Introducere Toate funetiile cu care vom lucra in contimuare sint naturale (definite pe N‘, £21 cu valori in N) si de aceea vom incepe cu citeva proprietafii ale numerelor naturale. Propriclati temarcabile de altfel si care vor fi folosite in cele ce urmeazi, Prima proprietate a numerelor naturale cu care incepem este cea dezvaluitd de Kronecker: ,.Numerele naturale le-a creat Dumnezeu, restul este creatia vamenilor”. A doua proprictate se adreseazi celor care mm cunose axiomatica Ini Peano: 0 oferim din textul clasic al taoismului Tao Te Ching [12]: Tao este originea Unului. Unul La creat pe Doi, Doi l-a creat pe Trei, Din Trei s-a decvoltat toaté viaja.”” Presupunem ¢& totusi cunoastem multimea numerelor naturale, N, atunci proprietitile ej intrinseci sint wmatoarele tre’, cunoscute ca axiomnele lui Peano: I. exist’ o fimotie injectiva s:N-—>Ns()=n+1 (numiti fonctia de succesiune si care ru intimpidtor va juca un tol important in teoria functiilor recursive); IL orice element din N, exceptind pe O este succesont altui element,Ill, daca ACN este o submultime asticl ineit Oe 4 si MA) CA (adicd dacd n ¢4= s(nlen+leA)atumei A=N Din proprictatile I decurge principiul inductiei matematice: fic P(n) 0 proprietate relativa la numérul » astfel incit P(0) si fie adevarati si si aib’ loc implicatia PIK)= Plk +1)(V)e eN. Considerind multimea 4 = {a EN|P() este adevaratd) rezulté cd Oe d si s(A)C A deci 4=N adicd proprietatea P(i7) este adevératd pentru orice numér natural. Este aproape evident c@ orice submulfime 4c N are un ce] mai mic element. Continudm cu alta proprietate in care apare o functie cay care ne vom mai ttilni in aceasti carte, proprictate datd de ‘Teorema f Fie ACN, infiniti. Atunci [ Demonstratie. intr-adevar, (0)n 2N.()k ¢4 astfel inet k>n (astfel 4 ar fi fimita), Fie aplicatia g definita inductiv asttel: (0) inf Act ofr +1) = min{k\k A, bijectiva. noiam cu w= ming eNlas om}. Daci H21> ofu-l ak oA(s)=a(0 iplsi—l< ki olu)=a infd > e = surjectiv’ deci bijectiva. Observatia 1 Aceasta aplicalie ordoneaza crescétar clementele multimii A,Reamintimn de ascmenea, urmatoarea definitie. Definitia 1 Mulfime se zice numérabili daca existi o bijectic intre aceasta multime si N. Spunem ca o multimne este cel mult bumérabild dac& este finitd sau numarabila. Lema 1 Fie 4, 8 doud multinai oarecate si f:4— 8 o aplicatie. Atunei: 1) Daca / este injectiva si B mumarabila atunci 4 este cel » mult mumarabila, il) Daca feste surjectiva si 4 numérabilé atunei B este cel malt numarabils, Demonstratie ') Deoarece B este numtdrabila atunci lg BoNn bijectivé. Atunci aplicatia h= ge f:4—N este injectiva. Cum MAVEN si inte A gi A(A) existd o bijectie atunci 4 este cel mult numarabila. ii) Fie yeB fixat Deoarece f este surjectiv’ (3)x <4 astfel incit (x)=. Aplicatia A:B~» AA{y)= x este injectiva $i de la punctu] i) atunei B este cel mult nuarabilé, Teorema 2 Fie 4. B dowd muitimi mmiarabile. Atunci AxB={(adacAbe BY este mmérabilé. Demonsira Fie @:NxNN, ofa.) = Lema 1.1. rezulti ci Nx N esie cei mult numdrabila. Deoarece este Infinita este numarabila, “3° care este injectiva. DinCum 4, B sint mmirabile (3) {iN 4 si gN> 4. bijective. Aplicatia AN? > Ax B,h(a,b}=(7(al,g(b)) este bijectiva. Deci Ax 8 este numirabila. Teorema 3 Fie (4,),, un six de multimi numarabile, Atunei A=|J4, este numirabila. Demonstrate Din ipotezi, (v)neN, exist bijectia w,N— 4,. Fie PNXN4, flmna—,(m, amnci ff este cfc! (v)yed (A)neN astfel incit ye, si cum @, este bijectie o,(a0)= (m,n). Din Lema rezulti cf (3) EN astiel tneit 3 anterioari 4 este ce! mult numarabild, Dar 4, este numirabild $3 cum 4, <4 stunci 4 este nurnarabila. Corolar Reuniune numarabila de multimi finite este cel mult numirabili si reuniune finiti de mulimi numéarabile este numarabila, Notim cu N*={fif:N-+N}. Vom ardta ci aceasté multime nu este numirabilé folosind in demonstrajie un principiu (Cantor) ce va sta la baza multor demonstratii ce vor urma. Rationam prin reducere la absurd presupunind ci N* este mumarabild. Existi atunci o bijectie g:N—N*. Vom nota ginl=f,eN®. Definim 0 aplicatic gN—>N astfel o)= £021 (0)2 EN, Atunei g eN™ si (3) m EN astfel incit = fylm) iar pe de alti parte pln) = f,,(m)+1, impoatbil. Deci N* nu este numérabild. Ea e=/,. Dar atinei on este de puterea continualui, dar nu intsdm in amanunte. 8CAP. 1. FUNCTII PRIMITIV RECURSIVE § 1.1. Definitie si exemple Definitia 1.1.1. Se numeste funetie elementara oricare din fimeriile de mai jos: a) functia de succesiune, notaii ssN3N unde n+1 (V)n EN; b) funetia mula: O:N—y N, O(2}=0, (Vv) EN: ¢) functiile proiectie: pt-N* +N, PE My esther) = 0, LSI B Definitia 1.1.2. Functia {:D—>N,DCN* se numeste partiali. Daci D=N' spunem ca feste totala Functiile elementare sint totale. Pe multimea functiilor naturale introducer dow operaiii: 1) Compunerea: Fie g,,N"N". bN,gN? oN LaN™! ON, m2, spunem ci h s¢ abtinem prin recursie primitiva din fi g daca 1) Falta city ye ooctty OVS fC attye seat.) (W)C fay sad.) EN” iA) Hayes Maek EL) BC attgs ole EHC Mesos ty ok} (v)kE0. Scriem atunei c& A= RP(f.g)- Daca fi g sint totale si RP(f,g) este total. Observatia 1.1.1. Dact m=0 definitia lui A= RP(f.g) revine la: 4(0)=4,a €N constanta; We +1) = glk ilkh) kz 0 in acest caz recursiv primitiva se mai numeste $i itergtia. Observatia 1.1.2. Relatiile i) gi ii) definese functia h in mod unic c&ct L(y sys, )s you fg) Ay ols ys a tg = BM sMy--aitgak —1a,} (W420. 10Definitia 1.1.3. Multimea functiilor primitiv recursive este cca mai mica maulfime de fonctii naturale (mick in sensul ineluzinnii) care are proprieiatile: i) contine funetiile elementare ¥}) este iuchisd la compunere (superpozitie) adica dacd g.g),....2, apartin acestei mulyimi atunci S**! (S.8)0485) apartine auultimii. iii) este inchisa la tecursie primitiva. adied; dacs, f gi S apartin acestei multimi atunei si RP( fg) apartine mulfimii Vom nota in cele ce umeaza aceasta multime cu 2? jar ua element al acestei multimt s¢ va numi, evident, fimetie primitiv recursiva, Exemplul 1.1.1. Funetia O°:N* N.£2=1 unde OF (reitas--.m)=0 (9) (n,.1, +t) EN* este primitiy reeursivl ofci 0 =.5°(0, p! Exemplal 1.1.2. Funetia constanta C!:N*N, £21. aeN + . aos Ci (tstty,-..%) = @ este primitiv recursiva ese! : (0 (4.r..00))-)) Colter) = Exemplul 1.1.3. Punetia f:N? NL f(x, recursiva cici: AAx0)= x= pix) Flat Naar f(xy) unde este primitiv NtAexsy. s(p'(x.».2)) deci A eAR astfel ci f= RP(p} h)e 2 Exemplul 1.1.4, Punetia f,:N? oN, (203 + y este primitiv reeursiva caici F,(40) = 0%) flax tl =Als yt ler)} axten falas unde A(x, f aeS(L, astfel ci A, RP(O,A) EPR. Exemplul 1.1.5. Funetia fiN? oN, f(x,y) =x" este primitiv recursiva f,(2,0)= 1 = C(x) Alays t= ary fn) unde 2x, %2) = f,( pilsy.2), pi(2a%s}) deci haS(S, pr Bs) MH astfel ch f= RPC, Me PX. Exemplul 1.1.6. Funetiile sg,sg:N->N unde — lox= sax) = sint primitiy recursive, cici: (x) jo ren > sg(0)=0=C1(x)se(x+1) = A(x.g(x)) unde A(x,»)=C)(x.») deci sg = RP(C\.C?) 22% jar sg(0)=1= Ci(x) Sale = o(x.58(x)} unde g(my)=@(x,y) si ge stele B= RAC Oe PP Exemplul 1.1.7. Funetia predecesor Pd:N +N, Pd(x) este xzl primitiv reoursiva caci: Pa O=0=O{n}, Pd(x+Q=2= pi (xy) Notim Pd(x)=x+1 Exempiul 1.1.8. Functia diferenta aritmetica f,: fdeyjsxey= este primitiv recursiva cdci: Sals50)= pix) FeV +N =A, Sol.)) unde A(x, y,2) = Pal pi(x,y,2)). Exemplu! 1.1.9. Functia diferent absoluti fyNP WN, f(xy) = este primitiv recursiva. 13Exemplul 1.1.10. Functiiic de comparativ: és, gre _[l xe “lO xz? x>y 1 etsrie{, yey i sint primitiv recursive cdi: tel sey? )=oe(sts hart ely) Exemplul 1.1.11. Funetiite max, ai:N? > N xy A ” gi min(x,y) at 7S yp xp? ITV yy mar(e,y max Exemplul 1.1.12. Funetiile OR, AND (0 x+y=0 li xty>0° OR(x,9)= AND(x,y) -{? sint primitiv recursive cdci OR(x.3)= sa fal) vi ANDx, ») = s9(/p(v.2)) 16fa mod analog pot fi tratate si celelalte functii boolcene clementare (sau functii logice de bazi): NOT. NAND, NOR, XOR, NXOR. Exemplul 1. 13. 0 xadsiy=0” IMP(x,y)=OR(sg(x).v) deci IMP <285?. Atunci finetia =IMP(AND(x,IMP(x,y))}.y) este 1 x=Osauy>0 FimetigIMP:N? — N, IMP(x,¥) -| modus ponens MP(x,3 primitiv reeursiva. Din acest punet de vedere putem analiza gi alte scheme din calculul propozitiilor. Observatia 1.1.3. PR este numérabilé, Intr-adevar, dack notez P= raultimea functijlor naturale ce se obtin din functiile elementare prin aplicarea de kori a operatiilor de compuncre seu (si) recursie primitiva unde P= 3.0, p;} atunci P.,k 20° sint Pr & numarabile iar ee=|_JP, deci numarabila. an Observatia 1.1.4. Exist si funcfii naturale care 1m sint primitiv recusive. cea ce rezulti din diferenta de cardinal dintre N si PA (vezi corolarul teoremci 1.3), Definitia 1.1.4. Fic o fimofie fo funetic natural si fi, fy... f,,82 Lun sir finit de fiwnctii naturate. Spunem c& acest sir sete sir de constructic primitiv reeursiv de lungime n pentra f dacd j= f $i penta fiecare Fe fL2....0} una cel putin din unmitozrele condiii este indeplini 1s1) F este functie elementara; 2) (Digi ady / = freste functic clementa recursiva. Presupunem ca orice funetie care adinite un sir de lungime # este primitiv recursiva si fic fo functie naturalé ce admite un sir de constructie primitiv recursiv de lungime de lungime HAUS fn far =f Din ipoteza de_—inductie {Afi L}CR® si cum /,,, satisfice cel putin une din je 1, 2,3 din Defimtitia 1.1.4 atunci si_f,., e992 a deci primitiv condi Tl, *A# CH. Pentru aceasta aratam cA coutine fanctiile elementare gi este tnchis’ la compunere si recursie primiti & contine fumetiile elementare caci ficcare din acesia admit un sir de consiructie primitiv reeursiv (de langime 1). Fie f,g¢ din care se obtin prin recursie primitiva o functie k. Deci A=RP( fg) si ff 21-82 g dou’ sinari de constructie primitiv recursiva pentru fsi g. Atunci atu=S tespectivAl MS yer SusRPLL 8) sh este un sir de constructie primitiv recursiv pentru 4. Deci % este inchisa la recutsie primitiva. Analog pentru compunere Din dubla inegalitate rezulta atunci ca 9 = 29§ 1.2. Proprietati Definitia 1.2.1. Fie /,g.N"" N. Spunem ca f se obtine din g prin mith dacd Ja DS elie dyathe mez 1 wy EN gisctiem f= Si(g). Aoataeea dyad (9) x) Teorema 1.2.1. Dac g 2% => f =SM(g) eR. Demonstratie Firi a restringe generalitatea, considerim cd f.g:N* +N. Atunci, Fix,0) = 9(x,0) = g(x) unde g’ ere flxy+= F e(r)= ¥en) + exe += /(x.