Dictionar de Medicina - LAROUSSE

LARQUSSE DICTIONAR DE io Noe enciclopedicABDOMEN ABDOMEN, Civitate situsti Ix partew inferioara a ‘runchiulai, confinand cea mai mare parte 4 viscerelor aparatului digestiv si a aparatului urinar Continutul abdominal este invelitintr-un sae conjunc: peritoneul. Cavitatea abdominal se imparte pe dou niveluri. Etajul superior cuprinde ficatul, caile biliare pediculut hepatic, primul duodcn, pancreasul, stomacul si splina, Etajul inferior cuprinde intestinul gros, intestinul subtire (jejunul yi ileonul) si apendicele. O parte a colonului sirectul se gasese in bazinul mic, subdiviziune « ctajului inferior limitatd prin arcul osos al centurii_pelviene (sacrumul si osul iliac), Acesta mai confine, ka barbat, veziva si ansele subtiri; la femeie, vezica urinard, uterul, trompele si ovarele EXAMENE. Palparea abdominal permite examinarea ficatului splinei, uterului, vezieii urinare, detectarea anumitor tumori, perceperea unei distensii gazoase (meteorism) sa 4 unei efuziuni peritoneale (aseita). Explorarea clinics 4 continutului abdominal mai poate face apel si la tuseut rectal, asociat cu tuseul vaginal la femeie. Mijloacele de explorare a abdomenului, luate in onli nea crescdnda a complexititi lor, sunt: radiografia simpli (abdomen fara pregitire), ecografia,seanografi st imageria prin rezonanti magneticd (1.R.M. sau imagerie R.M.N.). PATOLOGIE. Peretele abdominal poate comporta zone de mai mic& rezistent3, care stau la originea heriilor: canalul inghin: nelor, poate fi sediul unor contuzii sau unor pligi 0 contuzie poate provocs o leziune mai mult sau mi putin mportanta a unui organ intern plin: fica splind, pancreas |. ombilicul ete. Insusi abdomenul, in afara orga: cu rise de hemoragie intern’ in cazul primelor dous organe, de pancreatita in cazul ultimului orgen. O contuzie atrage adesea dupa sine si o smulgere vasculari, sursi de hemoragie, si spargeres unui organ intern cavitar, coes ce provoact o peritonité. Cele dou leziuni pot fi asociate Semnele unci hemoragii interne sau ale unei peritonite determin’ interventia de urgent § Oplaga poate si nu lezeze decat peretcle abdominal sau si fe penetranta, adicd transfixianta (si comporte o intrare si 0 iesire). Orice plagi penetranta necesiti conditii operatorii perfecte. Tratamentul se bazeazi pe dou principii ccorectarea soculué si singerdrii printr-o reanimare rapid, explorarea chirurgicalii completa a cavititii ubdominale. ABDOMEN DE LEMN. Contrcturi permanent ireduotibili si dureroasi & peretelui abdominal Acest simptom este caracteristie pentru peritonita generalizata, indiferent de originea acesteia (apendicita ulcer perforat, perforatie colic& ete.) Simptom de o valoare diagnostic’ primordiald, e} nu trebuie si fle atenuat, nici rmascat prin administrarea de analgezice sau antibiotice si impune o interventie chirurgicald de urgent ABDOMEN FARA PREGATIRE. Examen radiologic simplu al abdomenului vazut din fata. 8 Abxlomenul [iri pregatite este un examen care se desfigoara fri administrarea prealabila « unui medicament opacifiant si nu necesita sd fie efectuat pe nemancate, cee ine Totus preferabil ce ABERATIE CROMOZOMIALA, Anomitic privind numirul sau structura cromozomilor in numeroase eazuri, aberatiile eromozomiale sunt con- enitale, provenind dint-o proasti repartitie eromozomiald (Gn timpul formarii ovulului sau spermatozoidului, sau in cursul primelor diviziuni ale ovulului fecundat), sau dintr-un aranjament eromozomie anormal al unuia dintre pirint dar ele po fi i dobaindite (cromozomul Philadelphia in leucemia mieloidd cronicd, de exemplu). DIAGNOSTIC. Aberatile cromozomiale sunt puse in evidentd prin studierea cariotipului (reprezentares fotogratic: acromozomilor unei celule). in cazul unei sarcini cu riscuri {antecedente familisle, femeie in varstd de peste 38 ani), medicul propune prin a 15-a sptamand de sarcind o analiza cromozomici a celulelor fatului, elute prelevate in cursul tunei amniocenteze satu al unei biopsi a vilozittitor coral in cue de detectare a unci anomalii grave, poate fi pus problema intreruperti sarcinii. Un genctician evalueaza cu ocatie riscurile aparitiei unei anomalit in decursul acca sarcinilor ulterioare. TRATAMENT. Dati find natura anomaliilor develate, care se risfring asupra tuturor celulelor unui individ, nu este posibili vreo vindecare. Majoritatea anomaliilor autosome hu permite o supravietuire de durati. Tratumentele hormonale si chirurgicale vontribuie la corectarea unor anomalii de dezvoltare caracteristice sindroamelor Turner si Klinefelter. + SAT GENETIC, KLINEFELTER (Sindromul) Trisomie 21, TURNER (sindromul), TIPATULU! DE PISICA (boala), ABLATIE. Operatic constind din indepartarea unui organ, unui ansamblu de fesuturi sau a unui corp strdin pe cale chirurgicala. SINONIM: exereza. ABRIKOSOV (tumord a lui). Tumori benigna rari, localizataé pe piele sau pe mucoase, indeosebi pe limbi SINONIME: mivblastom, miom mioblastic, tumora cu celule sgranuloase. ABSENTA, Intrerupere trecitoare a starii de conytienta ‘Absenta care survine mai ales in decursul cei de a doua pirti a copiliriei se caracterizeaza printr-o rupere a contuctului in cursul cdreia copilul ii intrerupe activititile, are © privire goal, nu‘rispunde ABSORBTIOMETRIE BIFOTONICA. Tehnici ce permite caleularea densitalii esuturilor traversate de doud feluri de radiatit X de energie diferita INDICATIL. Aceasté tehnicd permite urmarirea evolutiei continutului mineral osos (densitatea osoas) in anumite afectiuni ale scheletului, precum si urmirirea efectelorACID ACETILSALICILIC ACID ACETILSALICILIC. Medicament analgezic si antipiretic (activ fata de durere si febri) de referinté SINONIM: aspirin Acidul acetilsalicilic, singur sau in asociere cu alte principii active, intra in compozitia « numeroase preparate farmaceutice. Utiizarea sa terapeutica depinde de posologie Indoze mici, este un antiagregant plachetar: el impiedici plachetele sanguine s& se prind& uncle de altele,ceea ce evi formarea cheagurilor de sange in vase. In dozele medi obignuite, acidul acetilsalicilic este analgezic si antipiretic In doz mare, este un antiinflamator, indicat in unele afectiuni reumatismale CONTRAINDICATH. Atunci cand in antecedente exist tun ulcer de stomac sau un astm. prescrierea acidului acetil salicilic devine o problema delicatd. El este contraindicat la sfarsitul sarcinii, subiectilor alergici la salicilati (grupul de medicamente céruia ii apartine) si copiilor sub 12 ani pe durata unei boli virale. In plus, exist numeroase interac{ii nedorite cu alte substante: antinflamatoarele nesteroide si anticoagulantele, EFECTE SECUNDARE. Principalele efecte secundare sunt: leziunile digestive (gastrita), tulburirile hemoragice (sangerari digestive, hemoragii la sfarsitul sarcinii), trombopeniile (sciderea numirului de plachete sanguine), sindromul lui Reye (afectarea ficatului si encefalului, la ROZACEE. ure ACOMODARE. Modificare « curburiicristalinului sub influenta muschiului ciliar, care permite formarea unor magini clare pe retin, atat in vederea de aproape, cit si de la distant Acomodarea regreseaza incepand cam de la 40 an datorit& rigidititit progresive a cristalinului: aceasta este 12 precbitia, care se traduce prin pierderea clarititii in vederea de aproupe si poate fi corectati purtind lentile convexe ACONDROPLAZIE. Afectiune a dezvoltirii osoase care duce la nanism. Acondroplazia este 0 afectiune ereditar ra un individ ta 20 (40. ACROCIANOZA, Dercglare circulatorie trecdtoare responsabilii de o cianozi a extremititilor corpului (urechi. mini, picioare) Destul de rard, acrocianoza atinge indeosebi fetele tinere in timpul si dupa pubertate, CAUZA. Aceastd afectiune este cauzati de un spasm al vaselor cutanate mici (capitare si venule), provocand 0 incetinire locala 4 circulatiei sangelui. intr-adevar, acro- cianozs este insotiti adesea de perturbari ale ciclului menstrual. Acrocianoza se observa citeodata in cadrul boli lui Raynaud. SIMPTOME $1 EVOLUTIE, Cianoza se accentueaza cu frigul si umiditatea, care pot chiar provoce unele dureti usoare, Ea se mai agraveaza in caz de emotie. Cianoza poate depisi extremititile corpului si poate atinge coapsele st aantebratele. Adesea i se asociaa transpiratia siricirea piel Evolutia este de obicei benign’, ameliorarea survenind spontan cu timpul. TRATAMENT. Tratamentul cel mai eficace consti evitarea expunerii la frig. Au mai fost propuse si alte masuri Pentru a lupta impotriva atonici acestor mici vase (vitamino- terapie, fitoterapie), dar eficacitateu lor este nesigurd. Nu exist vreo misurd preventiv’ ACRODINIE. Boul vazomotorie a extremititilor,obser- vabili la copilul de varsti cuprinsd intre 6 luni si S ani Acrodinia este dutorati unei intoxicatii, cel mai adesea medicamentoasi, cu mercur. Mainile yi piviourele sunt tumefiate, rosii, dureroase. Copitul este obosit,skibeste, se searpind, transpird mult, suferd de parestezii (senzatii de furnicare) side tahicardie. Nu are febrd, Suprimarea tratamentelor in curs pe bazsi de mercur (substante vermifuge, gamaglobuline, pomezi pe bazd de mercur) asiguriivinde- area aero ACROKERATOZA, Dermatoza caracterizata printr-o ingrosare a epidermei afectind in principal palmele maini lor si tilpile picioarelor. SINONIM: hiperkeratoza ortokera- toric ACROMEGALIE. Afectiune caracterizati prin modifi- ri morfologice hipertrofice ale mainilor, picioarelor gi capului, asociate cu tulburdti cardiace Acromegalia este 0 afectiune rard, care se intlneste la aproximativ 40 de indivizi dintr-un milion, in special la femeile de varste cuprinse intre 30 si 40 ani. Ba se datoreaz13 une’ hipersecretii de hormon de crestere (somathormon) de clitre un adenom (tumoré benign) al lobului anterior al hipofizei. La un subiect tang care inc poate creste, aceastd dereglare hormonali provoacd gigantismul. La adult, cresterea osoasi find incheiati, aceasta dereglare hormonal antreneaziiacromegalia ACROPARESTEZIE. Senzatic de amortire, Ue pisci- turd sau de furnicare la extremititile membrelor. ACROPATIE ULCEROMUTILANTA,. Sindrom care afectcaza extremitiile membrelor (maint si, mai ales, picioare), caracterizat prin ulceratit nedureroase ale pis asociate cu mutiliri osoase. ACROPUSTULOZA INFANTILA. Boul’ benigy neinfectioasi, a nou-niscutului si sugarulu, caracterizati prin grupuri de pustule mici, ce apar pe palme si pe degetele mainilor, pe talpile picioarelor si pe degetele de la picioare, mai rar in alte zone ale corpului ‘Acropustuloza infantilé afecteazi in principal, si f un motiv evident, sugarii negri de sex masculin. Aceusta boali este deranjanta din cauza mancirimii pe care o provoaca sia recidivelor eare survin faré incetare. Boal rezist’ la tratamentele locale (in schimb se trateaza simptomele ei cu ajutorul antisepticelor sia dermocortice-steroizilor), dar se vindecd spontan spre varsta de 2-3 ani. ACTH > CoAricoTROFINA. ACTINOMICOZA, Boalii infectious’ provocati de actinomivete Actinomicetele traiesc in mod normal in cavitatea bucal’i a fiintelor umane. Aparitia infectiei este favorizata de o igiend dentari precard si de o stare imunodepresiva. Infectia se dezvolti adesea pornind de la un focar initial (carie dentara) si se propagi in organism, Localizarile obignuite ale actinomicozei sunt pielea, oasele, creierul, pliménul si pleura. Evolutia este, in general, favorabila: multumiti unei antibioterapii prelungite, de mai multe Juni, cu penicilings interventie chirurgicald este necesara adesea pentru & exciza sau drena fistula. ACTINORETICULOZA. Dermatozi cronici « udul tului, cauzata de o hipersensibilitate a pielit la lumina, Actinoreticuloza afectea73 indeosebi birbatii trecuti de 50) ani. Ea pare si fie cauzati de asocierea unui teren alergic familial si personal cu o fotosensibilizare. Leziunile, foarte pruriginoase, predomind pe zonele expuse la lumini, De la simple plici eczematiforme rosii si deseuamante, cle se transform’ la capitul a citorva luni sau ani in papule mari care pot sé se intindd pe zonele protejate de luming si, in final, si se intind pe tot corpul ACUPUNCTURA Singurul tratament este corticopuvaterapia (tratament care asociazi corticosteroizii cu radiatile ultraviolete A) Misurile de protectie fata de lumina sunt indispensabile. ACUFENA,. Perceptie, in general, erona sonore (zumzait, fluierat, trait), Acufenele constituie un fenomen frecvent. Ele pot afecta © ureche sau ambele. Adesea, pacientul nu poate preciza partea atinsd si pare sé perceapa acufena ta mijlocul craniului, ‘aunei senzatii CAUZE. Oriee leriune obstructivi a urechii externe, orice leziune a urechii medii sau interne este susceptibila si antreneze acufene: dopul de cerumen, otita medie acuta, otospongioza, prezbiacuzia (diminuarea natural auzului cauzatd de inaintarea in varstd) sau de o tumord a nervului auditiv. Dacd zgomotul este audibil de catre un subiect exterior, sineron cu pulsul, el poate avea 0 origine vasculara. ‘TRATAMENT. Tratamentul acufenelor este uificil deoarece, pand in prezent, nici o metod nu a facut dovada unei eficacitati constante. ACUMETRIE. Misurare clinic’ a auzului ‘Acumetria permite diagnosticarea cu ugurintd a tipului de surditate a pacientului chiar daca, spre deosebire de :akdiometrie (masurarca auzului cu ajutorul unui echipament electronic), nu este decat o apreciere uproximativa realizaté de cate medic ACUPUNCTURA. Ramuri « medicinei tradi chinezesti constind in practicarea de intepituri cu ace in puncte precise le suprafetei corpului unui pacient,cu scopul dle w vindeca anumite boli sau de # provoca un efect analgeric onale ISTORIC. Chinezii sunt cei care au descoperit acupunctura inte ani 4000 si 3000 7 Hr.,claborind avast tehnick poate plecand de la observarea remisiunitor inexplicabite la eci Tiniti de sigeti sau ale celor torturati cu ace ascutite Practicares sa s-a rispandit in Frants incepand cu deceniul al patrulea INDICATI. Asa cum in China, in prezent, medicina ‘occidentald este mult practicata, acupunctura a dezvoltat si ca foarte bine in virile occidentale, cel mai adesea in completarea altor tratamente Indicatiile ei fin de aceleasi specialitati ca cele ale medicinei generale: de la reumatologie la pneumologic, trecind prin ginecologie (vomete din timpul sarcinii,dis- menoreele), gastroenterologie, otorinolaringologie (simuzite, rinolaringite, traheite eronice) sau unele tulburdri de comportament (nervozitate, trac, angoase, enurezis, afectiuni consecutive stresului). Ea este indicata in mod particular in caz de inflamatie, de spasme yi de dureri (nevralgii, migrene, dureri-fantomd ale amputatilor, mialgii, contracturd), in afara cazului unei leziuni organice importanteACUT Manifestarile alergice (astm, febra fanului) constituie, de asemenea, unul dintre domeniile de predilectie ale sc puncturi In fine, in caz de entorsé sau de accident muscular banal (Intindere), acupunctura permite o usurare a durerilor pacientulu Utilizatd pe scard larga in China, analge7ia acupunctu- rali, eronat denumiti anesterie prin acupuncturd, nu este utilizat in Occident decdt in obstetricd (nasterea fra dureri) iin stomatologie (ingrjiri dentare), incercrile de inlocuire 4 anesteziei prin acupunctur3, in cursul unor adevarate interventii chirurgicale, nu dau rezultate suficiente, dupa criteriile occidentale PRINCIPIUL. $-a demonstrat c% scupuncturaelibereazi in sistemul nervos central endorfine (hormoni cu efect analgezic). Mai mult, introducerea de ace, stimulind nervii periferici, ar distrage atentia de la durerea de baz Dupa medicina traditionala chinezd, ki influxul vital, circuld in corp in lungul 24 meridiane sau fini de inaintare, in legiturd unele cu altele. Pe lungimea fiecirui meridian se gisesc punctele-cheie. Ele se impart in 5 categori — punctele de tonificare, al céror rol este de a stimula 0 functie organic’ deficitard, — punctele de dispersie, al ciror rol este de a calma 0 functie organica ce sufera prin exces (hiperfunctie, hipersecretie etc.) — punctele surse care regleaz’; — punctele de alarma sau punctele Hérault, dureroase spontan atunci cand meridianul pe care se gisese este perturbat; — punctele de trecere, prin care se scurge energia vital atunci cdnd ea se afli in exces intr-un organ. ‘Acupunctura trateaz pacientul prin inserarea acelor in aceste puncte precise (787 in total). In functie de boalai, se stabilese temperatura acului, unghiul de introducere, igcarea de basculare sau de vibratie # acului in momentul introducerii Hui, rapiditatea introducerii sau retragerii acului, precum si durata de mentinere in aceasté agezare Unii specialist in acupunctura chiar recurg ls trecerea unui curent electric pentru a stimula deblocarea meridianului TEHNICI. Bolnavul trebuie si fie Iungit pe spate sau pe burt, Penetrarea acclor este putin dureroasd pe ansamblul corpului, mai dezagreabibi la extremititi. In general, mu trebuie si se depigeasct 15 pind la 20 ace pe sedinta de tratament. Profunzimea de implantare a for nu depiseste 3 sau 4 milimet Sedinfele dureaz’ intre 15 si 30 minute. Ele sunt prescrise, in general, in serii de cate 5 sau 10, in ritmul de o sedintd pe zi sau la fiecare doud zile cele, din wolfram sat ofe! inoxidabil, sunt sterilizate toate sau sunt de unicé intrebuintare, fiind aruncate dupa folosire. EFECTE NEDORITE. Riscul ce! mai grav al acupuncturii |-ar constitui transmiterea infectilor, in particular SIDA si hepatita viraki, daca aceasta nu s-ar preveni prin sterilizarea 14 instrumentarului dupa norme stricte sau, mai bine, prin folosires acelor de unica intrebuintare. Au fost descrise ccuzuri de riniri; acesta este unul dintze motivele de interdictie a practiciri acupuncturi de edtre nemedic interdictie valabilé in unele téri ca Franta, De altfel, acupunctura practicaté fri discernamant ar putea duce la pierderea beneficiilor unui tratament modern mai eficace. ACUT, -A. Care survine bruse si evolueazi rapid, atunci cind se vorbeste despre o boali. CO evolutie subacutd este mai putin brutaki: 0 evolutie supraacutd este extrem de rapidé si violenté ADAM (mar al lui), Proeminenté format de cartilagiul tiroid al laringelui,situatd in partea median’ a gatului ADAMANTINOM. Tumori recidivanti a maxilarelor, in general benign’. SINONIME: amelobalston, amelom. Localizat mai ales in regiunes molarilor si pe ramura ascendentd « maxilarului inferior, damantinomul distruge tesutul osos si gingia, dar nu duce la formarea de metastaze. Bolnavul este cel mai bine protejat fat de recidive prin ablatia chirurgicald a tumorit ADAM-STOKES (sindromul lui). Accident neurologic cauzat de o diminuare bruscd a irigtrii cerebrale. Sindromul lui Adam-Stokes atinge mai ales barbatii twecuti de varsta de 50 ani, La originea Iui se afl o incetinire extrema a ritmului cardiac, prin bradicardie sau bloc auriculoventricular, rispunzitoare de o oprire cardio- circulatorie SIMPTOME SI SEMNE. Caracteristica sindromului este sincopa spontand, nelegati de efort. Subiectul igi pierde bruse constienta: el este palid, inert, dar respira in permanent in pofida incetinirii sau disparitiei pulsului. El redevine constient dupa cateva zeci de secunde. DIAGNOSTIC $I TRATAMENT. Confirmarea acestei deregliri de conductie este obtinutd prin inregistrarea Holter (inregistrare electrocardiografic’ timp de 24 ore) gi prin inregistrarea fasciculului lui His (care asigur’ conductia influxului nervos pani in ventricule), prin sond& intracardiac, Cu scopul de a evita sincopele, ale c&ror consecinte pot fi grave, bolnavii beneficiaza de implantarea unui stimulator cardiac (pacemaker), care declangeazi contrac- {iile cardiace tn cazul opritii acestora. ADDISON (boalé a lui). Boald rara, cauzaté de afectarea glandelor suprarenale, conducdnd la un deficit total in aldosteron si in cortizon. SINONIM: insuficienta suprarenaliana tenta CAUZE. Candva, cauza bolii era indeosebi tuberculoza Astizi, cauza cea mai frecventd este retractia corticald (involutia.corticosuprarenalelor). Aceasta, care atinge ambele suprarenale, poate surveni izolat, in cadrul unui16 sindrom poliendocrin autoimun (anticorpii produsi de cate sistemul imunitar atacdnd glandele suprarenale), asociind tiroidita limfocitard cronic&, insuficienta ovariand, diabetul insulinodependent, sau poate fi legaté de_un deficit enzimatic al metabolismului acizilor grasi cu lant lung SIMPTOME SI SEMNE. Acestea se instaleaz progresiv: oboseala fizica si psihica, resimtite mai ales seara, pigmen- tarea maronie a piclii la plicile de flexiume, a zonelor de frictiune gi a mucoaselor, hipotensiune arterial, anorexic tendinta la hipoglicemie si o preferinyé deosebiti pentru sarea de bucitiri. DIAGNOSTIC. Se bazeaz’ pe absenta cresterii proportei de cortizon si de aldosteron la 0 or% dup injectarea de cortcotrofin (ACTH) si pe cresterea spontand a canttatilor de ACTH. Diagnosticul implicé cercetarea anticorpilor antisuprarenalieni, un bilant endocrin si general sio scano- ‘grafie a regiunii suprarenaliene EVOLUTIE. © insuficienté suprarenali acutd poate fi declansati de o agresare infectioasi,psihicd sau traumaticd, sau printr-o interventie chirurgical’, si este marcaté prin deshidratare, tulburari digestive (dureri abdominale, vom si diaree), Ea necesiti un tratament de urgentd. TRATAMENT. Se prescriu un tratament de intretinere, pe cale orala, pe toatd durata vietii si un regim alimentar normosodat. Tratamentultrebuie si fe suplimentat temporar in caz de agresiune sau de interventic chirurgicald, cu scopul de a preveni o insuficientd suprarenala acuta, ADENITA. Inflamatic a unui ganglion limfatic. SINONIM, limjadenita Oadeniti este cel mai adesea de origine infectioasa: ea poate fi viralé (mononucleozé infectious), parazitard (toxoplasmoza), cauzaté de un germene obignuit sau piogen (generator de puroi: adenita supurati cu aparitia de adeno- flegmoane), sau de baciul lui Koch (adenita tuberculoasa), Localizatrile obisnuite ale adenitei sunt pe gat, subsuoari, plica inghinali, dar unele sunt mui profunde, mediastinale sau abdominale, si pot comprima organele din veciniitate SIMPTOME $I EVOLUTIE. Cel mai adesea o adenitd nu provoacd nici un simptom. Uneori se manifesta prin dureri abdominale si febré. Boala cea mai caracteristic’, adenita mezenterici, frecvent de origine viral, se intalneste la copil, care simuleazi o crizd de apendicité TRATAMENT. Tratamentul consti in administrarea de analgezice, pentru a calma durerile, de antipiretice, pentru aseldea febra, gi de antibiotice cind infectia este de natura microbiani. ADENOFIBROM. Tumori benign’ care se dezvoltd pe o glanda si care este constituit’ dintr-o proliferare a ele- rmentelor glandulare (adenom) side tesut conjunctiv fibros (fibrom). Adenofibromul isi are sediul de obicei la Ja ovar. si uneori ADENOPATIE ADENOFLEGMON, Supuratic « unui gangtion infla- ator. ‘Adenoflegmonul formeaza un abves, superficial sau profund,circumseris sau dif ganglionard. Tratamentul con biotive ADENOGRAMA, Examen citologic (studiul celulelor) si bacteriologic (cdutarea germenilor) al ganglionilor superficial O adenograma este prescrisi pentru precizares originii infectioase, hematologice sau tumorale 4 unei adenopa ‘Adenograma se efectuewzi plecand de la prelevarea prin punctie a tesutului ganglionar, practicata cu ajutorul unui ac subtire ADENOIDECTOMIE. Ablatia chirurgicala a vegeta- tilor adenoide (hipertrofia amigdalelor faringiene ale lui Luschka), Adenoidectomia, denumita in mod curent operatie de vegetatii, este practicati la copilul care face in mod repetat olite acute sau care manifesta o importanti surditate de transmisie (din cauza unei atingeri a urechii medi sau cexterne). Practicati sub anestezie general de duraté seurti adenoidectomia nu necesité spitalizare si copilul poate reincepe si se alimenteze normal de a doua zi. ADENOM. Tumori benigni ce se dezvolti pe o glandi si care reproduce structura ei Un adenom poate atinge majoritatea organelor (ri san, prostati, fica, pancreas), precum si glandele endocrine si unele mucoase (colon, mucoasa uterina) DIAGNOSTIC. Se bazeazii pe palpare, pentru adenoamele superficiale, sau pe tuseul rectal pentru adenoamele digestive; ecografia confirma prezenta lor sau dezvaluie prezenta celor mai profunde. Caracterul benign al tumori este atestat de biopsie EVOLUTIE SI TRATAMENT. Uneori, adenomul evolucaza spre o tumor’ malign’, adenocarcinomul. Riscul este cu wat mai mare cu cit tumora este mai voluminoasé. Unele adenoame multiple sunt frecvent punctul de porn al unui cancer, mai ales pe colon. Tratamentul consti in ablatia chirurgicalé (pe organe) sau endoscopic’ (pe mucose). ADENOMATOZA PLURIENDOCRINA. Formare de adenoame (tumori benigne) pe doud sau mai multe glande endocrine. ‘Adenomatozele sunt afectiuni foarte rare a céror transmisie poate fi ereditara ADENOPATIE. Afectiune a ganglionilor limfatci, de origine inflamatorie, infectioasd sau tumoral. ( adenopatie se caracterizeaz’ printr-o adenomegalic (crestere in volum a ganglionilor).ADERENTA ADERENTA,. Unire unormali a doua tesuturi sau dows organe aliturate print-un fesut conjunctiv ‘Aderentele pot fi cauzate de o anomalie congenitala (aderenta preputului la gland, in fimoz’) sau pot si rezulte dintr-o ranire ori dintr-o arsura. Aderentele interne afecteazi cel mai des membranele seroase care ciptusese viscerele si cavitatile toracicd si abdominal. Ele pot constitui, de altel, origines unor dureri (aderenté intre ovar sau trompa uterina gi apendice), unei perforatit (aderenta veziculara lx colon, responsabili de un ileus biliar), unei ocluzi din cauza unei peritonite sau a unei interventii chirurgicale). in principal, se opereazii aderentele care antreneazi o steriltate(aderenta trompelor uterine cauzati de sechele de salpingita) sau 0 cluzie intestinal intestinale (aderenti: periton ADH. + Antiowneric (hormon). ADIE (sindrom al lui). Afcctiune neurologicd ce este caracterizata printr-o diminuare sau 0 disparitie a reflexelor osteotendinoase (contr: provocati prin lovirea tendonu ‘normale (pupil tonica), ctia involuntard a unui muschi iu) si prin eactii pupitare ADIPOCIT, Celuli a organismului contindnd lipide Adipoctee, sau celulele adipoase, se grupeazin lobuli si formeazd ceea ce se numeste in mod obisnuit grasime. ADITIV ALIMENTAR, Substanté naturala sau chimics adaugatéalimentelor inte-un scop stiintific sau tehnic precis, Reglementarea privind aditivii alimentari este foarte stricta in numeroase ri, indeosebi in Franta, unde a fost adoptati politica listei pozitive: nu sunt autorizate decit produsele care figureazii pe aceast list explicit si pentru © utilizare precis. Aceasti conceptie a fost reluatd de instantele Comunititii Economice Europene, ale ciror directive joacd un rol decisiv in acest domeniu., unde se confrunté conceptii stiinfifice, argumente pasionale si interese financiare A.D.N. > ACID DEZOXIRIBONUCLEIC. ADOLESCENTA. Perioadi « evolutici unui individ care face trecerea de la copilirie la varsta adult Adolescenta incepe la pubertate (citre 11-13 ani fa fete si 13-15 ani la baicti) yi este insofité de importante transformiri pe planurile biologic, psihologic si social TRANSFORMARILE FIZICE. Adolescents semneazii accesul la maturitates genitali, cu dezvoltarea gonadelor (glandele reproducitoare, ovarele gi testiculele) si a varac- terelor sexuale secundare (semnele exterioare ale diferentei intre sexe). Cresterea se accelereuz, mai intai Ia fete, mai trziu la baie. Vocea se schimba, morfologia se transforma dupa sexe, 16 8 La baieti, se integistreara o crestere a volumului testicular sia lungimii penisului,cu aparitia primelor ejaculiri. Masa muscular devine mai mare, umerii se litesc. Mai targiu incepe si se instaleze pilozitatea de tip masculin. La fete, uterul siovarele erese in volum. Ciclul menstrual succede, dup un interval de aproximativ 2 ani, primei rmanifestiri de formare a sinului. Formele se deevolté (sini, solduri, bazin), cu aparitia pilozitatii de tip feminin. ‘TRANSFORMARILE PSIHOLOGICE. Adolescenta este 6 perioad’ normald de conflicte, necesara unui echitibra ulterior, si a cirei complexitate nu se preteaza deloc unor discursuri prea generalizatoare. Totodati adolescenta poate Fi considerata ca 0 evolutie dinamicd, avand drept finalitate autonomia, identitatea si adaptarea sexuald. Adolescentul simte nevoia de a evada din eul siu, de a-si lirgiinteresele dincolo de cercul familial. Wentificdrit cu paringit i se suprapune identificarea cu insusi grupul de vars colectiv, .gasea Aici intervine clasicul ,conflict al generatiilor*. Dac tnirul se exprim’ prin afirmatti sau negatii tdioase, fi ai psa de contradictii, mu mai putin este in dezbateri, Adultul nu trebuie si confunde aceasti dorint de a dezbate cu provocarea. in pofida aparentelor, adole centul este necrutitor cu el insusi. in fata corpului sau, a ccapacititilor sale de seductie, el poate tri un sentiment de nesiguranti, chiar de rusine. In acelasi timp, el este torturat de reviviscenta com- plexelor infantile (oedipiene, indeosebi). Téndrul, dacd are inclimati spre revolt, e nelinistit de normalitate. Pentru el important si-l asiguri ci mijloacele de interpretare statis- it de relative, sunt depisite de calitatea experientei amoroase De asemenea, adultul nu trebuie si- destabilizeze prin ironie sau jend, in ce priveste problemele pubertitii sale {primul ciclu, acneea, particulurtitile formelor corporale), O masturbare, supap’ adesea culpabilizantd, un atasament homosexual trecdtor, care traduce cutarea idealizat a unui duplicat, a unui confident, nu trebuie blamate niciodata Datorité frnei pusi in fata eliberirii sexuale de teama de SIDA, de darea la o parte din structurile familiale, de incertitudinea viitorului profesional, adolescentul de azi, care nu mai beneficiaza de vechile sisteme de referintd, depinde cu atat mai mult de o cooperare yi de un dialog sincer cu adultul pentru a abords astfel de probleme ca: contraceptia (50% dintre adolescenti au primul contact sexual inaintea varstei de 17 ani; intre 7 si 1% din intre- ruperile voluntare de sarcind sunt practicate pe minore), prevenirea delineventei, a toxicomaniei, a tmbolndvirii de SIDA ete. Adolesventul are nevoie de adult pentru a-i vorbi de fericire, de sensul vieti. in acest fel, elanurile inimii gi spirtului, att de bogate in timpul acestel ,varsteingrate", Vor avea sansa si nu dispard odatd cu ea TULBURARILE ADOLESCENTEL w Tulburarile fizice care wrebuie Uepistate cu. prioritate privesc locomotia (scolioza), dint (cari, dentigia de minte)17 si piclea (acneea). De asemenea, trebuie supravegheate functiile vizualé si auditiva. Examenul ginecologie,atunci nd se dovedeste necesar, rebuie si fie explieutclar unei tinere fete. Tulburarile de greutate si de alimentatie pot fi legate de un surmenaj, de o lips de somn, dar si de 0 infectie necunoscuti (primo-infectia tuberculous’, 0 parazitoz%) wTulbwrarile de comportament sunt, de asemenea, variate dar — in general — benigne, desi ele supira anturajul. «Criza de originalitate juvenilit” trebuie si ne ingrijoreze mai putin prin excesele ei decat prin absenta ei. Retragerea insine, persistenta unui comportament copiliresc, mai les ddacii sunt insotite de un regres la invigiturd si de 0 disparitie a oricarei pliceri ar trebui in aceeasi misurd si alerteze plrinfi ca gio prea zgomotoasé ,furie de u trai", Astfel de semne preced sau insotesc adesea 0 depresiune, chiat 0 psihoz’, Toxicomania, deline venta, anorexia, bulimia, sinuciderea constituie alte riscuri preocupante. Uscwrea guri, continua de a bea, 0 roseati conjunctival’ pot trida ‘un consum de droguri. O fugi de acasé nu trebuie niciodaté nici dramatizatd, nici banalizatd. O consultare medi specializata, desi intotdeauna de dorit, nu aduce rezolvéri miraculoase. In toate cazurile, prognoza depinde de cali: tatea si soliditatea exemplelor parentale, care-] ajut pe adolescent si-si restabileasc’ constiinta propriei valori, si se jubeasc& pe sine pentru a-si iubi mai bine aproapele ADRENALINA, Hormon produs de glanda suprarenal’ ‘cu rol primordial in functionarea sistemului nervos simpatic. SINONIM: epinefrind. ‘Adrenalina este fabricati de regiunea medulari (centrala) a glandei suprarenale, Secretia sa este declangata de catre partea zis simpaticd a sistemului nervos autonom (vegetativ), ca urmare a unui stres, unei emofii, unui pericol ‘Adrenalina este unul dintre elementele de rispuns de apirare al organismului: stimularea aparatului cardiovascular (accelerarea bitailor inimii, hipertensiune, vasoconstrictie); dilatarea bronhiilor, cu facilitarea respiratiei; cresterea nivelului sangvin de glucozi, sursa de energie pentru celule, ‘Adrenalina actioneaza asupra celulelor tinti, fixandu-se pe DISFONIE APTA. Mi cel mai des pe mucoasa bu genital’ AMtele pot fi izolate sau pot si se integreze intr-0 bela mai general, aftoza. Dac’ originea lor este necunoseuta nu exist nici o indoiala cd revidivele lor, fourte freevente. sunt legate de factor’ infectioyi, hormonal alimentari side surmenaj. Ele se vindecd, de obicei, Piri a necesita trata ment, in vreo zece zile. SIMPTOME SI SEMNE. Evoluind in pusee,aftele pot fi de mirime fourte mic (aftele miliare) sunt uriase (uftele necrotice ale lui Sutton). Aftele bucale sunt uleerati rotund sau de form’ ovali, pe fond gilbui si nconjurate de un halow rogu inflamator. Ele afecteaza gingiile, marginea intern’ « buzelor si falcilor, marginile limbii. Aftele genitale, rar izolate, se observa in principal in boala lui Behget, in care cle sunt asociate la numeroase afte bucale TRATAMENT $I PREVENIRE. Tratamentul const in aplicarea de antiseptice, de anestezice locale si de antibiotive (tetraciclind), spalituri de gura antiseptice, aport de vita mine din grupul B. Masurile de prevenire clasive sunt importante pentru aftele bucale: 0 buni higien’ bucodentari si suprimarea alimentelor care declanseuza puscele: vaite tul, fructele uscate sat acide (nuci, alune ete.) si condi: mentele. > FEBRA AFTOASA ulceratie superficial’, dureroasé, observat Li si uneori pe mucoasa AFTOZA, Afectiune cronica ce este caracterizata prin pusoe de afte bucale sisau genitale Inaftoze, puseele de afte sunt asociate cu semne extra- mucoase (leziuni oculare, nervoase sau vasculare, febra. afectare a stirii generale) si recidiveazi la intervale mai mult sau mai putin apropiate 18 AGAMAGLOBULINEMIE, Absentd « gamaglobuline- for (imunoglobulinelor G, sau IgG, plasmative care joact rol de anticorpi) in singe Absenta gamaglobulinelor favorizeaza aparitia infec tillor bacteriene grave si recidivante. In toate cazurile, ‘ratamentul asocia7i o antibioterapie cu injectarea de gama- lobuline purificate AGENEZIE, Absenti totali sau partial a unui tesut, a unui organ sau a unei structuri din timpul vietii embrionare, datoratd unei cauze ereditare. Spre deosebire de aplazie (in care absenta organului este consecinta unei opriri a dezvoltarii in timpul vietii intrauterine), agenezia poate si insofeasc anomaliile altor cate din acelusi fot de velule embrionare, organe rezul DIAGNOSTIC. O agenezic este vizibild la ecografie antenatal’. Dupa nastere, alte examene confirma diagnos ticul: radiografia (radiografia toracied pentru agenezia pulmonard, radiografia membrului Superior pentru agenezia Ccubitusului sau radiusului), scanografia sau imageria prin rezonnl magneticd (agenezia corpului etc). Ageneziile, de orice fel, necesita avordarea asistentei in mediu specializat. AGEUZIE. Pierdere totald sau partial (in avest caz ve vorbeste de hipogeuzie) a simtului gustului Senzatiile gustative elementare sunt: Sirat, dulee, amar si acid. Senzatiile gustative mai elaborate se realizeazd prin interventia Simtului mirosului sia sensiilitti generale & gurii. in general, ageuzia este asoviata unei pierderi a simtului mirosului (anosmie). AGLUTINARE, Reuctic specific de aparare a organismului, earacterizata prin adunarea in mici grimezi a globulelor ros, bacterilor sau altor elemente, in prezenta anticorpilor corespunzitori Acest fenomen serveste in laborator la punerea in evidenta a diferitelor tipuri de antigene sau de anticorpi Hemaglutinarea, testul folosit in mod curent pentru determinarea geupului sangvin cdruia fi apartine un individ, se bazea7a pe acest principiu AGLUTININA. Anticorp cupabil si producé aglutinarew clementelor (celule, germeni, globule rosii etc.) purtdtoare ale antigenulu Aglutininele antibacteriene apar in senul subiectilor care «au fost in contact cu anumite bacterii. Acest contact poate Si fi fost spontan, in timpul unei infectii datoratd germenului cauzal (febra tifoid’) sau provocat’ print-o vaccinare (vaccinul TAB, contra febrei tifoide). Punerea in evidenté a aglutininelor la un nivel ridicat permite si se aluci dovada indirect « responsabilittt unui germene intr-o infect. Variaia acestor niveluri de agluti- impottiva ciruia el se indrewpt19 AGNOZIE, Incapacitate de 4 recunoaste obiectele, independent de vreun deficit senzorial DIFERITELE TIPURI DE AGNOZIE. Agnozia nu priveste, in general, decito singurd functie: auzul. pipaitul sau Vazul. Astfel, un obiect va putea fi recunoscut eu vizul si auzul, dar nu prin pipaire @ Agnozia auditiva este incapacitatea de a identifica zgomotele cunoscute, sunetele muzicale si limbajul vorbit, {in pofida unui suz normal W Agnozia tactila este incapacitatea Ue a recunoaste obiectele doar prin contactul acestora cu degetele Ww Agnozia vizuala este incapacitatea de « recunoaste cu ajutorul vizului,atunci efnd pacientul nu este orb, formele sau semnele cunoscute: obiecte, imagini, culo, ltere, cre etc. Cand pacientul este incapabil si identifice o fat ‘cunoscutd sau propria sa imagine ints-o oglinda, se vorbeste de prosopagnozic. AGRAFA. M pligilor ‘Agrafele se scot dupa 6-8 zile, dar, cu scopul de a obtine ‘ocicatrice cat mai delicatd, este posibil si fie desficute sau indepartate din doud in doud din a patra zi. Ele sunt adesea inlocuite prin benzi hipcradezive saw prin fire lama metalic uilizaté pentru suturarea AGRAFIE. Incapucitate de a srie, independentd de orice tulburare motorie AGRANULOCITOZA, Absentd in singe a gr: telor neutrofile (globule albe care intervin ‘impotriva agentilor infectiosi) aloci- in lupta AGREGARE PLACHETARA. Fenomen consecutiv aderirii plachetelor una de alta si le colagen (proteind a fesutului conjunctiv), sub efectul adenozindifosfatului pe care acestea il elibercaz’ Agregarea plachetar’ constituic etapa prealabil’i ‘coagulirii sangvine atunci cand este lezat un vas. Ea poate avea si efecte nedorite atunci cand se produce pe o placa de aterom: in acest caz favorizeazi constituirea trombusului (cheagului), care se desprinde gi astup un vas mic ce irig’ creierul, ceea ce constituie un accident ischemic tranzitoriu AGRESIVITATE. Tendinti de « se opune aproapelui sau de a-I ataca, in mod real sau inchipuit Agresivitatea se giseste in strdnsd legiturd facerea necesi e, stipanirex mediului si afirmarea de sine. Actele agresive sunt cele care retin cel mai bine atentia dutorits earacterutui lor spectacular si potential periculos (crizele de furie), dar agresivitatea poate Tua si ahe forme: atitudini (mimici,priviri), cuvinte(ironie, biel, amenintiri,insulte) sau halucinaii La originea numeroaselor tulburati mintale se ufla o agresivitate latent, cure dd nastere angoase si sentimentulu de vinovatie. Simptom al psihopatiei, agresivitatea se ALAPTARE intalneste in diferite boli psihiatrice: nevroze, psihoze si in toxicomanii,epilepsie ete Terapeutica agresivitatti xe bazewz mai intai de toate pe tratamentul cauzei sale, atunci end aceasta este Ccunoscuti (alcoolism, boali psihiatricd ete). Ea trebuie, de asemenea, si incerce amenajarca conditilor de Viatd si de igiend mintald a pacientului (actiuni pedagogice vizdnd consolidarea, prin punerea lor in valoare, a atitudinilor de toleranté, de intelegere). In toate cazurile, chimioterapia se dovedeste eficace: tratamentul sedativ cu tranchilizante gi cu neuroleptice. Uneori poate fi propusé o psihoterapie. AHILE (tendonul lui). Tendon cate asiguri insertia muschiului triceps sural (muschiul puternic al gambei) pe cealcaneu (osul cilediului). ‘Tendonul lui Ahile, cel mai voluminos tendon din organism, permite flexia plantari a gleznei. Foarte rezistent, acest tendon poate suporta o ineareiturd de 400 kilograme, PATOLOGIE w Ruptura subewnata a tendonului lui Ahile urmeazd unui fort violent si provoacd o rupere a {esuturior. Ea survine la sportivul adult al cdrui tendon este fragilizat print-o Ucgenerescenti a fibrelor fendinoase, Subiectul resirate © durere brutali si se prabuseste, absolut incapabil sau si alerge. El nu poate si stea in varful piciourelor deasupra cilediului se form Imobilizarea gleznei intr-0 gheatd gipsaté este nevesard pe durata a aproximativ 2 luni. Pacientul poate si faci din nou sport dup 4-6 luni. La sportivit de mare nivel sau in caz de recidiv’ se poate avea in vedere o operatie chirurgicald, + BURSITA, TENDINITA, TENOSINOVITA INS — ANTINFLAMATOR, AKINEZIE, Tulburare caracterizaté printr-o rarire a migcirilor spontane ale corpului sio incetinire a migcdrilor voluntare, in pregitirea lor sau in timpul executirii lor, manifestiri independente de vreo leziune a etii motorii principale. SINONIM: acinezie. CAUZE. Akinezia este unul din principalele simptome ale bolii lui Purkinson, Ea este consecinta leziunilor sistemulut extrapiramidal indeosebi a nucleilor cenusii centrali (mase de substantd cenusie situate in emisferele cerebrale) ALAPTARE. Mod de alimentare a nou-niscutului § sugarului in care laptele joaci rolul exelusiv sau principal. Periouda de alptate exclusiva se intinde in mod obignuit de la nastere pani la varsta de 2-4 luni. fn timpul acestei perioade, necesitiile copilului sunt deosebit de ridicate in api, energie (proteine, glucide gi lipide), in calciu si in fosfor, toate aceste elemente fiind prezente in lapte Alaptarea materna. Accasta este akiptarea la san. Laptele de mami este alimentul cel mai bine echilibrat pentru sugar (continutul in grisimi, elemente minerale,ALAPTARE oligoelemente si vitamine), Laptele fi aduce sugarului anticorpii indispensabili pentru a lupta impotriva infectilor in special a gastroenteritelor. De altfel,alimentarea sugarului la sin creeazi un rapontfizc si afectiv privilegiatintre maa si copil. De la primele ore dup’ nastere, glanda mamari secret tun lichid gilbui si vascos, colostr, foarte bogat in elemente antiinfectioase. Adevirata secretie lactaté apare adesea mai tarziu. Sénii devin adesea tari si durerosi. Primul supt este de o mare important’, deoarece de buna desfisurare a sa va depinde buna continuare a aliptatului, Ideal este si se ‘pun’ nou-ndscutul la sin Is 2 ore dupa nastere. Bebelusul trebuie sd prindd intre buzele sale intreaga arcold « sinului Dup& 5 minute de supt, mama il va pune la celalalt sin Supturile urmitoare sunt in general frecvente (in jur de 7 sau 8 in 24 ore) si dureazd inte 3 si $ minute pentnu fiecare sn. Este recomandat ca supturile si fie distantate putin cite putin, mai ales noaptea, astfel incat sa nu i se mai dew sugarului decat 6 supturi zilnice. IGIENA MAMEI. Ext indicat ca mama si se hrdnesci cu alimente bogate in proteine si in calciu (ce! putin un bitru de lapte pe zi sau echivalentul sub formi de produse lactate diverse) sisi se odihneasci regulat. Este sftuité si bea mult cel putin 2 litt pe zi, dar si evite consumul de bauturi alcoolice, cafes sau ceai. Tutunul poate provoca apnee Gntreruperi respiratori trecitoare) now-niscutulu Tnaintea fiecdrui supt, mama trebuie si-si spele mainile cu spun $i s& usuce varfurile sanilor pentru a evita riscul partici de crépéturi sau a unei infeeti. spire zilnica cu apa si sipun este suficienti. Un sutien cu deschidere fronlali ugureaz suptul si permite si se evite distensia {esutului conjunctiv de sustinere a sanult SUPRAVEGHERE. La sugar, ragaitul (eructatia), de la sfargitul suptului, este fiziologie si poate fi insotit de regurgi- tarea unei mici cantitqi de lapte. Se schimba copilul care adoarme apoi in mod natural si care se manifest adesca 3 ‘sau 4 ore mai tarziu pentru suptul urmitor. ‘In mod obisnuit, sugaru! are scaune de 4 sau de $ ori pezi,cu un aspect galben-auriu gi grunjos. Luareu in greu tate trebuie urmaritd regulat. in prima siptiman’, cantarirea se face zilnic. In continuare, este suficient sd fie cantarit 0 dati sau de dowd ori pe siptémana. Greutatea sugarutui reste cu 25-30 grame pe zi pan’ la 2 luni, upoi cu 2) grame pe zi pana la 6 luni INCIDENTE $I CONTRAINDICATIL Li inceputul lactatiei, obturarea sAnilor, durerousi pentru mami, poate impic- ica sugarul si sug in mod convenabil. Atunci este recomandabil si se utilizeze 0 pompi ,trage-lapte sau si se preseze sinul manual pentru a preleva excedentul de lupte. Crapiturile mamelonare, foarte durcroase, sunt destul de freevente. Tratamentul lor nu poate fi propus decat de cite medic. Ele pot fi protejate prin utilizarea unui mamelan artificial, De asemenea, este posibil si se tragii laptele cv pompa .trage-lapte” si si tie dat s sun biberon, stu in 20 Prevenirea crapaturilor consti int-o igiend locali riguroast si in aplicarea de creme protectoare neparfumate Incidente infectioase ca o limfangitd (inflamatia vaselor limfatice) sau un abces al sinului, care provouca fel durere mamari, negesiti un tratament cu. antibiotice al mame si o oprire temporard a aliptari. De altel, unele boli (SIDA, limfangita) pot fi transmise prin laptele matern Aldptarea propriului copil sau trimiterea laptelui ta un lactarium nu este permis, in aveste cazuri In cursul akiptri, se ajunge cdteodati sé se iba in vedere treverea rapid la uliptarea artificialé (din cauza unei insuficiente de lapte, de exemplu). Atuncii se administreact ‘mumei bromocriptina (inhibitor al prolactinei) Pentru a evita reactivarea secretiei lactate, nu trebuie tras lptele din sin. Aldptarea mixta. Acest mod de alimentare altermewzi aliptarea la sin cu cea cu biberonul ‘Cel mai adesea, secretia lactatd seade treptat. Pentru a evita 0 intireare prea brutal, mama poate inlocui atunci un supt cu un biberon de lapte la mijlocul zilei, apoi, dupa 3-4 zile de adaptarc, se suprimi un nou supt. Se va evita suprimarea a doud supturi unul dup altul si se va mentine de preferinta suptul de dimineata si, dacd este posibil, pe eel de seari La nastere, oprirea lactatiei poate fi obtinutd prin adm nistrarea de bromocriptini,. Mama trebuie si evite consumul de prea multe lichide. Ea poate recurge in mod exceptional sarea pieptului cu o band Velpeau. Atunci cd manna nu akipteuzi, ea foloseste lapte dietetic special, alaptat \rstei, nou-niscut Sau sugar, conformandu-se preseriptilor pediatrului, Numérul de biberoane este fixat in funetie de _greutates initia « copilului. Compozitia diferitelor tipuri de lapte artificial se apropic de cea a laptelui de mami. Laptele pentru prima varstd este inlocuit la capital a 6 luni prin laptele pentru varsta a doua, mai bogat in calcu si fier. Tipurile de lapte pasteurizat sau steriizat nu trebuie si fic avute in vedere fnaintea varstei de 1 an IGIENA A MATERIALULUI. Un set de biberoane si tetine permite si se aiba intotdeauna la indemand un biberon gata si fie incalzit. Pregitirea trebuie sd respecte reguli stricte de igiend. Exist doug metode: sterilizarea la cald si sterii- zarea la rece. Pentru sterilizarea lu cald se lasd biberoanele si tetinele in api adusi la fierbere 15 pani la 20 minute sau intr-o oald sub presiune (sau un sterilizator) timp de 5 pand la 10 minute. Biberoanele pentru ziua respectiv pot fi preparate simultan, spoi puse in frigider. Pentru sterilizarea la reve, biberounele $i tetinele sunt cufundate intr-o solutie antiseptic timp de aproximativ 30 minute. Foarte simpli, uceast metodi necesiti o clitire prelungitd a biberoanelor sitetinelor inainte de utilizare. Oricare a fi metoda alea ficcare biberon este reincalzit inainte de folosire fie la inr-un incdlzitor de biberoane. SUPRAVEGHERE. Este usnart deoareve cantitatea de lapte primita de copil este cunoseuti de parin(. Torus, greutatet21 copilului trebuie supravegheati, ca si scaunele, deoarece riscurile de diaree sunt mult mai mari, mai ales vara INCIDENTE. Incidentele sunt consecinta in principal, unei pregatiri defectuoase a biberoanclor sau unui lapte prost adaptat; diaree, eritem, stagnare a greutai, rire a numirului de uriniri, proastl digestie ete. Pe termen lung, unele proteine confinute in laptele de vacd (in particular Blactoglobulina si cazeina, care nu existi in laptele de mam) pot produce la copil reactii alergice ALBEATA. Opacitate mai mult sau mai putin inti comeei, adesea de origine cicatricealé CAUZE. Albeata poate fi consecinta unui traumatism al comieei (plagi satt arsurd) sau a unei keratite infectioase (herpes, abces al comneci). SIMPTOME. Albeata se manifest sub forma unei pete in general albe. Aceasti pati antreneai o scadere a acuitii vVizuale dacd ea este situaté in centrul comeei, pe axul vizual Albeata, care in principiu este stabil, se intinde in cazuri rare prin pusee inflamatorii TRATAMENT. Tratamentul, chirurgical consti in keratoplastie (gref’ de carnec). ALBINISM. Afectiune ereditari rari, caracterizati printr-o depigmentare total sau partial « pielii, pirului gi perilor. Frecventa albinismului este mai importanti la subicctit cu pielea inchisd la culoare. Accastd afectiune este cauzati de un defect al metabolismului melaninei si este curacy terizat& printr-o absentia acestui pigment care protejewi pielea de radiatile solare. Parul si peri albinosilor sunt albi i lor sunt 107, cu irisu! translucid de culoare gri albistrui. Acuitatea lor vizuali este mai putin ‘bund decat cea medie, Ei constituie subiectii eritemelor solare (insolatii) si ai atingerii mai frecvente de cancere cutanate in raport cu cifra normali. Ei trebuie deci si evite radiatia solari, si poarte ochelari cu lentile colorate gi aplice pe pile o crema solara cu mare grad de protectie ALBUMINA, Protein’ hidrosolubila sintetizati in ficat, constituind, impreunii cu globulinele. principalele proteine sangvine Albumina reprezinté 55% din toate proteinele plasmei sangvine, in care cantitatile de albumin’ (albuminemia) sunt in jur de 40 grame la litru ‘Ohipoalbuminemic (scaderea cantitatii de albuming din singe) poate fi cauzata de mai multi factori: un deficit in aportul alimentar in proteine, o dereglare a absorbtiei intestinale in cursul anumitor boli digestive, 0 anomalie a sintezei hepatice ca in cazul cirozelor, o pierdere excesi prin scuune si mai ales prin urind (albuminurie), Acest ultim ‘caz este consecinta trecerii, in mod normal in cantitate mica, a albuminei dar si a altor proteine plasmatice prin fltrul renal atunci c&nd rinichiul este wfectat, de exemplu, in cursul ALCOOL ETILIC unei hipertensiuni arteriale sau al unui diabet zaharat. Atunci se vorbeste de proteinurie Hiperalbuminemiile (cresterea nivelului de albumin in singe), foarte rare, sunt aproupe intotdeauna urmarea unei deshidratiri ALBUMINURIE. Prezenti « unei proteine, albumina, in uring ‘Acest termen trebuie si fie inlocuit prin cel de proteinurie (prezenta proteinelor in rind), deoarece in cursul bolilor de rinichi toate proteinele (si nu doar albumina) sunt deteetate in uring ALCALINELOR (sindrom al). + BuANETT(sindrom al iui). ALCALINIZANT URINAR ~ (modificator al), PH-ULUI URINAR ALCALOID. Substanti azotati de origine vegeta proprietati terapeutice sau toxice. Alcaloizii sunt adesea baze puternice combinate cu acizi, extrase din diverse plante (belladon&, mac, brebenoc etc.) sau obtinute prin sintezi Unii alcaloizi sunt utilizati ca antispastice digestive, colinergice, anticanceroase, analgezive, antipaludice sau santigutoase ALCALOZA. Tulburare « echilibrului acidobazic al ‘organismului, corespunzind unei diminuari a concentrati¢i de acid in plasma si in lichidele interstitiale (lichide ale sectorului extracelular, cu exceptia sectorului vascular, in care se scald celulele) ALGOOL ETILIC, Substanti lichida ce cuprinde 0 structurd chimic& numita hidroxil (formaté dinte-un atom de oxigen si un atom de hidrogen), intré in comporitia biuturlor alcoolizate; utilizat ca antiseptic. SINONM: etanol. Alcoolul aduce mult energie, 3) kilojouli (7 kilocaloii) pe gramul de alcool. El este rapid transformabil in grtsimi EFECTE NEDORITE. Actiunea alcoolului asupra siste- muluinervos modific’ functionarea acestuia, fr ca subiectul sa fie in mod necesar constient: inkiturarea inhi- bitilor psihologice, conducdnd adesea la comportamente peiculoase; relaxarea, continuati de o stare de somnolenga cuforia, increderea in sine putnd si fie urmati de 0 oboseaki side o dispozitie depresiva; diminuarea capacititilor de con- centrare si de judecata. Performantele psihice si reflexele sunt alterate incepnd de la 0 alcoolemie (concentratia de alcool in snge) de U.S grame pe litru. Un consum excesiv de alcool antreneazi starea de betie care se traduce prin oma si tulburari respiratorii, complicate cu 0 coma isi tiled" (alcoolism acut), $i numezoase leziuni organice pe termen Jung (alcoolism cronic). In cazul unei come etilice (se spune cd subiectul este beat mort), poate surveni moartea prin colaps sau asfixieALCOOLEMIE Alcoolulinteractioneaza cu numeroase medicamente: el Poate diminua efectele lor (in cazul unora dintre antibiotice, sau poate si le amplifice (rise crescut de somnolenti in asocierea cu tranchilizantele, analgezicele, antitusivele. UTILIZARE TERAPEUTICA. Sub o formi improprie consumului (alcool denaturat sau modificat, adicd cu adugarea unei substante colorante), alcoolul etic se util zeazi ca antiseptic contra bacteriilor, doar pentru piele si fn absenta oricitei pligi. El este comercializat in grade diferite de diluare: 90,70 sau 60% in volum, Forma 70% fn volum (70 millitri de alcoo! dius n 30 millitri de ap’) asiguri cea mai eficienti asepsie (comparativ cu celeks ‘concentratii) ALCOOLEMIE. Continutul in alcoo! etlie al sangelui Alcoolemia este indicatorul cel mai precis pentru aprecia importanta unei ingestii de alcool. Se considera ci dincolo de 0,50 grame pe litru pot apirea anomalii de ‘comportament. Betia corespunde unor valori de Ia 1 la 2 grame; dincolo de 3 grame, poate surveni o coms. Totusi, valorile alcoolemiei variazi in functie de mai multi factori: ‘gradul alcoolic, cantitatea ingeratd in raport cu varsta si cu greutatea corporali a subiectului, momentul ingestiei (pe ‘nemancate sau in cursul unei mese) si natura alimentelor ingerate in acelasi timp cu alcoolul, sexul si starea de sdndtate a subiectului. Legislatia defineste 0 valoare a alcoolemiei de la care plecind conducerea vehiculelor este interzisi, Aceas valoare variaza dupa tard de 1a (120 Ia 0.80 grame la litru. In medie, 3 pahare de vin rogu sau 2 pahare de bauturi mai alcoolizat sunt suficiente pentru a crest nivelul alcoolemici dincolo de 0,50 grame la litru ALCOOLISM. Dependent fata de alcool si ansamblul manifestirilor patologice care rezulti de aici. SINONIM: etilism. Termenul de alcoolism desemneazi deci cintele patologice ale unui consum excesiv si prelungit de alcool (alcoolopatie), cat si dependenta de alcool (aleoolo- dependenta), Incidenta alcoolismului creste in lume de ani de zile. {n societitile industrializate, alcoolismul constituie a treia cauzd de deces dupa afectiunile cardiovasculare si diferitele tipuri de cancere. Personalitatea alcoolicului a dat loc unor numeroase investigatii (psihanalitice, genetice, sociologice): se retine desea o identificare a efectelor diunatoare ale unui tat, ale unei mame, concomitent trsnici si supraprotectori, ceca ce ar antrena 1a subiect un sentiment de nesiguranta, 0 NUTR enT, NUTRITEE ALIMENTATIE ENTERALA. Alimentatic pe cale diigestiva, SINONIM: gavaj. Alimentatia, saw nutrifia, enterald este util bolnavilor la care aporturile alimentare sunt imposibile, insuficiente sau ineficace pe cale oral, dar al cAror intestin rimane functional TEHNICA. Alimentatia enterald este realizati cu ajutorul tunei sonde, in general nazogastricd (introdusé prin nas pan in stomac), dar cure poute fi introdusd si prin gastrostomie sau jejunostomie (printr-o deschidere practicatd in faringe, stomac sau jejun), Administrarea de nutrimente, continua sau discontinu, este controlats printr-o pomp cu debit reglabil,fixi sau portativi, eventual dotati cu un dispozitiv de agitare si de ricire (nutripompa), ~ NUTRIMENT. ALIMENTATIE PARENTERALA. Alimentatie pe cale intravenousd Alimentatia, sau nutriia, parenterald este utla bolnavilor Ja care aporturile alimentare sunt imposibile, insuficiente sau ineficace pe cale orald sau enterali (pe cale digestiva). Eficacitatea sa este dovedit sau sugeratd in gastroenterologie, in reanimare iin chirurgia greaALOPECIE TEHNICA. Se introduce un cateter fie intr-o venii perifericdi (antebrat) pentru aporturile moderate s/sau de scurti durati, fie intr-o ven’ profunda (subclavia sau jugulara intern) pentru aporturile prelungite sisau importante. Solutile nutritive, conditionate in flacoune sau in pungi (acestea din urma limitand riscul infectios si permitand alimentarea parenteralé la domiciliu), sunt administrate cu ajutorul pompelor de perfuzie continu’, cu debit precis si reglabil dotate cu dispozitive de siguranti. > NUTRIMENT ALOPECIE. Cidere totalé sau parfald « pirului sau perilor datoratd varstei, unor factori genetici sau constituind Uurmarea unei afectiuni locale sau generale. SINONIM:psiloca ‘Alopecia se poate intilni ata la birbati ct sila femei Alopeciile necicatriceale. {n wlopeciile necicatriceale, cresterea plrului este inhibati firé « exista vreo leziune a pielii capului. fn functie de cauza lor, aceste alopecti pot fi reversibile, Dupa cit este de extinsi caderea parului, se disting alopeciile localizate de alopeciile difuze. @Alopeciile necicatriceale localizate sant reprezentate, in principal, prin pelad si chelbe WAlopeciile necicatriceale difuce au cauze foarte diferite Alopecia seboreicd, numiti si alopecie androgeno- genetic sau calvitia comung, este consecinta unui exees de androgeni (hormoni masculini), Este cea mai freeventi dintre alopecii. Ea incepe la nivelul timplelor si cununei, unde parul este mai subtire si este inlocuit in mod progresiv de catre puf. Acest tip de alopecie priveste in mod obignuit barbatii, dar poate atinge si femeile in momentul rmenopauzei sau ca urmare a tratamentului unui fibrom cu aandrogeni Alopeciile necicatriceale difuze pot,de asemenea, si fie Uurmarea unui soc nervos sau a unui stres (avort, soc psiho~ logic — afectiv sau profesional —, surmenaj, interventic chirurgical’, nastere). Numeroase medicamente (anticougu- lante, anticonvulsivante, antitiroidiene, beublocante,hipo: colesterolemiante, retinoide, anticanceroase) sunt adesea responsabile de 0 cidere difuzd a parului. Maladiile infec fioase cu febri' mare (gripa hipertermic, infectia bronsici, scarlatina), tulburirile endocrine (diabet, hipotiroidie, hipertioidie) si bolile metabolice (anemie, carenta de fier, regimul de slabire) pot antrena o alopecie trecitox In sfarsit, agresiunile mecanice sunt responsabile de alopecie: perierea violenta, vopsirea pirului, permanentele, spalirile prea frecvente sau tricotilomania (ticul care const {n smulgerea unor smocuri de par, care se observ mai les la copii). Totusi, se intimpl ca uneori si nu fie depistati nici 0 cauzd. TRATAMENT. Tratamentul alopeciei necicatriceale este celal afectiuni de origine (disbet, anemic, stres ete.).A fost ‘ropus& prevenirea cAderii plirului in urm unei chimioterapii anticanceroase, cu casca sau refrigerare local; din nefericire, aceste rezultate rman adesea deceptionante Femeile afectate de alopecie seboreic# pot urma 0 curt 26 hormonala pe buzi de estroprogestative sau antiandrogeni jin toate cazurile trebuie respectati igiena pielii capului; spilarea bland cu sampon o dtd sau de doud ori pe ‘iptimin, suprimarea sau distantarea manipulitilor chi- gresive (permanente, vopsii) ‘Tratamentele generale bazate pe vitaminele din grupul B pot yjuta. Eficacitatea minoxidilului,intrebuintat local sub formii de solutii (dowd aplicatii pe zi timp de 6 luni), este temporar satisficitoare, La incetarea tratamentului, parul cade din nou, dar tratamentul poate fi reluat. Grefele de pair constituie singurul tratament eficace al alopeciei sehoreice Alopeciile cicatriceale. Alopeciile cicatriveale sunt ccaracterizate print-o distrugere definitiva a foliculilr pilos desea de origine inflamatorie, Pielea capului este atunci netedi si lucioasd, Aceste alopecii pot fi fie congenitale (aplazia pielii capului, Keratoza pilard decalvant si atzofi- anti ete), fie dobindite, si atunei in urma anumitor boli infectioase (favus, sifilis), autoimune (lupus eritematos, sclerodermie, sarcoidozi) sau metabotice (amilozd), unor dermatoze bigicate sau unor cancere (epiteliom bazo- celular), Unele rinii (arsurd, radiodermic) pot, de asemenea, si provoace © alopecie cicatriceali. > CALVTE, (CHELBE, PELADA, ALPERS (boald a lui). Boali care se manifesta la copil, dupi o period de dezvoltare normali,printt-o degenerescent a substantei cenusii a creierului si creierului mic (cortexul si mucleii cenusii) ALPORT (sindrom al ui). Sindrom care asocizi o boul renaki (nefropatie ereditard), o atingere auitiva si, uneori, leziuni ocular. ‘Nu existi nici un tratament specific al sindromului lui Alport, daci e vorba de surditate sau de nefropatia in sine, Aceastd nefropatie evolueazi, in general, spre o insuficienté renala cronicé, trataté prin hemodializé (purificarea singelui prin filtrare printr-o membrana semipermeabili) ALUMINIU, Substantd care intd in compozitia pansamentelor si antiacidelor digestive. Aluminiul medicamentos se prezinti sub forma de fosfit sau hidroxid, eventual asociat cu alte produse ca magnezil Proprietitile sale antiacide 11 fac si fie preseris pentru iratamentul de completare al durerilor de stomac si de esofug, Efectele sale nedorite sunt 0 constipatie si 0 diminuare 4 absorbtiei digestive a fosforului alimentar sau a anumitor medicamente. ALUMINOZA, Boali respiratorie provocati de inhalarea si fixarea in pliman « pulberilor de aluminiu metalic (bauxiti). ALUNITA ~ Lenrico.7 ALVEOLA DENTARA. Cavitate a oasclor maxilare in care este fixat un dinte ALVEOLA PULMONARA. Cavitate naturald prezenti fn fesutul fobulului pulmonar. Elemente terminale ale ramificatiilor bronsice, alveolele pulmonare constituie sediul schimburilor gazoase ale pliminului. Astfel, in alveoli aerul dio parte din oxigenul slu pentru a transforma sangele venos rosu inchis in singe arterial rosu aprins. Aerul continut in alveoli se imbogiteste atunci in gaz carbonic (CO,), evacuat prin expiratie. ALVEOLITA DENTARA. Infectic a ulveolei dentare. SINONIM: periastita alveolodentara. ALVEOLITA PULMONARA. Inflamatic a alveotelor pulmonate. CAUZE. Dup’ cauza lor, se disting mai multe tipuri de alveolit{ pulmonari. 0 alveolité de origine infectious — cazul cel mai freevent — este numiti pneumopat bacteriand. Unele alergene respiratorii (dejectii de pasiri, rmucegaiuri de fan etc.) sunt responsabile de 0 alveolita numit4 pneumopatie de hipersensibilitate, numitd de asermenea si boala crescitorilor de pasiri. Alveolita fibrozanti este 0 boali de cauzi necunoscuté, probabil autoimuni,cu interventia posibild a factorilor genetici. Alveolita radica, inflamatie cauzaté de expuneres la radiatii este o compli- cafie rari a radioterapiei cancerelor de plimin sau de sn. SIMPTOME SI DIAGNOSTIC. Alveolita antreneazi cel mai des tulburir respiratori (gifaiald la efort gi tse uscatl) Clinic, alveolita se traduce prin ralurilocalizate la auscultare i printr-o reducere a capacititii respiratorii. In caz de alveoliti alergicl, suprimarea alergenului rixypunzator de boald este indispensabili si poate antrena ea singura vindecarea ALZHEIMER (boalé a lui). Afectiune neurologic ero- nicl, cu evolutie progresiva, caructerizati printr-0 alterare ireversibili a intelectului care ajunge la o stare dementia Boala lui Alzheimer se traduce printr-o degenerescenti nervoasi cu evolutie inevitabil’, cauzata de o diminuare & numirului de neuroni, cu atrofie cerebral si prezenta plicilor senile" ISTORIC. in 1906, neuropatologul german Alois Alzheimer a descris alterdrile anatomice observate in creierul unei paciente de 51 ani atinsi de dementé, halucinatii si tulburiti de orientare, De atunci, s-a definit boala lui Alzheimer ca © dementi presenili (putind apires inainte de 65 ani). Conmunitatea stintficd reuneste astizi sub denumirea de adementi de tip Alzheimer” boala lui Alzheimer stricto sensu $i dementele senile FRECVENTA. Boala lui Alzheimer este cca mai obismuiti dintre demente. Frecventa sa global, dupa 65 ani, variaza fntre 1 si 5.8%. Ea creste cu varsta, atingdnd 10% dupa ALZHEIMER 85 de ani. Aceastd bouli riscd si devin, odati cu cresterea continua a sperantei de viatd, o adevaratd problemi sociald. in pofida eforturilor intreprinse pentru a mari numérul centrelor de primire, acestea sunt insuficiente ea mumat pentru a gizdui persoanele lipsite de autonomia lor si care na pot fi ingrijte de catre cei apropiati CAUZE. Acestea riman necunoscute. Au fost formulate mumeroase teorii, dar nici una dintre ele nu este pe deplin satisRicitoare sau complet verificatd 1 Ipoteca neurochimica se bareazi pe o diminuare a nivelurilor unei enzime, colin-aceti-transferaza, in diferite zone ale creierului (cortex si hipocamp), Acest deficit ar antrena o diminuare a cantititii de acetileolind, un neurotransmititor(substant chimicé asigurdnd transmiterea influxului nervos), dar nu explica degenerescenta nervoust, [poteza genetica se bazeari pe studiile epidemiologice ccare indic& existenta unor antecedente familiale ale boli la 15% dintre subiectit atingi. In aveste familii se constatd, de asemenea, o crestere a probabilititi de nastere @ unui copil eu trisomie 21 (mongolism),firk ca si se post determina raliunile unei astfet de asocieri 1 Ipoteza virala este starnita prin anatogia cu boala lui Creutzfeldt-Jakob, 0 boalé cerebralé rari care tinge persounele virstnice. Totusi, daci exist un agent infectios raspunzator de boala lui Alzheimer, el ar avea nevoie de un anume context genetic, imunitar sau toxic pentru a se manifesta 1 Ipoteza imunologica se bazewza pe diminuarea globali 3 numirului de limfocite circulante si pe prezenta crescuti 3 autoanticorpilor. Totusi, aceste perturbiri sunt freevente cou inaintarea in varsta in afara oricdrei demente. Ipoieca vasculara si metabolica este sprijinité de o reducere a debitului sangvin cerebral, a oxigenirii singelui side capacitatea sa de acapta glucoza. Totusi,aceste deficite pot fi consecinte si nu cauza deterioririi cerebral. 1 [poteza toxica se bazew2i pe cresterea nivelurilor de aluminiu in creier. Dar concentratiile de 5 ori mai mati intilnite la cei dializati nu produc degenerescenti nervous © /poteza radicalilor liberi se sprijind pe faptul ci ‘imbatranirea este consecinta, in parte, efectelor distructive ale acestora. Ea constituie actualmente obiectul a numeroase corcetiri SIMPTOME S$! SEMNE. Inceputul bolii este, in general, discret, marcat prin simptome banale, Expresia lor variaza mult de la 0 persound la alta, Importanta tor se agraveaz, in general, cu timpul. = Tulburarile de memorie constituie primul simptom al boli. Ele pot fi izolate gi pot dura mai multe luni sau mai multi ani, Bolnavul nu mai reuseste si-si aminteascé numele unei persoane sau al unui loc desi ii sunt bine cunoscute Se pot constata, de asemenea, tulburiri de orientare in timp siin spatiu, Abia mai trziu tulburdrile de memorie afecteazi faptele vechi (incapacitatea bolnavului de a evoce faptele importante ale viet sale), cunostintele dobandite in anii de scoala sau ai vietit profesionale si bagajul culturalAMALGAM DENTAR Tulburarile de comportament sunt, si ele, relativ precoce dar pot si nu fie remarcate decat tarziu. O indiferent’, 0 reducere a activitgii sunt constatate adesea; cle reprezinté 0 reactie a bolnavului la tulburirile sale de memorie, dar atest adesea gi un sindrom depresiv. Tulburiri de caracter (iritabititate idei de persecutie) pot, de asemenea, si apari wTulburarile de limbaj(afazie) trec adesea neobservate la inceput: bolnavul isi cauti cuvintele, utilizesza frecvent perifraze si cuvintele valabile in orice imprejurare. Mai tirziu, afazia este neindoielnici: discursul este putin informativ sau incoerent, spar inversiuni de silabe sau de cuvinte, Se instaleazd tulburdri severe de intelegere a Jimbajului wTulburarile de comportament motor se manifests printr-0 dificultate de a efectua gesturi cu toate ci ele sunt cotidiene (Si se imbrace, si tind o furculita) atunci cénd nu este afectat de vreo paralizie. w Tulburarile de recunoastere a fetelor nu mai permit pacientului si-i recunoascd pe cei apropiati, chiar si se recunoasca pe sine inte-o oglindd. Uneori, boala debutewzi prints-o stare confuzionali spontand sau declangati de lusrea uno medicamente (anticolinergice in particular), 0 boald sau un yoe afectiv (disparitia cuiva apropiat, schimbarea domiciliului etc.) EVOLUTIE. Evolutia bolii lui Alzheimer este treptaté. In faza cea mai avansat, bolnavul a pierdut orice autonomie si trebuie si fie asistat in toate actele vietii sale cotidiene ‘ca mersul, sculatul, mncatul sau efectuarea toaletei. Adesew este inevitabild 0 incontinent totala. TRATAMENT. Actualmente nu existi vreun tratament specific al bolii lui Alzheimer, dar pot fi avute in vedere {ntotdeauna ingrijiri paleative care s& diminueze simpto mele. Unele antidepresive pot fi prescrise pentni a ameliora dispozitia bolnavului si a diminua starea sa de anxietate, dar trebuie evitati mai ales utilizarea antidepresivelor triciclice din cauza proprietitilor lor anticolinergice. De 0 ‘manierd generalé, trebuie sd fie exclus orice medicament anticolinergic. De fapt, esents tratamentului se bazeaza prin luarea in responsabilitate a bolnavului de cdtre cei apropiati {ntr-o prima etapa, daci este posibil, sau de edt un ajutor Ta domiciliu. In toate cazurile, autonomia pacientului si ‘menjinerea lui la domiciliu trebuie si fie prelungite eat mai ‘mult timp posibil, Spitalizarea trebuie avutd in vedere doar jn ultima faz a bolii, Numeroase studii se ald in curs pentru a evalua eficacitatea diverselor terapeutice vizand, particular, si remedieze, desi doar superficial, carenta in acetilcoling, ine care tacrina (admisd recent in SUA iin Franta), care, in doze moderate, a permis, in unele cazuri si se atenueze simptomele boli AMALGAM DENTAR. Material utilizat pentru obturarea cavitatilor aflate pe premolati si pe molurii curiat ‘Adaptarea sa festi la peretii dentari si bunele sale proprietiti mecanice il fac cu totul indicat pentru restaurarea dintilor posteriori, supusi la presiuni mari. Aparitia amal- 2B {gamelor cu mare continut de cupra a permis si se intarzie ccoroziunea materialului sisi se amelioreze comportarea sa in timp. AMBLIOPIE. Pierdere partiali sau relativi a acuititi vizuale (cea care permite formarea pe retin’ 4 unei imagini clare, deshusite, bine fovalizate) Se disting ambliopiile organice, urmare a unei leziuni a globului ocular (traumatism, intoxicatie sau infectie) sau 4 clilor optice cerebrale, gi ambliopiile functionale, con- secini a unei deregliri a vederii binoculare, fird leziune organica. In folosirea obignuitd, termenul de ambliopie acoperi ambliopiile functionale DIAGNOSTIC $1 TRATAMENT. Ambliopia functional poate fi reversibild dacd este diagnosticaté si tratatdinaintea varstei de 6 sau 7 ani, inainte ca reflexul binocular (echilibrul vizual intre cei doi ochi) sii se fi stabilit. Depistarile precoce permit detectarea ambliopiilor functionale inc’ din _ copilarie, In afara tratamentului adecvat al unei cataracte sau al unui ptozis, tratamentul ambliopiei consti, intr-o primi tapi, in corectarea ametropiilor existente, apoi in corectarea ochiului ambliop. Tehnica cea mai utilizatd constd in obturarea ochiului neatins timp de cateva ore pe zi cu scopul dea stimula acuitatea vizualé a ochiului ambliop. Aceasté ocluzare trebuie totusi supravegheati,, deoarece, la randul lui, ochiul normal poate deveni ambliop pe masuré ce acuitatea vizuali a celuilalt ochi se restabileste. fn caz de strabism, se practic’ adesea o interventie chirurgicald asupra muschilor pentru a repune ochiul deviat pe axa bund. AMBULATOR. Se spune despre un act chirurgical, despre un tratament ete., care permite mersul si ansamblul activititilor care sunt legate de avesta, AMENOREE. Absentd « fluxului menstrual. ‘Amenoreea primara inseamné absenta aparitiei luxului menstrual la varsta obignuiti a puberti vrsta de 13 ani). Amenoreea secundar’ inseamnd disparitia fluxului menstrual timp de cel putin trei luni la 0 femeie care anterior a avut ciclu (a se face deosebirea de spanio- menoree, adic de raritatea si spatierea excesiva « men- struatiilor) ‘Amenoreea primara. Foarte adesea este vorba de 0 simpli intarziere pubertard. Mai rar, cauzele pot si fie 0 malformatie congenitald, 0 insuficient ovarian’ primitiva (sindromul lui Turner) sau 0 boald hipotalumohipofizari (adenom hipofizar). Diagnosticul ginecologic se bazeaz’ pe existenta sau absenta caracterelor sexuale secundare, examinarea organelor genitale gi mAsurarea gonadotrofi- nelor hipofizare (FSH, LH). Amenoreea secundara. in fata unei amenoree secundare, se evoc’ mai intaio sarcing (amenoree gravidica), dar si absenta ciclului dupa incetarea unet contraceptiihormonale, care se poate prelungi cdteva luni. Dac nue nevoie de mai mult, diagnosticul este orientat prin elemente clinice: variatii ponderale, bufeuri de cildurd, galactoree, semne de hiperandrogenie (pil nee), cefalee, tulburdri de vedere si alte semne evocind o boal endocrind Un test cu progestative (hormoni care provosci venirea ciclului dup& 10 zile de tratament) permite si se aprecieze secretia de estrogeni. Dozarea prolactinei serveste la diagnosticarea cauzelor hiperprolactemiei. Cand acest prim bilant este negativ, misurarca nivelului de gonadotrofine permite si se distingd dow’ cauze: insuficientele ovariene si disfunctile hipotalamobipofizare. In sfarsit, amenoreea este permanent dup’ menopau sau dupa histerectomie. TRATAMENTUL AMENOREEI. in majoritatea cazurilor de amenoree, descoperirea cauzelor permite instituirea unui tratament, de tip chirurgical sau hormonal. ESTROGEN, GONADOTROFINA, TURNER (sindrom al lui) AMETROPIE, Anomulic « refractiei oculare perturbind claritatea imaginii de pe retina (miopatie, hipermetropie, astigmatism). AMETEALA. Tulburare caracterizati printr-o alterare a simturilor putind evolua spre o pierdere a stiri de con- tient’. O ameteali este cel mai adesea benign. Ea poate fi ‘consecinta unei hipotensiuni ortostatice (scidere momentat 4 presiunii arteriale atunci cnd se trece rapid din pozitie culeatd sau asezati la pozitia in picioare), unei indispozitii vagale (incetinirea frecventei cardiace gi cdderea presiuni aterale) unei hipoglicemii (scdderea concentratiet de zahir fn singe), unui vertij paroxistic benign, ficdnd si fie clutati o origine otorinolaringologic4, unei emotii puternice, unei insuficiente vertebrobazilare (artroza coloanei vertebrale, antrenind o amefeali atunci cnd capul se apleaci pe spate, prin comprimarea unei artere, aceasta, Ia randul ei, adesea fiind ateromatoasa). Ameteala poate avea si alte cauze, mai rare dar mai serioase: 0 tulburare a ritmului sau a conductiei cardiace; ‘un accident ischemic trec&tor (obstructia partiald sau inter. mitentd a circulatiei cerebrale); un hematom intracerebral, mai ales dup un traumatism, sau o tumoré cerebral Amefelile cele mai benigne dispar in stare de repaus. Persistenta lor, evolutia tulburirilor spre vertije indicd o agravare si consttuie o invitate fa un consult medical AMFETAMINIC, ~ ANoRExiGEN. AMIANT. Mineral compus din silicat de calciu gi siieat de magneziu. Proprietitie izolante ale amiantului, termice si fonice cexplicd utilizarea sa frecventd in industrie. Inhalarea intensi $i prelungiti a pulberilor de amiunt sau de asbest (numele dat fibrelor usor colorate, verzui sau cenusii datoriti AMIBIAZA prezentet impuritiilor, spre deosebire de termenul ,amiant*, care desemneaz& fibrele albe si stralucitoare) este rispunzitoare de asbestoz’, una dintre cele mai importante boli profesionale pulmonare. Ea mai poate duce la aparitia plicilor de ingrosare « pleurei (membrana care ciptuseste toracele gi inveleste plimanii), la calcific&ri ale diafragmei, la efuziune pleural, lu un mezoepitetiom (tumori a pleurei), chiar la un cancer brongie AMIBIAZA. Boali parazitari cauzati de infestarca cu amiba Entamoeba histolytica. Amiele sunt protozoare din clasa rizopode, constitute dintr-o singura celula mobild care se poate inconjura de un invelis subtte sisi formeze astel o sferd de cdtiva microni sau zeci de microni in diametru: chistul amibian. ‘Aceastii bouli priveste mai ales regiunile tropicale cele mai sirace, lipsite de canalizare, de latrine, de ap’ pota- i unde folosirea dejectiilor umane ca ingrigimant este ‘practic obignuitd. Ea survine mai ales ta cilitori, in timpul ‘sederii in / sau al intoarcerii din t&rile tropicale, care nu pot urmari regulile de igiend alimentara CONTAMINAREA. Boala se contracteazi prin ingestia de chisturi amibiene care contamineazX apa, fructele sau egumele. Amiba atinge intestinul gros gi se instaleazd aici (cel mai adesea in colon), mai intdi la suprafata mucoasei: spurtitor sindtos", subiectul nu prezintd atunci nici un simptom; totusi, materile lui fecale contin chisturi infec- fioase susceptibile si contamineze alte persoane. Intr-0 a dou etapa, amiba se implanteazi in grosimea peretelui intestinului gros: atunci se declard amibiaza propriu-2isd. SIMPTOME SI EVOLUTIE. Amibiaza se manifesti printr-o dizenterie (diaree dureroasd cu pierdere de singe): se vorbeste atunci de dizenteria amibiand. Complicatiile grave si destul de freevente, amibiaza hepatic’ si abcesul amibian al ficatului se manifest printr-o febri, o durere a ficatului (organ care adesea creste in volum) si o jen respiratorie. Abcesul ficatului poate si se rupi sau si comprime vasele sangvine si canalul coledoc. Amibiaza poate, de ssemenea, si genereze un abces amibian al plimanului: bolnavul suferd atunei de dureri in torace gi de febri, tuse si respiri cu greu; in anumite cazuri, el expectoreaz un puroi maroniu, mai mult sau mai putin sangvinolent, Amibiaza mai poate, desi mai rar, si antreneze formarea unui abces al creierului, al rinichiului sau al altor organe DIAGNOSTIC $I TRATAMENT. Parazitul este cdutat in scatne prin examen microscopic, inlesnit in caz de dizenterie; amibiazele hepatice si pulmonare sunt diagnosticate prin cercetarea anticorpilor specifici in singe. Abcesele sunt localizate prin ecografie sau scanografie, abcesul amibian al ficatului necesitind adesea 0 punctie sub control ecografic Tratamentul amibiazei consti in administrarea de amibocide difuzibile (dehidroemetini, metronidazol ete.)AMIGDALA si de amibocide de contact (hidroxichinoleine) pentru purtitorii sénatosi, Acest tratament, deosebit de eficace, asigurd vindecarea PREVENIRE. Consti in urmérires regulilor de igicn’ alimentar’: consumarea de apd minerald din butelii capsulate sau de apa potabil, clitirea fructelor si legumelor cu ap& fiarta sau clorat. AMIGDALA, Ansamblu de formatiuni limfoide situate {n perimetrul faringelui. SINONIMA: sonsila Amigdalele prezinti o suprafata neregulat marcati de depresiuni profunde denumite cripte amigdaliene, Amigda- lele cele mai importante si cele mai voluminoase sunt cele palatine, situate de o parte si de alta a omusorului. Alte amigdale au o functie mai accesorie: amigdalele linguale, situate la baza limbii, amigdslele faringiene (vegetatiile adenoide), in profunzimes foselor nazale; amigdalele velo- palatine, pe fata posterioard a valului palatin; amigdalele tubare, in jurul orificiilor trompei lui Eustachio. Amigdalele contribuie la apararea organismului fat de microbi formand globule albe, producdnd antivorpi si jucdnd rol de barierd la intrarea cailor respiratorii superioare. PATOLOGIE. Infectiile acute repetate (angine sau amigdalite, otite) duc la slabirea amigdalelor, care devin ele insile un focar de infectie. O ablatie chirurgie amigdalectomia pentru amigdalele palatine sau adenoide tomia pentru vegetatile adenoide, este avuti atune vedere AMIGDALECTOMIE. Ablatic chirurgicald a amigdalelor. INDICAT. Amigdalectomia este indicatd in eaz de infoctie amigdaliand cronicd sau repetati, sau cdnd amigdalele hipertrofice impiedic’ respiratia DESFASURARE $I CONVALESCENTA. Operatia se practic sub anestezie general de scurti duratd. Uneori, Ta 24 ore dup’ interventie, survin sdngeriri ale gitlejului, pacientul trebuie si rimani atunci in pozitie intins, culcat peo parte, pentru a putea inghiti mai usor. Durerile din gatlej sidin urechi, obisnuite, necesita adesea administrarea unui analgezic. © alimentajic lichida si dulce (inghetati, de exemplu) este dat’ pacientului. Durerile de deglutitie din timpul meselor pot persista pe durata a 2-3 siptimani aproximativ. Vindecarea completi este realizatt in mod normal in doud s&ptimani. Dac mai tarziu se produce 0 sdngerare, este necesar si fie consultat fard intarziere un medic. AMIGDALITA, Inflamatie acuta sau cronicd, de origine infectioasd. a amigdalelor palatine sau linguale ‘Amigdalitele sunt frecvente la copilul sub 9 ani, mai rare la adolescent sau la adult, O amigdaliti provoacd dureri ale faringelui si dificultati la deglutitie. Alte semne sunt o febra, ganglioni palpabili la nivelul gétului si o respiratie rau 30 mirositoare, La examenul clinic, gitlejul este rosu. La adult, infectia se poate complica cu un flegmon periamigdalian (abces intre peretele faringelui si amigdald). Dac’ simptomele persist mai mult de 24 ore sau dacii pe amigdale apare un depozit alburiu, trebuie consulta fara intarziere tun medic. Orice bauturi si mancare de la gheata aduc 0 usurare, Alimentafia va fi bogatd in lichide. O amigdalita ‘acuti reclami un tratament cu antibiotice, Daci este necesar, se recurge la amigdalectomie AMILAZA. Enzimi de origine salivara sau pancreaticd intervenind in degradarea amidonului in maltozd. SINONIM: alfaamilaza. Cresterea nivelului de amilazi in snge poate fi dovada unei pancreatite acute si se intélneste, de asemenea, in unele cancere digestive si in oreion AMILOZA, Afectiune caracterizatd prin infiltrarea in fesuturi a unei substante numité amiloid. SINONIME: ami- loidoza, boala amiloida, amilozi poate surveni fara motiv cunoscut (amiloza primitiva) sau poate fi complicatia unei alte boli eronice (amilozi secundara): tuberculozd, dilatarea bronhiilor, ‘osteomielit, lepra, poliartriti reumatoid, cancer etc. Cauza producerii substantei amiloide si a depunerii sale in tesuturi nu este cunoscuti. AMIOTROFIE, Diminuare in volum a unui muschi siriat prin reducerea numarului de fibre contractile care il constituie. 0 amiotrofie este consecinta, in general, a unei leziri 4 fibrelor musculare (amiotrofie miogend), a unei leziri a sistemului_nervos (amiotrofie neurogena) sau a unei imobilizari prelungite AMNEZIE, Picrdere total memorizare informatie si inmagazinate CAUZE. O amnezie poate fi cauzati de o leziune a arilor cerebrale legate de functiile memoriei, de origine vascular umorald, traumatic’ (comotie cerebralé), infectioasd (encefaliti), degenerativa(boala lui Alzheimer), hemoragici (hemoragie subsrahnoidiand) sau consecinta lipsei de vitamin B 1, observatd mai ales la alcoolic (sindromul Iai Korsakov), Ea mai poate surveni yi in cursul bolilor psibiatri urmare a unei crize de epilepsie sau a unui soe. fn sfarsit, numérul tuiburarilor de memorie este legat de consumul de medicamente, in particular de tranchilizante (benzodiazepine). Utilizate pe lung durati, ele induc adesea 0 aamnezie anterograd, care se manifest prin imposibilitatea dle fixa amintirile noi, sau prin tulburéri acute de memorie apropiate de ictusul amnnezic TRATAMENT. Natura sa depinde de cauza subiacentié pierderii memoriei. Tratamentul amneziilor de origine sau partiald a capacititii de uu de reamintie a informatie’ ca31 cemotionalé (psioze, stiri nevropatice ete) este,in principal, psihologic. El vizeaza indepirtarea inhibiilor si readucerea in congtingasubiectului a amintriloruitate, prin jocul liberet asocieri a ideilor. Unele medicamente pot stimula memoria ‘in caz de dismnezie (tulburare de memorie fard o amnezie important), de surmenaj scolar sau profesional AMNIOCENTEZA, Prelevare de lichid amniotic din abdomenul mamei in scopul analizirié lui INDICATH. Amniocenteza este practicati cel mai des intre 4 gaisprezecea si a opisprezecea siptiman de amenoree (oprirea ciclului), dar ea este facut si mai tarziu pentru a evalua gravitatea unei incompatiblititi sangvine feto- materne, Amniocenteza poate, de altel, si aibit loc in orice moment al sarcinii, mai ales in caz de anomalie decelata la ecografi. ‘Amniocenteza permite anslizarea celulelor fetale descuamate in lichidul amniotic si insusi acest lichid, ceea ce poate pune in evident’ eventuale anomalii fetale mStudiul celulelor ferale permite, pe de 0 parte, cercetarea anomalillor romozomiale (sindromul Turner, trisomia 21) prin stabilirea hirti cromozomiale a fatului (cariotip) si pe de alti parte, cervetarea unor afectiuni ereditare prin studiul A.D.N.-ului, Amniocenteza este indicatd femeilor peste 38 ani pentru depistarea unei trisomii 21, in misura fn care riscul pentru nov-niscut creyte odatii cu Varsta mame. 1 Studiul lichidului amniotic permite dozatea mai multor elemente a ciror existent in cantitate anormal poate traduce unele patologii fetale(spina-bifida |malformatie care Iasi deschis tubul neural], mucoviseidiozé ete.). Studiul acestuia permite, de asemenes, si se pund disgnosticul unor boli infectioase transmisibile de la mami la fat. Se pot, in sfargit, prevedea riscurile boli membranelor hialine (sindrom de deficient respiratorie abservat la. copitt deosebit de prematuri), studiind unele din componentete acestui lichid. TEHNICA SI DESFASURARE. Prelevarea este cfectuata, sub anestezie locali si sub control ecagrafic, cu ajutonal unui ac introdus prin peretele abdominal pani in uter. Cantitatea de lichid prelevatd variazi intre 10 si 40 mililtr, Aceas operatie permite, ce asemenea, injectarea de medicamente Incavitatea amnioticd, astfel fiind posibil tratamentul precoce al copilului in wero. Amniocenteza se practica in mediu spitalicesc sau la ginecolog; ca nu durewz’ decit citeva ‘minute, Dup’ prelevare este indicat’ putind odihnd, precum si absenta unei activitii fizice intense timp de 1-2 zile. EFECTE SECUNDARE. Amniocentezs nu prezinté nici un pericol pentru mamd; foarte rar, ea provoued (in mai putin de 0,$% din cazuri) 0 nastere fals’ datorati unei fisuriri a membranelor sau unei infectii determinate de prelevarea lichidului. Cele mai neinsemnate simptome de febri, de singerare, de pierderi vaginale sau de dureri in cursul zilelor care urmeazi examenului necesito consultare AMNIOTIC medicala. Riscul traumatic fetal este nul; mai mult, nu exist rise infectios daca sunt respectate precautile de asepsie AMNIOS, Membrani find care captuseste interior ca iin care se gaseste fit Amniosul, care acoperi, de asemenea, cordonul ombilical si placenta, este dublat de o alt membrand, corionul, lipit de mucosa utering. Amniosul se umple in cursul sarcini cu lichid amniotic. Amniosul si corionul, care prote- Jez Fatul, sunt evacuate cu placenta dupa nastere, AMNIOSCOPIE, Examen directa lichidului amniotic sial membranelor realizat la sfargitul sarcini INDICATII. Amnioscopia este practicati dupa 36 siptimini de amenoree (Incetarea fluxului menstrual) lao femeie care prezint contractii uterine si la care nasterea pare s& se declangeze, Amnioscopia permite examinarea claritiii siculori lichidului amniotic gi in particular, ciutarea prezentei meconiului (primul scaun verzui al fatului), dovadi 4 nei suferinte fetale. Acest examen poate servi la verificarea existentei unei fisuriti a pungii apelor si permite Ueclansarea prematurd a nasterii dacd aceasta este necesar TEHNICA $I DESFASURARE, Medicul introduce amni scopul, tubul inzestrat cu un sistem optic, in vagin, apoi face si inainteze de la col spre uter pentru a atinge membranele cavititii amniotice Examenul se practicd la spital si dureaza céteva minute, El aduce informati utile inainte de a incepe nasterea EFECTE SECUNDARE. Amnioscopia, nedureroasd, dcclanseazi cateodatd contractii uterine, normale in acest stadiu al sarcinii. Ea nu poate da ocazia decat la ceva pierderi de sange, care nu prezinta vreo gravitate AMNIOTIC, -A. Referitor la amnios. Lichid amniotic. Lichidul amniotic cste un lichid limpede in care se scalda fatul in interionul uterului matern, El protejeuzd copilul faté de socurile exterioare sii permite Si fie mentinut 1a o temperaturd stabil intr-un mediw aseptic. Volumul de lichid ereste in decursul sarciii Transparent, el este constiuit din api in care se gisesc celule fetale (amniocite). El provine, in principal, din secretile membranelor care inconjoard fatul, din urina fetal gi din lichidul de origine pulmonar. Lichidul amniotic se reinnoieste in permanent el este inghitit de catre fat si apoi liminat in cursul mietiunii. fn sfarst, in timpul nasteri, el se scurge dupa ruperea (spontand sau provocati) 4 membranelor si realizeazi o lubrifiere a cilor genitale ale mamei cu scopul de a usura trecerea copilului itd dou examene care permit studierea lichidului amniotic: amniocenteza gi amnioscopia La sfarsitul sarcinii, volumul lichidului atinge 1 5 ltr, cu aproximatie. Insuficienta sa (oligoamnios) sau excesul su (hidramnios) sunt patologice, rezultind din matformati fetale sau provocdind unele dintre ele. Examenul clinic, careAMORTIRE Permite decelarea unui exces sau a unci insuficiente de lichid, trebuie si fie completat printr-o ecogralie, pentru cdutarea cventualelor malformatii. In caz de suferintd fet lichidul amniotic se inverzeste, datorita emisiei premature de meconiu (primul scaun verzui) de cate fit. Atunci este necesar adesea si fie provocati nasterca, AMORTIRE. Greutate, insensbilitate,furnicdtura, nepu- tingd afectand cel mai adesea un membru. 0 amortire poate fi cauzati de o circulatieinsuficientd sau printr-o lezare a sistemului nervos, ca in scleroza in plici. in caz de atingere nervoasi, intinderea zonei afectate 4a informatii asupra locului si mecanismutui de lezare. AMPRENTA GENETICA. Configuratie particulara secventelor de A.D.N. al unui individ dat, care fi este specifica. SINONIM: carte de idemttate genetica. Ca si imaginea amprentelor digitale, amprenta genet este specifica fiectirui individ: cu exceptia gemenilor ade- virati (homozigoti), probabilitatea ca amprentele genetice doi indivizi si fie identice este mai micd de | la 10 mili- arde. Necesitind foarte putin material biologic (singe, spermé, fragmente de piele, pir etc.) studiul amprentei genetice este folosit indeoscbi in vercetarea patemititi sau, in criminalistica pentru a disculpa sau ca probi ho in acuzarea unui suspect AMPUTATIE. Ablatie a unui membru sau unui segment de membru. INDICATI. Amputatia chirurgicala se practicd cel mai adesea in cazul membrelor inferioare, Totusi, astizi ca se practic& rar pentru completarea unei amputalii accidentale, in general fiind incercatt reimplantarea membrului ‘Amputatia chirurgicalé este cel mai adeses indicati pentru {ratarea tumorilor maligne ale oaselor sau pirtilor moi ale membrelor, sau, la subiectii in varsta, pentru a preveni ‘cangrena unui membru total lipsit de circulatie sangvina (artetiopatie, trombozd), atunci cand o operatie de revascu- larizare este imposibild sau a esuat. In sfarsit, se poate ecurge la amputarea unor membre care si-au pierdut motricitatea gi adesea orice sensibilitate, atunci cand prezenta lor deranjea7i sau impiedici punerea unei proteze REEDUCARE $1 APARATURA. Dupi o amputatic, subiectul poate simti senzatii normale care iau uneon forma de dureri intense: aceasta este algohalucinoza, sau durerea membrului fantomi, care corespunde unei interpre eronate de citre creier a senzatiilor nervoase ale ciotului ca si cum ar proveni de Ia membrul, de fupt, amputat Amputatiile care pastreaza cilcdiul, genunchiul sunt mai bine tolerate decit amputatiile de coapsi. Amputat membrelor inferioare la un subiect in varsti poate si-1 ccondamne la a ace in pat; in alte cazuri, $i in functie de starea generali a amputatului, o protez’ bine adaptati fi va permite sé regiseascd o viati social normald. De asemenea, Teeducarea ciotului este intreprinsd imediat dup’ amputare 32 cu scopul de a objine o cicatrizare satisficdtoure a tesuturilor side a pregiti membrul pentru aparatur. ANABOLIZANT. Medicament care favorizeaza anabo- lismul (formarea fesuturilor pornind de la substante nutritive) Anabolizantele steroidiene sau androgenii anabolizanti sunt substanfele cele mai prescrise. Ele favorizewzi sinteza proteinelor, mai ales in muschi si in oase. Sunt indicate in lupta impotriva carentelor in proteine, in osteoporoze (boli ccare fragilizeaza oasele). Sportivii care utilizeazd aceste substanje in mod ilegal, ca dopante, nu cunose bine toxicitatea lor. Anabolizantele sunt administrate, in general, prin injectiintramusculare, distantate una de alta la mai multe siptimini. Ele sunt contraindicate in cursul bolilor de prostatd side ficat. Efectele lor cele mai cunoscute sunt cele virilizante la femei (cresterea pilozititii, asprirea vocii, deregltiri ale ciclului) si la copil (acne, seboree). ANAFILAXIE. Stare a unci fiinte vii care, sensibilizata fiind prin introducerea unui alergen in organism, este susceptibild si reactioneze violent la introducerea ulterioard 4 unei noi doze, chiar minime, din acest alergen. Toate simptomele alergiei pot fi observate in timpul reactiei anafilactice (eczema, astm, edem Quincke); socul anafilactic, reactia alergicd acutd si adesea mortald constiuiie manifestarea cea mai grava Subicctul care manifesta o asemenea sensibilitate la un alergen trebuie si evite orice contact cu alergenul in cauzi sau si aibi in vedere un tratament de desensibilizare, in cursul cdruia va fi obignuit in mod treptat s& suporte ccontactul cu lergenul ANALGEZIC. Medicament destinat suprimirii sau ‘atenuiri durerii. SINONIM: antalgic Analgezicele sunt fie periferice, actionand la locul durerii, fie centrale, action’nd asupra sistemului nervos Central (miduva spinirii,ereier). Analgezicele periferice, nue care unele sunt eficace si impotriva febrei, sunt reprezentate, in principal, de paracetamol si de aspirina. Analgezicele centrale sunt, in general, derivati de morfind Analgezicele sunt prescrise adesea in completarea ‘watamentului privind cauza durerii. Ele sunt asociate uneoti ‘unor medicamente mai specifice simptomelor (antispastice, antiinflamatoare, antimigrenoase etc), care pot chiar si le inlocuiasca in mod avantajos. [n caz de durere intensi gi rebel’, prescriptiile se fuc in ordinea crescinda a toxicitati: paracetamol, poi alte analgezice periferice, apoi morfinice minore si la sfirsit morfinicele majore. Administrarea poate fi orala, rectala, intramuscular, intravenoasd sau locald (prin cateter), EFECTE NEDORITE. Foarte numeroase si uneori grave, ele sunt specifice fiecarui tip de produs si sunt favorizate de automedicatie. Analgezicele centrale trebuie si constituie obicctul unei preseriptit medicale3 ANALGEZIE. Abolite a sensibitiviti la durere, spontanit sau terapeutica, WAnalgezia spontana poate surveni ca urmare a unei leziti a sistemului nervos periferic (ansamblul de nervi care leagd sistemul nervos central de restul corpului). W Analgezia terapeutica constd in suprimarea sensibilitti la durerea acuti, fie cd durerea este tranzitorie (ca urmare ‘unui act chirurgical, de exemplu), fie cronic& (de origine canceroasé, de exemplu). Dupi tipul de durere si dupa itensitatea sa, analgezicele folosite sunt periferice (aspirin si paracetamolul, in principal) sau centrale (morfina). ‘Administrarea analgezicelor periferive ca derivatii de paracetamol este modalitatea de analgezie cea mai obisnuité, Analgezia se face mai intai pe cale intravenoast cu scopul de a obtine un efect imediat. Ea este apoi intocuitt cu cea pe cale oral pe o durati de 24 pani la 48 ore Recurgerea Ia morfind sau la alte produse morfinomimetice (produse de sintezi reproducénd actiunea analgezicl a morfinei) este necesari in caz de durere intensé Morfina este prescrisi, in general, pe cule subcutanati, intramuscular sau intravenoasi. Ea mai poate fi admi- nistratt pe cale rahidian sau peridurala cu scopul de a na direct asupra receptorilor cormuui posterior al miduvei spinérii, Metoda numiti a ,analgeziei autocontro- late", care consti in acordarea posiblitiit ca pacientul s-si administreze el insusi morfina, mullumita unui cateter intravenos fixatdefintiv, este din ce in ce mai mult utitizat Medicul determin doza si intervalul de timp minim intre oud administrari. Toate metodele care utilizeazi morfina sau produsele morfinomimetice necesité o supraveghere indeaproape a pacientului, deoarece ele expun la complicati a 0 depresie respiratoric (inhibitie de origine centrali a comenzii de respiratie),o retentie acuta de urind, un pruri vomi. Aldturi de aceste mijloace farmacologice clasice exist alte metode de analgezie: crioterapia (tratamentul prin frig), fermoterapia (tratamentul prin cdldur), electroterapia gi acupunctura ANARTRIE, Incapacitate sau dificultate de a articula sunete, independentd de vreo leziune a organelor de fonatie i atunci cAnd intelegerea limbajului oral si scris este normali ANASARCA, Edem generalizat al tesutului celular subcutan cu efuziune in cavitiile serouse (pleura, pericurd peritoneu). ANASTOMOZA, Imbinarea cap la cap, chirurgicai sau spontani, a dou vase sangyine, a dou viscere cavitare sau a doua filete nervoase. ANATOMIE. Stiinté care are ca obiect studiul formei, structuri, raporturilor si functiei diferitelor elemente constitutive ale corpului uman ANDROGEN ANATOMOPATOLOGIE. Swiu a! modificérilor organice ale tesuturilor si celulelor provocate de boald SINONIM: anatomie patologica AANATOXINA. Substanti de origine microbiand utilizata ea vaccin, ANCHILOSTOMIAZA sau ANCHILOSTOMOZA. Boal parazitard cauzata de infestarea cu anchilostomi Anchilostomul (Ancylastoma duodenale si Necator americanus) este un vierme parazit din clasa nematodelor, de cativa milimetri lungime. El patrunde in intestinul subtire sise hraneste cu sangele pe care il obtine muscand mucoas. intestinal’ CONTAMINARE SI SIMPTOME. Larvele eclozeazd pe sol, plecand de la ouzile care se givesc in materiile fecale umane. Cand se merge cu picioarele goale pe solul contaminat, larvele patrund in organism prin piele, provocand 6 manclrime deosebitd numitd anemia de tunel sau bubele dulei ale minerilor (de fapt, anchilostomul face ravagit in mine si tunele).Ca urmare, larvele lor migreaza in plimnin pe cale sangving i limfaticd: prezenta lor se manifesta prin tuse, 0 jend la degluttie yi la vorbit. Larvele ajung in cele din urma in intestin. Infectia se traduce atunei prin dureri si arsuri epigastrice, printr-o diaree, gretur i skibire. Cand Viermii sunt foarte numerosi, ci provoacd o anemie, caracterizatd prin paloarea bolnavului, gifaiald, tumefierea fetei si membrelor. TRATAMENT SI PREVENIRE. Tratamentul se bazeazi pe administrarea medicamentelor antihelmintice ca pyran- telul, flubendazolul sau albendazolul. {n zona tropicalé, se previne infesturea evitind agezarea direct pe sol si mersul cu pivioarele goale, ca si interzicerea utilizar dejectiilor tumane ca ingrdsdmant ANCHILOZA, Limitares partiald sau totald a mobilitatii unei articulatii, Consecinta a {eziunilor articulatiei, anchiloza este aproupe intotdeauna ireversibild gi nu trebuie deci si fie confundat& cu redoarea (rigiditatea) articular’, care este tranzitorie. Anchiloza poate fi consecinta unui traumatism (fracturi articulard), unei inflamatii (artriti acuta sau cronicd, reumatism poliarticular) sau unei artrodeze (fuzio- narea chirurgicali a ouselor unei articulatii). O anchiloza partial poate si fie amelioratd printr-o kineziterapie, eficace daci ea este intreprinsi devreme. Pentru. anchilozele complete, singurul tratament este cel chirurgical ANDROGEN, Fiecare dintre hormonii steroizi masculini secretati de testicule, ovare si glandele suprarenale. Testosteronul este androgenul cel mai activ, prezent la un nivel de 20 de ori mai mare la barbat decat la femeie, Secretia lui in exces de citre glandele suprarenale sau de citre ovare conduce la femeie la un hirsutism (dezvoltarea istemului pilos) sau la alte manifestiri de excesiva aANDROLOGIE virilism, La bliet, producerea excesiva a acestor hormoni poate antrena o pubertate precoce UTILIZARE TERAPEUTICA. Androgenii de_sintezi sunt utilizati in tratamentul insuficientelor functiei testi- cculare,a stitilor severe de denutritie, aplazillor medulare (Gispartia celulelor formatoare ale singelui in miduva spinirii), a unor cancere neoperabile de sin ete. Se pot deosebi androgenii de sintez& virlizanti de cei nevirlizangi. Primi sunt contraindicati la birbatii atingi de un cancer al Prostatei si la femei aflate Ia varsta fertila. In fapt, et pot antrena efecte indezirabile ca virilismul si dereglitile de pot fi administrati pe cale orali percutand sau parenterala, ANDROLOGIE. Studi al clementelor unstomice, biologice si psihice care concur’ la buna functionare w aparatului urogenital masculin ANDROPAUZA, Diminuare a activititii genitale la barbat, Termenul, creat prin analogie cu cel de menopauzi. este criticabil, deoarece ef nu corespunde unei realitati clinice gi hormonale echivalente ANEMIE. Diminuare « nivelului de hemoglobin’ (pig ‘mentul globulelor rosii care asiguri transportul oxigenuli de la plimani la tesuturi) din singe Valorile normale ale nivelului de hemoglobin’ variwzi cu virsta gi cu sexul (Se vorbeste de anemie daci nivelul este mai mic de 13 grame/decilitru la barbati si 12 grame! decilitru la femei). Anemia este cauza cea mai freeventi de consult in hematologie ‘Anemia este un simptom care poate fi explicat prin mai mult de 200 de cauze diferite. Totusi, anemiile pot fi clasificate in dou mari tipuri, dupi mecanismul fiziologie in ccauzit excesul de pierder de singe sau defectul producer de singe. SIMPTOMELE $I SEMNELE ANEMIEI. Simptomul cel ‘mai vizibil al anemiei este paloarea piclii (palmele) si a mucouselor (mucoasa bucala). Alt simptom major este oboseala, care survine la efort atunci cdnd anemia este ‘moderatd, dar si in repaus atunei cAnd este mai severd. La subiectii in varsti pot aparea semnele unei insuficiente ccardiace, insotite de edeme ale gleznelor si ale fefei Acestor semne nespecifice, comune diferitelor anemii, li se pot asocia simptome proprii anumitor ancmii Anemiile hemoragice se manifest printr-o emisie de singe rosu (negra atunci cand este digerat) si printr-o mare sete Cand anemia este foarte severd, se asociaza semnele socului (Ciderea tensiunii anteriale). Anemiile hemolitice sunt insofite adesea deo crestere in volum a splinei (din cauza distrugerii importante de globule rosii im acest organ) si de un icter (din cauzs cresterii nivelului de bilirubina, uM pigmentul bilei).Anemia feripriva, prin earenti in vitami BI2 si in acid folic, se caracterizeaza printr-o atrofie mucoasei linguate. DIAGNOSTIC $1 TRATAMENT AL ANEMIEI. Este un lucra freevent ca 0 anemie si fie diagnosticata pe baza unei simple analize, cea « numérarii formule’ sungvine, in aabsenta oricirui sem clinic evident. Totusi, diagnosticul se bazewi pe hemograma (examenul citologie al singelui, El este orientat prin dou’ valori: volumul globular mediu sinivelul reticuloctelor (globulete rox la inceputul forma lor), ccea ce permite si se fav’ Uistinetia intre defectele de productie medulura si excesul de picrderi. Tratamental anemiei depinde de cauza sa. Astel, anemia prin caren in acid folie se trateaz’ prin aport al acestei Vitumine pe eale orela; anemia prin earenfé in vitamina B12 se trateazi prin injectarca intramusculara de vitamin B12, iar unemia feripriva este trataté printr-un aport de fier. Transfuciile sunt rezervate anemiilor a céror cauzi nu are tratament ANEMIE FERIPRIVA, Diminuare a nivelului de hemo- globina in singe consecutiva lipsei de fier din organism, SINONIME: anemée prin carenta martiald, anemie sidero- penica ‘Anemia feripriva este cea mai frecventi dintre anemii Lipsa de fier ure risunet mai ales asupra sintezei globulelor rosit. CAUZE. Ele sunt foarte numeroase si variaza cu varsta si cea sexul. La sugar, cata cea mai freeventi este insuficienta aportului alimentar bogat in fier. La femeia insircinati, ccarenta de fier este freeventd, mai ales end sarcinile sunt upropiate una de alta, deoatrece Ritul uilizewz fierul mamei sale pentru a-sifabrica proprile globule rosii, Totusi, cea mai frecventé curenté in fier se giseste la femeile care au ciclu menstrual. De fapt, necestitile in fier ale femeilor (de 2 pind la 3 miligrame pe zi) sunt perfect acoperite printr-o alimentatie normali, orice crestere a pierUerilor, oric&t de mica ar fi, duce lao insuficientd a fierului, Abundenta fluxului menstrual (cu sau fick cauzi organic) poate fi deci rispunzaitoare de o carengi in fier. In toate celelalte impreju- rit mai frecvemtd este 0 singerare digestiva, foarte adeseu latentd, care justificd explorarea complet a tubului digestiv. Matabsorbtia fierului, foarte rari, intr in general in cadrul unei_malabsorbtii generale (boli celica) zac ANESTEZIC. Medicament care antreneazi diminuarea sau chiar suprimarea sensibilititit generale sau locale, intrerupiind conductia nervoass Anestezicele generale. Cu actiune rapid, ele provoacs 6 narcozd (somn profund). Sunt utilizate in anestezile generale in cursul interventiilor chirurgicale. Ele se adm nistreazi fie pe cale intravenoasKF ‘Anestezice pe cale intravenoasa, Cele mai intrebuintate sunt barbituricele, Administrarea lor este indicat in timpul inductiei (inceputul anesteziei),apoi repetati din 30 in 30 de minute. Dar aceste snestezice pot antren tulburiri respirator (oprires respiratiei, spasmul bronbiilor sau al laringelui) sau cardisce. Anestezice pe cale respiratorie. Produscle volatile anestezice sunt amestecate cu aer sau cu oxigen, Ele sunt administrate cu ajutorul unci.migti sau prin intubare Principalele riscuri sunt o hipoxie (insuficients oxigenului in organism) in eazul protoxidului de azot si hepatta in azul altor produse. Anestezicele locale. Se disting anestezice de suprafati si anestezice injectabile Anestezice de suprafata. Lidocaina se uplicd local (sub form’ de gel, prin pulverizute etc.) pe piele yi pe mucoase atunci cand sunt necesare examene sau ingrijiri durerouse, ca cele denture, de exemplu Anestezice injectabile. Lidocaina, de asemenca, provaina sibupivacaina sunt injectate Ioeal, adesea pe cale subcutan Aceste medicamente servesc l1 efectuares anesteziilor regionale (de exemplu pentru insensibilizarea membrelor inferioare). Infiltratia produsului se poate face in jurul unui trunchi nervos sau a unui plex (filete nervoase): cu ocazia ‘unei peridurale,infiltratia se face in jurul meningelor miduvei spindsii, iar in cazul nei rahianestezi, in interiorul acestor meninge. ANESTEZIE. Suspendare mai mult sau mai putin ‘completd a sensibilititii generale, ori w sensibilititii unui ‘organ sat a unei parti corpulu Anestezia poate fi spontani, survenind in cursul unei boli (in special in timpul afectiunilor neurologice), saw provocati de un agent anestezic ANESTEZIE GENERALA. Suspendare « ansumblului de sensibilititi ale organismului Anestezia gencrali este utilizatii pe scuri larg fn timpul interventiilor chirurgicale. Se mai recurge Ja ea in vederea anumitor examene de duratd sau dureroase, cu scopul de a imbunititi confortul pacientului si tchnicd suficientd, Ea se obtine multumité utilizirii diferitelor unestezice administrate pe cale respiratorie, digestiv’ sau parenteral (Venoasi) care antreneaudi 0 pierdere complet a stirii de constient’a a asigura o calitate PRINCIPIU. Anestezia general avociazi tei tipuri de sctiune: narcoza (sau pierderea constientei, oti somn profund), care este datoratd administrarii unui agent anestezic. fie prin inhalare (cdndva de eter, uzi de protoxid de azot sau de agenti halogenati) fie pe cale intravenous (bar- biturice, ketamind, etomidat si, mai recent, diprivan) analgezia (disparita durerii) care este obinutdé multumita substanjelor morfinomimetice ca fenoperidina sau fenta- nilul; curarizarea (Folosirea unei substante paralizante), care ANESTEZIE GENERALA a necesard unei bune desfaguriri permite telaxaroa muscula 3 interventiei DESFASURARE & naintea operatic este esentislé o consuliare x medicului anestezist cu pacientul. Ea di posibilitatea medicului si stabileased un contact psihologic cu pacientul (sa inkiture eventual temerile acestuis, explicandu-i desfigurarea interventici), si cunoascd antecedentele sale medico-chinur- gicale si familiale (reactii la anesteziile suferite anterior de ccitre pacient sau de membrii familici sale, tatamente in cuts, alergii,intoxicatie alcoolic’d ete.), precum si si efec tueze un examen clinic complet. Acestei consultati i se «augé uncori examene complementare ca masuratea ureei si glicemici in singele tecoltat de la pacient, edtutarea 2ahiirului si aibuminei in urind. electrocardiograma si radiografia pulmonard. Cu o seard inainte, pacientul este lsat pe nemincate pentru evita vomatul in timpulinervente. Cu o ord sau doud inuintea anesteziei, pacientului i se audministreazi adesea un sedativ si un derivat de beladond care di posibilitates si se evite reuctile stanjenitoure (hipersalivatic, incetinire cardiacd sau vom). @ In timpul operatie’, adormirca (sau inductia anestezici) este realizaté prin administrarea unui agent anestezic, cel rai des in prezent prin injectare intravenoasi decit prin inhalarea unui anestezic gazos, Anestezia prin inhalure const in aplicarea pe fata pacientului a unei mati legate lu un baton ee contine un amestec gazos de oxigen (30% minimum) si protoxid de azot (70% maximum) asociate cu un anestezic volatil ¢halotan). Anestezia prin injectie intrayenoasd consti in introducerea in circulutia sangvind a unui agent hipnotic anesteric caruia i se adaugi, in principal, un preparat curarizant (care suprimi actiunea nervilor motori asupra muschilor) si un preparat analgezic de tip morfinie stunci cdnd este necesar si fie diminuaté durerea, Mentinerea anestezie’intravenoase se efectuea7i fie prin reinjoctarew periodic’ a agentilor ancstezci intra- prin inhalarca unui anestezie volatil. Anestezia -goncrul necesiti o supraveghere permanenti a functiilor Vitale, respirator yi circulator ale pucientului pe tout PERIDURALA, RAHIANESTEZIE. 36 ANEVRISM. Dilatare a unei artere sau a peretelui inimii ANEVRISM ARTERIAL, Dilatare a unui segment de vas arterial Unanevrism arterial este consecinta, in general, a unei atingeri a peretului vascular de un aterom (depozit lipidic rispuncitor de ateroscleroza). El survine mai rar in cadrul unei boli inflamatori (boala lui Horton), unei boli de origine infectioasd sau din cauza unei anomalii congenitale a peretclui arterial (boala lui Marfan). Se disting anevrismele sacciforme (constituind o punga) de anevrismele fuziforme (0 simp ilatare) Un anevrism arterial nu provoacd simptome deosebite, in afara cazurilor de complicatii. Avestea pot fi multiple: fisurarea rispunzitoare de o durere local, compresia organelor situate in apropiere, embolii cauzate de un cheag care tapiseaza peretele anevrismului sau ruptura unui anevrism antrendnd o hemoragie adesea mortal. Riscul de rupturi a anevrismului depinde de mérimea avestuia, care creste cu o vitezi variabild DIAGNOSTIC. Un anevrism arterial, atunci cand este superficial, se caracterizeazd printr-o tumefiere puternic’, expansiva si nedureroasd. Dac nu este superficial, diagnosticul se bazeazit pe ecografie, arteriografie cerebral {anevrism sacciform intereranian), scanografie sau imagerie prin rezonanti magneticd (LR.M. sau LR MN.) TRATAMENT $1 PREVENIRE. In cazul formetor complicate de anevrism arterial si pornind de la un anumit diametru tindnd cont de riscul inevitabil al rupturii sau al ‘rombozei (formarea unui cheag), este de dorit interven chirurgicald de fiecare data cdnd este posibild. Prevenirea presupune o supraveghere crescuti a factorilor de rise ai aterosclerozei (hipertensiune arterial’, diabet, hipercoles: terolemie) yi cea, realizata prin ecografie la intervale regulate, a evolutiei diametrului unui anevrism aortic ANEVRISM ARTERIOVENOS. Fistuld care face si comunice o vend si o arteri fie direct, fie prin intermediul tunei pungi chistice intercalate Un anevrism arteriovenos este cel mai des de origine traumatic’, produs prin rupturd sau prin perforare, dar se {ntimpld si fie congenital. E de dorit si se distingt cazul i fourte particular al unei fistule arteriovenoase create 1a nivelul membrului superior pentru a permite sedintele de hemodializa, in insuficienta renala cronica. ANEXA. Ansamblu format de citre trompa uterina si si care se leagd, la dreapta si la stanga, de uter. Infectia anexelor este numitd anexiti sau salpingitd. ANEXECTOMIE. Ablatic unilaterali sau bilaterald a anexelor uterului (trompe si ovare). Anexectomia este 0 operatic chirurgis ccaz de cancer al ovarului sau al uterului 15 efectuat’ in7 Anexectomia unilateral nu provoaci sterilitate. In schimb, dupa o anexectomie bilateral, trebuie avutd in vedere o hormonoterapie substitutiva ANGAJARE CEREBRALA, Deplasare « unei pirt a encefalului print-un orificiu membranos sau osos, ucdnd Jao compresiune gravd a sistemului nervos CAUZE. Cauzele unei angajari sunt leziunile unui anumit, volum (tumoré, hematom, de origine traumaticd sau nu, bees) care stinjenesc curgeres lichidului cefalorahidian, care se acumuleazi dnd nastere unei hipertensiuni intr craniene si care impinge regiunea corespunzitoare de encefal SIMPTOME SI SEMNE. Simptomele depind de tipul de angajare. Angajarea temporal, de exemplu, se caracterizeazi printr-o midriaza (dilatarea pupilei), consecutiv’ lezarii structurlor care comandi ochiul. Angajarea amigdalelor cerebeloase provoac accese de hipertonie (redoure) membrelor, asociate eventual unei incetiniri a ritmului cardiac sau unei opriri respiratoril. Formele minore nu se semnaleazi decdt printr-o tinuta afectati sau printr-o inclinare a capului spre partea respectiva TRATAMENT. Tratamentul face ape! la interventia neurochirurgicali care trebuie practicaté fara inl@rziere pentru a decomprima creierul. ANGEIOLOGIE, Studiv al vasclor aparatului citculator (artere, vene si vase limfatice). SINONIM: angiologie ANGEITA. inflamatic a peretelui vaselor sangvine SINONIM: vascularita Angeitele fac si intervind diferite tipuri de procese inflamatorii (imunologice, autoimune, alergice), putind antrena o stenoza (ingustare) sau o ocluzie a vasului atins. ‘Tesuturile irigate de acest vas sunt atunci lezate sau chiar distruse prin ischemic (intreruperea sau diminuarea circulatiei sangvine), Se deosebese angeitele arteriale si angeitele cut Angeitele arteriale. Angcitcle arteriale, inflamatic a peretilor arterelor, pot imbrica aspecte foarte diferite. § Tromboangeita obliteranta, de origine controversati este o angeiti a membrelor; ea provoacd dureri, amorteli si, in canurile grave, gangrend, 1 Arterita temporala sau boala lui Horton, de origine rnecunoscuti, survine in special spre varsta de 60 ani 1 Boala lui Tukayashu sau boala femeilor fara puls este Co afectiune rari de origine necunoscuti, poate autoimun’ tinge mai ales femeile tinere si afecteazi vasele mari iesite din cérja aortic’ (carotidele si subclaviile). Ea poate antrena oclaudicatic intermitenté (prin atingere a arterei femurale sau iliace), sincope, sau inci si cecitate 1 Periarterita nodoasd este 0 boald autoimund care poate afecta arterele din diferite regiuni ale corpului, cauzind dureri abdominale, testiculare sau toracice, o jen& respiratorie si uneori aparitia de tumefactii moi sub picle nate. ANGINA Angeitele cutanate. Angeitele cutanate, inflamatie a peretilor vaselor cutanate, se tradue in mod obignuit prin aparita unei purpure (pete rosii care nu palese a presiune) localizate frecvent pe membrele inferioare si asociindu-se uuneori cu zone de ulceratii cutanate. Unele sunt angeite pur cutanate; altele se asociaz unor atingeri ale organelor interne (muschi, nervi, viscere). ‘TRATAMENTUL ANGEITELOR. Tratamentul angeitelor depinde de cauza tor. Se poate face apel la antinflamatoare (corticosteroizi), la imunodepresoare dar si la metodele de chirurgie vascularé. -+ HORTON (boala a tui), PER ARTERITA NODOASA, WEGENER (granulomatoza a ui). ANGINA, Bouli inflamatorie acutd a faringelui, Atingerea este rar generalizati la intregul faringe(Farin- sit) si se limiteard cel mai adesea la amigdale (amigdalita) Anginele sunt de origine virala si uneori bacteriand {infectitdatorate germenilor ca streptococii, staflococit «ci din genul Haemophilus). Ceva obisnuit in decursul unui _gulurai sau al unei gripe, angina poate, in mod exceptional, si constituie semnul precursor al altei boli mai grave (mononucleoza infectioas’ sau difterie). Angina rogie. Angina rosie este 0 inflamatie acuta a faringelui, care dezvaluie, la examenul clinic, 0 mucoasd mai rosie decat este normal. DIFERITE TIPURI DE ANGINA ROSIE Angina eritematoasa sau angina rosie catarala, cea mai rispainditd, survine mai ales ta copilul sub 1() ani. Febri, ureri vii la deglutitie, migrene, acestea sunt simptomele. Examenul faringelui dezvaluie o rogeati difuza gio crestere de volum mai mult sau mai putin important’ a amigdalelor. Angina eritematoasi poate si se complice cu tn flegmon periamigdalian (abces intre peretele faringelui si amigdal’), ‘cafe provosed un trismus (contractura muschilor masti- ator) si o disfagie (dificultate de deglutitie) Angina bolilor eruptive este un simptom major al sear- latinei, al rujeolei gi, in mai mica masurd, al rubeolei 1 Angina streptococica a rewmatismului articular acut precede cu cateva zile sau siptimani manifestirle acestui reumatism, Ea se manifesta printr-o amigdalitd (inflamatia samigdalclor) cu vod si dureri de cap. Studiul bacteriologic arati prezenta streptococilor hemolitici ai grupului A care pot antrena, in afura atingerilor articulare si cardiave, complicafié renale. Acest rise, cdndva grav, este prevenit astdzi, in tale dezvoltate, prin antibioterapia sistematicé ‘4 acestor angine TRATAMENT. Bolnavul trebuie si se odihneasca gi si vite racelile. Alimentatia trebuie si fie usoard si bauturile in cantitate mare, Tratamentul este, pe de o parte, loca vieind usurarea dureri si dezinfectarea guri si faringelui cu gargarisme, pulverizairi si, pe de alti parte, general, prin administrarea de antibiotice. Tratamentul de referint& este Penicilinoterapia timp de 10 zile, asociatd cu analgezice,ANGINA PECTORALA antiinflamatoure, antipiretice yi colutorii. In eaz de recidiva freeventd, este indicaté amigdalectomia. Angina alba. Angina albi este o inflamatic scuti a faringelui care prezinti, la examenul clinic, « mucous acoperiti de un strat albicios DIFERITE TIPURI DE ANGINA ALBA Angina eritematopultacee provoac’ aceleayi simptome ca angina rosie, dar amigdalele sunt acoperite de un strat albicios si uneori cenusiu-gilbui, in general usor de indepartat cu un tampon de vat Angina pseudomembranoasa provouc’ for strat mai aderent (falsi membran’ cenuyie), care poate s stimeasci temeri c& ar fi vorba de o difterie, Astiai, aceasti boali, multumiti vaccindrii antidifterice, practic « dispirut fn arile occidentale. Totusi, orice angind: pseudomem- branoasi trebuie si constituie obiectul unei prelevari bacte- riologive si la cea mai mic indoiald, bolnavul trebuie si primeasci ser antidifterie pentru a opri evolutia uni eventuale difterii. Accasté angini albi este adesea semnul precursor al unei mononucleoze infectioase Angina veciculoasa yi angina herpetica au ca origine: respectiv, virusul zonei zoster $i al herpesului. Orofaringele ia un aspect rosu punctat de vezicule albe, spurte sau ou aseminiitoare unor mici ulecrati TRATAMENT. Bolnavul trebuie si se odihneased gi si cevite ricelile, in afara unei actiuni locale (gargarisme, pulverizatii), trtamental poate comporta antibiotice pe cale general. fn angincle veziculoase antibiotivele sunt totusi fr efect, in afura cazurilor de suprainfectie bacteriani, Cel mai adesea, este suficienta administrarea de analgezice. nares unui Angina ulceroasa. Angina ulceroasa este o inflamatic acuté a faringelui, care prezinti, la examenul clinic, 0 ‘mucoasé furingean afectat’ de una sat mai multe ulcerati DIFERITE TIPURI DE ANGINA ULCEROASA Angina lui Vincent survine mai ales la adolescent sat | adultul tanar. Multiplicarea pe mucoasa faringeuné a dows bacterii comensale (Irfind pe seama guzdei far ai face riu), bacilul fuziform si spiilul, determin’ angina lui Vincent, sor diugnosticati prin examenul microscopic al unui frotiu al gatlejului dupi colorarea bacteriilor (coloratia Iwi Gram). Durerea, putin intensd, se accentuewzi la deglatitic. Ea afecteazii o singurd parte a faringelui: cel mai adesea angina lui Vincent nu afecteaz& decdt o singuré amiga ccare este acoperitl atunci de ulveratii suple la palpare gi o falsi membrani. Ea poate fi cauzaté de o proasti stare a dentitiei W Angina lui Duguet se observa in decursul febrei tifoide. Ea se caracterizewza printr-o ulceratie nedurerousi « unui sau chiar a celor doi stalpi ai valului palatin Angina bolilor hematologice se observa freeventin cazul mononucleozei infectioase sat al leucemici. Diag pe examenele sangvine. nosticares sa se bazea 38 Angina lui Ladiwig se caracterizeuzi printt-0 important deformare a gatului (exterioard),o febra ridicata yi dureri vil TRATAMENT. Se bavcazi pe penicilina. ANGINA PECTORALA, ~ Ancor ANGIOBLASTOM. Tumori cerebral vasculard, cel mai des benign’, SINONIM: hemungioblastom. Angioblasiomul este localizat,in general, la creienul mic, uneori in maduva spinariitrunchiul cerebral si, mai rar, in cmisfercle cerebrale, Dureri de cap. vor, ataxie (incoor- Jonareu miscdrilor) si nistagmus (mise ri rapide gi involuntare ale ochilor) sunt principalele simptome ale afectiun ANGIOCARDIOGRAFIE. permite visualizarea cavitatilor smen radiologic. care dace INDICATIL. Practicat n mod curent, acest exumen permite punerea in evidenfi @ anomatiilor valvelor cardiace (scipari, ingrosari), ale vaselor (povitionare anormal ingrosarc), ale muschiului cardiac (dilatatie ventriculara, diminuare localiza sau difuad « comtracilitti ventsiculului sting, mai ales in cazul unui infarct al miocardului) gi a ‘comunicarilor anormale intre diferitele eavititi (comunicatie interauriculaes, comunicatie interventricularé, TEHNICA. Un produs de contrast iodat, opac la radiatiile X.cste injectat cu ajutorul unui eateter subtte introdus int-0 ‘ven sau intr arte periferica, pind in inimi. Avest produs ‘va ajunge in interiorul cavitatilor cardiace, continuindu-si «poi drumul dupa curentul sangvin Angiocardiografia izotopicd realizewzd examenul ventriculelor: o doi mic de produs radioaetiv (tehnetiu 99) este injectati intro vend a bra(ului in timp ce o camera video inregistreazi contractlitates cavititilor cardiace, Acest examen aduce informatii complementare, in misura in care poate fi practicat in timpul efortului fizie DERULARE. Angiocardiografia necesiti o spitalizare de 24 pani la 36 ore. Ea se practica sub anestezie locala si durea7 intre 30 minute si 0 ord si 30 minute. Starea pacientului este supraveghcati prin electrocardiogramé pe toati durata examenului EFECTE SECUNDARE. Suat rare si, in general, benigne: _gretur, indispozigii, hemoragii de micd intensitate. Injectarea produsului de contrast iodat putind provoca 0 rewctic giv, medicul trebuie si se informeze cu privire la antecedentele alergice ale bolnavului yi, la nevoie, si-i prescric un tratament antialergic ale ANGIOCOLITA. infectic bacteriand a cdi biliare principale si a cdilor biliare intraheputice (situate in interiorul ficatului), CAUZE. Angiocolita este cauzati, in general, de prezenta ‘unui corp striin in caile biliare. Cel mai des, este vorba demigrarea unui calcul vezicular in canalul coledoe (valea biliardprincipala) rar de o tumora si, uneori, ue o infectare cu un vierme sau cu gilbeazi SIMPTOME $1 DIAGNOSTIC. Angiocolita se manifest printr-ofebri de 40% cu frisoaneasociat’ uneor cu dure abdominale si cu un icter ‘TRATAMENT. Angiocolita trebuie si fie tratati rapid cu anlibiotice, datoritdriscurilor de septicemie, de insuficienti renalé si de colaps cardiovascular. O interventie chirurgicali sau endoscopic, avind drept scop climinarca obstacolului in cauzi, trebuie si fie realizati urgent dupa regresia semnelor infectiei ANGIOEDEM. ~ Quincke (edem al lui). ANGIODERMITA PURPURICA SI PIGMEN- TARA. Afectiune cutanati frecventi,caracterizatd print-o inflamatie bilaterala si simetricd a parti inferioare 4 gambelor. SINONIM: dermita acre a gambelor. Angiosermita purpura si pigmentard este o complicatie a insuficientei venoase cronice, consecingé a varicelor sau unei flebite. Ea se caracterizeazi prin aparitia treptaté a plicilor pigmentate, de culoare ocru sau maronie, mai mult sau mai putin intnse. Ea ve poate complica prin atrofie, prin suprainfectare bacteriand si prin uleere ale gambei Tratamentul consta in antisepsia cutanatd, legati de o curd medicali sau chirurgicala 2 insuficientei venoase ANGIOGRAFIE. Examen radiologic care permite examinarea volumului interior al unui vas sangyin (arters sau vend) si ale ramurilor in care se imparte acest vas. INDICATIL.O angiografie este uilizati in principal, pentru studierea vaselor inimii si ale pkiménilor, celor ale creierului si miduvei spindrii angiografiicerebrale si medulare) sia celor ale membrelor si viscerelor (rinichi, mezenter) Acest examen serveste la depistarea Jeziunilor arteriale, indeosebi ale stenozelor (ingrosarile) consecutive ateromului (depozit lipidic pe peretele arterial), anevrismelor (dilatuti localizate ale arterelor), ocluziilor unui vas de eatre un sterom sau de catre un cheag. Angiografia mai permite si fie distinsi 0 disectie arteriala (clivaj al peretilor) sau prezenta unei malformatii arteriovenoase. Inaintea unei interventii chirurgicale, o angiografie da posibilitatea si se studieze raporturile anatomice inte vase ‘i leziunea de operat. [n sfarsit, angiografia permite sii se practice angioplastii (tehnici de dilatare « unui vas), embo- lizatii(ocluzii terapeutice ale unui vas) si o chimioterapie in situ (injectare pe cale intravascularé a medicamentelor anticanceroase). Aveasti tehnica este denumita ,radiologie imerventionalé CONTRAINDICATIL. Cantitatea de radiatii X primita in ‘cursul acestui examen este mica. Totusi, acest examen nu. se practicd la femeia gravida, Injectarea unui produs de ‘contrast iodat poate provoca o reactie alergiva ce se carac~ ANGIOGRAFIE OCULARA terizewza prin greturi, vom, eruptii cutanate gi in plus 0 seddere @ tensiunii arteriale, Medicul se asigura deci pacientul nu a prezentat vreodata alergic (astm, eczema, alergic la iod). {n cazul cd a prezentat vreo forma de alergie, medicul poate prescrie pacientului un tratament antialergic, care trebuie si fie urmat in zlele dinaintea examenului Pentru a preveni orive rise de hemorugie, luarea de anticoagulante trebuie si fie diminuaté sau suspendati provizoriu, Persounele care suferd de insuficienta renal trebuie si ia anumite precautii, in special si consume din abundenti lichide in zilele care preced si urmeazi examenului, Medicul prescrie efectuarea analizetor privind nivelul de uree yi de creatinind, ‘TEHNICA. Medicut practician introduce un cateter (un mic tub suplu) inte-un vas, prin piele (artera carotid a gatului, artera humeralé a plicii cotului, artera fermurald a plicii inghinale,o vend a membrelor). Atunei cand punctionarea nu este directa, practicianul ghideaza acest cateter pana la vasul de examinat, supraveghind inaintarea sa pe un ecran de control. Apo’ injecteazs tn proxius de contrast iodat, opac la radiatile X, $i ia imagini ale drumului siu. Apoi cateterul este retras si punctul de punctionare este apdsat. 1 Angiografa clasica sau conventionala este un examen radiologic al vaselor sangvine care constd in inregistrarea drumului produsului pe un film radiologic, prin eligee la intervale diferite sau in serie. m Angiografia digitalizara sau numerizata este un examen radiologic al vaselor sangvine care consti in tratarea infor- ‘matic a imaginilor. Aveasta permite si se prind’ imaginile video pe un amplificator de strilucire cu 0 camera adec- vati, apoi ameliorarea acestor imagini prin indepartare anumitor informatii radiologice care nu privese vasul de studiat (provenind, de exemplu, de la structurile osoase). ‘Angiografia prin imagerie prin rezonan{i magneticd sau angio- LRM. sau LR.MNN. este 0 aplicatie recenta a ima- geriei prin rezonant magnetic nucleard la examinarea vaselor. PREGATIRE $I DESFASURARE. Examenul necesita cel mai des o spitalizare de 24 pind la 48 ore. El se practic sub anestezie locali (uneori general) si dureazii de la céteva ‘minute pind la doug ore. Punctul de punctionare arterial trebuie si fie urmarit pe durata urmiitoarelor 24 ore. EPECTE SECUNDARE. Injectarea produsului de contra provoacdo senzatie recdtoure de cildurd, Poate surveni un mic hematom Ia locul punetionarii si se pot produce reacti alergice trecdtoare. Dar complicatile cardiace, hemoragice sau neurologice sunt foarte rare. + ANGIOCARDIOGRAFIE, ‘AORTOGRAFIE, ARTERIOGRAFIE, CORONAROGRAFIE, FLEBO- GRAFIE, SPLENOPORTOGRAFIE. ANGIOGRAFIE OCULARA. Examen radiologic cae permite observarea vaselor fundului de ochi (care irigl coroida si retina)ANGIOKERATOM INDICATI. Angiografia oculard este esentiala in supravegherea diabetului, precum si in studierea irisului. Ea poate completa un examen al fundului de ochi aducdnd informati mai precise asupra localizarii si intinderii leziunilor observate. TEHNICA. Se bazeazi pe injectarea unei mici cantitati de produs de contrast, fluoresceinatul de sodiu, intr-o vend perifericd, in general a plicii cotului. Colorantulcirculd in singe pind la vasele oculare. Atunci — prin intermediul unor filtre speciale — se realizeaza clisee ale fundului de ‘chi, Examenul dureazi aproximativ 15 minute. Azi,noile tehnici permit obtinerea de imagini numerizate pe un ecran EFECTE SECUNDARE. Incidentele sunt cel benigne (vomi, indispozitic). Accidentele alergice datorate fluoresceinei, foarte rare, pot fi prevenite printr-un tratament antialergic. Vederea incelosati si orbirea provocati de lumina de la luarea cligeelor, consecinge ale dilatdri pupilei printr-un colir cicloplegic, pot fi deranjante timp de céteva ore dupa efectuarea examenului adesea ANGIOKERATOM. Lviune cutanatd care se prezimta sub forma unei mici papule de culoare rogu inchis acoperit cu un strat keratozic tare. ANGIOLEIOMIOM. tumor benign’ care se IMUNOGLOBULINA. ANTICORP ANTINUCLEAR, Autoanticorp fati de unul sau mai multe elemente ale nucleului celulelor organismului care fi produce ANTICORP ANTITIROIDIAN. Anticorp capabil si se ixeze pe anumiti constituent ai celulelor glandei troide. ANTICORP MONOCLONAL. Aniicorp produs de catre 0 clond de celule (un grup de celule identice cu celula-mamd din care s-au dezvoltat) si utilizat in scopuri de diagnostic i terapeutice ANTIEPILEPTIC ANTIDEPRESIV. Medicament utilizat in tratamentul epresiei ‘Antidepresivele clasice sunt fie triciclice (amitripiling, amoxapind ete.), fie inhibitor ai monoaminoxidazei, sau I.M.A.O. (nialamida, iproniazida ete.) dar numeroase alte produse nu apartin acestor grupe (trazodona, maprotili ete.). Administrarea se face pe cale oral, in afara eazurilor severe (cale intramuscular sau perfuzie intravenoasé), Tratamentul nu-si face simtit efectul decat dupi citeva zile sau dupi citeva siptiméni si trebuie uneori s& fie urmat timp de mai multe Juni. Exis de trezire a anxietitii, rise care justified o supraveghere indeaproape si un tratament individualizat totusi fntotdeauna un rise EFECTE NEDORITE. Inhibitorii de monoaminoxid trebuie si fie insoriti de un regim alimentar strict: rebuie evitate alimentele yi bauturile care contin tiraming (branz’, vin rosu), cici aeestea rise si provouce o erestere important a tensiunii arteriale. Anumite medicamente pot produce acelasi efect, Pe de alti parte, majoritatea anti- epresivelor antreneazl uneori o usciciune bucald,o vedere celosati, verti, o somnolenti, o constipatie si 0 durere Ja mictiune. ANTIDIABETIC. -> HiPoGLicemiaNT. ANTIDIURETIC (hormon). Hormon care favorizeaza absorbtia apei, SINONM: vasopresind Deficitut in hormon antidiuretic este responsabil de un diabet insipid, afectiune curacterizati printr-o. poliurie (emisie de mari cantititi de uring) si o polidipsie (sete intensi si imperioasi). Hipersecretia inadecvatd de hormon antidiuretic, sau sindromul lui Schwartz-Bartter, se carac~ printr-o scdere a nivelului sodiului in singe gi prin reducerea cantitatii de uring terizew ANTIDOT. Contraotravi specifica a unui produs toxic, utilizat@ in caz de intoxicatie in completarea unui tratament simptomatic. > INTOXICATIE ANTIEPILEPTIC. Medicament uilizat in tatamentul epilepsiei Antipilepticele, prescrise pe cale orald sau injectabila, previn in mare parte aparitia de noi crze la epileptic. Prizele de medicamente antiepileptice trebuie si fie zilnice, intotdeauna la aceleasi ore, Fira intrerupere. Oprirea trata- ‘mentului, atunci cand este hoviritd, trebuie si se fact intotdeauna sub supraveghere medicald strict, e&ei poate provoca o stare de riu (crize suecesive). Antiepilepticele au numeroase interactiuni nedorite, atit intr ele, cat i cu alte medicamente. Asocierea mai multor antiepileptice este vitati, in general, cu scopul de a impiedica acumularea efectelor nedorite si de a limita interactiunile medica- ‘mentoase, dar existécazuri in care ea este absolut necesard.ANTIESTROGEN ANTIESTROGEN, Medicament care se opune actiunii cestrogenilor (hormoni feminini secretati de ovare) Citratul de clomifeni favorizeazd declansarea ovulatici este utiliza in tratamentul unor sterilititi feminine, Un inconvenient important, desi putin probabil, este aparitia unei sarcini multiple. Tamoxifenul este utilizat in tratamentul unor cancere ale sanului, zise hormonodependente (favorizate de estrogeni). Aceste dou medicamente sunt vontraingivate in cxz de sarcind, iar citratul de clomifend de asemenea si in caz de cancer genital. Aceste medicamente pot provoca tulburari ginecologice (bufeuri de cildurd, hemoragii uterine, umflarea sanilor, ANTIFUNGIC. Medicument uilizt in tratarea micozelor (infectii cu ciuperci microscopice). SINONIM funsicid ANTIGEN. Substanti striin’ organismului, suseeptibili i declangeze o reactic imunitari provoednd formarea de anticorpi ORIGINE $1 STRUCTURA. Virusurile,bacterile, paaziti sicelulelealterate ale organismului (infectate cu un germene sau tumorale) sunt antigene. Poate si fie vorba fie despre ‘molecule izolate de o mirime suficienti pentru a comport vunul sau mai multe situsuri antigenice, fie despre sirueturi complexe sau de elemente fixate la suprafata micro- organismelor patogene. Uncle antigene provoac’ o reactic alergic& stimulind producerea de imunoglobuline, sau anticonpi de tip E (IgE): acestea sunt alergene, vare au corigini foarte diferite (venin de viespe, polen, produse chimice ete.) Desi un antigen este, in general, o substan organismului, in cazu! bolilor sutoimune, chiar un clement al organismului nu este recunoscut de acesta ca find al Siu Antigenele sunt, in majoritatea cazurilor, glicoproteine {proteine combinate cu glucide). Lipidele sunt mult mai rar antigenice, in fara cazului c% sunt asociate altor structuri moleculare mai mati. strdina ANTIGRIPAL, Medicament utilizat in tratamentul sindroamelor gripale ‘Antigripalce (in limbaj curent) fac parte din tratamentul simptomelor, si nu al cauzei, numeroasclor infectié virule curente care seamiind cu gripa. Se prescriu deci medicamente ca paracetamolul sau aspirina pentru a lupta ‘concomitent impotriva febrei sia diverselor dureri(curbaturi, dureri de cap). Lor le sunt asociate uneori antihistaminice Utilizarea vitaminei C, desi curenti nu este de o eficacitate dovedit stiinific ANTIHELMINTIC, - AnnipanaziTan, ANTIHIPERTENSOR, Medicament utilizat in trata ‘mentul hipertensiunii arteriale 46 Alegerea intre diferite antihipertensoare, comportind eventual « asociere a mai multora dintte ele, este hotarata in functie de virsta, de patologiite asociate, de toleranta fa de produs. Antihipertensoarele diminucazi valorile presiun arteriale sistolice (maxims) si diastolice (minima) eu scopul de preveni complicatiile hipertensiunii. Tratamentul este, in general, de lung durati. O supraveghere la intervale regulate se impune pentru a verificaeficienta tratamentului, aabsenta unei cider excesive a tensiunii, absenta aparitiei efectelor nedorite ANTIHISTAMINIC. Medicament care se opune actiunié unci substante naturale a organismului, histamina (care declanyeard efectcle alergici si ereste secretia gastric’), Antihistaminivele actionew2i prin blocarea receptorilor de histamind, situati pe diferite tipuri de celute ANTIINFECTIOS. Medicament activ fuji de infectiile microbiene, -* ANTIBIOTIC, ANTIFUNGIC, ANTIPARAZITAR, ANTITUBERCULOS, ANTIVIRAL ANTIINFLAMATOR. Medicument utilizat in trata- ‘mentul focal sau general al inflamatii Antiinflamatoarele se repartizeazi in dou’ clase: steroidiene si nesteroidiene. Avestea sunt medicamente simptomatice, care nu actionea7at asupra cauzei inflamatiei, Ele sunt indieate atunei cdnd inflamatia, proces normal de apdirare fata de agresiuni, devine supardtoare, in special din ccauza dureri pe care 6 provoucd, Ele sunt asociate, in cuz Ue nevoie, cu alte ingrijiri antiinflamatorit, de exemple simpla imobitizare a regiuni inflamate, Antinflamatoarele se alministreazi pe cale oral, injectabili sau local Steroidienele si nesteroidienele au unele efecte nedorite ‘comune: agresivitatea fat de mucoasa stomacului (mai ales, cele nesteroidiene),riscul de gastrita, chiar de ulcer, diani- nnuares rezistentei la infectii (mai ales in cazul steroidi- enclor). Antiinflamatoare steroidiene. Denumite si corticosteroizi, aceste produse (prednison, prednisolon, beta- metason) sunt deriva i corticosteroizilor maturali, hormoni sceretati de edtre glandele suprarenale, Corticosteroiii sunt foarte puternici si permit stipSnisca inflamatici atunci cand ceadevine severd sau edind se declanyeaci fra motiv evident, cain cazul bolilor zise inflamatori (poliartritd reumtoic lrg severe etc.). Denaturarca picli, fragilitatea osoasi aritia unei stiri diabetice fue parte din numeroasele lor cfecte nedorite. Corticosteroizii au imbundtitt prognoza de numeroase boli chiar duc nu li se Vial si functional cunoayle cauza, Antiinflamatoare nesteroidiene. Accste produse, denumite si AINS (fenilbutazond, indometacin ete), apar- {in diverselor categorii, dar sunt toate capabile s& blocheze formarea unor substante ca prostaglandinele, mediator47 chimici necesari dezvoltirii inflamatiei. Ele sunt eficace indeosebi in fuzele acute ae inflamatiei si sunt utlizate in reumatologie (artriti, puseu inflamatori al unei artroz tendinita), in traumatologie, in urologie (colici nefretice), {in ginecologic (ciclu menstrual dureros). Antiinflamatoarele nesteroidiene nu trebuie si fie asociate intre ele, nici cw anticoagulante (risc de singeriri), nici cu sterilet (rise de ineficacitate contraceptiva). In generat, ele sunt contraindicate in caz de antecedente alergice la unul dintre ecle dou’, ori la aspirin’. Exist, de asemenea, antiinflamatoare ‘cu actiune lent (siruri de aur, metotrexat), al caror efect nu este constatat decat dupa cAteva siiptimani. ANTIMETABOLIT, — CrimioTeRaPic ANTICANCEROS. ANTIMIGRENOS. Medicament utiliza in tratamentul migrenei fie in decursul crizelor, fie pentru a evita recidi varea lor Antimigrenoascle cele mai importante sunt derivatii cextrasi din cornul secarei (ciupercd paraziti a cercalelor) sibetablocantele. Primele (dihidroergotamina, ergotamina) sunt administrate pe cale oral sau injectabili (unele preparate contin sicofein8). Ele sunt eficace in cursal erizei migrenouse, mai ales dacd sunt administrate Ia inceputul «i, dar folosirea lor pe termen lung este limitatd de un efeet nedorit si grav, ergotismul: diminuafea calibrului arterclor bratelor si gambelor sfargeste prin a provoca furnicituti gi dureri care evolueaz uncori in absenta unui tratament, spre ‘gangrendi (mourtea cclulelortesuturilor). Unele betablocante sunt, de asemenea, indicate impotriva migrenei, dar num: ca tratament de bari, pe termen lung, pentru a evita recidivele prea frec vente. Ele sunt administrate pe cale ral si eventualele lor efecte nedorite sunt, in principal, cardiace (ele pot antrena o bradicardie), Printre alte antimigrenoase utilizate, sumatriptanul este tun produs recent, care stimuleazi receptorii sitwati pe ccelulele vaselor sangvine cerebrale. Presctierea sa este limitati ka migrenele care s-au dovedit rezistente la teat mentele clasice. El este administrat pe cale oral sat injectabila. {n sfargit, numeroase migrene benigne sunt sensibite la analgezicele obisnuite (paracetamol etc.).-+ MIGRENA ANTIONCOGENA, Gent a carci absent de exprimare sau a clei deletic poate antrena aparitia unei tumori canceroase. SINONIM: gend supresoare a tumorit ‘Antioncogenele sunt prezente in mod normal in fiecare celulé a individului si sunt necesure pentru ca aveste celule sf rimana sindtoase. In schimb, distrugerea sau absenta lor, asociate cu alti factori, pot provoca o proliferare canceroasi. ANTIPALUDIC. Medicament uilizat in prevenires pe termen scurt sin tratamentul paludismului. SINONIM: anti- malaric: ANTIREUMATISMAL Alegerea unui medicament sau unei asocieri de medicamente depinde de scopul urmatit: tratarea unuii acces sau prevenirea bolii la un c@l&tor intr-o zon’ cu paludism, Aceastiialegere depinde, de asemenea, de tara unde per- soana a fost infeetata sat de tara in care acesta urmewzi mearga. De fapt, parazitul devine adesea rezistent, in mod ‘replat, la medicamentele intre-buintate, dar de o manier variabili dupa tard. Rezistenta parazitului la diferite antipaludice fae objectul unei supravegheri permanente la scar international yi unei aduceri la zi anuale, Admi- nistrarca untipaludicelor se face pe cale oral, uneori intra ‘Venoasi pentru chinind. Efectele nedorite si contraindicatile varizi dupa produs. Se observ adesea tulburiri digestive (greturi), vertje, cefulee, eruptii eutanate sat alergti msi grave. Meflochina si halofantrina sunt contraindicate timpul sarc ANTIPARAZITAR. Medicament uilizat i bolilor cauzate de parwziti in functie de tipul de parazit ce trebuie distrus, anti- parazitarele sunt fie antihelmintice, fic antiprotozoate. Ele sunt administrate pe cale orala. 1 Antihelminticele, denumite in mod curent vermifuge, sunt active asupra cestodelor (viermi plati segmentat: tenia, echinococul), asupra tramatodelor (viermi plati nesegmen= tali: galbeazd, bilharzie sau schistosom), asupra nematodelor (viermi cilindrici nesegmentati: ascaris, anchilostom, anguilula, filaric, oxiur, trichina, tricocefal) 1 Antiprotozoarele sunt utilizate in tratamentul amibiazei (cauzata de amibe), al paludismului (cauzat de plasmodiu), al giardiazei (cauzata de giardia), al leishmaniozei (cauzati dc leishmania), al tricomonazei (cauzatd de tricomonas), «al toxoplasmozei (cauzata de toxoplasme), al bolii somnului (cauzata de tripanosome) tratamentul ANTIPIRETIC, Medicament utilizat in tratamental simptomatic al febrei. SINONIM: febrifyg ANTIPRURIGINOS. Medicament utilizat in trata- ‘mentul pruritului (méneérimi). ANTIREUMATISMAL. Medicsment utilize in tratamentul unor afectiuni reumatologice. Antireumatismalele sunt destinate calmarii reumatis- smului si durerilor de urticulatii. In afara antiinflamatoarelor propriu-zise (steroidiene sau nesteroidiene), care actioneazi asupra inflamatici dar nu asupra cauzei ei, se preseriu substante mai specifice, adesea care actioneaz’ dup’ 0 period de timp: séruri de aur, peniilamind, imunodepresoare, antipaludice, ‘Aceste medicamente sunt rezervate indeosebi tratamentului de fond al reumatismelor cronice poliarticulare si inflamatorii (de exemplu, poliartrita reumatoida). Ele sunt eventual asociate intre ele si/sau cu analgezicele obisnuite. Antireumatismalele sunt administrate pe cale orald sau injectabila. Fiecare dintre ele este susceptibil sd antreneze efecte nedorite, uneori grave.ANTISEPSIE ANTISEPSIE. Ansamblul procedeclor utilizate pentru ‘4 lupta contra unei infectii microbiene de suprafatd ‘Antisepsia este unul dintre fundamentele igienei medi- ccale, Sunt intrebuintate diferite mijloace care variazi dupa ‘scopul urmart: utilizarea produselor chimice sau a cildurii Produsele chimice, utilizabile doar in aplicatii externe (hipoclorit de sodiu, derivati de amoniu cuaternar,tineturd de iod, alcool, mercuriscein’ etc.), permit o asepsie a pielii pligilor superficiale. Alte produse chimice, uilizate pentru dezinfectia materialului medical sau chirurgical care ru se arunc dupa utilizare, sunt adaptate in mod particular Ia distrugerea bacteriilor, ciupercilor microscopice si 4 ‘majorititi virusurilor (in special cel al SIDA) ANTISEPTIC, Produs utilizat pentru slupta impotriva germenilor de pe picle si de pe mucoase. Antisepticele de uz extern. in functic de structura lor cchimicit gi de proprietitile lor, se deosebese numeroase substante: alcoolul, apa oxigenatd, derivatii de amoniu ‘cuatemar (benzalkoniu), clorhexidina, derivatii fenolului, ‘oxidant, acizi, derivati metalic (mercur, argint,cupru, zinc). coloranti (eozin’, albastru de metilen), hexetidind, hexo- medind, iod. Criteriile de alegere sunt numeroase si com plexe: toxicitatea, probabilitatea de a declansa o alergie, puterea iritanti interzicdnd aplicarea pe mucoase sau pe pligi, rapiditatea de actiune, necesitatea de a elimina in mod radical germenii sau doar a impiedica proliferarea lor. Antisepticele de uz intern. Uncle medicamente neant biotice sunt prescrise pe cale oral in tratarea infec intestinale sau urinare (Sulfamide) ANTISEROTONINA, Medicament destinat s3 inhibe actiunea unei substante naturale a organismului, serotonin, neurotransmititor al sisterului nervos central. Antiserotoninele impiedica serotonina si se fixeze de receptorii s&i celulari sau sunt medicamente care au mec niisme de actiune mai complexe. Este vorba de un ansamblu de produse eterogene, care pot fi prescrise in Uurmatoarele cazuri: vom (odansetron, granisetron),depresie (clomipramind), migrena (metisergid, sumatriptan), alergii etc ANTISPASMODIC. Medicament uilizat in tratamentul spasmelor musculare. ANTISUDORAL., Substantd utilizati pentru a diminua o transpiratie excesiva. SINONIM: antiperspirant. Antisudoralele sunt adesea preparate pe baci de siruri de aluminiu (de exemplu, cloruri). Ele se prezinté, eventual, incluse intr-un deodorant, sub form de lotiune, de crema sau de spray. Antisudoralele pot irita pielea, pot provoca o senzatie de arsurd si de intepatura sau o alergie. Hipersudatile cu adevirat mari sunt uneori tratate cu medicament pentru sistemul nervos vegetativ, rezervate doar prescriptii medicale. 48 ANTITIROIDIAN. Medicament utiizat in tratamentul hipertroidilor excesul secretiei de hormoni de catre glanda tiroida), Antitiroidienele, obtinute prin sintezi, inhiba producerea de hormoni tiroidieni. Ele sunt adesea eficace in prescrip de lung’ durati (un an sau mai muit). [n cazul contrar, ele se asocia7 administririi de iod radioactiv sau unui trata- ‘ment chirurgical. Efectele nedorite, rare, sunt uneori grave necesitd 0 supraveghere regulati: agranulocitozi (scdderea numérului de globule albe, cu rise de infectie majora), hepatita, febra cu eruptie cutanat ANTITOXINA, Anticorp secretat de catre organism in contact cu o toxind bacteriani si inzestrat cu putere neutralizanti. ANTITUBERCULOS, Medicament antibiotic utilizat jin tratamentul tuberculozei. Antituberculoasele sunt intotdeauna asociate intre ele (de la dowd la patru produse) si administrate pe durata a cel putin 6 luni, pe cale oral. Un bilant prealabil sii un control regulut sunt indispensabile pentru a limita efectele nedorite: izoniazida, rifampicina si pirazinamida au o anume toxicitate pentru ficat; utilizarea etambutolului necesité un examen oftalmologic regulat pentru a depista eventuala aparitie « dereglarilor de vedere in culori. > ANTIBIOTIC. ANTITUSIV. Medicament tlizat in tratamentul simptomatic al tusei. ‘@ Antitusivele opiucee (codeina, codetilina, folcodina ete.) actioneazi prin inhibarea centrilor nervosi cerebrali gi tratew2i tusea uscata, fard expectoratie. Ele sunt prezentate sub forma de siropuri side comprimate. Au un efect sedativ pot provoca somnolenti. Alte antitusive, neopiacee (acetilcisteina, carbocisteina), sunt expectorante, Muidifiante sau mucolitice. Ele sunt folosite in tratamentul tusei umede. Asociate uneori cu antispasmodice, cle se gisese sub formi de sirop sau de pliculere Dintre diferitele antitusive disponibile, trebuie si se selectioneze produsul si doza care nu vor impiedica climinarea eventualelor expectoratii,ceea ce ar risca atunci intérzierea vindecirii, prin suprainfectare. Pe de alt parte, folosires de antitusive nu scuteste ciutarea cauzei tusei ANTIULCEROS, Medicament utilizat in tratamentul ulcerelor gastrice si duodenal sau in prevenitea recidivari lor. Antiulceroasele actioneazi fie prin diminuarea secretiei de acid clorhidric de citre mucoasa stomacului (antiacide), fic protejand aceasti mucousi fat de aciditate (efectul spansament” al protectorilor gastrici). ANTIVIRAL. Medicament utilizat in tratumentul bolilor virale. Antiviralele sunt destinate distrugerii virusurilor sau cel putin impiedicirii muliplicari lor. Majoritateaantivralelor49 actioneazi inhiband sinteza materialului genetic al virusului, adicd a A.D.N-ului sau a A.R.N.-ului. Ele sunt administrate pe cale oral sau injectabila, unele fiind mai mult disponibile pentru uz local (boli cutanate sau oculare), Se intampli adesea ca un antiviral si nu prezinte interes in ‘tratamentul infectiilor curente, desi prescrierea sa devine {ustficaté si eficace pentru bolle grave. Aparitia unor noi ‘medicamente, antiproteazele, si utilizarea simultani a trei antivirale in tratarea SIDA permite rezultate care daw sperante EFECTE NEDORITE. Efectele nedorite ale antiviralelor sunt provocate in parte de faptul cd ele altereuzi, o dati eu virusul, si celulele-gazda ale acestuia, [n particular, acesta este cazul zidovudinei, ale carei efecte indezirabile sunt de natura hematologicd (atingerea globulelor rosii si a globulelor albe). Astfel, multe substange sunt laborator, dar sunt inutilizabile din cauza toxicitat ANTRACOZA. Boali pulmonar’ consecutiv’ inhalarii de particule de carbune sau de grafit. ‘Antracoza, boali profesional din familia pncumo- coniozelor, afecteaz’ in mod deosebit lucritorii din minele de cérbune. In general, ea nu antreneaza fibrozi (intarirea gi ingrosarea {esutului pulmonar), dar poate provoca cu timpul 0 insuficienyé respirator. Diagnosticul este stabilit, in general, chiar inainte de aparitia semnelor clinice, cu ocazia unui examen radiologic al plamanului. {n acest stadiu, incd nu ¢ tarziu sd se inceteze expunerea pacientului la pulberile incriminate. Nu exist un tratament al antracozei, ci dour cel al simptometor (insuficienta respiratorie). - PNEUMOCONIOZA ANTRAX. 1. Aglomerat al mai multor furuncule formand sari noduli inflamatorii plini de puroi. 2. Carbune. rnimalului transmisi- ANTROPOZOONOZA. Bou! bilk fintei umane. SINONIM: zovnoz2. ANURIE, Oprire a producerii de urind de catre rinichi Se disting dou’ tipuri de anure: ® Anuria excretorie este provocati de un obstacol in sourgerea urinei la nivelul bazinetului sau al ureterei. Cauza poate fi constituita de numeroase boli urologice. Cele mai freevente cauze le constituie caleulii urinari, precum si tumorile de prostati sau de vericd, actionand prin astupares celor dou cai excretorii 1 Anuria secretorie este consecinta unei oprii a producerii urinei la nivelul nefronilor (unittile functionale elementare ale rinichiului), in straturile superficiale (cortex) sau profunde (medulara) rinichiului. Cauzele sunt foarte numeroase: boali a glomerulilor (unite filtvante ale rinichiului), vascularizarea rinichiului, absorbtia de toxice ete ‘TRATAMENT. Tratamentul unei anurit constiuieo urgenti datoritd insuficientei renale acute, care apare foarte rapid, ANUS ARTIFICIAL 1 Tratamentul anuriei excretorié cons obstacolului din calea de scurgere a urinei sau, dac’ aceasta nu este posibil, derivarea urinei in amonte de obstructie, Derivatia urinari poate fi realizati fie prin amplasarea in ‘ureteral obstruat a nei sonde fine introdusd pe cle naturale sub control endoscopic, fie prin introducerea unei sonde direct in cdile urinare dilatate prin punctionarea prin piele. § Tratamentul anuriei secretorit este hemodializa (tehnici de curitire # singelui prin filtrarea printr-o membrani semipermeabili), care di posibilitatea si se evite conse- cinele insuficientei renale acute si si se astepte, dupi clucidarea cauzei anuriei, recuperarea functiei renale in citeva zile. suprimarea ANUS, Orificiu terminal al tubului digestiv, permigand defecarea. PATOLOGIE. Principalele afectiuni ale anusului sunt ‘malformatiile congenitale, putin freevente, care trebuie si fie tratate chiar de la nastere; deficienta sfincterelor sau a sistemului nervos care le comand’, rispunzitoare de incontinenta anal; hemoroizii; leziunile inflamatorii si supurate, ca abvesul sau fistula anal (necesitand incizarea si drenarea); canceral anusului ANUS (cancer de). Cancer cure atinge canalul anal sau bordura anal, in principal sub forma unui carcinom epidermoid (tumor malignd a fesutului epitelial), mai rar sub forma unui adenocarcinom (tumora malign’ # tesutului glandular) Cancerul de anus este destul de rar, dar freeventa reste lent si el atinge atat barbatii, cat si femeile. Aparit sar fi legatd de un agent viral. Cancerul de anus se prezintt ‘cao leziune indurati care singereazii mai mult sau mai putin, si care nu se vindecd. Atunci cind se dezvoltd, el di loc uunor adenopatii inghinale, Tratamentul face apel in esenté la radioterapie, asociaté uneori cu ablatia tumorii daci ta este voluminoasd. Rezultatele terapeutice sunt bune {n formele mai putin extinse. ace: ANUS ARTIFICIAL, imbinare chirurgicala a tubului dligestiv la peretele anterior al abdomenului, practicuti dup chirurgie colicd sau rectal cu ablatia unui segment de intestin, Segmentul imbinat poate fi colonul (colostomie) sau ileonul(ileostomie). Peretele colonului sau al ileonului este astfel deschis spre exterior printr-o incizie « peretelui abdominal, inlesnind evacuarea scaunelor intr-o pungi tanga care nu permite exalarea mirosului. Dupi evacuarea intestinal, punga este schimbatd (o dat sau de doua ori pe zi). Anusul artificial este fie temporar, precedand restabilirea continuitatii intestinale, fie definitiv. Aparatura modemnd pentru anusuri artificiale permite 0 foarte buna toleranté si 0 viaté normaliANUSCOPIE ANUSCOPIE. Examen care permite explorarea anusulul sia rectului inferior. Anuscopia serveste la stabilirea diagnosticului de hemoroizi, al fisurilor si fistulelor anale, al sancrului si ccancerului de anus ‘Acest examen, care nu nevesitd vrco pregitire speciaki, se practic cu ajutorul unui anuscop, un tub metalic cilindrie cu Tungimea de aproximativ 10) cm, dotat cu un sistem optic ‘Acest instrument este introdus in anus atunei cand pacientul se afla in pozitie genupectorald (in genunchi, coutele pe masa de examinare, obrazul culeat pe masi, spatele bine arcuit). Examenul, precedat de un tuseu anorectal, dureaza céteva minute ANXIETATE, Tulburare emotionala care se traduce printr-un sentiment nedefinit de nesiguranta Daci existi 0 untietste normal" care ameliorewra fnvatatura si performantele, anxietatea poate deveni si patologicd: subiectul este atat de profund mares incat nu ‘mai poate si se controleze SIMPTOME SI SEMNE. Anxictatea comporti trei cara teristici principale: presentimentul unui pericol vag si iminent, reactii psihice variate (senzatie de sufocare, pa Pitati, transpiratic, uscarea gurii, venije, tremurituri tulburari de tranzit), impresia penibili a neputintei seu slabiciunii in fata pericolului, fiecare simptom intérind sentimentul de punere in garda. Clasic,termenul de anxie- tute este dat laturii psibice a tulburdrii, in timp ce laturii somatice i se rezerva termenul de angoast Bolnavul poate fi agitat, poate merge Fir inti sau poate ‘rimfine pironit pe loc de panica ce creste in el, Durata uni ctize de anxietate este, in general, de una-doua ore. Ciind crizele se repeta la un subiect care prezintd un fond anxios Permunent, se vorbeste de nevrozi de angoasi TRATAMENT. Se bazeazi mai intai pe atitudinea anturajului pacientului, care trebuie linisti, fard a se induioga excesiv, dar si ii a nici cu dispret, Exist o intreagi gama de medicamente impotriva anxietitii (tranchilizante [benzodiazepine betablocante, neuroleptice usoare gi unele antidepresive) dar anxictatca nu poate fi tratati fra aviz medical, sub ame- ninfarea unei agravii uneori legat de luarea abuziva de medicamente (farmacomanic). Tratamentul de fond se orienteazi adesca spre 0 psihoterapie. Tehnicile de reluxare, exercitiul fizie,o mai bund igicn’ a viet constituie in toute cazurile un adjuvant remarcabil ANXIOLITIC. Medicament utilizat in tratamentul anxietiti gi al diferitelor ei manifestiri, EFECTE NEDORITE. Un rise impartasit prin numérul acestor produse este cresterea efectelor lor atunci cand sunt asociate cu alcoolul. interactiunile cu alte medicamente sunt numeroase. De altfel, somnolenta pe care o provoacd un anxiolitic face periculousi conducerea unui vehicul 50 Benzouiazepinele, deyi putin toxice daca sunt respectate regulile de prescriptie, pot provoca o dependent, chiar 0 adeviratd toxicomanie. Utilizarea lor trebuie si fie urmarité in mod special la foytii toxicomani AORTA, Principala arter’ a organismului, formandu-se de la baz ventriculului stang si distribuind sngele oxigenat de citre plamani in intreg corpul, PATOLOGIE. Se pot observa diferite anomalii: o ingustare congenital la nivelul istmului (coarctatie); o atingere a peretelui, in general de citre 0 placii de uterom, ducand la 0 dilatare (anevrism) sau la o ingustare a vasului. [n ambele ccazuri, formarea de cheaguri este frecventi sirispunzitoare de emboliile creierului si ale membrelor. O alta leziune ‘ateromatoasd este discetia, elivajul producdndu-se in grosi- mice peretelui, Toate aceste atinger justified un tratument chirurgical AORTITA, Inflamatic a perctelui aortei. AORTOGRAFIE. Examen radiologic care permite vizualizares aortei gi a ramurilor sale. INDICATII. Aortografia permite 0 explorare a diferitelor patologii ale aortei: anevrism al aortei, disectie aortic, sindromul lui Leriche (tromboza aortei terminale si bifurcarea ca in arterele iliace primitive), coaretatia aortei, explorare ficuta i chirurgicala DESFASURARE. Cind aortografia este realizati prin punctie arteriali necesito spitalizare de 24 pand la 48 ore. Ez se practic sub anestezie locala (pentru un copit, sub anestevie general usoari) si sub control electrocardingrafie Examenul durew7a intre 0 jumitate de ori si trei sferturi de ort EFECTE NEDORITE. Sunt de doui tipuris alergice si traumatice © Complicatiite alergice sunt provocate de iodul conginut de produsul de contrast. Alergia a io se traduce prin ‘greturi, vod, erupfii cutanate si o scidere a tensiunii anteriale, Cu ocazi unei consultatii precedind examenul aortografic, medicul trebuie si se asigure cd pacientul n-a prezentat vreodatd simptornele unei alergii iar dacd e cazul Nii preserie un tratament antialergie 1m Complicatile raumatice sunt legate de riscul unei pligi vasculare, mai ules in caz de punetie arteriald, yi pot antrena ‘oohemoragie local’. Este absolut necesar ca, inainte de orice aortografie, si se verifice la pacient orice tulburare de coagulare APARAT. Ansamblu de organe care concur la indepli nirea unei funetii fiziologice. Aparatul se distinge de sistem (ansamblul complex de clemente — fir limitare la organe — a clror sumi de efeete produce o functie in totuitatea sa), ca side ci (ansamblul Urumurilor organive — pline sau cavitare — care51 vehiculeazi 0 functie de la punctul ei de origine pana la punctul ei de utilizare) APARAT CARDIOVASCULAR, (aparat) » CIRCULATOR APARAT CIRCULATOR. ~ CincuLaton (aparat) APARAT DENTAR. Dispozitiv fix sau mobil utiliza ca protezit dentari pentru a inlocui dint lipsa, pentru a ccorecta pozitia unor dinti pe arcad sau pentru a compensa pierderile de substan{i generate de malformatiile congenitale (fant labiopalatin’, de exemplu) sau de boli (cancer bucal). APARAT DIGESTIV. ~ Dicesriv (aparat) APARAT GENITAL FEMININ. (aparat). > GENITAL FEMININ APARAT GENITAL MASCULIN. + GENITAL mAs- CCULIN (aparat), APARAT LACRIMAL, -> Lacrima: (aparat) APARAT LOCOMOTOR, ~ Locomotor (aparal). APARAT RESPIRATOR, ~ ResPinatos (aparal). APARAT URINAR. ~ Uninas (aparat) APA, Lichid incolor, inodor si far gust care intra fn ‘compozitia majoritiit organismelor vi Molecula de api (HO) se compune din doi atomi de hidrogen legati la un atom de oxigen. Apa fierbe la temperatura de +100°C, se solidificd la 0°C. Ea se numeste potabild atunci cind rispunde unor norme fixate prin texte legiferate: ea trebuie si fie plicutd la but att in ce priveste gustul, cat si culourea si mirosul ei, si, ca regul’i absoluti. nesusceptibili’ si aduci vreo atingere sAndtitii. Apa potabili trebuie si nu contin’ nici microorganisme patogene, nici substante toxice (cupru, plumb, fluoruri cianuri, arsenic, compusi fenolici etc.). Concentratia sa in _anumite substante chimice (siruri minerale,amoniac. nittiti, nitrati, cloruri, materi organice) trebuie sé fie limitata. Apa este principalul solvent organic. Corpul omenese este constitu, in medie, din 60% api Apa permite transportul diferitelor substante pe care le cuprinde in solutie si reactiile chimice dintre ele ‘Organismul uman picrde, in medie, 2.5 litri de api pe zi, ‘in principal prin urind, aceste pierderi flind reglate de citre tinichi (sub efectul hormonului antidiuretic), prin tubul digestiv, prin plimdni (respiratia) si prin piele (transpi Pierderile organive in upd trebuie si fie compens print-un aport corespunzitor: api de biut, api continuti in alimente si api metabolic, provenind din combustia APENDICE nutrimentelor. Metabolismul apei este reglat de cétre organism. Setea este primul seminal care indicd subiectului un deficit in apa. in unele situatii patologice, conti «apa al organismuiui poate varia. In timpul unei deshidratéri, cea este insuficienta in organism, Si invers, in timpul unei secretii prea mari de hormon antidiuretic, organismul are tendinta si retina prea mult api, ceea ce poate provocs formarea de edeme, in particular « unui edem cerebral, susceptibil si antreneze tulburisi de constienta, chiar 0 comt APA MINERALA, Api de izvor « cirei compozitie in clemente minerale permite utilizarea ei terapeutic’, ‘Apele minerale sunt clasificate dup’ continutul lor in minerale: ape foarte putin mineralizate (mai putin de 50) miligrame pe litru), ape putin mineralizate (de la 50 la 500 miligrame pe litru) yi ape foarte bogate in saruri minerale (mai mult de 1 S04 miligeame pe lity), Apele minerale pot fi plate sau gazoase (cu 0 incdrcaturd de gaz carbonic [CO, | care reprezintd de cdteva ori volumul lichid). Apele gazoase sunt adesea mai bogute in sodiu si neindivate in regimurile hiposodate prescrise in caz de insuficienté cardiac sau de hipertensiune. Doar apele minerale care pot fi consumate fird contraindi persoancle sinatoase sunt cele care primes ‘imbuteliere si liber comercializare. Apele putin minerali- zale pot servi la prepararea biberoanelor dact nu sunt gazouse. Apele bogate in calciu pot contribui la compensarea unei alimentatii siruce in minerale. Unele ape ‘imbogatite in fluoruri pot avea un efect benefic in prevenirea cariei dentare. La fel, continutul foarte mic in sodiu al unor ‘ape minerale permite consumarea lor cotidian’ de cltre persoanele constranse 1a un regim hiposouat. Proprietatile ‘apelor minerale sunt utilizate in terapeuticd, in cadrul curelor termale, fie pe cale interna (bauturd), fie pe cale externa (bi), -* CURA TERMALA APA OXIGENATA. Solutic antiseptic’, dezinfectanti si hemostatic’. SINONIM: peroxid de hidrogen, ‘Apa oxigenati este utilizati ca antiseptic sub forma unei soluti diluate, capabili si elibereze oxigen gazos echivalent «10 volume ale lichidului respectiv. Ea este indicat datoitd ccapacititilor sale de curate a pligilor cutanate benigne si de asigurare a asepsici acestora, precum si pentru proprietatile ei hemostatice (oprirea sngerdrilor) in cursul epistaxisuly APENDICE. Prelungire « unui organ Apendicele vermicular, sau apendicele ileoceval,numit apendice in vorbirea curenti, se formeazi in dedesubtul orificiului ileocecal, ta punctul de jonctiune inte intestinul, subtire gi intestinul gros. De forma destul de cilindricd, el misourd de la 7 la 8 centimetri in lungime si de la 4 la 8 rmifimetri in diametru PATOLOGIE. Datoriti apropierii lui de materiile de la sfargitu digestiei, apendicele vermicular constitue freeventAPENDICECTOMIE sodiul unei infecti sau al unui abces, apendicita. Apendicele poate fi, de asemenca, sediu! unor tumori, benigne sau maligne. In sfarsit, apendicele poate in mod exceptional si sufereo torsiune (sau volvulus), simukind o apendicité acuti APENDICECTOMIE, Ablatia chirurgicali a apendicelui INDICATIL. Apendicectomia este practicati in cuz de apendicit& pentru a preveni ruptura apendivelui inflamat, care ar provoca o peritonita sau un abces abdominal DESFASURARE. Apendicectomia se efectueazi prin incizarea chirurgicali a abdomenului sau, mai recent, prin celoscopie. Incizia, oblica sau transversali, este practicati in dreapta abdomenului, in fosa iliacd. In general, i se permite pacientului si bea si si mnance la 24 ore de la intervent Abcesele apendiculare sunt drenate si apendicele este indepartat fie imediat, fie mai tarziu. fn az de peritonita, apendicectomiei i se asociar o curatire gi un drenaj al cavitiii peritoneale. COMPLICATII. Apendicectomia expune la mai multe complicatii, exceptionale, ca desfacerea bontului sau peritonita postoperatorie « copilului (sau peritonita de a cineca 2i), sau mai frecvente, ca abcesul peretelui. Dar, in major tatea cazurilor, este 0 operatie benign’ care necesita de la out la yase 2 de spitalizare gi o scurti convalescenta. APENDICITA, Inflamatie a apendicelui. Apendicita poate surveni la orice varsti, dar este, in mod particular, mai frecventd la adolescent si Ja adultul tandr. Originea inflamatiei nu este intotdeauina determinatd; ca poate fi cauzatl de obstruarea apendicelui de catre 0 acumulare de materii fevale. Apendicita cea mai curenti, caracterizata printr-o simpli inflamatie « mucoasci, este denumit’ ,catarala* sau ,supuraté™. Cand mucoasa este obstruati de puroi, acesta rimane uneori localizat, provocdnd 0 aglutinare a unsclor intestinale sudate prin aderentele din jurul abcesului: aceasta este peritonita plastic’ sau plastronul apendicular. ‘ncaz de necrozi a peretelui apendicelui, puroiul powte invada intregul peritoneu; se declangeazi atunci peritonita generalizata o SIMPTOME $1 DIAGNOSTIC. Atunci cénd apendicele este normal situat, apendicita se traduce printr-0 durere care survine bruse in fosa iliac (partea lateral’ si inferioard a abdomenului) dreapta, insotiti de greturi, chiar de vor’, si de o febrs moderatd (38-38,5°C); palparea zonei este dureroasi si provoaci o reactie de apdrare (intirirea peretclui abdominal); tranzitul intestinal este incetinit. Diagnosticul este mai greu de pus atunci cdnd apendicele este situat anormal: in spatele cecumului, inflamatia se traduce prin dureri lombare; la femeie, foarte jos in bazinul inferior, e1 provoac’ simptome analoage celor ale inflamatiei trompelor uterine; sub ficat, el simuleazi o infectic 52 vericulard acuta, Diagnosticarea este, de asemenea delicati in formele tenuate de spendicité, nici un examen radiologic nefiind destul de demn de ineredere pentru a putea detecta cu certitudine inflamatia TRATAMENT. Tratamentul apendicitei este apendicee- tomia, Aceasta nu trebuie si fie hotiraté deedt pe baza unor semne probatorii: fbr in jur de 38°C, rewetie de aparare abdominald, cresterea numirului de globule albe rezultati din numérarea globulelor. Dupi stabiliea diagnosticului,interventia este practicaté fri intarziere pentru a evita dezvoltarea unei peri plastice, chiar generalizate. O erizd acutd de apendiciti se poate calma spontan, dar prezint mereu un rise de recidi doar in unele cazuri la persoanele foarte in varsti a uneori o aluri eroniy in absenta mijloacelor chirurgicale, se incearcd stavilirea inflamatiei prin administrarea de antibiotice. In caz de poritonitd plastic’, abcesul poate fi evacuat imediat sau a rece"; ablatia apendicelui nu va fi efectuati decdt dupa vVindecarea abcesului, Peritonita generalizati necesita in schimb 0 interventie de urgent, cuprinzénd ablatia apendicelui si curitirea completi a cavititii peritoneale COMPLICATII. Apendicitele nu necesita in mod normal decat edteva zile de spitalizare gi permit reluarea a normale dupa doud sau trei siptimani. O peritonité apen- diculard poate totusi si se complice la batrani, la subiecti subnutiti, la diabetici sau la obezi, si obligi si se recurgi tao gedere in reanimare chirurgicald, mai ales cand abeesele intraperitoneale s-au dezvoltat APGAR (cotate a lui). Sistem pus la punct pentru evaluarea marilor functiuni vitale ale unui nou-nascut din primul minut de viati si aprecierea evolutiei la 3, 5 si 10 minute mai tarzi La nastere sunt notate cinci elemente: freeventa cardiac’, miscirile respiratorii; coloratia pielii (albastra, in caz. de Ccontinut mic in oxigen al sngelui, sau prea palid); tonusul muscular, reactile la stimuli APIREXIE. Absent ccorpului (in jur de 37°C). cresterii emperaturi normale & APLAZIE, Insuficienti sau oprire congenital a dez- -voltirii unui fesut sau a unui organ. Astfcl, aplazia urechii se caracterizeaza printr-o crestere incompleta a urechii externe sau medii. Ea poate fi majori (nu exist nici o structura a urechii externe sau medii) sau minor’ (afectind o parte a urechii externe sau medii) Aplazia se corecteazi, in general, prin umplasarea unei proteze concomitent esteticd si functional APLAZIE MEDULARA. Boali caracterizati printt-o rarefiere a miduvei osoase, care se traduce printr-o dimi. nuare a numirului de globule rosii de globule albe si de plachete,53 CAUZE. Aplazia este cauzati de incapacitates maduvei osoase de a produce celulele-suse, forma de origine a celulelor sangvine. Cauzele toxive sau infectioase sunt cel mai bine identificate: radiatiile ionizante (radiatii X), absorbtia unor medicamente sat prodiuse chimice (derivati ai benzenului, anticanceroase, unele antibiotice ~ indeoxebi cloramfenicolul —, arsenicale, antitiroidiene, saruri de aur, antiepileptice, unele neuroleptice) sau anumite infectii (hepatité recent, tuberculozi). Atunci cind numirarea formulei sangvine, mielograma si/sau biopsia maduvei osoase nu permit gisirea vreunei cauze, uplazia este denumitd idiopatic’. Se pare c& in jumatate din cazuri este atunci implicat un mecanism imunologic SIMPTOME $1 SEMNE. Lipsa Ue globule rosii antrenesz: ‘ anemie (paloare si oboseal), lipsa de globule albe expune subiectul la infect, iar lipsa plachetclor provoacii hemorsgti (purpuri, de exemplu) EVOLUTIE $1 TRATAMENT. Cand cauza este medica- ‘mentoasi si celulele-suye sunt crutate, aplazia medulara regreseazi spontan. in formele idiopatice, aceasta eventualitate este mai rard.O splazie medularé poate in mou ‘exceptional si precead o leucemie Tratamentul simptomatic consti intro bioterapie masiva in cazul unei infectii,int-o transfuzie de plachete in caz de hemoragie sau de globule rosii daci exista 0 anemie grav’. Tratamentul de fond se bazeuz’ pe wdmi- nistrarca de imunosupresoare (ciclosporina si ser antilim- focitar), pe grefa de maduva osoasd, efectuati plecand de Ja un donator compatibil, la subiectii tineri, si pe administrarea de androgeni (care stimuleazi celulele-suse ale mduvei) daci tratamentul cu imunosupresoare nu este eficace APNEE. Oprice a respiratici, cu durati variabild, fart optire cardiac O apnee poate fi temporara (de la edteva secunde pind Ja unul sau dowd minute) sau poate dura mai mult timp pundind in pericol viata subiectului prin provocarea de Jeziuni cerebraleireversibile. Apneca poste fi voluntara (plon- jare submarina, explorare a functici respirator) sau nu. Apneea de somn. Poate surveni la ambole sexe i lu orice varstd. Ea este socotitd in unele cazuri cauza mortii subite a nou-nscutului; frecventa apneei somnului creste cu vars Atunci cnd puseele de apnee sunt foarte numeroase (mai mult de 30 in 6 ore), ele sunt rispunzitoare de o dezorganizare a somnului side o oxigenare insuficienti a sngelui Seeestimeuzi ci forma cea mai curenti si cea mai grav de apne a somnului, apneea obstructiva a somnului afecteuzi un individ din o suta, ine varstcle de 30 $50 ani, cel mai adesea obez si care sfordie mult TRATAMENT. Majoritatea bolnavilor find constituité din ‘obezi, tratamentul consti, in primul rand, intr-o reducere a greutiii. [n plus, trebuie evitat consumul de alcool cu doula ‘ore inainte de culeare si si nu se ia somnifere. ARAHNOIDITA Un tratament eficace al apneei de somn existi deja de mai multi ani: prin aplicarea unei misti pe nas gi gurd in timpul somnului, se objine mentinerea unei_presiuni pozitive constante in edile respirator, aerul, provenind de un compresor, este trimis prin masci in edile nazale gi in interiorulcdilor respiratorii pentru a le mentine deschise. Uneori este ulild 0 intervengic chirurgicala: ea consté din indepirtarea totulé sau partial a valului_ palatin (palatoplastie) si chiar, in unele cazuri rebele, practicarea nei traheotomil (deschidereatraheii) pentru a scurt-circuita cle aeriene superioare APOFIZA, Proeminenti osoasa, Exist apofize articulare, a cdror form variaza cu tipul de articulatie edreia le apartin, si apof constitute locul de insertie a unui muschi sau 4 unui tendon, Acestea din urmi sunt denumite, dup localizarea lor, tuberozitate, tubercul, sping, creasti sau Tinie re nearticulare, care APOFIZITA, Inilamatie a unei apofize Originea apofiztelor, varietati de osteocondroze de crestere, este incd prost cunoscutil, Aceste afectiuni ar putea surveni ca urmare a unui traumatism, a unei_ infect microbiene, # unor tulburiri vasculare sau endocrine. In general benigne, cle se intdlnesc cel mai des la subiectii tineri. Evolusia lor poate dura mai multe luni si in anumite cazuri, poate impune 0 imobilizure cu gips APONEVROZA. Membr constituitd din fibre conjunctive. albicioasi, rezistenti, APRAGMATISM, Tulburare a activititii invaate, caracterizati prin incapacitatea subiectului de a realiza actiunile cele mai curente. APRAXIE, Tulburare x realizirii_ gesturilor concrete (manipularea obiectelor) sau simbolice (semnul crucit) independent de orice atingere a functilor motorii si senzitive si de orive tulburare de intelegere. ARAHNODACTILIE, Alungire patologica a degetelor de a maini side Ia picioare Acestea,alungite si subtiate, amintese prin forma lor carcle piianjenului. Arahnodactilia este una dintre anomaliile morfologice care intr in sindromul lui Marfan, ar uneori se intalneste si izotat ARAHNOIDITA, Influmatie subscutd sau cronicd a arahnoidei (una dintre cele tei membrane care constituie meningele). CAUZE. O arahnoidita poate apairea la mai multi ani dupa 6 meningita purulenta sau o hemoragie meningeand. Ea mai se dezvolte si in contact cu un focar infectios rahidian ca o spondilité, Destul de frecvent, nu se gisesteARC CORNEAN nici una dintre aceste afectiuni si in acest caz se vorbeste de arahnoidita primiti SIMPTOME $1 SEMNE. Acestea varia dupi localizarea si intinderea bolii. Poate fi vorba de dureri de cap, de erize de epilepsie, de atingeri ale ridacinilor miduvei spit apatitia unor tulburdti senzitive, de iritatie a maduvei spinarii cu aparitia de tulburiri motorii (paraplegic sau tetraplegie) si genitosfincteriene (incontinenté urinard, de exemplu). TRATAMENT. Tratamentul este in esenfi cel al cauzei infectioase (antibioterapic), ral ARC CORNEAN, Ine! albicios constituit din coles si situat in jurul comeei Arcul comean se observa de obicei la persounele in vvarst, atestand o infiltrare lipidicd a stromei (in acest caz ‘mai este denumit si arc senil sau gerontoxon). Daca arcul apare la un subiect tani, trebuie elutati o hiperlipidemic (cresterea anormalé a nivelului de lipide tn singe). Aceasti anomalie nu altereazi niciodata vederea. ARC REFLEX. Traicct parcurs de influxul nervos provocdind un reflex ARDEZIERILOR (boald a). > ScristozA. ARENOBLASTOM. Tumori masculinizanti a ovarului, cel mai des benignt. Arenoblastomul survine, in principal, la femeia tind El antrencazi manifestari de virilism (hirsutism, seboree, {nisprirea vocii), prin secretares de androgen’, hormonit sexuali secretati in principal tn testicule si cortico-suprarenale. Tratamentul consti in ablatia ovarului sfectat ARGIRIE sau ARGIROZA. Afectiune caracterizati printr-o pigmentare difuzi cenusie a pieli cauzati de depu- nerea intradermici de particule de argint. SiNONM argiriaza. ‘Argiria este consecutiv absorbtiei prelungite, prin picle sau prin mucoase, a strurilor de argint (picituri nazale, colire, pansamente gastrice, nitrat de argint etc.) Particulele de argint se depun in glandele sudoripare ale dermului in mod definitiv. Prevenirea argiriei este deci indispensabild ARIERATIE MINTALA. ~ DEFICIENTA MINTALA ARITMIE CARDIACA, Tulburare « ritmului cardi: de natur’ fiziologicd sau patologicat DIFERITE TIPURI DE ARITMIE. Se pot distinge extra- sistolele (contractiile premature), ahicardile (uccelerrile bruste si trecitoare ale ritmului cardiac), bradicardiile (diminuarile bruste si trecitoare ale ritmului cardiac), fibrilatiile ventriculare (contractile anathice si ineficace) 54 CAUZE. Toate cardiopatiile, indeosebi cardiopatiile ischemice (arterioscleroza, ateroscleroza) si chiar simpla imbitranire a inimii sunt cauze ale aritmiei. Printre alte origini, trebuie si citim: embolia pulmonard, brohopneumo- patiile, tulburdrile hidroelectrolitice, anumite medicamente (diuretice, unele antiaritmice etc.), abuzul de tutun, exci- tantele precum cafeaua, aleoolul. SIMPTOME $1 SEMNE. Acestea sunt variate, Cel mai frecvent este vorba de sincope, de o gafaiali, de palpitati, sri de riu, de 0 cidere a tensiunit arterial, de angor (anging pectoral) sau de semnele unei insuficiente cardiace. In caz de palpitatit, este important si se repereze dacd bitiile sunt regulate sau neregulate, dacd aparitiatulburdri este progresivl sau brutal si care a fost durata sa, si sf se noteze frecventa cardiacd, atunci cnd este posibil DIAGNOSTIC. Este asigurat prin electrocardiograma in periouda de erizi, de unde interesul monitorizdri prin inregistrarea de Jung’ durati (holter). In acest caz, un receptor i un inregistrator sunt purtate timp de una sau mai multe zile de citre pucient. Uneori o electrocardiograma endocavitard (inregistrare cu un electrod urcat prin culea ‘enoasi pin’ in cavitile cardiace drepte) este indicat. Este vorba de un examen specializat practicat in mediu spitalicese TRATAMENT. Acesta face apel la medicamente anti- aritmive care diminueazd excitabilitatea inimii,accelerind sau incetinind freeventa ritmului sau influentind sistemul nervos.simpatic. Stimulares cardiac’, temporard sau permanenta (pacemaker), este posibil de asemenea, In unele cazuri, este practicata o electroterapie (goc electric). De asemenea, poate fi avuté in vedere o distrugere foarte localizatd prin energie electric’, sau radiofrecventa, a zone Ue origine a tulburdrii. Unele tuiburari de rtm, in particular in absenta cardiopatiei, au necesiti nici un tratament. ARMSTRONG (boalé a lui). Bould infectious’ cauzati de un arenavirus (virus al cdrui patrimoniu genetic este constituit dintr-o moteculi de A.R.N.), virusul lui Armstrong. SINONIM: coriomeningita limfocitara, Boala lui Armstrong este 0 meningité acu, care se manifesti printr-o febra, dureri de cap, greturi si vome, Punetia lombard arati un lichid cefalorahidian limpede, continand limfocite. Evolutia acestei boli este benign’ si nu necesita nici un tratament curativ particular A,R.N. -+ AciD RIBONUCLEIC. ARNOLD (nerv al lui). Nerv format de ramura posterioar a celei de a doua ridicini cervicale ARNOLD (nevraigie a lui). Leziune dureroasd « nervului mare al lui Arnold. CAUZE. O nevralgie a lui Amold survine, in general, spontan, dir uneori ea este provacati de o presiune local55 sau de anumite miscéri ale capului. Atunci cand durerea este continud, trebuie ciutati o cauzd local (leziune cervical superior sau leziune cervico-occipital, de exemplu). ‘SIMPTOME $I SEMNE. Nevrulgia ui Arnold se manifest printr-o durere care, plecdind din partea de sus a cefei, iradiazi pind in varful capului. Cu intensitate mate. asemanitoare junghiurilor sau arsurilor, aceasta durere poate fi intermitemtd sau continua. TRATAMENT. Analgezicele si antiinflamatoarcle sunt rarcori eficace. O infiltratie local de corticosteroizi sau de novocaind usureazi durerile pacientului in general, dar tuneori doar temporar. AROMATERAPIE. Terapcuticd prin ingestic, masa al corpului sau inhalare de uleiuri esentiale yegetale sau de esente aromatice ‘Aromaterapia este o ramuri a fitoterapiei, tratarea bolilor prin produse derivate din plante Uleiurile esentiale se utilizeazi fie in stare naturali,cu sau excipient, fie conditionate sub forma de capsule cu scopul de a fi protejate fatd de oxidare Capsulele cu esentd de salvie pot fi prescrise in uncle stiri spasmofilice; chiparosul, busuiocul, ienuparul, eucaliptul sunt active in caz de bronsita. in ansambla aromaterapia are reputatia de a fi activi, mai ales in fenomenele infectioase. Multumiti ci se pot evita, la unele persoane, efectele nedorite ale medicamentelor dupa ce s-a constatat absenta unei catize serioase a tulburdrilor lor si inutilitatea unui tratament mai eficace. ARSURA. Leziune « piel de expunerea lor tao ead cu un agent fizic sau chimic Arsurile pot fi cauzate de citre lichide in fierhere, de tre solide calde sau in combustie, de citre agenti chimici (acai, baze,fosfor) de cite electricitate sau de etre agentit radioactivi (radiatti X) Dupi intinderea lor, se disting arsuri zise benigne (atingnd mai putin de 15% din suprafata corpului) si arsuri grave (afectand intre 15 si 60% din suprafata corpului). Ele se mai clasificd si in functie de profunzimes lor sau a mucoaselor provocata intensi sau prin contactul lor Arsurile de gradul intai. Arsurile de gradul inti afecteazi epidermul si se manifesta print-0 royeut3, uneori urmati de o descuamare. Ele pot antrena o febri uyoar Insolatia este 0 arsurid de acest tip ‘TRATAMENT. Durerea poate fi calmati prin aplicarea de comprese reci sau cu api curenti proaspita. Arsurile de gradul intai sunt tratate eventual prin aplicarea de creme igrase gi calmante gi pansate pentru a evita infectarea lor Flictencle (bisici continand plasma) pot fi excizate chirurgical. Aceste arsuri se vindec’ repede, in genersl in mai putin de trei saptimani, Arsurile de gradul al doilea. Arsurile de gradul al doilea pot fi superficiale (ufectarea epidermului si o parte a ARSURA Primele ingrijiri care se acorda unui ars Arsurile superficiale de mitt intindere (mai putin de 15% din suprafata corporala) si care nu implied regiuni de rise (fata, plicile de flexiune, orificiile naturale) nu necesitt spitalizare. Partew arsti a corpului trebuie tinutd sub api curenti reve, dar nu de la gheatd, timp de cel putin 5 minute, trebuie dezinfectaté ew un antiseptic dituat, trebuie ‘ndepértatepidermul desprins si neaderent, Flictenele cele mai mari (bisicile continand plasma) trebuie si fie excizate de citre un medic, iar leziunile si fie acoperite cu un pansament gras (tul gras, de exemplu). O injectie cu seranlitetanic este practicati la nevoie, uneori asociat cu administrarea unui analgezic sau a unui anxiolitie Dacii ursura este intinsa sau profunda, se evitti dez- bricarca persounei, in afara cazului ci hainele nu sunt imbibute cu lichid fierbinte sau daca, find fabricate din fibre sintetive, ele rise’ sd se topeascd in contact cu pielea. indeosebi trebuie evitat si obligi arsul si bea si, daca ingerat produse caustice, s4-1 faci si vomite. Infégurat in cearceafuri curate, el trebuie si fie indreptat imediat spre un centru specializat. dermului, crufdnd insule de membrana buzal) sau profunde (distrugerea epidermutui si a totalititii dermului), Ele se tradue prin aparitia Mictenelor si pot provoca un soc cardiovascular cu cidere de tensiune si tahicardie, Arsura, alterdnd bariera cutanati, favorizeaz’ suprainfectia TRATAMENT. Ansurile de gradul al doilea nevesita 0 dezinfectare si punerea unui pansament steril. Dac dermul este carne vie, powte fi aplicati o pomada deasupra arsuri pentru a ajuta cicatrizarea. In unele eazuri, arsura conduce lao pierdere treptati pielii, care se elimini in vreo dou timani. Aceasta este urmatd de o regenerare cutanati provenind din zona perifericd a arsurii, care permite _acoperirea zonei arse In cuz de arsurd profund si ntinsd,cicatrizarea nu poate aavea loc rapid: recurgerea la tehnicile de chirurgie rep ratorie (gref', lambou) este indicat atunct, o excizie chirurgicalé precoce a tesuturilor moate si grefele de piele oferind un mai bun rezultat functional si estetic decat civatrizarea de la sine. Arsurile de gradul al treilea. Arsurile de gradul al treilea, sau carbonizarea, distrug epidermul, dermul si hipo- Uermul. Fourte profunde, ele pot ocaziona distrugerea rmuschilor, « tendoanelor sau a osului subiacent gi pot si provoace moarteu pacientului, in special cind este vorba de subiecti in varsta, Totusi,tehnicile chirurgicale actuale permit supravictuirea subiectlor afectati pe 80% din suprae fata vorpului, chiar in cazul de 95% arsura la subicctiitineri. TRATAMENT. Aceste arsuri impun o spitalizare intr-un centru specializat si o reparare in mai multi timpi: excizia chirurgicald a tesuturilor moarte, repararea chirargicalé (autogref% de epiderm indeosebi) apoi cicatrizarea, asociatARSURA DE STOMAC uneori cu interventii de chirurgie plastic’. In caz de arsuri {ntinse, este practicati imersarea arsului in bai de ser fiziologic pentru a reduce pierderile de plasmé prin supra- fejele arse, pentru a menjine temperatura corporald si ‘atenua durerea. Reeducarea kineziterapeuticd este esentiali in tratarea marilor arsi pentru evitarea formar bridclor cicatriceale si redarea unci amplitudini normale a migcdrii in regiunile Jezate, mai ales la nivelul degetelor. Masajele sunt intre- prince inci din perioada de cicatrizare. Reeducarea prin jocuri si ergoterapie poate duce la teinvitarea manipulérit \iferitelor obiecte, mai ales cénd e vorba de copil. Ulteri- or,cicatricile urate si deranjante sunt corectate prin chirurgie plastica. Curele termale cu dusuri puternice reugese si aplatizeze unele cicatrici nvari, ARSURA DE STOMAG. ~ GasTAiTA ARTERA, Vas care vehiculeazi singele inimii spre fesuturi Arterele sunt tuburi flexibile cu pereti grosi, Diametrul lor se micsoreuzi pe misura ce ele se departeazi de inimi si se subdivid; ansamblul constituie arborele arterial. Ultimele lor ramificatii sunt arteriolele, care alimenteazi vasele capilare. Printre arterele principale, aorta (pornita din ventriculul sting) si ramurile sale de divizare distribuie singele oxigenat, rosu, spre ansamblul fesuturilor, cu exceptia plimanilor; arterele pulmonare vehiculewi singele albastru, bogat in gaz carbonic, de la ventriculul drept spre plimani, unde e! este oxigenat O arterii poate constitui obiectul leziunilor traumatice (orice plag’ arterial necesité 0 comprimare imediata in monte, apoi o reparatie in mediu spitalicesc pentru a evita ‘o hemoragie abundenta), degenerative silsau inflamatorii (aterom, arteriosclerozi,arterita ct.) ARTERIOGRAFIE. Examen radiologic care permite vizualizarea directi a unei artere sia ramurilor sale, precum si studiul eventualelor anomualii ale teritoriului pe care il irigd O arteriografie este realizatd prin injectarea int-o arterd ‘unui produs de contrast iodat. Ea se numeste global dact produsul este injectatintr-un trunchi arterial (aortografic) siselectivd atunci cdnd produsul este injectat intr-o ramurd (artera renali,, de exemplu). INDICATIL. Anteriografia este utilizata in principal, pentru stabilirea diagnosticelor preoperatori; ew d& posibilitatea se prevada caracterul mai mult sau mai putin hemoragie al unor interventi, si se precizeze amplasarea vaselor si a leziunilor lor si sd se obtind informatii importante eu privire Ia circulatia venelor gi arterelor ‘Asteriografia permite si se localizeze 0 ingustare arteriald, un anevrism sau originea unei singeriti digestive. Ea detecteazi, de asemenea, unele malformatii ale vaselor (angioame, fistule), leziunile traumatice si patologiile ischemice, adict provocate de o intrerupere sau o diminuare a cireulatiet sangvine (tromboza arterial sau venoasi). Astfel, in cazul unui infarct intestinal, ea permite si se cconstate 0 obliterare acuti prin trombozii sau embolie $i Jiminuarea circulatiei sangvine. Arteriografia selectiva a arterei hepatice permite si se precizeze extinderes unui cancer al ficatult DESFASURARE. Arteriografia necesita o spitalizare de 24 paid la 48 ore. Ea se practici sub anestezie local si poate dura de la 30 minute pand la dowd ore EFECTE SECUNDARE. Acestea sunt de doud tipuri alergice si traumatice. Efectul alergic este cauzat de iodul continut de produsul de contrast. Alergia la jod se traduce prin greturi, vome, eruptii cutanate sau 0 Scddere a tensiunii arteriale. Medicul trebuie si se asigure de faptul ci pacientul na prezentat vreodatd simptomele alergiei si,in ewz ci da, sii preserie in prealubil un tratament antialergic. Efectul traumatic constd intr-un rise mic de hemoragie locala, Este Util, inainte de orice arteriografie, sa se verifice absenta la pacient a vreunei deficiente de coagulare, La fel, 0 dati retras cateterul dupi examen, punctul de punetionare va fi puternic comprimat si supravegheat timp de 24 ore, ARTERIOL/ sangyin de diametru mie. care asigued legdtura intr o artera si un capilar. ARTERIOPATIE. Orice boali a arterelor, oricare ar fi cauza ei ARTERIORAFIE, Suturarea chirurgicala a unei artere ARTERIOSCLEROZA. Boali degencrativa a arterei consecutiva distrugerii fibrelor musculare netede si a fibrelor elastice care 0 constituie. DIFERITE TIPURI DE ARTERIOSCLEROZA, Sub termenul de arterioscleroz’ sunt reunite, in general, dowi boli distincte & Arterioscleroza propriu-zisi este caracterizata printr-o ingrosare difuzii perctelui arterelor de calibru mic con- sccutiv’ depunerilor de aspect vitros, constituite, in principal, din proveine plasmatice, fri depoait lipidic. Arterioscleroza afecteazit arteriole. Ateroscleroza, care este adesea asociata arteriosclerozei, este caracterizati prin depuneri lipidice pe peretele arterial si este insotitd uneori de mediacalcozd (caleificarea peretelui). CAUZE. Arterioscleroza, care este insotiti de o imbatranire precoce a clementelor vasculare, este favorizati de un ‘anumit numir de factori de rise cardiovascular intre care principalele sunt tabagismul, hipertensiunea arterial’, diabetul, obezitatea, existenta unui nivel ridivat de colesterol in singe, antecedente familiale de arteriosclerozd gi sedentarismul. Incidents bolii ereste cu varsta, provesul patologic fiind, de obicei, lent, dar progresiv. Proportia de57 birbayiafectati de arteriosclera7a este mai mare decit ecu de femei. SIMPTOME SI EVOLUTIE. Arterioscleroza nu se manifesta decdt atunci cand ingustarea arterei deranjeazt circulatia sangvin. Simptomele sunt atunci aproape aceleusi cu cele ale aterosclerozei: crize de angor, verti, dureri. Leziunile pot evolua spre infarct al miocandului arterité a membrelor inferioare, accident vascular cerebral sau insuficient renal EXAMENE. Anumite examene permit si se estimeze localizarea si extinderea boli: radiografia simpli, ecogrufia vascular sau arteriografia atunci cand este avut fn vedere tun tratament chirurgical sau o angioplastie (ditatarca unei ‘ngustiri arteriale cu ajutorul unei sonde cu balonas, montat peun cateter de ghidare). TRATAMENT. Inainte de toate, tratamentul este preventiv ise bazeazd pe o ameliorare a igienei viet (detensionare psihic’, activitate fizied moderata, suprimarea tutunului, regim alimentar sirac in grisimi). Tratamentul medicamentos define un rol restrins: vasodilatatoare yi antiagre- ante plachetare ARTERIOTOMIE, Incizic « peretelui unei artere, ARTERITA, Leziune inflamatorie « unei artere, Prin extensie, acest termen grupeaz toate leziunile arteriale, oricare ar fi mecanismul lor de aparitie, O arterita se poate intinde de o maniera difuzi sau se poate limita Ia un teritoriu vascular localizat (arterele membrelor inferioare, urterele coronare sau urterele carotide), Ea este uneori limitati la un singur vas (artera temporald in boala lui Horton, artera retiniand in arterita cu acelasi nume) sau la porfiuni ale unui vas (periarteriti nodoasd). -> ANGEITA, ARTERIOPATIE ARTERITA TEMPORALA. ~ Honron (boala a lui). ARTICULATIE. Ansamblul clementelor prin care ‘asele se unese unele cu altele Articulatiile pot fi afectate de dou’ procese, unul degenerativ. artroza, cellaltinflamator, artrita, precum si de traumatisme si de tumori. @ Artroza este consecinta uzurii cartilagiului, care se subtiaza, $i este insofité de 0 osteofitozd (,ciocuri de papagal") in vecinatate. Urmeaza o diminuare a mobilitt o deformare a extremititilor osoase aflate in contact si dureri lacea mai micé migcare articular, Articulaiile cel mai des afectate de artrozi sunt umérul yi genunchiul 1 Aririta, inflamatia articulatiei sau a sinovialei, poate fi de origine inflamatorie sau infectioasd, microcristalind sau nervoasi., Puseele de artrit pot preceda sau insoti artroza, 1 Un traumatism al articulatiei poate provoca 0 contuzie sau o plagd. Prima se traduce printr-o durere, uneori print-o echimozi sau o hidrartioza (efuziune de lichid seros ARTRITA intraarticular). Dacd unul sau mai multe ligamente sau rupt, cste vorba de 0 entorsa. Dacd articulatia este separatd in doui piese, este vorba de o luxatie. Mai mult,o plaga alata pe oarticulatie expune cartilagiul care este frag, si poate antrena o infectie 1m Tumorile pot, de asemenea, si se dezvolte pe articulati, fie pe seama cartilagiului, fie « osului; unele tumori sunt benigne (condrom, osteom, fibrom), altele maligne (sarcom) ARTRALGIE. Durere cu sediu! la nivelul articulatilor sau in chiar articulatit, puténd si nu fie insotiti de o modificare a aspectului exterior al imbinii ARTRITA. Orice afectiune inflamatorie, cronica sau acuti, care afecteazi articulaiile. SINONIM: osteoartrita Daca este atinsd o singuri articulatie, se vorbeste de ‘monoartrita; cand sunt atinse dou, trei sau patru articulatii e vorba de oligoartriti; mai mult de patru articulatii,e vorba, de poliartrita. Se numese acropoliartrite artritele care afecteuzi articulatiile distale (main. picioare); poliartritele rizomelice sunt artritele care afecteazd, in_ principal, articulatiile din care se formeazi membrele (umir, sold); spondilartropatiile sunt artritele membrelor cate se asociaz atingerilor inflamatorii ale colounei vertebrale sau ale articulatilor sacro-iliace. O artriti care dureazi mai mult de 3 luni se numeste cronicé. Artrita se taracterizeaza prin dureri adesea noctume care pot trezi bolnavul. Dimineata, articulaiile iyi regasese mobilitatea doar dupio perioada de incalzire, a cirei durati constituie un bun martor al gradului de inflamatie. Local, epidermul este trandafiriu sau rosu, chiar violaceu. Articulatia este adesca umflati, in parte datoriti unei ‘efuziuni de lichid sinovial; analiza acestuia, dupa prelevarea prin urtrocentezi (punctionarea articulatiei), permite confirmarea caracterului inflamator al bolii si cautarea germenelui patogen su a microcristalelor. La nevoie, poate fi realizati, sub anestezie locoregionala, 0 biopsie a membranci sinoviale combinati cu o artroscopie, care permite controlul vizual Artritele inflamatorii aseptice. Antitele inflamatorii aseptive formeaza un grup de afectiuni cu cauze foarte diverse @ Rewnatismud articular acut sau boata lui Bouillaud este tuna dintre prineipalele artrte inflamatorii aseptice. El afecteaz’ putin articulatile, in principal genunchii,coatele si gleznele, iar inflamatia este foarte dureroasé dar de seurti urati, atingerea trocand in céteva zile de la o articulatie Jaalta, Complicatile cardiave sunt foarte frecvente (cardita reumatismala) 1 Poliaririta reumatoida, cea mai frecventa dintre marile reumatisme inflamatori, apartine grupului de boli de sistem sau conectivitelor. Ea se instalea7i fard cauzi decelabila, fiind favorizata de unele cireumstante (surmenaj, infectie, slabiciune general). Ea atinge mai multe articulatiiARTRITA CRONICA JUVENILA simultan, mai ales degetele si incheietura pamnului, si evolueaza pe mai mulfi ani. Artritele reactionale aparca reactic lao infectie cu sediul fn afara articulatiei si care este provocati de numeroase enterobacterii, transmise, in general, prin alimentatie sau fn decursul infectiilor genitale. Aceste artrite inte in POLIARTRITA REUMATOIDA, REUMATISM ARTICULAR, SPONDILARTRO- PATIE ARTRITA CRONICA JUVENILA. ~ STIL (boala a lui) ARTRITA DENTARA, Inflamatic a ligamentului alveolodentar. Antrita dentard este provocati de o compresie exervitati asupra terminatiilor nervoase ale ligamentulwi intre dowd structuri dure si inextensibile: osul alveolar si riddcina dentari, Aceasta poate fi cauzati de complicatii ale bolilor pulpare sau printr-o reactie congestiva si dureroast a ligamentului din cauza unui soc sau unei serii de traumatisme (strdngerea unui croset, supraindltarea proteticd etc.). Artrita dentari se traduce printr-o mobilitate a dintelui sio senzatie de contact prematur cu dinfii antagonisti (impresia de ,dinte lung"), TRATAMENT. Suprimarea acestor cauze, care este suficienta adesea pentru a vindeca artrita dentard, poute fi ‘completatd cu luarea de analgezice gi de antiinflamatoare. ARTROCENTEZA. Functionare a unci articutatii in scopuri diagnostice sau terapeutice Artrocenteza se practicd sub anestezie locala, Ea permite prelevarea lichidului sinovial; se introduce in acest scop tun ac destul de lung in cavitatea articular. Lichidul sinovial prelevat poate apoi si fie supus unor examene biologice cu scopul cdutarii_ germenilor patogeni sau a celulelor normale. Dupi diametrl aculuiutlizat, este, de asemenea58 posibil si se introduc un artroseop (sau orivare alt aparat) pentru a vizualiza articulatia. In sfargit, artroventeza permite injectarea directa in articulatie « medicamentelor necesare pentru tratarca unei afcctiuni articulate (corticosteroizi, antibiotice). ARTRODEZA, Interventie chirurgicala constind in blocarea definitiva a unei articulati cu seopul de ao face nedureroasi si stabil INDICATIL. Inconvenientul major al unei artrodeze este limitarea mobilit&tii membrului sau a regiunii de corp in ccauzi. Chirurgii nu practic accastdinterventie decat ind este imposibil si realizezi o artroplaste (refacerea chirurgicalé a articulatiei) sau in caz. de esecuri repetate ale acesteia. O artrodez3 poate fi practicata, de asemenea, pe oarticulatie foarte deteriorat’ sau pentru care pierderes de mobilitate este putin deranjanti, sau cénd protezele disponibile nu sunt suficient de fiabile. ARTROGRAFIE, Examen radiologic care permite Vizualizarea interiorului unci articulatit Artrografia necesiti o punctie articulara si injectarea unui produs de contrast, care poate fi aerut (artrografic gazoasi), un produs de contrast iodat (artrografie opacd sau iodatd) sau un amestec al acestor douti metode (artrografia in dublu contrast). INDICATII. Artrografia este utilizati, in principal, pentru stabilirea unui diagnostic sau pentru a realiza cligee pre- operatorii. La genunchi, ea permite detectarea unei leziuni 4 unui menise sau a unui ligament risucit care provoucd dureri blocaje instabilitate sau umflare. La umir,examenul poate confirma ruptura musculari si complicatiile prin unele tendinite care genereazii dureri si impotenti functionali. Pentru toate articulatiile, arteriografia realizeazii o explorare de finete a suprafetei articulatilor, a inveligului lor carti- laginos, sau cautarea unui corp striin intraarticular, adesea de naturi cartilaginoas’ si care ar fi invizibil la 0 radiografie simpli. DESFASURARE. O arteriografie nu necesita spitalizare gi dureaza in jur de 30 minute. Dup3 examen, pacientul poate si-si reia activitatea totusi, fri si solivite prea curand articulatia examinata, EFECTE SECUNDARE. Acestea sunt rare si, in general, benigne: greturi, indispozitie, hemoragie locald de mi intensitae, Injectarea produsului de contrast iodat poate provoca o reactic alergica. Medicul trebuie deci s& se asigure cl bolnavul n-« prezentat vreodati simptomele uneialergi sau, dact da, s& fi prescrie in prealabil un tratament antialergic. ARTROLIZA, Interventic chirurgicali vizand redarea sobilitati uneiarticulatii, imitaté ince priveste misearile sale, prin tdicrea ligamentelor si a capsulei care inconjoa articulatia. ARTROZA Ariroliza, practicata sub anestezie localé sau general, poste fi chirurgica, rtroscopicd sau pur si simplu, manual ARTROPATIE. Orice boali reumatismali,indiferent de caura sa, SINONM: ostenartropatie ARTROPLASTIE. Interventie chirurgicala constind in restabilirea mobilitatii une’ articulati prin crearea unui now spat © Ariroplastia simpla consté in suprimarea articulatici bolnave Fir a pune o protezi in locul ei. Ea este relativ rariin afura citorva cazuri particulare (degete de la picioare in forma de ciocan), 1 Artroplastia complexa consta in inlocuirea, in parte sau in totalitate, a articulatiei bolnave printr-o protezi. Ea permite utilizarea sa ulterioard cu o bund mobilitate Interventia poate fi realizatd pe numeroase articulatii (Sold, -genunchi, cot, umar, degete) PROGNOSTIC. intelegerea biomecunicii articulatiilor volufiadiferitelor materiale utitizate au permis ameliorarea dluratei de viata protezclor. Din nefericize, aceasta nu este totuyi nefimitati. Un element se desprinde uneori de suportul su os0s in timp ce pe durati lunga se poate produce o uzurd care antreneazi o disfune{ic a pieselor mecanice. Realizarea unei artroplasti totale de ur este mult m: putin frecventé devdt cea a unei artroplasti de sold, denareve prima di rezultate mai putin satisCictoare. articular. ARTROSCOPIE. Examen endoscopic al interionului tunei articulatii ce permite stabilires unui diagnostic, in general printr-o biopsie dirijtd, si tratarea leziunilor. Artroscopia permite examinarea structurilor invizibile prin radiatii X: cartilagiu, membrana sinoviald,ligamente incrucigate si meniscuri. Artroscopia cea mai frecvent realizati este cea a genuncbiului si umiirului, dar toate celelalte articulatit pot, de asemenea, sa fie examinate operate astfel TEHNICA. Dupa o deschidere minima a articulatici, practicata sub anestezie local, medicul introduce artro- scopul,tubul rigid dotat eu aparatura opticdsiinstrumentele care permit realizarea chirurgiei intraarticulare. Majoritatea componentelor articulatiei sunt accesibite sub artroscopie: un corp strdin articulatiei poute fi indepirtat, un cartilagix — remodelst, iar un menise — recusut sau scos. In sir ligamentele pot face obiectul unor acte chirurgicale directe. Avantajul major al chirurgiei sub artroscopie este acela de a reduce timpul de spitalizare gi rigazul necesar reluiri functionalititi. Cicatricea este, de altfel, foarte mic’ in raport cu cea lasaté de chirurgia clasicd. Miniaturizarea ‘materialului, transmiterea imaginilor pe ecran au permis accesul sila alte articulatii decdt genunchiul si umdirul ARTROZA. Afectiune articulard, de origine mecanica neinflamatorie, caracterizata prin leziuni degenerative aleASBESTOZA articulatiilor, asociate cu o proliferare # fesutului osos subiacent. Localizarile cele mai frecvente ale artozci sunt genu chiul, mana, piciorul, soldul, gétul si coloana vertebrala. Artroza rahidian’ intervertebral, sau discartroza, poate lea discul intervertebral si poate fi rispunzitoare de degene rescenta sa, de hemniile discale yi deci de sciatica. Artroza, are se manifest. mai ales dupa varsta de 60 ani, este de ‘rei ori mai frecventi la femei decat la barbati. Desi ea nu este in sens strict o consecinté a imbitrdnirii, freeventa Sa reste atunci cénd cartilagiul nu mai are calitatle sale mitiale de suplete, elasticitate, alunecare. Lezarea cartilugiului articular este uncori de origine traumaticd. Defectele gene- tive de fabricatie sunt, de asemenea, susceptibile si o favorizeze. Un cartilagiu. normal, supus la tensiuni ‘normale din cauza unei articulatii prost constituite sau din cauza unei activititt profesionale sau sportive prea intense, poate si se fisureze yi si favorizeze dezvoltarea unei artroze Aceasta explicd de ce unele articulatii, mai expuse la traumatisme sau la malformatii, sunt mai des atinse decat altele, sau inc& de ce, in unele familii artrozele sunt deosebit de numeroase si precove. Artroza trebuie deci si fie consi- derati o etapa final’ comund a diferitelor cauze (genetice, traumatice ete) ale carr combinatii sunt unele msi variate. SIMPTOME SI SEMNE. Durerea pe care 0 ocazioneazi ‘ovartozi este ,mecanici": e apare dupi orive efort sustinut si dispare in repaus, nederanjind somnul. La trezite, ca este adesea neplicuti timp de cdteva minute (dezmortire sat, mai plastic, dezruginire). De altel, severitatea si evolutia tunei artroze se apreciaza prin latenta de aparitie a dureri ‘Artroza poate evolua in pusee zise congestive, clrora durerea devine mai persistent. Articulatia este intepenitd, umflati printr-o efuziune de lichid sinovial, iar artrocenteza precizeuzi caracterul ,mecanie™ si neinfla- ‘ator. Puseele congestive corespund la fuze de distrugere 4 cartilagiului (condroliza), in decursul cirora, inmuiat, el este foarte fragil. Poate surveni o subliere a acestuia cu 0 jumatate de milimetru pani la cativa milimetti DIAGNOSTIC. Ragiografia nu poste revels nimi in timpul unui prim puseu de artrozi Semnele radiologice ale artrozei evoluate sunt o pensare local spatiului articular, condensare « osului situat sub cartilagin si prezenta osteofitelor sau a ,ciocurilor de apagal” (proliferare anormal’ a fesutului osos din jurul ccartilagiului bolnav), atestind eforturile de refacere ale “organismului, Situate in afara articulate’, aceste osteofite nu antrenea2i in sine nici o durere, cel mult o usoari diminuare a amplitudinii articulare TRATAMENT. in timpul puseclor congestive, punerea in repaus a articulatiei este indispensabili: utiizarea unui baston pentru artrozele membrelor inferioare, purtarea unui colier sau a unui lombostat pentru artrozele cervivale sau lombare. Analgezicele, aspirina, antiinflamatoarele si infiltraile de corticosteroizi pot usurs durerea, 60 protejeazi fata de condrolizi. O daté criza trecutaarticulatia isi regiseste adesea o functionare normald. Trebuie totusi Sd se evite traumatismele si surmenajul, susceptibile si eclangeze un nou puseu; tratamentul consté uneori dint-un regim alimentar, pentru a diminua greutatea suplimentard exercitatd asupra articulutilor, Malformatile articulare pot fi operate chirurgical (osteotomie) in acest stadiu. Tntrefinerea unei bune musculaturi compenseaza, in parte, proasta stare articulara. Termalismul, fizioterapia pot fi, de asemenea, uile. Cand cartilagiul este complet distrus artroza antreneazi o impotent functional important, se recurge uneori la 0 artroplastie (chirurgie de inlocuire articulara) sau la 0 artrode7a (sudura chirurgicali a unei articulati) ASBESTOZA. Boali pulmonar’ cronicd cauzati de inhalarea intensi si prelungit’ a fibrelor de amiant Fibrele de amiant, pitrunzind in pkiman, provoucé 0 inflamatie care se transforma treptat in fibrozd pulmonar (ingroyarea (esutului pulmonar) Asbestoza este o boali profesional din familia pneumoconiozelor. Intre debutul expunerii la pulberile de amiant si aparitia bolii wee mai multi ani (in general, 10) ani). Gifaiala, principalul simptom al asbestozei, se agrave: pe miisuri ce boala inaintewz. Ea este insotiti de o tuse uscati side o senzatie de strangere a pieptului. Ca urmare, se instalea o insuficienté respiratorie Ashestoza si inhalarea amiantului crese riscul de contractate a tuberculozei sau a unui cancer al plimanilor, in special la fumnatori. DIAGNOSTIC $I TRATAMENT. Diagnosticul se bazeuza pe radiografie, scanografie, exploririle functionale respi ratorii (care pun in evident o diminuare a funetiei respiratoii) si detectarea corpilor asbestozic in expectorai, in lichidul bronhoalveotar si in biopsia pulmonard. O data declaraté, asbestoza nu are un tratament eficace. Boala antreneaza o invaliditate crescanda. PREVENIRE. Prevenirea es de expuncre profesional si la mediu, supravegherea radiologicd riguroasi a indivizilor expuyi. De altfel, in ultimii cineizeci de ani, amiantu] este inlocuit in industrie ‘cat de des este posibil prin alte minerale, si in special prin fibrele de sti sential: controlul normelor ASCARIDIAZA sau ASCARIDIOZA. Boali parazitari cauzati de infestarea cu ascaris Ascaris lumbricoides (limbricul) este un vierme parazit din clasa_nematodelor, de culoare roz si de 20-30 em Jungime. El se implanteaza in cavitatea intestinului subtire sisc hriineste cu chimul intestinal, lichidul care rezultd din digestia gastried alimentelor. CONTAMINARE, Ascaridiaza se contracteaza prin ingestia ‘ouilor de ascaris care murdirese apa, fructele si legumele. Dupa ce au eclozat in tubul digestiv, viermii ajung in ficat,61 pliman si apoi in intestinul subtire, unde devin adult; femelele depun ou, eliminate prin scaune SIMPTOME $1 DIAGNOSTIC. Prezenta viermelui_ se manifestd initial sub forma de tuse si de dureri toracive. ‘Simptomele acestei ,bronsite” dispar repede: bolnavul prezinti atunci semne de oboseal’, devine iritabil si nervos; el suferd de prurit (mancdrimi), de diaree, de dureri abdominale, de greturi si scade in greutate. Diagnosticul ‘este stabilit prin cdutarea ouilor de ascaris in scaune: TRATAMENT SI PREVENIRE. Tratamentul consti in aadministrarea de medicamente antihelmintice, infestarea se previne prin respectarea regulilor elementare de igient spalarea mainilor, spilarea legumelor si fructelor cu api potabili ASCITA, Exces de lichid intre cele dou membrane ale petitoneului, una care cAplugeste interiorul peretelui abdominal, alta care inveleste viscerele abdominale CAUZE. Cauzele posibile ale unei ascite sunt numeroase. Poate fi vorbu de: = 0 boald care atinge peritoneul (tuberculozd, cancer primitiv sau secundar); = o boali « ficatului comportind o hipertensiune portal (ciroza): = 0 insuficienta cardisci dreapti: sau un sindrom nevrotic; — o subnutritie, sciderea nivelului sangvin de proteine antrendnd o retentie de api SIMPTOME $I SEMNE. O asciti de mic abundenti nu provoacdi nici un simptom deosebit yi nu este decelabilii cet prin ecografic sau punctie. in schimb, 0 ascita de volum mare provoacd o distensie crescdnda a abdomenului, ‘care poate antrena o jena respiratoric, Ecografia este cea ‘care orientewzit atunci diagnosticul, care este vonfirmat prin punctie TRATAMENT. Tratamentul unei ascite este eel al cauzei sale, In caz de efuziune voluminoasa, este indispensabilé 6 punctie de evacuare a lichidului. Ea antrenea72i pentru organism o lips de api, de electroliti si de proveine, ceca ce trebuie compensat prin perfuzii intravenouse ASEPSIE. Absenta germenilor microbieni susceptiili si cauzeze o infectie ‘Asepsia este riguros respectati in timpul interventiilor medicale si chirurgicale, inclusiv in mica chirurgie (inject. perfuzii, puncti). De asemenea, se uilizeazi camere sterile (in intregime aseptice) in timpul tratamentului anumitor boli foarte delicate: leucemii tratate prin iradiere total, subiecti care ajung s& primeasci o grefa sau ale caror mijlouce de apdrare imunitard sunt total sau partial distruse in chirurgie, asepsia este inteleasd ca ansamblul de metode care apird de microbi tot ceca ce vine in contact cu plaga operatorie, Ba este obtinutd prin dezinfectarea piel in jurul cmpului operator, prin sterilizarea instrumentelor, ASIALIE 4 pansamentelor, # mnusilor si imbricdmintii chirurgului si ajutoarelor sale si prin dispunerea in jurul zonei operatorii a unor cémpuri sterile, tesdturi impermeabile de unicd folosin(s. Sala de operatie, peretii si pardoseula sunt spate zilnic,aersite print-o ventilate alecvati aera find decontaminat cu aparate care emit vapori de antiseptic. ASFIXIE, Dificultate sau imposibilitate de a respira Asfixia poate antrena 0 anoxie (intreruperea aportului de oxigen pentru organele si tesuturile vii), cu rise de com, chiar de stop cardiac sfixia poate rezulta dint strangulare, dintr-o imer- ‘sare (inec) sau dintr- o bstructie a cdilor aeriene superioure (compi.strdini, edem, infectie sufocanti); asfixia prin obstructic poate rezulta din inhalarea unui corp striin, la adult in timpul mesei (pitrunderea accidentali a ali mentelor in trahee") sau, la copil, in orice moment (sindromul peanuts", prin inhalarea de alune). Infeetile pot sicle si astupe cil respiratori: accidente alergice acute (edemul lui Quincke), unele afectiuni virale sau bucteriene, tumori ale bronhiilor ete. De asemenea, asfixia poate fi consecina ultimi a unei insuficiente respiratorii, acute sau eronice, oricare ar fi eauza ci: patalizia muschilor respirator’ prin afectarea centrului respirator (hemoragie cerebrald) sau prin atingerea nervilor care comand muychii, de exemple. In sfargit, asfixia poate fi consecinta unei sederi intr-un mediu insuficient oxigenat sat unei intoxicatii_ prin inhalare de gaze toxice, de vapori sau de fum (oxid de carbon, fum rezultat din incendii, gaze de lupté ete) SIMPTOME $I SEMNE. Simptomele apar rapid in cazul unei asfixii prin obstructia ciilor respiratoril: roseata § congestionare a fete, migeari excesive, incerearea de a lupta ‘impotriva obstacolului, transpiratii, convulsii. Obstructia luringeand provoacd o respiratie dificil, cu un timp inspiratoriu prelungit si zgomotos in cursul caruia regiunile parti inferioare # gitului se seobese in mod promuntt (tira) Tn caz de inhalare de gaze toxice, manifestarile variaza dup natura gazului: adormire progresivai la oxidul de carbon, tuse de iritatie ta elor TRATAMENT. Acesta depinde de cauza asfixiei, Cel mai des, acesta vizeaz inainte de toate restaurarca libertii cailor acriene si asigurarea oxigendrii de urgenti. De- zobstrucia bucalé este, in general, primul gest care se face in caz de pitrundere accidentali a alimentelor in trahee. Respiratia guri-la-gurd permite restabilirea migcitilor respiratorii in asteptarea primului ajutor, care va practica, acd este necesar, 0 respiratie asistatd si 0 oxigenare cu rmascd sau prin intubare. Un copil care este suspectat de 0 laringitd sau de 0 epiglotitd nu trebuie totusi niciodat si fie intins in pozitie cukeat. ASIALIE. Absenta secretarii de saliva de citre glandele salivare. SINONM: acrinie salivara, aptialie, aptialism.ASISTENTA CARDIORESPIRATORIE fn cazul simplei diminuari a secretiei salivare, se vorbeste de hiposialie. Asialia este adesea definitiva daca este congenital’ sau consecutiv unei radioterapii a fetei sau a gatului sau cand face parte din sindromul lui Gourgerot-Sjégren. in schimb, atunci cand ea este legati de luarea unor medicamente care frineaza secretia salvar (beladond, atropina, benzodiazepine si betublocante), oprirea luarii de medicamente permite, ca regul’ general’, revenirea lao salivatie normali. Asialia poate provoca atat carii dentare multiple, cat siinfectii gingivale, Spatitui ale {uri si aplicatile zilnice pe mucoase ale unui gel cu fluor permit prevenires complicatiilor. De asemenea, sunt recomandate vizitele regulate la dentist. + XEROSTOMEE. ASISTENTA CARDIORESPIRATORIE. Ansam- blu de tehnici care remediaza superficial consecintele unei insuficiente cardiace acute. Asistenta sau asistarea cardiorespiratorie asoviaz’ metodele de asistenti respirstorie (ventilatic asistat intubatie trahealt) si cele de asistent’ cardiacd (care merg de la masajul cardiac extern la contrapulsie aortic’, constiind {in amplasarea in aorta toracicd a unor baloane care sunt umflate in diastold si dezumflate in timpul sistole). ASOCIERE MEDICAMENTOASA, Grupare msi multor principii active intr-un acelasi medicament sau asocierea mai multor medicamente permitind cresterea eficienti lor si diminusrea dozelor, deci rscurilor generate de efectele nedorite ale fiecaruia dintre ele ASOMATOGNOZIE. Inc: ‘unui pacient de a recunoaste 0 parte sau totalitatea corpului sau ca urmare a unei leziuni cerebrale localizate ASPERGILOZA. Bosli infectioasi cauzati de dezvoltarea unei ciuperci microscopive, Aspergillus fumigatus DIFERITE TIPURI DE ASPERGILOZA im Aspergilozele imunoalergice traduc 0 alergi¢ la aspergillus. Ele grupeaza astmul bronsic aspergilar, aspergiloza bronhopulmonard si alveolita alergicd intrinsec’ (pneumo- patia care apare 1a numai dow’ ore dupi contactul cu ciuperca-alergen). 1 Aspergilozele pulmonare localizate sunt aspergilomul, aspergiloza pleural’, bronsita aspergilard (ciuperca acopert suprafata bronhiilor) WAspergilocele difuce sunt aspergiloza invaziva (important la subiectu] imunodeprimat), semiinvaziva (important ka subiectii diabetici sau sub tratament de lung durati cu cortizon) si diseminati, atingénd cel putin dou organe. CONTAMINARE. Contaminarea se face pe cale respi ratorie sau, mult mai rar, prin inoculare (ingepaturi de insects). Sporii de aspergillus sunt prezenti in suspensie in aer: inhalarea lor este deci inevitabila 62 ‘Agent patogen accidental, aspergillus nu se dezvolta docit atunci end intélneste conditii favorable pentru implantarea sa (alergie, imunodepresie etc.) SIMPTOME SI SEMNE. Se observ o tuse, insofité uneori de manifestari astmatice (respiratie suierétoure gi dificultati respirator). ‘TRATAMENT. Consta in administrarea de antifungice, in principal amfotericini B, pe cale intravenoasd: ASPERMIE. Defect de emisie a spermei. Aspermia consid fie dintr-o absentd a ejacuki dintr-o ejaculare retrograda m Absenta ejacularii este consecinta unei dereghiri endo- rine, unor probleme psihologice (crednd nervozitate si aanxictate) sau ludrii de anumite medivamente (antihipertensoare), @ Ejacularea retrograda este 0 ejaculate a spermei in vezicd, Aceasti dereglare se constatd adesea in timpul unei boli neurologice sau dupd o interventie chirurgical’ (in special, o ablatie « prostatci). Raporturile sexuale efectuate ‘cu vezica plind permit uneori o ejaculare normala. i, fie ASPIRATIE. Teini lichidelor sau secretiitor nedorite din diferite cavit constind din evacuarea gazelor, ale organismului cu ajutorul unui dren, a unui fibroscop sau a tunel sonde branyute fiecare dint ele la un aspirator. ASPIRINA, Mcdicament analgezic, antipiretic, antiinflamator si antiagregant plachetar in funetie de doza utilizata, de folosinté foarte obignuit Denumire brevetatd in unele tari, cuvantul ,,aspirina* apartine domeniului public in Franta, si nu numai aici, unde este utilizat in mod curent pentru a desemna acidul » ACID ACETILSALIGILIC. acetilsalicilie ASPLENIE. Absents splinci, ue origine congenitald sau consecutiv unei ablati chirurgicale. Prin extensie, nefunctionarea splinei este denumita asplenie functional. Aceasta se observ in special tn Urepanocitoza homozigoté (boali sangvind ereditard responsabild de 0 anemie foarte gravid) Splina distruge plachetele sangvine gi globulele rosii prea bitrine sau anormale si produce anticorpi. Aspleni antrencazd un rise de trombozi vascular atunci cand plachetele se gisese in numa prea mare si o fragilitate la infectii, mai ales ta copilul de varsti mai mici de 5—6 ani Laadult,riscul de infectie cu pneumocoe poate fi redus prin vaccinare, iar riscul de tomboza prin antiagregante pluchetare. La copil sunt necesare vaceindrile complexe, iar 6 antibioterapie preventiv’ este justificaté ASTAZIE. incapacitate partiali sau tou de a pistra poritia de stat in picioare, independenta de orice deficit muscular si de orice dereglare a mecanismelor elementare ale mersului,6 ASTENIE. Stare de slibiciune generald caracterizati printr-o diminuare 4 puterii functionale a organismului, neconsecutivii muncii sau efortului si care mu dispare prin odihna Astenia difer’ de oboseald, fenomen natural, si de adinamie, fenomen neuromuscular. Mai curand decat de a vvorbi de astenie in general, e mai potrivit si vorbim de sti astenice, fiecare avand cauza sa (somaticd, psihicd sau reactionali). ASTENOPIE, Incapacitatc sau dificultaic de a sustine un efort vizual de aproape, antrenand 0 vedere incefoxsti si dureri de cap. Astenopia acomodativi poate fi corectaté prin purtarea de lentile convergente, astenopia musculard, prin reeducare ortopticd (gimnastica ochilor) ASTERIXIS. Dereglare neurologici earucterizati prin secuse (contractii) musculare bruste si scurte, din cauza unci Intreruperi intermitente a tonusului muscular. ASTIGMATISM. Defect optic rezultind dintr-o curburdt inegala a corneei cel mai frecvent, si mai rar a cristalinului sau 4 ansamblului globului ocular. Astigmatismul poate fi congenital sau dobandit (consecutiv cicatricii unei leziuni). El se traduce printr-o deformare a imaginilor: de exemplu, imagines unui punct apare sub forma a dow’ drepte perpendiculare. O persoan’ afectatd de un usor astigmatism poate avew o vedere bund dar poate resimtio anume obosealé vizualé. Ea este uneori in acelasi timp mioapa sau hipermetropi TRATAMENT. Astigmatisml se corecteazi purtand lentile cilindrice cu ax variabil. Lentilele nu sunt eficace decat in cazul unui astigmatism moderat (lentile torice). ASTM. Afectiune caracterizati prin crize de dispnee (jen respiratorie) paroxisticd siMlanti atestind 0 contractie brutala'a mugchilor care comands deschiderea si inchiderea bronhiilor, cérora li se asoviaz’ un edem si o hipersecretic a mucoaselor ciilor aeriene (faringe, largine, trahee, fose nazale) FRECVENTA. Astmul este 0 afectiune destul de freeventi, care atinge de la 2 la 5% din populatia totald, si debutewza {in mod obignuit ta varste cuprinse intre 5 yi 15 ani CAUZE. Ereditatea este unul dintre principalele clemente de dezvoltare a astmului. Avesta este consecints unei reactivititi anormale a cdilor aeriene la unele alergene (polenuri, acarieni continuti in scuamele de animale yi in praful de casi, mucegaiuri). Aceste alergene, atunci cand pitrund in cdile aetiene, agresewzi celulele invelisului interior al bronhiilor, care rdspund prin eliberarea de substante chimice care actioneaza direct asupra contractilor ‘musculaturi bronhice; alte substante, cu actiune mai tardiva, sunt rispunzitoare de edem si de hipersecretie. Unii factori ASTM pot declansa crize: infectile respiratorii, exercitil fizic ( particular ta wer rece), inhalarea de poluanti(fum de tigard), supirdrile, luarea unor medicamente (aspitina, de exemplu). Astmul adultului. Crizele de astm sunt de o gravitate variabili, mergand de la 0 simpla gafaiald lao insuficienti respiratorie importanti (stare de ru astmatic). Ele survin cel mai adesea seara sau noaptea, Se pot manifesta unele semne premergitoare: dureri de cap, greutate digestiv strinuturi, mancdrimi pe tot corpul. Dupii cateva accese de tuse uscati, expiratia devine siflantd (suierdtoare) si dificil, provocdind transpiratit si o tahicardie. Poate apdrea 0 cianozare (coloratie albastrd-violacee a degetelor si buzelor). Bolnavul tuseste putin, elimindnd o expectoratie scousd. Aceasti criz& se linisteste treptat dupa vreo cdteva zeci de minute, Revenires la calm poate fi totali dar, dup: 6 crizi puternic’, persisti freevent o respiratie siflanti, accentuatd de expiratia fortatd TRATAMENT. Se bazeuza pe administrarea de bronho- Uilatatoare (simpatomimetice in aerosoldozator sau in injectic, teofilina in comprimate sau in injectie), chiar corticosteroizi injectabili. In cazurite cele mai grave, este indispensabila 0 spitalizare de urgent cu scopul de a administra medicamente prin perfuzie, oxigenarea bolnavului si, uneori, practicares unei respirati asistate Astmul copilului. Astmut copilului poate diferi de cel al adultului prin manifestrile sale clinice si prin tratamentul ju. El survine rar inaintea varstei de 2-3 ani, adese: famille predispuse sila copii care prezint& alte manifest de tip alergic (eczema a sugarului, rinité alergic& ete.) Evolutia sa este variabila: cand rimne limitatd ta doud sau tei crize izolate, ednd persisté pe toatd durata celei de a ous copilasi, disparind la 7 ani sau la pubertate, dar putind reapirea la Varsta adult, Acest rise este cu atit mai crescut cu ct prima crizd a survenit mai tirzu. Gravitatea astmului infantil tine de faptul ei el deranjeazi adesea dezvoltares toracelui copilului, precum si viala sa familiald si scolar TRATAMENT, Tratamentul astmului infantil diferd putin de cel al adultului: bronhowilatatoarele nu trebuie sa fie administrate inaintea varstci de 5 ani, decat prin nebulizare, corticosteroizii trebuie si fie evitati in prescriptie continua in cauza riscului de a influents ereytere. Igiens viet (climinarea alergenelor, exercitty fizic adaptat cu eventuala prevenire a unui astm la efort, absenta tabagismului a sau pasiv) este, de asemenea, important in aceeasi misuri ca tratamentul medicamentos, COMPLICATILE ASTMULUI. Daca o crizd de astm este ‘cea mai impresionanti, dar cea mai benign’ dintre dispneele acute, formele de astm evoluate si rebele sunt adesea grave. Acesta este cazul astmului cu dispnee continu Ue riu astmatic, deficienta respiratorie acuti putand surveni la orice astmatic, dar a c&rei aparitie este favorizati ‘de abuzul de medivamente simpatomimetice. Bolnavul este prada unei suevesiuni de crize astmatice intense care poateASTRAGAL Astmul gi sportul Exercitul fizic, mai ales in aer rece, poate antrena o criza de astm. In timpul unui exercitiu de intensitate moderatd side scurti duraté criza de astm se declangeazi in general dup& opritea efortului pentru 4 se calma spontan in 30 minute. Uneori,ea poate surveni in timpul unui efort prelungit, obligand sportivul si-si incetineasca ritmul, chiar s&-si intrerupa temporar activitatea. in acest din uurmé caz, criza se linigteytc in cdteva minute Practicarea regula medical, poate permite depiyirea crizei, chiar poate oevite, Natatia in atmosferd calda si umeds este sportul privilegiat al astmaticilor. Unele sporturi de rezistenti (alergarea, skisfond) sunt prost tolerate daci nu se respect perioada de incdlzire. In schimb, sporturile cu mingea sunt adesea cel mai bine tolerate. Inaintea efortului, un tratament medicamentos poate preveni criza de astm; deosebit de eficace este cromoglicatul de sodiu ‘unui sport, sub supraveghere conduce la asfixie. Starea de rau astmatic se instaleaza, in general, in cdteva ore sau in edteva zile, dar poute surveni ‘uneori fir semne precursoare, Masurarea yazelor din singe, indicénd © hipoxie (diminuarea nivelului de oxigen sangvin), legati de o hipercapnie (cresterea nivelului de ioxid de carbon sangvin), confirma diagnosticul Ext indispensabili spitalizarea de urgent. Tratamentul se bazea2i pe inhalarea de oxigen, pe luarea une doze mari de bronhodilatatoare gi pe injectarea de corticosteroizi. in cazurile cele mai grave, poate fi practicaté o respiratie asistatd, dar ea este dificil de realizat din cauza spasmului bronsic care se opune insuflarii de aer, ceea ce necesiti presiuni ridicate. PREVENIREA SI SUPRAVEGHEREA ASTMULUI. De cite ori este posibil, trebuie si se caute evitarea oricirui contact cu alergenul: utilizarea lenjeriei de pat sintetive produsele acaricide in caz de alergie la acarieni, inlepartarea minutioasi a prafului din locuinta. Cand debarasarea de alergen este imposibild si daca alergemul este unic, 0 desensibilizare specifica poate fi propusa (prin injectiri cu doze crescute de alergen) Supravegherea pacientilor astmatici este realizatd prin misurarea volumului expiratoriu maxim pe secundi (V.EMS,),ceea ce permite uprecierea gradului de obstruc- fie bronsicd, evaluarea severititii unei crize, adaptarea tratamentului de fond la pacient, prevenirea recdderilor. PROGNOSTICUL ASTMULUI. Frecventa si gravitatea crizelor de astm sunt variabile dup’ varsta pacientului. Tratamentele actuale permit ca in majoritatea timpului astmaticii si ducd o viata normali cu conditia de a continua tratamentul de bazi chiar si in absenta crizelor.-+ ALERGIE. INSUFICIENTA CAROIACA ASTRAGAL. Os scur al piciorulu in form de seripete, situat intre extremitatea inferioara a gambei si caleancu 64 Fracturile de astragal. destul de rare, survin intotdeauna dupa un traumatism violent, cel mai des un accident pe rumurite publice. Tratamentul for este fie ortopedic (cu reducerea externa si imobilizarea gipsati), fic chirurgical. Principalele complicati constau in neconsolidarea fracturi, artroza gleznei si necroza osoasd. ASTROCITOM. Tumori malign’ a sistemului nervos central care se dezvolta pe seama astrocitelor (celulele constitutive ale fesutului de sustinere a sistemului nervos central), ASCHIE. Mic fragment de lemn sau din alt material care 4 pitruns in mod accidental sub piele. ‘Infipti la extremitatea unui deget, 0 agchie poate provoca un panaritiu. Extragerea sa, citeodati dificila, tebuie s respecte regulile de asepsie (utilizarea de material steril, ezinfectarca plagii). in plus, prezenta unei aschii, chiar de mirime mic, trebuie si-] incite pe subiect si verifice dact ¢ la 2 cu vaccinarea sa antitetanies ATAXIE. Dereglare « coordondrii miscdtilor, legatd nu de o afectare a fortei musculare, ci de un defect de coordonare & modului de functionare a musculaturi Pentru ca realizarea unei migciri ca mersul, de cexemplu, si fie normal, este necesar nu numai ca forta rmuschilor implicati si fie normala, ci, in plus, contractia lor si intervind la momentul potrvit sisi fie perfect adaptati si coordonata, aceasta presupune o informatie permanent asupra pozitii lor. Acesta este rolul sensibilitti profunde {proprietate pe care o posed sisternul nervos de a primi, 4 analiza si a integra stimulii), cu ajutorul vederii si a aparatului vestibular (cuprinzfnd labirintul, organul urechii interne, responsabil de echilibru, si cdile nervoase vesti- bulare ale trunchiului cerebral), sub comanda creierului mic. Atingerea oricSreia dintre aceste structuri poate si se afle la originea unei ataxi & Ataxia prin afectarea sensibilitayii profunde se caracterizeuzi printr-un mers dezarticulat: gamba este aruncati inainte in mod brusc gi prost orientatd; piciorul ia contact cu solul prin cdledi. Atunci cdnd ochii sunt inchisi, deregla- rea se accentueazi Ataxia cerebeloasa se caracterizeaza printr-un mers cu piciourele depirtate ca si cum bolnavul ar fi beat. Miscdrile sunt executate cu o amplitudine exagerata, Miscirilealter- native rapide sunt imposibile. Ataxia cerebeloasd este insotitd, in general, de 0 dizartrie (dificultatea de a articula cuvinte), Uneori, cdnd leziunea nu afecteaza decdt o jumatate cerebelului, incoordonarea este limitaté la membrele de pe aceeasi parte gi este insotiti de o tremurdturd a acestor membre in cursul miscdrilor voluntare. m Ataxia labirintica se caracterizeaza printt-o tendintd de 4 cidea intr-o parte si printr-o deviere lateral in timpul rmersulit65 ATAXIE-TELANGIECTAZIE. Bosli ercditari ‘caracterizaté prin asocierea unui sindrom cutanat constituit din elangiectazii (dilatarea micilor vase perilerice), x unui sindrom neurologic (ataxie cerebeloasé) si a unui deficit imunitar ATELA, Aparat destinat imobilizirii unei articulatii sau @ unui membru fracturat fie temporar, ca prim ajutor, fie pe durati Jungé pentru un tratarment complet ATELECTAZIE. Pribusire a alveolclor unci pirti a plimanului sau chiar ale unui plamén intreg, din cauza absentei ventilérit, o consecinti a obstructiei totale sau partiale a unei bronbii CAUZE. Obstructis unei bronbii poate rezuta din mai multe fenomene: inhalarea accidentald a unui corp sirdin (sluna), astmul, formarea unui dop de mucus sat, mai rar, 0 complicatie « anesteziei generate. Au mai fost identificate si cauze cronice de atelectarie: obstructia unei bronhii printr-o boali @ peretclui bronhic (tumorx malign’ sau benign’ cel mai des) sau compresia cdilor aeriene normale print-o anomalie invecinatd, de exemplu de cite ganglionii limfatici a c&rororigine este eel mai adesea canceroasd sau tuberculoasa SIMPTOME $1 DIAGNOSTIC. Simpiomul principal al Uunei atelectazi este jena respiratorie. De asemenes, se pot constata 0 tuse $i 0 durere toracic’, legate cauza subjacent’. Diagnosticul este stabilit. printr-un examen clinic si print-o radiografie toracicd, care arata o opacitate bine delimitat alata pe un Job sau pe un segment pulmonar. ‘TRATAMENT. Este acela al cauzei afectiunii: extragerea corpului stréin prin fibroscapie bronsicd, kineziterapie respiratorie sau fibroaspiratie in cazul formirii unui dop de secretii. O dati obstructia disparuti, partea pribusiti de pliman se reumfla, in general, treptat, dar unele regiuni pot riméne lezate in mod ireversibil ATEROM, Depunere lipidici pe suprafata inter peretelui arterelor. Placa de aterom este vizibill pe peretele arterei sub forma unei simple pete gilbui sau alburi, care prinde forma, contrastind cu restul suprafetei rimasi sintoasd. Aceste placi sunt de marime variabild: de la cdtiva milimetri pan la cativa centimetri in diametru, -* ATEROSCLEROZA. ATEROSCLEROZA. Bosli degenerativa a arterei avand ca origine formarea unei placi de aterom (depunere lipidic8) pe peretele séu. ‘In Europa, ateroscleroza se afl pe locul intai al eauzelor de mortalitate, responsabila fiind de mai mult de o treime din devese CAUZE. Ateroscleroza este legaté de multipli factori genetici si de medi. Acestia intervin mai mult ca factori ATETOZA de rise, crescind posibilitatea declansarii bolii, si nu ea factori directi. Varsta, sexul (preponderenta, masculini inginte le 60 ani), uni factori genetici (hipercolesterolemiia familiald), cresterea anormald a nivelului de colesterol, hipertensiunea arterial, tabagismul, diabetul si obezitatea sunt principal factori de rise. Asociereaa doi sau mai multi factori creste in aceeasi masurd probabilitatea de aparitie a bolii SIMPTOME $I SEMNE. Ateroscleroza nu se manifest deca atunci cand placa de aterom a devenit suficient de mare pentru a perturba circulatia sangelui in arterd Ateroscleroza poate provoca atunci crize de angor, accidente neurologice tranzitorii (vertije) saw dureri in ‘membre. Simptomele depind de localizarea plici de aterom, ‘Ateroscleroza priveyte mai ales zonele apropiate de inimé, riscrucile, bifurcatiile arterelor. Ca ordine de frecventi ateroscleroza atinge: sorta ablominald, coronarele (arterele ‘care hrinese inima) ,carotidele interne, care vascularizeaza creierul,artereleiliace yi femurale ale membrelor inferioare EVOLUTIE. Ateroseleroza se afd a originea a numeroase boli vasculare: insuficienta coronariand (criza de angor), infarctul de miocard, insuficienta cardiacii, tulburdrile de itm cardiac, insuficienta circulatorie cerebrald gi accidentele ci neurologice (hemiplegia, afazia cecitatca), insuficienta circulatorie « membrelorinferioure(arterita, hipertensiunea arterial, insuficienta renal ‘TRATAMENT. Leziunile find deja consttuite in momentul uiagnosticdrii, tratamentul va aves drept scop limitarea consecinfelor nefaste. Pot fi prescrise antiagregante pla ‘chetare, chiar anticoagulante, pentru a impiedica formarea de cheagur pentru limita simptomele sia restaura circulatia, Dar aceste medicamente nu trateaza cauzele afectiunil fn unele situatii mai grave, pot fi practicate o ablatie a segmentului arterial afectat si inlocuirea sa printr-o grefi Siniitoast sau printr-o protezt sangvine. Adesea sunt utile vasodilatatoarele PREVENIRE. Prevenirea, primara (in absenta vreunui semn patologic) sau secundard (ca urmare # unei complicatii), este csentiald. Ea se face prin depistarea factorilor de rise, urmatd de suprimarea lor sau de mentinerea controlului asupra lor (oprirea fumatului, regim sarac in grasimi, de exemplu). in céteva studii privind prevenirea secundara, a putut fi Uemonstrati incetinirea progresirii aterosclerozei, chiar regresia ci ATETOZA. Dereglare caracterizati prin existenta unor riser involuntare, lente, neregulate, de amplitudine mic neintrerupte, care afectewzi indeosebi capul, gatul si membrele. CAUZE. Atetoza apare cu ocazia unei leziuni a nucleilor cconusii centrali (masele de substanti cenusie situate in cemisferele cerebrale si ajuténd controlul miseatilor), care poate fi consecinta unei atingeri cerebrale « copilului in perioud prenatald sau postnatala, unei encefalite (infectiaATIREOZA encefalului), unor boli degenerative precum coreea Iui Huntington sau efectelor nedorite ale unor medicamente ca fenotiazinele sau derivatii de levodopa, In acest ultim cuz. atetoza poate dispirea o data cu intreruperea tratamentulu cu aceste medicamente. La copil, atetoza este legatd, in principal, de o anoxie (intreruperea aportului de oxigen in tesuturi) neonat de un icter nuclear (sindrom observat la noul-niscut, caracterizat prin alterarea nucleilor cenusii ai ereierului) Ea mai poate fi si simptomaticd pentru afectiunile dis- metabolice (caracterizate printr-o perturbare a metabolis- rmului) sau degenerative. Atetoza care afecteuza o jumatate de corp (hemiatetoza) este cel mai des de origine Vasculara Chemoragici sau ischemi SIMPTOME SI SEMNE. Atetoza poate si se manifeste prin migcari de torsiune axial side inclinare sau flexie-extensie 2 gatului i trunchiului. Foarte des, ea se combini eu o core (migcdri dezordonate involuntare) numindu-se_atunci coreoatetoz’. Adesea, pacientul sre, de asermenea, dificult pistreze echilibrul yi si meurgi. Atetoza se atenueaza in timpul somnului, dar migcarile atetozive sunt intensificate de obosealé, de munci intelectual de emotii side stimuli cutanati. Migcirile apar spontan sau parazitewz’ un act, voluntar (sincinezie), provocand contractii care fac uificile gesturile zilnice. Acestei agitatii permanente i se adauy spasme care fncremenese miscarea timp de céteva moment, Ele nu sunt dureroase, dar provoacitatitudini anormale foarte caracteristice bolii La copil,atetoza, legat de icterul nuclear sau de anoxia neonatali, este insofiti de deregliri de motricitate ocular, precum side o surditate, care, in caz de ischemic neonatal, nu apar decat la eateva luni du TRATAMENT. Tratamentul medical al stetozei se bazeaza in principal, pe diazepam si pe dantrolen (relaxant muscular). Una dintre metodele de teeducare (prin kineziterapic, controleze gesturile atunci cnd este supus unor stimuli senzitivi ATIREOZA, Absent congenital « corpului tiroid. . antreneazi 0 hipotiroidie (insuficienta secretiei hormonale tiroidiene) precoce, ined din primele 2ile ale vierii. Cauza acestei anomalii este necunoscuta, dar este evocati o transmisic ereditard familial’, ATOPIE, Predispovitic creditard de « prezenta manifestiti de hipersensibilitate imediatd ca astmul, febra de fan, urticaria, eczema zis atopicd, polinoza (sensibilitatea la grdunfele de polen), uncle rinite si conjunctivite, precum si diverse manifestiti alergice digestive ATREZIE, Absent sau ocluzie, in general vongenitald, 4 unui orificiu sau a unui conduet natural Diferitele forme de atrezie sunt decelate cel mai des la nastere 66 ATRICHIE, Melformatie congenital rari, caracterizuté prin absenta eompleti a pirului si perilor. ATROFIE. Diminuare a greutii si volumului unui organ, unui fesut sau unui membru, ca urmare 4 unei hraniri insuficiente a celulelor sau a unei imobilizari O atrofie provine dintr-o deficienta sau dintr-o distrugere a vaselor sangvine, nervilor sau a substantelor nutritive. Atrofia poate fi patologicd (atrofia ficatului consecutiva unei ciroze), dar si fiziologic’ (atrofiatimusului la adolesce si auterului dupa instalsrea menopauzei). Tratamentul unei atrofii nu este posibil deeat in misura in care mai persist © parte din organ sau din {esutul normal susceptibil si se multiplive. ATROPINA. Substantiextrasd din beladond, care posed © aeiune anticolinergica (inhiband actiunes.sistemutui nervos vegetativ parasimpati). AUDIOGRAMA. Grafic reprezentind capacititile auuitive ale ficedrei urechi (© audiogramd se stabileste wu ajutorul unui audiometry, apurat clectronie care emite sunete de uiferte frecvente (grave, medii sau acute). Pe abscisd sunt exprimate free ventele in hertz (audiograma tonal) sau procentajele de intcligibilitate (audiograms vocal); pe ordonaté apar pierderile auditive in decibeli © Auutiograma tonaia consté in cercetarea pragurilor auditive ale unui subicct pentru diverse freevente, ® Audiograma vocal permite precizarea intelegerii sila- belor, deci evaluarea jenci sociale antrenate de pierderea auditivi si, eventual, preserierea unel proteze AUDIOMETRIE. Masurare instrumentala a auzului, complement al acumetriei, care este misuratoarea clinic Se poute distinge audiometria subiectiva, care necesiti © colaborare intre subiectul testat si medicul su, de audiometria obicctiva, care mu neces subiectului supus testului un rispuns al Audiometrie subiectiva. Accastu se practic cu un aparat ‘electronic numit audiometry 8 Audiometria automatica consti in a-t face pe pacient si asculte sunete variate, mai intai grave, apoi din ce ince mai acute, pentru 4 preciza el insusi, prin propria perceptic, pragurile auditive 1 Audiometria frecventelor inalte consti in testarea au Tui pentru freeventele mai acute decat cele ale spectrului sonor al voeii 1 Audiometria tonala determing pragul de audit al fiecirei freevente pentru fiecare ureche, fie prin conductie aeriand aa sunetului, fie prin conduetie osoasa © Audiomerria vocala determin’ pragurite de auditie nu numa ale sunetelor pure. chiar ale cuvintelor din doui-trei silabe, ceea ce permite medicului sé evalueze dificultatile de comunivare ale pacientului67 Audiometrie obiectiva. Accasta se bazeuri pe inregis- trarca si analizarca riispunsurilor fiziologice ale sistemului auditiv & Timpanometria analizea7, multumita unei sonde care obtur conductul auditiv extern, ecoul unei vibratti sonore reflectate pe membrana timpanici in functic de presiuni variabile. Acest tes dt informati privind functio area urechii medii si privind permeabilitatea trompei lui Eustachio, 1 Studiul reflexului stapedian const in testarea capacitatilor ‘muschiului scarifei (oscior al urechii medi). 1 Inregistrarea potemialelor evocate ale cailor auiitive permite, cu ajutorul electrozilor plasati in diferite parti ale craniului, si se analizeze raspunsurile electrice ule ereic rului ta stimulii sonori emisi de un sudiometeu + AUDIOGRAMA. AUDIOPROTEZIST. Tehnician spec misiunca de a aloge. a furniza, a adapta si a un functionarea protezelor auditive. lizat, care are AURA, Manifestare clinica trecitoare ununtind o crizii de epilepsie. ‘Aura este foarte variabild dupi subieet. Ea poute si Imbrace forma de senzati subicctive ca halucinati vizuale (senzatic luminoasa perceputi de ochi fara ex ca s4 fie provocati de lumina), auditive (zgomote mai mult sau mai putin elaborate), olfactive (mirosuri cel mai adesea neplicute) etc,, sau o senzatic de miscare intr-o parte a corpului (manifestare adversa: devierea conjugati a capului si ochilor, de exemplu) AURICUL, Cavitate cardiacd ce primeste singele inainte de al face sf treacd in ventriculul corespunzitor Exist un auricul drept si unul stang, ficeare fiind legat de-un ventricul printe-o valvula auriculoventriculari AURICULARA (boala). Tulburare a ritmului cardiac consecutiv’ unei alteriri a {esutului aurieulului din eauza functionarii anormale a nodului sinusal (care asiguri st- rmularea electric a inimii). SINONM hoala ritmica auriculara Cauza poate fi 0 boat coronarian’,o miocardopatie str 6 valvulopatie evaluat Boala auriculard se manifesta printr-o alternant a episoadelor de brudicardie (ritm cardiac lent) si de tahicardie (ritm cardiac rapid) sau prin foarte scurte perioade de oprire cardiac Diagnosticul este stabilit dupi analizarea datelor furnizate de un Holter (inregistrare 4 ritmului cardise pe durata a 24 ore), ‘TRATAMENT. Acesta depinde de eauza boli si face ade: sea apel la implantarca unui stimulator cardiac (pacemaker) AURICULOTERAPIE, Terspeuticd derivatd din punctura traditionald, care consta din tratarea diferitelor cu AUTOANTICORP aieetiuni ale corpului prin intepatur in puncte determinate ale pavilionului ureehi AUSCULTARE. Actiune de ascultare a zgomotclor interne ale organismului pentns a controka Functionarea unui organ sau pentru a decela o nomic AUTISM, Rupturi a uctivititii mintale de reatitatea exterioara si retragerea mai mult sau mai putin totald in lumes imaginard sia fantasmelor Acest termen, creat in 1911 de eae psihiatrul elvetian Eugen Bleuler, se splic’ deopotriva udultulut si copitului Autismul copilului. La vopil,autismul este eomun pentru diverse sindrvame pvihotive. Cauzele sale rman disputate Unii, ca psitanalistul american Bruno Betelhcim, consider autismul ca o reaetie de apirare a copilului, care vede orive relatic eu viul ca fiind distructiva, Alsi il explic’ printr-o disfunetie a sistemului nervos ventral Autismul infantil se manifest intotdeauna inintea virstei de 30 luni, cel mai adesea in primut an al Autismul lui Kanner este forma tipicd. El se manifesti print-un desinteres al copilului fati de Iumea insufleiti cca si pentru propria sa imagine din oglinda, prin gestur yi Jocuri stereotipe cu obicete ea petra, 0 sforie Intirzierea de limbaj este freevent’. Sensul termenului de CROMOZOM. AUZ. Functic senzoriala care permite captarea sunetelor de citre ureche si transmiterea lor prin intermediul nervului cohilear, la ereier, unde ele sunt primite si analizate. Auzul este o functie posibili: mulqumita sistemelor auditive periferice gi a celui central m Sistemul audiviv periferic este format din urechea extema, medie si intern’. — Urechea externa (pavilionul si conductul auditiv exter) protejeaza urechea medie gi actioneard ca un receptor amplificind unele frecvente — Urechea medie, stuaté in cisuta timpanulai (cavitates ‘osului temporal), amplified sunetele si asigurd transmiterea lor urechii medi. O membrand elastici foarte subtire, timpanul, izoleazi urechea medie de exterior. Oscioarele (ciocinelul, nicovata si scarita) transmit vibratile urechii interne. Trompa lui Eustachio comunicd cu faringele si mentine constanti presiunea interiour— Urechea interna cuprinde cohlees, in fats, si sistemul vestibulosemicircular, in spate. Celulele ciliate exteme ale cohleei amplificd mesajul sonor si il transmit, celulelor ciliate interne, care atuni traduc informatia intr-un mesaj nervos. 1 Sistemul auditiv central este constituit dn fibre nervoase care, plecdnd de la celulele ciliate interne, se unese la bara conductului auditiv pentru a forma nervul auditiv (nervii auditivi constituie a opta pereche de nervi cranieni), ca si din cortexul temporal, unde influxul nervos se transforms, in senzatie constient a mesajului auditiv si permite interpretarea de citre subicct AVITAMINOZA. Ansamblu al fenomenelor patologice cauzate de carente in una sau mai multe vitamine. Devenite rare in tarile occidentale, avitaminozele se intalnesc, in principal, in tirile in curs de dezvoltare. Ele pot fi consecinte ale unei carente a aportului alimentar, ale unei absorbtii digestive insuficiente sau ale unei utilizari deficiente de citre organism a acestor vitamine @ Avitaminoza A se manifest’, in principal, prin tulburiri oculare: hemeralopie (slibirea sau pierderea vederii in Juming putin intensf) si xerofialmie (diminuarea trans- paren{ei conjunctivei si corneci). Avitaminoza BI are a expresic majora bola numitt beri-beri © Avitaminoza B2 sau ariboflavinoza antreneazi tulburari oculare (sciderea acuititii vizuale, fotofobie prin sensibilitate anormal 1a lumind) gi leziuni cutanomucoase (criparea buzelor). 8 Avitaminoza B6 are manifestici multiple si bine cunoscute a animal, dar, in patologia umani, nu exist caracterizata avitaminoz’ B6. @ Avitaminoza B12, vorbind la propriu, nu exist, dar existi © afectiune, boala lui Biermer, care se caracterizewza prin absenta absorbjiei de vitamind B12 ca urmare a une alterari a mucoasei gastrice © Avitaminoza C confirmata antrenea7 scorbutul si, la sugar, boala lui Barlow. 1 Avitaminoza D are drept consecints un rahitism la copil, oosteomalacie (afectiune caracterizata printr-o inmuiere a oaselor) la adult si, lw orice a tetanic, 1 Avitaminoza K antreneaza fenomene hemoragice 1 Avitaminoza PP antreneaza pelagra in anumite imprejurar AVORT. {ntrerupere prematura a sarcinii In folosirea curenti, cuviintul avort este utilizat ca sinonim al intreruperii voluntare a sarcinii(1.V.S.) in imp ‘ce expresia nastere falsi desemneazii un avort spontan. In plus, se numeste avort terapeutic o intrerupere a sarcinii provocati din motive medicale. Avortul spontan. Accsta a fituluiinainte de a 180 rod curent, nastere falsd scamn’ pierderea neprovocst zi de sarcina. El este numit, in AVORT CAUZE. Cauzele de avort spontan, multiple, trebuie sa fie stabilite pentru a pune in aplicare tratamentul adecvat Cauzele materne grupeazi cauzele genitale (hipoplazia sau malformatile uterine, sinechiile, salpingita, fibromul si tumors uterulu, beanta colului uterin); cauzele hormonale (insuficienta in estrogeni sau progesteron, insuficienta hormonalé globald, hipotiroidia, excesul de androgeni), cauzele generale (carenta slimentari, intoxicatia, o boaki infectioasi, diabetul, sifilisul, traumatismele diverse). Doar avorturile repetate justificd investigatile de durati, dar cervetarea eauzei de avort trebuie torusi intreprinsa concomitent eu tratamenul. 1 Caucele ovulare corespund unor anomalifetae si repre- inti in jur de 70% din nasterile false. Avesti factori actioneazisindeoxebi in timpul primului trimestru de sarcini siprovoacd moartea fitului inaintea expluziei sale. Sarcinile ‘multiple si hidramniosul (excesul de lichid amniotie) fac parte din cauzele ovulare SIMPTOME $I SEMNE, Lit inceputul sarcinii, semnele unei iminente de avort constau din metroragit(pierderi mici de singe rosu) nedureroase: uneori li se asociazd si colici. Odinna absoluta Ia pat, insotita de un tratament medical (hormoni, antispastice), se dovedeste cel mai bun mijloc de lupti impotriva acestor amenintiri de avort. Ecografia permite si se verifice locul de implantare embrionului (ipoteza unei sarcini extrauterine), in caz de beanta a colului uterin, prevenirea avortului necesiti un serclaj al uterului si repausul total in schimb, eresterea progresivd a pierderilor sangvine sia Gureritor, insotite de deschiderea colului,anuntd avortul propriu-zis. Avortul se numeste complet daci fitul si placenta au fost expulzate; el nu necesit ment eosebit. In schimb, dc cxisti o retentie placentard in cavitatea uterina, ne putem teme de o hemoragie sau de 0 infectie localé. Este necesari efectuarea unui examen, revizia uterina, mediu spitalicese. TRATAMENT, Pentru a asigura vacuitatea uterind se practicd un chiuretaj sub anestezie general, sunt prescrise imediat antibiotice pentru a preveni o eventuala infectie Cau avortului este cdutatd imediat eu scopul de & putea institui, daci este cazul, un Watament cure si permit evitarea unui nou avort Avortul provocat. Aici se face deosebirea intre avortul provocat din motive terapeutive si avortul provocat in caz de pericol. Avort provocat din motive terapeutice. Avesta se practic’ {n orice moment al sarcinii, la cererea ambilor parinti sau 4 unuia dinte ei, daci viata mamei se aflé in pericol (insuficienta fie cardiacd, fie renali, fie respiratorie, SIDA, cancer ete.) sau dacd existé un rise mare de atingere 4 copilului de o afeetiune deoscbit de grava si incurabili Examene adecvate permit verificarea presupunerilor de swtingere fetuld (ecografie, biopsie a vilozitatilor coriale, amniocentezi, serodiagnostice sangvine)AVULSIE DENTARA Avortul terapeutic, ale cirui complicatii apar doar in n mediu spitaticese prin sadministrarea de prostaglandine Avort in situatii de pericol. Acesta se realizeuz’ la fnceputul sarcinii, pe baza justifivdrii situatiei yi dupi informarea privind riscurile medicale la care este expusti femeisa Acest avort este practicat sub anestezie local sau general, prin aspiratie endouterini, cu o eanull sau cu 0 seringi (metods lui Karman), sau, mult mai rar din ewuza riscurilor de lezare a mucoasei uterine, prin chiuretaj Aspiratia poate fi inlocuita, pind in a 49-a 2i de amenoree, printr-un tratament care asociaza mifepristonul (RU 486) si un derivat de prostaglandine, administrat la 3648 ore dup’ luarea mifepristonului, Aceste produse sunt contraindicate in caz de tabagism regulat sau de alti factori de rise cardiovascular (hipcrlipidemie, diubet). Apa este recomandat un contraceptiv. -* INTRERUPERE VOLUNTARA ‘ASARCINIL, STERILITATE AVULSIE DENTARA, Extragere sau luxare a unui inte. ‘Avulsia dentara poate fi provocata (avulsie terapeutica) sau spontand, ca urmare « unui soe (avulsie traumatic’). Avulsia dentard terapeutica. Este interventis chirurgical denumiti in mod curent extractie dentard, in cursul careia dintele este climinat in intregimea sa (coroand si radacini), INDICATIL. Aceasti interventie radical’, deveniti rari in zilele noastre poate fi realizat ftunci cdnd terapeuticile obignuite sunt inoperante (catia este foarte intinsa, fracturd coronoradiculard, paro- dontopatie avansatd etc): = atunci cénd din sunt deranjanti sau rispunzitori de o malocluzie (proastd suprapunere a dintilor mavilarului superior peste cei ai maxilarului inferior, deranjind masticajia sau_generand complicatii infectioase, sau probleme estetice). Astfel, la copil, dintele definitiv poate ‘erupe atunci cdnd dintele de lapte se afld inci pe arcada Extragerea acestuia din urmi va permite adesea repozitionarea corecté a dintelui in evolutie, — In caz.de tratament ortodontic; — pentru a preveni un rise infectios, inaintew unei operatii chirurgicale pe inima sau a unei radioterapii a cancerelor folei, asupra dintilor care constituie focare infectioase DESFASURARE. In general, este pructicata o unestezie local. Anestezia poate fi generali atunci cand este vorba de extractia dintilor de minte inclusi in mod complicat, a mai multor dinti in acelasi timp, ori in cazul pacientilor deosebit de anxiosi sau a copiilor. Gingia din jurul dintelui este dezlipiti de dinte si dintele este tras. Astuparea alveolei se face incepind cu cheagul. Dupd complexitatea interventiei starea dintelui si a bolnavului, antibioticelor i antiinflamatoarelor li se pot asocia analgezice si spalarea gurii cu preparatele obisnuite 70 COMPLICATIL. Putin frecvente in general, complicatiile pot lua forma une’ alveolite (inflamatiaalveotei) sau a unei hemoragii, Dinti eure au fost extrasi pot fi inlocuifi prin proteze fixe (punti) sau mobile, sau chiar prin implanturi Avulsia dentard traumatica. Ac inte in urma unui soc In acest caz, avulsia este insotitd uncori si de alte leziuni: fructura marginii alveolare, riniea buzelor. Incisivii superior ai copiilor de 7-10 ani sunt expusi in mod deosebit mai ales dac% ei ocupi o pozitie prea anterioard. Cu ocazia ‘unui accident, rebuie Intotdeauna, pe cat e posibil, si se recupercze dintele sau dintii avulsati: in fapt, se Incearct desea reimplantares lor desi rezultatele sunt incerte Aceasti reusita depinde de supravietuirea ligamentului parodontal, condifionatd de 3 elemente: ridacina dintelui avulsat nu trebuie si fie niei rizuitd, nici curdystd; dintele trebuie si fie reimplantat foarte repede (in mai putin de o ori) si conservat, in asteptarea reimplant fiziologic sau in lapte, tratamentul efectuat de citre dentist trebuie si cuprind o contentie si ingrijirea preventiva a ridicinii, Respectarea acestor condifi, precum si o serioas supraveghere radiologic3 timp de un an favorizeaz men- finerea durabili a dintelui reimplantat ita este luxafia unui AZOOSPERMIE, Absenti totald « spermatozoizilor in sperma emis Azoospermis este 0 cauzi important de steilitate mas- culing Ea diferi de oligospermie (cantitate mick de spermatozoizi) yi de astenospermie (insuficienta mobilitate a spermatozoizilor). Azooypermia afecteazd aprencimativ 1% dintre barbati Cercetirile efectuate prin examene clinice si doziti hormonale permit si se stabilessc’ dowd forme de azonspermie: azoospermia excretorie si azoospermia sectetorie Azoospermia excretorie. Spermatozoizii xe formeazat normal in testicul, dar obstructta canalelor deferente sau epididimelor impiedic transportul lor spre_veziculele seminale si prostatd. Aceastd obstruct poate rezula dintr-o boul cu transmisie sexuald, dintr-o tuberculozi, dintr-o interventie chirurgivalé practicaté in regiunea inghinald sau dints-o infectie cronied a aparatului genital Azoospermia secretorie. Spermatozoizii nu se mai formeaza in testcul. Biopsia testiculara confirms aceasté anomalie, Cand aceastd azoospermic este congenital, ex poate proveni dintr-o criptorhidie (testiculele rimase i abdomen), dintr-un sindrom al lui Klinefelter (prezenta un cromozom X suplimentar) sau dintr-o mucoviscidioza Azoospermia secretorie este uneori consecultiva unei orhite (inflamatic testiculard) sau unor tratamente anticanceroase Majoritatea acestor forme de azoospermie nu au in prezent vreun tratament. AZT. -> Zi00vu0INABALNEOTERAPIE Balantidioza, prezentd pe toatd suprafata globului, dur mai ales in zona tropical’, afecteuzi porcul si, msi rar. om Contaminarea se face prin parazitii inchistati (chistulfiind forma de rezistenta a protozoarclor in mediul exterior), prin ingerarea apei infestate sat cdrnii de pore insuficient gait Aceastk zoonoza (boald a animalului transmisibila la (om) se traduce printr-o dizenterie cu seaune mucoase si singerinde, prin dureri abdominale si, uneori, prin hemoragii intestinale, o peritoniti si 0 coli cronici BALNEOTERAPIE. Ingrijire prin bai a corpului ntreg sau a uneia din partile sale Balneoterapia este utilizatt in cura afectiunilor reumatismale, dermatologice si otorinolaringologice. Se utilizeaza diferite tipuri de ape cArora li se adaugd sau nu solutii medicamentoase Baile medicamentoase se fac in cada: aici pot fi introduse rumeroase substante medicamentoase. Baile antiseptice (wielocarban, clorhexidind, permanganat de potasiu) se impun in dermatozele infectate. Baile emoliente (amidon, oviz, ulei de soia, ulei de arahide ete.) permit o inmuiere a excesului de keratin& epidermica (psoriazis, keratodermii scare cutanatt |xeroz’}. Baile antipruriginoase (produse vegetale, ulei mineral, lipaproteine) sunt prescrise mai ales pentru pruritele alergice 1m Baile termale utilizeaz& apele de izvor termal la tem peratura de iegre la suprafatd,ricite sau inedlzite. lzvoarele sunt indicate pentru diferite afcetiuni dup compozitia apei (bogati in calciu, in sulf, in fier, in cupna, in sulfati, in bicarbonati in bioxid de carbon ete). m Baile de ndmol sunt obtinute prin amestecarea apei termale cu un noroi. Ele sunt indicate in special in trata- ‘mentul reuratismului. -> TERMALISM BALONARE. ~ DisTENsie ABDOMINALA BANDAJARE, Tehnic’ utilizati pentru a mentine la Jocul tui un pansament, pentru a exercita 0 compresie satt Pentru a imobiliza o parte a corpului sau a unui membru DIFERITE TIPUR! DE BANDAJARI © Bandajarile simple sunt constituite din rinduri de Fai (de panzi, de latex, de tricot elastic) care acoperd in {ntregime sau inconjoarit o parte a corpullui. Aplicate in mod, circular, spiralat, oblic, inversat sau ineruciyat, dupi partea corpului avuti in vedere, bandajirile simple sunt utilizate frecvent pentru a mentine un pansament, pentru aimobiliza ‘membrul care a suferit 0 entorsd, in particular de gleznd, si pentru contentia abdominal’ @ Bandajarile zise pline sunt realizate cu buciti mari de in2K pliate astfl incat sa imobilizeze un membru ranit (in de luxatie a umarului, cle traumatism al antebratului etc.) prin legarea sa de torace. 1 Bandajarile tubulare se realizeazi eu cilindri din jerse sau Impletituré mare utilizate freevent pentru pansarca 72 egetelor sau, in forma de chilot, pentru pansamentele perineului 1m Bandajarile mecanice se fac eu bandaje herniare com- puse din una sau dou permite (bule alungite, in general din cauciue, destinate comprimérii orificiului herniar) si 0 centuri de susinere BARBITURIC. Medicament utiliza in tratarea epilepsiei cursul anesteziei Barbituricele diminuea2’ activitatea sistemului nervos ‘central, dar nu mai sunt utilizate ca hipnotice (inductori de somn) din cauza efectelor lor nedorite. Ble sunt contraindicate in caz de alergie ta produs, de porfirie (tulburare de metabolism), de o insuficienti renala si respirator faptului ch este necesur) si de abiptare. Administratea lor se face pe cale orali sau injectabila EFECTE NEDORITE. Unul dintre principalele lor efecte nedorite este declansarea unei tolerante (necesitand o crestere progresiva a dozelor, putind merge pind la toxicomanie). Actiunes sedativa, somnolents pe care ele le antreneazi pot fi stanjenitoare, asocierea cu alcoolul amplificd acest efect. Barbituricele provoucl, de asemenea, react cutanate, dureri articulare, scdderi de tensiune arteriala, anemni si erize de porfiri. Barbituricele sunt in plus indue- tori enzimatici: ele stimuleazt enzimele hepatice rispun- zatoare de degradarea a numeroase medicamente, care rise’ atunci si devind mai putin eficace (anticoagulante orale, betablocante, depresoure ale sistemului nervos central, contraceptive orale) e sever, de sarcind (in afi BARLOW (sindrom al lui). Tulburare cardiacd asociind tun zgomot anormal yi un suflu in timpul sistolet. SINONM balonizare valvulara Sindromul lui Barlow este legat de 0 sedpare de singe printr-o valvé sau chiar prin doud valve mitrale, Aceasté sclpare este consecinta unei leziuni speciale, numiti prolapsus, caracterizati printr-o miycare anormal a valvei care face 0 proeminenti in cavitatea auriculului sting. Acest prolapsus, cauzat de o anomalie & texturii valvei, este detectat la aproximativ 5% din populatie, dar numai la 0 foarte mic& proportie dé nastere unor complicatii, cel mai sadesea benigne (amplificarea scaparii mitrale, tulburdti ale ritmului cardiac) sau, in-mod exceptional, mai grave (embolie, infectie a valvei) BAROTRAUMATISM. Orice munifestare patologic’ Jegati de variaiile de presiune din interiorul organismului Un barotraumatism survine la plonjarea submaring sau in avion fie la coborare, fie la ureare (accident de decompresie). De asemenca, mai pot surveni accidente zise baro- metrice la subiectit aflati sub ventilate asistata (Subiecti intubati sau traheotomizati, expusi la suprapresiunea unui respirator artificial).ri) BARTHOLIN (gianda a lui). Fiecare dime glandele situate de 0 parte si de alta a jumatatii posteriosre a ofificiului vaginal. SINONIM: glunda vulvovaginala Rolul lor consti ina seereta in permanenti, dar mai ales cu precddere in timpul raporturilor sexuale, un lich diluat 4 incolor care contribuie la lubrificarea vaginulu BARTHOLINITA, Inflamatic a uneia sau chiar a celor dou’ glande ale lui Bartholin. bartholiniti survine vel mai des plecind de la infectie vaginal. Ea poate, de asemenea, si succeadi infectirii unui pseudochist (chist fark epiteliu), format dupa ‘obturarea canalului excretor al glandei. Simptomele sunt ‘oumflatura rosie gi dureroas’ a partii posterioare a vulvei, insotiti de febri. Ca urmare, se poate forma un abces, semnalat printr-o tumefiere cu prezenta puroiului subiacent La inceputul inflamatiei, tratamentul face ape! la antibiotice. Dacd exist un abces, tratamentul este atunei chirurgical BARTONELOZA, Boal infectioasii provocati de o bacterie Gram negativa, Bartonella bacilliformis, transmis ‘omului prin intepatura unei insccte, flebotomul, din genul Ladzomya. SINONIME: anemie de Peru, boala a lui Carrion, Jebra de Oroya Bartoneloza fuce ravagii in stare endemic’ in vaile inalte ale Anzilor; omul este singura gazda cunoscuta a acestu germene ‘Tratamentul, eficace daci este aplicat ined din faza initial, const& in administrarea de antibiotice, BASEDOW (boalé a lui). Boal autoimunii « glandei tiroide. SINONIM: boala a fui Graves Aceasti boali afecteuza mai ales femeile tinere. Ba este uneori 0 boali de familie sau este asociata unui diabet zaharat, Un eveniment marcant al vietii pucientului (sur- rmenaj, schimbare familial sau profesionala) poate fi un factor declangant. Boala lui Basedow este cea mai frecventi dintre caurele de hipertiroidie (cresterea prexuctiei de hormoni tiroidieni) SIMPTOME $I SEMNE. Sunt observate trei feluri de semne. Semnele de hipertiroidie, foarte frecvente, motivew adesea consultatia medicalé: pierdere in greutate, desi pofta de mincare se pistreaz’, tremurituri, obaseali si agitate 1 Gusa, marirea difuza si benign’ a tiroidei, ceea ce pro- voack 0 umflare a gatului, este un semn constant. Pulparea tiroidei permite estimarea marimii si intinderii WSemnele oculare se manifesté cu o importanta foarte variabild:retracta pleoapei superioare, ceea ce face privirea ‘mai strilucitoare; semne inflamatori (roseaté, ede); exoftal- mie (ochii iegiti din orbite), eventual bilaterald; paralizia ‘muschilor oculomotor. Atingerea ocular poate preceda sat ‘urma dupa mai multi ani de la aparitia unei hipertiroidii DIAGNOSTIC §] TRATAMENT. Diagnosticul bolii lui Basedow este clinic, fondat pe asocierea simptomelor. El BATRANETE este confirmat prin examene sangvine, care pun in evidenti tun nivel mic de tireostimulina gio erestere a nivelului de hormoni tiroidieni, si prin scintigrafia cu tehnetiu, care dezvaluie o hiperfixare difuzd a acestei substante in totalitatea glandei tiroide. Tratamentul poate fi medicamentos (antitiroidiene de sintezi), chirurgical (tioidectomie partial) sau poate fave apel la medicina nuclear (injectarea unei doze indivi- dualizate de iod 131 radioactiv care se va fixa in glanda tiroida si va distruge in functie de gradul hiperfunctiei sale), Vindecarea far reciderile (resutele. sechele este obisnuitd, dar sunt posibile BAZIN. Centuri osoasi situatd in josul abdomenului ce sustine coloana vertebral, cireia fi sunt atayate membrele inferioure Bazinul este format din cele dous oase iliave, care se artivuleazi in spate, de o manierd rigid’, cu sucrumul, prelungit in jos eu eoceisul EXAMENE. Bazinul se exploreaza, in principal, prin examene radiologice conventionale. Adesea se realizeazd 0 scanografie pentru a face un bilant mai precis al fracturilor cotilului PATOLOGIE. in principal, patologia consti in fracturi. 1 Fracturile centurii osoase pelviene sunt freevente. Ele rezulté cel mai des dinte-un traumatism violent $i pot fi asociate cu leziuni ale organelor interne ale bazinului. In ‘cuz de dubli fracturi a inelutui pelvian sau de disjunctie a simfizei pubiene, trebuie impiedicat, prin statu la pat Sau prin tractiune, ca bazinul si suporte greutatea corpului pan Ja consolidare, adesex dup’ reducerea fracturii prin tractiune sau chirurgie. fn schimb, fracturile care nu antreneaz: instabilitatea bazinului (fractura aripi iliace, fractura prin scoatere muscular sau ligamentar) sunt tratate, in general, prin metode ortopedice nechirurgicale (tractiune, corset, zips), bazinul suportand atunci greutatea corpului & Fracturile cavitarit cotiloide, freevente, antreneazi 0 atingere a articulatiei coxofemurale. De asemenca, tra ‘mentul lor este dificil yi aparitis unei artroze post-traumatice nu este rad 8 Osteita pubiana (inflamatia simfizei pubiene) este cauzat’, de obicei, de microtraumatisme repetate care sau exercitat asupra bazinului. Ea poate surveni la fotbalist, manifes- tindu-se printt-o durere in partea interné a zonei inghinale, cu umfare. In majoritatea cazurilor, vindecarea este realizat prin repaus. BATATURA. Calozitate dureroasi pe un deget de la pivior, + Cavozirare BATRANETE. Cea de a treia perioudd a vietii, urmand copilariei si vietii adulte75 BALBAIALA, Perturbare « elocutiuni czitare, repetare sacadatii, pauze penibile si chiar impiedi care completd a facultitii de a articula. Balbaiala este o tulburare frecventd la copil, mai ales in randurile baietilor. saracterizatd prin CAUZA. Cauza balbaiclii nu a fost stabiliti cu certitudine. Balbaiala poate depinde de cauze alective (soc emotiv intens, hiperemotivitate nevrotic4) sau poate fi consecinta unei dezvoltiri senzorimotorii defectuoase. Incidents sa familiala (intre 30) si 35% din cazur' unui factor ereditar. SIMPTOME SI EVOLUTIE. Balbaiala survine la copil in timpul perioadei de achizitionare 2 vorbirii yi limbajului in general intre 18 luni si 9 ani. Apuritia sa se face in mod sidios, intinzdndu-se pe mai multe siptimani sau mai ‘multe luni; ea este marcatd prin tulburiri episodice: copilul se bilbaie atunci cdnd se afld in faze de excitatie sau de stres, ori atunci cand se gribeste si comunice, Ulerior tulburares poate deveni cronica, Se observa semne asociat: tulburiri motorii, afectind faja, mugchii respiratori, yi fenomene vasomotorii (inrosirea feyei, hipersalivatie). in plus, un sfert din copiii balbaiti prezinti in paralcl o intarziere in dezvoltarea vorbirii si a limbajului. Bilbaiala este putemic influentata de contextul emotional, Uncle situatii (ca telefonul) tind sa amplifice tulburarea. Ea se atenueazii atunci cind copilul strigd sau cand sopteste si nu afectoa7‘i cdntatul. Lectura, reciturea o atent- a dus la incriminarea eazi de cele mai multe ori, Balbiiala in sine, atunei cdind este de durata, genereazi un mare numir de teactii emotio- nale consecutive sentimentului de «fi incapabil si vorbeusct jn mod corect. Ea poate fi autointretinutd prin teama de a se balbai TRATAMENT $I PREVENIRE. Tratamentul se bazewi fn esenti pe reeducarea ortofonica. Aceasta pare in mod particular indicat si eficace in balbaiala copilului de ‘mic. Ea se impune cu att mai mult in mod imperios end balbaielii i se adaugd o intarziere in vorbire yi limb). Exist diferite tehnici de reeducare ortofonic’, adaptate la varsta si la comportamentul fiectrui copil. In caz de balbaiala fiziologic’, se recomanda parintilor si nu repete cuvintele copilului care incepe si vorbeasci, cu scopul de nu favoriza repetirile si de a nu fixa fenomenul. De citiva ani s-au dezvoliat tehnici terapeutice, ca psihoterapia com. portamentala, care se adreseazit mai degrabii copilului mare, copilului care a cunoscut descurajarea, rusinea, dificultitile de afirmare din cauza balbaielii sale. Psihoterapiile de tip psihanalitic dau rezultate in cazurile in care predomini o suferinté psihologicd. Unele medicamente pot fi uneori prescrise in formele severe. Aproximativ 80% dintre copiti atinsi de balbaialé se vindecd, si aceasta inaintea varstei de 16 ani Este uil si se repereze dificultitile de instalare a vorbii silimbajului la copilul foarte mic eu seopul de le trata BEHGET cat mai devreme posibil, ceea ce permite alesci si se evite aparitia balbai B.C.G. (vaccin). Vaccin untituberculos B.C.G-ul (sigla bacilului lui Calmette si Guérin, inven- tutor vaccinului a fost fabricat plecdind de la 0 eulturd de bacili Mycobacterium tuberculosis bovis ‘Vaccinul B.C.G., un vaccin viu atenuat, permite s obtind o imunitate durabili fat de tuberculozi. El mai este utilizat sca imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezicd sau leucemie). Vaccinate obligatorie in 64 de tri, este recomandati in multe alte tari, Vaccinarea se practicd uuncori chiar de la nastere in mediile de rise (membru al familiei unui tuberculos,copiii personalului spitalicese ete), dar cel mai des inaintea intrdrii in colectivitate (cresi, _gridinitd), prin injectare intradermicd sau prin multiinjectare (inel) aplicata pe brat sau pe coapsd. Un test de contrat in ce priveste dobindires imunititit este relizat 3 luni mai tirziu prin intradermoreactia la tuberculin, eu inel saw timbru. Vaccinares trebuie si fie recomandati dac rezultatul testului este negativ; tentativa poate fi reinnoita de trei ori maximum Vaceinul nu provoac decat usoare reactii locale (mic pustuli cicatriceald). Acestea evolueazit in mod exceptional intr-0 uleeratie sau cu diseminarea leziunii, Bolile de picle si stirile de imunodepresie constituie contraindicatit ale acestei vaccini BEANTA A COLULUI UTERIN. Malformatic curac- terizaté printr-o deschidere anormali a orificiului colului uterin CAUZE. Beanta colului uterin este cel mai des de origine traumaticd: ea apare dupa o nastere dificila sau dupi un avort provocat traumatic. Cand este congenital, beanta este associat adesea cu alte malformatii uterine SIMPTOME SI DIAGNOSTIC. Beanta colului uterin se ‘manifest numai in timpul sarcinit si poate antrena fie un ‘avort tandiv (in eursul celui de al doilea trimestru de sarcing), fie o mastere prematurd. Diagnosticul este stablit prin calibrarea colului eu o bujie (instrument cilindrie pentru rmisurarea unui canal sau unui orficiu). Diagnosticul este cconfirmat prin histerografie si/sau histeroscopie. TRATAMENT. Se bazewzi pe serelajul colului uterin in primele trei luni de sarcind. BEHGET (boald a lui). Afectiune cronic’ evoluand in pusee inflamatorii recidivante. ‘Aceastd boul ratd este o afectiune a varstei adulte. Ea survine, in principal, in Orientul Mijlociu, in Japonia si in bbacinul mediteranean. Boals lui Behget pate si fie 0 bol autoimund, in declangarea cireia ar juca un rol 0 infeetie cauzat de un virus ined neidentificat SIMPTOME §$1 SEMNE. Afectiunea este adesea cronic’ sirecidivanta; ca se traduce prin afte ale mucouselor buckBEJEL si genitala, uneori ale pielii, prin artrte gi printr-o uveitis (nflamatie a ochiului). Ea mai poate si stea la originea unei meningite si comport adesea o atingere vasculara (arterial anevrism arterial flebita). Aparitia ulcerelor intestinale, epididimitei sia simptomelor neuropsihiatrice este, de asemenea, posibild TRATAMENT. Administrarea de corticosteroizi in doze ridicate si de imunodepresoare permite vel mai adesea si se opreasc& rapid fenomeneleinflamatorii,indeosebi infla- ‘matile oculare. Totusi, o diminuare importanti a aeui vizuale survine in unele cazuri, in general dupa 6-10 ani de ta debutut atingerii ocutare BEVEL. Boali infectious’ contagioasd consecutiv unei infestiti neveneriene cu Treponema pallidum. SINONM sifilis endemic. Bejelul existd in stare endemic’ in regiunile de semi desert ale Orientului Mijlociu si Sahelului. Transmiterea saa cirei modalitate este prost cunoscut se face fn timpul copitariei pe cale buc Bejelu! provoacd ulceratii cantonate la nivelul mucos- selor si zonelor umede ale pielii (gurd, zona anogenital), nedéind loc unei alte complicatii si kisand subicetal intr-o stare generald bund. Mai tarziu pot apiirea leziuni cutanate de mica gravitate (keratodermie palmoplantaré [ingrosarea stratului cornos al boltei plantare}). Treponema pallidum sti, de asemenea, la origines sifi- lisului; interpretarea serologiei poate fi dificili la adult ‘Tratamentul bejelului consti in administrarea de penicilina BELADONA (atropa belladona). Planté din familia solanaceelor. SINONIM: iarba diavolului; matraguna. Beladona, planta erbacee inalti, este deosebit de otravitoare. Bacele ei violacee sunt éspunzitoare de intoxieati grave (agitatie cu delir). Frunzele sale si ridicinile sunt folosite pentru extragerea unor alcaloiz (atropin hioscia- mind) cu utilizari terapeutice BENIGN, A. 1. Calificd o boali care evolueazi, in mod. simplu si fri consecinte grave, spre vindecare, 2. Cara terizeazi o leziune necanceroasa, localizati antreneaz nici o diseminare de metastaze in tesuturile invecinate (spre deosebire de cea malign’) BENZODIAZEPINA. Medicament util in tratarea anxietatii si insomniei INDICATI! $1 CONTRAINDICATII. Benzodiazepinel care au un efect anxioitic, sunt utlizate ea sedative psihice ele diminueaz’ anxietatea sub diferitele ei aspecte (tensiune psihic, emotivitate, inhibitii psihologice), tulburirile psihosomatice, agitaile psihiatrice. Unele dintre ete sunt pre- sctise special impotriva insomnici. [n plus, benzodiazepinele sunt utile gi in anestezie, pentru a atenua contracturile musculare, si in cursul tetanosului in principal, 76 CContraindicatile sunt insuficientarespiratorie si miastenia, ca sl oricare asociere cu alte substante deprimante ale sistemului nervos ventral (alcool, psihotrope, de exemplu), Administrarea se face oral sat, pentru urgentele ca angoasa acuti, pe cale injectabi EFECTE NEDORITE, Toxicitatea benzodiazepinelor este in ansamblu slaba. Dar unul dintre efectele nedorite cele mali grave, desi rar, este aparitia unei toxicomanii: subiectul este constrans si urmeze consumarea medicamentului din ccauza aparitiei unor tulburiri grave atunci cand este oprité folosirea lui. Un alt efect periculos pentru conducitorii de vehicule: somnolenta, Se mai poate abserva si 0 obosealé, ca si eruptii cutanate, BERGER (boald a lui). Boald cronici a glomerurilor renali, caracterizatd prin prezenta imunoglobulinei A in aceste unitatfitrante, SINONIM: nefropatie cu IgA. Boala ui Berger afecteaz mai ales subiecti tineri, cu 6 neta preponderenti 4 celor masculini SIMPTOME $I SEMNE. Boala lui Berger poate si se tmanifeste prints-o hematurie (prezenta de globule royii in turin’) vizibilé cu ochiul liber, survenind adesea in paralel cu infectile cdilor aeriene superioare (laringe, faringe, fose nazale). [n alte cazuri, afectiunea evolucazd fara simptome evidente; descoperirea sa, adesea intimpkitoare,este urmarea unui examen care pune in evident o hematurie micro- proteinurie (prezenta scopic’, uneori asociatit cu o sla proteinelor in urn’). ‘TRATAMENT SI EVOLUTIE. Nu exist nici un tratament specific ul acestei afectiuni ale erei cauze si evolutie sunt ‘nei prost clucidate. Insuficients renal, care constitu riscul major, face indispensabil un control medical regutat. Boala lui Berger evoluesc’, in general, foarte lent, in mai multi ani, Aproximativ o cineime din bolnavi ajung fa un stadiu care necesiti tratamentul prin hemodializ’ (tehnicd de (ire a singelui printr-o filtrare prin membrand semi- permeabila) sau o gref’ renald BERI-BERI. Boali causa (tiamina). Beri-beri se intalneste la unele populatii subalimentate din tarile in cury de dezvoltare, Boald rari in tirile industrializate, ea nu se intalneste decat la persoanele care au oalimentate foarte Uezechilibrati, ca alcooliedi sau unele persoane In varst BL deo carenta in vitami CAUZE. Vitamin BI, care se giseste mai ales in cerealele complete, in ficat, in carnea de pore si in drojdia de bere, joavé un rol important in metabolismul glucidelor Faré ea, creierul, nervii yi muschii nu pot functiona corect. SIMPTOME $1 SEMNE. Beri-beri se manifest mai intai printr-o oboseali si o pierdere in greutate. Boala poate evolua in continuare sub doud forme: m Beri-beri uscat, care afecteazi, in principal, nervii si re ca simptome principale o amortire, senzatie muse!7 de arsuri a gambelor si o atrofie musculari. [n eazurile mai grave, bolnavul nu mai poate merge, nici chiar s’ se mai ridice in picioare. 1 Beri-beri wmed, se traduce in principal print-o insuficienti cardiac: inima nemaiajungind si-si joace corect rolul de pompa, venele se congestioneaza si apar edeme pe gambe si uncori pe trunchi si pe fata. In ubsenta tratamentului, tulburirile de ritm cardiac si o evolutic rapid a insuficientei cardiace pot avea un deznodimant fatal TRATAMENT. Acesta consti in administrarea de vitamin’ B] bolnavului. Vindecarea, rapid este, in majoritatea cazu- tilor, total BERILIOZA. Boali pulmonar rari, datoratii inhaliri de pulberi sau de fur contindnd beriliu, un metal dur care intra in compozitia a numeroase aliaje BESNIER-BOECK-SCHAUMANN (boalé a lu) = SARCOIDOZA. BETABLOCANT. Medicament capabil itor efecte ale catecolaminelor (adrenalin dopamina) organismului INDICATII $1 CONTRAINDICATII, Betablocantul, pe ddurati indelungata sau ca urgenti, este indicat in hipertensiunea arteriald, angorul, tulburdrile de ritm cardiac, infarctul miocardic si prevenirea mortii subite dup un infarct, precum si migrenele si algile fei (sindrom dureros specific fe(ei). Glaucomul (hipertensiunea intraocular) poate, de asemenea, si fie tratat cu betablocunte Contraindicatile, variabile de la un produs la all, trebuie si fie respectate in mod absolut de citre subiectul fn varsté: bloc auriculoventricular (Incetinirea conductici influxurilorelectrice intr auricule si venticule) insuficientt cardiac nestipaniti printr-un tratament, bradicardia (ncetinirea ritmului cardiac) importanta, arterita, sindromul Jj Raynaud (tulburare circulatorie a mainilor evoludnd prin crize), ‘Aceste medicamente sunt administrate mai ales pe cale oral, uneori pe cale injectabild, in caz de urgenti. Impotriva glaucomului sunt disponibile anumite produse sub formi de coli. EFECTE NEDORITE. Unele din cle sunt benigne: tulbu: Tri digestive (dureri de stomac, grequri, vome, diaree), astenie, insomnie si coymaruri, sindromul lui Raynaud si parestezii (furnicaturi) ale mainilor si picioarclor, eruptic cutanati, Alte efecte sunt mai grave: bloc auriculoventricular, bradicardie, cdidere a tensiunii, insuficienté cardiac, criza de astm, hipoglicemic (mai ales la diabeticil trata cu hipogticemiante), impotent in plus, trebuie supravegheatd asocierea cu alte medicamente antiaritmice si si nu se intrerupa vreodati in mod bruse un tratament cu betablocante, deoareve aceasta poate provoca un infarct la persoanele atinse de angor. se opuni anu- -noradrenaling, BICARBONAT DE SODIU BETALACTAMINA. Medicament antibiotic activ impotriva unor bacterii Familia betalactaminelor se imparte in dou grupuri mari tle produse: penicilinle si vefalosporinele. BETASTIMULANT. Medicament capabil si reproduc unele efecte ale eatecolaminelor (adrenalin, noradrenalin’, dopamin’) organismului. SINONIME: betaadrenergic, beta- simpatomimetic INDICATI $1 CONTRAINDICATI! @ in pneumologie, betastimulantele sunt indicate pentru dlilatarea bronhiilor, in cursul crizelor de astm sau in trata- rmentul lor de baz (uneori inaintea unei activitti sportive), siin alte bronhopneumopatii obstructive (afectares difuzd ‘bronhiilor cu jend respiratorie) ca bronsita cronicd, 8 In obstetrica, betastimulantele contribuie la diminuarea contraetiilor uterine in cadrul pericolului de nastere prematurd si in decursul unor nasteri dificile Contraindicatiile sunt angorul necontrolat_printr-un tratament i infarctul miocardic, Atunci cand medicamentele acestea sunt utilizate pe cale injectabila, asocierea cu unele anestezice, cu antidepresoarele de tip IM.A.O., cu digi- talivele (medicamente cardiologice) si cu antidiabetice este nerecomandabild gi rebuie sd se fucd cu prudenta Administrarea betastimulantelor se face pe cale orali, pe cale injectabila, sub formé de aerosol, prin nebulizare {pneumologie) sau ca supozitoare (obstetrica). EFECTE NEDORITE. Se pot produce tulburiri neurosen- zoriale (agitatie, tremurdturi, vertje, dureri de cup), digestive (greturi, vome) si cardiace (palpitatii, accelerarea ritmului cardiac), reactiialergice,o hiperglicemie (cresterea nivelului glucozei sangvine) sau o hipokaliemie (seéderea nivelului potasiului sangvin), BEZOAR. Aegrcgat de substante nedigestibile care stag- nieazi in tubul digest. Bezourele se formeazi cel mai des in stomac, mai rar in intestinal subsite Unele bezoare nu dau nastere nici unui simptom; altele antrencazi tulburiri digestive si alimentare cronice (Wureri abdominale, anorexie, greturi, constipatie). Diagnosticul se stabileste printr-o radiografie a tubului digestiv sau printr-o fibroscopie (examenu! interiorului stomacului, efectuat cu ajutorul unui gastroscop, aparat de observare dotat cu un sistem optic matitor, care se introduce prin esofag pani in stomac) ‘Tratamentul consti, pe de o parte, in eliminarea bezoaru- lui (fie prin actiunea enzimelor capabile si-1 digere, fie extrigandu-! prin endoscopic sau prin interventie chirur- ‘gical, iar, pe de alté parte, prin actionarea asupra cauzei BICARBONAT DE SODIU. Aniizcid utilizat pentru calmarea unei indigestit sau a unui pirozis (acreala a stomacului).BICEPS Bicarbonatul de sodiu se administreazii pe cale oral sub forma de pulbere. El provoac’ adesca cructati sio jend i. Din cauza aportului excesiv de sodiu.utiizarea poate antrena un edem al gleznelor gi greturi. Din acelasi motiv, bicurbonatul de sodiu este contraindicat i ccaz de insuficienta curdiaca sau renald (rise de edem) BICEPS. Muschi al membrelor superioare si inferioure aavaind una dintre extremitatilegata de os prin doui tendoane separate inimii carac- loc de tei. BICUSPIDIE. Malformatie congenital terizatd prin prezenta a dou valve sigmoide in general la nivelul valvulei aortice BIERMER (boalé a lui). Anemie rezultind dintr-o proasti absorbtie « vitaminei B12 in stomac. SINONME: anemie a ui Biermer. anemie pernicioasa, boala a lui Addison-Biermer. Boala Jui Biermer se intalneste mai ales in a doua te a existentel ju CAUZE. Aceasta este 0 boul autoimuni cauzati de distru- ‘getea celulelor gastrice care secreta acidul clorhidrc si fac torul intrinsec, absenta celui din urmi provocdnd o proasti absorbtie a vitaminei B12. in afara rolului sau in sistemul nervos, vitamina B12 este indispensabili sintezei A.D.N -ului absenta sa are consecinte importante, indeosebi asupra viet tesuturilor in diviziune celulard rapid, cu miduva osoasi, si antreneaza o diminuare a numérului. polinuclearclor neutrofile (globule albe care intervin in Tupta impotriva infectilor) si plachetclor, precum si aparitia de megalo- blaste (globule rosii de mirime mai mare dev’t cea normal) SIMPTOME SI DIAGNOSTIC. Simptomele sunt acelea ale oric&rei anemii: paloare, ustenie, dispnee. Diagnosticul s¢ stabileste prin mielogramé (examenul celulelor maduvei ‘soase) care pune in evidenté o anemie megalobl: tun nivel sedzut de vitamind B 12 in singe, in timp ce nivelul acidului folie (al vitamind susceptbili si explice o anemic megaloblastic&) este normal. Absenta aciduluiclorhidrie si 4 factoruluiintrinsec in stoma este pusi in evident fie prin dozate directdin lichidul gastric prelevat prin tubsj, fie prin testul lui Schilling ticd eu TRATAMENT. Se bazeazi pe injectareu de vitamina B12 pe cale intramusculara pani la corectarea anemiei, xpoi 0 dati pe lund pentru tot restul vietii. Este prudent ca mucoasa gastricd si fic supravegheat’ prin fibroscopic cfectuati din doi in doi ani, boala putand favoriza aparitia unor polipi susceplibili si degenereze BIGUANIDA, Medicament util diabetului neinsulino-dependent. in. tratamentul BILA, Lichid secretat de citre celulele ficatului, care contribuic la digestia grasimilor 78 Bila, de culoare galben-verzuie si cu gust amar, con- {ine api, clectrolifi (substante aflate in solutie in apa sub formé de ioni), un pigment, bilirubin, care rezulté din descompunerea hemogiobinei, si din siruri biliare care, emulsionand grisimile (fragmentindu-le in picdturi microscopice), joacd un rol indispensabil in digerarea lor de eatre intestin Secretia biliard variazd la adult de ta 0.5 ta 1 litru pe este permanent, dar se amplificd in momentul mesei BILHARZIOZA, Boul’ parazitard datorati infestitii cu bilharzii (sau schistosomi). SINONIM: schistosomiaza Bilharziile sunt viermi din clusa trematodelor, care Iriiese in aparatul circulator al omului DIFERITE TIPURI DE BILHARZIOZE. Omul este afectat de patna tipuri principale de bilharzii: Schistosoma mansoni si Schistosoma japonicum (care provoaca bilharziozele intestinale, prezente, pentru cea cauzati de S. mansoni Antile, in Brazilia in Africa newgra, in Egipt yi in Peninsula si. pentru cea cauzati de S. japonicum, in China, in Filipine, in Indonezia si in Peninsula Indochineza), Schistosoma intercalatum (ls originea unei bilharzioze rectale, prezenta in Africa Central, Schistosoma haemator piu (caucdnd o bilhurzioz’ urinara, prezentd in Africa gi in Orientul Apropiat) Acesti viermi diferiti au acelasi ciclu de dezvoltare gi de reproclucere: fiecare specie de vierme paraziteuz’ 0 specie bine precizuti de molusel de api dulce, Transmiterea boli se face la contactul cu apa care contine larvele, Acestea ‘ajung in vasele sangvine, unde se dezvolta, Viermii adult, care misourit citiva milimetri lungime, triiesc in cupluri fin venele abdomenului, vezicii urinare, intestinului, rectului ficatului yi splinei; durata lor de viati poate depisi 15 ani, Femeia depune zilnic sute de oud, care se propag’ in uring si scaune SIMPTOME $I SEMNE. Treverea embrionior prin picie Provouci un prurit (manearime) la locul de patrundere Citeva siptimani mai tirziu apar o febri, o diaree si plici de urticarie. O analiza a singelui efectuati in acest stadiu pune in evidenti o crestere marcanti s numdrului de globule albe eozinofile sia anticorpilor antibitharzieni. Avcasti fazi, numitd invazie, se observa rar in cazurile de bilharzioz’ urinard; ea este mai freeventa in bilharziozele intestinal. Bitharziozete intestinala si rectali se traduc prin diaree si dureriabdominale. Explorarea colonului pune cevidenta prezenta de potipi si ulcerati ate intestinului gros. Infestarea poate, de asemenea, si provoace o crestere de volum @ ficatului i splinei, insotitd adesea de 0 asciti (fuziune de lchid in cavitatea peritoneata) si de dezvolturea de varive esofagiene si ablominale Bilharzioza urinari se manifesté printr-o hematurie, aadici prin prezenta singelui in urind, care este adesea {nsotiti de dureri la eliminare, Examenul radiologic al vericii 0 poate arita ca fiind calcificata. Ecografia si Uurogeafia intravenoasé evidentiaz adesea polipi ai vezicii79 o dilatare a cavititlor renale. Infestarca mai pote Sd se traducd si printr-o splenomegalie (crestere in volum a splinei), prin atingeri ale aparatului genital, we pkinxanitor siale inimii DIAGNOSTIC $I TRATAMENT. Examentl microscopic al scaunelor, urini i al unui fragment de mucoas’ rectal evidentiaza prezenta outilor caracteristice parazitului ‘Tratamentul consti in administrarea, pe cule oral si timp de una sau dou’ zile, a unor medicamente antihelmin: tice, oxamnichina (activa faph de Schistosoma mansoni) saw praziquantel (activ faté de cele patru bitharzii). Eficace si bine tolerate, aceste medicamente permit tratarea unui mare rnumar de bolnavi fara spitslizare PREVENIRE. Aceasta consti in asigurarea unui mod orge- nizat de eliminare a fecalelor (constnuctia de latrine),absenta contactului cu apele de suprafata infestate (instalarea de puturi) sau distrugerea molustelor prin produse chimice. Recurgerea la vaceinare ar constitui o solutie, dar ea ined nu este practicabili la sear mate. BILIRUBINA, Pigment galben-brun care provine din degradarea hemoglobinei (si 4 catorva alti pigmenti respiratorii) gi constituie principalul colorant al bilei BILIVERDINA, Pigment biliarde culoare verde, rezul- tnd din degradarca hemoglobinei. Biliverdina este format in miduva osoasd si in splind prin degradarea hemoglobinei din globulele rosii imbitra: nite. Ea este in continuare transformat’ in bilirubind si climinata impreuni cu bila in intestin. BIOCHIMEE. Stiinté consacrati studiului compozitiei si reactillor chimice ale materici vii si ale substantelor care rezulti in urma acestora, SINONM: chimie biologica. BIOETICA. -» Erick MEDICALA BIOLOGIE MOLECULARA. Stiinti consucrata studiului moleculelor sustinitoare ale mesajului ereditar (acizii mucleici: A.D.N. si AR.N.) BIOPSIE. Prelevare a unui fragment de tesut sau de organ in scopul de @ fi examinat microscopic INDICATIL. O biopsie este indicatd atunci cand se doreste tun studiu anatomopatologic (structura global @ frag- ‘mentului vizut la microscop} si uncori biochimic (cercetarea diverselor substante), imunologic (punerea in evident a antigenclor), genetic sau bacteriologie. Biopsia permite, de asemenea, diagnosticares unei anomalii locale, de exemplu o tumord, sau ale unor simptome generalizate, ca in timpul tunei boli de sistem. Uneori, se cautd si se asigure ci 0 leziune cunoscuta (ulcer de stomac sau alta) nu contine celule canceroase. Mai multe biopsit succesive pot fi practicate pentru a verifica dac evolutia unei boli este BK. VIRUS favorabild sub tratament. Biopsia intervine adesea d examene mai uyor de realizat (doziri sangvine, radiograft) «duce o certitudine a diagnosticului si nu o probabilitate, si indica, intre mai multele varietafi cunoscute ale unei aceleiasi boli, pe cea care este in cauzi; biop intinderes leziunilor, gradul lor de penetrare in tesuturi Aceste probleme au importante repeicusiuni prognostive terapeutice: de exemplu, un cancer ar fi tratat mai radical dav s-ar sti eel apartine unei anumite varietai, sau faptul ciel a depasit anumite limite tisulare DESFASURARE SI EFECTE SECUNDARE. Desfiisu- rarea examenului biopsic este foarte variabil in functie de localizarea biopsiei si dupa tehnica uilizata, Anestezia poate fi local (biopsia transcutanaté a sénului, a pielii) sau generala (biopsia chirurgicald « unui organ profund), Ca pentru oricare examen medical, indicarea unei biopsii trebuie si fie foarte bine eantiriti, astfel ca avantajele si prevaleze asupra inconvenientelor, care sunt exceptional: o biopsie, mai ales transcutanati, poate leza un organ, poate provoca o hemorugie prin traumatismul unui vas sangvin, poate introduce microbi in organism. Totusi,riscurile sunt diminuate considerabil de experienta operatorului,de ghi- area radiografic® « instrumentelor, de respectarea unei asepsii riguroase, recizeazit BIORITM. Variatie periodic a unui fenomen fiziologic SiNONIM: rtm biologic: Toate fiintele vii sunt controlate de bioritmurile lor care se supun mecanismelor endogene (interne organismului), a secretia anumitor hormoni, sau endogeni (exteriori organismului), ea ciclul zifnoupte, de care depinde ritmul somnului Cronobiologia este studiul bioritmurilor. BIOLOGE. » CRONO- BIOTINA. + ViTaminA cs BISTURIV. Instrument chirurgical cu lama scurti, ascuti si foarte taios servind la incizarea pielii si {esuturilor. SINONIM: scalpel chirurgical BISTURIU ELECTRIC. Aparat terminat printr-un varf unde circulé curenti de inalté freeventa Uiilizat in chisurgie,bisturiul electric poste servi, dupi intensitatew curentului utilizat, fie pentru coagularea Singelui unui vas care singerew7i, fie pentru secfionarea tesuturilor, BK. ~ Kock (bacil al lui), B.K, VIRUS. Adenovirus din familia papovavirusurilor. B.K. virusul este caracterizat printr-o lunga perioada de latenta; el este responsabil de 0 encefalité demielinizanta cu evolutic lenti. Aceastd encefalitd ard, dar observandu-se in cazurile de imunodepresic (SIDA, grefé renala), esteBLASTOMER prima boalai de acest tip cate a fost raportati categorie la un virus. BK. virusul nu trebuie si fie confundat cu bacilul lui Koch, rispunzitor de tuberculoza BLASTOMER, Celuli care rezulti din divizarea oului fecundat Cercetarile genetice au evidentiat ci prelevarea unui blastomer, purtator al patrimoniului genetic al individului, nu compromite dezvoltarea oului. Astfel, in vitor diagnosticul anumitor boli genetice va putea fi efectuat inainte de implantarea oului in uter. BLASTOMICOZA. Boald infectioas’ provocati de ciuperca Blastomyces Blastomyces este o ciupercd microscopicd din familia blastomicetelor, care se gaseste in cele doud parti ule continentului american si mai rar in Africa Diagnosticul se bazeazi pe punerea in evident a ccupercii, care are aspectul unei drojdi, in tesuturiteafectate ‘Tratamentul const in administrarea de antifungice (azole) pe cale genera i de obicei BLEFARITA. Inflamatie « pleospelor, limit: la margines liber’, evoluind de maniera eronica st recidivanti O blefarité este responsabili de mancarimi uncori deranjante si se traduce printr-o roseaté a marginii libere a pleoapelor, adesea insotité de scuame abe mai mult sau mt putin grouse. ‘Tratamentul local (pomezi antiseptice yi ntibiotice) este desea foarte deceptionant, nepermitind deca remisiuni temporare. Recidivele constituie deci o reguti, in afara situatiei cl a fost clar identificaté cauza si ca fost elimina. BLEFAROFIMOZA. Malformatie congenitald care se caracterizeaza printr-o ingustare 4 fantei pleoapelor, din ‘cauza unui epicanthus (pliu cutanat vertical la ungiul intern al pleoapelor) si unui ptozis (caderea pleoapei superioure). BLEFAROPLASTIE. Operatic chirurgicali esteticd sau reparatorie a pleoapelor. ‘§ Blefaroplasta estetica este cea case corijeuzit deformatile pleoapelor sau, mai rar, ptozisul (lisurea sau ctderca pleoapei superioare). 1m Blefaroplastia reparatorie corecteazi striiviunile (pict- derile de fesut) ocazionate de traumatisme sau prin ablatia anumitor tumori ale pleoapelor. REZULTATE. Dupi operat cle dispar in 2-3 stptimani. O corectie excesiva poate conduce la un ectropion (risturnares pleoapei inferioute, care-si pierde ustfel contactul cu globul ocular si last si se vadi parte a fefei sale interne). Dar, in majoritatew cazurilor,rezultatul este deosebit de satisfacator si persist -apar uneori citeva echimoze; 80 timp de multi ani: cicatricile sunt aproape invizibile sau abia decelabile dupa céteva luni de cicatrizare. BLEFAROSPASM. Afectiune dobiindita constind in contradict involuntare ale muschilor pleoapelor. Un blefarospasm nu are 0 cauzi cunoscuté, El poate apirea in decursul anumitor afectiuni ale ochiului sau ale pleoapei ori dupi paralizie faciald perifericd (prin atingerea nervului facial). El este insotit adesea de o Kierimare in cursul masticatiei (sindromul tacrimilor de crocodil) ‘Aceasti form de tic poate si mai fie asociati cu contractii tonice ale muschilor superficiali ai fetei, de pe aceeasi parte (hemispasm facial). Tratamentul unui blefarospasm, mult ameliorat prin injectii locale cu toxind botulinicd, care blocheazi stimu- {area nervoasd, riméne totusi dificil. BLENORAGIE. Boal’ transmisibild sexual, provocaté de Neisseria gonorrheae. SINONME: gonococie, gonoree, sculament (popular) Neisseria gonorrheae este un gonococ Gram negativ. Blenoragia este cea mai veche dintre bolile veneriene ‘cunoscute $i se transmite prin raporturi sexuale genitale si bucale, ca si de la mama la copil in timpul nasterii. Ea este foarte rispandit’, insd frecventa ei ramane un lucru dificil de stabilit, SIMPTOME SI EVOLUTIE w La harbat, o uretrité (inflamatia uretrei) este cea mai freeventi dintce manifestiri. Ea apare intr-un interval de lu 4 la 20 zile dupa contactul infectant, sub forma unei scurgeri uretrale gilbui, abundente care piteaza lenjeria este insotita de arsuri la mictiune. In absenta tratamentului, pot aparea inflamatii locale (prostatita, cistiti sau orbiepididimité) si uretrita poate evolua spre o form rise major este 0 ingustare @ uretrei, sursi a unor dificultiti suplimentare la mictiune La femeie, simptomele sunt adesea mascate, blenoragi Uoclarindu-se sub forma de leucoree (pierderi albe) si de inflamatii locale (cervieité, bartholinitd, cist). Infect poate ajunge la ovare si trompe, chiar poate provoca 0 pelviperitonita (peritonitd limitaté la bazin) si poute fi cauza unei ulterioare sterilitti wW La fetita, care poate contracts boala prin folosirea, de cexemplu, « unui prosop contaminat de un alt utilizator, blenoragia se manifesta adesea printr-o inflamatie « vulvei sia vaginului La noul-nascut, transmisia se face in momental nas si se traduce prints-o oftalmie gonococici, DIAGNOSTIC. Diagnosticarea este uneori dificila din ccauza localiziriloratipice: stomatita si faringité (dupa raport orogenital), anorectita, endocardita sau meningité conse- ccutivi unei atingeri a faringelui. Diagnosticul trebuie si fie ‘confirmat printr-un examen de laborator, direct (frotiu) sau dupa culturd, realizate pornind de la prelevatul local subacutd sau eronicd al eri81 TRATAMENT. Blenoragia este tratatii eficace printr-un antibiotic (peniciling sau alt antibiotic, daca gonococul responsabil de infectie este rezistent la penicilin’). Tra- tamentul trebuie si fie precoce, iar subiectul trebuie si se abtind de la orice raporturi sexuale in perioada tratamentului, partenerii sexuali flind tratati preventiv, chiar dact mu prezint4 vreun semn al bolii. BLOC AURICULOVENTRICULAR. Alterare a conductiei electrice in fesutul nodal (fesut propriu muschiului cardiac) dintre auricule si ventricule, SINONIM: bloc atrio- ventricular. DIFERITE TIPURI DE BLOC AURICULOVENTRI- CULAR. Blocurile auriculoventriculare (B.A.V.) sunt clasate dup’ tri grade de gravitate, fiecare tip putind fi acut sau cronic: — simpla alungire a intervalului de contractie intre auricule si ventricule, contractia ventriculelor continuand si urmeze in mod normal pe cea a auriculelor, — disocierea complet contractii ventriculului de cea ‘#auriculului, cu absenta contractiei ventriculului dupa unele contractii ale auriculului; — disocierea complet intre contractile auriculare gi contractiile ventriculare, care sunt incetinite. CAUZE mBlocurile auriculoventriculare acute se observa, in principal, in perioada initial infarctului de miocard. Ele m: pot interveni si dupio interventie de chirurgie cardiacd, in decursul unei boli infectioase (endocardita bacterian Virale, sau pot fi favorizate de anumite medicamente (anestezice locale, betablocante, miodaron). mBlocurile auriculoventriculare cronice sunt legate cel mai des de o boalii degenerativa a cailor de conductie electrici la subiectii trecuti de 60 ani. Alte cauze sunt miocardio- Patile, cardiopatile valvulare, malformatiile congenitale sau simplul goc vagal al sportivilor (hiperactivitatea sistemului nervos autonom parasimpatic) SIMPTOME SI SEMNE. Un bloc auriculoventricular poate fi asimptomatic sau se poate manifesta printr-o sincopa sau priny-un sindrom Adam. Stokes (accident neurologic eauzat, de 0 brusca diminuare a irigatiei cerebrale), cu riscul de recidiva si de moarte brutald. Insuficienta cardiac’ este posibild in cazul unei disocieri complete, « unci cardiopati subiacente sia unei incetiniri importante «ritmului cardiac DIAGNOSTIC $I TRATAMENT. Diagnosticul se funda- menteaz pe o electrocardiogram’, localizares precisd « blocului putand apels la 0 inregistrare a fasciculului lui His aregistrarea endocavitari a activititi electrice cardiace cu ajutorul unei sonde introduse in ini’), Unele blocuri, care nu prezinté simptome si/sau nu antreneaza o incetinire cardiac’ important, nur necesité tratament. Tratamentul de bazi al blocurilor acute este antrenarea electrosistolicd temporara (sonda intracardiac’ BLOC DE RAMURA stimulnd cordul), cel al blocurilor cronive, implantarea unui stimulator extracorporal (pacemaker) BLOC ENZIMATIC SUPRARENALIAN. Anoma- lia sau absenta functiondrii, de origine ereditard, a unei cenzime a glandei corticosuprarenale in formele sub care se manifest chiar imediat dupi nastere, boala se traduce printr-o deshidratare acutd dact cexisti pierdere de struri. Cresterea este incetinitd. In alte -cazuri, se observa o hipertensiune arteriala, In sfargit, la fetite, excesul de androgeni poate antrena un pseudo- hermafrodism (virilizare cu. masculinizarea organelor genitale externe), {in formele cu. manifestare tardiva (la pubertate, de ‘exemplu) pot fi constatate: un avans statural, 0 pubertate precoce sau o sterlitate la adult DIAGNOSTIC $1 TRATAMENT. Diaghosticul se bazeazi pe cresterea nivelului sangvin al precursorilor hormonali ai cortizolulu ‘Tratamentul constd in inlocuirea secretilor absente prin medicamente a ciror prescriere se face pentru toati viata Un tratament adaptat si precove permite prevenirea unui defect de crestere (talie mica) la copil sau semnele de Virilis la fetid BLOC ENZIMATIC TIROIDIAN. Tulburare « sintezei hormonilor tiroidieni, de origine ereditar. SIMPTOME $I SEMNE. Acestea constau in asocierea unei ‘guse si unei hipotiroidii, uneori chiar din primele luni de ‘viabi, cu risunet variabil asupra ali, dezvoltiri scheletului si mai ales asupra facultatilor intelectual. DIAGNOSTIC $1 TRATAMENT. Depistarea sistematica 4 hipotiroidiei Ia nastere permite stabilirea unui prim diagnostic. Dozarea hormonilor tiroidieni permite si se aprecieze gravitatea atingerii. Disgnosticul este facititat atunci cdnd exist o tulburare cunoscuté in familie in ce priveste sinteza hormonilor tiroidie Tratamentul consté in toate cazurile in administrarea de hormoni tiroidieni de substitufie pe tout durata viefii. Tre- buie si se realizeze regresia gusei sia compresiei care poate rezulta de la gusd, si si se asigure copilului o dezvoltare psihomotorie si staturo-ponderald normatd. In zilele noastre, taparitia unei guse, evolutia sa si eventualul tratament pot fi supravegheate in utero prin ecografie obstetrical BLOC OPERATOR, Ansamblu de inciperi si de echipamente necesare operatiilor chirurgicale. Un bloc operator cuprinde cel putin o sali de operatic, © suprafatd de circulatie pentru transferul bolnavilor si ri gi intretinerti materialului incAperi destinate pi BLOC DE RAMURA,. Tulburare cardiacd a conductiei influxurilor electrice in ramurile fasciculului lui His, careBOALA merg de o parte si de alta a septului interventricular (mem. brand musculari care separa ventriculele. ‘Un bloc de ramurd se traduce printr-oincetinire sat chiar o Intrerupere « conductie’ influxului nervos spre unul dintre cele dou ventricule, Cum acest influx electric are drept rol declansarea contractiei musculare cardiace, se observa 0 {ntarziere a contractiei unui ventricul in raport cu celilalt Un bloc de ramura este adeves asociat unei cardiopati (bipertrofie ventricular’, cardiopatie ischemic’ etc). El Poate fi observat si la pacientii normali. El nu are nici o rmanifestare clinic, aypectul normal al electrocardiogramei evidentiaz’ intrzierea activiri electrice a ventriculului a clrui ramurd este blocati. Tratamentul blocului de ramura este cel al cauzei care |-a determinat, BOALA, Altcrare a sanititii unei fin rice boali se defineste printr-o cauza, prin simptome. prin semne clinice si paraclinice, printr-o evolutie, printr-o prognoza si printr-un tratament. vii BOALA ALBASTRA,. Cardiopatie congenitalé ciano- gen. > CARDIOPATIE, EISENMENGER (sindrom al lui). BOALA AUTOIMUNA, Boulii ceracterizati printr-o agresare a organismului de citre propriul siu sistem imunitar, @ Bolile specifice de organe sunt diverse: tiroidita lui Hashimoto, miastenia, diabetul juvenil insulinodependent. @ Bolile nespecifice de organe apartin grupului conecti vitelor sau bolilor sistemice (de sistem) si cuprind lupusul eritematos diseminat, poliartrita reumatoida si dermato- polimiozita TRATAMENT. Tratamentul majorititii bolilor autoimune nu poate actiona decit asupra simptomelor si actualmente face apel, in principal, la corticosteroizi si la imunosupresoare, precum si, uncori la plasmafereze (schimburi plasma: tice constind in extragerea substan{elor nedorite din singe) BOALA CELIACA. Bouli creditard caracterizata Printr-o atrofiereavilozititilor mucoasei intestinului sub si favorizati de ubsorbtia glutenului (proteini prezenti in {griu, secard si orz). SINONIME: atrofie vilozitara primitiva, intoleranta la gluten, sprue nostras. Boala celiac afecteazit mai ales copii SIMPTOME $1 SEMNE. La sugar, simptomete apur ta aproximativ 6 luni dupi introducerea glutenului in alimentatie: pierdere in greutate, seaune grisoase, deschise la culoare si dezgustitoare, paloarea gi oboseala semnalind © anemie. La adult, bala se evidentiaza progresiv sub forma de diaree cronica si carente diverse, provocdnd o anemic, dureri osoase (din cauza carentei in vitamins D gi in calcu), pierdere in greutate, oboscala, anorexie. ‘TRATAMENT. Tratamentul este dietetic: regim fara gluten, excluzdndu-se fainile de grau, de secard si de or7 si toate alimentele care le contin (paine, biscuit, paste fainoase ete) 82 Acest regim, constringitor, trebuie si fie urmat tout viata, ar aduce 0 ameliorare rapid: reducerea diareet in decurs de citeva zie, luarew in greutate in citeva siptamani. Crey terea din nou vilozititilor, mai lent necesiti cateva luni BOALA CORONARIANA. ~ INSUFICIENTA CORO- [NARIANA, BOALA EREDITARA. Alterare a stirii de sindtate transmisibilé descendentilor prin gameti (cclulele reproducitoare) si rezultind din mutatia (modificarea patologici) 4 uneia sau mai multor gene. > EREDITATE. BOALA FAMILIALA. Orice boald gisiti cu o freeventi neohisnuiti la membrii diferitelor generatii ale aceleiasi Famili. BOALA MEMOLITICA A NOU-NASCUTULUI. Distrugerea globulelor rosii ale unui nou-ndscut cauzatd de 6 incompatibilitate sangvind intre mama sa yi el BOALA HIPEROSTOZANTA. Tendinti de a fabrica os in exces la nivelul entezei (zona unui os unde se inser muschii, tendoanele si ligamentele), care se observa cel mai des la coloana vertebral, dar si la solduri, la umeri, ka ‘genunchi ete Boala hiperostozanta afecteuza cel mai des persoanele in varsti, dar poate, de asemenea, si ating subiectit inck relativ tineri. Cauzele acestei boli sunt prost cunoscute. Se stic totusi ca o luare prelungiti de vitamina A poate favoriza aparitia sa fa subiecti tines BOALA IMUNITARA. Boali avand drept origine 0 disfunetie a sistemului imunitar Dacd rispunsul sistemului imunitar este excesiv, ea provowi o reactie de hipersensibilitate. Cand réspunsul sistemului imunitar este insuficient, se vorbeste de o imunodeficienta. In sfargit, rispunsul sistemului imunitar poate si se desfgoare intr-un mod anormal intoreandu-se impotriva individului insusi BOALA LIZOZOMIALA sau LIZOZOMALA. Boali ereditard rezulténd din depuneres in lizozomi (mici rezervoare de enzime continute in celule) de molecule specifice nedistruse sau de germeni Boala lui Gaucher este cea mai frecventa dintre bolile lizozomiale, printre care mai pot fi citate si bola lui ‘Tay-Sachs, mannosidoza si mucolipidoza. BOALA PERIODICA. — FepRA MEDITERANEANA FAMILIALA, BOALA POLICHISTICA A FICATULUI. Boat ereditara @ ficatului caracterizata prin prezenta pe acest ‘organ a mai multor chisturi. SINONIM: polichistoza a ficarauiIn general, nu existi simptome. In unele cazuri rare, boala ‘este remarcatd printr-o crestere in voluma ficatului. Uneori, volumul mare al chisturilor antrenea2’ dureri sau un icter TRATAMENT. in majoritateu timpului, boala nu necesita ‘un tratament. BOALA POLICHISTICA A RINICHILOR. Bosli creditar& caracterizaté prin prezenta a numeroase chisturi fn cortexul (partes perifericd) celor doi rinichi, compromitand pe termen mai lung sau mai scurt buna lor functionare. SINONIM: polichistoza renala. Boala polichistici a rinichilor poate atinge adultul sau, smult mai rar, copilul Boala polichisticd a rinichilor aduttului. Multi vreme, boala nu se manifest prin nici un semn, Acestea debuteszi, {in general, intre 25 si 30 ani: dureri lombate, prezenta de calculi in cdile urinate, infectii urinate, prezenta singelui in urind si mai ales hipertensiune arteriala. Chisturile tinichilor, numeroase si multiple, sunt asociate adesea cu chisturi ale ficatului, chiar ale pancreasului TRATAMENT $I PROGNOSTIC. Nu existi tratament specific al acestei boli. Chisturile, microscopice la nasterea individului, crese progresiv in volum concomitent cu inaintarea in varsti si termind prin distrugerea ansamblului {esutului renal functional, antrendnd o insuficient renal care necesiti recurgerea la hemodializa. Grefa renal’ constituie, in final, singura speran Boala polichistica a rinichilor copilului. Boala poli- chistic&t se poate declara inci de la naslere sau, mai des, citre virsta de sase luni, chiar si mai tarziu. Boula pol chisticd a rinichilor este mult mai grava la copil decat le adult, deoarece in cazul copilului ea este asociati cu 0 fibrozi hepatica (ingrosarca patologicd a tesutului hepatic), aflati la originea a numeroase complicatii (hipertensiune portalé, hemoragii digestive). Grefs rinichi-ficat constituie singurul tratament eficace BOALA PROFESIONALA, Alterare a sinatitii unei persoane consecutivi exercitiri sau conditllor de exerctare ‘4 unor meseri In tarile dezvoltate, bolile profesionale, o dat& recunos- cute, fac obiectul unei protecti legale BOALA PSIHOSOMATICA, Bouli caracterizati prin transformarea (numiti conversie) unci dereglari psihologice {ntr-o dereglare somatic’ (organica) Bolile psihosomatice pot afecta toate aparatele organismului: sistemul digestiv (ulcer, colitd), endocrin (hipertiroidie, diabet), genito-urinar (impoten{a, enurezic), cardiovascular (infarct al miocardului), respirator (astm, tuberculozi pulmonara), pielea (eczema) etc ‘Tratamentul unei boli psihosomatice trece mai intai prin cel al ulburari fizice. in continuare, este necesari uncori 1 psihoterapie. BOL! TRANSMISE PRIN ANIMALE BOALA SERICA. Ansamblu de manifestiri alergice consecutive pitrunderi in organism a seruui sau alergenelor medicamentoase, SINONIM: boala serulu Boala sericd este consecutiva unei injectiri de ser sau, mai rar, unei luari de antibiotice, antiinflamatoare, barbi- turice sau hormoni. Dupa 7 pand fa 10 zile apar manifestiri cutanate (uti carie, mici pete trandafirii cu o ridicdturd inelard periferic’), 6 febra, dureriarticulare,cdrora pot sili se asocieze dureri abdominale cu greturi si vome; de asemenea, este posibil’ 6 atingere inflamatorie « glomerulilor renali TRATAMENT. Formele cele mai grave sunt tratate cu antihistaminice si corticosteroizi,altele se vindecd spontan in citeva zile BOALA SISTEMICA. ~ Conecrivits BOALA TRANSMISIBILA SEXUAL. Boali infec- tioasé care poate fi contractatd sau transmis in cursul raporturilor sexuale. SINONIM: boala veneriana, boala venerica. Bolile cu transmisie sexuald (BT S.) afecteaza indeosebi subiectii care au numerosi parteneri sexuali Cele mai frecvente B.T-S. sunt infectiile cu chlamidia, trichomonaza, herpesul genital ftiriaz pubiand, condiloamele genitale, SIDA. ‘Tratamentul face apel mai ales, in functie de agentul cauzal, la antibiotive, antiseptice si antimicotice (fungicide). data disparute simptomele, sunt efectuate teste pentru a Verifica dacd pacientul mai este contagios. PREVENIRE, Pentru a impiedies propagarea infectiei, tratamentul este propus tuturor partenerilor sexuali recent ai bolnavului Daca se reuseste convingerea subiectilor care au avut contact cu un bolnay si fie examinati si sf fie ingrijti cextinderea bolii poate fi incetinitd Prevenirea individuals se bazeazé, de altfel, pe dimi- ruarea numérului de parteneri sexuali si, indeosebi, pe utilizarea prezervativului masculin BOL ALIMENTAR, Masi de alimente mestecate-inmu- iate si aglutinate prin actiunea salivei, a dintilor sia limbi — gata de a fi inghitit, BOLI TRANSMISE PRIN ANIMALE. Bolile virale. bacteriene sau paraztare, transmise de catre animale omului, fie direct (muscdturi, zgérieturd, intepaturd), fie indirect (injepiturd cu carcasa sau cu un os al unui animal mort) ‘SINONME: antropozoonoza, zoon0za. Animalele intervin in dou moduri diferite in transmiterea bolilor la om srvoare (micile rozitoare, pasirile, pri matele, bovinele, caprele, porcii, fructele de mare etc.) asigurd supravietuirea unui agent infectios (bacterie, parazit sau virus). Omul se contamineaz’ indirect, deMolustele pot transmite diferite tipuri de boald Ingerarea molustelor care contin un germene patogen (bacterie, virus, parazit este suscepibil, n anumite cazuri, si provoace o boal’ infectioasé, Molustele sunt totus si indirect responsabile de alte boli parazitare; de fapt, ele contribuie la dezvoltarea parazitilor servindu-le drept gazdi intermedia BOLTA CRANIANA. Parte superioari a craniului formati din asamblarea mai multor oase plate ({rontal, occipital, parietale, temporale), legate intre ele prin articulatii imobile numite suturi. BOLTA PLANTARA. Concavitate fiziologicd a tilpii joraui Bolta plantara poate prezenta anomalii de curburd 8 Piciorul scobit se traduce printr-o bolt plantar’ prea adancitd. 1 Piciorul plat este, din contra, caracterizat printr-o pribusire a boltei plantare, care poate fi inexistenti, in cazurile cele mai marcate, talpa ayezdndu-se in intregime pe sol. BORBORIGM. Zgomot produs de citre alimentele lichide si de cltre gazele pe care le degaja acestea in stomac sav in intestin in cursul digestiei. SINONIME: horhorism, shiorait (popular). Borborigmele fac parte din procesul normal de digestie constituie un fenomen pe deplin benign: nu necesité nici investigatii, nici tratamente deosebite. BORDETELLA. Bacterie dint-un gen care cuprinde diferiti cocobacili aerobi Gram negativi. Bacteriile din genul Bordetella sunt bacili mici, Ele colonizeazi usor celulele ciliate ale arborelui respirator Bordetella pertussis (sau bacilul lui Bordet-Gengou) si Bordetella parapertussis sunt responsabile de tusea convulsiva la om, Bordetella bronchiseptica afecteaza ma ales animalele (porcul, cdinele etc.) si in mod exceptional ‘omul, in cazurile de imunodepresie, provocdnd o infectie bronsicé BORNHOLM (boala lui). Boalt infectioast contagious cauzati de virusul Coxackie B. SINONM: mialgie epidemica. Aceasti boald se propaga prin mici epidemii. Simpto- mele ei sunt cele ale unei stiri gripale (febra, frisoane cefalee),cu violente dureri musculare toracice. Ea se vindec: spontan in cateva zile, fara sechele. Tratamentul se limi- teazf la calmarea durerilor. BORRELIOZA. ~ Lyme (boala a lui). BOSA SEROSANGVINA. Tumefactic formati de 0 cefuziune de ser si singe la nivelul subcutan al pieliicapului la nou-nascut. Bosa serosangviné este consecin{a unei_presiuni exercitate pe bolta craniand a copilului in timpul nasterii, adesea de citre un forceps sau de catre 0 ventuzd. Aceasti BOTULISM leziune total benigné dispare in citeva zie fird sechele. Ea poate contribui fa agravarea icterului noului-nascut sau la prelungirea duratei lui, din cauza degradarii progresive a hemoglobinei continute in bosa serosangvini. BOTRIOCEFALOZA. Bosld parazitard a intestinului subjire datoraté infestirii cu botriocefalul Diphyllobothrium Latur Botriocefalul este o tenie (vierme plat) din clasa cestodelor, care poate atinge mai multi metri in lungime si se dezvoltd in intestinul subtire al omului si al altor mamifere (cdini, pisici ete). Botriocefaloza, bold destul de rar, se intdlneste in trie reci si temperate. Infestarea se face prin ingerarea de pesti de lac sau de réu (stiucd, biban, pastrav), mai putin frecvent prin ingerarea pestilor de mare Aceasti zoonozi (boali a animalului transmisibild la om) se manifesta prin dureri abdominale si diarce, mai rat printr-o forma particulard de anemie, apropiatd de boala lui Biermer. Examenul microscopic al scaunelor pune in evident prezenta oudlor de botriocefal ‘Tratamentul consti din administrarea unui medicament antihelmintic (niclosamid). Infestarea se previne prin consumul pestelui suficient prelucrat termic BOTRIOMICOM,. Tumori cutanatd benign’. SINONIME granulom piogenic, granulom telangiectazic Botriomicomul are aspectul unei leziuni supraindltate, rosie-zmeurie, singerdndi la cel mai mic contact, in general pediculatd si separatd net de pielea normal printr-un gant El apare de prefer . picior, pielea capulul. Tumora este analizatd prin examen histologic, cu scopul de a elimina posibilitatea unei confuzii cu vreo forma de melanom. Tratamentul face apel la ablatia chirurgicalé a botriomicomului BOTULISM. Intoxicatiealimentar’ provocati de bacilul anaerob Gram pozitiv Clostridium botulinum Clostridium botulinum este prezent in sol, in ape gi in organismele multor animale si produce spori care rezisti la fierbere gi la modalitiile de conservare (cu vin, cu ofet sau prin afumare) utlizate in fabricarea conservelor in casd, Acesti spori secreti o toxind care inhiba secretia de acetil- ccolind care intervine in transmisia influxului nervos, pro- voedind astfel paralizii in caz. de ingerare a alimentelor care contin toxina, Uneori au fost semnalate cazuri de botulism sila consumatorié de conserve industriale (legume, peste). SIMPTOME SI SEMNE. Boala debuteazii dupi céteva ore pind la 5 zile dupa consumarea slimentului infectat. Primele semne sunt adesea tulburirile de vedere (paralizie, diplopie, pseudoprezbitie) si o midriaza (dilatatia anormali si persistenta a pupilei). Ele sunt insotite de o uscaciune intensi 4 gurli, cu o dificultate la inghitire care poate presupune 0a forme grave: encefulita, paralizie muscular’, tulburdri cardiuce, chiar moartea subité. TRATAMENT. Tratamentul este pur simptomatic si impune adesea spitalizarea cu supravegherea deglutitci, respiratiei si starii cardiace. In general, este recomandata injectarea de ser antibotulinic. Boala regreseazi in general lent, in céteva s&ptimani PREVENIRE. Aceasta se bazeucii pe respectarea scrupt- loasd a regulilor de pregitire alimentard si de tere a ani- malelor. Conservele dubioase (capacul bombat, miros suspect) trebuie si fie aruncate si neconsumate. Sterilizarca conservelor timp de o orf gi jumatate la 120°C este o misurd de igien’ eficace, deoarece distruge toxina BOUILLAUD (boala a lui). > REUMATISM ARTICULAR ACUT. BOURNEVILLE (scieroza tuberoasii a lui). Boald de origine ereditard ce afecteaza pielea si sistemul nervos. SINONMM: epiloia. Boala se caracterizeazé prin malformati situmori, msi ales cerebrale si cutanate, dar si oculare, renaie, cardiace, pulmonare si digestive. Principalele consecinte sunt urmatoarele: epilepsie si intarziere mintald, mici excrescente sau pete decolorate pe piele; insuficienté a functici renale. in stabilirea diagnosticului, clutarea acestor semne este com pletati prin radiologia creierului (scanografie, imagerie prin rezonant magnetic), cu scopul dea detecta alte eventuale tumori Tratamentul nu se adreseaz decat simptomelor (epilep- si¢, insuficientd renala etc.). Durata de viatd este adesea redus din cauza atingerii cerebrale si renale, dar de o manieri foarte variabilé in functie de severitatea boli BOUVERET (boald a lui). Tahicardie paroxistica cu debut si final bruse, SINONM:tahicardie paroxisticd supra- ventriculara. Boala lui Bouveret se poate declangs la un subiect cu inima normal sau poate fi asociata unei cardiopatii, Ea face parte dintre tulburarile de ritm intalnite in hipertiroidie ‘Unele cazuri sunt legate de existenta anormala a unei cai suplimentare a tesutului nodal (fesut care asigurd conduct nervoasia inimil), provocdnd o deviere a influxului nervos SIMPTOME $1 SEMNE. Boala lui Bouveret se traduce printr-o accelerare cardiaca brusc’, foarte rapida (intre 180 si 200 pulsatii/minut): electrocardiograma arati un ritm foarte regulat, Perioada de accelerare poate dura de la céteva minute la mai multe ore, iar eriza poate recidiva dupi intervale foarte variate. Ea se incheie brusc cu 0 revenire imediati la frecventa cardiac’ normala si este urmaté adesea de o crizk poliuricd (nevoia frecventi de a urins), Tolerarea crizei este, in general, bund, dar i se poate asocia 0 senzatie de indispozitie, o gafaiald.o durere tora- cict, chiar o scddere a tensiuni arteriale Criza se intrerupe frecvent prin declangarea unui reflex care stimuleszi nervul vag, incetinitor al ritmului cardiac: 86 inspiratie profunda, ingerarea unui aliment sau a unei biuturi, schimbarea pozitiei, compresia globilor ocula TRATAMENT. Tratamentul acut al crizei face apel la manevrele care declanyeu7i reflexul vagal sila injectarea intrayenoasd de acid adenocintrifosforic. In continusre, poate fi prescris un tratament preventiv antiaritmic BOWEN (boala a lui). Tumori de natura precanceroasd 4 pielii sau mucoaselor. Boula lui Bowen este o varietate de carcinom epidermic ce se dezvolti, la inceput, doar in epiderm (forma intra- epitelial sau in situ). Tumora formeuzi pe piele una sau mai multe plici roz-venuii, rotunjite, cu suprafata neregulatd; pe mucoasele genitale sau anale, ea formeaza pete ros, rotunite gi usor suprainaltate (la birbat), cenusii si albicioase (la femeie), Aceste leziuni se intind lent, putdnd sa se transforme intr-un veritabit epiteliom spinocelular (forma de cancer cutanat). Boula a putut fi asociatd cu existenta unor cancere visce le profunde Diagnosticarea bolii lui Bowen se face pe buza exame- rnului microscopic al unui prelevat, iar tratamentul pe distru- ¢gerea definitiva a leziunilor prin criochirurgie, prin laser sau prin ablalie chirurgical BRADICARDIE. incetinire a bitiilor inimii sub 60 pulsatii/minut Ritmul cardiac normal variazd, a majoritatea subiectlor, de la 60 la 100 pulsatti/minut; media este de 70-80 pulsatii pe minut, mai putin la unii sportivi CAUZE. 0 bradicardie poate fi sinusalé,adic& datoraté unei Incetiniri« activititi electrice a nodului sinusal(stimulatorul fiziologic al inimii). Ea nu este sistematic patologica si se oobservi la atleti si la sportivii bine antrenati, la persoanele in varstd yi la subiectit vagotonici, la care se constati 0 hiperactivitate a sistemului nervos parasimpatic. Bradicardia mai poate fi datoratd si actiunii unor medicamente cronotrope negative (care incetinese frecventa caniacd): betablocante digitalive, numeroase antiaritmice, nil inhibitoricalcici © bradicardie patologic’ se asociaz adesea unor tulburiri ale conductiei influxului electric prin inima (disfunctie sinusald, bloc auriculoventricular) sau unor boli ca hipotiroidia sau infarctul de miocard EVOLUTIE. Bradicardia riméne fird consecinte atunci cand este moderati sau dact se instaleaza progresiv. Dac ea este excesiva si survine bruse, poate fi responsabilt de astenie, indispozii sau de sincope TRATAMENT. Depinde de mecanismul responsabil de bradicardie ca side caracterul ei patologie sau nu, precum side toleranta clinica. O bradicardie sinusald, de exemplu, poate fi ingrijité prin administrarea de derivati atropinici, (0 bradicardie datoraté unui bloc auriculoventricutar necesiti, de obicei, implantarea unui stimulator cardiac (pacemaker)87 BRAILLE (alfabet). Scriere in relief pentru uzul nevizi- torilor. ‘Acest sistem de scriere gi de cite a fost pus la punct de cétre Louis Braille (1809-1852). Citirea se face prin atingerea semnelor consttuite de puncte in relief BRAT. Parte a membrului superior cuprinsé intre umir sicot Scheletul bratului este constituit din humerus, de unde se despart dou membrane intermusculare, externa intern, pornite din aponevroza brahiald. Ele impart astfe! dou’ regiuni numite Joji, una anterioar’, alta posterioara PATOLOGIE. Patologia braqului este esentialmente trau ‘matic: fractura de humerus, ruptura tendonului bicepsulu, leziunea nervului radial. Atingerile vasculare (arterits, febitd) se observ mult mai rar la membrul superior deci Ja membrul inferior. BRANZA, Produs lactat objinut prin coagularea laptelui sub actiunea cheagului si/sau a fermentilor luctici ¢i care a fost scurs de zer Brinzeturile sunt alimente de o mare diversitate, dur toate au comuna bogiiia lor in proteine si in calciu. Ele au un continut variabil de lipide si de sodiu CContinutul lor in ap variazd inte 35 si 80%. Procentajul de materii grase indicat pe ambalaj este calculat pe reziduul uscat al produsului. Brinzeturile cu pasti fiartd sunt cele mai grase, dar si cele mai bogate in caleiu. O parte din vitaminele hidrosolubile dispare in timpul scurgerii brinzei dar se produce o imbogitire in vitaminele B2, B3, BG si BY sub actiunea mucegaiurilor. Vitamina A se giseste din abundenti in branzeturile grase ‘In regimurile de slabire, este recomandat si se limiteze consumul de branzeturi (din cauza continutului bogat in lipide, si deci in calori). Branzeturile cu past moale sunt contraindicate la subiecti care fac tratament cu inhibitor de monoaminoxidazii (IM.A.0.) BRIDA. Banda de tesut conjunctiv fibros care uneste in mod anormal dou’ organe sau dezvoltatd Is nivelul une: cavititi seroase. Bridele peritoneale sunt formatiuni consecutive unei inflamatii sau prezentei, in cavitatea peritoneali, a serozi- Lifilor sau a sngelui. Ele nu constituie in mod nevesar un factor de tulburari, dar o risucire « unei anse intestinale in jurul bridelor (volvulus) poate provoca o ocluzie intestinal acuta. O intervengie chirurgicald restabileste un circuit intestinal normal BROMIDROZA sau BROMHIDROZA. Emisia unci transpirafii cu miros fetid. Bromidroza este datorati unei disfunctii # glandelor sudoripare. Sudoarea este de abundenté normala, dar miro: sul ei, a ranced sau a mucegai, este uneori sursi 4 unui handicap social. Anomalia poate fi localizata (picioare) sau generalizaté (plicile corpului) BRONHIILOR ‘Tratamentul const dintr-o igiend riguroasa si aplicarea dde deodorante pe baza de aluminiu, zine sau zirconiu BRONHIE. Conduct cilindric ce asiguré transportul aert- Jui intretrahee si alveotele pulmonare Pornite din trahee, cele doua bronhii principale (dreapta si stangi se subimpart, in fiecare pliman, in bronbii lobare, apoi in ramificatii din ce in ce mai mici inainte de a se termina in bronhiole sau bronsiole. Ansamblul formeaza arborele bronhic sau bronsic. Bronhiile au 0 armatura fibrocartitaginoasd si musculoasd care le fac semirigide. Ele sunt edptusite cu mucoasé acoperiti cu cili (servind la ‘evacuarea pulberilor in exterior) si de glande. PATOLOGIE. Bolile bronhitlor constituie afectiuni de 0 ‘gravitate varibild dup’ locul si intinderea leziunilor si dupa efectul lor asupra ventilatiei pulmonare. Se pot distinge inflamatia acutd sau cronied a mucoasei bronhive (bronsita), obliterarea localizati (tumora, prezenti a unui corp stein, stenoz) sau difuzi (bronhospasmul) conductului bronhic, dilatarea bronhitlor (brosiectazia) si bolile cartilagiului bronhic (diskinezia traheobronsici). Bronbiile pot si con- stiluie, de asemenea, seditl unui cancer, cel mai des localizat pe bromiile principale sau pe bronhiile lobate. BRONHIILOR (chist a). Chist caracterizat printr-o «cavitate rotund sau ovali bine limitaté, amplasat cel mai cs in bronbiile lobului superior al plimanului. SINONIME cchist bronkogenic, chist bronhopulmonar. Chisturile bronbiilor sunt congenitale, Ele au un perete subtire $i neregulat. Adesea, medicul nu descoperd exis- tents lor decit cu ocazia unor radiografi sistematice, a unor boli infectioase ale copitului si adultului tindr, cu expec- ‘oratie purulenté sau chiar eu hemoptizie (expectorarea de singe provenind din caile aeriene). In aceste ultime dou’ cazuri, ablatia chirurgicald poate si se dovedeasci nevesara BRONHIILOR (tumord a). Tumord benign’ sau malign’ situaté in cdile aeriene din dedesubtul glotei (adicd in bronhii, dar, de asemenea, prin extensie, in trahee si plimani). Majoritatea tumoritor bronhiilor este constituité din ‘cancerele bronhice. Prinipalele simptome clinive sunt foarte variabile, uneor’inexistente. Tumorile bronhiilor pot antrena 0 tuse, 0 dispnee (dificultate respiratorie), chiar 0 hemo- plizie (expectoratie a singelui care provine din cdile aeriene). Dacd radiologia serveste vizualizarii tumorii $i posi- biletor ei consecinte pulmonare, diagnosticul se bazcazd, in principal, pe bronhoscopie, care permite si se faci 0 prelevare, iar studierea la microscop # prelevatului va da informafii privind natura fesuturilor in cauz’ gi caracterul benign sat malign (susceptibil sf invadeze tesuturile incon- juritoare si de a se rispandi in att parte in corp prin metastaze) al tumorii, ‘Tratamentul, adesea chirurgical, si prognosticul depind direct de natura tumorii. > BRONHIOLO-ALVEOLAR (cancer), BRONHOPULMONAR (cancer).BRONHOCEL BRONHOCEL 1. Dilatatie bronhicd (brongicd) situatd ddedesubtul unei ingustari consecutive unei tumori sau unei (nfectie banald, tuberculoza, cancer) si umpluti de puroi, cazeum sau mucus. 2. Tumord a gatului, cel mai adesea congenital, in comunicare cu o bronhie BRONHOCONSTRICTOR, Substanid care provoac ‘0 bronhoconstrictie (diminuare diametrului bronhiilor), deranjand respiratia si putand si sfirgeasc¥ printr-o criza de astm, BRONHODILATATOR. Substantd care provoact 0 bronhodilatatie (crestere a diametrului bronhiilor) si dimi- rnucaz& jena respiratorie din cursul astmului si a bronsitei cronice: ‘Unele substante naturale ale organismului sunt bronhodilatatoare, ca adrenalina. BRONHOGRAFIE, Examen radiografic al bronbiilor. SINONIM: bronhografie cu lipiodol. BRONHOPATIE. Orice afectiune a bronhiilor, indiferent de cauza sa BRONHOPNEUMONIE. Preumonic caracterizati printr-o infectie mai mult sau mai pufin intinsé « bronsi lelor,alveolelor pulmonare si/sau a intertifiului pulmonar Bronhopneumonia, cel mai curent numité congestie pulmonari, este una dintre afectiunile extrem de frecvente. Ea survine cel mai des la copiii mici sila subiecti fn varsta sau debilitati fiziologic. CAUZE. Originea unei bronhopneumonii este infectious, bacteriani (pneumovoc, streptococ), virabi (rujeol8) si une- oi micologica (aspergillus). SIMPTOME $I DIAGNOSTIC. Diagnosticul este funda- rmentat pe asocierea unei febre adesea ridicate (39 sau 40°C), cu simptome ca tusea si expectorafia, Pentru a-] confirma, medicul poate cere o radiografie pulmonard. In unele cazuri, pentru a determina care este germenele in cauzi, se poate practica si un examen al scuipatului, chiar o fibroscopie bronsica. TRATAMENT SI DIAGNOSTIC, Un tratament cu anti biotice este, in general, eficace in 48 ore si majoritatea bolnavilor se vindec’ total in dou’ siptimdni. Dar radio: grafia lor nu redevine normal decdt dupa patru saptimani BRONHOPULMONAR (cancer). Cancer dezvoltat pe seama tesuturilor bronhiilor si pliménilor. Cancerele bronhopulmonare sunt cancere brongice, singurele cancere dezvoltate cur adevarat plecdnd de la {esutul pulmonar fiind cancerul bronhiolo-alveolar si cun- cerele secundare Cancerul bronhopulmonar primitiv. Este cancerul cel mai frecvent din lume. Tabagismul este cauza principal a cancerelor bronhopulmonare primitive. Chiar o expunere pasiva la furnul de tutun are efecte cancerigene: pentru un niefumitor care trlieste printre mari fumétori, riscul de ‘aparitie a unui cancer bronhopulmonar primitiv este mai mare cu 35% decat riscul prezentat pentru un nefumétor nneexpus furnuluj de tutun, Mediul (nu poluarea atmosferi cio expunere, profesionald sau nu, a radial ionizante sau la anumite materiale ca amiantul, cromul, nichelul, hidrocarburile) constituie un alt factor de rise Se deosebese doui categorii de cancere bronhopulmonare primitive, in functie de mirimea celulelor lor. wm Cancerele zise ,,nu cu celule miei” grupeaz’ tumorile epidermoide (45%), adenocarcinoamele (20%) si cancerele nediferentiate cu celule mati (15%). Aceste cancere se ‘manifesti prin semne respirator (tuse persistent, gafaiald, dureri toracice, expectorafie sangvinolenti, suierituri respirator, abces al pkimdnului, pleurezie purulent), clrora Ii se asoviaci mai tarziu o alterare a stirii generale a subiectului wm Cancerele cu celule mici cu mare potential metastazant sicu inva i precoce sunt deosebit de grave re cu cele ale cancerelor w cu celule mici*. Din cauza volumului tumorilor si a proliferati lor, apar uneori dilatafii ale venelor superficiale ale toracelui si un edem al bazei gatului in caz de compresie «venei cave superioare, precum si un sindrom parancoplazic (Gndeosebi sindromul lui Schwartz-Barter,cauzat de secretia anormal de hormon antidiuretic de cdtre tumora malign’) DIAGNOSTIC. Descoperirea unui cancer bronhopulmonar primitiv are loc, in general, cu ocazia unui examen radiologic prescris din cauza simptomelor desctise anterior. ‘Obtinerea de tesuturi (prin biopsie, realizatd, in general, prin fibroscopie bronsic’) sau de celule canceroase (prin analiza scuipatului) permit confirmarea diagnosticului EVOLUTIE. Dupi 0 evolutie locoregionali, cancerele bronhopulmonare primitive pot antrena metastaze extratoracice, dinte care cele mai freevente sunt cele osoase, hepatice gi cerebrale TRATAMENT mTratamentul cuncerelor ,,nu cu celule mici* depinde de iinderea lor in torace, chiar in afara lui (metastaze), si de starea functiei respiratoriia subiectului. La capitul acestui bilant, doar 30% dintre bolnavi sunt operabili. Printre acestia, 25% pot beneficia de o eradicare complet a incerului, ablatia putnd fi ficutd pentru un segment de lob, un lob intreg (lobectomie) sau un pliman intreg (pneumonectomie). Radioterapia nu opreste extinderea tumorii decat intr-un foarte mic numar de cazuri. In ce priveste chimioterapiile, acestea dau rezultate mediocre. 1 Tratamentul cancerelor cu celule mici se bazeaz’ pe chimioterapia de asoviere (Ricdnd ape! la mai multe medicamente). Este de dorit ca ea si fie asociati cu o radioterapie a toracelui in cazul formelor localizate. PREVENIRE. Ea cuprinde, in principal, lupta impotriva tabagismului si masurile de protectie profesionalCancerele bronhopulmonare secundare. Din cauza bogatei vascularizari a plimdnului, aceste cancere sunt foarte frecvente, Ele se datoresc metastazelor, mult mai des celor pulmonate si bronsice, provenind fie pe cule sangvind, fie pe cea limfatic’, de la un cancer primitiv al cArui sediu este variabil, situat cel mai des la san, la tubul digestiv, la rinichi sau la bronhii. Simptomele lor sunt aceleasi cu cele ale cancerelor bronhopulmonare primitive. La radiografie, cancerele bronhopulmonare secundare pot imbrica aspecte foarte diverse. Tratamentul lot depinde ma ales de natura cancerului primitiv; in mod exceptional, tratamentul poate fi chirurgical. Prognosticul lor este, in general, sever. BRONHOREE. Crestere patologici 4 secretiei de mucus a bronhiilor, care se traduce printr-o expectoratie in mod normal abundenta. RONHOSCOPIE, Explorare a traheei si bronhiilor cu ajutorul unui bronhoscop. SINONIM: endoscopie bronsica Bronhoscopul, fie rigid (tub optic inzestrat cu un sistem de iluminare) fe, cel mai des, suplu (Fibroscop format din fibre optice care transport lumina), permite observarea direct a stirii mucoasei bronsice. Instrumentele adaptabile acestui aparat permit practicarea unor tipuri diferite de interventie, in principal preleviri locale (biopsie, periere, aspiratie etc.) Bronhoscopia este un examen nedureros, intrucatva deranjant, dar nepericulos. Ea se practic de preferingé pe rnemincate, in mod obignuit sub anestezie general. Bronho- scopul este introdus, in general, printr-o nar, uneori prin ‘gurl. Examenul dureazi in medie intre 10 si 20) minute De asemenea, bronhoscopia poate si aiba un rol terapeutic: extragerea corpilor strini inhalati (adesea la copil), dezobstruarea, cu ajutorul laserului sau prin crioterapie, a tunei bronhii astupate de o tumord,aspirarea secretilor care deranjeazi respiratia, punerea unei sonde de intubatie ete. BRONHOSPASM. Contractie spasmodicé a muschilor netezi ai peretelui bronhiilor. Bronhospasmul antreneazi o ingustare temporaria bronhiilor si deci o reducere a debitului de wer care le raver seazi, provocdnd fie 0 suierdturd la expiratie, fie 0 tuse Cauza sa cea mai freeventi este astmul BRONSIECTAZIE. Crestere permanent si ireversiili a calibrului bronbiilor. SINONM: dilatare a bronhilor. Bronsiectazia exist sub doud forme diferite: boala bronsiectazica, difuzd, si sindromul bronsiectazic, localizat Boala brongiectazica. Aceasta se instaleaza in decursul ‘unei agresiuni infectioase acute (tuse convulsiva, ruje- olf etc.) sau cronice, uneori favorizati de o boalii general (mucoviscidioza, deficit imunitar etc.) ‘Simptomul principal al bolii bronsicctazice este tusea, ‘cu procdere dimineaa si in pozitie culcata, elimindnd 0 BRONSIOLITA cexpectoratie cronicd purulenta. Puseele de infectie sunt freevente si se manifest prin febri, o recrudescentd a cexpectoratiei si, adesea, prin hemoptizi (scuipatcu singe) Diagnosticul este confirmat de aspectul bronbiilor pe radiografi i mai ales la seanografie. Explorrile functionale respiratorii (masurarea volumelor si debitelor inspirate gi expirate) ajuta diagnosticarea si permit si se aprecieze sgravitatea bolii. Evolutia bolii bronsiectazice este cronic’, incepand cel mai des in copilirie ‘Tratamentul se limiteazd la kineziterapie respiratorie: drenaj postural (Subiectul este agezat intt-o pozitie care usureazi expectoratia), expectoratia dirijatd (ajutarea unei cexpectoralieficace cu minimum de efortui), educarea tusei Antibioticele nu servese decat la jugularea puseelor infectioase Sindromul brongiectazic localizat. Este vorba de 0 secheli a unei agresiuni bronhopulmonare severe, dar localizate: tuberculoza, abcesul pulmonar, corp strain in arborele brongic etc Sindromul bronsiectazic localiza se manifesté prints-o dispnee (end respiratorie) mai mult sau mai putin impor- tnt, 0 tuse uscati in caz. de prezenté a unui corp stdin, ‘o expectoratie purulentd in caz de abces si hemoptizii uneori abundente, Spre deosebire de boala bronsiectazicd, sindromul bronsiectazic poate fi tatat chirurgical dact bronsicctuzia este hrandicapanta si da kineziterapia se dovedeste ineficace BRONSIOLA, Rumuri de divizare a unei bronhii in interiorul plimanului Bronsiolele (mai intdi bronsiolele terminale, apoi bronsiolele respiratorii) se termina in mici saci in forma de ciorchine de strugure, numiti alveole, de-a curmezigul peretilor prin care se efectuewzi schimburile gazoase cu Singele BRONSIOLITA. Inflamatic acuta a bronsiolelor evoluand spre o decompensare respiratorie O bronsiolita survine mai ales la copiii sub varsta de ani, De origine virald (in principal, provocati de virusul respiratoriu sincitia), ea se propagi pe cale aeriand: conta- minarca se face prin scurgerea nazala yi prin picdturile emise in momentul tusei, uneori si prin mainile personalului din colectivitati (infectii nozocomiale) De asemenea, bronsiolitele sunt frecvente in mediu spitalicesc si in erese, prin epidemit mai ales de iarna. SIMPTOME $1 DIAGNOSTIC. Bronsiolit care survine adesea dupa o rinofuringita, se traduce printr-o dificultate respiratorie: cresterea frecventei respiratorii (polipnee), scobirea toracelui la inspiratie, expiratie prelungita si suieritoare. O tuse iritativl, raluri in rafale (atestind 0 bronhoalveolitd asociatd) si uneori o accelerate « ritmului cardiac sunt simptome suplimentare. HiperseeretiaBRONSIOLO-ALVEOLAR rmucusului bronsic favorizeazd stinjenirea cdilor respirator In general, febra este moderata Boala este mai grava la copiti sub 3 luni si in caz de antecedente de prematuritate sau de hipotrofie. Ea poate si se manifeste atunci printr-o cianoz care indici o diminuare 4 concentrafiei in oxigen a singelui, 0 bataie a niilor dezviluind 0 insuficienta respiratorie, un refuz de a se alimenta, 0 agitatie, tulburdri de cunostint Diagnosticul, evocat de simptome si prin auscultare trebuie si fie confirmat prin radiografie pulmonara TRATAMENT $I PROGNOZA. Tratumentul poate fi efectuat la domiciliu, cu exceptia formelor grave, in care copilul trebuie si fie spitalizat, Tratamental se bazeaz’ pe kineziterapie respiratorie, destinati si dezobstrueze ciile aeriene superioare. Uneori, bronhodilatatoarele sunt pre scrise. Pentru « evita o suprainfectie bacteriun poute fi util un tratament cu antibiotic. Tratamentul antiviral este rezervat formelor severe cand existd un teren cu rise (boal cardiopulmonara). Copilul poate ft spitalizat pentru a beneficia de un aport de oxigen sau de o sistent respi ratorie, precum si de o alimentatie prin sonda gastric sau pe cale intraveno: Brongiolita evolueazii, de obicei, in vindecd fir sechele. Uneori, episoadele pot si se repete din cauza unei imunititi de scurti duraté fai de virus. Un sugar poate deci si fac 2-3 bronyiolite pe an, Dupa un timp, aparitia unui astm la copiii care au avut 0 brongioité ar i posibild, mai ales in familie care prezinté un teren alergic eva zile i se BRONSIOLO-ALVEOLAR (cancer). Cancer pulmo. nar deosebit, cure cliptuseste fata interna a alveolelor fara s& le distrugt arhitectura, SINONIM: cancer alveolar. ‘Singurul ,cancer de pliman" veritabil, deoarece se dezvolt plecdnd de la cetulele terminatitor arborelui respirator (bronsiole si alveole), cancerul brongiolo-alveolar nu repre- intd decat 3% dintre cancerele bronhopulmonare primitive. Cauza sa rmane necunoscuti Cel mai des se prezinti sub aspectul unei tumori rotund Unice, localizatd la periferia plimanilor. Tratamentul ideal este atunci cel chirurgical. Dupi ablatie, prognoza este destul de bund Mai caracteristicd, dar mai rar, este forma pneumonici (atingerea acuta unui intreg lob pulmonar), insotita uneori de 0 expectoratie abundenta, care este usor de recunoscut radiologic prin opacitatea sistematizata (bine fimitatd la un Job sau la un segment pulmonar). In acest caz. tratamentele clasice (chirurgie, radioterapie, chimioterapie) sunt inutile, dar evolujia este atunci destul de lenta si metastazele extratoracice sunt rare. BRONSITA, inflamatie a bronhiilor, wuti sau cronic’, traducandu-se printr-o tuse umeda si prin expectorui Brongita acuta. Bronsita acuti, una dintre afectiunile respiratorii cele mai frecvente, este consecinta unei infec Virale a bronhiilr (bronsits) sau a bronsiolelor(bronsiliti) Cu aparitie bruseé gi de durati scurtt, bronsita rizati de tabagism side poluarea atmosferic, si survine mai ales iama, Semnele clinice sunt o tuse in accese, riguseala, expectorati (seuipat) si o febri a cérei manifestare variaz’ dupa virusul in cauzi, dar care nu depageste 39°C. Diagnosticarea ru necesita examene suplimentare EVOLUTIE $1 TRATAMENT. Simptomele pot dispirea spontan in mii putin de doud saptimani, Totusi, evolutia poate se indrepte gi spre o suprainfecte bacteria, expec torajia devenind atunci purulenté (groasé, gilbuie sau \erzuie). Complicatile, ca o pneumonie sau 0 pleurezie, sunt excepfionale. in plus, existd un rise de insuficienté respiratorie la subiectifragil (sugar, batrn) Tratamentul unei bronsite acute se efectuewzi doar pentru indepirtarea simptomelor: medicamente impotriva infectiei yi excesului de secretii brongice, administrate pe cale orala indicate in caz de suprainfectie si la subiectii fragil Wu rectali, sau in inhalatii. Antibioticele sunt Brongita cronica. Bronsita cronica se caracterizeaza printr-o hipersecretie bronsic’ permanentd sau recidivanti, Se vorbeste de brongité cronici atunci cénd perioadele de tuse si de expectoratie dureaza mai mult de 3 luni consecutiv sise intind pe cel putin doi ani Furmatul joacd un rol important in aceasté boali freeventa bronsitei cronice la nefumitori este de ordinul a 8, in timp ce ea tinge 50% la subiecti care fumeazi mai ‘mult de 20 tigiti pe i. Mai intervin si alti factori: poluarea atmosferied (uneori legati de locul de mune’) si infectiile repetate, Diagnosticul se stabileste dour prin auscultatie. Totusi, pot fi prescrise uncle examene: radiografia toracic ele singelui si explorarea functional respiratorie EVOLUTIE $I TRATAMENT. Bronsita cronicd evolueazit spre insuficienta respiratorie eronic’ si spre enfizem (distensia si distrugerea alveolelor pulmonare), care antreneazi © hipertensiune arterial pulmonar marcati printr-o gifaiala, o cianoza, un edem al membrelor inferioare. Dupa mai multi ani, jena respiratorie la efort persisté si in repaus, si devine invalidanta, In plus, existd un rise de aparitie a cancerului bronhopulmonar, ‘Tratamentul, care variaz3 dup’ gravitatea bolii, se bazeaz! pe incetarea furnatului, pe supravegherea si tratamentul antibiotic precoce si sistematic la fiecare nou’ infecti bronsic’, pe kineziterapia respiratorie, pe administrarea de medicamente (bronhodilatatoare, fluidifiante ale secretiilor, analeptice). In formele cele mai serioase, poate fi administrat oxigen la domiciliu. Prevenirea constd in lupta individual si colectiva impotriva tabagismului gi a poluati BROSAY. Procedeu de osteosintezi care utilizeazi brose (tije metalice) pentru a mentine fragmentele osoase ale unei fracturi, in mod temporar sau definitiv.91 INDICATIL. Brogajul este utilizat adesea in repurarea ‘oaselor de marime mica (mani, picior si deget) si pentru mentinerea reducerii fracturilor extremitatit inferioare @ radiusului (incheietura mainii). In unele cazuri, brosajul poate fi utilizat ca mijloc de contentie temporaré a unei fracturi inaintea instalarii unei plici; brogele au atunci functia de a mentine fragmentele osoase pe loc sia facilita astfel osteosinteza. BRUCELOZA, Boali infectioasa cauzati de 0 bacterie aeroba Gram negativa din genul Brucella, transmis omu- uj de citre animale, SINONIME: febra de Malta, febra ondulania, melitococie. Bruceloza este 0 antropozoonozi larg rispanditi, mai ales in regiunile mediteraneene. Ea este transmis’ prin bovine (Brucella abortus bovis), prin caprine (Brucella ‘melitensis) sau prin porcine (Brucella abortus suis), pe cale ccutanati (la crescitorii de animale) sau digestiva (consumul de lapte crud sau de brinzeturi proaspete contaminate). SIMTPOME SI SEMNE. Incubatia poate dura mai multe stptimani. Boala se declari printr-o febr prelungiti, ondu- Tanti (de intensitate variabila), insoyitd de transpirati si de dureri difuze. Aceasti febri se asociazi diverselor manifestiti neuromeningeene, osteoarticulare, hepatice sau genitale, uneori si manifestirilor septicemice, mai ales endocarditei DIAGNOSTIC $I TRATAMENT. Diagnosticul se buzeaz, a inceputul bolii, pe punerea in evidenti a germenelui prin hemoculturd (cultura biologic’ a singelui prelevat de la bolnav), apoi pe serodiagnosticul lui Wright sau pe intra dermoreactia lui Burnet Bruceloza este tratatd prin administrarea de antibiotice, eficace atunci cind doud sau trei produse (cicline, chino- Tone, aminozide) sunt utilizate in asociere. Tratamentul trebuie s% fie urmat timp de doug luni, incepand cu fuza acuti, Formele cronice ale bolii, in particular cele care comportd focare osteoarticulare, sunt dificil de ingrijit. Se poate recurge lao desensibilizare prin injectare de antigene, la corticoterapie, chiar la psihoterapie atunci cand simptomele invocate sunt amplificate de 0 notd subiectiva (.ramolisment brucelos"), BRUXISM. Misciti repetate si inconstiente de serisnire a dingilor. SINONIM: bruxomanie. Bruxismul este, de obicei, un tic nervos datorat unci stiri de tensiune emotionala sau de stres. Se intimpli, de ase- ‘menea, s& aibi o cauzi locali prin existenta unor contacte nearmonioase ale dintilor unii cu alti Bruxismul poate determina o uzurd importanti« dinilor, provocdnd o sensibilitate la schimbirile de temperatura gi la alimentele acide; de asemenea, poate ocaziona 0 oboseal musculari la nivelul maxilarului gi al cefei ‘Tratamentul consti in administrarea de sedative atunci ccnd tensiunea nervoasé este prea puternicd. in restaurarea BULA DERMATOLOGICA siechilibrarea suprafetelor dentare si, uneori, purtarea de ire subicet unei proteze protectoare in timpul nopti. B.T.S, -> BOALA TRANSMISIBILA SEXUAL BUBON, Inflamatic a ganglionilor limfatici, evoluand spre supuratie Un bubon se dezvolta indeosebi in regiunea inghinala. BUFEU DE CALDURA. Senzatie de cilduri subitd si trecitoure (care nu dureazi decat 1-2 minute) resimtité pe fat, gat si torace, insofiti de transpiratii si de frisoane. Bufeurile de cildurd constitu intotdeauna semnele unei modificati a activititii hormonale. Cel mai des, ele sunt consecutive unei diminuari productiei de estrogeni in timpul menopauzei. Uncori, cle survin dupa o histerectomie totald cu castrare (ablatia ambelor ovare). Bufeurile sunt favorizate de emotii si de schimbirile temperaturii exteri- ‘are. Aparitia lor este imprevizibil& si incontrolabild, iar intensitata lor variabil ‘Tratamentul bufeurilor de caldura consecutive meno- paui castririi chirurgicale se bazeuzi pe hormonoterapia substitutiva. Unele medicamente neuroleptice pot fi uilizate dacd sunt contraindicati hormonii. BULA DERMATOLOGICA. Ridicituri cutanati rotund, de mérime mare, umplutd cu 0 serozitate care confine sau nu singe. SINONIM:flictena CAUZE. Unele bule sunt provocate de agentifizici precum frecarea (bisic), cildura (arsur), frigul (degerdturd) sau prin contactul cu substante chimice caustice. Alte bule constituie expresia unor anomalii numite dermatoze buloase. Ele au origini variabite: fotodermatoza (sensibilitatea exe- gerati la lumind); toxidermia (reactia alergicd ce poate fi SINDROM BULBAR. BULIMIE, Tulburare a comportamentului alimentar caracterizata printr-o necesitate necontrolabila de a manca in mare cantitate, manifestatd de un subiect care, in mod obignuit, nu este un ,mare manciu". SINONIM:hiperfagie, hiperorexie, poliorexie. Comportamentul bulimic are semnificai foarte diferite El poate fi legat de numeroase probleme psihologice sau medicale, poate consttui, de exemplu,o variant a unei alte tulburari ale conduitelor alimentare, anorexia mintali FRECVENTA. Comportamentul bulimic se instaleaz3 adesea in timpul adolescentei, poate ceva mai frecvent la fete. Frecventa sa rimane inca imprecis’. CAUZE. in afara cazurilor de dereglari metabolice (diabet, dereglare hormonald) si a unor leziuni nervoase, principalele cauze ale bulimiei sunt de ordin psihologic. Foarte des, comportamentul bulimic apare ca 0 aplrare fatd de depresie si stes: faptul de a manca nu vizeaz’ atét nutrirea subiectului, cat linistirea angoasei, compensarea frustriii sau repunerea in valoare a imaginii sale. Ea poate constitui,, de asemenea, un ritual nevrotic sau o compensate a insatis- factiei sexuale (la isteric, indeosebi). in anorexia mintalii, crizele de bulimic cu luarea in greutate intrerup uneori postul, rd ca celelate simptome si dispurd. Psihic, pacienta devine 0 anorexicd. Unele devin direct bulimice, Fara post si fara slabire prealabile SIMPTOME $] DIAGNOSTIC. Comportamentul bulimic nu este preocupant atata vreme ct rimane ocszional, cum este cazul la subiectii care au pofti de alimente cu puternici fncdrcdturd afectiva si simbolicd; ,poftele” femeilor {nsircinate constituie astfeto form’ de bulimie fiziologica Bulimia depresiva si nevrotic& se manifest in mod periodic sub forma unor porniritiranice. Ea oferd o potolire momen- tani, spre deosebire de bulimia anorexicilor. Bulimia ~anorexicului se caracterizeaz& prin ingerarca la foarte mici 92 intervale de timp (in general, mai putin de dous ore) a unor mari cantititi de brand, cu sentimentul cd nu-si mai poate controla alimentatia, Pacientul are in plus tendinta de a provoca vornatul, de a lua laxative si de a practica, in restul timpului, un regim sever cu scopul de 4 evita Iuarea in greutat. in cazurile cele mai grave, accesele bulimice insotite de vomnitare provocati pot antrens o deshidrataresio pierdere de potasiu (care se manifesta prin stare de slabiciune si prin crampe), leziuni esofagiene si dentare provocate de acidi- lutea lichidului gastric regurgitat ‘TRATAMENT. Este orientat de diagnostic side un bilant organic prealabil, Pentru fi eficace si durabil, tratamenttl trebuie si fie instituit pe bazi de incredere reciprocé pacient-medic, cu scopul de a actiona asupra cauzelor psihologice ale bulimiei. Psihoterapia, asociatd eventual cu © prescriptic de antidepresoare, urmireste 0 maturare emotionald si o rezolvare a conflictelor afective. Astfel, pacientul si medicul coopereaz’ cu scopul de a stabili noi deprinderislimentare. Un regim n-ar trebui intreprins fir aaviz medical, iar anorexicilor le este strict interzis un regim. BURIC. = Owaiic. BURKITT (limfom al lui). Tumord ganglionard malign’ a copilului Limfonnul lui Burkitt, de tip nehodgkinian, se intalneste aproape exclusiv in Africa tropicalé, unde reprezint& cea mai freeventa dintre tumorile copilului. in Europa si in America de Nord, limfomul lui Burkitt este foarte rar, dar constituie totusi jumitate dintre limfoamele copilulu CAUZE. In Africa, aparitia tumorii este consecinta mai rmultor infect succesive ale subicctului, antrendind o stimu lare a sistemului su imunitar si, indeosebi, a limfocitelorB. Se constati, de exemplu, 0 infectie cu virusul lui Epstein-Barr, contractat, in general, plecand de ta mami, apoi un paludism cu Plasmodium falciparum; in continuare va surveni tumora, atunei avcidente genetice antreneazi translocatia (schimbul) cromozomilor 8 sil4 SIMPTOME SI SEMNE. Forma africand ete caracteri printr-o tumefucte situat, in general, la maxilar; forma din Europa si America de Nord este mai degrabi localiza abdomen sau in amigdale. Evolufia este rapid: cresterea in volum a tumorii, apoi diseminarea in ganglioni si, mai ales, in sistemul nervos central, in miduva osoasé gi in singe (leucemie acuti). DIAGNOSTIC $1 TRATAMENT. Doar biopsia tumorii permite identificarea unui limfom al lui Burkitt. fn ultimii cincisprezece ani, tratamentele chimioterapice, utilizand un ‘numa crescand de medicamente anticanceroase, permit si fie vindecate majoritatea formelor localizate si mai mult de jumitate dintre formele intinse, Timp de 5 sau 6 luni, chimioterapia este administrata pe cale venoasé, dar Punctie lombard, pentru a preveni sau vindeca atingerile93 sistemului nervos; ea este completatd cu o radioterapie, Acest tratament necesité spitaliziri repetate si destul de indelungate. Pacientul este considerat ca vindecat dacd nu intervine o regutd in anul care urmeazi celui scurs de la inceperea tratamentului; in caz 3 intervine o resuti, este practicati o noua chimioterapie, urmati de 0 autogref’ de miduvi, BURNETT (sindrom al lui). Sindrom care asociazi 0 hipercalcemie, o alcalozi (alealinitate excesiva a singelui) si o insuficienta renalé. SINONIME: sindrom al hautorilor de lapte, sindrom al laptelui si alealinelor. Sindromul lui Burnett este provocat de un consum cexcesiv si prelungit de lapte siSau de medicamente antiacide (impotriva acidititii gastrice). Acest sindrom se observa desea la pacienti suferind de un ulcer gastroduodenal si de tulburiri renale asociate. Boala se manifesta printr-o stare de slabiciune, prin dureri musculare, printr-o aputie. Trata- mentul constd in reducerea consumului de lapte si/sau de medicamente antiacide. BURSA SEROASA, Pungi limitatd printr-o membran de acecasi naturi cu o membrand sinoviala articulard si destinaté facilitiii alunecavii piclit, unui muschi sau unui tendon pe un os. BURSITA, Inflamatie acutd sau cronicd # unei burs seroase. SINONIM: higroma. Dati fiind analogia de structuri intre bursa seroasa si bursa sinoviali, bursitele au aceeasi origine cu artritele infectioase, microcristaline sau inflamatorit. {n plus, ele pot fi provocate de citre oiritatie local (frecare). Ele ating cel mai des cotul, rotula (in profesiunile care impun lucrul in genunchi) si tendonul lui Ahile (purtarea de pantofi nepotriviti). O bursiti se manifest printr- durere local cu umflare si prezenta de lichid in burs. Ea este insotita uneori de © inflamare a capsulei articulare aliturate. ‘Tratamentul ‘consti in punctionarea lichidului, in administrarea de anti inflamatoare, la nevoie in injectarea local’ de corticosteroizi, chiar intr-o interventie chirurgicala in caz de recidiva, »BUTEE“ OSOS. Grefon osos aplicat chirurgical in ‘apropicrea unei articulatii cu scopul de a-i creste suprafata, ‘Termen francez adoptat in limbajul medical Grefonul cel mai des prelevat de la pacientul in cauzi, ‘poate fi aplicat la sold pentru a trata o displazie (malformatie sau anomalie a dezvoltirii),cu scopul de a creste suprafats portanti a articulatiei si de a incetini aparitia unei artroze. Grefonul este aesea asociat cu o osteotomie (corectare chirurgicala) a femurului, destinati recentrarii capului femural in articulatia mérita prin ,,butéc”. In caz de artroplastic total’ a soldului (inlocuirea articulatiei printr-o- protezii), un ,,butée osos poate fi realizat in cavitatea articulard pentru a asigura mentinerea de durati a protezei, EI mai poate fi realizat si la umir atunci cand cavitatea articular’ a omoplatului a fost deteriorat’ prin luxatii BYWATERS repetate: asociat unei repuneri sub tensiune a capsule articulare, grefonul permite prevenirea altor lux: BUTON, Leziune benign’ « pieliiluand, in general, forma uunei mici tumefactii, uneori inflamata ‘Termenul se aplicd, in folosirea curenti, tuturor felu- rilor de leziuni cutanate, printre care terminologia medical distinge mai precis: macula (pata plana), papula (mic& pati usor supraindltaté), vezicula (mic& ridicdturd umpluté cu un lichid limpede), bula (ridicdturd mai mare umplutd cu lichid), pustula(ridicdturi contindnd puroi), nodulul (sferé mic sau medie, mai mult sau mai putin profund) BUTON DE FEBRA. ~ Herres. BUTON DE ORIENT, ~ LEisHMANIOZA CUTANATA BUZA,. Ficcare dintre cele doua parti cdimnoase limitand, sus gi jos, orificiul extern al cavititii bucale Buza superioar’ poate fi sediul unei malformatii, fanta labiala (fanté mediand, denumité in mod obisnuit buza-de-iepure). Alte afectiuni ale buzelor sunt cheilitele (inflamatii), tumorile benigne si tumorile maligne, care se observa, in principal, fa marii fumtor BUZA-DE-IEPURE. > FANTALABIOPALATINA, BUZE. Cele doud buze mari si cele dou buze mici ale aparatului sexual extern feminin. SINONIM: labile mari si labiile mici Buzele mari. Este vorba de cele doud pliuri cutanate ale vulvei (ansamblul organelor genitale externe ale femeii) Buzele mici. Este vorba de cele doud mici pliuri cutanate din interionul buzelor mari, de o parte side alta a vestibulului vulvei. Buzele mici, dreaptd si stanga, se unese gi formeazi, {n fat, capigonul care acoperd clitorisul si, in spate, furgeta Buzele mici, sau nimfele, mirginesc meatul uretral si orificiul vaginului in timpul unei excitari sexuale, buzele mici, din cauza sensibilititii lor proprii, exercita atunci 0 stimulare a clitorisului si participa astfel la orgasm. BYWATERS (sindrom al lui). Insuficienta renald acuti ce survine in caz de afectare grav a musculaturii. SINO- NIM: sindrom de zdrobire, Sindromul lui Bywaters survine ca urmare a leziunilor {ntinse ale muschilor scheletici, provocate prin fenomene de compresie sau zdrobite. El este consecinta eliberirii in circulatia sangvind a unui pigment continut in mod normal in celulele musculare, mioglobina. Prezenti in cantitate ‘mare in singe, aceasta devine rapid toxicd yi blocheaza ‘ubulii renali, ceea ce provoaci o insuficienté renal acutt Tratamentul face cel mai des apel la hemodializa, vindecarea efectuandu-se, in general, fird sechele. In paralel, tun tratament chirurgical al leziunilor musculare se dovedeste uneori a fi necesarasiguri soliditatea, sub form’ de fosfat de calciu si citrat de calciu. El intervine in functionarea muscbilor, in particular a miocardului, si in comandarea muschilor de eitre nervi. Calciul joacd, de asemenea, un rol in permeabilitatea membranelor celulare fata de ioni, in receptionarea mesa- jelor hormonale de catre celule si in activarea enzimelor. fh sfargit, el intervine in mai multe etape ale coagulétii sangelui. SURSE. Calciul este continut in principal de produsele lactate, Ble aduc intre 60 si 80% din calciul total consumat. Laptele furnizeaza 120 miligrame pe 100g, branzeturile proaspete intre 70 si 170 miligrame pe suta de grame, iar cele uscatefntre 150 si 120 m/ 100g. Apotul zie de calcu tecomandat este de: 641204) miligrame pani la adolescent, apoi de 900 miligrame ta adult (cel putin 1200 miligrame pentru femeia aflati la menopauz, 1200-15(K) miligrame in timpul sarcinii si aliptirii). Se recomanda si se consume cel putin un produs luctat la fiecure masi UTILIZARE TERAPEUTICA. Caleiul utilizat in scopuri terapeutice se ia pe cale orali si pe cale injectabild Pe cale orala, calciul este indicat dact alimentatia este carenfatd in calciu, in demineralizarile osoase (rahitism, ‘osteoporoz’), in completarea altor tratamente si uneori in spasmofilie (totusi far a exista dovada stintficd a efica- cittti sale) Pe cale injectabila, este indicat in hipocalcemie si tetanie hipocalcemica. Calejul este contraindicat dacii exist deja o supra {ncrcare cu acest mineral (hipercalcemie, calcul urinar) si la pacienti tratati cu digitalice (medicamente utilizate in cardiologie). Efectele nedorite ale caleiului sunt in mod exceptional tlburarile digestive. Supradozarea provoact © hipercalcemie care necesita uneori un tratament de urgent. CALCIURIE. Cantitate de calciu eliminati in uring. La subiectul normal, calciuria pe 24 ore nu trebuie si fie mai mare de 300 miligrame la barbat si de 250 miligrame la femeie. + HIPERCALCIUREE, HIPOCALCIURIE. CALCUL, Concretiune pietroasi care se formeaza prin precipitarea anumitor componente (calciu, colesterol) ale bilei si urinei. Calculi se dezvolt’ cel mai des in edie bil iin cfile urinare. Cei mai benigni dintre ei se dezagreg’ spontan sau sunt evacuati pe cdi naturale. Alli, la originea colicilor hepatice sau nefretice, trebuie si fie eliminati prin extragere chirurgicald sau prin litotripsie (ferdmiare prin ultrasunete). > LITIAZA in sini CALE. Ansamblu al conducturilor orgunice goale sau pline situate unul in prelungirea celuilalt si vehiculand fluidele sau influxuril. ‘Caile biliare, de exemplu, transporti bila elaborat& de etre ficat pnd in intestinul subtire (duoden); cdile optice CALVITIE ‘transmit senzatia vizuald primitd pe retind pand la cortexul cerebral al lobului occipital Ciile tebuie sf fie deosebite de aparate si de sisteme, cle constituind elemente componente ale acestora din urmi cal biliate fac parte din aparatul digestiv, cle optice, din sistemul nervos, de exemplu. CALORIE. Unitate de misuri a energiei eliberate de caldurd, utilizata pentru a exprima consumurile si. neck sitatile energetice ale organismului, precum energeticd a alimentelor Unitatea de masura oficiald internationali pentru energie este joule, dar caloria este foarte mult utilizata, in particular in dieteticd. Forma cea mai utilizata este cea de calorie mare" sau kilocalorie (simbol keal), care face 1000 calori, iar o calorie echivaleazi cu 4,185 joule valoarea CALOZITATE. ingrosare cutanatd localizati,, legatdi de freci repetate. Calozititile ortopedice, bititurile sau durilloanele, sunt cele mai frecvente. Batdtura formeaza un con galbui dureros si poate lua un aspect macerat (ochi-le-potémiche); ea apare in spatele articulatiilor degetelor de la picioare, intre degete sau pe tilpile picioarelor. Duriflonul, rotund, pistreazi la suprafata sa desenul normal al liniilor cutanate, spre deosebire de veruc’; el afecteaza fata plantar si marginile laterale ale picioarelor. Batétura si durillonul sunt provocate adesea de o malformatie a picioarelor, chiar minord ‘Tratamentul asociaz’ o decapare mecanici (cu bisturiul) sau chimic’ (pomadi cu avid salicilie) si, la nevoie, purtarea de incaltminte adaptati, chiar corectarea chirurgicalé a unei malformatii CALUS OSOS. Substantd osoasi, ce se formeazi ple- nd de la fesutul conjunctiv, permitand consolidarea unui 6 fracturat CALVITIE. Absenti sau pierdere a parului Calvitia afecteazi intre 15 si 30% din populatia mas- cling. Originea sa este adesea ereditar’, dar ea poate fi si dobinditd, consecutiv absorbtiei anumitor medicamente (chimioterapie anticanceroasi, de exemplu), unei iradieri rbatul in jur de 30) de ani, calvitia incepe printr-o pierdere de pir in regiunca timpletor, apoi prinde progresiv portiunea frontalé mediand, In continuare, apare o valvitie in regiunea varfului craniului. Calvitia hipocraticd, cea care aapare in jurul varstei de 50 de ani, atinge totalitatea craniului sinu las deca o coroand de pir dedesubtul ureckilor si pe conturul regiunii occipitale de la baza craniului. Evolutia sa este, in general, rapidd atunci cnd apare la varste de 25-30 de ani, mult mai lent cand survine catre 50 de ani. TRATAMENT. Acesta face apel la mai multe procedee. WTratamentul medical comporti prescrierea, pe mai multe Juni, a stimulantelor pentru cresterea germenilor pilosi.CANALULU! ARTERIAL 1W Grefa de piele a capului, tehnic& uilizata inc’ din deceniul al gaselea al secolului nostru, consti in prelevarea dintr-o zon& putin vizibila (deasupra si in spatele ureckilor, din regiunea occipitalé) a unor benzi mici de piele a capului care cuprind fiecare intre 10 si 50 de fire de par, care sunt ‘grefate in zona lipsiti de pir. Microgrefa de piele a capului, tehnic& utilizand acela principiu ca precedent, dar care este mult mai recenté decd aceasta (nu este practicati decat dup 1970), const in grefarea de insulite cu cate 1-3 fire de pir. Tratamentul este deci destul de indelungat (6 pani la 12 sedinje), deoarece sunt necesare sute de mici grefe pentru a obtine un rezultat satisficttor Tehnica lambourilor de piele a capului consti in plasarea {n zonele dezgolite a unei figii mari de pile « capului vascularizati de 0 arterd sau 0 vend. § Expandoarele sunt balonase siliconate care se umfli treptat sub pielea capului cu scopul de a o dilata pentru a reste suprafata care poarti par si pentru a masca astfel 0 calvitie de nu prea mare important’. Inconvenientul principal al acestei tehnici este faptul c& pacientul trebuie si sufere o deformare a craniului timp de sase siptimani pani ta dou’ luni, duratt necesaré dilatri 1 Implanturile de piele a capului permit si se amplaseze pir artificial fir cu fir. Din nefericire aceasti tehnic3 provoaci frecvent miciinfectii la ridacina avestor fire. [n plus, se observi 0 pierdere anual a 1520% din implanturi Dac& tehnica este bine tolerat, poate fi repetatd in mod! regulat 1 Perucile permit camulfarea calvitiei. Ele sunt astizi deosebit de bine adaptate, mentinute prin lipire, impletire, implanturi subcutanate cu retentie prin ploturi magnetice sau de titan. ~> ALOPECIE. CANALULUI ARTERIAL (persistent a). Anomalic caracterizati prin absenta inchiderii, dup& nastere, a canalului care leagi la fat aorta de ramura sting a arterei pulmonare. ‘Canalul arterial este sistematic obliterat pe cale chirurgical’. Foarte recent a fost propusi'o metoda de inchidere a canalului arterial: ea consti din amplasarea, in cursul unui cateterism (introducerea unei sonde pe cale vascular), unui fel de dublé umbrela. Rezultatele tratamentului si prognosticul sunt excelente CANALULUI CARPIAN (sindrom al), Sindrom caracterizat printr-o senzatie de amortire, de furniciturd sau. chiar de durere a degetelor ‘Sindromul canalului carpian survine mai ales noaptea sau dimineata la trezire. El este provocat de compresia nervului median in canalul carpian, pe fata anteriour’ a ‘ncheieturii mainii si se complicl uncori prin paralizia degetelor. Sindromul afecteazi cel mai des femeile in timpul, sarcinii si la varsta menopaurci Daci simptomele rezisti la injectiile cu corticosteroizi in canalul carpian, poate fi avuti in vedere o interventie chirurgicala sub anestezie locoregional cu scopul de a elibera nervul. CANALULUI RAHIDIAN (sindrom de ingustare a). Sindrom provocat de o compresie a ridicinilor miduvei spindrii (care inerveazi membrele inferioure) la nivelul canalului rahidian lombar Sindromul de ingustare a canalului rahidian poate avea © origine congenital (acrondroplazie), poate fi urmarea alunecarii unei vertebre (spondilolistezis) sau deformérii unui disc intervertebral (protruzie discala). In sfarsit,el este Uuneori provocat de o hipertrofiere a ligamentelor sau a tesutului gras care inconjoar& dura-materul sau de o tumor’ intrarahidiand, ‘Subiectul sufera putin in stare de repaus, dar durerea apare la mers: dup 100 sau 1000 metr, el trebuie sf se copreasc’, finandu-se aplecat in fatd sau cu spatele lipit de perete sau chiar asezat; dupi cAteva minute poate si-sireia mersul pentru o distanti echivalenti (claudicatie inter- mitentd) Tratamentul va fi fie medical (reeducare, purtare a unui lombostat, injectare de corticosteroizi), fie chirurgical, fie mixt. CANCER, Boulé care are ca mecanism o proliferare celular anathicd, necontrolatd si neintrerupt Se mentioneaza, in Europa si in America de Nord, predominanta cancerelor de plimdin, atribuibile in proportie de 90% tabagismului, a cancerelor colorectale, legate, probabil, in parte de alimentatie, sia cancerelor de sn, cu cauze inca putin clare, In Africa se evidentiaz’ frecventa ccancerelor de ficat in zonele endemice pentru hepatita B sicea a cancerelor de col uterin in tarile in care natalitatea este ridicati gi unde ined igiensa este defectuoasd, ccea ce «are drept consecinté un nivel ridicat al bolilor transmisibile sexual (papiloma sau herpes), care pot sta la originea acestor cancere, CAUZELE. Cancerele sunt cauzate de expunerea la virusuri, la substanfe naturale sau chimice, la radiatii. Aceasta are ca efect inducerea de mutatii sau de exprimri neadec- vate ale diferitelor gene numite oncogene, implicate in proliferarea celulelor, in diferentierea lor si in reglarea acestor fenomene. Oncogenele se afla in mod normal sub ccontrolul genelor inhibitoare, antioncogenele, care pot fi Pierdute sau pot suferi ele insele o mutatie sub actiunea agentilor mai sus enumerafi, functia lor fiind in acest caz redusi. Dar aceste antioncogene pot lipsi in mod ereditar, cceea ce explicd in parte existenta predisporitilor familiale la cancere ALCOOLUL. La barbat, alcoolul este un factor de rise pentru cancerele cavitatii bucale, ale faringelui, ale esofagului gi ale ficatului (cresterea riscului variaza intre 2 si 15% dupa cantititile baute gi dupa organele atinse). in sfarsit, efectul97 cconjugat al alcoolului si tutunului corespunde unor riseuri mai mari decat sums riscurilor luate separat (cfect multi plicativ). Un numar de studii arata ci exist un rise erescut de cancer de sn la femeile care beau bauturi alcoolizate, comparativ eu cele care nu beau astlel de bautur. ALIMENTATIA. Studii au atras atentia asupra rolului alimentatiei in geneza anumitor cancere, alimentele fiind incriminate ca atare (grisimile), prin deficientd (fibre, vitamine) sau prin contaminare intermediara (aflatoxina nitrti). Rolul grasimilor in carcinogeneza este suspectat msi ales in cazul cancerelor colorectale, dar si in cancerele de sin, ale endometrului si ale prostatei. Studi au pus in evident’ o crestere a riscului in paralel cu consurmul de grisimi, dar au revelat un efect protector al fructelor si legumelor; in ce priveste rolul cafelei in cancerele de pancreas, acesta n-a putut fi davedit. Nitritii, provenind din sarea utiizatd pentru conservares alimentelor, sunt acuzati ch ar creste riscurile cancerului de stomac. Aflatoxina, ccontaminand hrana depocitatd in locuri calde si umede. este incriminaté in cancerele primitive de fieat, in asociere eu virusul hepatitei B IRADIEREA. fn 1944, 0 publicatie dezvaluia faptul ci radiologit murcau de zeve ori mai multi de leucemii decit ceilalfi medici. La supravietuitorii, bombardamentelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki, in 1945, primele cazuri de leucemie au fost observate in 1948, cu un varf in 1951-1952. Au fost observate alte tipuri de cancere in ‘numér anormal de mare la 15 ani dup expunere si unele se mai intalnese gi azi, la supravietuitorii care primiserd mai rmultde 1 gray (unitatea de dozi de iradiere). In acest ultim az, existi o crestere semnificativa a numirului de cancere, care variazi dupi tesuturile iradiate: in principal, sunt afectate miduva osoasd, glanda tiroida, snul, osul. Leuce- mille apar in medie la 8 ani dupa iradierea cauzalé, sarcoamele la 20) de ani dup’ ea, alte tumori la 3040 ani dupa iradiere. Reglementarea radioprotectiei a permis. sé dispar riscurile profesionale, in particular la radiologi. la manipulatorii si lucratorii de la instalatiile atomice. in plus, progresele radiologiei si noile metode de imagerie medical au diminuat pentru pacienti riscurile legate de radiografii BOLILE. Citeva boli rare sunt insotite de un rise erescut alcancerelor cure afecteazit in mod specific anumite organe (de exemplu, retinoblastomul in trisomia 21). Ele pot da nastere dint-o dati unor tumori maligne care fie sunt singura lor manifestare (retinoblastomul, nefroblastomul), fie constituie 0 manifestare a sindromului, ori dau nastere unei patologii netumorale, dar cu mare probabilitate de transformare malignii (de exemplu, polipoza colic’). MEDICAMENTELE CANCERIGENE. Atentia asupra rolului cancerigen al hormonilor a fost atrasd prin aparitia cancerului de vagin la fetitele miscute din mame care primit dietistlbestrol (estrogen) in primele 3 luni de sarcind. Atunci cAnd estrogenii sunt utilizati drept contraceptive, CANCER «did asociati cu progestative, riscul de a apirea un cancer de sin este sensibil acelay a uilizatoare sila neutilizatoare Utilizarea de contraceptive orale starneste unele rezerve, privind durata de utilizare, utilizarea inaintea unei prime sarcini si utilizarea de etre femeile stinse de o afectiune benign’ a snului. Totusi, anchetele americane, realizate ‘peo populate de femei aflate la menopauz gi care au primit tun tratament estrogenic, au aritat o crestere, de ordinul 4-8 ori, riscului unui cancer al eorpului uterin — aceasti crestere flind direct legati de dova si de durata tratamentului ccuestrogeni. Totuyi, uilizares actuald a estroprogestativelor pare si fi Fieut sd dispard acest rise, chiar si se dovedeasea fapiul ed ele sunt protectoare in afara hormonilor, medicamentele pentru care s-a pus in evidenté o creslere a riscului de cancer sunt in principal jmunosupresoarele, anticanceroasele si derivati arsenical. PREDISPOZITIILE FAMILIALE. La unele cancere se observa. predispozitit familiale. Astfel, membrii unet familii care cuprinde o persoand afectatd de un cancer de colon, de ovar sau de sn prezinté un rise de 2-4 ori mai mare decit altele de a fi alinse de acelayi cancer, Aceasti crestere a riscului este totusi mica si probabil poate fi explicatl prints-un mecanism care depinde de mai multe gene, antrendnd o predispozitie careia i se adauga riscurile legate de factorii de mediu. RADIATIILE SOLARE. Modul de a se bronza din aceste ultime decenii este insotit, in toate tire, de 0 puternici reytere a incidentei tumorilor cutanate, carcinoamelor gi ‘melanoamelor. Rolul radiatiilor U.V. (ultraviolete),in particular ale U.V.B.,cele mai scurte ca tungime de undi i cele mai nocive, in aparitia tumorilor cutanate @ fost pus in evident atat prin observatii epidemiologice, cat si prin modele experimentale, Cancerele cutanate sunt mult mai freevente la subiectii cu piclea deschisd la culoare. SUBSTANTELE CANCERIGENE. In 1975, u fost stabilit relatia intre expunerea la funingine a cosarilor si aparitia unui cancer af scrotului. In 1985, un mare numér de cancere de vezici a fost semnalat la muncitorit din industria colorantilor. Cele mai recente evalua ale Centrului international de cercetare privind cancerul arati cd, din 707 substante si procedee industriale testate, 7 procede si 23 substanfe s-au dovedit a fi cancerigene pentru om. TUTUNUL. Explozia spectacular a cancerelor bronhopulmonare atrdgea atentia, in urmé cu 40) de ani, asupra rolului tutunului. in conformitate cu numeroase anchete epidemiologice, tutunul este réspunzitor de aproximativ 940% din cancerele pulmonare. Riscul este cu atat mai important cu cat se fumeazi mai mult, de mai multi vreme, cu cit se inhaleazi mai mult furmul si cu cat se incepe fumatul mai de tanir. Filtrul micsoreazi riscul,rutunul negra il creste. in sfargit,trebuie mention cancerelor bronhopulmonare la persoanele care (riiese intr-un mediu cu fum (fumitorii pasivi)de zile cu un cancer care nu poate fi eradicat, dar & cru evolutie este oprit sau, cel putin, frdnatd suficient de mult pentru a fi indepartat orice perical pe termen mediv Aceasti stabilizare a bolilor inca incurabile este, adese, primul pas spre vitourele vindecari. Ea creew noi raportur pe care pacientii si medicii invatd si le realizeze, astfel in mare misurd comportamentele, flicndu-i pe primii si aibé mai multi incredere, iar pe ceilalti si dovedeascd mai multd transparent, Aceasta siuatie nous genereazii noi probleme medical, integrate in viata zilnicd a bolnavilor Astfel, in cazul aparitiei infectilor, care sunt adesea mai frecvente la pacientii cu imunitatea alterati prin tratamente sau prin boald, pacienti trebuie sé fie vaccinati profilactic cu vaccinurile adecvate si si fie tratati cind infectile se instalewz, Alimentatia pacientilor nu trebuie sii fie neglijatd: ei trebuie si-y ia vitaminele necesare sub forma de crudititi, si miindnce indeosebi peste oceanic, ale cru lipide au un efect preventiv asupra cuncerelot si poate chiar asupra extinderii lor. Pofta de mincare, adesca mica, poate firestabiliti, eventual prin administrarea de corticosteroizi sau de anabolizante. Eforturile fizice nu Je sunt, in general, contraindicate: din contri, pacientul trebuie si duc’ o viata pe eat de normala posibil cea in ceea ce priveste stares psihic merité cea ‘mai mare atentie din partea medicilor, care pot preserie medicamente impotriva anxietatii, cu conditia de respectare a contraindicatilor. Durerile, daca exist, pot fi calmate intotdeauna. Medici, uneori, le subestimeaz’: pacientul trebuie si tina cont de ele si si le trateze. In sit, subiectul care este purtitor al unui cancer trebuie si pout recurge, de fiecare data céind doreste, gi la un al doilea sfat privind tratamentele propuse sau in curs, Medicii trebuie si dea curs acestei cereri, dovedind un spirit de cooperare legitima. VIRUSURILE. Rolul retrovirusurilor este acum bine stabilit la animal; 1a om, dupé cunostintele actuale, doar retrovirusurile H.1.V. (SIDA) si HTLY 1 (leucemie) par si «aib& o potentialitate oncogenica. in schimb, se precizeuzi rolul anumitor virusuri A.D.N. (acid dezoxiribonucleic) in, saparitia unor cancere umane. Prima legituri pusd in evident’ tntre virus si cancer @ fost cea a unui virus din familia Herpesviridae (virusul lui Epstein-Barr) cu limfomu) african al lui Burkitt (1964). ‘Acelagi virus a fost, doi ani mai trziv,incriminat in cancerul nazofaringelui. In 1978, a fost evocatd legaitura intre virusul hepatitei B (HBV) si cancerul primitiv al ficatului, atunci ‘cand s-a observat concordanta de distributie geograficdintre zonele cu risc inalt de hepatocarcinom si cele cu hepatiti B. Raportul intre papilomavirusuri (HPV) si cancerele DiGestiv (aparat) CAL LACRIMALE. Ansamblu al conducturilor care vehiculeaza lacrimile provenind de la glandele lacrimale spre canalul lacrimonazal, care se deschide in fosele nazale. -* LACRIMAL (aparat) 104 CAI LIMFATICE, Ansamblu ai vaselor limfatice care dreneaza limfa pani in circulatia sangvind prin canalul toracic, > SISTEM UMFATIC. CAI OPTICE. Structuri nervoase care transmit senzatia vizuala a retinei a cortexul occipital al creieruli PATOLOGIE. Leciunile cdilor optice pot fi urmarea unor boli vasculare, inflamatorii, degenerative si indeosebi ‘tumorale. Tratamentul lor depinde de cauza lor. W Atingerea unui nerv optic, pe traiectul stu intre globul cular si chiasma, se manifesté print scddere a vederii Ja ochiul al clrui nerv este lezat. m Atingerca chiasmei oculare se traduce printr-un defi-cit pului vizual, variabil dupa localizarea teziunii Atingerea chiasmei in portiunea ei lateral provoacd un deficit in cdmpul vizual nazal de pe aceeasi parte; atingerea chiasmei in partea sa median antreneazit un deficit cimpul vizual al ambilor ochi (hemianopsie bitemporala). CAILE RESPIRATORII. Ansamblu al organelor cavitare ale aparatului respirator care conduc aerul pani la alveolele pulmonare, unde se efectueaza schimburile guzoase intre Singe yi aer (oxigenarea sngelui, in principal) “> ResPinaTon (aparat) CAILOR BILIARE (cancer al). Tumori malign’ care atinge vezicula biliard sau calea biliard principal sub forma unui adenocarcinom (cancer al tesutului glandular), Cancerul veziculei biliare. Acesta afecteazd subiectii in varsta si se dezvoltd la unii pacienti plecdnd de la un lenom (tumord benignd) care se transforma in adenocarcinom, SIMPTOME $1 SEMNE. Avestea spar tardiv, lupi instalarea cancerului; ele constau in greturi si vome, un icter,o pierdere in greutate, prezenta une! mase palpabile in regiunea superioard dreapta x abdomenului si dureri in aceasti regiune, iradiind uneori spre umarul drept dati apiirut, cancerul veziculei biliare se intinde rapid ta ficat, 1a duoden, la ganglion din vecingtate si uneori la colon. citeva luni TRATAMENT. Tratamentul consti in ablatia veziculei biliare, PREVENIRE. Pacientii care au o litiaza biliara trebuie supravegheati, dar riscul de cancerizare este prea mie pentru 4 justfica o colecistectomie (ablatia veziculei biliare) pre- Cancerul caii biliare principale. Acesta este o tumor maligna care blocheaza scurgerea bilei la indljimea canalului coledoc SIMPTOME $1 SEMNE, Aceasta tumor antreneazi un icter, o febra. mancdrimi si dureri.105 ‘TRATAMENT. Tratamentul este, in principal, cirurgical i poate fi curativ (ablatia zonei tumorale cu restabilirea continuititii biliare) sau paliativ — el vizeazi atunci ‘mentinerea scurgerii bilei cu scopul de a regresa icterul si mincirimile, interventia constind in amplasarea unei proteze din material plastic care ocoleste tumora. CAILOR LIMFATICE (cancer al). > LimFom. CALATORII (sfaturi pentru). Ansamblu de misuri de Juat inaimte, in timpul si dupa deplasarea inr-o tard tropical sau intr-o tari in care igiena este defectuousi si care permit evilarea majorititii bolilor parazitare, bacteriene sau virale. VACCINARI. Inaintea oricdrei cildtorii de avest fel, este indispensabil sa se ia cunostinti de bolile endemice din gara sau din rile respective cu scopul de proved la vaccinarile necesare organizate pe lang un consulat, © companie aerian’, un centru de vaccinate etc. Actualmente, doar vaccinul impotriva febrei galbene este cerut pentru intrarca in anumite (iri, pe baza regle- mentirii Organizatiei Mondiale Sinatitii (O.MS.); de {apt,el este indispensabil inaintea oricdrei calitoriiin Africa siin America intertropicald chiar sin tirile in care nu este ccerut un certficat de vaccinate. Vaccinul impotriva holerei nu este indicat de citre OMS. In prezent, un nou vaccin este in curs de evaluare. ‘Alte vaceinari sunt facultative, dar recomandste din plin, ‘ca rapelul sau vaccinarea antitifoidic’, antitetanica, antipoliomiclitica si vaccinul contra hepatitelor A (mai ales subiectii sub 40 de ani) si B CHIMIOPROFILAXIE, Aceasta priveste, in principal, prevenirea paludismului cu Plasmodium falciparum (sin- ‘gurul paludism care poate fi morta), indispensabild in toate ‘egiunile intertropicale din Africa si America de Sud, si in zonele de hitiguri ale acelorasi regiuni din Asia, Ea const ‘in uarea de antipaludice (prizd zilnict sau siptimanald dupa produsul utilizat), incepand din ziua sosiii pand la 6 saptimani sau doua luni dupa intoareere. Totusi, in funetie de locul si durata cilatorici sau de eventualele contraindicati aceste formule de prevenire pot varia si oricum trebuie si ne asigurim inaintea plecarii, consultand un specialist in profilaxie, pe care din formule s-o adoptim. Mai rar, pot fi indicate si alte chimioprofilaxii, n particular impotriva filariozclor, ipanosomiazei africane si holerei MASURI DE IGIENA. in avion, mai ales in timpul zborurilor de lung’ durati, este indicat s& te misti cat mai mult posibil si mai ales si te ridici des in picioare, s& eviti incaltimintea, curelele gi cravatele prea strinse care ipiedic circulatia sdngelui si, in cazul unei boli venoase, st urmezi un tratament anticoagulant preventiv. Durerle de cap, frecvente, rezulti din presurizarea si deshidratarea datorati usciciunii aerului conditionat: ele pot fi prevenite band din abundenta (aproximativ 1 litru de apa la cite 4 ore). CALATORII Pentru limitarea efectelor decalajului orar, sunt posibile doua atitudini: fie, pentru o calitorie vest-est, incercarea de 4 dormi in avion cu scopul de a sosi in cea mai bunit forma posibili (este recomandabil si se ia hipnotice cu durati scurti de actiune, astfel ca efectele lor si fi disparut la sosire), fie, pentru o calitorie est-vest, sii se reziste somnului cat mai mult posibil, cu scopul de a te adapta orarului grit de primire La sosire, pentru a evita accidentele cauzate de eéldura, cilatorilor din tarile temperate le este recomandat sf evite cforturile fizice intense la mijloculzilei yi si-yi saree bine alimentele (pentru a preveni deshidratarea) la inceputul sederii lor in tara respectiva. In.cuz de deplasare brusc’ la altitudine, cilitorul este sfatuit si respecte un repaus de 48 de ore pentru a facilita adaptarea organismului stu la un aer mai Sirac in oxigen. Calétorii sunt sedoteze, in cantitati suficiente, cu produscle farmaceutice pe care le folosesc de obicei (antidiabetice, pilule contraceptive ete) Ww [giena alimentara consti in consumul exclusiv de api rminerali sau bauturi capsulate (daci aceasta nu ¢ posibil, apa trebuie si fie filtraté, flarté sau dezinfectata a in prealabil), in abtinerea de a consuma inghetate sau buctti de gheati, unt crud sau nepasteurizat, legume crude, fructe care nu se pot decoji, fructe de mare, precum si care sau peste insuficient prelucrate termic. in plus, pentru spalarea dintilor trebuie folosité apa minerald 8 [ziena pielit este capital intr-un climat tropical; de fapt, aveasta este vel mai frecvent supusd infectilor bucteriene sau micotice, a clror aparitie este favorizatd de cilduri, conjugata cu umiditatea — protectia impotriva soarclui: utilizarea de creme filtrante, expunerea progresiva la radiatiile solare, administrarea de vitamina PP, de clorochin sau de beta-caroten naz de fotoalergie: este recomandabil, in regiunile calde siuscate, sd se poarte o pillirie usoari, de culoure deschisd, care si protejeze de insolatii; in schimb, daca e vorba de un climat cald si umed, palaria nu este nevesari si jeneazi evaporarea transpiratiei de pe gat si de pe piclea capului, — protectia contra umiditiii s1 cdldurit: © bund igien’t corporali (dusuri, utilizarea unei pudre care mentine pielea uscatd), folosirea imbracémintei comode, de culoare deschis& (care reflect razele soarelui), de preferint din bumbuc ({esiturile sintetice nu absorb transpiratia); — protectia impotriva bolilor parazitare in care contaminarea se face prin calea cutanati (bilharzioz, anguililoza ‘etc,), evitind mersul cu picioarele goule in noroi sau pe teren umed, sau scildatul in apa dulce, stitdtoare sau cu curgere slaba (brat de apa, fluvii, lacuri), — protectia fayi de dermitele datorste contuctului cu unele vegetale (piduri exotice, sucuri de arbori, de plante sau de fructe),evitind manipularea acestora fr precauti; = protectia impotriva acarienilor (capuse, sarcoptul sca- bici) sau a insectelor (pureci, plosnite, tauni, tantari), cu ajutorul plaselor impotriva tantarilor (musticarii), emitatoarelor de ultrasunete sau impristietoarelor de insecticide ete.107 @ Igiena sexuala consti in utilizarea prezervativelor in cursul oricdrui contact sexual. CALCAL, Parte posterioari « picionutui Scheletul cilediului este constituit din calcaneu. El formeuzi punctul de sprijin posterior al piciorului PATOLOGIE. Afectiunile calediului pot rezulta fie dinu-o atingere a cdlcdiului (caleaneit, osteocondrita a calcancului Ja adolescent, fracturd etc.), fie « tendonului lui Ahile, care se inser pe caleaneu, sau inc mai poate fi o consecinta a pribusirii podului plantar, de exemplu in cazul unei imobili- ri prelungite. in toate cazurile, un exces de greutate sau o tulburare staticd a piciorului (orientare defectuoasé a axei calcaneutui, indeosebi) pot agrava simptomele. CARBUNE. Boali infectioasa contagious consecutiv ‘unei bacteridii clrbunouse cu Bacillus anthracis, Gram negativ. Boala poate fi transmisi omului de catre animale, in principal ovine, cabaline si caprine, vii sau moarte. Conta ‘minarea se face cel mai des in timpul manipulirii produselor de ecarisaj, pe cale cutanati sau mucoasi, si uneori prin inhalarea sau ingerarea de spori ai bacteriei Incubatia dureaz doua sau trei zile. Aspectul cel mai ccaracteristic al bolii cérbunelui este 0 pustult localizaté adesea pe fati si care devine repede 0 tumefuctie negri cioasd. Tratamentul cu antibiotice (penicilina in dozé mare), instaurat de urgent, a trecut aceasti boald in randul celor rare, cu exceptia tirilor in curs de dezvoltare. CARBUNE ACTIVAT. Medicament utilizat penint proprietiile lui adsorbante (fixare prin simplul contact) fat de gaze, lichide gi toxice Carbunele este obtinut prin caleinarea materiilor de origine vegetald sau animali., El se numeste wctivat sau activ cind a suferit o pregitire special destinatit si creasci puterea sa adsorbantd. Este administrat pe cale oral. CAMP. 1. Regiune delimitati u corpului pe care se practic’ o interventie chirurgicalé. 2. Bucati steril& de testturd sau hartie aplicatt pe piele zona ce face obiectul unei interventii chirurgicale. CAMP VIZUAL. Ansamblul punctelor din spatiu pe care cochiul il poate percepe atunci cand este imobil EXPLORAREA CAMPULUI VIZUAL @ Explorarea clinica are avantajul de a putea fi realizati {n orice loc, fir’ instrumente. Principalul ei inconvenient ‘este faptul de a nu fi reproductibila: ea nu poate servi deci decat ca examen de depistare. In testul de confruntare, subiectul, care priveste drept in fata lui, trebuie si semnaleze momentul in care pervepe un obiect (,testul") pe care examinatorul il deplasea7d in fata ochilor si de la CEFALEE periferie spre centru. in proba lui Amsler, subiectul tebuie si fixeze punctul central al unei scheme desendnd anomalile pe care le percepe. 1 Explorarea instrumentala prezinti avantajul de x fi reproductibilé: ea permite deci, dacd ¢ cazul, si se urmi- reasci evolutia diferitilor parametri, Ea utilizeazd un test Juminos mobil i inregistreaza diferitele locur in care acesta devine vizibil pentru pacient. Explorarea instrumentald se face, in general, cu ajutorul unui aparat numit ,perimetrul {ui Goldmann”. Analizorul lui Friedmann foloseste aceleagi principii ANOMALII ALE CAMPULUI VIZUAL 1 Amputarea este o ingustate « limitei periferice a cdmpului vizual. In anumite cazuriea este consecinta unui glaucom forte evoluat sau unei retinopatii pigmentare (degenerescenti ereditari). [n alte cazuri, amputarea campu- Jui vizual este urmarea unei atingeri a cdilor vizuale, Ea este localizata atunci intr-o parte precisa, antrendnd o cuadrano- psie (amputarea unui sfert de cimp vizual al fiec&rui ochi) sau o hemianopsie (amputarea unci jumatiti a cimpului vizual al unui ochi), mai des vertical decat orizontaa. 1 Scotomul este 0 zoni de orbire sau de vedere stabi din interiorul cdmpului vizual cauzatd de o atingere a retinei sau a cailor vizuale. Subiectul poate si nu perceapa aceustt ond in mod spontan sau poate sé o perceapa ca pe 0 pati CEAFA, Regiune posterioaré a gitului, curbatii si supli, cuprinzand toate pirtile moi situate fn spatele rachisului cervical si imitat lateral de marginile anterioare ale muschilor trapezi. CEC, Portiune initiald a colonului situats dedesubtul ileonului si prelungiti cu apendicele. CECITATE. Stare de a fi orb sau nevizttor. Cecitatea poate fi totald sau partial, congenital sau dobandita Cevitatea poate fi partiald (acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsd intre 1/20 si 1/50), aproape total’ (acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsi intre 1/50 si pragul de pervepere a lumini sau total (nu se percepe deloc lumina) CECOSTOMIE. Operatic chirurgicala care consté in deschiderea cecului, partea inifiald a intestinului gros, pentru a goli de confinutul siu. > STOMEE. CEFALEE. Orice durere de cap, indiferent de cauza ei SINONIM: cefalgie Cefaicele, numite de obicei dureri de cap, sunt locali- ate pe bolta craniani. Evolutia lor este foarte variabil’, de la cateva ore la céteva zile, accesele putind si se repete timp de mai mul ani. DIFERITE TIPURI DE CEFALEE. Clasic, se disting trei tipuri de cefaleeCEFALHEMATOM 1 Cefaleele psihogene. foarte frecvente, sunt consecints unei oboseli, « unor tulburari psihologice benigne (anietate, stres), chiar sia unei veritabile depresiuni. Tensiunea psi poate provoca o contractie exageratd a muschilor cefei. cu iradierea durerii spre cap. Cefaleele psihogene sunt permanente si pot obliga 0 incetinire moderati a activititilor Evolutia lor este cronica § Migrenele afecteazi aproximativ 510% din populatia globului. Cauza lor primitiva este necunoscutd, dar se stie clare loco constrictie urmati de o dilatare anumitor artere ale capului si ci exista adesea un teren familial. [n general. durerea este intensd pulsatld, localizaté la jumatate din ‘rani, asociatd cu tulburari digestive (greturi, voma), exi- cerbatd de catre luming, zgomot, activitate fizica. Evolutia este cronicd si paroxistic8: se observa crize de frecvente foarte variabile (de la una pe an la citeva pe lund), durind intre dowd ore si cateva zile 1 Cefaleele simptomatice nu constituie ele in sine o boali. dar sunt simptomul unei afectiuni organice in special 4 bol Jui Horton, unor afectiuni oculare (glaucom, tulburiri de vedere), otorinolaringologice (sinuzita, otita), dentare sau reumatologice (artrozi cervicald). Ele sunt uneori ocazionate de o hipertensiune arterial, de 0 intoxicatie cu oxid de carbon, unele medicamente (vasodilatatoarele, de exemplu), de o febri. O cefalee simptomatica poate, de asemenei, si fie consecinta unei hemoragii meningeene, a unci meningite.. 4 unei tumori cerebrale, care, stinjenind circulatia lichidului cefalorahidian, declangeazi. in amonte o hipertensiune intercranian’, a unui hematom cerebral posttraumatic sau a unui anevrism cerebral. In caz de hipertensiune intracraniand, cefaleea predominc ta sfargitl nopti sala trezire TRATAMENT. fn afara eradicarii eventualei cauze si folosirii unor mijloace specifice (medicamente antimigrenoase daci este vorba de o migrend), tratamentul este cel al dureri in general; el face apel la analgezicele uzuale ca paracetamolul. Uncle misuri valmeaz uneori durerea: pa entul poate si se intinda in pozitia culeat, sf evite factorii agravangi (camera zgomotoasi, prost aerisiti), si-siintind Si-si maseze muschit umerilor, gatulu,feei si pielii capu- Jui si, daci este posibil, si doarmi cdteva ore. > MIGRENA CEFALHEMATOM. Efuziune sangvi craniene la noul-niscut Un cefalhematom este observat uneori dupi 6 nuslere dificild, cand a avut loc aplicarea unui forceps pe cap. in zilele urmitoare nasterii apare pe cap 0 tumefactie rotund si asimetric#, cu marginile nete, ceea ce 0 deaseheste de bosa serosangvind, cu aspect mai difuz Cefalhematomul se resoarbe spontan si complet in citeva sptimini; nu este nevesar nici un tratament benignd a boltei CEFALORAHIDIAN (lichid). Lichid care inconjourt intreg sistemul nervos central si umple, de asemened,, cavititile ventriculure encefalice. 108 Lichidul cefalorahidian poate fi prelevat prin punctie lombard, in seopuri diagnostice PATOLOGIE. O stinjenire a curgerii sau a rezorbriei lich dului cefalorahidian, cauzati de existenta unei tumori, unei infecti sau unei malformatii, poate provoca in amonte de obstacol o hidrocefatic (dilatare a cavititilor), asociaté sau hu cu o hipertensiune intracraniand (cresterea presiunit lichidului). In plus, o fracturd de baz a craniului poate genera o rupturé meningeand, Kind sd scape lichid cefulo- rahidian care curge atunei prin ureche sau pe nas. CEFALOSPORINA. Medicament antibiotic inrudit cu Penicilina gi activ fata de numeroase bacter Cefalosporinele sunt bactericide, adica ele distrug bacteriile fard a se multumi doar sa opreasca dezvoltarea lor, Indicatile foarte intinse ale cefalosporinelor includ indeosebi septicemiile, infectile respiratori genitale,urinate si cele ale urechilor. Bine tolerate in ansamblu, aeeste ‘medicamente au totusi ca efect nedorit comun reactile alergice. in particular, 10% dintre subiecti alergici a penicilina sunt, de wsemenea, alergici si la cefalosporine (alergie incrucigata) CELIAC, abdominala. la cavitatea Calificd ceea ce se aporteaz CELIOCHIRURGIE. Tehnici chirurgicali ce permite 4 se intervini sub controlul unui endoscop (tub dotat cu un sistem optic) care se introduce in eavitatea abdominal SINONM: chirurgie prin laparoscopie, chirurgie sub video scopie, videochirurgie Aceasti metodi operatorie constituie extinderea la chirurgie 4 unei tehnici de diagnostic, celioscopia. Aplicata initial la interventiile cfectuate pe aparatul genital feminin, celiochirurgia s-a exting la numeroase regiuni si organe. Celiochirurgia se practicé in mediu spitalicese, sub sanestezie general, Pentru interventiile practicate in abdomen, cele mai frecvente, se introduce intr-o primi tapi, print-un ac infundat in ombilic sau in regiunea subcostal stingi, dioxid de carbon cu scopul de realiza un pneumo- peritoneu (spatiu mare gazos care indepirtewz’ peretele iscerelor si permite manipularea instrumentelor). Un trocar (instrument in form de poanson, montat pe un maner gi conjinut de 0 canul8) este apoi introdus prin regiunea ombilicalé cu scopul de a permite trecerca endoscopulu. Acesta este legat lao camer TV; imaginea poate fi urmrita pe un ecran si, eventual, inregistrati pe caseti video. Alte trocare,cu calibnul dela 5 la 12mm, sunt introduse in diferite puncte ale peretelui pentru a permite trecerea instrumentelor necesare interventiei CELIOSCOPIE, Tehnici de explorare constind in introducerea prin peretele abdominal a unui endoscop (tub ddotat cu un sistem optic) cu intengia de a observa organele abxlominale side a practica pelevari. SINONIM:luparascopie.109 Termenul laparoscopic este intrebuintat mai ales pentru acalifica explorarea parti superioare a abdomenului (ficat, inparticular), in timp ce termenul celioscopie se aplicé mai curand explorarii bazinului mic INDICATIL. Celioscopia este utilizati pentru a descoperi unele cauze ale sterilitati, pentru a prefeva ovule ~ sau pentru ale reimplanta odatd fecundate — cu oeazia fecun- datiilor artficiale, pentru a diagnostica o sarcin& extrs- uterind, 0 salpingité (infectia trompelor), natura unui chist ovarian. TEHNICA $I DERULARE. Celioscopia se practic’ sub anestezie general& dupa injectarea de dioxid de carbon in cavitatea peritoneali, Endoscopul este spot introdus printr-o micd incizie ombilicala de aproximativ 1 centimetna Aparatul este legat la o camera TV care trunsmite aceste imagini pe un ecran si poate si Ie integistreze pe 0 caseti video. O celioscopie, cure durcazi intre 15 si 30 de minute, necesiti o spitalizare de 0 zi EFECTE SECUNDARE. Acest examen este remarcabil de bine suportat multumité inciziei sau inciziilor sale foarte mici. La trezire nu se simte nici 0 durere, ci doar 0 ugoara balonare, din cauza injectirii de dioxid de carbon in abdomen. CELULA, Element constitutiv fundamental al oricarei flinte vi. STRUCTURA. Majoritatea cclulelor umane se dovedeste a aves o structurd asemindtoare, compusi din trei elemente: principale Bm Nucleul celulei confine A.D.N., suportul informatici genetic W Citoplasma este 0 materie Huida, contindnd numeroase organite (mitocondrii, ribozomi etc.) implivate in toate activititile functionale (metabolism) ale celulei @ Membrana celulara este un invelis extern care separa celula de mediul exterior si joacd un rol major in schimburile de materie (reglarea trecerii substantelor nutritive, 4 oxigenului, a bioxidului de carbon, a hormonilor ete.) DIVIZIUNEA CELULARA . Celulele se reproduc in dou rmoduri diferite, prin mitoz’ sau prin meioza. Mitoza este cea mai intélnité forma: eromozomii care se glsese in rucleul celulei initiale sunt exact duplicati si transmisi intr-un numar egal celor doud celule-fiice. Meioza este un tip particular de diviziune cclulard, specific ovulelor st spermatozoizilor: celulele-fiice nu dobaindese decat jumatate ddin materialul cromozomial al celulei mame. In plus, cancerele sunt caracterizate printr-o proliferare celular anarhicd CELULITA, Modificare sau alterare vizibili a tesutului cutanat sau subcutanat, uneori de origine inflamatorie Termenul de celuliti desemnea7i doud afectiuni care nu au nici o legaituri intre ele: celulita in sensul obignuit, CENTURA ORTOPEDICA isd celulitd estetica, si celulitele medicale, care acoperd Ja randul lor mai multe boli. Celulita estetica. Este vorba de 0 modificare piel provocaté de depuneri de grisime subcutanal Mai frecventi la femei,celulita este rezultatul mai multor ‘cauze care pot fi asociate: ereditatea, aportul calorie prea mare, retentia de up. Acest din urmé factor provine la indul lui dintr-o dereglare hormonald, excesul de estrogeni, rmanifestindu-se in particular inaintea fluxului menstrual in timpul sarcinii, dint-o insuficienti a circulaiei venoase sau limfatice, sau dintr-un factor mecanic constituit din purtatul imbracdmintei prea strémte, Totusi, uparitia unei celulite in forma sa moderata este un proces fiziologic normal, care priveste 90% dintre femei DESCRIERE. Celulita apare la pubertate; ea este stunci tare si Sensibild, pielea devenind rosie si granuloas’ pe pulpe sie ese. Intre 25 yi 50 de ani, ea devine moale, apoi Mase, apar bule subcutanate care apoi se accentuewzi; pielea ia din ce in ce mai mult un aspect capitonat numit ,coajl de portocali™ TRATAMENT. Se incearc’ o corectare a tuturor factorilor in cauzi. Un regim moderat poate da rezultate, dar nu trebuie si-i supraestimiim eficacitatea, deoarece el actio- nneazi in primul rind asupra adipocitelor (celulele grisoase) situate in afara regiunilor celulitei. Pout fi, de asemenea, corectat un dezecbilibru hormonal sau vascular gi se recomanda purtatul hainelor largi. Eyecurile sunt frecvente gi sunt preconizate uncori metoxle manuale (masaje), 0 distrugere a adipocitelor prin injectii sau ultrasunete,o interventie chirurgicald, Aceste tehnici, care n-au fcut obiectul unei verificin stintfice, provoaca propriile lor efecte nedorite, ca, de exernplu, riscul unor sechele dizgratioase. Se impune anumité prudenté, atéta vreme cat celulita este doar 0 problemi esteticd si firi vreo incidenta patologic’, Celulita infectioasa. Este vorba de o infectie acutt sau cronicd a fesutului subcutanat Este 0 infectie de origine bacterianii, cel mai des cu streplococ, uneor cu stafilococ aur sau cu diferiti germeni Gram negativi, consecutiv nei pligi cutanate, Ea se mani festa, Ue obivei, sub forma unei mati zone royii, calde si ureroase, ufectind mai ales membrele inferioare, asociat ceo febri, cu frisoane si cu o stare de indisporitie generalé, O celuliti infectioasi necesité o spitalizare de urgent; cea este tratatd prin administrarea de antibiotice CEMENT, Tesutcalcifiat foarte fin care acoperi ridcina dintelui si asigur’ cocziunea acestuia cu osul maxilarului. CENTURA ORTOPEDICA, Centuri des nerii abdomenului si continerit unei hernii sau corectarii deviutiilor coloanei vertebrale. nati sustCERCETARE A PATERNITATII CERCETARE A PATERNITATII. Cercetare intreprinsd pentru a determina daca un individ, cel mai des un copil, provine sau nu din parintele presupus. © astfel de cercetare se sprijini astizi pe analize biologice (in principal, sangvine si de biologie moteculari), care permit stabilirea faptului c& 0 persoan’ poate fit alteia dact ambele persoane prezintd caractere care n-au putut fi transmise decit prin ereditare: grup sangvin, grup H.L.A. sau de compatibilitate tisulard (determinand posibilitatea de a primi sau de @ dona un organ cu ocazia unei grefe), asemiinare genotipic’ (in succesiunea consti- tuentilor A.D.N--ului cromozomilor) etc. Cel mai des mama este si ea solicitatd si suport, de asemenea, analizele. CEREALA. Planti din familia gramineelor, ale cérei grdunte, intregi sau transformate in fain, sunt utilizate in alimentatia umana, Cerealele cel mai des consumate sunt griul, sec orezul, porumbul, orzul, ovazul, meiul, Cerealele contin concomitent proteine, grisimi, zaharuri, sliruri minerale si vitamine. Ele sunt deosebit de bogate in vitaminele B (B1, B2, B3, B6) si E, in magneziu gi in fibre, dar contin putin calciu, Grduntele lor contin intre 10 si 15% apa, intre 170 si 76% glucide (in special sub forma particulard numita amidon) intre8 gi 12% proteine si intre 2 si 4% lipide. Ele pierd o parte din valoarea nutritivs dict griunfele sunt decorticate sau dacd faina e cernutd, CERUMEN. Substantd de consistenti moale, cu aspect eros, situati in fundul conductului auditiv extern, DOP DE CERUMEN. In mod normal, cerumenul este ‘evacuat spontan. Totus, el poate sa se acumuleze in fundul conductului auditiv extern, mai ales din cauza utilizirii betigoarelor cu vati (Coton-Tige), $i poate provoca un dop ‘care poate sta la originea uneiirtafii, chiar a unei diminui 4 acuititi auditive. Evacuarea dopului de cerumen, uncori dificil, trebuie si fie realizaté de cdtre un medic fie prin aspiratic, fie prin irigare (spalitura), sau chiar prin extract. CERVICAL, -A. Relativ Ia gat. + VERTEBRA CERVICALGIE. Durere a gitului, indiferent de cauza sa CERVICARTROZA. Artrozd care afecteuz’ rachisul cervical. O cervicartroza se intilneste la majoritatea subiectilor trecufi de 50 de ani, dar leziunile (pensare discala si osteofite), puse in evident prin examen radiologic, nu sunt {nsofite uneori de nici un simptom; in general, nu exist o corelatie intre importants leziunii si durerile resimtit. Cel mai des, cervicartroza nu antreneaza decét o usoari infirmitate, Durerea, semnul puseelor congestive, stanjeneste migcdrile gatului, adesea mai mult intr-o parte decat fn cealaltd, si ea este agravati de oscilatiile pasive ale capului aga cum se intémpli in maging. La majoritates 110 indivizilor, dupa céteva pusee dureroase care dureaza fiecare mai multe siptimani, chiar mai multe luni, jena diminueaza cu pretul unei pierderi a mobilitatit gitului. Ocervicartrozi poate contribui la ingustarea canalului cervical si poate antrena pe termen lung leziuni ale miduvei spinarii cu tulburiri ale mersului ‘TRATAMENT. Se bazeazi pe prescrierea de analgezice si pe punerea in repaus a gatului printr-un colier cervical {in timpul puseelor dureroase. Masajele, reeducarea sau ccurele termale pot fi utile in afara episoadelor de crizd CERVICITA. Inflamatic a colului uterin. SINONM: metrita a colulu O cerviciti poate fi de origine bacteriand, virali sau parazitari si survine intotdeauna pe © mucoasé lezat sau anormal. Ea exist sub doud forme, externa si interna. m Exocervicita, sau inflamatia perctelui extern al colului, se traduce prin pierderi anormale, chiar purulente. Ea este Vizibili cu speculul w Endocervicita, sau inftamatia peretului intern al colului, se traduce printr-o scurgere purulenti. Cele dou forme merg adesea impreund. Tratamentul poate fi local (ovule ginecologice) sau general (pe cake oral). CETOZA. Stare patologica consecutivi acumularii in organism a corpilor cetonici, substante produse in cursul procesului de degradare a grisimitor. Se observa in caz de diabet, de vomismente acetone- mice, in anumite tulburiri digestive sau hepatice sau in ccursul postului Cetoza se traduce printr-o prezentd anormal de ridicatl de corpi cetonici in sange si in urind. Ea poate rimane simptomatic’ sau poate provoca 0 acidocetoza, complicatie acuti survenind atunci cand cantitatea de corpi cetonici depiseste capacititile de eliminare ale organismului. O cetozi simpli se trateaz’, in principal, redand organismului, prin alimentatic, prin reechilibrare a diabetului, posibilitatea de a utiliza sursele de energie, ceea ce il scuteste sé recurgd in prea mare misuri la degradarea grisimilor, CEZARIANA. Incizie chirurgical’ care permite extragerea unui nou-ndscut din uterul mamei. fn zilele noastre, cezariana se practict la 8 pand la 15% dintre nasteri. INDICATII. Cezariana este obligatorie in anumite cazuri: isproportia fetopelviand (fat prea mare pentru bazinul ‘mamei); suferinta fetald acuti (incetinirea ritmului cardiac al fitului, impundnd o extractie rapida); placenta praevia (nserfia joas’ a placentei); prezentarea proastl a ftului (cu ‘umirul, in pozitie transversalé); patologia grav a mamei la sfarsitul sarcinii (hipertensiune arteriald, toxemie, coagulopatii). Operatia cezariand este programa atunci cand nu este de dorit ca femeia si nascd pe cale natural: cea poate, de asemenea, si fie decisd si practicatd in cursul travaliului dacd survin semnele unei suferinte fetal.111 TEHNICA. Interventia poate avea loc sub anestezie general sau peridurala. Incizia se face pe abdomen, la in ‘mea culmii pubisului si cel mai des in sensul orizontal,ceea ce permite 0 cicatrizare solid si esteticd. Uneori, incizia uterului, sau histerotomia, permite extragerea fitului si a placentei. Diferitele planuri incizate sunt apoi suturate cu fire rezorbabile. Cicatricea este inchisi cu fire sau cu agrafe, ccare sunt scoase intre a sasea gi a noua zi SUPRAVEGHERE $1 EFECTE SECUNDARE. Supra- vegherea si convalescena unei femei care @ niscut prin ‘cezariand sunt mai indelungate decit dupa o nastere pe cule natural, deoarece este vorba de o interventie chirurgic Complicatiile sunt totusi rare gi diminuate de folosirea preventivi 2 antibioticelor si anticoagulantelor. Dup 0 prima nastere prin cezariand, 0 nastere pe cale naturalé poate fi avull in vedere daci dimensiunile bazinului o permit. Dar © femeie poate face obiectul a trei sau patra cezariene consecutive dacii cicatrizarea este bund. CHAGAS (boala a lui). Boald parazitaré acuti sau cro- nick cauzati de protozoarul Trypanosoma cruzi. SINONIM: tripanosomiaza americana Boala lui Chagas este transmist prin dejectiile cu tria- tome (gen de plosniti) hematofage si se contracteazi pe cale cutanati sau prin mucoasi. Aceasti parazitoza grav se intilneste in stare endemicd in America Central si in nord-estul Braziliei; mai multe milioane de persoane sunt afectate de aceasté boald. SIMPTOME. Forma acut, care dureazii mai multe zile si poate fi mortal, corespunde prezentei parazitilor in sange. Ea este caracterizati printr-o febrit neregulat fn forma cronicé, o reactie autoimund a organismului distruge pe de o parte celulele ganglionare ale plexurilor mientetice (plexul Auerbach) al esofagului sicolonului, pe de alti parte fesutul miocardic. Aceste leziuni se tradue printr-o disfunctie a sfincterelor esofagiene si prin hipertrofia unor organe (tiroida, ficat, spling,intestin). Atingerea miocardului poate sfarsi print-o insuficienti cardiacl grava. TRATAMENT. Se limiteuzi la tratarea simptomatic’ a diferitelor manifestiri CHARCOT (boala a lui). Afectiune a sistemului nervos central in cursul careia leziunile celulelor nervoase provos progresiv paralizi. SINONIM: scleroza larerala amiotrofica Boala lui Charcot predomind la barbat, Cauza sa este necunoscutf, insti 5% dintre cazuri sunt ereditare SIMPTOME $I DIAGNOSTIC. In general, se observ simultan doua niveluri de leziuni ale neuronilor. Nivelul central se raporteazi la unii neuroni cu functie motorie aicortexului cerebral. Nivelul ,periferic* priveste neuron ‘cu functie motorie ai cortexului cerebral. Nivelul .periferic™ priveste neuronii servind drept relee precedentilor. { Sindromul central, sau sindromul piramidal, esociaz exagerarea reflexelor si hipertonia (redoarea) membrelor. CHEAG Sindromul periferic, egat de leziunile maduvei, con: intt-0 amiotrofie (atrofie musculard) si int-o paralizie atingind adesea mai intdi membrele superioare. Atingerea neuronilor encefalului provoacd 0 disartrie (anomalic a voeii, care devine prost articulaté, upoi nazali), eulburdti de deglutite, o atrofie a limbii TRATAMENT. Pentru moment, nu existi un tratament specific al boli lui Charcot, Totusi, sunt in curs cercetii in domeniul genetic, infectios $i imunologic. CHARCOT-MARIE (boaid a lui). Afectiune rari u nervi- Jor, antrendind paralizii. SINONM: boala lui Charcot-Marie- Tooth Boala lui Charcot-Marie este 0 afectiune ereditard cu transmitere autosomic’ dominanti sau recesiva cu evolutie foarte lent, Muschii picionului si gambei sunt primii afec- tufi. Se observa o amiotrofie (atrofie muscular) progresdnd de jos in sus. Piciorul are tendinta de a cidea cu varful in jos, bolnavul trebuie si ridice sus gamba la fiecare pas pentru a nu se impiedica de sol cu varful picionului. Bolta plantara se scobeste, degetele de la picioare se transforma jn gheare. Mult mai tarziu, amiotrofia cuprinde mainile si ‘apoi antebratele. Acestor semne principale li se pot adiuga tulburdri senzitive (pierderea sensibilitiit cutanate) si vizuale TRATAMENT. Evolutia este foarte lent, neantrendind decét foarte rar un handicap real, Este posibil limitarea consecintelor neputintei (reeducare, mersul cu carje), dar inc nu existé un tratament curativ specific al acestei bol CHASSE (sindrom al lui). Totalitate « manifestirilor clinice observate dupa luarea mesei de citre unii subiecti care au suferit o ablatie de stomac, SINONM: dumping syndrome. Semnul cel mai caracteristic este 0 astenie (slabiciune generalizati)intensd survenind la 5~20 minute dupa sfitul rmesei si obligind pacientul sa se culee Tratamentul este esentialmente dietetic: fractionarea rmeselor (4 sau 5 mese pe zi), ingerarea de bauturi in afara meselor, excluderea zaharurilor rapide, care favorizeuzd indromul. Pot fi, de asemenea, utilizate produsele care incetinese viteza de absorbjie a zaharurilor. CHEAG. Masi semisolidé care se formeaza atunci cand singele coaguleazi. Un cheag este constituit din celule sangvine (globule plachete) si din fibring, Atunci cind séngele proaspat isat in contact cu aerul, el se transforma rapid into rms amorfa. Dupd cateva ore, aceasta se retract si exsud un lichid, serul. Masa compact supematanti constituie cheagul Cheagurile au functia de a opri hemoragia atunci cind vasele sangvine sunt rupte. Ele pot totusi si se constituie sispontan ({romboza), si si aiba grave consecinte provocand 0 ocluzie sau o embolieCHEILITA Cheagurile patologive, numite si rombusuri, survin tot aga de bine in artere ca i in vene, Atunci cand se formeazi jin reteaua venous, ele declanseaz’ tromboflebite, ‘complicate uneori cu o embolie pulmonar dac cheagul migreaza spre pliman. Atunci cand se formeazi in reteaua arterial’, ele pot provoca tromboze ale arterelor cerebrale, coronariene sau periferice, dupé localizarea lor. proasti circulatie (varice, imobilitatea mainilor), 0 proasti stare a vaselor (infect zitate prea mare 4 singelui sunt fot atatia factori de rise pentru formarea cheagurilor patologice. + HEMOSTAZA PRIMARA CHEILITA. Inflamatie acuti sau cronici a mucoasei buzelor. Cheilitele au cauze foarte numeroase. Cauzele externe cuprind factorit fizici (ticul de muscare a buzelor, aparat dentar prost adaptat, expunerea la frig sau la soare), tilizarea de cosmetice (rogu de buze, pasti de dinti) si de Pomezi antiseptice sau antibiotice, contactul cu unele alimente (citrice, condimente, cafea solubila). Cauzele inteme pot fi infectioase (micozi, infectie bacterian sifilis), medicamentoase (retinoide prescrise impotriva acneci, antibiotice), carentiale (Lipsa de zine, de vitamina B2). in plus, unele cheilite sunt forme atenuate ale bolilor dermatologice ca eczema sau psoriazisul SIMPTOME $1 SEMNE. O cheilit acuti se taduce print-o roseatd,o umflaturd, o senzatie de arsura. In cheilita cronica, predoming fisurile si crustele, Leziunile se intind uneori si la pielea din jur. DIAGNOSTIC §1 TRATAMENT. Diagnosticul este dificil; mai intai se cautd cauzele externe, apoi cauzele interne, in sfargit eauzele dermatologice. Daca nu este gisité nici © cauzi, tratamentul este cel al simptomelor si face apel, {n principal, la materii grase sta vitamina A sub forma de aplicatii locale. CHELBE. Infectic a picli capului provocati de o ciuperc microscopic din grupa dermatofitilor. Chelbea este contagioasi si transmisibili fie de la animal Jom, fie de la un bolnay la 0 persouni sndtoasé (print-un pieptene contaminat, de exemplu) DIFERITE TIPURI DE CHELBE Kerionul este cauzat de un dermatofit din genul Trichophyton. El se manifest print-o vignieti supraindltati impestritatd de mici ,puturi" de unde tasneste puroi si prin care iese parul cazut @ Chelbea favica, sau favusul, are, de asemenea, la origine un dermatofit din genul Trichophyton, Se observa mici plici de puroi avoperite cu o crust, in centrul cérora se giveste un fir de par. 1 Chelbele tondante sunt fie de tip microsporic, fie de tip tricoftic. Formele microsporice, provocate de un dermatofit din genul Microsporon, se manifesta prin plici mari far 2 pir, putin numeroase. Formele trivofitive, cauzate de Trichophyton, comporté plici foarte mici (mai putin de 2 centimetri diametru), mai numeroase si acoperite cu par foarte scurt, rupt TRATAMENT. Tratamentul cuprinde raderea zonelor atinse si prescrierca, timp de una sau doud luni, de antifungice (grizeofulvin’, imidazol) pe cale orali CHELOID. Sul fibros dezvoltat pe o cicarice Un cheloid apare, in general, pe ocicatrie de interventie chirurgicald, de vaccinare sau de ranire. El este consecutiv proliferarii celulelor si fibrelor tesutului conjunctiv.Cel mai frecvent upare la subiectii negri si asiatici. TRATAMENT $1 PREVENIRE. Tratamentul cuprinde -masaje regulate, infiltrati cu corticosteroizi, crioterapie sau cure termsle (dusurifilforme la inalté presiune). Rezultatul este o uplatizare a leziunii sau o incetinire a evolutiei ei ‘Tratamentul chirurgical consti in implantarea unui fir de substangi radioactivé sau in indepartarea cheloidului cu laser cu dioxid de carbon, Totusi, tratamentele chirurgicale trebuie si fie conduse cu pradenté din cauza eficacitati lor partale gi a frecventei recidivelor. Tratamentul preventiv trebuie sd fie intreprins cit mai sistematic posibil. El se bazeazi, in principal, pe compresia postchirurgicald a inciziilor. CHELTUIALA ENERGETICA, Cantitates de energie cheltuiti de ctre un individ pentru a-si asigura metabolismul de baz’, mentinerea temperaturii corporale interne, a cresteri sia activitiii sale musculare CHEMOSIS. Umiflituri edematoasd a conjunctivei Un chemosis se prezinté sub forma unui sul infiltrat eu lichid. El apare in cursul inflamatilor acute ae conjunctivei (conjunctivitele slergice acute) sau al arsurilor acestei membrane. Uneori,o hemoragie subconjunctivald este cea care provoaed o distensie a conjunctivei: atunci e vorba de tun chemosis hemoragic: ‘Tratamentul face apel [a antiinflamatoarele locale. CHESOANELOR (boa a). Ansamblu de manifestiri patologice care afecteaz% subiectii supuyi unor compresii sau decompresii foarte rapide. Persoancle expuse bolii chesoanelor sunt lucritori care muncesc in incinte metalice presurizate (constructorii de piloni de poduri, de exemplu), scafandrii si scufunditori. SIMPTOME $I SEMNE, Manifestirile acute ale bolii chesoanelor pot fi tranzitorii (dureri articulare, mancdrimi cutanate, vertije, tulburari de vedere sau auditive) sau, mai grave, neurologice (paraplegie) sau respiratorii (edem pulmonar). Pe termen lung se instaleaza tulburdri cronice (vertije, otite, sedderea auzului gi necroze articulare, in special ale soldului)113 TRATAMENT SI PREVENIRE. Bolnavul trebuie sé fie transportat de urgentd inu-o camera de decompresie (cheson hiperbaric), Daca tratamentul este instituit la timp, boals ‘chesoanelor este totalmente reversibild. Daca nu, subzisti riscurile de complicatii dup o perioada indelungata (paralizia partials. Prevenirea bolii chesoanelor se bazea7’ pe ridicurea Jenté la suprafata, prin paliere de decompresie, permitind gazelor eliberate si treacl treptat din tesuturi in plimani CHEYNE-STOKES (dispnee a lui). Tulburare a free- ventei sia amplitudini respirator Dispnees lui Cheyne-Stokes este caracterizati printr-o suitd de cicluri respiratorii de amplitudine crescinda apoi descrescandi, separate unele de altele printr-o perioadd de apnee (oprire respiratorie), Ea poate fi consecinta unei insuficiente renale severe, unei functionari anormale a centrului respirator bulbar (accident vascular cerebral, traumatism cranian) sau a unei intoxicatii medicamentoase CHIASMA OPTICA, incrucigare in X a cailor optice (ansamblu de neuroni care conduc influxul nervos de la reting la lobul occipital) din encefal Chiasma optic este situati la baza creierului, chiar NucieouzA CHIMIOTERAPIE ANTICANCEROASA,. Trat:- ment medicamentos care are drept scop eliminarea celulelor canceroase din totalitatea tesuturilor. ‘Medicamentele anticanceroase ating celulele care au ‘nceput un ciclu celular, perioada in care o celula se pregateste s4 sufere o mitozd (diviziune celulara). Unele dintre ele, actionind asupra unei fuze precise a ciclului, se mumese fazodependente DIFERITELE TIPURI DE TRATAMENT. Printrecriterile de alegere a unui medicament trebuic sé se tind seama de sensibilitatea sau de rezistenta spontani a cancerului la tratament, Gradul de sensibilitate depinde mai ales de tipul de fesut (pulmonar, mamar). Mai pot interveni salt factor cao slabi irigare vasculara 4 tumorii, diminuiind ajungerea medicamenielor continute in singe sau o reparare AD. lui lezat al celulelor canceroase, leziunile find provocate de medicamente, ‘Trebuie, de asemenea, si se tind seama de slaba eficacitate a monochimioterapiei (tratamentul cu un singur medi- CHIMIOTERAPIE ANTICANCEROASA ‘cament), Cel mai des, se practic 0 polichimioterapie care sasociazd mai multe medicamente. i alte criterii de alegere a medicamemtelor, pacientului si bolile sale, anterioure sau actualmente asociate cancenului, care pot constitui 0 contraindicatie pentru anumite produse ‘TRATAMENTUL PE CALE GENERALA. Acesta poate Ni fie oral sau injectabil. Administrarea se face prin cure de una sau mai multe zile, la intervale regulate (in fiecare una, de exemplu), fie continuu pe perioade lungi. In principal, tratamentul are loc in medi spitalicese Chimioterapia anticanceroasi poate fi asociati: cu hormonoterapia, in cancerele hommonowependente (sin, comp uterin, prostati), pentr a actions concomitent asupra celulelor nehormonoxensibile si asupra celor hormonosensibile. “Tratamentul pe cale generald poate, de asemenea, si fie ‘asociat cu un tratament locoregional nemedicamentos, prin radioterapie sau chirurgie. In plus, tratamentul pe cale este singurul care poate distruge eventualele a varst general metastaze, celulele canceroase diseminate uncori la foarte mare distant ‘TRATAMENTUL PE CALE LOCOREGIONALA. Unele medicamente anticanceroase pot seroase (ple, pericard, peritoneu) sau in vezied. De altfel, in uncle cancere otorinolaringeene si in unele cancere ale membrelor,, bazinului sau ficatului, medicamentul poate fi injectat i artera care irigd regiunea unde se giseste tumora. Aceasta permite si se ating concentrati locale mari fra ca pro- in organism. administrate dusul sa se imprastie in organism. in majoritatea cazurilor, tratamentul, prin cure repetate, este inceput la spital si poate fi continuat sub supraveghere medicali la domiciliu EFECTE NEDORITE, Din nefericire, medicamentele _anticanceroase nu actioneaz doar asupra celulelor tumorale. Ele sunt toxice si pentru celulete normale cu reinnoire rapid (celulele sangvine sau digestive) si pentru unele organe. Aceasti toxicitate poate fi imediatd, apirdnd chiar in ‘momentul administriri; ea poate fi decalati cu cateva zile in raport cu tratamentul, prin afectarca fesuturilor cu reinnoire rapid, sau poate chiar fie intdrziatd in functie de doze, pentru unele medicamente avind 0 toxicitate de organ deosebité TOXICITATE SANGVINA, Toate medicamentele anticanceroase, cu exceptia bleomicinei, sunt toxice pentru celulele sangyine, Atingerca celulelor sangvine in curs de formare in maduva osoasd se traduce in circulatia sangvind printr-o diminuare a numérului de globule albe si de plachete, prima fiind responsabili de infeetii, cea de a dows de hemoragii, care survin la 10-14 zile dupa inceperea tratamentulu Aceste inconveniente pot actualmente si fie diminuate prin luarca de alte medicamente,factorii de crestere celulara, estinate accelerarit formar celulelor sangyine in maduvaCHININA osoasi. Practica grefelor de maduv’, asociate sau nu cu aceste medicamente, permite astizi realizarea unor cchimioterapi la doze mult mai mari TOXICITATE DIGESTIVA. Sirurile de platin sunt medicamentele cele mai toxice pentru aparatul digestiv. Totusi,, greturile si vomele pe care le provouci nu mai constituie ‘un obstacol pentru chimioterapie: asociate sistematic, medicamentele cele mai vomitive cu antiemeticele din familia amtiserotoninelor, se poate ajunge la suprimarea in parte a acestor reactii la majoritatea pacientilor. ALTE TOXICITATI. Este vorba despre efectele nedorite imediate sau tardive. Ele necesita o supraveghere regulati si tebuie sd fic luate in calcul la alegerea medicamentelor W Atingeri neurologice se pot produce. In cazurile de neuropati, afectarea mai mult a membrelor inferioare decat acelor superioare, precum si pienderea gustului sia sensi- bilitati au fost observate in cursul tratamentelor prelungite cu situri de plating. Astfel de afectiri sunt reversibile Caderea parului este freeventa in curvul tratamentelor anticanceroase. Antraciclinele, alcaloizii din brebenoe, derivatii de podofilotoxin sunt cei care provoacd astfet de reactii. Ciderea pirului este reversibil& dupa oprirea trat mentului. Totusi, ea poate fi franatd prin punerea unei cist refrigerant in tot timpul perfuziei, Frigul provoaci a vaso- constrictiea pielii capului care impiedici pitrunderea pro duselor la ridicina parului wm Efectele asupra inimii constat in tulburari ale ritmului cardiac in orele care urmeazi tratamentului cu antracicline m Efectele asupra gonadelor (celulele sexual) se manifests printr-o sterlitate care justified faptul ca un pacient aflat la varsta procreatici sX aiba in vedere conservarea spermei sale inainte de inceperea tratamentului 1 Pielea si mucoasele pot fi atinse: fluorouracilul provoaci reactii eritematoase (rosea) pe pielea sinitoasi; meto- (rexatul antreneazi un eritem si ulverati ale gurii sau ale pielii, iar bleomicina, leziuni ale mucoaselor sau ale piel Toate aceste reactii regreseuz’ de la sine la oprines tratamentului © Efectele asupra plamdnilor sunt fibrozele pulmonsre ireversibile, provocate de bleomicina, in particular la persoanele in aul atunei cand medicamentele sunt asociate cu 0 radioterapie. Bolnavii tratati cu metotrexat riscS un pneumotorax (pitrunderea aerului in cavitatew pleurald), care este vindecabil independent de tratament REZISTENTA LA TRATAMENT. Se intimpla si apa in cursul tratamentului, cu ocazia unei chimioterapii,o rez tenti a cancerului pacientului la mai multe medicament. Mai multe produse pot inversa aceasti tendinté: vera pamilul, tamoxifen! si ciclosporina, ‘Totusi,atunci cind se produce o atfel de rezistenti, este necesar, adesea, si se schimbe tratamentul sisi se recurgi Ja un mod de actiune diferit 114 CHININA, Alcaloid extras din coaja unor speci de Chinchona, utilizat in tratamentul si prevenirea paludismului Chinina este contraindicatd in eaz de alergie la produs — aceasta se manifest prin palpitatii, reactii cutanate, dliaree, vestje — si la persoanele atinse de anomalitcardiace cca tulburirile de conductie, Asocierea cu meflochina (alt antipaludic) produce o interactie medicamentoasi nocivis are agraveuzi efectele nedorite Chinina este administra pe cale oral sau intravenoa Bfectele nedorite sunt alergiile, rare, dar uneori grave, CHINOLON. Substun{i medicamentoasi de sintezi inzestrati cu proprietiti antibacteriene CHINTA. Tip de tuse ce survine, in particular, in cursul tusci convulsive. CChinta este consttuité dintr-o serie de secuse expiratori, in general, in numr de cinei, urmate de 0 apnee scurti de. inspiratie 2gomotoast si prelungiti (repriz), demumita clasic ,cntatul covogului™ in tusea convulsiva CHIROPRACTIE sau CHIROPRAXIE. Metodi de tratament paramedical& constand in manipularea vertebrelor, SINONIM: vertebroterapie. Chiropractia este fundamentati pe o teorie empiric dupa cure majoritatea bolilor ar fi datorati deplasirilor vertebrale care antrenea7 o deteriorare a functiei nervoase normale. Aceasti meted pretinde c& actioneara asupra tulburdrilor functionale ale diferitelor aparate (respirator, cardiovascular) yi asupra unor dureri (vertebrale, toracice, abdominale si pelviene), prin manipulari scurte yi brute fie ale vertebrei in cauzi, fe asupra gatului, trunchiului sau membrelor. Aceste manipuléri, care exagereaza jocul fiziologic al vertebrei, sunt criticate pentru efectele pe care le pot antrena. in Franta, chiropractia este practicata de citre nemedici, ar diploma de chiropractor nu este recunoscutd in unele tiri, existd o diploma de stat pentru aceasta meseri. CHIRURGIE. Disciplin’ medicalé specializaté in tratarea bolilor si a traumatismetor, care consté in practicares, manual yi cu ajutorul unor instrumente, de acte ‘operatorii asupra unui corp viu CHIRURGIE ESTETICA. Specislitates chirurgicalt ccare grupeazi totaitatea interventilor ve constau in ameliorarea aspectului fizie al unui individ O discuti intre medic si pacient permite chirurgului si stabileased motivaiile pacientului si explice clar derularea interventiei,riscurile de complicatii, precum si limitele operatic. Aveastd discutie este urmatli de un exa- ‘men medical, cu seopul de a stabili modul de anesteziere care Si fie folosit (anestezie local, locoregional sau general). Si alte examene pot fi utile: radiografie jografie, indeosebi pentru a studia membrana nazal imageria prin tezonanté magneticd (LR.M.) pentru a depista115 excesele de grisime ale gleznelor, genunchilor etc. Uncori se dovedeste absolut necesara o consultatie psihiatrc Pentru interventiile minore, este suficienta spitalizarca de 0 zi. In schimb, riscurile de complicatii postoperatorii serioase impun o spitalizare mai lungi in caz de anestezic local potentializatd (consolidati prin neuroleptice), care se prelungeste mai mult de o jumitate de ori sau in cazul unei anestezii generale COMPLICATIL. O paralizie provocati prin sectionares unui ner mic, cu exceptia unei ramuri importante, poate si se ‘manifeste imediat dup operatie. Un hematom survine uneori fie imediat dup& operate, fie in urmatoarele tei sau patna zile. Se pot deosebi hematoamele mici (echimoze), care se resorb spontan, de hemiatoamele importante care antreneaza formarea unei pungi de singe si care trebuie drenate prin punctic sau prin incizie chirurgicald. Infectia este 0 complicatierard si cel mai des locali. In sfaryit,existi complicati specifice: inchistarea sau alergia la silicon dupa aplicarea unci proteze mamare, tulburiri ale cicatrizari ccutanate dupa un lifting, sau, ined, ectropionul (intoarveres {n afarda pleoapei inferioare, care-si pierde astfel contactul cu globul ocular si lasé si se vad partes fete sale interne) {in cazul blefaroplastic ESECURI. Acestea sunt rare. Se admite ci exist 1% vicii de cicatrizare sau alte probleme minore, complicatiile mai {grave nereprezentind mai mult de I caz la 1000) de operat Totusi, cazurile de insatisfactie a pacientului, care judecd rezultatul ca insuficient, inacceptabil sau comtesta nevesi tatea interventiei, sunt mult mai frecvente. Cel mai des acestea sunt consecintalipsei unei informatii prealabile sau unei supravegheri postoperatori insuficient. CHIRURGIE REPARATORIE. Specialitate chirurgicald care grupeuzi totalitatea interventiilor constand in repararea diversclor leziuni ale corpului uman. ARSURILE. Chirurgia arsurilor, prin greffi de picle pre- levati de la subject, a facut recent un fourte mare progres, In fapt, este de acum posibil s& se fabrice epiderm prin culturi de fesuturi: prelevand 1 centimetru pitrat de picle sindtoasi, se poate astfel dezvolta in trei sip suprafati de piele now de ping la ¥ metru pitrat TRAUMATISMELE FETEI. Aceste traumatisme sunt legate cel mai des de accidente in casi, de accidente pe drum, de agresiuni. Chirurgia reparatorie permite si se limiteze prejudiciul estetic. Ba face upel la diverse tehnici: grefa, plastie osoasi, sutura unui lambou de piele smulsd ete ‘TRAUMATISMELE MEMBRELOR. Aceste traurnatisme se trateaz prin grefiiri de lambouri musculocutanate sau cutanate si, la nevoie, prin tehnici de microchirurgie, care permit indeosebi reimplantarca unui membru sectionat © bund vascularizare 1 0 continuitate osoasi solidd sunt necesare la repararca corectii a unui membru, uci aceste principii sunt respectate, reconstruirea membrului dureazi cel mai des intre 2 si 6 luni. Dacd nu, pot subzista CHLAMYDIA hundicapuri importante si unele reparatii se pot intinde pe ‘mai multi ani, sfargind cu un rezultat nesatisfacator, chiar cu 0 amputatie. MALFORMATIILE CONGENITALE. Malformatiile congenitale (in principal, fantele de buzi, de palat side fa, precum si malformatiile abdomenului, organelor genitale, ale vezicii si ale membrelor) revin chirurgiei reparator CHIST. Cavitate patologicd situati int-un organ sau inr-un tesut, contindnd 0 substangi lchida, moale sau mai rar solid, si limitaté printr-un perete care ti este propriu Toate organele pot confine chisturi cauzate de malfor- ‘matii; aceste chisturi iau cel mai des aspectul unei tumori. Ele pot perturba functionarea unui organ, compri- mandu-l, sau pot antrena un prejudiciu estetic. in general, ele sunt tratate fie prin punctie cu acul, fie prin abla chirurgicala CHIST BRANHIAL, Malformatie congenital lovalizata pe git, rezultind dintr-un defect de umplere :t arcurilor branhiale (sinuozitiqilor de fesut aflate la originea man- dibulelor si gatului) ale embrionului. SINONIM: chist al dtu ‘Tratamentul unui chist branhial este ablatia chirurgicalé, realizatd de indati ce chistul a fost identificat, cel mai des de la nastere CHIST HIDATIC > EcHinococozA UNILOCULARA CHIURETAY. Operatic constind din golirea continutului une naturale sau patologice (uter, os, articulatie, plagi), razuind-o cu ajutorul unei chiurete, Chiuretaj biopsic al uterului. Prelevare, realizata cu ajutorul unei chiurete, de fragmente uterine destinate analizarii la microscop. Chiuretajul biopsic este deosebit de utilizat pentru diagnosticarea afectiunilor intrauterine: polipi ai uterului, hiperplazie a mucoasei, cancer al uterului. Aceasti interventie este aproape sistematic precedati de o histeroscopie (examen al uterului, cu ajutorul unui endoscop, tub inzestrat cu un sistem optic inserat prin vagin) care permite localizarea exactd a patologiei uterine Chiuretajul biopsic se practic’ sub anestezie localé sau gonerali, durea74 aproximativ 5 minute si nu necesita spitalizare decit de 0 zi, CHIVA > CuRA HEMODINAMICA A INCONTINENTE! VAL- VULARE IN AMBULATORIU. CHLAMYDIA. Bacterie responsabili de _numeroase afectiuni genitale, oculare si respiratorii acute si cronice. Trebuie recunoscuti bacterilor din genul Chlamydia 0 importantd patologicd din ce in ce mai mare. Ele constituie, special, cauza cea mai frecventé a cecititii in lume si prima cauzi de sterilitate feminin, Existé trei speci patogene pentru om, Chlamydia trachomatis, responsabiliCHLOASMA de infectile genitae si oculare (trahom), Chlamydia psittaci, responsabila de infectii pulmonare, si Chlamydia pneuno- rniae, responsabili de pneumopatii si de bronsite. BOLILE CU TRANSMISIE SEXUALA PROVOCATE DE CHLAMIDII. Acestea sunt cele mai frecvente boli transmisibile sexual. Infectia se manifesta la barbat printr-o uretrté (inflamafie uretrei), cu scurgere gi care se compli’ adesea printt-o epididimita (infectic a epididimului). La femeie, ea provoacti o cervicité (inflamatie « colului uterin) sau 0 salpingité (inflamatie a trompelor), putind si se ‘manifeste prin dureri abdominale si pelviene, printr-o febr prin pierderialbe si prin singerdr in ufara fluxului menstrual sau poate Himdne asimptomaticl: aceasti latenti si frecventa atingerilor trompelor explic% numeroasele cazuri de sterilitate cauzate de chlamidii si subliniaz’ importanta unei depistiri si a unui tratament intreprinse sistematic ‘Tratamentul infectilor genitale cu chlamidii se bazeaz’ indeosebi_ pe administrarea de antibiotice (tetracicline si macrolide) timp de zece pani la dowizeci de zile dup’ sgravitatea infectici, pe cale intravenoasd in cazul afectarit salpingiene severe. Depistarea altor boli transmisibile sexual este intreprinsi sistematic, precum $i tratarca partencrului sau partenerilor sexusli. -* LIMFOGRANULOMATOZA VENE- RIANA, CHLOASMA, Afectiune cutanat caracterizati prin pete bnune pe fat. SINONIM: melasma, cloasma, CAUZE. Accastitafectiune este, mai intai de toate, hor monali, ceea ce explic’ faptul cX poate si se dezvolte la femeia insirvinaté, traducindu-se_printr-o cin’ care se sterge cel mai des de la sine, teptat, up nastere; dar aceasta poate revidiva in eaz de o nou sarcina Ea mai poate apirea in timpul utilizarii de pilule contraceptive puternic dozate in estrogeni TRATAMENT SI PREVENIRE. Pentru chloasmele persistente, tratamentul face spel la agenti depigmentanti (asocieri de acid retinoic, corticosteroizi si hidrochinond, acid azelaic), prescrisi intotdeauna cu multa precautie din cauza riscului de depigmentare exageratd. Rezultatul trata- rmentului este obtinut dupa un timp indelungat si recidivele sunt frecvente dupi expunerca la soure mased de CHVOSTEK (semn al lui). Contractie a mugchitor fei, ‘mai precis a partii mediane gi laterale buzei superioare, dup percutia nervului facial [a nivelul pometelui Semnul lui Chvostek se observa in caz de seddere a niveluritor sangvine de caleiu yifsau de magneziss. El mai este caracteristic spasmofiliei, hipoparatiroidiei si tetaniei CIANOCOBALAMINA, ~ Vitamind 512. CIANOZA, Coloritie violet sau albastruie a pielii ‘cauzatd de prezenta unor niveluri anormal de crescute (mai mult de 50 grame pe litrul de singe) de hemoglobind 116 nneoxigenati in vasele capilare ale pieii si la unghii si buze re predomind CAUZE. O cianoz poate fi consecinta unei insuficiente respirator acute sau une tulburii circulator (stare de soe), 4 unei boli vaseulare periferice (Irombozi, embolic sai spasm), precum si a unei anomalii de fixare « oxigenului pe hemoglobind sub efectul toxicelor chimice sau medicamentoase (methemoglobini si sulfhemoglobin’). Diagnosticul yi tratamentut se confund cu cele ale bolii cauzale CICATRICE. Tesut fibros care inlocuieste definitiv sau pe o perioada foarte lunga un fesut normal, dupa ce acesta a suferit o leziune. Tesutul cicatriceal se formeazi atat in organele interne (ca urmare a unei rupturi musculare, a unei interventii chirurgicale), cat si pe piele. O cicatrice normali este abia vizibila, supli la palpare si fird modificare a culori pieli. Totusi, uneori, ea capatd tn aspect anormal Tratamentul cicatricitor patologice este intotdeauna dificil. Cicatricile hipertrofice pot fi ameliorate prin ma saje cu Sau Fir un produs activ (corticosteroizi), prin infiltrai de corticosteroizi, prin aplicatii de azotlichid sau chiar printr-o simpla compresie, Tratamentul este partial asemanditor celui pentru civatricile cheloidiene, dar el este mai putin cficuce. Dac prejudiciul estetic este mare, cicatricile depigmentate pot fi tatuate, iar civatricile pig- ‘mentate sunt masate cu produse depigmentante, Doar chirurgia este eficace in cazul civatricilor retractile. Evoluti cicatricilor situate pe zonele mobile" (plicile coatelor genunchilor) trebuie si fie supravegheati timp de mai multi ani, dooarece, in cazuri rare, aceste cicatrici pot s& dogenereze. Prevenirea civatricilor patologice fine, pe de o parte, de ‘tratamentul medical corect al plagilor, pe de altd parte de tchnicile de suturd a inciziilor chirurgicale. -> CHELOND. CICATRIZARE. Reparare spontand a unui tesut dupa 6 leziune, sfaryind ca reguki general’ prin formarea unei cicatrei Cicatrizarea depinde de mai multi factori, indeosebi genctici si ethic: astfel,formarea unei cicatrici cheloidiene (civatrice patologicd ce este caracterizatd printr-un sul fibros) este mai freeventa la subiectii negri si asiatici. in CICLOPLEGIE, Paralizie a muschiului cilia al ochiutui care se manifests prin imposibilitatea de acomodare in vederea de aproape Cauzele cicloplegiei sunt rare: paralizi toxiinfectioase (amanita faloida — [ciuperci a Wifterie, botulism), toxi otrdvitoare|), traumatice (contuzia globului ocular) s Infectioase (sifilis)ae Ocicloplegie se traduce printr-o stinjenire a vederii de aproape, important mai ales la subiectii tineri eare at 0 ‘vedere normali sau pentru hipermetropi CICLOSPASM. Spasm de scomodare cauzat de contractia permanenté « muschiului ciliar Un ciclospasm se traduce printr-o pseudomiopizare miopul isi vede miopia lui erescdnd, subiectul cu vedere normal devine miop si hipermetropul isi vede hiper- metropia lui micyorandu-se. Vederea de aproupe este intotdeauna excelenté, uneori apare o senzatie de vedere miriti a obiectelor (macropsie) si se resimt dureri de cap mai ales frontale, in bard ‘Tratamentul unui ciclospasm datorat unei tulburdri a refractiei sau unui echilibru oculomotor deficitar, dour ca paliativ, consti in folosirea ochelarilor corectori CICLOSPORINA, Medicament imunosupresor (care diminueazi activitatea sisternului immunitar), utilizat indeosebi in cursul transplantirilor de organe. SINONIM: ciclo: sporina A Ciclosporina inhiba sistermul imunitar al subiectului, in particular limfocitele T4. Ea impiedicd astfel rejectia unui ‘organ transplantat(rinichi, inimd, plaman,ficat, pancreas) salu a unui fesut grefat (miduv asoasd). De altel, ea este indicats sau experimentati in formele grave si rezistente ale unor boli: psoriazis, boli reumatismale (potiartrita reumatoid3),afectiuni ale rinichiului (sindromul nefrotic), diabetul insulinodependent Ciclosporina este administrati cel mai des pe cale oral, uneori pe cale intravenoasd. Contraindicatile sunt alergia la acest medicament si sarcina. Interactiunile medicamentoase sunt numeroase: cu antibioticele, antiinflama. toarele, contraceptivele, vaccinurile, Prescriptis, delicat ‘nu poate si se faci decit in mediu spitalivese si necesita o supraveghere regulati a nivelului sangvin de ciclosporinit EFECTE NEDORITE. Principalul dintre cle este toxicitatea renald, dar se mai pot observa si dezvoltare excesiva a pilozitati,o hipertensiune arteriald, 0 hepatit, tremuraturi CICLOTIMIE. Stare de spirit caracterizatd prin alternanta fazelor de excitatie gi de descurajare Atunei cand ciclotimia ia un caracter exagerat, ea intra in domeniul patologic si poate duce la 0 psioza manisco- depresiv CICLU MENSTRUAL. Pericadi cuprins’ intre ficcure inceput al menstruatiei, in decursul c&reia se succed 0 multime de fenomene fiziologice si hormonale care fac posibild ovulatia, ciocnirea gametilor, fecundarea si nidatia embrionului in snul mucoasei uterine. Ciclu! menstrual se repeti la femeie. de la pubertate pani Ja menopauza, si, in mod normal, nu este intrerupt decit prin perioadele de sarcing (e! poate fi provocat artificial prin CILINDROM contraceptie hormonal). Ciclul dureaza in medie 28 zile si cointereseaza hipofiza, ovarele, uterul si vaginul Ciclul menstrual se subdivide in faza foliculard si cea luteal’ 1 Faza foliculara dureazi aproximativ 14 zi, timp in care secrefia hipofizard de hormon foliculostimulant (FSH) provoue’d maturarea mai multor foliculi ovarieni, din care dloar unul va ajunge ka maturitate. Acestia secret estrogenii responsibil, [a randul lor, de o ingrogare a endometrului (mucoasa interni « uterului) si de 0 secretie abundenté de gleré cervical, destinatd facilisi ascensiunii spermatozoizilor, Face luteala incepe cite 4 14-a 7i, atunci cand o crestere usoari a nivelutui de estrogeni declanyeazd in hipofiza 0 importants secretie de hormon luteinizant (LH), care provoaci ovulatia si transformares foliculului rupt in corp galben. Corpul galben, la randul lui, secretd progesteron, hormon care creste temperatura corporald, face glera cer- Vicald improprie ascensiuni spermatozoizilor si contribuie la pregatirea endometrului pentru o eventual nidatie a oui Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben se ofileste yi egenereuri. Sciderca nivelului de progesteron ce urmeaza antrenewzi descuamarea endometnului, care se evacueazt formand scurgerile menstruale sau menstrele. Un alt ciclu poate reincepe, care va pregti din nou corpul feminin pentru primirea unui nou ou. -* CONTRACEPTIE, MEN- STRUATIE, REVENIREA CICLULUL CIFOSCOLIOZA, Dubli deformare a coloanei vertebrale, asociind o deviere laterali (scolioza) si o deviere cu convexitatea posterioari (cifozl).-* CiFOZA, SCOUOZA CIFOZA. Deformatie « coloanei vertebrale, anormal de convex in urmi Curbura rachisului dorsal, in mod normal convex in urmi, este excesiva in cifoza, care afecteaz’ in mod obisnuit coloana dorsal intre cei doi omoplati, rotunjind spatele § proicctind gatul in fat smentul cifozetor este cel al afectiunii de origine El se bazeuzi atat pe kineziterapie, cat si pe reeducarea corectiva. In cazurile grave, este absolut indispensabil purtatul unui corset. CILINDROM. Tumors epiteliati, benign’ sau malign’, ‘vonstituitd dintr-o ingrdmadire de celule tumorale grupate in jurul unei cavititi, ca si cum ar forma un cilindru Principalele localizari ale cilindromului sunt cutanate si bronhice, dar avesta mai poate afecta glandele salivare si snul. TRATAMENT. Ablatia chirurgicald constituie singurul tratament. Recidivele sunt posibile si necesita atunci asocierea radioterapie sia chirurgie. Laserul da rezultate bune in cazul cilindromilor raheabronsici.CILINDRURIE CILINDRURIE, Prezent’ « unui numar excesiv de mare de cilindri in urind. Fiecare tip de cilindru orientew2a catre 0 varietate de nefropatie: cilindrii hematici (contindnd globule rosi) indie o atingere a glomerulilor (unititilefiltrante ale rinichiului),. cilindrii leucocitari (compusi din globule albe) o boaki inflamatore. CIOCAN. Oscior al urechii medi Ciocanul sau ciocdnelul face parte, impreuné cu nico- vala gi scArita, din lantul de oscioare situat in vsuta timpanului. Acestea sunt articulate intre ele si prinse de pereti conductului auditiv prin ligamente. CIOT sau BONT. Parte restanté a unui membru amputat, Un ciot poate fi dureros din cauza prezentei unui nevrom, tumori benign’ rezultind din cicatrizarea fibrelor nervoase sectionate. De altfel, amputatii pot si se plat de dureri care par si fie Iocalizate in segmentul amputat al membnului, dincolo de ciot (,,durerile membrului fantoma"). Acestea trebuie si fie tratate cit mai devreme posibil (analgezice, psihotrope). CIRCULATOR (aparat). Ansamblu constituit din inimi si vasele corpului uman, SINONIM: aparat cardiovascular. Ansamblol aparatului circulator face obiectul unei regliri foarte precise si complexe care intervine in mecanismele nervouse (nervii simpatici si parasimpatici), hormonale (rinichii si glandele medulosuprarenale) si ‘morale (sistemul renini-angiotensind-aldosteron, factorul antinatriuretic, prostaglandinele, kininele). Acest aparat permite astfel s& se transforme un debit pulsatil, datorat ccontractiilor regulate ale inimii, intr-un debit continay in micile vase periferice, propice schimburilor intre singe si fesuturi. Aceste schimburi asiguri aportul de oxigen si nutrimentele necesare functions diferitelor tesuturi yi “organe, si transportul deseurilor din metabolismul celular spre organele lor de eliminare natural: plimni, rinichi ‘Aparatul circulator participa, de asemenea, si li echilibrul mediului interior prin functia sa de reglare a presiuni arteriale gia temperaturitintracorporale PATOLOGIE. Atingerile aparatului circulator sunt numeroase: anomalie a influxului electric cardiac sau 0 tulburare a ritmului cardiac; valvulopatie (atingere 4 valvulelor cardiace); atingere vascular caracterizaté print stenozi (ingustare) sau printr-un anevrism (ditatare) al unei artere; disetie aorticd (clivaj al peretilor aortei), adesea asociatd cu un anevrism; flebiti (obstructia unei_vene printr-un ccheag); insuficienti coronariant, cunoscuté sub denumirea de angor sau de angind pectoral’, putdnd duce la un infarct miocardic in caz de astupare a unei artere coronare sau a ‘uneia din ramurile in care aceasta se ramified; hipertensiune arterialt; insuficient& cardiac: malformatie congenital’ a inimii, de gravitate variabil&, miocardité (atingere « rmus- chili cardia de origine toxic’, infectioast sau inflamatorie), 118 cardiopatie hipertensiva, valvulard sau ischemic, sau mio- cardiopatie (atingere a muychiului cardiac, de origine necunoscuti); endocardita (atingere inflamatorie sau infec- tiousi a tunivii interne a inimit), de origine infectioasé sau reumatismal; pericardité (atingere inflamatorie a invelisului exter al inimii). + CORD, CIRCULATIA SANGVINA. Mis. diferitele vase sub impulsionarea pompei cardiace. Circulatia sangvini furnizeazi celulor organismului, prin intermediul sngelui, oxigenul si substanele de care au acestea nevoie pentru 4 supravietui si a-si juca rolul in functionarea organelor, Pentru a realiza aceasta, singele urmeazi doud circuite: primul, numit circulatia pulmonar’ sau mica circulate, ti permite sd se reoxigeneze in contact cu alveolele pulmonare; al doilea, numitcirculata sistemic& sau marea eirculatie, irigl organele cu singe reoxigenat Toate schimburile gazoase intre sdnge si organe se efectu- ‘eazi prin intermediul capitarelor, ramificaile erminale de foarte micé mirime ale vaselor sangvine. ye a singelui in CIRCULATIE EXTRACORPORALA. Tehnici utilizaté in chirurgia cardiac’ pe cord deschis, permitind in mod temporar si artificial asigurarea circulatici oxigenitii singelui in Jocul inimii si plimanilor. Circulatia extraconporat este folosita atunci ind interventile trebuie si fie efectuate pe inima nemigcatt, scutiti de circutafia sangyind, de exemplu in eazul pontajuli uortocoronarian, de inlocuire a unei Valvule cardiace sau de inchidere @ comunicatilor anormale inre diferite caviiti cardiace CIRCUMCIZIE. Ablatic « preputului, SINCNI: posi- hectomie. Circumeizi este 0 practcd ritual pentru anumitereligi Ea mai poate fi realizati din motive de igiend, ablatia preputului evitind acumularea de secreti sub preput, uneori sursd de infeeti in patologie, circumcizia este practicatd de citre un medic atunci cand preputul este prea lung, glandul dificil ddedecalotat, sau in az de jen la mictiune consecutiv unei ‘ngustri preputiale de balaniti(infectie a santului preputial) sis la adult, in caz de parafimoza (strangulare dureroasd a bazei plandului prints-un inel preputial prea srimt, ficind recalotarea imposibilé. CIROZA. Boald a ficatului prov celulelor sale Ciroza este una dintre primele cauze de mortalitate in Hirile industrializate. Ea se traduce printr-o sclerozi a csutului hepatic, prin dezvoltarea in ficat a unei retele de cicatrici fibroase si prin noduli de regenerate, insule de ‘elute viabile separate unele de altele prin tesut cicatriceal. i de 0 alterare a CAUZE. Cauzele cirozelor sunt multiple: alcoolismul este cea mai frecventa in fSrile industrializate, dar ciroza mai119 poate fi provocati de o boali viralé (hepatitele B.C si D), autoimund (citoza biliaré primitiva, hepatita croni autoimuna), metabolica (hemocromatoza, boala lui Wilson, fructozemia, galactozemia, tirozinemia, mucoviscidioza etc.); unele ciroze sunt inca cu cauze necunoscute. SIMPTOME $1 SEMNE. Evolutia clinic a unei ciraze tree prin mai multe etape. La inceput, boala este total asimptomatic. Dupi un tip variabil apar primele tulburiri: aste nie (slabiciune generalizati), piertere in greutate, asciti (efuziune lichidian’ in interiorul peritoneului), hemoragii digestive consecutive unei hipertensiuni portale (cresterea presiunii sangvine in vena care conduc circulatia intestinal si splenica spre ficat) cu rise de rupturi a varicelor exofa- giene. Intr-un stadiu avansat, insuficienta hepatocelular’ se traduce printr-un icter, prin hemoragii difuze, prints-o encefalopatie (somnolentZ, coma). Ciroticii sunt deosebit de sensibili la infectii: tuberculozi, infectii respirator si urinare, infectie « lichidului de ascita, In stadiul terminal apare o insuficienté renali grava. Cnd ciroza evolueaza pe parcursul cdtorva ani, ficatul poate deveni sediul unui hepatocarcinom (tumors malignd dezvoltaté plecdnd de ka celulele hepatice) DIAGNOSTIC SI TRATAMENT, Diagnosticul de cirozd nu poate fi clar stabilit decat pe baza unei biopsit hepatic. transcutanate sau chirurgicale. ‘Tratamentul, complex, vizew2’, in principal, prevenirea i fibrozc ind ireversibila 6 dati instalatd. Totusi, procesul cirotic poate fi incetinit prin suprimarea imediatd si completit a oricdrei bauturi alcoolizate. Prevenirea si tratamentul principalelor complicati (tatamentulinfectilor; a hipertensiunii portale, prin derivatia chirurgicald vaselor bolnave: a ascitei. prin administrarea de diuretice si prin reducerea aportulu: de sare) au permis prelungirea considerabild a vieti ciroticilor,, dar pacienti ised atunci s& contracteze un hepatocarcinom, In acest caz, este uncori posibil si se realizeze ablatia chirurgicalé a tumorii. Transplantul hepatic constituie sin- gural tratament radical al cirozei. El nu este aplicabil decat ‘unui numar limitat de cazuri, la pacientii destul de tineri sifn absenta complicatiilor vasculare grave. CISTALGIE. Durere de vezic: CISTECTOMIE, Ablatic chirurgicali « intregti vezici sau a unei parti din ea Cistectomia este una din modalititile de tratament al tumorilor vezicale. Existi dou’ tipuri de cistectomie, dupi numérul si situarea tumorilor de indepartat Cistectomia partiala permite conservares unei mictiuni normale pe cai naturale. Ea este indicata pentru tumorile vericale unice situate pe o parte mobili a peretelui vezicii ‘Capacitatea vezicii este adesea redusd dupa interventie, dar ‘© capacitate normal este recuperat in cateva luni CISTITA Cistectomia totalé este asociati adesea, la barbat, cu ablatia prostate (prostatocistectomie) si la femeie, cu c 4 ulerului si a uretret (pelvectomie anterioara). Aceasti interventie este practicuta in call unui cancer intins al vezieli, Operatl nu va mai putea sa urineze pe ci naturale, trebuind si fie realizata o derivatie. CISTICERCOZA. Bouli purazitari provocati prin infestarca cu cisticerci, larvele teniei poreului, Cistivercoza se intalneste mai ales in Madagascar, in ‘America Latin, in Réunion si in unele tari din Asia gi Europa (Portugal). Boula se contracteaza prin ingerarea de alimente crude sau prost spilate pe care se gisese oud de tenie. Oul poi embrionul de tenie ajunge in mugchi, derm si mai ales la ochi sau in creier si se inchis- teazi, provocdnd aparitia unei mici tumori de marimea unui bob de orez, larva cisticercului SIMPTOME $1 SEMNE. Localizarea in creier provoacd ize de epilepsie, dureri de cap, convulsi gi vome repetate. Localizarea in globul ocular poate antrena o eecitate. DIAGNOSTIC $1 TRATAMENT. Diagnosticul se bazeaza pe localizarea larvelor inchistate fie prin radiografie sau scanografie cerebrald, fie prin biopsie. Tratamentul consti in administrarea de praziquantel pe cale orald. Chistul trebuie uneori 8% fie scos pe cale chirurg CISTINOZA, Bosli cauzati de o tulburare a metabolismului cisteinei, acid aminat care se depune in unele qesuturi (chi, rinichi, indeosebi). CISTINURIE, Boali congenitald caracterizatd printr-0 excretic urinari anormal de ridicata a cistinei gi altor acizi aminati dibazici (lizina, arginina, omitina). CISTITA, Inflamatic acuta sau cronicid a mucoasei vericale O cistita este cel mai des mérturia unei infectiiri cu germeni patogeni, bacili (Escherichia coli |colibaciloz’| Proteus mirabilis) sau, mai rar, cu 0 ciuperc’ (Candida albicans). Ea este mult mai frecventd la diabetici, la femeile tinere in perioada de activitate sexualé gi la femeile insdrcinate (cistita puténd cauza contracfii uterine cu peri- colul unei nasteri premature). Ea este adesea legati de 0 bould cure stinjeneste eliminarea vezicald a urinii Cingustare sau diverticul al uretrei, calculii vezicali, tumora vezicala) sau din vauza unor bride himenale care antreneaz, in timpul ‘ctului sexual, 0 inoculare in uretrd si in vezied a unor germeni prezenti in vagin. La birbat, ea poate fi cauzati ‘SIMPTOME $! SEMNE. Cistita se manifesta adesea brutal printr-o durere suprapubian’, dureri la mictiune, mictiuni freevente si nevoia imperioasé de a elimina doar céteva picdturi de uring. Aceasté tulburare este semnul prezenteiCISTOCEL puroiului (piurie), rau mirositor yi care confine adesea singe (Cistita hematurica). Temperatura rimane normal, sparitia unei febre semnalind trecerea spre o infectie mai evoluata a cdilor urinare. DIAGNOSTIC $I TRATAMENT, Diagnosticul se bazewz pe ansamblul acestor semne. Germenii in cau sunt iden. tificat printr-un examen citobacteriologic al urini (EC.B.U,), iar print-o antibiogramd se testeaz sensibilitates la antibioticele uzuale. Cistita este tratatt prin administrarea de antibiotice eu bund eliminare urinari. La 48 ore dupi incheieres tratamentului se face un control al sterilititi urinit. Recent, a fost incercat un tratament ,.monodozi (0 singura prizd de antibiotic). PREVENIRE, Tratarca cauzei favorizunte este, de obicei, suficienté pentru a preveni noi accese de cistiti. In numeroase cazuri totusi nu poate fi pusd in evident’ nici o cauza. Recidiva este atunci freeventi si prevenirea se baz respectarea reglilorigience si dietetic: consumul de ichide (mai mult de doi lit pe zi), mictiunie frecvente, igiena perfecti genital si perineal, tratarea eventualelor constipatii CISTOCEL. Coborirca vezicii in vagin Uncistoce! survine mai ales la femele care au mai multi copii, ca urmare a nasterilor sau, mai des, dup menopauz Cistocelul este tratat prin reeducarea perineului, cu scopul de a-i intiri muschii, sau printr-o interventie chirurgicali numiti cistopexie, care urmireste reamplasarea vezicii in cavitatea pelvia CISTOGRAFIE. Examen radiologi rea gi functionarea vezicii INDICATIL Cistografia permite vericii, capacitatea sa de evacuare si starea uretrei. Ba se adreseazi in mod deosebit birbatilor, la care afectiunile prostate’ legate de varsti (adenomul de prostaté) pot provoc © intarziere si o dificultate la urinat, precum si o evacuare incompletd a vezicii. Ea permite, de asemene,s& se local zeze tumorile, polipii vezicali i calculi si si se deceleze prezenta unui reflux vezico-uretral (refluxul urinii citre rinichi in cursul mictiunii) TEHNICA SI DESFASURARE. Cistografia necesiti opa- ifierea vezicii, lucru realizabil in doud modalitati, w Jn timpul cistografiei prin urografie intravenoasa, ‘opacifierea se obline indirect, produsul de contrast, injectat pe cale venoasi, fiind eliminat prin rinichi in urind si ‘opacifiind astfel eile urinate. Cligecle vezicii sunt realizate {nainte, in timpul si dup mictiune, permiténd evaluarea stiri urete si punerea in evidentd a eventualului reziduu vezical postmictional. Aceasti tehnic’ nu permite observarea refluxului vezico-uretra , © In timpul cistografiei pe cule retrograda sau Supra- pubiana, produsul de contrast, diluat in ser fiziologic, este injocat direct in vezic& print-0 sonda introdusé prin peretele 120 suprapubian (cateterism suprapubian sub anestezie local) sau in uretra; aceastd tehnic& necesita o asepsic riguroas: iar un scurttratament cu antibiotice poate fi prescris pentru & preveni orice rise infectios. Mai multe clisee sunt ealizate in timp ce vezica se umple, apoi in timpul mictiunii si dupa acces, EFECTE SECUNDARE. Spre deosebire de stografia retrograda, in care produsul iodat nu trece in singe, cisto- «grafia prin urografie intravenoasa poate antrena 0 reactie de intolerant laiod; aceasta este evita print-un tratament antialergic presctis preventiv pacientilor sensibili CISTOMANOMETRIE. Examen care permite misurarea presiunilor in vezicd pe misurd ce aceasta se umple. Cistomanometria este practicaté cu ajutorul unei mici sonde dotati cu captoare, introdusi in vezica dupa o usoari aanestezie locali la barbat (introducerea fiind mai neplacuta la barbat). Vezica este umplutd cu apa si presiunile in- registrate sunt reprezentate grafic Astfel se pot studia tulburarile vezicale functionale de origine neurologic’ si incontinentele urinare de efort. CISTOPLASTIE. Inierventic chirurgicali care urma- reste inlocuirea in totalitate a vezicii sau a unei parti din ca dup’ 0 cistectomie. CISTOSCOPIE. Examen endoscopic al vezicii. INDICATI. Cistoscopia are scopuri diagnostice si terapeutice: observarea mucoasei vezicale, a orificillor ureterale, « colului vezical si a uretrei, efectuarea de prelevari dintr-o leziune suspecti, introducerea unei sonde ureterale, ghidatd pand in rinichi pentru a cZuta, de exemplu, originea unei singer’ sau a celulelor wmorale; si, de asemenea, realizarea unot radiografii ale calor renale prin injectarea printr-o sond ureterald, x prostuselor radioopace, tratarea unor tumori vezicale prin rezectia electric sau cu laser, distrugerea sau extragerea unor calculi vezical DESFASURARE. Cistoscopia, in scop diagnostic, nu necesiti spitalizare si se practic’ cel mai des fird anestezie la femei gi sub anestezie local, prin aplicarea unui gel, la ‘ati. Cistoscopia, in scop terapeutic, se desf'soard in blocul operator, sub anestezie general sats peridural Examenul este practicat cu ajutorul unui cistoscop, un ‘ub rigid sau suplu dotat cu un sistem opti, care se introduce in uretré. Cistoscopia de tip suplu permite o explorare vericali atraumatic’ si nedureroasd la birbati CISTOSTOMIE. Tehnici chirurgicala constind in deschiderea vezicii direct la nivelul piel CCistostomia poate fi temporard sau definitiva. Destinati s& permité evacuarea urinei atunci cdnd acest lucru nu este posibil pe edie urinare joase naturale, ea este practicati deasupra pubisului121 CITAFEREZA. Prelevare sangvini selectiva a unui singur tip de elemente celulare, celelalte clemente fiind reintroduse donatorului Elementele prelevate pot fi plachete (trombuferezi globule albe (leucufereza), limfocite (limfafereza), globule rosii (eritrofereza). Citafereza, utilizatd in terapeutic’ pentru indepitarea celulelor in exces la un bolnay in timpul Ieucemiilor sau trombocitemiilor (exces al nivelului de trombocite), este mai des practicatd la un donator sAnatos pentru a realiza rezerve de produse specifice care pot fi transfuzate apoi bolnavilor CITOCROM, Proteini indispensabila producerit de energie de citre celule CITODIAGNOSTIC. Meio de diagnostic bazati pe ‘studiul microscopic al celulelor prelevate din organism. fie prin punctie (singe, miduva osoasa), fie prin raclare (exsudate, produse de descuamare). CITOKINA. Moleculd secretatd de citre limfocite (glo- ule albe care intervin in imunitatea celulari) si de catre macrofage (celulele de aparare a organismului cu misiunea de a absorbi particulele strdine) si implicaté in dezvoltarea sireglarea raspunsurilor imunitare Citokinele sunt peptide, mici proteine consttuite din aminoacizi, care ationeazi asupra celulelor de tipuri variate posediind receptori proprii fiecaruia dintre ele. Unele citokine au primit denumirea dupa functia lor principala (inter- feroni, factor necrozant al tumorilor); altele poarté un nume ‘generic, interleukin’, urmat de un numir (de la | la 18). UTILIZARE TERAPEUTICA. Productia industriala de citokine, dupa clonarea genelor lor, a permis deja utilizarea Jor in tratamentul cancerelor si al bolilorsistemului imunitar, CITOLOGIE. Studiu al caracterelor morfotogice si functionale ale celulelor. Citologia recurge. in principal, la examenul microscopic al celulelor. CITOMEGALOVIRUS. Virus A.D.N. din familia Herpesviridue (herpes virus), Citomegalovirusul este transmis prin contactul cu saliva si urina contaminate i prin globulele albe (transfuzie). 0 data patruns in organism, citomegalovirusul se stabileste {n limfocite si rimine pentru toata viata Citomegalovirusul este responsabil de infectii congenitale (boala incluziilor citomegalice) si, la orice virstd, de infectii latente care, freevent, nu dau nici un simptom, sau se tradue printr-o febré prelungiti cu mononucleoz’ sangvind, eventual asociaté cu o hepatita, 0 pneumopatie sau o encefulitd. Infectia poate, de asemenea, si declangeze o forma deosebit de grava de retiniti, aproupe exclusiv observatd la subiectiiatinsi de SIDA sau imuno- deprimati ClUMA DIAGNOSTIC $I TRATAMENT. Diagnosticul se fave prin imunofluorescenté (cercetare in singe a anticorpilor facuti s devind Nuorescenti pentru a fi vigwalizati), prin cultivarea singelui, urinei sau secretilor, sau prin examen, serologic. Tratamentul antiviral, la nevoie pe cale loeali in atingerile oculare, este preconizat in caz de leziuni cconstituite la subiectul imunodeprimat CITOPATOLOGIE. Studiu al modificatilor morfologice ale celulelor, provocate de cite boli CITOPLASMA, