ceilali liberi latini. %iberii ceteni !e bucurau #n principiu de privilegiile cetenilor liberi4 cu toate ace!tea condiia lor juridic era #ngrdit att datorit obligaiilor pe care le aveau -a de -o+tii lor !tpni4 ct +i datorit unor limitri -i3ate #n intere!ul !ocietii !clavagi!te #n general. 0n -olo!ul patronilor4 dezrobiii aveau urmtoarele obligaii; a . obligaia de a pre!ta anumite !ervicii materiale apreciabile #n bani (operae fabriles . Patronul era #ndrituit ! -olo!ea!c ace!te !ervicii #n intere!ul !u #n cele mai diver!e -orme/ de pild le putea #nc6iria contra co!t unor tere per!oane !au le putea da #n plat unui creditor de al !u. 8bligaia dezrobitului de a pre!ta a!emenea !lujbe !e tran!mitea4 la moartea patronului4 mo+tenitorilor ace!tuia. b . obligaia liberilor de a procura patronului #n anumite cazuri alimente (bona la acea!ta !e adaug dreptul patronului de a mo+teni averea dezrobitului !u #n cazul cnd ace!ta murea -r mo+tenitori. c . obligaia de a re!pecta per!oana patronului (obsequium 4 de aici unele con!ecine juridice4 ca de pild4 interdicia dezrobitului de a c6ema #n judecat pe patron +i pe rudele ace!tuia -r autorizarea magi!tratului. Dependena libertului -a de patron !e poate ob!erva +i #n numele pe care #l ia dup dezrobire. Noul !u nume e!te alctuit din numele patronului4 la care !e adaug cel pe care.l purta!e #n !clavie. De pild4 !clavul lui 9arcu! ,ulliu!4 9arci %ibertu! 5ermodaru!4 adic numele +i prenumele lui $icero (9arcu! ,ulliu! 4 precizarea c e!te dezrobitul !u (dezrobitul lui 9arcu! 4 iar ca nume de -amilie numele !u de !clav (5ermodaru! . 8bligaiile liberilor erau !ancionate de ordinea juridic/ cu alte cuvinte ei puteau -i con!trn+i la nevoie ! le #ndeplinea!c4 patronii avnd dreptul ! !e adre!eze autoritii de !tat; pre-ectului 1omei4 guvernatorilor de provincii etc. 0n epoca po!tcla!ic4 datorit contradiciilor !ociale4 libertul ce re-uza !.+i #ndeplinea!c obligaiile -a de patron4 putea -i readu! #n !tare de !clavie (revocatio in servitutem - propter ingratitudinem . $ondiia juridic a dezrobiilor era #ngrdit +i de unele limitri4 concepute #n intere!ul !ocietii !clavagi!te #n general.

33

De aceea4 liberii nu puteau -i ale+i magi!trai (ius !onorum #n adunrile pe triburi4 dar pentru a li !e mic+ora valoarea votului4 erau #n!cri+i #n li!tele electorale ale triburilor urbane. Deoarece -iecare trib avea un vot4 indi-erent de numrul alegtorilor #n!cri+i4 votul triburilor urbane cu tot numrul lor mare de alegtori4 nu egala pe acela al triburilor ru!tice4 care #n ciuda numrului mic de alegtori4 erau mai numeroa!e dect cele urbane. 0n ace!t mod !e a!igura preponderena politic a pturilor !tpnitoare. "clavii dezrobii prin mijloace ne-ormale ale dreptului pretorian4 aveau o poziie juridic in-erioar liberilor ceteni. "ituaia ace!tor dezrobii a -o!t reglementat prin %egea Iunia Norbana din anul 1B e. n.4 care i.a a!imilat cu latinii din colonii4 de unde +i numele de liberi latini. Dup cum !e +tie4 romanii #ntemeiau #n !copuri politice +i militare numeroa!e colonii pe teritoriile cucerite. Dac unele !e bucurau de privilegiul de a avea dreptul la cetenia roman4 altele4 printre care +i cele latine . alctuite la #nceput din latini !upu+i 1omei . po!edau mai puine drepturi. %egea Iunia a acordat liberilor dezrobii prin mijloacele ne-ormale !tatutul juridic al latinilor din colonii4 adic o poziie in-erioar cetenilor romani. $a +i dezrobiii4 ceteni romani4 liberii latini numii +i latini iuniani dup numele %egii Iunia . aveau acelea+i obligaii materiale +i morale4 -a de patronii lor4 dar4 pe dea!upra le era interzi! de a di!pune prin te!tament de patrimoniul propriu4 care revenea -o+tilor lor !tpni. 2i triau ca oameni liberi4 dar a+a cum !e !punea4 mureau ca !clavi. "pre -inele 1epublicii4 dezrobirile lua!er proporii4 ceea ce periclita bunul mer! al produciei !clavagi!te. De aceea4 #mpratul 'ugu!tu!4 care a pu! bazele Imperiului 1oman4 a promulgat dou legi menite ! #ngreuneze dezrobirile. Prima . Nu-ia $aninia din anul 2 e. n. . limiteaz numrul de !clavi pe care !tpnul putea !.i elibereze prin te!tament4 proporional cu numrul total de !clavi a-lai #n proprietatea !a4 -r #n! de a putea dep+i limita de 1==. %egea !.a aplicat #n tot timpul imperiului4 ea a -o!t abrogat numai pe vremea #mpratului Iu!tinian4 adic #n epoca #n care producia !clavagi!t a -o!t #nlocuit cu cea -eudal. ' doua lege e!te Legea -elia "entia din anul & e. n. 'cea!ta interzicea tinerilor !ub 2= de ani !.+i dezrobea!c !clavii4 #n a-ara cazului cnd dezrobirea le.a -o!t aprobat de un con!iliu !pecial prezidat de pretor. "unt oprite4 #n a-ar de motive bine #ntemeiate4 eliberrile !clavilor care nu au atin! vr!ta de 3= de ani4 precum +i dezrobirile -cute #n dauna creditorilor. 0n ace!t din urm caz !e cerea ca !tpnul care +i.a eliberat !clavii4 ! -i pricinuit un prejudiciu material creditorilor !i +i ! -i procedat cu intenia de a.i -i prejudiciat.

3&

4. S&Aril$ d$ '$-ili#$r&+&$ 0n diver!e etape de dezvoltare a !tatului roman au aprut di-erite categorii de per!oane care de+i teoretic !e bucurau de libertate . de -apt aveau o !ituaie -oarte apropiat de a !clavilor. 'cceptndu.le #n -apt4 ordinea juridic nu a reu+it #n! ! elaboreze o con!trucie juridic adecvat pentru noile categorii !ociale4 -ie din pricina comple3itii problemei4 -ie datorit intere!ului de a p!tra o con-uzie permanent4 #ntre ace!te categorii +i !clavie4 baz a #ntregii producii !clavagi!te. 'cea!ta va #nle!ni trecerea la -eudali!m. 23emplu; a . omul liber care !luje+te ca !clav unei alte per!oane libere pe temeiul unei erori din partea ambelor pri (!omo liber bona fide serviens . De+i #n drept pretin!ul !clav e!te om liber tot ceea ce ace!ta dobnde+te4 dobnde+te pentru pretin!ul !u !tpn. b . per!oanele ce !e a-l #n puterea (in mancipio altei per!oane. 'cea!t !ituaie !e #ntlne+te atunci cnd un +e- de -amilie (pater familias trece4 printr.un act -ormal numit manicipatio #n puterea unui alt cap de -amilie4 o per!oan ce !e a-l #n puterea !a4 -ie pentru a.i vinde !erviciile4 -ie pentru a o abandona noxal. Prin abandon noxal !e #nelege trecerea #n vederea de!pgubirii4 a unei per!oane4 care a comi! un delict4 de !ub puterea capului ei de -amilie #n puterea capului de -amilie !ub care !e a-la victima. 'ce!te per!oane con!tituiau adevrate in!trumente de ac6iziie pentru !tpnii lor4 deoarece tot ce ele dobndeau4 dobndeau pentru ace+tia4 avnd de -apt o poziie a!emntoare cu cea a !clavilor (loco servi . Din punct de vedere juridic #n!4 per!oanele in manicipatio nu erau !clavi4 deoarece !e g!eau numai temporar #n acea!t !ituaie/ #ntr.adevr dac ajun!e!er #n puterea altei per!oane printr.un act de vnzare #nc6eiat de +e-ul lor de -amilie cu re!pectiva per!oan4 ele puteau pretinde dup ( ani eliberarea lor4 cernd ! -ie #n!cri!e #n li!tele cen!ului/ dac -u!e!er abandonate noxal4 puteau reclama libertatea numai dup ce de!pgubi!er prin munca lor pe victim. De a!emenea4 ct timp !e g!eau #n puterea altora (in mancipio per!oanele in mancipio puteau intenta #n cazul unui tratament inuman4 o aciune de injurie #mpotriva ace!tora +i4 dup toate probabilitile4 puteau !.+i e3ercite #n continuare drepturile politice. c . per!oanele care !e angajau (auctorati vnzndu.+i -ora de munc la un antreprenor (lanista ce organiza jocuri de circ +i lupte de gladiatori. Dup ce depuneau un jurmnt c. vor

3(

nvinge sau vor muri, ele deveneau #n -apt !clavi ai antreprenorului4 de+i #n drept #+i p!trau calitatea de om liber +i cetean. d . per!oanele r!cumprate de la du+man (redempti ab !ostibus de ctre un ter. Pn cnd ace!tea reu+e!c prin munca lor !au cu bani ! ac6ite terului re!pectiva !um4 rmn #n puterea lui. e . colonii. %a romani4 marii proprietari -unciari #+i puneau #n valoare #ntin!ele lor domenii4 lucrndu.le -ie cu !clavi4 -ie dndu.le #n arend colonilor. 'ce+tia plteau !tpnului o arend #n bani4 dar4 pe dea!upra4 aveau +i unele obligaii #n natur. 0n epoca po!tcla!ic4 numrul -ondurilor cultivate !pore!c iar munca lip!it de randament a !clavilor4 e!te #nlocuit pe !car din ce #n ce mai larg4 prin aceea a colonilor intere!ai #n anumite limite #n proce!ul de producie/ de aici dou con!ecine; !tpnii tind pe de o parte ! -ac din !clavii lor coloni4 iar4 pe de alt parte ! #mpiedice pe coloni ! pr!ea!c terenurile pe care lucrau. 'ce!t din urm -apt era u+urat prin aceea c arenda+ii nu reu+eau ! pltea!c #ntotdeauna arenda la termenul -i3at. $on!-init la #nceput pe calea cutumiar4 legarea colonului de pmnt a -o!t !ancionat prin lege de ctre #mpratul $on!tantin #n anul 332. Dac la #nceput raporturile de colonat !e #ntemeiau pe un contract de arend (locatio-conductio 4 treptat colonii devin4 dup re-ormele !u!. menionate4 parte integrant a domeniului pe care.l lucrau. 0n m!ura #n care criza !clavajului !e adncea4 colonatul !e dezvolta4 devenind !pre -inele imperiului elementul 6otrtor al produciei de bunuri materiale. 8 per!oan devenea colon; . prin na+tere4 dac unul din prini era colon/ . prin pre!cripie4 dac un om liber a muncit vreme de 3= de ani pe un ogor #n !lujba altuia4 trecnd drept colon/ . ca pedeap!4 #n cazurile prevzute de lege/ . prin contract #nc6eiat cu un proprietar +i #n!cri! #n ar6ivele cetii (municipalia gesta . Din punct de vedere juridic4 colonul era un om liber4 dar !ituaia lui de -apt #l apropia de poziia !clavului4 -iind Orob al pmntuluiC. Dac #+i pr!ea ogorul4 colonul putea -i readu! de ctre !tpn4 care avea #n ace!t !cop o aciune real4 ca +i cnd ar -i -o!t vorba de un !clav. Niind !clav al pmntului4 colonul nu putea -i de!prit de ogorul !u4 iar vnzarea -ondului -r colon !au a colonului -r -ond era nul. 0n !c6imb era #ngduit ca proprietarul !.+i mute colonii de pe o mo+ie pe alta.

3)

Niind om liber4 colonul !e putea c!tori4 avea puterea printea!c a!upra copiilor4 putea #nc6eia di-erite acte juridice4 #ntocmi un te!tament etc. "upu! unui drept de corecie din partea !tpnului !u4 colonul nu putea !.l c6eme #n -aa in!tanei pe !tpnul !u4 dect #n cazuri cu totul e3cepionale/ de a!emenea colonul nu !e putea c!tori4 !pre -inele imperiului cu o -emeie liber4 ci numai cu o -emeie avnd aceea+i poziie !ocial ca +i el.

T$-$ d$ %on&rol
1. $um putea un cetean roman ! devin !clavP 2. 0n ce con!ta iura patronatusP 3. $ondiia juridic a !clavului cu peculiu &. $e !unt colonii +i care era condiia lor juridicP

3*

MODULUL ". STATUS CI"ITATIS

O#i$%&iv$ '($%ifi%$) . . . 0n!u+irea noiunii de cetenie/ Identi-icarea elementelor de-initorii ale !tatutului juridic al ceteanului roman/ $unoa+terea !tatutului juridic al latinilor +i peregrinilor.

R$*ul&+&$ +,&$(&+&$) . . 0nelegerea condiiei juridice a ceteanului roman/ $unoa+terea izvoarelor ceteniri romane.

Co-($&$n.$ do#/ndi&$) . . 'bordarea +i e3plicarea !tatutului ceteanuluii roman/ Inelegerea rolului jucat de cetenia roman #n e3tinderea dreptului roman.

Ti-(ul -$diu n$%$'+r ($n&ru +'i-il+r$+ -odulului) 2 or$ 1. Pr$%i*Ari (r$+l+#il$ (rivind C-(Ar.ir$+ lo%ui&orilor '&+&ului ro-+n Dup status libertatis4 al doilea element al per!onalitii #n dreptul roman e!te status civitatis, re!pectiv calitatea de cetean. %ocuitorii !tatului roman !unt #mprii #n trei mari categorii4 -iecare avnd un !tatut juridic aparte; , Ce <=e%i r1!2%i (cives r1!2%i&4 cla!i-icai la rndul lor #n; . ceteni romani ingenui (cei care nu au -o!t niciodat !clavi . liberi ceteni romani (!clavii eliberai prin modurile -ormali!te , L+&ini4 divizai #n urmtoarele categorii;

3?

. latini vec6i (veteres, prisci . latini coloniari . latini iunieni , P$r$<rini . peregrini obi+nuii . peregrini deditici 2. CET62ENII ROMANI 2.1. Condi.i+ >uridi%A + %$&A.$nilor ro-+ni %a inceputul !tatului roman4 numai locuitorii 1omei aveau cetenie roman (%uiritis . 0n cetate4 numai ceteanul roman /civis romanus0 !e bucura de toate drepturile politice +i civile. ,oi cei care locuiau #na-ara cetii erau !trini4 termenul iniial era !ostis4 iar mai trziu !.a -olo!it termenul de 0ere6ri%us /de la E0ere6re1 inafara ogorului roman . Prezeni la 1oma4 !trinii !e puneau4 pentru a -i in !igura4 !ub ocrotirea unui cetean roman cu care inc6eiau4 in ace!t !cop4 o conventie temporara !au permanenta /clientele, !ospitalitate sau !ospitium . Inca de la inceputurile ei4 1oma a -olo!it ade!ea tratatele pentru a reglemanta !ituaia juridic a locuitorilor din ceti !trini. Pe baza tratatelor4 locuitorii ace!tor ceti !e puteau bucura4 #n raporturile cu romanii4 de unele drepturi civile !au garanii politice. $eteanul roman !e bucura de o d$(linA %+(+%i&+&$ >uridi%A +&/& Cn 'f$r+ dr$(&ului (u#li%4 avnd drepturi politice4 ct +i #n 'f$r+ dr$(&ului (riv+&4 prin drepturile civile recuno!cute. Dre0 uri 01li ice recuno!cute ceteanului roman !unt urmtoarele; .ius sufragii4 adic dreptul la vot #n adunriile populare . ius !onorum, adic. dreptul de a fi ales magistrat . ius militiae4 adic dreptul de a -ace parte din legiunile romane Dre0 uri civile recuno!cute ceteanului roman !unt urmtoarele; ius connubii, dreptul de a #nc6eia o c!torie #n -orm roman ius commercii, dreptul de a #nc6eia acte juridic #n -orm roman /in iure ce!!io4 !tipulatia4 mancipatia ius testamenti factio4 dreptul de a #nc6eia un te!tament #n -orm roman dreptul de a intenta o aciune #n ju!tiie (actio legis

3B

$a +i o#li<+.ii f+.A d$ Ro-+4 ceteanul roman avea dou obligaii4 +i anume pierderea libertii (capitis deminutio maxima .

prestarea

serviciului militar !i plata impozitului (tributum 4 ne#ndeplionirea uneia !au alteia conducnd la 0n ceea ce prive+te nu-$l$ %$&A.$+nului ro-+n4 ace!ta era alctuit din urmtoarele elemente pentru a.l individualiza #n -amilie +i !ocietate; . prenomen (9arcu! / . nomen gentilicum (,ulliu! / . cognomen ($icero / . numele tat.lui /9arci -iliu! / . numele gintei ($ornelia ,ribu . Nu!ele li9er ului ce <=e2% r1!2% era -ormat din numele -o!tului !tpn4 cu indicarea calitatii de libert4 la care !e adaug numele din timpul !claviei. De e3emplu4 !clavul lui $icero eliberat purta numele de 9arcu! ,ulliu!4 9arci libertu!4 ,iro. 2.2. I*vo+r$l$ %$&A.$ni$i ro-+n$ +@ NATEREA. 0n -uncie de c!toria prinilor copilului #n momentul na+terii lui4 #ntlnim dou !ituaii; - %o(ilul $'&$ nA'%u& din&r5o %A'A&ori$ Cn%D$i+&A Cn for-A ro-+nA /ex ustiis nuptiis 4 po!ibil numai dac ambii !oi !unt cet.2eni romani sau dac. so2ul este cet.2ean roman 3i so2ia latin. veteres. 2l devenea cetean roman/ . %o(ilul $'&$ nA'%u& C% 2>2r2 c<s< 1riei (vulgo conceptus 4 el urmeaz %ondi.i+ >uridi%A + -+-$i. '+a -iind4 el devine cetean roman numai dac mama !a are cetenie roman4 indi-erent status civitatis al tatlui. Deoarece prea u+or !e dobndea cetenia roman pentru copii n!cui #na-ara c!toriei romane +i de aici toate drepturile civile +i mai ale! politice4 #n 2%ul ?@4 e.%. !.a data Le6e2 Mi%ici2, potrivit creia %o(ilul ur-+ %ondi.i+ >uridi%A + &+&Alui4 dac tatl era peregrin +i mama era cetean roman. Deci4 copilul rezultat dintr.o uniune dintre o -emeie cetean roman +i un peregrin4 devenea peregrin. Pentru ca acce!ul peregrinilor la dobndirea ceteniei romane a -o!t privit cu multe rezerve4 !.a dat o interpretare foarte restrictiv. a cazurilor de dobndire a ceteniei romane prin

$etenia roman !e poate dobndi prin unul dintre urmtoarele mijloace;

&=

na+tere4 mai ale! pentru copiii nelegitimi. '!t-el4 dac mama e!te peregrin +i tatl cetean roman4 potrivit %egii 9inicia4 copilul ar -i trebuit ! urmeze condiia juridic a tatlui4 adic ! devin4 la rndul !u4 cetean roman. 0n!4 plecnd de la raiunea %egii 9inicia4 +i anume aceea de a -ace mai rea condiia juridic a copiilor rezultai #na-ara c!toriei romane4 un a!emenea copil4 dobndea calitatea de peregrin. #@ BENE3ICIUL LEGII. Principalele legii #n baza crora !.a acordat cetenie roman4 #n mod colectiv !au individual4 !unt urmtoarele; , +@ i.e.%, Le; Iuli2.4 !.a acordat cetenia roman tuturor latinilor din Italia/ , A+ i.e.%. Le; Pl2u i2 P20iri2 prime!c cetenie roman italicii care -ac cerere/ , 4+ i.e.%. Le; R1sci2. prime!c cetenie roman galii din Aalia ,ran!padana/ , Le; Acili2 Re0e u%:2ru!, bene-iciaz de cetenie roman peregrinul care dovedea #n -aa ju!tiiei c un magi!trat roman a primit mit/ . *?* e.%. E:ic ul lui C2r2c2ll2, bene-iciaz de cetenie roman toi peregrinii din Imperiu4 cu e3cepia dediticilor. %@ ADOP2IA +i ADROGAREA. %a #nceputuri4 adopia +i adrogarea au -o!t -olo!ite nu numai pentru dobndirea patria potestas de ctre pater familias4 ci +i pentru !copuri politice4 plebeii puteau ! devin patricieni +i inver!4 patricienii ! devin plebei pentru a e3ercita iar latinii puteau ! dobndea!c cetenie roman d@ DE=ROBIREA. '+a cum am artat #n capitolul anterior4 !clavii eliberai prin modurile -ormali!te (vindicta4 cen!ul4 te!tamentul deveneau ceteni romani4 +i pentru a nu !e uita !tarea lor iniial puratu denumirea de liberi. 2.4. Pi$rd$r$+ %$&A.$ni$i ro-+n$

0n principiu4 calitatea de cetean roman era perpetu4 #n !en!ul c odat dobndit ea nu !e pierdea. 23i!tau +i e;ce0=ii potrivit crora #n timpul vieii4 ceteanul roman putea !.+i piard cetenia; - prin capitis deminutio maxima. De e3emplu4 ceteanul roman cdea prizonier !au devenea debitor in!olvabil4 -iind era vndut trans ,iberim, ca !clav4 - ca efect a unor condamn.ri penale, cum ar -i de e3emplu pentru trecere la inamic !au cetenii romani condamnai la deportare !au la anumite munci !ilnice/ . prin renun2are la calitatea de cetean roman4 ca urmare a naturalizri #ntr.o cetate !trin.

&1

4. LATINII $a rezultat a e3pan!iunii romane #n Penin!ula italic4 !.a creat o categoria intermediar #ntre ceteni +i peregrini4 cu un !tatut juridic a!emntor primilor. 4.1. L+&inii v$%Di ?ve eres, 0risci@. . . iniial vec6ii locuitori ai Latinium.ului4 care -orma!er #n anul &B3 i.e.n %iga %atin4 dizolvat #n anul 33? i.e.n4 #n urma unei r!coale #mpotriva 1omei. ulterior4 !tatutul de latini vetere! a mai -o!t acordat locuitorii coloniilor latine #n-iinate de 1oma pn #n anul 2)? i.e.n. $ondi2ia uridic. a latinilor veteres era a!emntoare cu cea a cetenilor romani4 re!pectiv4 dintre drepturile politice aveau iu' 'ufr+<<ii4 numai dac !e g!eau la 1oma (deci4 nu aveau ius !onorum +i ius militiae 4 iar dintre drepturile civile aveau ius c1%%u9ii4 ius c1!!ercii +i acce! la le6is 2c i1%es. Dac latinul !e !tabilea la 1oma4 dobndea cetenie roman. 0n anul 2:E i.$.n.4 latinilor vec6i li !.a acordat cetenia roman4 a!t-el #nct acea!t cla! de populaie a di!prut. 4.2. L+&inii %oloni+ri erau locuitorii coloniilor latine #ntemeiate de 1oma dup anul 2)? i.e.n. 2i aveau o au o condi2ia uridic. inferioar. latinilor vec6i +i care con!t #n drepturi mai redu!e +i anume; nu aveau drepturi politice4 aveau numai ius c1%%u9ii +i le6is 2c i1. Latinii coloniari puteau deveni cet.2eni romani prin beneficiul legii dac. au ajun! magi!trai !au membrii ai !enatului municipal local ori dac au obinut condamnarea unui magi!trat pentru mit. 0n baza Le6ii Iuli2 :i% 2%ul +@ i.e.%.4 s-a acordat cet.2enia romana tuturor latinilor din #talia. $ategoria de latin coloniar a rma! #n vigoare pentru locuitorii coloniilor #ntemeiate #n !copuri politice de romani4 dup anul B= #.e.n.4 pe teritoriile cetilor cucerite #na-ara Penin!ulei italice4 cu precizarea c unele dintre ace!tea !e bucurau de -iciunea ius italicum. 4.4. L+&inii iuni$ni4 categorie de latini creat #n baza L$<$+ Nor#+n+ (1? e.n +i #n care intrau sclavii elibera2i de cet.2enii romani #n urmtoarele condiii; . prin modaliti ne-ormali!te4 necuno!cute de ius civile, re!pectiv inter amicos4 post mensam4 per epistulam/

&2

#mpotriva prevederilor L$<ii A$li+ S$n&i+ (& e.n. potrivit crora !e interzicea tinerilor +e-i de -amilie !ub 2= ani !.+i elibereze !clavii4 #n a-ara cazurilor cnd dezrobirea le.a -o!t aprobat de un con!iliu !pecial prezidat de pretor4 !e interzicea dezrobirea !clavilor !ub 3= ani #n dauna creditorilor.

Devenii liberi4 -o+tii !clavi nu !e bucurau de cetenia roman4 nu aveau drepturi politice4 nu aveau ius connubii4 aveau ius c1!!ercii4 nu aveau dreptul ! mo+tenea!c +i nici ! la!e mo+tenire de!cendenilor legitimi (averea lor revenea -o!tului !tpn . 0. PEREGRINII 2timologic4 termenul de peregrin provine de la E0ere6re, care #n!emna oricine locuia in afara ogorului roman. Fec6iul ius civile era rezervat e3clu!iv cetenilor romani (Eius 0r10riu! civiu! r1!2%1ru!C . Deci4 la #nceput termenul de peregrin de!emna orice !trin4 oricine care nu era cetean roman. In condiiile unei economii !lab dezvoltate4 a unor !c6imburi !poradice #ntre comuniti4 orice str.in la Roma ap.rea ca un du3man 81s isF4 iar per!oana !a4 la -el ca +i bunurile !ale4 ne-iind prote at.. '-lat la 1oman4 !trinul !e g!ea #n !ituaia unui lucru. In lip!a unui tratat de pace4 a unei convenii de o!pitalitate !au de clientel4 str.inul se g.sea inafara dreptului. 9ai trziu4 peregrin era denumit cel care nu avea calitatea de cetean roman !au de latin.. In anul 2&2 i.en.4 apare pretorul peregrin. 0n -uncie de condiia lor juridic4 peregrinii erau de dou categorii; +@ ($r$<rinii ordin+ri ?o#i,nui.i@4 re!pectiv locuitorii cet.2ilor nvinse de Roma 3i care erau legate de aceasta prin tratate. &in acest punct de vedere erau trei categorii de cet.2i5 -ederate4 libere !i !upu!e. Niecare cetate #+i p!tra propria organizare politic4 propriile in!tane de judecat +i aplicau propriul drept peregrin. Peregrinii obi+nuii nu aveau nici drepturile politice +i nici drepturile civile ale unui cetean roman. 9ai trziu4 pentru a !e dezvolta mai mult relaiile comerciale dintre cetenii romani +i peregrini4 ace!tora din urm li !.au acordat ius commercii. 1elaiile cetenilor romani cu peregrinii erau guvernate de ius 6e% iu!. 0n ceea ce prive+te po!ibilitatea dobndirii ceteniei romane4 peregrinii puteau deveni ceteni romani numai #n baza legii4 ca o r!plat a unor !ervicii adu!e 1omei4 !au printr.o

&3

naturalizare acordat #n mod individual !au colectiv. De e3emplu4 din raiuni -i!cale ce decurgeau din ac6itarea impozitului de (Q pentru mo+tenire4 precum +i a impozitului pe avere4 prin edictul lui $aracalla din anul 212 e.n.4 !.a acordat cetenia roman tuturor locuitorilor imperiului4 cu e3cepia peregrinilor deditici. #@ ($r$<rinii d$di&i%i (de la Ededere1 a capitula . Intrau #n acea!t categorie urmtorii; - locuitorii cet.2ilor care s-au predat f.r. condi2ii 3i cu care Roma nu a nc!eiat ulterior tratat de pace, cetile -iind de!-iinate din punct de vedere politic +i admini!trativ. 2i plteau capitaia /tributum capitis04 - locuitorii cet.2ilor neorganizate de cet.2i (de e3emplu4 egiptenii / - liber2ii care n timpul sclaviei au suferit pedepse infamante. Peregrinii deditici nu avea drepturi politice +i nici drepturi civile4 nu puteau -olo!i dreptul lor naional dect dac permitea 1oma4 prin edictul pretorului. T$-$ d$ %on&rol 1. $um !e dobndea cetenia romanR 2. 'nalizai drepturile +i obligaiile ceteanului roman. 3. $um devenea cetean roman un latinP Dar un peregrinP

&&

MODULUL "I. STATUS FAMILIAE

O#i$%&iv$ '($%ifi%$) . . . $unoa+terea condiiilor puterii printe+ti/ Dobndirea cuno+tinelor privind c!toria/ 'pro-undarea noiunii de concubinaj4 abrogaiune4 adopie.

R$*ul&+&$ +,&$(&+&$) . . 23plicarea +i utilizarea noiunilor de rudenie4 c!torie4 putere printea!c/ 0n!u+irea conceptelor de putere printea!c4 abrogaiune +i legitimare.

Co-($&$n.$ do#/ndi&$) . Dobndirea cuno+tinelor nece!are introducerii #n !tudiul -amiliei romane/

Ti-(ul -$diu n$%$'+r ($n&ru +'i-il+r$+ -odulului) : or$

1. DESPRE FAMILIA ROMANB

1.1. No.iun$+ d$ f+-ili$ Namilia roman avea -a de !en!ul actual al termenului un coninut mult mai comple3. 8rganizat pe baz patriar6al4 -amilia !e a3a #n jurul unei puteri4 a puterii +e-ului de -amilie (pater familias 4 a crui activitate unic +i nelimitat !e e3tindea a!upra tuturor membrilor de -amilie/ membrii de -amilie erau !ocotii #n concepia primitiv roman nu numai !oia4 copiii4 nepoii etc.4 ci +i !clavii +i toate per!oanele a cror e3i!ten era a!igurat #n cadrul !au prin intermediul colectivitii -amiliale. Krbatul -iind +e-ul -amiliei +i !ingurul conductor #n ca!4

&(

avea dreptul de via +i de moarte a!upra tuturor #n -amilie4 !oia devine un membru in-erior al grupului -amilial. Puterea pe care +e-ul de -amilie o avea a!upra -emeii4 copiilor +i !clavilor !e e3ercita a!upra #ntregului patrimoniu > termenul de -amilie re-erindu.!e +i la lucruri +i la per!oane (juri!con!ulul Ilpian . Puterea +e-ului de -amilie !e numea la #nceput manus (mn 4 !imbol al -orei -izice. :e-ul !au capul -amiliei era numit pater familias4 noiune care evoca ideea de putere +i nu de de!cenden +i de procreare4 pentru care romanii -olo!eau termenul de genitor. $apul -amiliei e!te proprietarul #ntregului patrimoniu -amilial4 !ingurul judector al celor de !ub puterea !a +i unicul preot al cultului -amilial !trmo+e!c. 2l e!te !ingur4 de !ine !tttor (sui iuris independent #n -amilie pe cnd !oia +i copiii de !ub puterea !a !unt dependeni ( alieni iuris iar !clavii !imple lucruri4 obiecte de proprietate (res . $u timpul4 odat cu dezvoltarea i!toric a -amiliei romane4 #n locul termenului unic de OmanusC apar mai multe denumiri menite ! precizeze -iecare prerogativ a +e-ului de -amilie. 6anus continua ! de!emneze puterea ace!tuia a!upra !oiei4 puterea printea!c (patria potestats e!te utilizat pentru a denumi autoritatea a!upra copiilor4 Oputerea !tpnuluiC (dominica potestes e!te -olo!it pentru a determina puterea a!upra !clavilor4 iar OdominiumC (!tpnirea 4 . dreptul de proprietate a!upra celorlalte bunuri. Prerogativele +e-ului de -amilie mergeau pn la e3ercitarea dreptului de via +i de moarte (ius vitae necisque a!upra per!oanelor de !ub puterea !a4 ace!tea !unt obligate ! muncea!c pentru capul -amiliei4 !.i mrea!c patrimoniul4 dar #n nici un caz !.l oblige prin actele lor4 !.i mic+oreze patrimoniul. 1ezult a+adar c vec6ea -amilie roman era -undamentat pe legtura de putere dintre +e-ul de -amilie +i cei a-lai !ub autoritatea !a. 'cea!t legtur juridic cuno!cut !ub numele de agnatio4 alctuie+te a+a.zi!a rudenie agnatic !au civil4 iar -amilia a!t-el organizat !e nume+te agnatic !au civil. 1.2. No.iun$+ d$ rud$ni$ 1udenia agnatic e!te o rudenie e3clu!iv prin brbai4 deoarece puterea nu putea -i e3ercitat dect de brbai +i nu putea -i tran!mi! dect prin brbai4 cci la moartea +e-ului de -amilie (pater familias numai de!cendenii !i ma!culini de prim grad vor deveni capi de -amilie. Niecare din ace+tia alctuiau o nou -amilie. De!cendenii mai deprtai ai capului de -amilie de-unct (de pild4 nepoi4 nepoate treceau acum #n noile -amilii4 !c6imbndu.+i doar puterea !ub

&)

care !e a-lau. '+a de pild de unde #nainte !e g!eau #n puterea bunicului4 ei !e a-lau acum #n puterea tatlui lor4 devenit cap de -amilie (pater familias . Prin de!cendent !e #nelege nu numai urma+ de !nge4 ci +i cel adoptat. De+i prin moartea +e-ului4 -amilia !e -rmia #ntr.o !erie de alte -amilii4 legtura de putere care uni!e pe toi membrii4 agnaiunea4 nu !e rupea4 ci continua ! unea!c mai departe pe toi cei care !e a-la!er !ub aceia+i putere4 dac +e-ul de -amilie (pater familias n.ar -i #ncetat din via. ,oate per!oanele unite prin acea!t legtur !e numeau4 unele -a de celelalte agnai4 ele puteau c6iar ! dovedea!c #n mod direct de!cendena lor din acela+i cap de -amilie. Per!oanele care nu puteau dovedi direct de!cendena dintr.un !trmo+ comun4 dar care puteau invoca unele prezumii pentru a dovedi o a!t-el de de!cenden (ca de pild4 acela+i nume de -amilie4 comunitatea de cult -amilial etc. erau !ocotite rude agnatice (civile #ndeprtate +i purtau numele de gentili (gentiles ca membri ai unei mari comuniti -amiliale ce amintea de ginile (gentes din epoca vec6e. 1udenia civil #ndeprtat nu era lip!it de unele e-ecte juridice #n materie de mo+tenitori4 #n domeniul -amiliei etc. $u timpul4 datorit -olo!irii !clavilor +i e3ploatrii provinciilor cucerite4 1oma nu mai e!te obligat ! -olo!ea!c numai munca propriilor !i ceteni +i a!t-el !cade autoritatea +e-ului de -amilie4 membrii de -amilie dobndind o independen +i autoritate din ce #n ce mai mare. "i!temul de rudenie agnatic decade +i #i ia locul rudenia de !nge (cognatio . $ognaii !unt rude de !nge (cognatio 4 indi-erent dac aparin !au nu aceleia+i puteri4 iar cognatio > rudenia de !nge e3i!t nu numai #n linie ma!culin4 dar +i #n linie -eminin4 deoarece #+i are baza #n ideea de concepie +i de na+tere. 1aportul dintre cele dou !i!teme demon!treaz c ace!tea !e !uprapun uneori4 iar alteori e3i!t !eparat. Aradul de rudenie agnatic +i cognatic !e calculeaz la -el. "e numr generaiile care de!part pe una din cele dou per!oane4 de autorul comun4 apoi generaiile care de!part pe autorul comun de cealalt per!oan +i la urm !e -ace !uma celor dou numere. Niecare generaie reprezint un grad/ cu alte cuvinte !unt attea grade cte generaii (tot gradus quot generationes . '!t-el4 -raii !unt #ntre ei rude de gradul doi4 deoarece de la -rate pn la autorul comun (printele e!te un grad +i un altul de la ace!ta pn la cel de.al doilea -rate. Ferii !unt rude de gradul patru4 deoarece de la -iecare din ei pn la autorul comun (bunicul !unt cte dou grade4 #n total patru grade. Inc6iul +i nepotul !unt rude de gradul trei4 deoarece un grad de!parte pe unc6i de autorul comun +i pe ace!ta dou grade -a de nepot.

&*

De+i rudenia de !nge a avut unele e-ecte morale din epoca cea mai vec6e4 totu+i o recunoa+tere juridic . mai larg n.a primit.o dect !pre -inele 1epublicii/ #n timpul imperiului recunoa+terea cognaiunii !e de!vr+e+te4 iar Iu!tinian #i a!igur trium-ul de-initiv.

2. PUTEREA P6RINTEASC6 ?PATRIA POTESTAS@

2.1. No.iun$ 2!te puterea pe care capul -amiliei o are a!upra po!teritii !ale4 copii4 nepoi etc.4 de!emnai cu toii prin e3pre!ia filii familias (-ii de -amilie 4 indi-erent dac !unt biei !au -ete4 dac !unt n!cui #n -amilie (natura !au dac au devenit membri ai -amiliei printr.un act juridic civil4 ca de pild4 o adopiune4 o c!torie etc. 0n epoca vec6e acea!t putere era nelimitat4 +e-ul de -amilie putea !.i alunge din ca!a -amilial4 !.i vnd4 !.i abandoneze ca pe ni+te lucruri ne-olo!itoare4 !.i c!torea!c -r a le cere a!entimentul +i c6iar !.i omoare. Dac +e-ul -amiliei #+i vindea de!cendenii la 1oma !au pe teritoriul latin4 ace+tia cdeau #ntr.o !tare vecin cu !clavia (in causa mancipi . Iar dac #i vindea dincolo de ,ibru (trans ,iberim adic #n !trintate4 deveneau !clavi. 2l putea de a!emenea !.i reclame de la oricine i.ar reine pe nedrept !au i.ar a!cunde4 -olo!ind aciunea #n revendicare4 ceea ce denot a!emnarea #ntre poziia juridic a de!cendenilor +i aceea a lucrurilor care !e a-lau #n patrimoniul +e-ului de -amilie. Puterea printea!c era perpetu. 8ricare ar -i -o!t vr!ta de!cendentului +i oricare poziie politic ar -i ocupat #n !tat (con!ul4 pretor etc. el rmnea #n puterea printea!c a +e-ului de -amilie. De!cendenii nu po!edau un patrimoniu propriu/ ei nu puteau dobndi nimic pentru ei +i nici nu puteau ! #nrutea!c !ituaia material a +e-ului de -amilie4 -cndu.l de pild4 debitor !au obligndu.l #ntr.un c6ip oarecare4 ci numai ! i.o #mbuntea!c -cndu.l creditor4 proprietar etc. '+adar4 poziia de!cendenilor nu !e deo!ebea #n acea!t privin de aceea a !clavilor. Pentru a a!igura cele nece!are traiului #n !pecial prin munca pe terenurile agricole4 +e-ul de -amilie avea nevoie de o putere4 care ! includ largi po!ibiliti de con!trngere. 'cea!t autoritate pe care dreptul cutumiar o #ncredina!e capului de -amilie era o adevrat autoritate juri!dicional privat (imperium domesticum pe care o e3ercita #n calitatea !a de !uprem judector #n -amilia !a (domesticus magistratus .

&?

Dup rzboaiele punice4 !ituaia economic !.a !c6imbat -oarte mult. 1zboaiele victorioa!e purtate de romani au #ntin! 6otarele !tatului4 teritoriile cotropite din care unele -oarte roditoare !unt ane3ate 1omei. 2conomia agrar primitiv -ace loc economiei comerciale4 #ntemeiat pe o vie circulaie de mr-uri. 0n epoca imperial bogii uria+e provenite din przile de rzboi !au din ja-ul la care au -o!t !upu!e rile cotropite4 !e revr!a la 1oma4 iar numrul uria+ al !clavilor luai #n rzboaie a!igura toat mna de lucru de care avea nevoie !ocietatea. 'ce!t -apt a avut dou con!ecine a!upra -amiliei romane; poziia !clavilor !.a #nrutit #n mod con!iderabil +i din membri in-eriori ai grupului -amilial4 devin !imple unelte de munc/ #n !c6imb poziia membrilor liberi ai -amiliei4 liberai acum de obligaia de a munci !e #mbunte+te #n mod core!punztor. $aracterul de!potic al puterii printe+ti cedeaz #n -aa noilor realiti economice +i !ociale4 !pre !-r+itul 1epublicii. Puterea printea!c e!te e3ercitat cu tot mai puin rigoare. Dreptul capului de -amilie de a.+i pedep!i de!cendenii #ncepe a -i re!trn!. Fnzarea de!cendenilor #n dreptul cla!ic e!te declarat ilicit4 ace+tia avnd dreptul !.+i reclame libertatea/ de a!emenea4 e!te nul darea copilului #n gaj. Dreptul de via +i de moarte e3i!tent #nc pe timpul #mpratului $on!tantin cade ulterior #n de!uetudine. 0n dreptul po!tcla!ic e!te oprit pr!irea noilor n!cui4 precum +i c!toria copiilor #mpotriva voinei lor4 de ctre prini. ".a admi! c puterea printea!c4 nu mai con!tituie o putere unilateral4 ci implic +i #ndatoriri4 cum ar -i obligaia de alimente -a de membrii -amiliei4 de #nze!trare a -iicelor. 0n dreptul lui Iu!tinian4 puterea printea!c e!te o putere dome!tic #ngrdit #n anumite limite4 iar dac copilul va !vr+i -apte grave4 printele are dreptul ! !e adre!eze magi!tratului care va pronuna4 dup ce !e va con!ulta cu ace!ta4 pedeap!a cuvenit. $t prive+te vnzarea noilor.n!cui4 ea rmne permi! numai dac +e-ul -amiliei a recur! la ea con!trn! de o e3trem mizerie. ,ran!-ormrile !u-erite de puterea printea!c au avut con!ecine a!upra capacitii patrimoniale a per!oanelor a-late !ub acea!t putere. 0nc de la #nceputul epocii imperiale4 -iii de -amilie !unt !ocotii c au o per!onalitate juridic di!tinct de a capului de -amilie +i4 #n con!ecin4 !unt capabili de a !e obliga prin contractul lor4 de a -i proprietari etc. Pornind de la ace!te con!iderente4 #n dorina de a menine o oa!te puternic4 #mpraii romani #ncepnd cu $ae!ar +i 'ugu!tu!4 au #ngduit -iilor de -amilie ! devin proprietari ai bunurilor dobndite cu ocazia !erviciului militar +i ! poat di!pune de ele4 -ie prin acte #ntre vii4 -ir prin te!tament.

&B

'!emenea bunuri !unt cuno!cute !ub numele de Opeculiu o!t+e!cC (peculium castrense 4 prin analogie cu averea concedat !clavilor de ctre !tpnii ace!tora +i care purta denumirea tot de peculiu (peculium . Dac -iii de -amilie mureau #naintea +e-ului de -amilie +i nu di!puneau de ace!te bunuri nici prin acte #ntre vii +i nici prin te!tament4 ele reveneau +e-ului de -amilie4 dar nu #n temeiul unui drept de mo+tenire4 ci #n virtutea regulilor ce guvernau regimul peculiilor #n general (iure peculii . 9ai trziu4 #n epoca #mpratului $on!tantin4 bunurile pe care -uncionarii le dobndeau #n e3erciiul !lujbelor publice !au bi!erice+ti au -o!t a!imilate cu cele dobndite cu ocazia !erviciului militar/ a!t-el a aprut Opeculiul cva!io!t+e!cC (peculium quasicastrense cruia i.au aplicat reguli ca +i celui o!t+e!c. 0n con!ecin4 titularii ace!tor peculii puteau di!pune de ele4 a!emenea proprietarilor4 -ie prin acte #ntre vii4 -ie prin te!tament. "ub acela+i #mprat $on!tantin4 -iul de -amilie capt dreptul de a avea o alt ma! de bunuri; cele pe care le dobndi!e prin mo+tenire de la mama !a +i care !unt cuno!cute !ub denumirea de Obunuri materneC4 bunuri dobndite de la rudele din partea mamei ( bona materni generis +i apoi cele dobndite din alte !ur!e. ,oate ace!te bunuri au dobndit denumirea de bona adventicia (bunuri dobndite 4 ele con!tituiau proprietatea -iului de -amilie4 a!upra lor capul de -amilie p!tra #n timpul vieii !ale un drept de admini!trare +i -olo!in. Puterea printea!c (patria potestas ia na+tere prin c.s.torie4 prin adop2iune +i prin legitimare. "tingerea puterii printe+ti avea loc pe cale natural. !au pe cale artificial.. 2.2. S&in<$r$+ (u&$rii (Arin&$,&i ($ %+l$ n+&ur+lA 'tta vreme ct +e-ul -amiliei (pater familias !e a-la #n via4 el #+i e3ercita puterea printea!c a!upra de!cendenilor4 indi-erent de vr!ta +i poziia !ocial. '+adar4 #n mod -ire!c puterea printea!c #nceta prin moartea natural a capului de -amilie4 #n ace!t moment -iii +i -iicele !ale deveneau independeni (sui iuris . De a!emenea4 puterea printea!c !e !tingea prin moartea civil a +e-ului de -amilie. '+a !e #ntmpla cnd capul de -amilie4 cznd #n prizonierat #+i pierdea libertatea4 devenind !clav !au cnd condamnat pentru unele in-raciuni grave #+i pierdea cetenia. Dac #n! +e-ul de -amilie !e #ntorcea din prizonierat4 el era !ocotit printr.o -iciune4 #n virtutea dreptului de re#ntoarcere (ius postliminii c nu a -o!t niciodat !clav +i c4 #n con!ecin4 e3erciiul puterii printe+ti nu a -o!t niciodat #ntrerupt. 'tta vreme ct capul -amiliei !e a-la ca prizonier la

(=

du+mani4 e3erciiul puterii printe+ti era a+adar numai !u!pendat. Dac murea #n captivitate4 copiii !i deveneau independeni (sui iuris din momentul cderii !ale #n prizonierat. Dac #n! +e-ul -amiliei !e #ntorcea din captivitate4 copiii !i erau !ocotii tot printr.o -iciune4 c n.au -o!t niciodat independeni. 0n cazul #n care cel ce.+i pierdu!e cetenia era reabilitat +i #n con!ecin #+i redobndea drepturile cetene+ti4 #+i recpta odat cu ele +i e3erciiul puterii printe+ti. Puterea printea!c !e putea !tinge +i prin moartea natural a copilului !au prin moartea civil a ace!tuia4 adic prin pierderea libertii4 a ceteniei !au printr.o !c6imbare de !tare -amilial (mutatio status de pild4 cnd copilul a -o!t emancipat de +e-ul de -amilie !au adoptat #ntr.o alt -amilie. Dac -iul de -amilie #+i pierdea libertatea prin cderea #n prizonierat +i apoi !e #ntorcea #n patrie4 reintra #n virtutea dreptului de re#ntoarcere (ius post liminii !ub vec6ea putere printea!c4 acelea+i reguli !e aplicau +i #n cazul #n care copilul #+i redobndea #n temeiul unei reabilitri4 dreptul de cetenie pierdut ca urmare a unei pedep!e grave. De+i puterea printea!c nu !e !tingea4 #n principiu4 dac -iul !au -iica de -amilie dobndea vreo dregtorie #n cetate4 totu+i #n mod e3cepional !.a admi! din con!iderente religioa!e4 care cntreau greu #n !ocietatea !clavagi!t roman4 ca -iul care #mbrac 6ain de preot a lui 7upiter !au -ata ce devine preotea!a zeiei Fera4 ie!e de !ub puterea printea!c. 0n dreptul lui Iu!tinian4 adic #ntr.o epoc #n care puterea printea!c ajun!e!e ! -ie mult limitat4 con!ecin a dezvoltrii !ocial politice a !ocietii romane care provoca!e o !lbire a autoritii +e-ului de -amilie4 !cpau de !ub puterea printea!c +i copiii care #ndeplineau unele dregtorii mai importante ca; pre-ect al ora+ului4 con!ul4 epi!cop etc. 2.4. S&in<$r$+ (u&$rii (Arin&$,&i ($ %+l$ +r&ifi%i+lA Puterea printea!c !e !tingea pe cale arti-icial prin actul de emancipare. Iniial emanciparea4 adic !coaterea copilului de !ub puterea printea!c4 a #n!emnat o pedeap! pentru cel !co! de !ub acea!t putere/ copilul care nu !e !upunea autoritii printe+ti (+e-ului de -amilie care nu.+i #ndeplinea obligaiile ce.i reveneau4 care !e -cu!e vinovat de -apte grave !au !e dovedi!e a -i primejdio! pentru cei din jur4 era izgonit din -amilie4 adic emancipat4 iar #n a-ara -amiliei individul . izolat +i pr!it . rmnea -r nici un ajutor #n lupta pentru e3i!ten. :e-ul -amiliei nu putea ! rup legturile puterii printe+ti printr.o !impl declaraie de voin +i de aceea %egea celor <II ,able !tabili!e c4 pentru de!-acerea unei a!t-el de legturi4 +e-ul de -amilie !.+i

(1

vnd -iul de trei ori prin procedeul mancipaiunii. Numai dup #ndeplinirea ace!tor ritualuri copilul era #ndeprtat4 a+a cum prevedea legea4 din cadrul -amiliei. Privit drept !anciune #ntr.o perioad #n care !ocietatea roman !e g!ea la #nceputurile ei4 emancipaiunea cpta #n republic un nou coninut +i o nou -inalitate. ,ran!-ormrile !ociale de la -inele 1epublicii4 dezvoltarea produciei de mr-uri4 a comerului4 au impu! ! !e acorde tinerilor de !ub putere o libertate larg de aciune pentru a activa #n diver!e !ectoare ale vieii economice emanciparea > !anciune e!te #nlocuit treptat cu emanciparea real4 -ormele rmn4 dar -ondul e!te altul. 2manciparea devine acum un mod de eliberare de !ub puterea printea!c. Practic4 emanciparea !e -cea printr.o vnzare -ictiv. :e-ul -amiliei care vroia !.+i emancipeze -iul #l vindea #n mod -ictiv prin procedeul numit mancipaiune unei tere per!oane care !e obliga !.l elibereze imediat. Irma o a doua mancipaiune +i apoi o a doua eliberare. Dup a treia mancipaiune puterea printea!c !e de!-cea potrivit regulilor !tabilite prin %egea celor <II ,able4 iar terul elibernd pe -iu a treia oar4 -cea din ace!ta o per!oan independent (sui iuris . Dac era vorba de o -iic !au de un de!cendent mai #ndeprtat4 era !u-icient o !ingur mancipaiune urmat de o !ingur eliberare. '!t-el copilul era emancipat. Procedura emanciprii bazat pe trei vnzri -ictive4 de+i complicat a rma! pn #n vremea lui Iu!tinian. 0mpratul 'na!ta!ie a adugat #n anul (=2 e. n. o nou procedur de emancipare care !e realizeaz printr.o decizie imperial (per rescriptum 4 #n!cri! #n regi!trele publice. 'cea!ta putea avea loc +i #n ab!ena copilului. Iu!tinian la! ! per!i!te procedura lui 'na!ta!ie +i4 !uprimnd vec6ea procedur a mancipaiunii4 introduce o nou procedur4 in-luenat din practicile orientale ale imperiului/ o !impl declaraie a +e-ului de -amilie #naintea magi!tratului competent era !u-icient. Prin emancipare copilul ie!e din -amilia !a de origine +i rupnd legturile de rudenie agnatic cu ceilali membri de -amilie4 pierde orice drept de mo+tenire4 bazat pe ace!t -el de rudenie. 0n !c6imb4 emancipatul #+i p!treaz #n vec6ea -amilie drepturile !ucce!orale ce decurg din rudenia de !nge (cognatic 4 #n m!ura #n care dreptul pretorian ameliorat de cel imperial4 a recuno!cut rudenia de !nge ca -undament al dreptului de mo+tenire. Kunurile pe care emancipatul le !tpnea cu titlu de peculiu4 ct vreme !e a-la !ub puterea +e-ului de -amilie4 rmneau de regul emancipatului +i principiul apare ca -oarte logic4 dac !e are #n vedere !copul economic +i !ocial pe care.l urmre!c4 #ncepnd din epoca republican4 emanciparea celor de !ub putere. "pre deo!ebire de emanciparea > !anciune > din vec6iul drept

(2

roman4 emanciparea din dreptul cla!ic +i po!tcla!ic prezint avantaje numai pentru copii. Devenit -avoare4 ea putea -i #n! revocat pentru ingratitudinea celui emancipat.

4.C6S6TORIA

4.1. A'($%&$ <$n$r+l$ Dup juri!con!ultul roman 9ode!tinu!4 c!toria e!te unirea brbatului cu -emeia4 o comunitate pentru #ntreaga via4 #mprt+irea dreptului divin +i uman4 iar dup de-iniia pe care Iu!tinian o d #n In!tituiile !ale4 e!te unirea brbatului cu -emeia4 care con!ta #ntr.o comunitate de via de nede!prit. "unt de-iniii ideali!te pentru c -emeia n.a -o!t nici din punct de vedere juridic +i nici !ocial egal #n drepturi cu brbatul. "upu! #n epoca vec6e unei autoriti maritale4 care mergea pn la dreptul de via +i de moarte a!upra ei4 -emeia n.a reu+it ! devin po!terior4 nici c6iar #n a+a.zi!a c!torie liber (sine manu egal cu !oul #n privina drepturilor +i obligaiilor ce le reveneau #n -amilie +i !ocietate. $!toria roman era precedat de o logodn (sponsalia care !e #nc6eia la #nceput printr.o convenie verbal (sponsio #ntre capul de -amilie (pater familias al tinerei -ete +i capul de -amilie al logodnicului4 iar mai trziu viitorii !oi4 cu con!immntul celor #n a cror putere !e a-lau. 9ult vreme logodna n.a produ! dect e-ecte morale4 dar #ncepnd din epoca #mpratului $on!tantin4 a devenit un raport de drept cu con!ecine juridice. 1uptura neju!ti-icat a logodnei obliga pe acela care era vinovat de ace!t -apt la daune materiale -a de cealalt parte. 4.2. Condi.ii d$ fond ($n&ru Cn%D$i$r$+ %A'A&ori$i A. Con'i-.A-/n&ul 0n epoca vec6e a dreptului roman4 c!toria +i logodna per!oanelor a-late !ub putere !e #nc6eiau de ctre +e-ii de -amilie re!pectivi4 care puteau di!pune de ele a+a cum di!puneau de !clavi !au de lucruri. 9ai trziu #n a-ar de con!immntul capilor de -amilie !.a cerut +i acela al viitorilor !oi. ,reptat odat cu limitarea prerogativelor +e-ului de -amilie +i paralel cu decderea rigori!mului dreptului roman4 con!immntul prilor intere!ate !e impune #n dauna voinei +e-ilor

(3

de -amilie. '!t-el dac pater familias tace !au nu !e opune4 !e pre!upune c ace!ta +i.a dat con!immntul4 iar dac !e #mpotrive+te -r motive la c!torie4 %egea Iulia > edictat #n vremea #mpratului 'ugu!tu!4 #ngduia -etelor ! !e adre!eze magi!tratului pentru ca ace!ta ! con!trng pe +e-ul -amiliei !.+i dea con!immntul. 0mpratul Iu!tinian a acordat acela+i drept +i bieilor. 0n cazul #n care capul -amiliei4 -iind ab!ent4 nebun etc.4 nu putea !.+i dea con!immntul4 !.a #ngduit #n epoca lui Iu!tinian4 ca per!oanele a-late #n putere ! !e c!torea!c +i -r con!immnt. B. "/r'&+ 0n momentul #nc6eierii c!toriei4 -ata trebuie ! aib minimum 12 ani4 adic ! -ie nubila (apt pentru c!torie . 0n privina vr!tei bieilor (a+a.zi!a pubertate 4 !abinienii o -i3au de la caz la caz4 #n raport cu dezvoltarea -izic a tnrului4 pe cnd proculienii o -i3au la 1& ani. 8pinia ace!tora din urm a prelevat #n dreptul lui Iu!tinian. C. Dr$(&ul d$ + '$ %A'A&ori ?ius c1%u9ii@ "oul trebuie ! aib #n con-ormitate cu legile romane4 dreptul de a #nc6eia o c!torie cu o -emeie roman. Numai cetenii romani +i locuitorii din vec6ea con-ederaie latin4 a+a.zi+ii latini vec6i (prisci latini aveau ace!t drept/ pentru ca un cetean roman ! poat lua #n c!torie o -emeie avnd calitatea de latin colonial !au peregrin !e cerea autorizaie !pecial din partea autoritilor. 0n primele dou !ecole ale imperiului acea!t -avoare a -o!t acordat #n mod individual !au #n mod colectiv4 #n ace!t din urm caz -ie unor comuniti4 -ie o!ta+ilor dup l!area la vatr. 23i!tena dreptului de a #nc6eia o c!tori dup legea roman pre!upunea #ndeplinirea anumitor condiii. . viitorii !oi ! nu -ie rude #ntre ei4 nici #n linie direct +i nici colateral4 #n linie direct la in-init4 iar #n linie colateral pn la gradul FI #n epoca vec6e +i pn la gradul IF !pre -inele republicii. 0n epoca imperial c!toriile #ntre colaterali erau interzi!e numai cnd una din pri !e g!ea la un grad de autorul comun. 'cea!t regul care a !u-erit unele derogri temporare4 !e menine +i #n epoca lui Iu!tinian/ . viitorii !oi ! nu -ie a-ini #ntre ei. '-initatea ( adfinitas e!te legtura de rudenie care une+te pe un !o cu rudele celuilalt !o +i con!tituie4 #n linie direct o piedic la c!torie la in-init4 iar #n linie colateral #ntre cumnai +i cumnate/

(&

. nici unul din viitorii !oi ! nu -ie c!torit4 cci bigamia e!te pro6ibit de lege/ . vduva nu !e putea rec!tori #n epoca vec6e timp de 1= luni (po!terior un an de la moartea !oului ei. 'ce!t termen numit de viduitate4 motivat teoretic prin con!iderente morale (doliul datorat brbatului #+i g!e+te raiunea #n nece!itatea de a !e evita incertitudinea a!upra paternitii copilului care !.ar na+te #n ace!t interval (turbatio sanguinis / . condiia !ocial con!tituie o alt piedic la c!torie. '!t-el pn la %egea $anuleia anul &&? #.e.n.4 c!toria dintre plebei +i patricieni a -o!t oprit4 iar pn la 'ugu!tu! aceea dintre cetenii n!cui liberi (ingenui +i dezrobii/ . #n -ine4 unele acte normative opreau4 pe con!iderente politice4 c!toria guvernatorilor din provincii cu o -emeie originar !au domiciliat #n provincie4 +i pe con!iderente morale4 c!toria !oului adulterin cu complicele !u +i a tutorelui !au a -iului lui cu pupila !a. 4.4. 3or-$l$ %A'A&ori$i A. $ea mai vec6e -orm de c!torie roman4 era a+a.zi!a c!torie cum manu. Nemeia a!t-el c!torit rupea orice legtur cu -amilia ei de origine +i intrnd #n -amilia !oului cdea !ub puterea (manus +e-ului de -amilie. Dac brbatul cu care !e c!torea era sui iuris4 adic ne!upu! altei puteri4 -emeia intra #n puterea brbatului4 dar dac brbatul la rndul !u4 !e a-la #n puterea unui +e- de -amilie4 -emeia intra !ub autoritatea ace!tuia. "ingura compatibil cu puterea nelimitat pe care dreptul pozitiv o acorda +e-ului de -amilie (pater familias 4 c!toria cum manu a!igura ace!tuia prerogative #ntin!e a!upra -emeii. "oia intra #ntr.o adevrat !upu+enie -a de capul -amiliei4 avnd poziia juridic a de!cendenilor a-lai !ub puterea printea!c. %a origine4 ideea de putere ( manus !e identi-ic cu in!tituia c!toriei4 #nct #nc6eierea c!toriei avea loc odat (uno ictu cu dobndirea puterii a!upra -emeii. De aceea4 -ormalitile nece!are pentru #nc6eierea c!toriei erau identice cu cele pentru dobndirea puterii (manus . 'ce!tea erau; o ceremonie religioa! care avea loc #n -aa a 1= martori +i a preotului lui 7upiter (flamen dialis / de o !trvec6e origine italic4 acea!t ceremonie con!ta #n anumite ritualuri cu remine!cene agrare4 deoarece cu acea!t ocazie !e o-erea zeului 7upiter -arreu!4 adic o pine -cut din -ina (far de gru/ de aici +i numele de confarreatio > data ace!tei ceremonii. 'cea!t -orm de c!torie era rezervat e3clu!iv patricienilor.

((

B. $umprarea (coemtio -etei de ctre viitorul !o de la +e-ul -amiliei. 'ce!ta era recompen!at pentru pierderea a dou brae de munc ce treceau #ntr.o alt -amilie4 prin preul pe care.l primea la c!toria -etei. Procedeul -olo!it era cel al mancipaiunii care era un mod -ormali!t +i !olemn de tran!-erare a proprietii. 'cela+i procedeu era -olo!it pentru vnzarea !clavilor !au a bunurilor mobile !au imobile4 numai cuvintele ce !e pronunau cu acea!t ocazie erau di-erite. $u timpul #n!4 odat cu dezvoltarea !ocietii romane +i a !lbirii autoritii capului de -amilie4 coemtio devine o cumprare !imbolic4 iar actul mancipaiunii o pur -ormalitate -r con!ecinele riguroa!e de odinioar. C. Prin convieuirea -emeii cu brbatul vreme de un an de zile4 e!te procedeul a+a.zi! usus (deprindere4 obi+nuin . Dup un trai comun +i ne#ntrerupt cu !oul timp de un an de zile4 -emeia intra #n puterea brbatului/ procedeul era -oarte a!emntor cu modul de dobndire a proprietii numit uzucapiune (usucapio 4 con-orm cruia cel care !tpne+te un bun mobil vreme de un an devine proprietarul ace!tui bun. ,oate ace!tea relie-eaz #n mod pregnant poziia juridic in-erioar a -emeii4 pe care vec6iul drept roman o !itua pe acela+i plan cu obiectele de proprietate. Dup rzboaiele punice #n!4 !ituaia !ocial !e !c6imb pro-und #n 1oma 'ntic. $uceririle militare4 dezvoltarea comerului4 cre+terea numrului !clavilor de producie etc.4 a!igurnd bun!tarea !tatului roman4 au !cutit pe membrii -amiliei de munca di-icil pe care trebuiau ! o pre!teze anterior. $la!a !tpnitoare !e #mboge+te rapid datorit e3ploatrii provinciilor +i a ma!elor de !clavi care abundau pretutindeni pe pieele romane. 1aporturile -amiliale #+i pierd din rigiditate4 -emeile devin tot mai moderne4 iube!c lu3ul4 -a!tul4 petrecerile +i pretind ! aib o via ct mai independent. ,otodat !e -ace !imit +i in-luena Areciei care creeaz o atmo!-er de #ngduin #n raporturile -amiliale4 toate ace!tea vor contribui la di!pariia !everitii +i au!teritii (gravitas ce caracterizau relaiile maritale #n epoca vec6e. $on!ecinele nu #ntrzie ! !e arate alturi de c!toria cum manu4 apare a+a.zi!a c!torie liber (sine manu . Nemeia nu intr #n puterea (in manu +e-ului de -amilie4 a !oului ei4 ci #+i p!tra !tatutul juridic anterior. 0n con!ecin4 dac #n -amilia ei de origine era sui iuris4 adic de !ine !tttoare4 ea rmnea mai departe independent -a de capul de -amilie a !oului ei. Pentru #nc6eierea unei a!emenea c!torii nu !e cerea a -i #ndeplinite nici o -ormalitate4 nici civil4 nici religioa!. Pentru e3i!tena c!toriei libere !e cereau ! -ie #ntrunite dou elemente; intenia reciproc a viitorilor !oi de a #ntemeia o via comun (affectio maritalis +i convieuirea lor

()

material (!onor matrimonii . 'ce!te dou elemente erau att de inten! legate de ele4 #nct prezena elementului material4 adic convieuirea a dou per!oane de !e3 di-erit4 care #ndeplineau condiiile de -ond pentru a -i !o +i !oie4 prezuma voina ace!tora de a -i unii prin c!torie. De aceea !.a !pu! c !onor matrimonii +i affectio maritalis alctuiau o 6endiad/ prin 6endiad !e #nelegea o -igur retoric4 care prin mijlocirea a doi termeni (#n cazul no!tru !onor +i affectio dau e3pre!ie verbal unei realiti in!tituionale unice (#n !pe4 c!toria . $ercetri mai noi au !tabilit per-ecta a!emnare #ntre c!toria sine manu +i in!tituia po!e!iunii. 0n adevr4 po!e!iunea e3i!t dac !e #ntrune!c dou elemente; un element volitiv > intenia de a po!eda (animus +i un element material4 !tpnirea material a lucrului (corpus . 0nlocuind intenia de a po!eda4 cu intenia de a #ntemeia o via comun (affectio +i !tpnirea material a lucrului cu convieuirea !oilor (!onor matrimonii con!tatm o !tructur identic a celor dou in!tituii. De aceea !.a a-irmat c o c!torie sine manu are o !tructur po!e!orie. De+i o c!torie sine manu nu nece!it #ndeplinirea nici unei -ormaliti pentru a e3i!ta4 totu+i era nevoie ade!ea ! !e !tabilea!c momentul cnd ea a #nceput4 pentru a !e putea preciza de pild4 -iliaiunea copiilor -a de tat4 problemele privind raporturile patrimoniale dintre !oi etc. 'cea!t dovad !e putea -ace cu ajutorul unor elemente de -apt cu o anumit rezonan !ocial; aducerea -emeii #n ca!a brbatului (deductio in domum mariti petrecerea organizat cu ocazia !rbtoririi c!toriei sine manu. 9erit a -i !ubliniat !uperioritatea moral a unei a!t-el de concepii care a!igura con!ecine juridice unei !tri de -apt4 nu #n temeiul unor !olemniti +i -orme rigide4 ci pe baza unor #ndatoriri impu!e de intere!ele !ociale. 0ncepnd de la -inele republicii c!toria sine manu !e a-irm tot mai mult4 #n dauna c!toriei cum manu4 ca o con!ecin a unei dezvoltri !ociale a!cendente/ #n epoca imperial c!toria cum manu devine o raritate. 0. R+(or&uril$ ($r'on+l$ din&r$ 'o.i Dac -emeia !e c!torea sine manu ea rmnea din punct de vedere juridic #n -amilia ei de origine/ cu alte cuvinte continua ! -ie !au #n puterea capului de -amilie (pater familias dac era OdependentC (alieni iuris !au #n tutela agnailor ei4 dac era independent (sui iuris . De+i -emeia c!torit sine manu avea o poziie independent #n -amilia !oului4 -apt ce.i #ngduia o libertate de aciune de neconceput #n cadrul c!toriei cum manu4 totu+i ea nu devenea egala brbatului. $a +i

(*

#n c!toria cum manu !oia c!torit sine manu primea numele !oului4 domiciliul !u era acela al brbatului4 iar dac4 -r voia ace!tuia4 pr!ea ca!a -amilial4 !oul putea !.o readuc -olo!ind o cale de urmrire !pecial creat #n ace!t !cop; OinderdictulC pentru g!irea +i aducerea !oiei (de uxore ex!ibenda et ducenda . 0n m!ura #n care c!toria cum manu ie!e din uz4 a!i!tm la ameliorarea poziiei !ociale a -emeii. "oii !unt obligai !.+i poarte re!pect reciproc4 -emeia ia rangul !ocial al brbatului4 iar ace!ta trebuie !.i dea #ntreinerea core!punztoare4 !.o apere #n orice #mprejurare +i ! acioneze pentru ea #n -aa organelor de judecat. "oii #+i datorau -idelitate unul celuilalt4 cu toate ace!tea numai adulterul !oiei era pedep!it. Pn !pre -inele 1epublicii4 capul de -amilie putea el #n!u+i ! pedep!ea!c pe !oia in-idel4 dar prin legea iulia de adulteris +i prin alte acte normative po!terioare4 dreptul de a !anciona a trecut a!upra !tatului. 0n -ine4 !oii nu !e puteau cita #n ju!tiie4 dect cu #ncuviinarea magi!tratului. Di!poziia urmrea ! !oluioneze ne#nelegerile dintre !oi pe cale pa+nic +i nu #naintea in!tanelor de judecat. 9. R+(or&uril$ (+&ri-oni+l$ din&r$ 'o.i. Do&+. Dac o -emeie era OindependentC (sui iuris adic nu !e a-la !ub puterea unui cap de -amilie4 +i !e c!torea cum manu4 intra #n puterea +e-ului (pater familias noii !ale -amilii +i #ntreaga ei avere trecea #n patrimoniul ace!tuia. %a moartea +e-ului de -amilie4 ea dobndea alturi de ceilali mo+tenitori4 cot.parte !ucce!oral ce.i revenea #n con-ormitate cu legile. Dac era dependent (alieni iuris 4 adic !e a-la !ub puterea unui cap de -amilie !e obi+nuia ca ace!ta !.o #nze!treze odat cu intrarea ei #n puterea noului cap de -amilie cu diver!e bunuri mobile !au imobile care4 menite ! !u!in !arcinile c!toriei intrau automat #n patrimoniul noului +e- de -amilie. Dac -emeia !e c!torea sine manu4 urmeaz ! -acem4 aceea+i di!tincie4 dup cum era OdependentC (alieni iuris !au independent (sui iuris . 0n prima ipotez !oia continua ! -ie !upu! autoritii dome!tice a capului -amiliei !ale de origine +i4 #n con!ecin4 tot ce dobndea rmnea ace!tuia. 0n !c6imb4 la moartea capului !u de -amilie4 -emeia alieni iuris venea la mo+tenirea ace!tuia4 primind o cot parte din !ucce!iune4 #n concuren cu ceilali erezi. 0n ipoteza a doua4 -emeia continua ! rmn proprietara averii !ale. 2a putea ! !e oblige cu concur!ul tutorelui ei4 prin diver!e contracte +i tot ce dobndea4 con!tituia proprietatea ei per!onal. $u !oul putea ! #nc6eie orice act juridic4 cu e3cepia donaiilor. 'ce!tea au -o!t pro6ibite la -inele 1epublicii de ctre dreptul cutumiar pe con!iderentul c ele ar putea -i rezultatul unor pre!iuni din

(?

partea unuia din !oi. 0n epoca imperial pe vremea #mpratului $aracalla4 un !enatu!.con!ult (oratio -ntonini a !tabilit #n! c a!emenea donaii rmneau valabile dac !oul donator a murit -r !.+i -i mani-e!tat voina de a de!-ace donaia. 0n ambele cazuri !u!.menionate !e obi+nuia ! !e con!tituie #n -avoarea !oului o dot ( dos menit ! !u!in !arcinile viitoarei c!torii (ad onera matrimonii sustinendo . Dota4 avnd ca bene-iciar pe !o !e con!tituie de ctre capul -amiliei dac -emeia era OdependentC (alieni iuris 4 de ctre o ter per!oan !au c6iar de ctre -emeie4 dac acea!ta -iind OindependentC ( sui iuris avea patrimoniul !u propriu. Din punct de vedere juridic e3i!tau mai multe modaliti de con!tituire a dotei; '. Printr.un tran!-er de proprietate (datio dotis -cut !oului prin modalitile legale de #n!trinare a proprietii. K. Printr.un contract verbal (dictio promissio dotis prin care cel ce con!tituia dota promitea #n cuvinte !olemne !oului bene-iciar c.i va tran!mite4 odat cu #nc6eierea c!toriei (si nuptiae sequuntur anumite bunuri. $. 0n anul &2? e. n. #mpraii ,6eodo!iu! al II.lea +i Falentinian al III.lea au 6otrt printr. o con!tituie4 c dota poate -i con!tituit -r nici o -ormalitate4 printr.un pact (pactum de constituenda dote 4 adic printr.o !impl promi!iune -cut !oului de ctre con!tituentul dotei. Dota devenea proprietatea brbatului +i ace!ta trebuia !.o -olo!ea!c pentru !u!inerea !arcinilor c!toriei. Nelimitate la #nceput4 prerogativele !oului a!upra dotei au -o!t cu timpul mic+orate4 avndu.!e #n vedere intere!ele !oiei pentru eventualitatea unui divor. De aceea4 %egea Iulia a!upra -ondurilor dotale (de fondo dotali interzicea la -inele 1epublicii !oului ! #n!trineze -r #n+tiinarea !oiei4 -ondurile italice4 iar #n dreptul po!tcla!ic m!ura e!te e3tin! a!upra oricrui -el de proprietate imobiliar. Iu!tinian la rndul !u4 a interzi! !oiei !.+i dea un a!t-el de con!immnt4 ceea ce ec6ivala cu inalienabilitatea -ondurilor dotale. %a de!-acerea c!toriei dota trebuia re!tituit celui care o con!titui!e !au per!oanei pe care acea!ta o indica!e. %ucru -ire!c deoarece dota -u!e!e con!tituit pentru !u!inerea nevoilor c!toriei4 iar acea!ta #nceta!e de a mai e3i!ta. 0n epoca vec6e a dreptului roman re!tituirea dotei era a!igurat printr.un contract verbal4 !oul !e obliga printr.un contract -a de con!tituent4 c.i va re!titui dota la o eventual de!-acere a c!toriei4 -ie lui4 -ie terei per!oane indicate de el. "pre -inele 1epublicii4 odat cu cre+terea numrului de divoruri4 con!ecin a !lbirii legturilor -amiliale4 !e impunea ideea c re!tituirea dotei trebuie ! urmeze #n mod automat de!-acerii

(B

c!toriei. Pretorul ddea !oiei care reclama re!tituirea dotei o aciune !pecial (actio rei uxoriae > reclamaia dotei > cu ajutorul creia cerea judectorului ! oblige pe !o !.i #napoieze4 con-orm cu ec6itatea4 averea dotal. 'ce!ta va -i obligat ! re!tituie imediat toate bunurile dotale pe care le primi!e. 8blignd pe !o la re!tituirea averii dotale4 judectorul va ine #n! !eama de po!ibilitile economice prezente ale ace!tuia4 cu alte cuvinte #l va putea condamna numai #n limitele activului !u patrimonial4 nu pe!te po!ibilitile reale de plat (in id quod facere potest . 2!te ceea ce !e nume+te bene-iciul de competen . (beneficium competentiae pe care dreptul roman #l acorda ca o -avoare4 din raiuni de ec6itate unor debitori printre care +i !oului #n re!tituirea dotei. 1e!tituind dota4 !oul putea la rndul !u ! rein potrivit cu prevederile legii4 o parte din bunurile dotale. '!emenea reineri !e -ceau pentru a !e a!igura cre+terea copiilor rezultai din c!torie (propter liberos drept !anciune #mpotriva !oiei care !u!tr!e!e diver!e bunuri de la !o (propter res amotas !au care avu!e!e un comportament imoral (propter mores ca o de!pgubire a !oului pentru bunurile pe care le drui!e !oiei (propter res donates +i4 #n !-r+it pentru c6eltuielile nece!are !au utile averii dotale (propter impensas . $6eltuielile nece!are !unt acelea -r de care bunul ar -i pierit !au ar -i -o!t deteriorat4 iar cele utile !unt c6eltuielile care i.au mrit valoarea economic. 'ciunea #n re!tituirea dotei (actio rei uxoriae !e putea intenta4 #n epoca imperial4 #n cazul #n care c!toria !e de!-cu!e prin moartea !oului4 #mpotriva mo+tenitorilor ace!tuia4 dar ei nu !e mai bucurau de bene-iciul de competen. 0n epoca lui Iu!tinian aciunea #n re!tituirea dotei capt denumirea de Oaciune dotalC (actio de dote !c6imbndu.+i totodat !tructura. De data acea!ta4 obligaia de re!tituire decurgea din lege4 prezumndu.!e c #ntre con!tituent +i bene-iciar a intervenit o !tipulaie tactic. 1eteniile au -o!t abolite4 iar !oul putea ! opun #n compen!aie !oiei4 care !olicita re!tituirea dotei4 creanele pe care el4 !oul le avea #mpotriva ace!teia. 1e!tituirea averii dotale era garantat printr.o ipotec general +i tacit4 care !e con!tituia a!upra patrimoniului brbatului4 din momentul #nc6eierii c!toriei. Printr.o con!tituie din anul (31 acea!t ipotec devine +i privilegiat privind orice ipotec con!tituit anterior c!toriei. "lbirea raporturilor -amiliale +i incertitudinile c!niciilor din epoca de declin a !clavagi!mului roman4 au impu! apariia unei in!tituii menite ! a!igure unele avantaje !oiei pentru cazul #n care !oul ar -i decedat #naintea ei !au cnd c!toria !.ar -i -cut -r voia ace!teia.

)=

2!te vorba de darurile pe care !oul le -cea !oiei #nainte de nunt pentru a.i a!igura e3i!tena #n cazurile !u!.menionate. Numit #n epoca po!tcla!ic Odonaie #nainte pentru c!torie (donatio propter nuptias C4 in!tituia -oarte cuno!cut #n orient4 !e r!pnde+te4 #ntr.o epoc trzie4 #n #ntregul imperiu roman. 0mpratul Iu!tinian aplic ace!tei donaii regulile dotei4 cu care o a!imileaz. 4. :. D$'f+%$r$+ %A'A&ori$i $!toria !e putea de!-ace -ie #n mod -orat4 -ie voluntar/ #n mod -orat prin moartea4 pierderea libertii !au a ceteniei unuia dintre !oi. "oul care #+i pierdea libertatea devenea !clav4 iar cel care #+i pierdea cetenia4 peregrin. 0n con!ecin4 c!toria !e de!-cea pe deplin drept4 deoarece #ntre un cetean roman +i un !clav !au un peregrin nu putea e3i!ta o c!torie valabil din punct de vedere juridic (iustae nuptiae . ,ot #n mod -orat !e de!-cea c!toria4 dac ulterior #nc6eierii ace!teia4 aprea o piedic la c!torie (impedimentum superveniens cum era cazul per!oanei4 care dup ce !e c!tori!e cu o dezrobit4 deveni!e !enator4 deoarece legea interzicea !enatorilor c!torii cu a!emenea -emei. 0n mod voluntar c!toria !e de!-cea prin voina prilor. 'ici trebuie ! -acem o di!tincie #ntre c!toria cum manu +i sine manu. $!toria cum manu !e de!-cea numai prin utilizarea unor -orme inver!e dect cele prin care -u!e!e #nc6eiat. 2!te o remine!cen a -ormali!mului primitiv pentru care ceea ce !e crea printr.o anumit -orm4 nu putea -i de!-cut dect printr.o -orm contrarie. '!t-el4 c!toria #nc6eiat prin ceremonie religioa! > confarreatio4 !e de!-cea printr.o -ormalitate contrarie numit diffarreatio iar cele #nc6eiate prin cumprare coemtio !au printr.o convieuire de un an (usus 4 puteau -i de!-cute printr.o remancipare (remancipatio #n temeiul creia !oul #+i remancipa !oia4 adic o trecea #n puterea unei tere per!oane4 care apoi o elibera. '!t-el4 -emeia ie+ea de !ub puterea brbatului4 iar c!toria !e de!-cea. 9ult mai u+or !e de!-ace c!toria sine manu4 #nc6eiat prin #ntrunirea celor dou elemente con!titutive4 intenia de a #nc6eia o c!torie (affectio maritalis +i convieuirea #n comun (!onor matrimonii / o a!t-el de c!torie !e de!-cea #ndat ce unul din ace!te dou elemente #nceta ! mai e3i!te. %egea nu cerea nici o -ormalitate. $u alte cuvinte4 !epararea material a !oilor -cut cu intenia de a !e de!pri pentru totdeauna #n!emna o de!-acere a c!toriei4 adic divorul . (divortium . ,ermenul e3prim #n mod pla!tic !ituaia de -apt; !oii dup ce au parcur! #mpreun o parte a e3i!tenei lor !e de!part (divertuntur urmnd ci di-erite. Prile puteau proceda #n! +i la

)1

anumite acte menite ! dovedea!c mai pregnant voina lor de a !e de!pri4 ca de pild; noti-icarea #n !cri! !au prin martori a voinei de a divora (repudium / pronunarea #n -aa unor martori a unor cuvinte din care rezult voina de a pune capt vieii conjugale4 ruperea actului dotal etc. Inii cercettori opineaz c prin %egea #ulia de adulteris din vremea #mpratului 'ugu!tu!4 valabilitatea divorului a -o!t condiionat de #ndeplinirea anumitor -ormaliti; o declaraie verbal !au redactarea unui #n!cri! #naintea a +apte martori4 ceteni romani etc. '!emenea declaraii !au #n!cri!uri nu erau #n! cerute pentru valabilitatea divorului (ad solemnitatem / ele aveau numai o valoare probatorie4 cum de alt-el o dovede+te practica ulterioar a dreptului roman. Divorul a -o!t privit cu mult o!tilitate #n !ocietatea roman primitiv. %egea nu #ngduia ca -amilia roman4 celula de baz #n proce!ul de producie ! !e poat de!-ace cu mult u+urin. De aceea4 cei care divorau -r temei erau pedep!ii de cenzori cu o ob!ervaie (nota censoria 4 -apt ce atrgea a!upra lor con!ecine negative. Dup rzboaiele punice +i mai ale! #n epoca imperial4 odat cu accentuarea e3ploatrii !clavagi!te4 cu a-luena bogiilor pe care 1oma le aducea din provincii4 paralel cu e3tinderea lu3ului la pturile bogate +i cu cre+terea in-luenelor orientale4 relaiile de -amilie #+i pierd din !oliditatea lor de odinioar. $ontradiciile !ociale +i decderea moral !e -ac din ce #n ce mai !imite la pturile privilegiate4 relaiile lor de -amilie devin OmoderneC4 cu totul opu!e virtuilor romane din epoca vec6e. Divorurile devin tot mai obi+nuite la cla!ele dominante4 re-lectnd prin u+urina cu care erau #ngduite +i prin -recvena lor . decderea moral a epocii. De!eori #mpraii intervin4 #ncercnd #n intere!ul !tatului !clavagi!t4 ameninat cu di!oluia moral ! #ngreuneze de!pririle -r temei. 1ezultatele au -o!t ne#n!emnate4 deoarece prin legi juridice nu !e puteau remedia !ituaii !ociale condamnate de i!torie. 0mpratul Iu!tinian e!te nevoit ! con!acre !ituaia de -apt4 !ancionnd urmtoarele categorii de divoruri; - divorul prin con!immnt mutual (communi consensu 4 adic prin buna #nvoial a prilor/ - divorul motivat de un -apt ju!ti-icat (bona gratia 4 dar care nu poate -i imputat celuilalt !o4 ca de pild cderea ace!tuia #n prizonierat4 impotena !a etc./ - divorul determinat de vina unui !o (iusta causa ca #n cazul adulterului. 0n a!emenea caz4 !oul vinovat e!te pedep!it.

)2

- orice alt -orm de divor e!te declarat de lege neju!ti-icat (sine iusta causa 4 iar !oul care !e de!prea era !ancionat. $u toate ace!tea4 c!toria rmnea de!-cut4 #ntocmai ca +i #n celelalte cazuri !u! menionate.

0. CONCUBINATUL

$oncubinatul e!te o unire !tabilit #ntre dou per!oane de !e3 di-erit aprut ca o con!ecin a numeroa!elor impedimente la c!torie prevzute de dreptul roman. $oncubinatul nu era privit #n mod de-avorabil #n lumea roman !ub a!pect moral4 dar deoarece #n ultima analiz con!tituia o cale de ocolire a unor di!poziii legale4 el nu avea e-ecte juridice4 copiii n!cui dintr.o a!t-el de uniune -iind !ocotii nelegitimi (vulgo concepti . Deoarece opinia public nu privea cu o!tilitate concubinatul4 !ituaia juridic a copiilor n!cui din concubinat !e #mbunte+te treptat. 0n dreptul lui Iu!tinian4 a!emenea copii numii copii naturali (liberi naturalia prime!c un drept la alimente din partea tatlui +i un drept de mo+tenire de proporii redu!e la averea ace!tuia. Datorit r!pndirii !ale4 precum +i -aptului c opinia public cu e3cepia cre+tinilor #l con!idera ca o con!ecin de ne#nlturat a unor impedimente4 ade!ea prea a!pre4 din dreptul pozitiv4 concubinatul devine !pre -inele imperiului4 un -el de c!torie in-erioar (inequale coniugium . Din punctul de vedere al !tructurii juridice4 concubinatul apare #n lumina teoriei po!e!orie a c!toriei sine manu4 e3pu!e anterior4 a!emenea deteniunii. 0n adevr4 c!toria sine manu e!te !imilar cu po!e!iunea4 deoarece #ntrune+te dou elemente; voina de a #ntemeia o c!torie (affectio maritalis +i convieuirea (!onor matrimonii 4 elemente identice cu ale po!e!iunii; intenia de a po!eda (animus possidendi +i !tpnirea material a!upra bunului (corpus . "pre deo!ebire de c!toria sine manu, concubinatului lip!indu.i affectio maritalis4 nu are dect un !ingur element; convieuirea de -apt4 la -el dup cum deteniunea4 lip!indu.i animus possidendi4 !e reduce #n e3clu!ivitate la o !tpnire de -apt (corpus . "imilitudinea #ntre concubinat +i deteniune nu !e rezum numai la e3i!tena celor dou elemente4 dar !e re-er +i la modul lor de comportament. '+a dup cum deteniunea !e poate tran!-orma #n po!e!iune prin adugarea elementului animus la corpus (de pild un c6iria+ care devine proprietar al imobilului pe care.l locuie+te 4 tot a+a +i concubinatul !e poate tran!-orma #ntr.o c!torie4 dac re!pectivul impediment la c!torie di!pare (#ncetarea mandatului de guvernator al provinciei . 0n ace!t din urm caz4 )3

affectio maritalis vine +i !e adaug dup di!pariia impedimentului legal celui material (!onor matrimonii .
5. ADROGAREA

Adro<+r$+ reprezint o vec6e in!tituie a dreptului roman menit ! creeze #n mod arti-icial puterea printea!c prin introducerea #ntr.o -amilie lip!it de urma+i a unei per!oane OindependenteC (sui iuris ce aparine altui grup -amilial. 0n ace!t mod un +e- de -amilie (pater familias lip!it de de!cendeni poate !.+i creeze #n mod arti-icial urma+i care !.i urmeze la e3ploatarea bunurilor4 !.i perpetueze numele +i !.i continue cultul -amilial. 23i!tent la mai toate popoarele antice4 o a!emenea in!tituie urma #n -apt ! a!igure +e-ului de -amilie o de!cenden legitim4 !tabilind #ntre ace!ta +i cel introdu! #n -amilie4 raporturi !imilare cu cele pe care c!toria le produce #ntre printe +i -iul de -amilie. 'drogaiunea nece!it #nainte de toate4 un aviz al colegiului ponti-ical. Ponti-ii cercetau dac motivele invocate de adrogant erau ju!ti-icate +i dac nu !e aduceau prejudicii -amiliei celui adrogat4 deoarece ace!ta din urm -iind independent ( sui iuris adic avnd +i el calitatea de +e- de -amilie (pater familias urma ! treac #n -amilia adrogatului cu #ntreg patrimoniul !u +i cu toate per!oanele ce !e a-lau !ub puterea !a. Dup ce ponti-ii ddeau un aviz pozitiv4 adrogaiunea urma ! -ie #ncuviinat prin votul adunrilor curiate ( Lex curiata . 9ai trziu4 cnd adunrile curiate au #ncetat ! !e mai #ntrunea!c4 adrogaiunea !e -cea #n -aa a 3= de lictori4 care odinioar #n!rcinai ! convoace adunrile curiate4 !.au !ub!tituit cu timpul ace!tora4 prelund o parte din atribuiile lor. ,recnd #ntr.o nou -amilie cel adrogat #+i pierdea calitatea !a de sui iuris4 adic cap de -amilie (pater familias devenind OdependentC (alieni iuris de noul +e- de -amilie #n a crui -amilie intra!e. 'cea!t !c6imbare de !tare civil4 avea importante con!ecine patrimoniale; bunurile celui adrogat treceau deplin drept #n patrimoniul (adrogantului 4 adic al noului cap de -amilie. ,otodat datoriile adrogatului !e !tingeau4 deoarece vec6ea !a per!onalitate juridic4 #n temeiul creia a contractat re!pectivele datorii4 di!pru!e4 -iind #nlocuit cu o alta nou4 ori4 #n acea!t nou calitate nu a contractat nimic +i #n con!ecin nu datora nimic. Sinnd #n! !eama de intere!ele creditorilor pretorul a intervenit pentru a.i ajuta. De aceea4 le.a acordat o aciune #mpotriva celui adrogat cu -iciunea c Oadrogaiunea nu a avut locC (ac si capitae minutus non esset . $u acea!t aciune

)&

creditorii puteau ! urmrea!c pentru re!tituirea datoriilor pe debitorul adrogat ca +i cum ace!ta n. ar -i !u-erit nici o !c6imbare de !tare civil. $u timpul4 e-ectele patrimoniale ale adrogaiunii au -o!t limitate/ pe timpul #mpratului Iu!tinian bunurile adrogatului nu mai treceau #n proprietatea adrogantului4 ace!ta cpta a!upra lor un !ingur drept de -olo!in. Nu puteau -i adrogate -emeile +i tinerii care #mplini!er 1& ani/ -emeile deoarece nu aveau voie ! participe la +edinele adunrii curiate care aprobau adrogaiile4 iar tinerii deoarece4 neavnd #nc e3periena vieii4 n.ar -i putut cumpni bine toate con!ecinele pe care le implica un a!emenea act. $u toate ace!tea4 pe vremea #mpratului 'ntoniu! Piu! a -o!t admi! ca tinerii !ub 1& ani4 a+a.zi+ii impuberi4 ! poat -i adrogai dac era #n intere!ul lor. "e prevedeau #n! anumite m!uri menite !.i ocrotea!c4 a!t-el dac impuberul adrogat #+i ddea !eama4 dup ajungerea la pubertate4 adic la 1& ani4 c adrogantul urmri!e !.+i realizeze propriile intere!e4 !e putea adre!a magi!tratului !olicitndu.i de!-acerea adrogaiunii +i re!tituirea bunurilor care trecu!er #n patrimoniul adrogantului. De a!emenea4 dreptul imperial prevedea di!poziii de ocrotire a impuberului adrogat +i pentru cazul #n care ar -i -o!t emancipat !au dezmo+tenit de ctre adrogant4 #n toate a!emenea !ituaii !e urmrea ! !e #mpiedice !peculaiile pe care un adrogant necin!tit le putea #ncerca a!upra averii impuberului. :. ADOP2IA 'dopia e!te o -orm mai nou a adrogaiunii4 dar !pre deo!ebire de acea!ta4 per!oana care intra #n puterea noului cap de -amilie era dependent (alieni iuris . $u alte cuvinte4 per!oana adoptat trecea din puterea unui cap de -amilie #n aceea a altui +e- de -amilie (pater familias . De aceea4 actul adopiunii nu intere!a #n acela+i grad cetatea ca +i adrogaiunea. 0n adevr4 prin adrogaiune un +e- de -amilie intra #n puterea altui +e- de -amilie. Naptul atrgea dup !ine di!pariia -amiliei +i cultului -amilial al per!oanei adrogate prin contopire cu -amilia adrogantului. De aici nevoia ca ponti-ii !.+i dea avizul cu privire la adrogaiuni +i poporul ! le voteze #n adunrile curiate. 'dopiunea nu avea acelea+i con!ecine4 cci trecerea unei per!oane dependente (alieni iuris dintr.o -amilie #n alta nu #n!emna nici di!pariia unei -amilii +i nici a cultului !u -amilial. De aceea4 adopiunea nu nece!it avizul colegiului ponti-ical +i nici votul adunrilor curiate. 0n -ine4 !pre deo!ebire de adrogaiune4 prin adopiune puteau intra #n noua -amilie per!oanele de ambele

)(

!e3e/ !ub Iu!tinian !e cerea totodat ca #ntre printele adoptiv +i copilul adoptat ! -ie o di-eren de minim 1? ani. 'dopiunea !e realiza prin mijlocirea unui procedeu te6nic ce !e de!-+ura #n dou etape; '. 0n prima etap -iul !au -iica erau !co+i de !ub puterea +e-ului de -amilie. Pentru acea!ta !e -olo!ea o vec6e di!poziie a %egii celor <II ,able care prevedea; dac +e-ul de -amilie #+i vinde -iul de trei ori4 -iul ! ia! de !ub puterea ace!tuia ( si pater filium ter venum duit, filius a patre liber esto . Iniial acea!t di!poziie a !ervit pentru !coaterea copilului4 cu titlu de pedeap!4 de !ub puterea printea!c. $opilul care nu !e !upunea autoritii +e-ului de -amilie4 era izgonit din -amilie. 7uri!prudena roman a -olo!it acea!t vec6e di!poziie pentru realizarea adopiunii. 0n vederea realizrii adopiunii4 capul -amiliei !e #nelegea cu un ter +i #n mod -ormal #i vindea -iul prin procedeul mancipaiunii4 de trei ori. Dup a treia vnzare puterea printea!c !e rupea +i -iul ie+ea de !ub puterea capului de -amilie dar rmnea #n !tpnirea (in mancipio a unui ter. K. ' doua etap are loc #naintea magi!tratului. 'ici intervine adoptatorul care4 revendicnd pe copil de la ter a-irma c ace!t copil e!te al !u (vindicatio filii . ,era per!oan cu care adoptatorul +i tatl copilului !.au #nele! #n prealabil4 nu !e opune +i recunoa+te pretenia adoptatorului. 9agi!tratul ia act de declaraia terului +i atribuie adoptatorului pe copil ( datio in adoptationem . 0n ace!t mod copilul ie+ea din -amilia !a de origine +i intra #n -amilia tatlui !u adoptiv. 0n timpul #mpratului Iu!tinian procedura adopiunii !e !impli-ic. "olemnitile vnzrii !unt #nlocuite cu o declaraie -cut #naintea autoritii de ctre +e-ul -amiliei care adopta +i +e-ul de -amilie #n a crui putere !e a-la copilul ce urma ! -ie adoptat. Prin adopiune per!oana adoptat #+i pierdea drepturile !ale agnatice #n vec6ea -amilie +i #n con!ecin +i dreptul de mo+tenire4 #n !c6imb dobndea drepturi !ucce!orale #n -amilia tatlui adoptiv. Dup re-ormele dreptului pretorian #n!4 care au !tabilit drept criteriu de evoluie !ucce!oral rudenia de !nge > (cognatic 4 copilul adoptat rmnnd rud cognatic cu membrii -amiliei !ale de origine4 #+i p!treaz #n acea!t calitate unele drepturi !ucce!orale +i #n vec6ea -amilie/ e3i!tau #n! unele inconveniente. '!t-el4 tatl adoptiv putea !.+i emancipeze copilul adoptat4 #n care caz ace!ta din urm pierdea dreptul de a veni la !ucce!iunea celui dinti/ !ituaia era +i mai grav dac tatl natural al per!oanei adoptate muri!e #nainte de emancipare4 deoarece #ntr.o a!t-el de !ituaie cel adoptat pierdea drepturile !ucce!orale +i #n -amilia !a de origine. Pentru a remedia a!emenea inconveniente4 Iu!tinian a creat dou -eluri de adopiuni; una cu e-ecte depline (adoptio plena +i alta cu e-ecte redu!e (adoptio minus plena . Prima p!treaz e-ectele adopiunii

))

cla!ice4 ea opereaz o !c6imbare radical de -amilie4 rupnd orice legtur cu -amilia !a de origine. 'ce!t -el de adopiune era #ngduit numai cnd nu e3i!ta primejdia ca cel adoptat ! -ie ameninat #n drepturile !ale !ucce!orale/ #n -apt nu era po!ibil dect dac adoptatorul era un a!cendent4 cum e!te cazul bunicului care dup ce.+i emancipeaz -iul +i nepotul4 #l adopt pe ace!ta din urm4 #n a!emenea !ituaii copilul adoptat nu poate pierde drepturile !ucce!orale4 deoarece c6iar emancipat el p!treaz dreptul de mo+tenire la averea bunicului adoptator4 #n calitate de cognat4 adic de rud de !nge. 'dopiunea cu e-ecte redu!e nu rupea legturile -amiliale ale celui adoptat cu -amilia !a de origine +i.i meninea drepturile !ucce!orale #n acea!t -amilie. De aceea4 #n cazul unei eventuale emancipri cel adoptat #+i pierdea vocaia !a !ucce!oral #n -amilia printelui adoptator4 dar +i.o p!tra #n -amilia #n care !e n!cu!e. $u alte cuvinte acel gen de adopiune crea pentru cel adoptat un drept de mo+tenire a!upra patrimoniului tatlui adoptiv4 p!trndu.i totodat neatin!e drepturile !ucce!orale #n -amilia !a de origine. 0n epoca lui Iu!tinian adopiunea cu e-ecte redu!e devine -orm obi+nuit de adopiune. Pe lng adopiunea propriu.zi! dreptul roman recuno+tea a+a.zi!a adopiune te!tamentar4 o adopiune cuprin! #ntr.un te!tament. Natura ei juridic e!te di!cutabil4 dar dup toate probabilitile era vorba de!pre o !impl in!tituire de mo+tenitori -cut cu condiia ca cel adoptat ! ia numele te!tatorului. 'dopiunea ca +i adrogaiunea au avut o larg !-er de aplicare4 deoarece pe lng -aptul c a!igurau o po!teritate legitim celui lip!it de de!cendeni4 erau -olo!ite +i #n alte !copuri. '+a4 prin adopiune !au adrogaiune tatl natural putea !.+i recunoa!c copiii n!cui #n a-ara c!toriei4 cu alte cuvinte !.i legitimeze. De a!emenea4 !erveau a!cendenilor ! dobndea!c puterea printea!c a!upra unor de!cendeni rma+i #n a-ara ace!tei puteri ca de pild4 a!upra urma+ilor unor -emei cum ar -i copiii -iicelor c!torite cum manu. 'dopiunea +i adrogaiunea !erveau +i unor !copuri politice; latinii adoptai !au adrogai de cetenii romani dobndeau cetenia roman/ plebeii adoptai !au adrogai de patricieni4 deveneau patricieni +i #n con!ecin !e putea c!tori cu -emei patriciene4 deoarece #nainte de %egea $anuleia din anul &&( #.e.n. c!toriile plebeilor cu patricienii erau interzi!e/ patricienii adoptai !au adrogai de plebei deveneau plebei +i4 #n con!ecin4 puteau e3ercita demnitatea de tribuni ai plebei4 -uncie de!tinat e3clu!iv plebeilor/ #n -ine4 prin adopiune +i adrogaiune #mpraii obi+nuiau uneori ! de!emneze mo+tenitorul prezumtiv al tronului.

)*

7. LEGITIMAREA

0n vec6iul drept roman4 cnd !ingura rudenie cuno!cut era cea agnatic4 copilul n!cut #n a-ara c!toriei avea o !ituaie -oarte precar. 2l nu era !ocotit rud nici cu tatl !u natural +i nici cu mama !a natural. ,atl ne-iind c!torit cu mama copilului4 nu putea -i rud civil cu ace!ta din urm4 iar #ntre mam +i copil nu puteau e3i!ta a!emenea legturi de rudenie4 deoarece rudenia agnatic (civil !e tran!mitea numai prin brbai +i nu prin -emei. 0ntr.adevr4 precum !e +tie4 numai brbaii #n calitatea lor de +e-i de -amilie puteau avea +i e3ercita putere de comand #n -amilie iar temeiul rudeniei agnatice #l -orma tocmai ace!t gen de putere. 8dat cu recunoa+terea anumitor e-ecte juridice rudeniei de !nge (cognaiunii 4 !ituaia !.a !c6imbat #n privina legturii dintre mam +i copil/ ace!ta din urm e!te !ocotit acum rud cu mama !a. "e cerea doar ! !e -ac dovada maternitii4 adic a -aptului na+terii4 ceea ce era -oarte !implu4 deoarece a+a cum !punea juri!tul Paul Omama este ntotdeauna sigur. c!iar dac. a n.scut dintr-o leg.tur. ocazional.C (mater semper certa est, etiam si vulgo concepere . "ituaia nu !.a !c6imbat cu nimic #n! -a de tat4 deoarece la 1oma numai o c!torie putea genera un raport de rudenie cognatic #ntre tat +i copil. $u alte cuvinte4 #n !ocietatea roman nu puteau e3i!ta dect tai legitimi4 iar tat legitim putea -i numai !oul mamei con-orm adagiului; Otat e!te acela pe care.l arat c!toriaC (pater is est quem iustas nuptiae demonstrant . De+i dreptul pozitiv nu punea la #ndemna tailor un mijloc propriu de legitimare a copiilor naturali4 totu+i ei obi+nuiau ! -olo!ea!c drept procedeu de recunoa+tere al ace!tor copii4 adopiunea +i adrogaiunea. Pe acea!t cale copiii naturali intrau #n -amilie +i implicit4 #n puterea tatlui lor natural. 0n general4 dreptul roman !.a artat o!til copiilor naturali/ cu toate ace!tea !.au recuno!cut unele drepturi copiilor naturali rezultai din concubinat4 care era privit cu #ngduin4 deoarece multe per!oane neputnd ! !e c!torea!c datorit numeroa!elor impedimente la c!torie4 convieuiau ca +i concubini. 9ai mult4 c6iar #mpratul $on!tantin a dat po!ibilitatea celor care triau #n concubinat !.+i legitimeze copiii cu condiia ca !oii ! !e c!torea!c #ntr.un interval de timp determinat +i ! nu aib ali copii legitimi. 9!ura a avut un caracter temporar4 dar #mpratul 'na!ta!ie a tran!-ormat.o #n una cu caracter !tabil. %a rndul !u4 Iu!tinian #i d o reglementare de-initiv #ngduind.o cu urmtoarele condiii; - c!toria ! -i -o!t po!ibil +i #n momentul concepiei copiilor4 ceea ce e3clude de pild legitimarea copiilor adulterini/

)?

- ! !e redacteze un contract de c!torie prin care ! !e con!tituie o dot (instrumentum

dotale / - copilul ! con!imt !au ! nu !e opun la legitimare. 'cea!t -orm de legitimare a copiilor naturali !e nume+te Oprin c!torie !ub!ecventC (per subsequens matrimonium 4 deoarece o c!torie po!terioar !ub!ecvent tran!-orm o !tare de -apt #ntr.una de drept cu con!ecinele juridice core!punztoare. Ineori ace!t gen de legitimare nu putea -i utilizat cnd4 de pild4 concubina muri!e !au cnd #+i dedica!e viaa a!ceti!mului religio! etc. 0n a!emenea cazuri4 Iu!tinian a #ngduit ca legitimarea ! !e -ac prin decizie imperial (per rescriptum principis . 8 ultim -orm de legitimare creat din motive -i!cale #n anul &&2 e. n. de ctre #mpraii ,eodo!iu al II.lea +i Falentinian al III.lea e!te a+a.zi!a legitimare Oprin oblaiune -cut curieiC (per oblationem curiae . "pre -inele imperiului !tatul avea mari greuti #n !trngerea impozitelor de la contribuabili/ r!punztori pentru adunarea lor erau membrii curiilor municipale numii decurioni4 al cror numr devenea tot mai redu!4 deoarece nu puteau -ace -a !arcinilor ce le reveneau #n ace!t domeniu. 0n vederea a!igurrii recrutrii unor a!emenea -uncionari4 #mpraii !u!.menionai au #ngduit legitimarea copiilor n!cui din concubinat4 dac tatl lor #n!cria pe -iul !u n!cut din concubinat #ntr.o a!t-el de uniune pe li!ta decurionilor principali ai domiciliului !au +i.l #nze!tra cu o parte din averea !a4 !u-icient ! garanteze veniturile !tatului pentru cazul #n care impozitele n.ar -i -o!t !trn!e la termen. Dac era vorba de o -iic4 tatl care dorea !.o legitimeze trebuia ! o #nze!treze +i ! o c!torea!c dup un decurion. T$-$ d$ %on&rol 1. $are e!te procedura de #nc6eiere a c!toriei cum manuP 2. $e e!te dota +i care e!te regimul ei juridicP 3. $are e!te procedura adrogriiP &. 2numerai e-ectele juridice ale adrogrii +i ale adopiei. (. $e e!te legitimarea +i care !unt e-ectele eiP 0n dreptul actual4 mai e3i!t in!tituia legitimriiP

)B

MODULUL "I. TUTELA I CURATELA

O#i$%&iv$ '($%ifi%$) . De-inirea noiunilor de tutel +i curatel/ . $unoa+terea modurilor de con!tituire +i de admini!trare a tutelei impuberilor/ . $unoa+terea r!punderii tutorelui. R$*ul&+&$ +,&$(&+&$) . 0nelegerea importanei tutelei +i curatelei #n dreptul roman/ . Identi-icarea categoriilor de tutel +i curatel/ Co-($&$n.$ do#/ndi&$) . 0nelegerea condiiei juridice a -emeii #n dreptul roman . . Ti-(ul -$diu n$%$'+r ($n&ru +'i-il+r$+ -odulului) : or$ 1. APARI2IA I DE="OLTAREA TUTELEI I CURATELEI Pentru ca o per!oan -izic ! aib capacitatea juridic4 nu e!te !u-icient ! po!ede capacitatea de drept !au de -olo!in4 ci trebuie ! -ie capabil !.+i e3ercite drepturile ce i.au -o!t recuno!cute de ordinea juridic. $apacitatea de -apt !au de e3erciiu cum e!te denumit4 pre!upune o per!oan care ! #neleag ro!tul +i con!ecinele actelor !ale juridice. 0n dreptul roman erau !ocotite incapabile #n -apt per!oanele care de+i capabile #n drept4 nu au o anumit vr!t !au !u-ereau de anumite alterri ale -acultilor intelectuale (nebuni4 ri!ipitori etc. . %a ace!tea !e adugau -emeile !ocotite #n concepia roman primitiv4 ca -iind ne!tatornice #n gndire (levitas animi +i #n con!ecin -r po!ibiliti de a.+i admini!tra #n mod core!punztor propriile a-aceri. Identi-icarea elementelor comune ale in!tituiei tutelei #n dreptul roman +i dreptul contemporan

*=

%ip!it de un temei real4 ideea a -o!t !ocotit c6iar de unii juri+ti romani Omai degrab -al! dect adevratC (magis speciosa videtur quam vera . Pentru a veni #n ajutorul ace!tor incapabili4 ordinea juridic a creat dou in!tituii; tutela +i curatela. 0n tutel !e a-lau incapabilii nevr!tnici (pn la 1& ani +i -emeile4 iar #n curatel cei ce !u-ereau de boli mintale4 ri!ipitorii4 tinerii lip!ii de e3perien (pn la 2( ani etc. ,utela +i curatela erau organizate numai pentru cazul incapabililor independeni (sui iuris 4 cci cei dependeni (alieni iuris a-lndu.!e !ub puterea capului de -amilie (pater familias !e bucurau de !upraveg6erea +i ajutorul ace!tuia. 0n vec6iul drept roman !upraveg6erea incapabililor con!tituia pentru rudele civile (agnatici #n egal m!ur o obligaie +i un drept/ #ntr.adevr4 legea urmrea prin organizarea tutelei +i curatelei ! #mpiedice pe incapabili !.+i ri!ipea!c #n detrimentul rudelor civile4 averea -amilial. 0n ace!te condiii4 tutela +i curatela apar ca o prerogativ #ncredinat tutorilor +i curatorilor mai degrab #n propriul lor intere! dect #n intere!ul per!oanelor incapabile. Datorit !c6imbrilor !ocial.economice intervenite #n !nul !ocietii romane #ntre rzboaiele punice +i -inele 1epublicii4 -amilia agnatic (civil #+i pierde din importana ei4 cci pe primul plan !e impune4 ca o con!ecin a recunoa+terii treptate a rudeniei de !nge4 -amilia cognatic. 0n noua -amilie cognatic intere!ele individuale ale membrilor de -amilie +i cu att mai mult ale per!oanelor incapabile4 !e bucurau de o atenie deo!ebit. ,utela +i curatela urmre!c din ce #n ce mai mult a!igurarea intere!elor celor incapabili +i tot mai puin a rudelor civile. P!trndu. +i -orma4 dar !c6imbndu.+i !tructura4 tutela +i curatela !e tran!-ormau cu #ncetul #n adevrate !arcini publice (munera publica menite ! ocrotea!c intere!ele patrimoniale ale incapabililor lip!ii de ajutor +i !upraveg6ere. 2. TUTELA IMPUBERILOR 2.1. Moduril$ d$ %on'&i&uir$ ,utela impuberilor !e e3ercita a!upra copiilor OindependeniC (sui iuris pn la vr!ta de 1& ani. 0n acea!t categorie intrau copii de amndou !e3e4 -ie n!cui #n a-ara c!toriei4 -ie cei care au ie+it4 indi-erent #n ce c6ip de !ub puterea printea!c (patria potestas . Sinnd !eama de greutile pe care le puteau #ntmpina #n via4 dreptul roman a a!igurat ace!tor copii pn la 1& ani

*1

un !prijin dndu.le un ocrotitor4 adic un tutore. ,utorele avea ca !arcin ! admini!treze averea impuberilor +i ! le completeze voina ori de cte ori ace+tia #nc6eiau un act juridic. ,utela !e putea con!titui prin mai multe procedee juridice; ' prin te!tament > dreptul de a numi un tutore te!tamentar4 era un atribut al puterii printe+ti. De ace!t drept numai +e-ul -amiliei (pater familias !e putea -olo!i4 cci numai el avea dreptul4 #nainte de a deceda4 de a de!emna pentru impuberii ce urmau ! devin sui iuris la moartea !a4 un tutore. K prin lege. Dac pater familias nu in!titui!e prin te!tament un tutore !e de!c6idea4 potrivit cu legea4 a+a.zi!a tutel legitim. 2a era de-erit con-orm %egii celor <II ,able4 rudelor agnatice (civile +i #n lip!a ace!tora gentililor. ,emeiul #n virtutea cruia !e acord rudelor agnatice +i gentilice !arcina tutelei4 rezida #n calitatea lor de mo+tenitori prezumtivi ai pupilului. $ prin autoritatea de !tat. 0n lip!a de tutori te!tamentari +i legitimi4 autoritatea de !tat proceda proprio motu la numirea unui tutore pentru impuberul re!pectiv. 0n 1oma tutorele era numit #n epoca republican de ctre pretori4 iar #n cea imperial de con!uli +i !pre -inele imperiului de ctre pre-ectul ora+ului (praefectus urbi . 0n provincii competena de a numi tutori era #ncredinat guvernatorilor. Pentru ca o per!oan ! -ie tutore trebuie ! #ndeplinea!c cu variaiuni4 #n diver!ele etape de dezvoltare a dreptului roman4 anumite condiii de vr!t4 de capacitate4 de !ntate4 de !e3 etc. De aceea4 impuberii pn la 1& ani4 minorii pn la 2( ani4 cei care nu !e bucurau de drepturile cetene+ti depline (latinii4 latinii iuniani per!oanele lovite de tulburri mintale (nebunii !au incapaciti -izice (!urzi4 mui 4 -emeile (cu e3cepia mamei4 bunicii etc. nu puteau -i tutori. 2.2. Moduril$ d$ +d-ini'&r+r$ Pentru admini!trarea patrimoniului pupilului tutorele avea la #ndemn dou procedee juridice. ' cooperarea (auctoritas . con!ta #n concur!ul pe care tutorele #l ddea pupilului cnd ace!ta #nc6eia un act juridic. Prin ace!t procedeu4 care nu putea -i -olo!it dect dup ce copilul #ncepea ! vorbea!c4 tutorele completa prin prezena !a per!onalitatea juridic a pupilului. 0n momentul #n care pupilul #nc6eia un act cu o ter per!oan4 ace!ta #ntreba pe tutore; O#i dai #ncuviinarea PE (auctorne fis + :i ace!ta r!pundea; Omi.o dauC (auctor fio . 0ntruct prin acea!t cooperare tutorele completa capacitatea pupilului4 numai ace!ta din urm devenea4 dup caz4

*2

proprietar4 debitor !au creditor. $u alte cuvinte4 con!ecinele actului !e r!-rngeau numai a!upra pupilului4 deoarece Ocine.+i da #ncuviinarea nu !e obligaC > (qui auctor est non obligat . K ge!tiunea (gestio con!ta #n admini!trarea patrimoniului pupilului de ctre tutore a!emenea unui mandatar !au girant de a-aceri. 'ce!t procedeu !e -olo!ea #n cazul impo!ibilitii utilizrii cooperrii (auctoritas de pild4 cnd pupilul era ab!ent !au cnd -iind prea mic4 nu +tia #nc ! vorbea!c. 2-ectele ge!tiunii !unt cu totul altele dect ale cooperrii. ,utorele4 admini!trnd patrimoniul pupilului4 acioneaz ca un mandatar !au girant dar dreptul roman > !pre deo!ebire de cel actual nu admitea #n a!emenea !ituaii ca mandatarul !au girantul ! reprezinte #n mod per-ect pe pupil. $nd cineva #nc6eia un act juridic #n numele unei tere per!oane4 con!ecinele actului treceau a!upra !a4 ca +i cnd ar -i acionat #n propriul !u intere!. De aceea4 tutorele era acela care devenea proprietar4 creditor !au debitor +i nu pupilul4 dar la -inele tutelei4 tutorele era obligat ! tran!-ere pupilului bunurile +i creanele dobndite +i ! cear ! -ie e3onerat de obligaiile pe care le contracta!e. 'ce!t !i!tem prezenta mari inconveniente pentru pupil #n cazul in!olvabilitii tutorelui +i pentru tutore #n eventualitatea in!olvabilitii pupilului. De aceea4 la #nceputul !ec. al II.lea e. n. !i!temul ge!tiunii a -o!t modi-icat (#nlocuit 4 admindu.!e reprezentarea per-ect a pupilului de ctre tutore4 ct prive+te dobndirea po!e!iunii +i tran!-erul proprietii prin tradiie. '!t-el4 cnd tutorele dobnde+te o po!e!iune pentru pupil4 ace!ta devine po!e!or +i nu tutorele4 de a!emenea4 cnd tutorele dobnde+te #n contul pupilului proprietatea unui lucru prin procedeul tradiiei4 !impla remitere de po!e!iune #n virtutea unui ju!t titlu4 pupilul +i nu tutorele devine proprietar. "pre -inele !ec. al II.lea e. n.4 ideea unei reprezentri per-ecte !e e3tinde +i #n materie de obligaii. Dac tutorele deveni!e creditor !au debitor pe temeiul unor acte #nc6eiate #n intere!ul pupilului4 iar obligaiile ce decurgeau din ace!te acte nu -u!e!er e3ecutate #nc #n momentul #ncetrii tutelei4 aciunea ce rezulta din a!emenea obligaii putea -i intentat dup #ncetarea tutelei4 -ie de pupil #mpotriva terului contractant4 -ie de ace!ta #mpotriva pupilului. ,utorele rmnea #n! #n a-ara oricrei urmriri judiciare. 0n epoca imperial4 puterile tutorelui au -o!t limitate #n vederea ocrotirii ct mai depline a intere!elor pupilului. Pe timpul lui "eptimiu! "everu! !e interzicea tutorelui ! #n!trineze pmnturile cultivate ale pupilului !ituate la ar +i #n jurul ora+elor (praedia rustica et suburbana 4 deoarece #n acea epoc de criz de produ!e agricole4 -ondurile cultivate con!tituiau o !ur! !igur de venituri. 'cea!t interdicie a -o!t e3tin! de ctre #mpratul $on!tantin a!upra imobilelor

*3

urbane (praetio urbana +i a mobilelor mai preioa!e. 9!ura !e e3plic datorit proce!ului de in-laie monetar ce lua!e proporii #ngrijortoare. De a!emenea4 tutorii au -o!t obligai tot datorit in-laiei ! dea utilizare rapid +i util !umelor primite #n contul pupililor4 de pild ! cumpere -onduri agricole4 imobile etc.4 !ub !anciunea de a plti #n caz contrar dobnzi pentru ace!te !ume. 2.4. RA'(und$r$+ &u&or$lui Prin natura +i -inalitatea !a tutela e!te temporar. 2a !-r+e+te cnd pupilul #mpline+te vr!ta de 1& ani4 adic atunci cnd ajunge la pubertate4 cnd ace!ta moare !au !u-er o capitis deminutio (moarte civil . Prin moartea civil !au natural a tutorelui4 prin #ndeplinirea termenului !au a condiiei4 dac tutorele a -o!t in!tituit !ub o a!t-el de modalitate4 cnd tutorele aduce o !cuz temeinic care4 con-orm legii4 #l e3onera de !arcina de a -i tutore !au prin de!tituirea lui. %a -inele tutelei4 tutorele trebuie ! dea !ocoteal de modul cum a admini!trat patrimoniul pupilului !u4 adic de ge!tiunea !a. %egea celor <II ,able a prevzut pentru prima dat m!uri #n vederea ocrotirii intere!elor materiale ale pupilului. Dac tutorele !e -cu!e vinovat de dol !au de o culp grav #n ge!tiunea averii pupilului4 putea -i #nlturat4 iar dac la -inele tutelei !e dovedea c !u!tr!e!e din bunurile incapabilului era obligat ! re!tituie valoarea dubl a ace!tora. %a -inele 1epublicii4 di!poziiile %egii celor <II ,able au devenit in!u-iciente -a de dezvoltarea in!tituiei tutelei +i a noii concepii care !e -orma!e #n legtur cu drepturile +i #ndatoririle tutorelui +i ale pupilului. 'pare o nou aciune iniiat de ctre $icero4 a+a.zi!a Oaciune a tuteleiC (actio tutelae care a -o!t acordat pupilului #mpotriva tutorelui #n vederea re!tituirii patrimoniului +i reglementrii !ocotelilor +i puin mai trziu a tutorelui #mpotriva pupilului #n vederea rambur!rii eventualelor c6eltuieli pe care ace!ta le.a -cut cu ocazia admini!trrii patrimoniului incapabilului. 'ciunea pupilului #mpotriva tutorelui !e nume+te direct (directa iar a tutorelui #mpotriva pupilului contrar (contraria . ,utorele trebuia ! re!tituie pupilului patrimoniul #n #ntregime +i !.l de!pgubea!c de toate prejudiciile pe care i le.a adu! +i pe care un bun go!podar (bonus pater familias nu le.ar -i putut !vr+i niciodat. $u alte cuvinte r!punderea tutorelui e!te apreciat #n ab!tract4 adic ge!tiunea !a e!te comparat cu cea a unui bun go!podar4 a unui go!podar ideal +i #n con!ecin orice prejudiciu adu! pupilului4 judecat #n lumina ace!tui mod ideal de admini!trare4 trebuia reparat de ctre tutore.

*&

0n epoca lui Iu!tinian #n!4 r!punderea tutorelui a -o!t apreciat4 mai #ngduitor4 #n concret. 'cum tutorele e!te obligat ! depun #n admini!trarea averii pupilului aceea+i grij pe care o depunea #n proprii le !ale a-aceri (quam in suis rebus ad!ibet 4 dar nu una mai mare. 'ctivitatea tutorelui va -i apreciat a+adar nu dup aceea a unui go!podar ideal4 ci dup -elul !u zilnic de comportare4 ceea ce evident va con!titui o u+urare #n !tabilirea r!punderii tutorelui4 a crui unic criteriu de comportare #l con!tituie propria !a diligen. 4. TUTELA 3EMEILOR 0n vec6iul drept roman tutela -emeilor era con!tituit ca +i acea a impuberului4 #n intere!ul membrilor -amiliei civile (agnatice mo+tenitorii prezumtivi ai -emeii. De aceea4 -emeia avea nevoie de #ncuviinarea tutorelui pentru a.+i #n!trina bunurile mai de pre (res mancipi pentru a.+i -ace te!tamentul4 pentru a contracta o obligaie etc.4 #ntr.un cuvnt pentru #ntocmirea celor mai importante acte patrimoniale. ,utorele -emeii era numit prin acelea+i procedee cu cel al impuberilor4 !pre deo!ebire de ace!ta nu avea ge!tiunea patrimoniului -emeii4 cci !ingura lui menire era !.+i dea #ncuviinarea (auctoritas cnd -emeia #nc6eia anumite acte patrimoniale mai importante. Datorit ace!tui -apt4 tutorele -emeii nu era inut ! dea !ocoteal4 la -inele tutelei4 cu privire la activitatea !a4 deoarece nu.i -u!e!e #ncredinat nici o ge!tiune patrimonial. "pre -inele republicii tutela -emeii intra #n declin4 ca urmare a tendinei de emancipare a -emeii +i de !lbire a legturilor -amiliale bazate pe puterea capului de -amilie. 'cum brbatului #i e!te #ngduit ! la!e -emeii prin te!tament > pe care o avea in manu > dreptul de a.+i alege ea tutorele4 -ie unul general4 -ie tutori !peciali cu ocazia #nc6eierii -iecrui act juridic #n parte. "unt a+a.numiii tutori ale+i (optivi . 0n acela+i timp4 !e #ngduie -emeilor ! !cape de !ub puterea agnailor4 dac o !ocoteau incomod +i !.+i aleag un alt tutore. 0ntr.o a!emenea !ituaie4 -emeia intra printr.o coemptio (cumprare #n puterea unei per!oane care con-orm #nelegerii anterioare4 o mancipa la rndul !u imediat unui ter4 la -el om de #ncredere4 care devenea tutore. 'le! de -emeie ace!t tutore era #n realitate un tutore de pur -orm. '!t-el -emeia dobndea deplina libertate de aciune. 0mpratul 'ugu!tu!4 urmnd o politic de ridicare a natalitii din ce #n ce mai !czute !pre -inele 1epublicii4 a 6otrt ca mamele n!cute libere (ingenuae care aveau trei copii4 precum +i

*(

cele dezrobite4 cu patru copii ! nu mai -ie #n tutel. %a rndul !u4 #mpratul $laudiu! a de!-iinat tutela legitim a agnailor a!upra -emeilor n!cute libere4 drept urmare a decderii !i!temului de rudenie agnatic. $elelalte -orme de tutel continu ! per!i!te4 dar #n a doua jumtate a !ecolului al nu mai avem dovezi de!pre e3i!tena tutelei -emeii. 0. CURATELA 0.1. Cur+&$l+ n$#unilor %egea celor <II ,able !tabilea c cei care nu pot !.+i dea !eama de !en!ul actelor pe care le !vr+e!c4 nebunii (furiosii urmeaz ! -ie pu+i !ub curatel. Drept curator legea de!emna pe cei mai apropiai mo+tenitori prezumtivi > rudele agnatice +i #n lip!4 gentilii. 0n dreptul cla!ic4 curatorul putea -i numit +i de ctre magi!trat4 iar #n epoca lui Iu!tinian +i printr.un te!tament. $uratorul avea drept !arcin ! !e #ngrijea!c de per!oana celui nebun +i !.i admini!treze patrimoniul. 0n ge!tiunea averii4 curatorul !e comporta a!emenea tutorelui impuberului ca un mandatar !au girant de a-aceri4 de aceea urma ! dea !ocoteal4 la -inele curatelei4 de modul cum a admini!trat patrimoniul ce i.a -o!t #ncredinat. ".a di!cutat dac nebunul putea #nc6eia #n intervale de luciditate acte juridice. Iu!tinian a !tabilit c poate4 dar curatorul #+i reia !arcina de #ndat ce boala a revenit. ,reptat ace!t gen de curatel a -o!t e3tin! a!upra tuturor per!oanelor ale cror in-irmiti cereau ! -ie ocrotite4 a!upra celor debili mintali (mento capti a!upra !urzilor4 muilor +i a!upra tuturor acelora pe care o boal grav #i #mpiedic ! !e poat ocupa de propriile lor a-aceri. 0. 2. Cur+&$l+ (rodi<ilor 1i!ipitorii (prodigi erau a!imilai nebunilor +i pu+i ca +i ace+tia !ub curatel. %egea celor <II ,able !ocotea drept prodig per!oana care.+i ri!ipea mo+tenirea primit pe cale legal de la !trbuni (bona paterna avitaque +i pentru a apra intere!ele -amiliei civile de primejdia unor a!emenea acte punea pe ri!ipitor !ub curatela legitim a agnailor +i #n lip!a ace!tora4 a gentililor. Po!terior #n epoca cla!ic4 di!poziia %egii celor <II ,able a -o!t e3tin! tuturor celor care +i.ar -i ri!ipit averea indi-erent de unde provenea4 avndu.!e #n vedere nu numai intere!ele -amiliei4 dar +i ale prodigului +i c6iar ale !ocietii. IF.lea

*)

$uratela ri!ipitorului !e de!c6idea printr.un decret al magi!tratului care !tabilea limitele incapacitii prodigului/ ea lua !-r+it tot printr.un decret. Dup un te3t din Ilpian4 ea !-r+ea deplin drept cnd ri!ipitorul !e #ndrepta4 dar #ntruct te3tul era interpolat4 !oluia era valabil numai pentru dreptul lui Iu!tinian. 1egula !e ju!ti-ic prin a!imilarea #n dreptul lui Iu!tinian a curatelei prodigului cu aceea a nebunului (furiosus care #nceta odat cu revenirea la normal. Patrimoniul ri!ipitorului era admini!trat de un curator a!emenea unui girant de a-aceri4 ace!ta urma la -inele curatelei ! dea !ocotelile cu privire la modul cum a ge!tionat. 0. 4. Cur+&$l+ -inorilor %egea Plaetoria votat #n anul 1B2.1B1 #.e.n.4 lund #n con!iderare -aptul c tinerii pn la 2( ani (minori viginte quinque annis nu aveau #ntotdeauna o !u-icient e3perien a vieii4 a deci! ca toi cei care vor abuza de ine3periena ace!tora vor -i !ancionai cu o amend +i notai cu in-amia4 cu toate con!ecinele pe care acea!ta le aducea. 9ai trziu4 !ub procedura -ormular4 pretorul a #ngduit #n baza aceleia+i legi ca minorul care a -o!t #n+elat printr.un act juridic de un ter !.i poat opune dac n.a e3ecutat #nc obligaia la care !.a #ndatorat o e3cepiune (exceptio legis plaetoriae 4 pentru a nu o e3ecuta. 0n cazul #n care minorul e3ecuta!e obligaia re!pectiv4 dar invoca o leziune rezultat din lip!a de e3perien4 pretorul putea !.i vin #n ajutor acordndu.i o Orepunere #n !tarea de mai #nainteC (restitutio in integrum . 0n ace!t mod actul #nc6eiat era !ocotit ca neavenit4 iar lucrurile reveneau la !tarea anterioar. Pentru ca minorul ! poat cere de la pretor o repunere #n !tarea anterioar !e cerea ca el ! -i !u-erit cu ocazia #nc6eierii actului4 un prejudiciu rezultnd din lip!a !a de e3perien (de e3emplu a cumprat prea !cump !au a vndut prea ie-tin prejudiciul ! prezinte oarecare gravitate +i cererea ! -ie adre!at pretorului #ntr.un termen !curt. '!emenea m!uri di!trugeau totu+i creditul tinerilor +i ca remediu !.a obi+nuit ! !e dea minorilor ori de cte ori ace+tia #nc6eiau vreun act4 un curator. $uratorul era numit pentru un act determinat (ad certam causam +i veg6ea ca intere!ele minorului ! nu -ie lezate4 #n ace!t c6ip terii cu care ace!ta contracta erau !iguri la rndul lor4 c actul era pe deplin valabil. Din vremea domniei lui 9arcu! 'ureliu! !.a obi+nuit ! !e numea!c pe lng minori un curator permanent +i nu ca #nainte #n mod temporar4 adic numai cu ocazia #nc6eierii anumitor acte. 8bligatorie +i permanent tutela nu a devenit #n! dect #n epoca lui Iu!tinian.

**

0n epoca po!tcla!ic4 curatela minorului tinde a !e a!imila cu tutela4 iar #n dreptul lui Iu!tinian !e contope!c4 curatorii avnd o poziie !imilar cu aceea a tutorilor4 #n privina !arcinilor4 a r!punderii4 a modului #n care puteau -i #ndeprtai4 a !cuzelor pe care puteau ! le invoce4 a #ndatoririlor care le reveneau etc. 'cea!t contopire a -o!t in-luenat att de dreptul cutumiar ct +i de dreptul eleni!tic4 care nu -cea deo!ebiri #ntre puberi +i minori.

T$-$ d$ %on&rol
1. $e e!te tutela +i ce per!oane bene-iciaz de acea!ta #n dreptul romanP Dar #n dreptul actualP 2. $are e!te r!punderea tutoreluiP 3. 2numerai particularitile tutelei -emeii sui iuris. &. Prezentai particularitile -iecrui tip de curatel

*?

Bi#lio<r+fi$
1. 2. 3. &. (. ). *. Ion 9. 'NA52%4 &reptul roman, 2d. %umina %e34 Kucure+ti4 2==2 A6eorg6e KI$5I$2'N4 &rept roman. #nstitu2ii. #zvoare. 7urisdic2ii4 2d. $.5. KecT4 Kucure+ti4 2==? 9ircea.Dan K8$:'N4 ,estamentul. )volu2ia succesiunii testamentare n dreptul roman4 2d. %umina %e34 Kucure+ti4 2=== 7UrVme $'1$8PIN84 8ia2a cotidian. n Roma la apogeul imperiului4 2d. :tiini-ic +i enciclopedic4 Kucure+ti4 1B*B Faleriu! 9. $II$R4 Lec2ii de drept roman, vol. I.IF4 2d. Polirom4 Ia+i4 1BB?.2=== Faleriu! 9. $II$R4 %iviu 9I5'I4 'roprietatea 3i posesia-dou. institu2ii rivale+4 #n )seuri de !ermeneutic. uridic., vol. II4 $a!a de 2ditur Fenu!4 Ia+i4 2==( Faleriu! 9. $II$R4 Condi2ia uridic. oamenilor /status !ominis0 n evolu2ia dreptului privat4 "ensul istoric al no2iunii de caput4 )lementele individualiz.rii fiin2ei n evolu2ia dreptului privat european4 #n Lec2ii de &rept privat comparat4 vol.III. #nstitu2ii de drept privat comparat. 'ersoanele4 coordonator Faleriu! 9. $iuc4 2ditura Nundaiei 'cademice '<I"4 Ia+i4 2==B ?. B. 1=. 11. 12. 13. 1&. 1(. 1). 1*. "te-an $8$8:4 &rept roman4 2d. %umina %e34 Kucure+ti4 1BB? A'II"4 #nstitu2iunile4 traducere. de 'urel P8P2"$I4 2d. 'cademiei 1.".14 Kucure+ti4 1B?2 7ean A'ID292,4 &roit priv9 romain4 9ontc6re!tien4 Pari!4 1BB? 7ean A'ID292,4 Les institutions de l:antiquit94 ed.a *.a4 9ontc6re!tien4 Pari!4 2==2 'ndreea AI'1DINI4 ;mul roman4 2d.Polirom4 Ia+i4 2==3 1omulu! AID184 8ana 9I5ISII4 &rept roman4 2d. $a!a $rii de :tiin4 $luj.Napoca4 1BB( $. 5'9'NAII4 9.A.NI$8%'I4 &rept roman4 I4 2d. %ibrrieie "occecW$o.4 "ocietate anonim4 Kucure+ti4 1B3= Fladimir 5'NA'4 &rept privat roman. ,ratat4 2d. Didactic !i Pedagogic4 Kucure+ti4 1B*? Fladimir 5'NA'4 #ustiniani #nstitutiones. #nstitutiile lui 7ustinian, 2d. %umina %e34 Kucure+ti4 1BBB Fladimir 5'NA'4 9ircea Dan K8$:'N4 Curs de drept privat roman, ediia a II.a4 2d. Iniver!ul 7uridic4 Kucure+ti4 2==?

*B

1?. 1B. 2=. 21. 22. 23. 2&. 2(.

9i6ail 7'X8,R4 &rept roman, vol. I +i II4 2d. Nundaiei O$6emareaC4 Ia+i4 1BB3 2mil 98%$IS4 &rept privat roman4 2d. Iniver!ul 7uridic4 Kucure+ti4 2==* Indro 98N,'N2%%I4 Roma. ; istorie inedit..4 2ditura 'rtemi!4 Kucure+ti4 2==1 Dan 8'N$2'4 &rept roman, $a!a de 2ditur +i Pre! O:an!aC "1%4 Kucure+ti4 1BB? 'ndreea 1IP2'NI4 &rept roman. Curs universitar4 2ditura Pro Iniver!itaria4 Kucure+ti4 2==B Peter ",2IN4 Roman la< in european !istor=4 $ambridge Iniver!itY Pre!!4 2==2 $on!tantin ",8I$2"$I4 Curs elementar de drept roman4 2ditura Iniver!ul 7uridic4 Kucure+ti4 2==B $on!tantin ,89I%2"$I4 &rept privat roman4 ,ipogra-ia Iniver!itii Kucure+ti4 1B*3

?=