¥)+ ofr, ie = =x,» fly) unde Me, Deci A f= RP(g' A). Consecinta 1.2.1. Fie f.g:N""'! +N gi BN 4N unde 48ms PR ie 8) = Dette otal): a Dacd ¢,Pe.AR atunci f 2H. Demonstratic Fie m= 1. Construim fanctia ajutitoare LON oN, f(x,y) = S als) Din teoreme anterioara avern cif! < 8. Dar Axx) = PAL) =F (pil A ri). Deci f= 5°(f", p3,S°(A, p3)) astfel ed f eA? Consecinta 1.2.2. Fie /A,giN""' SN, NAN, aly) s Ay} (Wy EN si Ay) dalx iol) nt): FSS d Dah a, 8,g FR f eRe Demonstratie Fie #2=1. Putem serie Ar) are Slavj= Malad~ Deeid= fer) a a AQ) ayy unde f(x y= Valet Mare Mele) iar din = i Consecinta 1.2.1 fl frere. Cum f= fl f'7%) atunci feLR, Definitia 1.2.2. Fie f,g:N""! 9 N, 20 si 6i=0 Spunem ci f se obtine din g prin produs marginit si sertem f = PM(g). Teorema 1.2.2. Dacd g ¢. 2H = f = PM(g) 292. Demonstratie Facem demonstratia pentra m=1 (fara a restringe generalitatea). Atunei F(x.0) = 2f fs0)= g(x) unde g' c 7 F(xy+1) )=[ ets T]etsas Jalyy +l)= = f(s yelxy tl) = A(x x f(xy) unde Maye) == almy +1) = pila) g( pls y.chs(phls v.2))} antfel of = (7, 03.9°(g, 2, S(s,0)))) deci Her si atunei f= RP(g',h) PR. Conseeinta 1.2.3. Fie f,g:N! +N, BN—N gi Ay) Jm zo si MpXpeeeeed Dack gf J atunei f = gue. Demonstratie Facem demonstratia pentru m =1. Fie SN. f(xy) =Te(=) fis 20Din teorema anterioacd f’ €. 72 gi J(x3)=F'0 A) = fri) A PHM) Deet | =S(F, 2,823) asifel ch f eM®. Consceinta 1.2.4, Fie figin™! SN, m=0, a,f:NON 3 aly)< Av) (W)yeN. Dacd g.a,he%R atnci fare unde ate) P(X p05 T] (ans ay dh Feds) Demonsirez pentra m=1. a) Alrjeale) Atunei f(x»)= [[elx)= []a(setv) +2). Fie ied} Ho . ay) +i) = g(x, 1) unde y fixat sau g,@ © => g' 6 PR sifie FON ON, Fe) = Tesi. Din tecrems anterioara rezultd ei f" ¢ Ba iar Pood F(sAo¥-ab))= Gla K Coils Nebies))= = f= F(F07,5"| fy. 5(8.22)5"(a. 23))} Deci f e.2P. Detinitia 1.2.3. Fie f, minly | y° < z.g(x v) = 0 }dacd existil_v cu aceasta propr. ~ | z+ daca mi exist y cu proprietatea de mai sus spunem ci fsa obtinut prin minimizare marginitA din ¢ si seriem 2]lev} = urelr) =o). Observatia 1.2.1. Conditia g(x, y)=0 din definitia de mai sus nu afecteazé generalitatea rezuitatelor. Daci am = avea_—_condifia alxy)=A{x.y) atunci am putea-o falocui eu relatia a(x.y) =|e(x.9)-Alx,y] 50. Teorema 1.2.3. Dact g eA atunci dact f(x.2)= sf g(x,y) = 0]. feste primitiv recursi Demonsiratic (C. C. - 59) Fic &:N? +N Ax.) = to aleve O()ysh Ate A(x.4)=[[sefe(x)). Din Teorema 1.2.2 rezula a hePA. scum, f(x,2)= us{e(e.r)=0]= Shy) si cum : a he AR aunci f ¢9%, (Teorema 1.2.1). Observatia 1.2.2. Daca in teorema de mai sus in locul lui = nam o fanetie primitiv recursiva (2) tinind cont consceintele 1.2.1 si 1.2.3 tezultatele rémin valabile. Exemplal 1.2.1, Fie g = f;. Atunci 22_ 4 fo x= Ihe +1 x#0. Exemplul 1.2.2. Fie e(z.v) = f,(x.¥) flz)=safelsr’ Exemplul 1.2.3. x =| 220 Functia f#:N’ > N= [] unde [@] partea 0 z=0 intreaga 2 ti @, este primitiv reeursiva cei Slos2)= se(2)- uy[er{o(¥+1),x) =I). Exemplul 1.2.4. restul . 2 x Functia. f.:N? > NAfi[x, 7) = o y=0 impantiri Ini x gi py este primitiv reeursiva cici flsr)=selvh (29 so) Exemplul 1.2.5. Testul de divizibilitate 1 xy Oaly Ne = e F FoatN” SN, finde) to altiol este primitiv 31 yl) -sgix}- sgl vr). recursiva o&ci f,.(.7 22Exemptul 1.2.6. Funetie 7:N—>N,s(n|=aumarul divizorilor lui (7/0) =1) este primitiv recursiva cici afx)= ¥f,.tévl. ia Exemptul 1.2.7. 0 2=0 Funetia. o(n)=)S.d #0 care ceprezinta suina on eo divizorilor lui teste primitiv —reewrsivi, —_ciici ain)= ify, (42). B Exemplul 1.2.8. Tes! = de = numir. = prim, LeiNN, 1 x= prim is os Fo)~)9 x meompus °° PHmitlvy recursivacici Fol) = eg(z(n).2). Definitia 1.2.4. Fie f,g:N->N. Spunem ca funetia #:N—>N se obtine din convelutia fimetiilor f si g¢ si scriem A= fg daca A= Estee <4), 1g 6K atunci h= free, Demonstratie Fie é Ne oninste SONS” EDR. Atunci hin) = Sl). ipDar é(ni)= ae{ 7) tde(>"s). Dar f.guig e 2? jatatunci e222. Cum h= SUA h eRe. 25§ 1.3. Enumerari primitiv recursive In cele ce ummeazi vom demonstra c& inte N’ gi N exist bijectti primitiv recursive cu componentele inversei primitiv recursive: Pentru inceput vom demonstra wmatoarea Teorema 1.3.1. Funetia C:N? + NC(x,y) = EME +x este bijectiva si primitiv recursiva. Demonstratie. Jajectivitaiea: Fie (3 ixvtyp= ji) xty cx’ ty! iii) x Daca are toc i) oky Dette Seay ED 2 2 ° C(x par =Ciry Dai x =x'=y contradictie cu ipoteza. Deci x x= Clix. yIEC(E YD ix ty /ox4ty xl tylerey tle Getty Wey HD 2 yale hey! }. Atunci: paar! Ciy)ty tity’ C(x.) deci C(x.y 2 C(x) iii) Analog ou ii). 26Surjectiviiatea: Fie z eN. Arlt 4 J(x,y) eN? asthel incat C(ce,y)=2 Fie f:NN,f (A) =14+2+..42. Fie P={feNif (A)..ta@)sxtt24.tivessCirty) Cici a=x+y astiel ci C este surjectiva. deci bijectiva. Deoarece prot Cix,y)=[l+24..4+(c+ ex uy fale =Sitx= Volt ple 2 a m Acum, decarece C este bijectivi SC~'(>)=(x,y) unde Cty Notim componentele inversei cu L vespectiv & unde L,R:NN $i L@)=x,R(e)=y dacd C(x,y) =z . Deci C(L(z),R(z )) =C (x,y) =z . Devarece putem scrie L()= us| Sercoesyzrat] i is R(}= un] Seotere.s i=] remultd ci si LR 29 gi evident bijective. Definitia 1.3.1, Funcjiile C. £, R definite ca mai sus se numese functit pereche si au urmitoarele proprietizi i} sunt primitiv recursive fi) LC ey aa, RC(xp ay iii) C(L(E),R(z iv) L(z),RE)SJa cele ce urmeazi, incercdm si gisim o bijectic de la Nt la N,€ 23, primitiv recursiva, folosindu-ne de functia gasité In cazul k =2 Pentru inceput, fie & . Notam CM SCL SLROER, Fie CONN si : er. CME v2 S COCO p),2), Ups EN Dact C° =(x,y,2) = ON ahinci z= Rin) 22%) CPC y= Lone x SLE ETE) gi yp HIP a) =R(L(n)). Dupa cum a fost defini C! este bijectiva si primitiv reeursiya, De asemenea si componentele inversei, notate aici cu 7), 1 st 7 sunt bijective si peimitiv recursive $i CUP INO ay) =C (ep Fie acum £ 23 gi CN 5 N dofinitd astfel Caren EC (CO Ma ryt pay JERS =x, =f) =Rin) = L(n). De aici ea) = Ltn) astfel ca emer Ce, 1QG)= Xe == REC) si CEN Gv, SCOOP ey. age) = siasa mai departe,. Rezulta atunei ca xy) = RL), § =O, si ES Gr) =n iar xe, = Lay = 1 ny Desi COU are Yemen a) SC OG xa 28CMOS) sant bijective si primitiv recursive. Fie acum NfiN™' Ng eNO si hig’ SN, 921. Definitia 13.2. Spunem ca functiile 7, si f, se oblin prin recursie simultana din g,.g9.4, si ft siscriem fyfy = RS (g,.82.h)-4y) dact Take AG erga esky PED EAH peor Xo¥y JM a Xp MAO Ny PD) sent PHD) = Ian, Jim: AG oaks Be an enD)) Yeptreety yy EN. in aceste conditii avem atunci urmatoarea: Propozitia 1.3.1. Dac SoS hy hy PH, fly =RS(g.8y hh, CIR. Demonstratie. Fle Set q sh CGO preeonst PIO: Atunci £0) Cg (yoy Moy yee ¥)) ERR XY ADE CG cake + Dalen ee ay tD)= ys ERO aE yah REL ok ga De Be yy PLE ord ga P DRE pork ye PD) = fee, pP=LEap Aoum f(x ys 29Fal V IS RAE Cum £2.66 9% atunci f Exempiu 1.3.1. Fie p,w:NON, f.g:N? 9 N si Path =f(elrwlay vind =g(olmhw(m)), 220. Daci f,g E228 atunci p,y ¢ FX. intr-adevar, fie glx} =C (g(x), w(x). Atunct (0) =C(9(0), AO) $i FNS CU ANY =I) C/G SAT. SOT WLATY HOHIL(A* Re Mg (L (5 RL YY} Astfel ch € EAR si ole) = LEC, Wr} = RCE) deci DY ERR. Observatia 1.3.1. Definitia i fie ffs. 2 poate fi generalizat’ in felul urméior: UN'S, S828 iN" AN gh Ay Pyeng iN" NK 23 Sf Ont, OS tpt, PELE TAX OSA Xk gad fi Ore cf p ote Ih iA TE Spunem atunci ed f,...,/; se obtin prin recursie multipladin g, si 4,, ,4 si se poale demonstra o propozitie asemanitoare cu cea de Ia recursie simultana, in sensul cf daci £4, © PRL =TK, atunei f,.i =] ce se obtin prin recursie multipla sunt primitiv recursive. 30O alti aplicatie importanté a functiilor C.L.R este dati de urmatoarea: Teorema 1.3.2 (de reducere a numirului de variabile la furctiile primitiv recursive) Fie f:N' Nf e.9%. Atunci 3g:N—>N, CEPR astfel ineat f (x.y }=e(C(x,)). Demonstratie, Fie g(n)=/ (L(a),R(n)) Vn eN, Atunci ¢ 222 si mai mult g(Clrv Naf (L(Clx.v DRC PWES (8) Corolar 1.3.1 (gcneralizarea teoremei de mai sus) Daci f:N' >N,f e7% amnci J g:N3N, SEPP astfel ineat f (x ).2...4%¢) = g(C8 Oe eae DP Demonstratie. Fie ga (NO), HO) aT!) Wn EN, Atunci se = ACO rosa Moore dE MOM act) EPO Myke) Observatia 1.3.2 Din teorema de mai sus rezultd cd dimensiunea nu joacd nici un rol in taoria funefiilor primitiv recursive, Vom studia in continuare enumerari primitiv recursive a sirurilor finite arbitrare de numere naturale. Metoda folositi depinde de descompunerea in produs de numere prime a ficcdrui oumir natural. Descompunerea aceasta este unicd dacd numerele prime sunt luate in ordine erescdtoare. Metoda a fost folosita prima oara de Gédel si iati in ce consta: Fie sirul (@),a,,....4,)€N". Se mameste numar Gédel al acestui sir numarul [] p;¥ unde p, este al flea numar prim din i=0 situl cresedtor al numerelor prime: p, = 2, p,=3. Py FS. 31Notém acest numer cu (ely syed) Dewi (aston, = |] pit. De exemplu: GLa) =2°-3-5°-7-1r Pentra a fixat funetia (@ysM.---52,) este primitiy recursiva. Mai retinem ca 2 se numeste hingimea sicului. Se observa de asemenea cf exist o infinitate de siruri care au acelagi numir Gidel, cic (ay.cth...04,,) = (sity, .0}. Apat (agit, (ty. --g) dacd a,,, +0, Problema care inceredm s-o rezolvam este cea a decodificdrii unui numin Gédel in sensul ci ne imtereseazi si gasim un sit (aiysthjs-444,,) EN astfel incat (ay,c....4, }=x unde x este dat, Tntroducem functia exp:N? +N. expié.x)=exponentul celui de-al #-leanumar prim din descompunerea canonicd a tui x. pentu x >0 si exat/,0)=0 De exemplu exp(3J0)=0 cc 10=2'-37.5'.7" iar exp(010) = exp(2,10)=1. Deoarcee exp(f.x)= uf (pny “Ls)=0] rezulta ca exp este pritnitiv recursi vai De asemenea notez cu Le(x) cel mai mic numar natural pentru care existi un sir de tungime Z4(x) al cdiui numar Godel este x. Astfel, deoarece 20 = 27-3°-5! atunei 14(20)=2. Luam £10) = Li{1) =0. Deoarece: Lees) ET tone | atunci Lt este "Lee J primitiv recursiva, Din felul in care au fost definite £2 §i exp rezulta atunci ca: 32i) expel? da,,a,, ii) (exp(O,x )exp(Ix},.. sexp(nya)) (daca Le(x)Sn) Ca 0 aplicatic a enumerarii Gédel yom demonstra inca o Proprietate de inehidere a multimii functiilor primitiv recursive. Si anume a multimii fimetiilor pent care valoarea ci in y+ depinde de valozile fimetiei in punctele 0, Vom arata ca asifel de functii sunt primitiv recursive. Fie funetia natwala £ Atunei yom reprezenta girul COSO..FED prin YOLM,.f bd). Va fi atunci suficient sd-l_reprezentim pe (+1) in fanetic de FOS Mo.f)). Definitia 1.3.3 Fie g:N" NAN"? N20. Spunem ca fIN' YN se obtine prin recurenti. eredit seriem / =RE(g.h) daca ((4,%,....%,0)= 9x ,..65 POY FOS A TY, UO pl Decaf Oia. A din g si h si 4) XY Ohservatia 1.3.3 Funetia astfe! defiaita este unica. Propositia 1.3.2 Dach g.h e278 si f =RE(g,h) atunci si f 2%. Demonsitratie. Construim finetia EN"! 5. N 33AE Layee ky VEY kay ond Oeereef Bid reer Atunei FO Xaver g PHYA yer ok PA eek PD) Daca aratam e: Dar 2), 8gpce% yO) = 20 rer ae 28d =ax Jp ly eH Sete ss eae AR, problema este rezolvata, FE he PI SEP PY Corolar 1.3.2 Funetia fdefinita de ecuatiile: Fs. FO. IOS? este primitiv reeursiva daci g Demonstratic. Fie Bie isk ps + gr(y OAL, Atunci f (x), FO. ee een Cum Ag, RPS f ee xy) set Derr SO oo Exemplu 1.3.2 Fie functia (Fibonacci) PNINSO=fMHhf 4+ D=f tf 12D, 021 Atunci f ¢9%% ceca ce rezulti din Corolanul 1 n=0,g,=9,=) si a@eyjz)ay te unde 4Observatia 1.3.4 Corolarul 1.3.2 suporti urmitoarea generalizare: Daca feste data de cenatitle: Pf Spe X, 0) 2,0. 8,) Fro X DH Bap) Sen peoky) DEA yl S (Spent? -kAD) veh atunei daci g,, Wi he PAS ec Exemplu 1.33 Fie f:NN gi £(0)=0. Atunci se poate demonstra ugor, prin inductie dupa x ed f'%(kj=0 Wk Sn-1, nw EN” iar Saf °F". F (veri Definitia 1.2.4), Fieacam g:N->N, 2(0)=/ (0) iar SODAS sf Ode. af U). Vad! Atunei g(n)=f Wn) +f (n- 1g DH Af (gr) sidaci f alttel Prin f(x),....4,)=7 intelegem faptul c& fnu este definita in acest punct, iar prin f(x,,....x,)=+ infelegem ed f este 36,definita in acest punet, Peste tot in ceea ce urmeava vein folosi aceste notatti, Exemplu 2.1.1 Fie £N* 3 N?, f,(x,y) =x +, Am anitat c& f, 22H Fie Ss) =uolf.tv.y)= ymin a Nix+yr=O|daca dp CIT aletei Aceasté functie nu este totald, deci prin minimizare se Obtia si functti partiale. (Prin minimizare marginitd obtinem doar ‘functii totale). Din acest motiv nu este nici primitiv recursiva. Exemplu 2.1.2 Fie (iN? NF, (x,y) =x +p . Atuaci Fad= pr [fey y= : Observim cA aceasti funetic este torala si primitiv recursiva, =e ty = Definitia 2.1.2 Multimea funetiiior partial recursive este cea mai mica multime de functii naturale (micd in sensul dat de ordinca impusé de incluziune) care are proprietatile: i) contine fanctiile elementare ii) este inchisi Ia compunere (superpozitie) iii) este fnelisa la recursic primitiv iv) este inchisa la minimizate, edicé, decd g apartine acestei_mullimi, aceeasi proprietate o arc gi f =40[¢=0] J Notam aceasta multime cu 2%? iar un elemeht al oi se va numi, evident, funetie partial recursiva. 37Obseryatia 2.1.1 Orice finctie primitiv recursiva este partial cecursiva, deci PRS FR. Vooluziunea este stricté, aga cum rezulté din exemplul 2.1.1, Observatia 2.1.2 este numiirab intr-adevar, daci notez cup, =nulimea functiilor naturale ce se obtin din fumctiile elementare prin aplicarea de &- ori a operatiilor de compunere gi (sau) recursie primitiva si (sau) minimizare unde py={s.0,p/} atunci py. £20 sunt numérabile, iar 2% = LJ p, deci numarab Pa O functie naturala este partial recursiva daca se obtine din functiile elementare prin aplicarea de un numar finit de ori a opetatiilor de compunese, recursie primitival sau minimizare. Observatia 2.1.3 Exist4 funetii naturale care nu sunt partial recursive ceea ce regulti din diferenta de cardinale dintre N* gi 2%/ corolarul teoreme? 1.3.). Definitia 2.1.3 Fie o functie naturala si f,fy....f,. 421. un sir finit de numere naturale. Spunem cA acest sir este sir de constructie partial recursiv de lungime n, pentru fdaci /, =f si pentru fiecare ¢ e {1,2 indeplin ..2} una cel putin din urmatoarele conditii este 1) f, este functie elementara 2DAlindenk

N se numegte functic calculabilé in sensul Jui Turing sau Turing-caloulabila daca exist ¢ magind Turing MT asifel incat dacti MT se alla in starea 5p iar pe banda se aflé X,0350...0%, (celelalte celule find vide) iar CCS este pozitionat pe cel mai din stanga simbo} 1 al sirwlui de pe banda, atunci: W)Dacd f(a,%9..0%,)=+, MT lucreazi un nuumér finit de pasi dupa eare se opreste, iar pe banda avem inseris sirul £06). 3.. 544) 2) Dad f (4% opreste niciodata. Notarn aceasta multime cu Observatia 2.2.2 Presupunem ed in calculy] unei MT nu sc folosese celule situate la stinga primei celule a continutulai initial al benzii. Aceastd conventie se numeste ealeul eorect. 44 x,)=7 atunei MT na seExemplu 2.2.2 a eee Hol) = (5,12) $650,9) = (sy 8£} 56) =(s,.L.2) 5(5).0)=(5,,0,2) S(e21) = (55,02) Sisal) =(5,.0.2) SM =(s41,2) 5654,0)=(55,0,L) Aceastd masind Turing, dupa cum se povte verifiea pe un exemplu simplu, calculeaza fumetia f, Observatia 2.2.3 Fie MT=(B,S.6, acestei MT, descrist de fumotia de trecere se poate reprezenta print-o mulfime finiti O., ¢S xBxS xBx {LRT} care dacd As.f)=(5,7,:D) unde s,s, eS, Li SB si Def{Z,R7} atunci vom spune eS, 4,5),/,,D) Our. Daca (565 8.D)=(s 79/44) .D") atanei 5 | si D=D' cel MT finctioneaxa detexminist, Deoarece 3 si Oy, se ceterinin’ reciproc in mod unc, puiem si identificdm masina Turing MT si sub forms MT=(B,5,Qyq.59). Multimea Qu 0 vom mumi-o programul masi instructiuni, In continuare vom face citeva notalii utile. Dacd avem >| © masing Turing. Functionarea Turing, iar ecfementele ej con figuratia instantanee (5, p,n) accasta o vom inlocni-o cu qsr 45unde dack p Hfyeniyinay atunci qs tigi, iar m ul i,k, i,,. pundnd astfel in evidenti pozitia CCS acesia Pa Eka aflindu-se pozitionat pe primul simbol din r. © configuratic instantanee gsr spunem cA esic configuratia instantanee terminal’ daci ¢ vig) tar PRidyeoig atunei (5,7,} nu apartine domeniului lui f, deci nu existd nici un S-uplu din Ory care $4 contina pe primele dowat pozitti pe s si i Starea s este in acest caz stare terminala Presupunem in cele ce umeazd cA toate maginile Turing au o singurd stare terminala. in cxemplul 2.2.1 sy este o stare terminala iar 5.001111 este o configuratie instantance tenminala. Aici g este vida, Daci pentru magina Turing MT on progranmul Quy f oste functia calculatd atunci dacd pentm x, f(x) =, in termenii de mai sus putem serie cf (5,01)! (7 {shl) unde s este otarea terminalé sau altfel seris 5, F sft Fe M7\=(BSOsnsn) si MT, =(BS22.0, ws) doud masini Turing pentru cere multimile starilor sunt 51 = fsn1.5}. Isqpestesy as} starca terminal find acceagi. pen sy2s} Sy Definitia 2.2.4 Magina obtinuta prin compunerea masinilor Turing MT, si MT; este MT =MT, x MT; BLS Quy al unde § cu S,=45, vemt} $89 Quy este format din 5-uplele urmatoare: 1) Scuplele din Qyy, in care starea terminala s este inlocuita ov starea +, 462) S-uplele din Qyiy, in care sp, este inlocuicd cu So dar sp ptin: Sug AE terminala s rimanand neschimbata, starea Teorema 2.2.1 Fie PysP2-P3.9).42.93 €B" (giruri formate cu 0 gi 1). BY este monoidul liber generat de B, operatia intend find concatenarea. Atunei, dacd p,551) 5 PSG, 81 Paco f Pysqy rezulta C8 psy gy pasa unde MT = MT,*MT,. Demonstratie. in masina Turing MT ayer calculul p,%4.g, kK PiSpetdlys apoi din prs a7, pssqs conform cu definitia de mai sus cazul ii) avem 68 pas, Pysdy de unde p,s,4 5 ps In cele ce urmeezd vom da cateva exemple de masini Turing care calculeazd anumite functii partial recursive. Exemplul 2.2.3 Masina Turing care “transperta” 0 este T =(BS,Q,.5,} unde 5 = [Se.8S2.85-8.6 8}. Oe = {h5010-5,.0L),(5).0,52d ls Ls shL), (5250.54.08), (9.1.54.0.2), (54.055 RIS sehty LR (5,0, J}. Ayem ci s,00)"0F 90100 unde I" <11.] aed, $0010 0s,0r0F Eat T's,0F 615,004 s,01°00K. s01'00 aTExemplil 2.2.4 Masina Turing care deplaseazA la dreapta continutul benzii: dD at B,{50,21.9}Op, 50} unde og =(Ceo0.r 0 Rhlsplsy LR) (%0.s.0.1)}. — Atunei avem urmatorul calcul: 01" 5,94 s01"0 edci O1" 5g0F OL" S 1OF Os 1"GF 5,010 501". Exemplu 2.2.5 Magina Turing care deplascazi la stinga confinutul beni D, =(BAsuss}0p, 59) unde Op, = {se n0.L lope bE} (50.5.0.F)} Avent 5,01’0F 0130 céci sa!"0F Os;1"0# OF" 5,001" 50 Exemplul 2.2.6 Masina Turing care permuta dou’ cuvinte ce pe banda este P =(B,{s,,8,,.-- of pO psy). Accastd masini executé caiculul OT sg01"GF01"501°0. in continuate vom descrie Qy: Fic #0. Vom avea in Qp pentru inceput S-uplele din Qy, in care vom inlocui pe s cu sy. Obfinem in acest Fel caleulul: Ol s,01"0F O1'01"s,0. Addugim la el S-upiele: (s).0.55.0-R). (93h 4.0, {e404 OR (eshte l RL (seO,ve/ ) in acest mod oblinem c& OV'DL"s,0F OI"s,01 00F 01" 5,100. 48Pentru a obtine acelasi lucru si pentru m= ad@ugim la Q, Sauphul {s,,0,s5,0,/) Apoi adiugim 5-uplele (sols R ior dasy0l tL) (So sbssy be £5900, 5) que 245) pete eb RLS) Lo819.0. 719.0530, 8} (SiacLsialeR (6 9,0,5 414) astfel ed avem: OT" sg1"0OF O17 571100 OF "01"s, 00F E001" 5,010 01" 5,01 010 F 0145,,010 unde 1>0, m>0. Daca m=0 adingdim S-uplele (en sieb eecesiebs lochs!) Folosind S-uplele (5,,h56.l./ ).(s14.08¢.00/ ) obtinem Ors 1" O10. Dacd 1 atunciaceasti. configuratie devine Ol""25, 10110. Dac r>2 repetim gi obtinem @1’*s,1"01110 gi dupa » repetiri obtinem configuratia Os,1”01"0. Mai departe, folosind Sauphtl (sets71,R) (pentru m>0) sau (s6.0.5)51.7) (pentrn m=0), obtinem configuratiile 5,01”01” saus,,011"0. Acum, (5.0.5 .0.2L) (sibs hE }(o0.s,01) i syq05 4.0L), (Sy yh8,0.0) genereazd 01" .601"0 dupa cum m0 sau m=0. Exemplul 2.2.7 Pentru dublarea sicului inscris pe band yom folosi o main Turing M =(B,5.Q,.59}. Accasta realizeaza caloulul: 5,010"? © so1"01"00. 49S& specificdm cine este S si Q,,. Pentru fnceput avem nevoie de S-uplele (5).0,5,0.£). (1,12) pentne sO oO EOS OP. Acum — (5),0,8,,0,2). (5351.83,9,2), (510,54.0.2), s0sph/), Ggldsh£}, — (S50509,2)- (Solso hE), — (sy0.s LL). (sples dR), (%4.0,5,.0.2). (sul,s1R) ne permite ca transformarea configuratiei ors oroor oro! daci nk 0. = Dacd gi (5,:0,5,.0.1) €O, ate L015, 9.77007. Repet de neori astfel inedt se ajunge fa 0s,01"01"0. Cu ajutorul 5- uplului {s,.0,s,,0,2) ajungem la configuratia s,D0I"0I"O. Considerim ci in Qyavem unde inlocui__starile {5251520855489} CU {52,5505 oF] FE ajungera la configuratia urmatoare a benzii: s,,01°001"0. in Q,, mlocuim cu {su.Sis.he}- Ajungem in acest mod la configuratia O1"s,,001"0 Acum introducem in Q, ‘S-uplele din @, in care {soSpeo85.s8}le Inlocuim cu {sp,5ireo8y etx} gi obsinem configuratia O1%s,,01°00. Introducind in Q, S-uplele din Op, in care startle {s).5,.3} le inlocuim eu { s} obtinem in final configuratia s01"01"00 Opservatia 2.2.4. Compunind D,,D,,P si M in diferite moduri obdtinem alte masini Turing ca de exemplu: C= P* Dy* P are ca efect 01'01"5,01'0* OF s01'01"0, in =D, *M*P*D, "PYM" D, *P*D," Dy" PD, are ca efect s,01’01" 201"01" s01"01" 50Sintem acum capabili si demonstrim un fapt important dat de unmatoarea Teorema 2.2.2. PAR CIE Demonstratie. (C, R, S -1974). Trebuie sé arin deci ci orice fimetie partial recursiva este Turing caleulabild. Pentru aceasta, vom arata pentnt inceput cA, contine functiile elementare iar apoi cd este inchisa la compunere, recursiv primitiva si minimizare, I Functiile elementare sini Turing caiculabile 1) Funetia ould Fie MT, =(B.S,Qu7, 59) unde § = {55.5,,53453,3} iar Dun, = {5.9,5;,0,D).(5s1,5,.1, £)(5,,0,8;50, R), (520h,85.0, £).(s550,59,6, R),(,0.5,0,1)} transforma S010 F01"s,0F 015,00 F 5,00" & sg”! 2) Funetia succesor Fie MT, =({0.1,5, yr, 150) care calouleazi s,01°0F sor" unde $ = {59,.5,,5,,8}, iar Our, = ((5050.5,,0,L}.(5,.1.5.1,2), (55:0, )u(S2slsicls Rh (9,0.9,0,2)} 3) Functiile projectie Facem urmitoarea conventic ce notare: dacd am MTP =(BS.Qyr-5) si S={s, mulfimea S-uplelor ce se obtin din Q,j- inlocuind simbolurile s, 4 s}. Notim cu Ol} cu yg P= OT iar s cu sy, far cu MP"! maging Toring f . Ale Ol (B.(s..-Ssean Sng fbn) (WT = a7) 31Daci psig Fe asw atunci pxyq jis Saas! C@BA_Ce YO nora cu ps.¢(MI'")rs, 21, Demonstrim de cxemplu ci p} este, Turing calculabila, Avem atunei cd: 990101" (Ors, 01" Qo!) sys00"(aAr? pre's 0..00(082 0 Deci aceasti funetie este calculat). de masina Turing D,*P*MTy* Dg H Inchiderea ia compunere Fic fi fre tiN ON gi NV ON. Aral ch, dacd fy, fa. Sg 6.9% atc S°"'(g. 4, f,} @7 Luam cazul m=k=2 gi presupunem ck gif.) sint caleulate de masinile Turing MT,, MT,,. MT, Atunei se0V'O1"(A Jor01" s,,01°01"( ANT, "} or"ors 01% (C)ovirr's, orol” {ser}ovitens, o120"( 099s, ong faloeatrhf y gta Civ lron)) |p peat fiesta liad) LIMA) OU. AhD soy : decd (5,,0,8,0.2) €Qyr,. UY {nchiderea la vecursie primitivit Fie g:N-N si AN? —>N gi f=RP(gA), Deci fix,0l= g(x) flaytlaalsyst(xy)), Vom arata ci daca gh ee atunei si f 27, Fie M7, si M7, masinile Turing ce calculeazi pe g respectiv 4. Atunci avert ca: 52sy QV"Ol"O(D, * P* MAPH Dg MOLL sg0VO(HTL hr'oM sya!" Acuin, daca (55.0,59.10, Rh, (Sperte Spans 1) Qyr (unde MT este magina Turing ce umeaza s-o determinim) configuratia benzii este 01701""'55,,001/". Apoi OVOP 5,000 EAI} rgiH-1s, gpg (D,*P* D+ P* aM)" s,0L00'O (P* Dd, P*D, Poros ong 119 (HE! Jorror"' sop Folosind instructiumnea (s.,0, 59:0,f) €0y caloulul se reia de la prima aparitie a starii sy configuratiile de forma GLO s,01OL OLYOU Ms a1" atae timp cat >i ajungindusc in final. «= la_—sconfiguratia —_benzii 01°0s,01/ "9-01" s4,,0017™9. Daca (5po1:0:541.0,2) 0. =0) este Apoi O11, OTL) O1"O1""y,0.,.0(Dy * Da }”'s, O01") ortor's,o1"or" (seri Jortor"'s, 01", Folosind instructiunea (s,0,s,0,/) ajangem ja configuratia ar'or*'s,0189, Reluam caloulu) obtinind ovr 018", Continuam atata timp cat 2(7,4) > 9 Dac& avern g(,i)=0 obtinem configuratia 01"01's,0 care se transforma in OU'O1'Gs,,,0. Folosind instructiunea (594159 ,495/) obfinem 01°01'0s,.90 cave se transforma ast: O1'O1'0s,,,0((D, * Dp Jor" s,0r'((P* MT, * D2) ")s,01 iar instructiunea (s,,0.8.0,1) conduce in final la configuratia 301), Valoarea hui i pentru care s-a obtinut configuratia s,,01' s4este primul numir natural pentru care gin, fin)=i Daci g{n,)>0vieN atunci masina Turing mu se opreste niciodata si /(n)= so{.o(n,1) = 0] este nedefinits. Deci MP consintité mai sus calculeazA functia f Cum ., este cea mai mica nultime de funetii ou proprictatile de mai sus rezultl atunci ca 2 40 70 In cele ce urmeaz vom demonstra st incluziunea inversé Teorema 2.2.3. TES SLR, Demonstratie. (Urmim demonstratia dati de Calude in Complexitatea caiculului) Vom jucra cu functii de o singurd variabilé fra a afecta generelitatea si vom codifica trei Iucruri: starea curentd in care se aflé masina Turing, celela examinati de CCS si sirul inscris pe banda, Deei, starea curenti 5, ¢S 0 vom ideatifica-o cu f EN. Celula este codificats prin numarul ei, incepand numerotarea de ‘a stnga la dreapte cu 0. Sirul inseris pe bands fl vom codifica prin numarul Gadel asociat Ini astfel: deed in primele bt) celule avem inscrise simbolurile i,,i,....f, €B iar toate celelalte sint vide (contin doar simbolul 9) atunei sirul iusctis pe banda il codificam prin p,(0)* p, (1) ...,(k). Fiecare componenti a fost astfel codificatt printrum numar: @ codificd starea B- celula iar y numérul Gédel asociat siului insctis pe banda la un moment dat. Atunei, numiril C°'{e,,7)} va codifice un anumit pas din functionarea maginii Turing. Prin acest proceden descriem finctionarea maginii printi-un sir de numere. 35Tie MY o magina Turing si f fanctia caleulatti de aceasta. Definim = Cypi!N? 9 N; Cyr(x.n) =numarul asociat masini Turing in al n-lea pas cénd initial pe band& avem giral x. Daca magina Turing se opreste dupa n pasi atunci pune Cuplcm)= Cyp(2,0) V2. Avem atunci, de exmplu Cyp(x,0) = C® (00, fi 2.0) Introducem funefiile 4 ,4,,4,:N > N in felul urmator: nr. stirii incare trece JAF dup etapa eodificatd cuz Alx)s daca zeste numérul anei ctape de luert a altfel nr. cfisusei la cere se pozitioneaz’ MT dupa etapa codificatd cu z In(x) = daca z este numarul unei etape de luert 9 altfel (nr. Gédel asociat noii configuratiia benzii dupa exapa codif. cuz Ay@)= daci z este numarul uneieape de lucrt 0 altfel Definim gi urmatoarele functii SN ON, gif) =numéril stiri in care trece MT dupi ce a examinat simbolul jeB find im starea 5, 8 ={ 5995, ,.055,} & iN? >N, g,(i,/)=numiral celulei pe care se pozitioneaz’ MT cupi ce a cercetat simholil je B in siarea 5€S. 0 depl, bands la stinga 8yN’ SN, g,(1,f)=41 nu depl, banda 2 depl. bands la dreapta Cand examineaza simbolul J¢B in starca s,e 5, 36Dach 7B sau i e{0,...,2) atunci g(t, /)=0, k= 1.23. Din felul in care au fost definite si pentru cA S si B sint definite g,(é, j) 0 intr-un numar init de puncte. Ele sint atunci primitiv recursive, Fie NN, d(s)= exp( (=), 4"(2)} mde 12 sine componentele inversei functiet CO. Evident d ¢2%:7. Apoi dad= (AC), d02) (2) = (72) + g, 3(.a(2))}=1, 4@=[P,14'@)]-p.() asifel c& h, sint primitiv recursive. Puiem serie atunei Cun (2,0) = o(oof] ald) . Curls 9 +N) = C5 Cor (2.9) Pol Cyr e) Aa Can x29) astfel Ineit Cy, e477. Fie functia nrg: NN, nryr(z)=maminit de payi Mecesari masini Turing MT penima a calcula pe f(x) daca f(a. Aven atinci ca Mier )= Cyr sy) = Cyr lay +1) deci nn, PAP. Fie &N N. funetia definitd astfal we bo 8 Efe) Lx 18m (ssmhyaCo)) = ‘Efe]- Capissreyert 9) = eG, max) => 37Daci MT nu se opreste atumcit f(x)=1. Astfel ca, deoarece ay, CPP ist ACyp CAH atunci eCyp 27 atuncl f eo deci GPP Observatia 2.2.5. Din Teorema 2.2.2. si 2.2.3, rezulta un important rezultat de care ne vom folosi in continuare 2.42 = .37 , deci o functie este partial recursiva daci si numai dact este Turing calculabila. De aici reaulti cf, multimea 77 este numirabilé deci putem astabili © bijectie intre N 51 multimea masinilor Turing. Cum fiecare MT 0 identificdm ev. programul ei atunci pentru fiecare XEN fie Q, programul masini Turing corespunzitor. Putem deci numerota toate programele maginilor Turing: fie aceasti numarare Q,,0, Pentru Q, vom nota ou gl"; x > N fanctia partiala de & variabile calculati de magina Turing a cérui program este Q. Spunem cé x este indexul functiei calculabile (partial recursive) 2", Facer conventia ci daca avem k mai scricm indicele superior k. Refertior la index avem urmatoarea: Propozitia 2.2.1, Fiecare functie partial reoursiva are o infinitate numarabila de indecgi distincti. Demonstratie. Fie g,, <.2 mnultimea stirilor masinii Turing care caleuleazi 58@,,;1= OR. Fie MT masina Turing a cimi program este Q. Este evident cH aceasta caiculeaz’ pe ®., at k poate lua orice valoare uaturala. Observatia 2.2.6. Exist mai multe variante de masini Turing: i) cy banda infinita le dreapta if) cu banda infinita ia stanga si dreapia iii) cu mai multe benzi iv) nedeterministe ¥) Post-Turing programe. Ete. ins toate aceste variante nu miresc “puterea” de caleul a lor. Multimea fimciiilor calculabile telativ la aceste masini coincide cu 27°, Acestea sfnt varianic care sint mai adecvate rezolyarii unor probleme decdt MT sa le zicem e standard, de care ne-am ocupat noi Echivalenta, dintr-un anume punct de vedere a tuturor acestor masini este data de Teorema de izomorfism a lui Rogers (vezi Calude, pg. 121). 59§ 2.3. Proprietati in paragrafiul precedent, identificénd fiecare magin’ Turing {7 prin programul ei Qy,, am numerotat sirul acestora ea (0, Jor In cele ce urmeazi vom incerca sii rezolvam dova probleme importante: 1) dacd se di xeN sf gésim c functic recursivi care-mi fomnizeezi pe g, (Functia caleulati de MT ce are programul Q.). 2) dati fiind f 2.77 exista o functie reewsiva civeia lui f fi furnizeazii un index, deci x ¢N asifel incii f= 9,. Rozolvarea favorabila a acestor doud probleme ne permite sf tragem cateva coneluzii de importantd nu numai teoreticd ci si practic’. Fie S= {s).5,,...55,,. © mulfime numérabila (de stiri). Fiecare masini Turing, dupa cum am spus este 0 multime finiti de S-uple de forma (s,,4,s;,47") unde 5,8, S. ‘LEB, m e(RLylh. Vom face s& corespunda flecarui 5-uplu un numar natural: pentru aceasta vom codifica starea s, cu i @N iar dacd m= R il vom codifica cu 0, pe £ ou | iar pe eu 2, Astfel cd insiraetiunii (Se.t.s;.d.m)544i corespundia mumarul natural 2135/7111" = p,(0}" p, (1) p,(2)! p,(3)' 9,14)" {in acest mod, fiecamni program Q, ti corespunde un vector din N°, unde a este numiral instruetiunilor prograrmului. Deci 60Q, > (%5%,,-.28,) €N* fiecere component a vectorului flind de forma 2'3'5/7'L1". Nu otice vector din N% este un vector ce codificd un program, Acum, unui veetor de forma (3.544.544) dcfinit ca mai sus fi facem sii corespundi numarul P,LO}" pI)? ...p, (a =I)". Brin aceasté dubla codificare facem s& corespunda unui program (Af7) un mumir natural. Dei: Q(X psnta) > p,(0)" pO? ...p, (a1). Spunem ca p,(0)" p,(1)?...p,(a—1)* este numarul Turing corespunzator maginii Turing Q,. Notim ex 4 multimea ‘tuuror numerelor Turing. Evident A este o multime numarabila. Fie z,:N N, functia caracteristica a multimii 4, Laed x0~{5 acd’ Vom atiita ci z, este recursiva (chiar primitiv recursival) Pentru aceasta, fie aeN. Reamintim cd Za) este mmiérul aumerelor prime din descompunerea canonica a Ini @ (Numératoarea tneepe cu 0), Dacd Li(a)=& atunci a va fi de forma a= p,(0)" p,()"..p,e-1)""', Atunci, (atte os pa) = (exp(O, a),exp(l.a),.. sexp(Lt(a)=1,¢)). Fiecare din componentele acestui vector reprezinta o instructiune dec mran(Le(exp(0.a)),La(exp(1,a)}.., Lefexp(ET(a) 1 a)}sa. Pot serie atunci ca la) = <3 enax(Lilexp(0,0)) Lilexpll.a)hounLiexp(Eila)=i,a)=4} deci primitiv recursiva, Fie aplicatia #:N - 4 definiti astfel: AO) = wv[z,(y)=1] fet =a[/0) sy si z()=1] 61ctiva si recursiva, Fie a e4 sé determinam prograrmul maginii Turing a carui numiar Turing este a. Fie (%9.%5 059-1) = (expl0,a),exp(1,a),.,.,exo(Zi(a) ~1,a)}. Deci programul are q instructiuni. Fie 0< #<@-1 atunci a £-a instructiune a acestui program va fi: Gesptrsnt.ni) EPC ENDL.) Spf cnr. ORCR.EXD Bs) ex(d.expiA.c}]) Daci f ia toate valorile de la 0 la a—1 obtinem intreg programul, astfel ca, dat find x ¢N, f(x)= Q, unde Q, se retine ca mai sus dacd in locul lui a vem lua f(x). Astfel 08, fiecdrui numér natural fi facem sii corespunds, printr-o fanctic bijectiva recursiv un program ce caiculeazi functia corespunzAtoare din sirul funetiilor Turing calculabile Fie acum (x,y) eN?. Fixez x. Acestui x cu ajutorul fincfiei recursive de mai sus ii foe siti corespundi Q,. Dacd Q, pe intrarea y se opreste normal, dup un numér finit de pasi, edy) elves To a(yj=t Este de observat ci aici intervin doud misini Turing: prima, care selecteazi din lista tuturor masinilor Turing (pragramelor de fapt) pe Q, iar apoi aceasti magin’ Turing continu’ si fimetioneze c& gi Q, (Magina Turing care “selectioneazi” pe O, este MT care calouleazi pe /). Discutie gi argumentele de mai sus se concretizeaza acum in urmatoarea: atunci fie v(x,v) = Teorema 2.3.1. V sy EN, functia y:N? +N 62ely) alyj=b . os vieysy este partial recursiva. ' pdvl=t Find partial recursiva atmei Jz eN un index pent ea, asifel incat putem serie ox, y)= w(x, y). Definitia 2.3.1. Functia v se mumeste funetie universal pentru functiile Parfial recursive de o variabild jar Q. magina Turing universala, ‘Teorema de mai sus suporté urmitoarea geucralizare: daia fiind gl:N* +N atunei cxisti yiN*™! N partial recursiva astfel ineat: x,) daca ,(x.....x,)=4 + altfel elms w(x. Observatia 2.3.1, Teorema 2.3.1. are o senmificafie practicd newiviala in Sensul cA penta a calcula functii part ale de o variabila exist un nivel critic de “complexitate mecaniea” (Rogers) Dam in continuare doua Proprietafi ale functiei universale: Teorema 2.3.2. Funcjia universal pentru functiile partial recursive unare nu este primitiv recursiva, Demonstratic. Fie w funcfia universal pentru funetii partial recursive unare. Presupunem ci y © 237. Atunei gi functin g(x) = ylx,x) este prinmtiv —vecursivai. «gi de asemmenea i £0) = g(x)+1= wlx,x)41. Atunei existi un index, 2eN, pentru ea. Dect f= 9. sau f(x) =—.(x) = y(x,v) +1, Vx EN. 63Dar g(x} =y(z,x) Astfel oi wz.x) = wx,x) +1 Ve eN. Dac iauw =z atunei y(z,2) = y(z2)+1 ceca ce este imposibil. Deci y 6.7 -#- FR. Observatia 2.3.2. Aceasia este un exemplu etrivial de functie partial recursivd ce nu e primitiv recursiva. Teorema 2.3.3. Funetia g:N>N, g(r mu e primitiv recursiva. \ Demonstratic. [ Presupunem of g €.1/. Fie }eN un index pentru ea. deci g=0, = e( x) Wy eN. Dar g(x) = wen) Yn eN, Ar rezulta atunci e& y(z,x) = sg ws .x}} vx @N ceea ce este imposibil. Rezulta atunci ca g €.77.| EN" > N, £ e744. Fixez x,y eN atunci Ji N, astfel ineat ovicare ar fx, y atunci d= HC Pay ul 6 oo Observatia 2.3.3, Aceasti teorema pe care 0 vam folosi-o des de acum ineolo ests un instrument foarte Puternic in demonstratii, Un argument in acest sens este dat de urmatoarea: Teorema 2.3.6, Existi o functic recursiva g, g:N?->N astfel incit vay eN, Privo) = Po © Per Demonstratie. Este evident cd g, og, € 7.9 pentru orice xVEN, Fie kiN N AN) daca (p>, Jiz) = Heya [@re}2 as9(e,0) alffel Atunei, A(x, v2)= ale) = a.(wlre))=lewlv,2)) unde este functia universala pentru functtile partial recursive de o variabila. Atunci h ¢.37.19. Fie i un index al ci. Deci # =a!" SMa Atunei A(x.y,2)= 0x, y.2) Py stiva\(2)- Este suficient 8a fixez i si atunei g(x. albsy) Vey EN, Obsorvatia 2.3.4. Teorema 2.3.1. rezolva prima problemi pe care ne-am pus-o la inceputul acestui paragraf iar Teorema 2.3.5. pe cea de-a doua. 65Observatia 2.3.5. in ultimele doui paragrafe am folosit o enumerare a tuturor functiilor partial recursive prin intermediul maginilor Turing. Au rezultat dupi cum am vazut dowd proprictiti foarte importante ale fucfiilor partial recursive: existenta functici universale si Teorema S-M-N a Ini Kieene. Aceste doud proprictiti ale multimit functiilor partial recusive sint de importanta covirsitoare in tot ceea c@ va urma. dupi cum veti vedea, Problema care se pune este; daca folosim o alta enumerare A functiilor partial recursive cele doud propriet&ti rimin valabile? Raspunsul il vom da in cele ce urmeaz’: Definitia 2.3.2. Fie p:N > %«%, sutjectiva. Spunem ca p este 0 enumerare a functiilor partial recursive, Frumerarea care am folosit-o in ultimle dou& paragrafe este un exemplu in sensul acestei definitii. Vom numi aceasta enumerare cnumerare standard gio vom nota cu py. Deci po(n)=9,. Spuncm despre enumerarea p ci este acceptabilé daca verified wmatoarele dowd proprietit () (ASE % ah pe f=p, altfel spus, diagrama urmatoare este commutativa n—Low ° % Pee ii) (ge? ai. pog= pp, deci diagrama de mai jos este comutativa. 66Fah Daca notez An)=£,¢ AaC2, n 20, atunci aceasta enumerare este acceptabili daci si numai daci existl {ge ad. BI A))= An) 9 1g =F, Vn 20 si Aa) = AO) Syiy=9, VAZO Conditia i) trebuie priviti in sensul ci emmerarea acceptabili trebuie s& fie “algoritmica” deci pentru fiecare numar natural, enumerarea si-mi ofere un algoritm (functie partial Tecusiva) iar il) este 0 conditie care mai spune c& enumerarea acceptabila si fie “completa”, adicd include toti algositmii, Observatia 2.3.6. Tinind cont de Teorema 2.3.1 si Teorema 2.3.5 rezulté ci 7p, ctumerarea standard, este acceptabil’, Dam fn continuare doud teoreme care rezolvii problema pe cere 1¢-am propus-o mai sus. Teorema 2,3.’ Conditia i) din Derfinitia 2.3.2 este necesara si suficienti pentru ca o enumerare p sii admit functie universala, Demonstratie. Trebuie s& ariittim deci o&: dac& fe ai. me f=p acest luert: este echivalent cu: Ae Roe ai. LaXx)=O(n,2), (Vn,xe N, altfel spus GB) fe F a4. Oy) =E,, Vn 20 & (Oe ALB ah, $,(2)=O0,2) (V)nxe N. 67Presupun of £,, @ gi fsint functii de o variabili. Dac& sint de mai multe variabile nu se schimba datele problemei. Evident enumerarea standard ate fumctic universald caci PolaXx)=y(n,x) (cf Def. 2.3.1). Necesitatea: Fie deci fe a. oy) =é,, ¥n2 0. Dar E(2)= Pan) =W)x}, Wns EN Notez — @(n,x) = f(n),x) si cum fer, We A 42> De W./# si astfel necesitatea este demonstrat. Suficienta Presupun ca entmerarea p admite o functie universala, deci, Oe AP a4. E00) = O(n,x), WnxveNn. Cum © este partial recursiva are un index (in enumerarea standard). ¥ Patiay()- Fixez i gi notez s(i,x)= f(x) unde f €.7 intrucit se. Deci PR =eylx) (WrEN astfel cA GC) = @ 4) (7)n,x € N gi suficienta este demonstrati. s Fie acesta i, Astfel cA O(n,x)=¢,(2,2) Teorema 2. Conditia if) din Defintia 2.3.2 este necesara si suficienta pentru ca o enumerare p sd admité 0 teorema de tip $-M-N. Demonstratie. Trebuic demonstrat cdi daci (2)g¢ ¢. al. peg =py

B=(0,0, zot2={ D xn e?. Presupunem ci yy €.7 1 xeQ D xeM\Q 9 ply)=b T altfel atunei g(x.y)=Cyly(x,y)). y= functia universalé pentru functiile partial recursive de o veriabilé. Deci ge. 2”. Fie Fie gi N? > N, atos)e| 7 fo alifl =~ ft altfel Contredictie cn Teorema opririi 3) 42¢2 A‘ 1 Gyles fi xe Imp, ver alt y= 9 (eB ]0 alefer Fie g ca la 1) si 2), de asemenca h, care stim c& este reoursiva, Fie ¢: N—> W.E(x)= x,(W(x)0). Evident ye 2 si Gadi CO)e2 fl Ce tmag, ft o.{y) ~ (0 altfel “lo. altfer (0 altfel Din nou contradictie cu Teorema 2.4.1. Deci xp¢ 2. Dt R Demonstrim din nou prin reducere la absurd. Fie deci y, © # unde Phin) = steade| L e,Q)-z zetsrara{y 20 Atunci, funcia 7:7 N, (x, y)= xo(H(x), 0) unde heste funtia de punctele Precedente. Deci nfe,y={) Po=0_ fl eQ)=t lo atti “10 aval A rezultat cA fimefie fdin Teorema 2.4.1 at fi recursivé, Contradictic. 5) apek 73Presupunem contrariul, deci zp ©? si 1 fi zatoa{y Pe @, Px FP an)= T Puy =P fl ole © (0 altfel 0 altfel Deci =f unde feste functia din Teorema 24.1. Cum 7 =/ arrezulta atunci cA f 227. Contradictie! Deci yp #7 OD xe @2. Presupunem contrariul. Consider fimetia 2 y Aya NPN, glx § sey) ft altfel cum o(z.v) = i xy»). x functia universal pentru functii unare, deci g e277. Fie feN um index pentra ea, sue Deci, £29, deci efx,y)=o(x¥) ofi,x)= A(x), ANN Deci y aya BH} = Py) = ft Cum si zp 67 avrezultacd zp oh © 2, dar TEMG qq) =infiaita [1 @,(syad zAhlcd) = ; el! ad O altfet 0. altfel Contradictic cu Teorema 2.4.1. 7) tp 87. Ca mai sus, presupun x, = gi fie yy = NV, fixat. Atunci Zp eh ©? unde h este ca la punctal 6). Dar Pal). Fixez i si notez unde he? altfel 74(uk yf! AG)EF [1 yy elma, fl @(y=s te “lo Alx)eF [0 altfel “lo. altel Contradictic. Observatia 2.4.1, Analog se poate demonstra ci functiile caracteristica ale multimilor de mai jos nu sint recursive: i} {x|[Dome, = infinie} i) {x)Pomp, = Bh iii) {x Dome, = Dome, } ix) {x/Domg, = Dome, }o my eM. det Toate problemele de mai jos sint cazuri speciale ale urmatoarei tcoreme datorate hui Rice (1953). Teorema 2.4.3. (Rice) Fie P#O si Po { fifen’ ns anh Atunci multimea = fale, ¢P} nuare fumetic caracteristica recursiva. Demonstratic Deoarece P#@, existi g eP. Fie atunci A:N27 +N, sy) pe dacag,(x)at tT attfel Deoarece (xx) = p3(u(p2lay), Pileyg(y))) atunei he? CR Fit iN un index pentru h 49,2 Hx.r)= 023) 2 9, 04 Fixez i noter s(#,x)=r(x) unde re? Dect _ ,_fe0) eet Ax v= oe o(¥) -{; plat Atunci 4 €P oe(z)=1. 75Presupunes Cp 2 =p Ka or € # 1 my eP ft ay = walrear={y ey ny Contradietie cu Corolarul 2.4.1. Teorema este astfel demonstrat. Tot din aceast4 teoremd rezulta urmatoarea: Consecinta 2.4.1. Fie Po multime parfial recursive de o variabilA. Anmei multimea Q={x|p, &P} are functia caracteristica recursiva daca si numai daci P=@ san P este format din toate functiile partial recursive de o veriabili, Obsrvatia 2.4.2. Toate problemele de mai sus sint asa numitele probleme de decizie (algoritmicé sau recursiva); data fiind 0 multime ¥ si PeX",n21. O problema de decizie consti in a decide daca pentru fiecate element x¢ X", el aprtine sau nu Ini P. Mai general, dati find o mulime X si POX gi presupunem cA se da bijectia .¥—N* £21. Spunem cé P este o parte (primitiv) reursiva a hui Xin taport cu bijectia v dack multimea Y(P)CN* are functia caracteristicd (primitiv) fecursiva. Spunem c& P este decidabili recursiv. Altfel, este nedecidabild (recursiv) Exist multe probleme matematice pentru care se poate arata cA ¢xisti metode efective (algoritmi) care le rezolva iar alte altele (analoage tntr-un anume sens cu cele prezentate de noi in acest paragraf) sint nedecidabile recursiv. Vom da citeva exemple: Exemplul 2.4.1. Exist algoritmi (funefii recursive) care decid dacd un numer real este rafional sau mu. 16De asemenea, pentru uncle cazuri particulate se poate decide daca un anumit numir teal este algebric sau nu, Numarul exfin(i1) =yt este transcendent (Ch. men) Se Hennits), de asemenea si numarul « (Lindemann). Exemplu 2.4.2. (Novikov) Sistemul formal al logicii propozitiilor si sistemmul formal al logicii aristotelice sunt recursiv decidabile. ExempIn 2.43, (Tarski) Sistemul formal al teoriei corpurilor real inchise este recursiv decidabil. (Un corp K este real inchis daca este total ordonat si (V)Pe K[X]abe Ka Noi fie P partea lui AR yy % yo] formaté din cele polinoame care au cel putin o solutie in numere intregi. Atunci P nu este recursiva in raport cu bijectiav (Yu. Y. Matiyasevic, 1970). Cozul perticular al problemei a 10-a a hii Hilbert in cere apar polinoame de o singuré variabila cu coeficienti intregi este recursiv decidebili (un rezultat clasic, pentru detalii vezi [4)). Exemplu! 2.4.5, In teoria limbajelor formale apat adesea probleme de decizie, Fie G@ © gramatica independenti de context si L(G) limbajul generat de aceasta gramatics Problema L(G)=@ este decidabild de asemenea. L(G)=finitd sau infinita este recursiv decidabiia. 7Daca se dau insii doud grematici independente de context G, iG, atunei L(G, }N(G,)=O este nedecidabili. De asemenea este nedecidabila si problema care const’ in a testa dacd o gramaticd independent& de context este ambigué sau nu. Daci G este o gramaticA depenedenta de context atunci LG) este nedecidabila. Rezultatele de mai sus c4t si multe altele constituie interesante si fundamentaie aplicatii ale teoriei functiilor Tecursive. 8§ 2.5. Forma normala Kleene Teorema 2.5.1. (forma nermali Kleene) Existi funepiile primiliy recursive por N7 > N, astfel inet (TYE EN w(x) = plex zef(zx.9) = If) Demonstratie. Deoarece <2? fie Q. masina Turing ce calouleazi © aceasti. = funciie. Atmel 9. = eg, |.1%,(0)) (veri Teorema 22.3). Notez PAz.x,9) =e xy) ELK si Le (uy =ey,(uyt)) dsxy)ay_ % 8 0 altfel Deci ayy celtvtt] astfol of FELLER. Atunci = = ofc, Rhy or plex, = plas ofcy,(%9)= = ale. soli(2., 1) qed. Corolarul 2.5.1. Exist functiile primitiv recursive p $i 4, astfel incit (Ween 9"Demonsiratie Din teorema de mai sus rezulté ci orice functie partial reeursivé se poate obtine cu ajutorul a doua fuctii primitiv recwsive utilizind o singurd dati gi minimizarea. In teorema de mai sus nu se poate renunta la existenta Ini p ceea ce rezultd din urmatoarea: ‘Teorema 2.5.2. (Joe r rai. (Vex atnci Ox) = yo[(x,y) =] (V)e sR. Demonstratic. x gaa Fie O(x)= ©) f altfel Cum O(x) = p?(x (x2) > © e72.7#. Presupunem 2& (2) 2. astfel ineit O(x) = sv i{x,) = 1] Daca o,(n)=+ = O(x)= x => (xx) =1 “e(st = Oxj=Ta(v)yeN> Ax y)eI si in particular t(x,x) #1 1 t(xx)=1 Definese funeyia gi > M8) Iq Cae Wex)e B(r=sgit{x,x)-l]. deci ge? ckci tex gi ( =f ofn=t gl contradictie cu Corolarul 2.4.1. 0 altfel 80§ 2.6. Muitimi recursive si enumerabil recursive Fie AGN,E>1 gi xyN—+B={0l1}) — fanotia caracteristicd a mulfimii 4. Definitia 2.6.1. Spunem ci mulfimea A este (primitiv) recursivé decd 7, este este (primitiv) rocursiva . Exemplul 2.6.1. Muitimea numerelor pare 4=2N este primitiv recursiva caci (x) = sel faiv(?, x)} Exemphit 2.6.2. N si @ sunt primitiv recursive clei zy =¢,, Yip = Exemplul 2.6.3. Orice multime finitd este primitiv reeursivé. Daca {tip al) De asemenea, orice multime cofinité (o multime 4 se zice cofinita daca Mi4=finité) este primitiv§ recursivi cdc Ba 5882 dys. Observatia 2.6.1. Exist si multimi care mu sint (primitiv) reenrsive. Muliimile 7, 4, B,C, D, E, F din §2.4 nu sint zecursive. Detinitia 2.6.2. Multimea 4c W se zice recursiv enumerabila gi scriem re. daci A=@ sox (A)f es? astfel incit A=Im f= /(¥) Intuitiv, o multime este recursiy enumerabilA daca exist o A={ay.45....8,} atunci x(x) 81procedurd efectivi (un algoritm) care Tisteazi (fii repetitie) elementele multimii 4. Exemplul 2.6.4. Multimea 4=2N anumerelor pare este re. deoarece este imagines funetiilor f:N > N, f(x)= 2x. Exemplul 2.6.5. Exist si multimi care nu sint re. Fie de exemp!t a(alg, = totale} 2. Atunci adnite un Ardtém ci H nm este re. Presupunem ci 7 Ha cici PNON, f(x)=2x este totala index. Deci (A)g €.7 astfelincit g(V)= 4. Fie kN ON, Alx}=w(gin), universalé pentru functii unare. Anmei fe.# caci wlglxx)av, (WEN caci g(x) eH deci GjmeN asttel incit g(m)=i. Dect h=9,, W(x)=@(a)= wea) = yl glo). (WjeeN Luim x =m gi atunci h(n) = gn) ms) +1 = wt gon) ne) coca ce este imposibil. Astfel ca # nu este re. +l unde y eset funccia Observatia 2.6.3. Multimile recursive si r.c. sint numizabile. Proporitia 2.6.1, Daca A si 8 sint (primitiv) recursive atunei si 4UA. AQ.B si A\B sint (primitiv) recursive. Demonstratie (Ws EN avem oft Aayalx)= man(z,(x} ze) Zool = min(z 2). 290) 82Zeals)= 2,(2)88(z9(x)). O legaturé intre cele coud multimi este dati de urmtoarea: Teorema 2.6.1. O multime 4c N* este ceciursivli = A si A sint re. (A= N\A). Demonstratie "=>" Fie d ercursiva. Avem doua posibilitati: i) 4=@ atunci din definitie 4=1.c, i) de. Amel x, €.7. Construim fimetia f:N—> roel? ¥sl)=1 unde @ € A, oarecare, @ xlx)=0 (x)= I|+asa(x,(<)). Deci fe? gi Ca A . Tezutd din faptui ¢2, cursiva ( ¥5 = 88 7). mai mult Im f =4> 4- daci A-reewsiva atunci 51 F "es" Presupun ca 4 si A sintre. Dac 4 sau A=@ atinci A reeursiva. S& presupun ca 4,4 %@. Atunei AV g © astfel inet A= 1(N) si A= 9(N). Fle > N, A(x) = yo[ Ay) = sau a(p) = 20 0R(s(Cy) -xf) se(le(y) ~a))=i] Deci he.?. Atunci gall Moder, nie{, aig) OF £0) $519) - a) x, 24. Astfel ca A este recursiva. 83Unmitoarcle chestiuni vor da o alta conditie necesara suficienti pentru ca o multime sa fie recursiva daca si numai daca este re, int-un anume sens: 4 Definitia 2.6.3. Spunem cé o multime 4cN*este re. in grdine cresciitoare (descresctoare) dac& existi o functic recursiva /', strict cresedtoare (striet descresctoare) astfel inet A= /{N} . Atunci, aver urmatoarea: Teorema 2.6.2. O muitime infinita 4 este recursiva <5 este re. in ordine evesedtoare. Demonstratie. a), “=>” Fie A infinita gi recursiva, deci y, ©. Definim ON, ((0)= zy[x(y)=l]. f(xth=nr[f) astfet incat f(y) Ake} {i © fimetie . Este si flv}. in aceste — conditii Atunei y, €.2 Aceasti teoremé ne este de ajutor, de exemplu, in demonstrarea urmatoarei teoreme. Teorema 2.6.3. Fiecare raultime infiniti re. are o submultime infinita recursiva, 84Demonstratie. Fic 4 = infiniti re si f eR astfel incét s(N} = Definim functia gastfel g:N— 4, 9(0)=/(0), slz+h= S(us[rin) > alx)]). Fie B=ImgcA. g este o finctie st crescdtoare yi Tecutsiva astfel cA 2 = re. in ordine ereseitoere. Fiind $i infiaita din Toorema 2.6.2. este rceursiva. (e.e.4.) Unmatoarea teoremi ne permite sf infecuim in detinita taulyimilor rc, funetiile recursive cu functit partial recursive ‘Teorema 2.6.4. O multime 4 este ne, +> (3)z eN astlel incét 4 = ino, Demonstratic. “=” Fie 4 =re. Distingem doud cazuii: i). A=D. Fie ©:N-N gi Olx) =x (Vr EN. © ca? gi IMG = 4 ii), de®. Fie fe astiel incdt Im/= 4, Definese ONN, (x xed=lm/ x) = : Atunei, . tT xed Ms) = Resale |) deci © eR? $i In@= A, “e" Fie 2 €N astiel inodt d= Img, _Disingem doua cezuri: i). 4=O atunci din definitie 4 =: ii). 4#@. Fie Q. programuit MT care caloulewza pe gy. Construim functiile: 7 si h, y,N—N astfel: (vezi si Teorema 2.2.3.) 100) wr[Co, (46>). el) =C,, (4 Ae) #1), deci pe mulfimea Z{y) masina Turing se opreste dupé Rly} pasi 85nas Ns aylCo (Ly. Ry }= Cy. (Ee Rv) tHi si y > Adadf, unde Hx)=e(Cy (4X0) Raa) )). Deoarece 4g, <-# atunci 17. & Pi gi Cy EOLA) = Co EO LAL) +1 > (EO) astfel ci Imh=Im . Deoarece este calculatd in Rv) pa 42D (Aix, EN astfel incdt p.(x,)= si fie yy numarni de agi necesari MT pentru a calcula pe ,(x,). Deci Cp. ¥a¥o) = abs A) (Vet Din monotonia functici C rezultd existenta unui sit cresciitor, infinit ») < y, <7 <...< astfel incit Co, (El3y). Re Ep, (Elva), Blea) yeprezinta cazuri de oprire a MT. Astfel ca 7) este totala, deci A este totala. Rezulta atunci ci he? si Im a= 4 astfel ch A = re. Corolar 2.6.1. O mulltime 4 este rc. <> (B)z €N astfel ined - doni @. (domeniul finctiei @.). Demonstratic. “=” Fie d= ne. Atunci: i), 4=@ atunci 4 este demeniul fanctici nicdieri definite care este partial recursiva. i), de@, Fie @NON, Ox)=yp[e= fly)] unde fe silmf= A. Atunci dom = Inf =A si @& 2% “c=” Daca (3)z eN astfel incat dom g.= 4 construim funclia x daca g(x} =+ tT altfel unde presupunem z fixat si yr funetia universalA pentru fanctii . Oly BNIN Px} “| Pi (slaw). partial recursive unare. 86Deci @estc® gi Im =domg, =A si din Teorema 2.6.4. rezulté ci d= re, Corolar 2.6.2, Existé f.g 3.# astfel meat (V)x eN, Img, =dam @, dom oy, = Ine, Demonstratie. Pentru f. Pentru fiecare x ©N definim functia 7:N— N, wl f edop=4 tT altfel deci m(y] = p? (u(x) unde x este fixat. Atunci 77 ¢.uc# Si m7 = dom @ $i 2= G74). Penta og . —-Deffinesc—funetia «9: NN, Az}= ay[z=o,(y)] deci Fe RMP si dom 9=Img, atunci B= Pe Observatia 2.6.4. Teorema si corolarele ei, de mai sus, ne permit sé demonstra cd anumite multimi sunt sau nu re. De aseimenea yom identifica fiecare multime r.e. prin indicele fimetiei partial recursive corespunzatoare. Definitia 2.6.4. Definim W, = dom p, iar x se va numi Index recursiv eoumerabil pentru mmultimea recursiv enumerabili W.. Evident, (ropozitia 2.2.1.) fecare multime re, va avea o infinitate de indecsi. 87Definitia 2.6.5. Fie K={xg.x)=4}= {xx eM}. Peste tot de acum ineolo von nota aceasta multime cu K. Teorema 2.6.5. & este xe. dar nu este recursiva, Demonstratie. C& nu este recursiva rezulté din Corolarul 2.4.1 x @(xjat Fie g:N> Nigix) = Atunei T alzl=t gix)= pi (ews) ) deci EPR. Apei xelng @ @(x}-b @ x eK. Deci Img=X si atunci din Teorema 2.6.4. rezulta cf K = re. Exemplu! 2.6.6. Fie H = {xlg, H este re. Aratém ci nici H = N—A nu este re. Presupunem ca Ff cste rc. gi atunci (3)z eN astfel incdt H = dom ¢,. totala }. Am aratat in exemplul 2.6.5. ca. . 0 ated Fie gN? ON, eof nes -t Deoarece g(x,3)=Cx(y(pe(x.y).e%(e.))) atuned g eas? Fie j un index pentru g asifel c& sley)=e lox) Pg,j0)- Fixez i €N gi notez s(i,x)= A(x), unde fe caci s oF 0 o@)=-t . Deci a(x y) = Oalv)= { pen fans ech eFth si (p, oR) (x)= = A(x) edom o, =H alttel spus, oh\e)= LM) nu este total 88© (x) =T ex eK, Deci dom(o, of) =K. Arrezulta cd K= he. Aratém insd ci K nu este re. Presupunem ci K= re, : (2) &N astfel neat K= dom g,, Annet x eK 4p g,(x)=1. Luénd x=w avem cd wekKo o,(w)=T dar cum Ksdomo,>weko e{wy=t. Ar yezulta atunci cf eal) =T <> 9, (r) = +. Imposibil, asifel ca K mm este re. ceea ce tmplica atunci cd nici HF mm este re. (q.0.d.). Teorema 2.6.6. Fie NN, f © RR sidare. Atunci #"'(4}= {x EN|/(x) € 4} este re, Demonstratie. Deoarece 4 = re, (3)zeN astfel incdt d= dom ¢,. Atmel f'(4) =dom (9,0) si deoarece 9,0 f © PAR din Corolarmi 2.6.1. f(A) = te. Observatia 2.6.5. Folosindu-ne de fanctia Cl"):N' +N, £21 (veri §1.3), relatiile pe N* pot fi identificate astfel: unei relatii RENE ii corespunde relatia RON, R= {Cu .x,,% Werss%)er}. Vom spune c& & este primitiv recursiva, recursivé sau re dupicum & este primitiv recursiva, recursiv’ satire, Definitia 2.6.6. Fie REN! orelatic. Multimea: (Stan eotctiatennag le NAY Sps, 1 estfel neat (x)... sxe R} 89se numeste projectia lui R de-a lungul celei de-a i-e coordonati. fn aceste conditii vom avea urmétoarea: Teorema 2.6.6. Fie REN, kE1 o relatic recursiv eoumerabila. Atunei existé § CN’ recursiva astfel incdt Raffa...) eM [Dey EN astfel tact (m....% ten) 5} Altfel spus R este proiectic a lui 3, Demonstratie. Fie R=C®(R)=[C%(2,,...%,)] (4,081) eR}. Deci RB este re. Exist atunci ze N astfel facdt R= dom ep, gi fie O, programul MT ce caiculeaza @, . Atunei: (rr tele ROCH,. nape RO@{CMGg,....m ber Gress EN astfel incat STP(2.C ek Mea Cove) = Co, (054+ 0 altfel . Deci MT a e&rci program este Q, s¢ opreste pe intrarea y in cel mult x pasi. Cum STP(z.y.x) = 58Cg,(V.X)—Co, (2.3 +} atunei STP este recursiva. Fie S={(xxss00tsa) been) = Atunci S este recursiva 25 =O ME atirte ell Eendin) €5] este recursiva <> 7,6 2. | unde SEP(z,y.x) = { 0 STP(z,C%(x,,.. 901 Dar y,(x) = {e x¢ -{i orn) asttel mest Ce 0 altfel _fi COM rea) gi STP(2C ln, rp —[o altfer fh S1(z0(FC),.. AHP EDL NP] = 0 altfel =aal STP(,COUPN GG)... MG) Og] 4] astfel ch 7, @. Putem serie atunci (Xps.nay) ERA, astiel fooat (24,.09...4%,.1) £5. (Ged) Teorema 2.6.7, Dacd RCN‘, £21 este o relatie recursiv enumerabila atunei orice proiectie a Ini este recursiv enumerabil&. Decl Ro= re f(a aeu)|CDe, asttel inca (ret ax,) ER} este re. Demonstratie. Nu are important de-a hingul cfrei coordonate se face proiectia, Noi consideram proiectia de-a lungul coordonatei &. hie R= vc. Din Teorema 2.6.7. (2) oN, recwsiva si (x54) ER <> (ADx,,; astfel incat (2m x) eS Fie OC NN‘ proiectia de-a lungul coordonatei & a lui R. Atunei (2,.....5).)) «Qe (Bx, eN astfel neat (%.....%; 1.%;) ERS Ary DX ou 91asifel incdt (24,25). %p54y)) ES Definim o functiz partial recursiva astfel: \ @eesetel incat (iM... POLLED REJ eS [x)= © altfel Atunei (x),...5%4.)) £0 @()= 1 © x edom ® Deci Q esie recursiv enumerabila. Corolar 2.6.3. R este recursiv enumerabili <> R este proiectia unei relatii recursive. Observatia 2.6.6. Teovemele 2.6.6. si 2.6.7. se numese toreme de preicctic sau tgoreme ale cuantificatorului existential, iar ele folosesc in demonstrares recursiv enumerabilita{ii unor muljimi. Exemplul 2.6.7. (Rogers) Fie A={x!lelmg,}. Aritin ci A este recursiv ‘(B)y astfel inedt edy)= lh = enumerabila. Atunci A {|(2p.(a)e astfel ineat O, ou intrarea y dé jesiroa 1 in mai putin de = pagi } = ={@)y.@zestfel incat (x, y,2) eS eR. Unde S' este relatie recursiva. Aplicénd de douA ori Teorema 2.6.7. atunci 4 = re. Relatia § este recursiv cdci fimetia ei caracteristicd este: Bald Col vuleg, (2 Co, 002 +8) =) Exemplul 2.6.8. Fie B={x|¥, +O} =[x\dom p, # a. Aratim c B= re. Pentru aceasta si observim cA B={x,(3)y,(3)z astfel ineat Q, cu intratea y dio iegire in mai putin de = pagi }- 92Ultima relatie este recursiva avand functia caracteristica: 5g| STP(x,y,2)=1| Astfel c& aplicand de dowd ori Tearema 2.6.7 rezulta ci B €sie recursiy enumerabila, 93§ 2.7. Invarianta yecursiva Fie G" ={f|F:NAN, bijective si recursive} Evident, astfel de functii exis! Propozitia 2.7.1, (G’, ©) este grup, operatia interna fiind compunerea. Demonstratie. i). Asociativitatea este evident. ii), Elementyl neutra este funetia_identied: (x) ax. GD). (fe, Df eG" choi (x) = so[ FO’ =x]. Observatia 2.7.1. Daca funotiile f care apar in G” ar fi doar primitiv recursive atunci (G’,») nu ar mai fi grup. Existi, eltfel epus, funetii primitiv recursive bijective ale caror inverse nu sunt primitiv recursive (C.P.P. pag. 253). Definitia 2.7.1. Fie 4 BCN. Spunem ci A si B sunt reenrsiv izomorfe gi series A= B daci (3)f eG" astfel incat f(4)= B Observatia 2.7.2. Relatia © estco relatie de echivalenta. Definitia 2. O proprietate P a substultimilor lui N este G" -invarianta daci (VJACN §i 4 are proprietatea P si (v)f eG atunci F(A) ate proprietatea P. o4Exemplul 2.7.1. Prin proprictatea P si fnfelegem: contine 0. Ariitim ca P mu este G" invarianta. Deci (24 CN ou proprietatea Psi f @C* asifel incdt f(A) nu are proprietatea P. Fie A={0} si fe@" astfel incat f(C)#0. Atunci evident f(4} nu are proprictatea P, Exemplut 2.7.2. Fic proprictatea: contine cel putin doua elemente. Fic AEN cn aceasta proprietate, Atunci (*)f eG’, 7(A4) contine cel putin dou elemente (cici f este bijectiva), deci aceasta proprietate este G"-invarianta. Exemplul 2.7.3, Fie proprietatea: paseda functie caracteristicd recursiva. Considerim ACN recursiva (deci cu proprietatea dati satisfacuta), deci 7, €.%, Fie f ©G" oarecare. Atunei Povefl4) fi x (rt — “1 zua)={y yank ul OD salty ())+ deci Yj) © astfel ch f(A) este recursiva, Exemplul 2.7.4. Proprictatea de a fi recursiv enumerabile a submultimilor lui N este G" invariant’. int-adevar, fie AGN, 4 = reeursiv cnumerabil sig ¢@ astfel incat 4s lng = {9(x)|x eN}. Atunei (A) = {f(g(x))|x EN} deci f(A)=im(fog) unde J 6G oarecare. Cum fog €# atunci S{A)= re. (ged). Notiunea de invariant recursiva se extinde la relatii (3i deci la functii partiate) in felul unmator: Fie RON, 21 $i fic fee 95Notez (= {((q 702). LC) eraae Je Rp ONE Definitia 2.7.3. Fie R,QGN'. Spunem ci relatiile R si Q sunt recursiv > izomorfe si scricm & = Q daca (3)f eG" si Q= f(R). Definifia 2.7.4. © proprietate P a relatiilor pe N‘, £21, spunem cf este G" sinvariantA daca pentru relatia RC N* care are proprictatea P atunci si /(R) are proprictatea P oricare ar fi f eG". fn cazul functiilor partiale avem o teorema care ne di o formulare speciala a recursiv izomorfiei in acest caz. Teorema 2.7.1. o Fie f, g:N ON. Aunci f = go (JA eG" asifel incdt fsh'ogeh Demonstratie. Fie R={(. f(s) eN} i O=(Qne(y))yeN} si Reo. Atunei (2)h eG" astfel incat O = A(R), deci (O.20)b en} = (ae.alray))|x ene e(h)}~ AV), (We N. Deci gohaho fo fah'ogeh, 96§ 2.8. Teorema recurentei in cele ce urmeaza vom prezenia sub foriné de teorema, un instrument important de cercetare in teoria functiilor recursive eu @utoral céniia se pot demonstra clegant si simplu multe probleme care altfel ar necesita un tratament complex. Teorema recurentei, datorata iui Kleene, se mai numeste si Teorema punctului fix desi strict vorbind m este o teorem’, de punct fix (in sensul teoremelor de punct fix din analiza). Teorema 2.8.1. (Kleene). Fie fc. Anmci (SEN astfel neat m= ef), k2 1, natural. Demonstratie. Demonstrim in cazul k = t. Pentru fiecarc im =N oarccare, definesc functia (ja! ™ cay®) daca {n= + ®,(e)=4 0% . t dack @,(m)= 7 CUM Po) Prima = UY (w(x) si yr, funetia universala, este parfial recursivé. Atunei ©, €.7%x5f. Pot scrie atunci (x)= v(m,x) = @(m,x) unde i este un index pentru functia universal. Aplicteorema_ ~SMN si atunei Pe, 2) = @,, (2)= Opqy 2) unde fixdnd pe Z, s(n) = im) si ped, 97Dei 0, 6:)= Pn (We eN. Fie f €% oarceare. Atunci fope.# gi fie y EN un index pentru fp. Deci fop=o, sifien astfel incat m= p(y). Atunci, avem succesiv: o-a,.eoe |" (x) dad p,(y)=t a2) = Pg ()= = MOI FAA) dacs g{y)=7 _ (wo deci f(n)=4 “\t dack f(n) Cun f 6% este deci totala = atunci_— $i CX) = Prins Wx EN. Coca ce eta de demonstrat Am incheiat astfel demonstratia fa cazul & =1. Pentru &>1 considerim flunetia Poging(Pvnree) dae py(me)—L Wyler )= Ppt =) Ero =ttabereot) i dack p(n) =t Corolar 2.8.4. Fic fc oarecare. Atmel (3)neN astfel inoit W,, = Wa, unde aga cum am mai spus W, = dow 0, Demonstratie. Imediata. Teorema 2.8.2. Exist o funotic recursiva g astfel inet (v)z ¢N pentru cate @, = totala atunci (.) = Py f 9421)" Demonstratie. Consider in Teorema 2.8.1., incat g, =totala. Fie p functia index pentru ©, (x)= 0,402) (JX EN si pe. Atunei Amoie 98 = y, unde = este astfel alesp.*p este recursiva si fie % functia index pentru ea care depinde de z. Definese g= poy. Evident g <@ si P= O03 > QealY@))=e.(7@)). Annet Posealrizd decd s(y(2)) = . AH) = Pega) = -t daci p.(y(z _ { Pacgey) dacd 9,{e(2)) = Tt altfet Cum pe z lem ales astiel incdt p. =totala vezi Pate) = Co. (ete0" Corotar 2.8.2. Exist o funetic recursiva g astfel ineat V)= pentrn care = i = @ = total stunci We.) =H, ge.y- Demonstratie, Imediata. Teorema 2.8.3. Fie f@*) e.g. Atunei (3) ge") e@ asttel incat: PM say) = Ppt Of, a)? (9) (xg am) eENe. « mis Jot Demonstratie, Pentru ficeare 1,,,....%, consider functi: Pans. oe IO) Pe Mma: Jad t altfel Atunci @ eG. Fie atunci p!2N! 5 IN fimetia index pentru @, Deci & = 0 pil eg, se 99meal) t altfei Pater 2 od Pane Deei Prmanh)™| Funetia HDNET GN, HO Orage sent FO playa te )Xiees este recursiva gi fie y un index pentru ea, care depinde de -Deci Al) = pl**9, Consider finetia: ton, 2! Atunei putem sexie succesiv: Flo are OO Poly eaee) = m1. = ply aXe CF) Meee Py0%yyam\ Fe MI? sax Jad r altfel J Ulearcaudacce) — BNA m at t altfel [ psen(ta, serheicnts) +l) BEM apace t [1 of Mpetooas et Dar cum #9 este recursiva = off? €.7, deci totala. Astfel ca: Pes, 5) > sehsjeate)! Corolar 2.8.3. Fie ft") e.. Atunci (Sg ¢ & astfel incat: Fe cou) FON ila, glares) Demonstratie. Imediata,Dam in continuare dows exemple in care se foloseste Teorema recurentei, Exemplut 2.8.1. Fie C).C}.C4,..., sirul funetiilor constante de o variabili, CUQEE(Y}x EN si fie SNP ON, g(vy)= ClO) =x, (V)veN. Fie i un index su pentru aceast fimetic: e(u.r}=@ (x2) = my, j(). Fixez# gi amunei s(i,x)= A(x) unde Ae, Devi g(x,y) = M®yo(v) =>. Din Teorema 2.8.1, avem ca (3nEN astfel incdt gy.) =, deci PAY) = Gipy)l¥) = sirul g,, x20 exist ce! putin un a EN astfal i » (Wy N, Putem spune atunci cd pentra At @, =R. Exemplul 2.8.2. Fic simul g,,x20 al functiilor partial recursive de o veriabila. Atunci @()=y(x,y), unde wv este finesia universal penaru functiile de 0 variabila, Dar 2)= w{Pilvx)sP?.x) = Fic i, un index fixel pentra accasta suy fanctie. Deci &y,x)=p(v,x} 4,0) G40), unde he®. Deci v(v)=oy,,(x). Aplic Teorema 2.8.1. st atunei 6x), unde (A)jz eN astfel inca Pu = Pry astfel cA putem serie atunci PrnJ= O.(8)= @(n). Deci pentru orice x eN, (3)neN astfel ineat @,(x)= @,(n). in contimare vom da o teorema analog& cu ieoremele 23.7. $i 2.3.8. si vom arita ci orice enumerate acceptabila 101admite o teorema de recursie in sensul Teoremei 2.8.1. Deci, fie piN—> 2:<% o enumerare acceptabila. Aceasta presupune, dupi cum am mai aratat (vezi Definifia 2.3.2.) existenta a dowd fanctii. recursive A si g — astfel incdt G,,)= 2, si E = Par (Vn EN, Aici am notat 6 = p(n) e742. in aceste conditii demenstrém atunci c& are loc: Teorema 2.8.4. Peniru orice fimetie recursiva f:N— N. (2}7 =N astfel Fie f recucsiva si p:N-> 29 0 enumetare aceptabila si ghee ca mai sus. Atunci gofoh eS. Aplic pentru aceasti functic Teorama 28.1. ceea ce ne di existenta unui mumar natural v2 astfel incat @, = Pigs ponien PE de alta Parte &,, = Sin iat Edriniomyy =Sraeny PECL Sind = Fragen Fie Mm) atunei &, = Ey). (Z0.d.). Astfel ci In orice cnumerare acceptabild are loc o teoremi de recurenta. Observatia 2.8.1. Vezi Observatia 2.3.7. si constaté ca toate proprictifile funetiilor partial recursive enumerate dupa enumerarea standard streaz via orice enumerare acceptebila. 102,incheiere Teti-ne ajunsi la finalul acestei excursii in teoria fimetiilor Tecursive, Este greu de dat un verdict in ceea ce priveste sutilitatea” acestet tecrii dacd nu ai trecut prin punctele nodale ale ei (teorema referitoare la functia universal, Teorema SMN, Teorema Opritii si Teorema Recutsiei). Fiecare in sine Teprezint un reper in tot ceea ce se numestc calcul si sint bunctele de plecare in abordarea altor probleme mai ales din logica matematica. Cred c& oricine care reugeste s& cumoasci’ problemele importante ale teoriei funoililor recursive este pregatit si oats sborda cu succes alte probleme importante legate mai ales de Partea constructivé a matematicii: problemele de decizie, Problemele legate de complexitatez calculului si in general tot ceea ce insearand calcutabilitate.Bibliografie 1. C. Calude - Complexitatea calculului, Aspecte calitative, ESE, 1982 2. C.P. Popovici - Curs de teoria algoritmilor, functii recursive si Masini Turing, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1976 3, Creanga, Reischer, Simovici - Jniroducere algebried in informatied. Limbaje formale, Editura Junimea, 1973 4, 1 Bucur - Capitole speciale de algebré, Editura Academiei, 1980 5, M. Davis, E. Weyucker - Computability, Complexity and Languages, Academic Press, 1983 6. I. Marusciac ~ Teoria aigoritmilor, Editura Dacia, 1968 7, R Peter - Rekursive funktionen, Académiai Kiad6, Budapest, 1951 8. H. Rogers - Theory of Recursive Functions and Effective Computability, Mc Graw-Hill Book Company, 1967 9. 0. Sténdsila - Nofiuni si tehnici de matematied discret, ESE, 1985 10, Sténasil’, Bistriceanu - Matematicd discretdi, Matrix Rom, 1996 11.P. Suppes — Metafizicd probabilisticé, Humanitas, 1990 12,M, Palmer — Elemente de Taoism, Ed, Rao, 1994 13.8, Scurtu ~ O teoremd de reprezentare a funcfiilor primitiv recursive, Analele Univ. Oradea, 1996.Cuprins Prefata Introducere .. CAP. 1. FUNCTII PRIMITIV RECURSIVE, § [.1. Definitie gi exemple. § 1.2. Proprietat § 1.3. Emumuerari primitiv recursive CAP. 2. FUNCTII PARTIAL RECURSIVE. § 2.1. Definitii. Exemple .. § 2.2, Masini Turing .. § 2.3. Proprictat § 2.4, Problema opritii. § 2.5. Forma normalii Kleene... § 2.6. Multimi recursive si enumerabil recursive sorters SE § 2.7, Invariant recursiva.... § 2.8. Teorema recureny Incheiere... Bibliografie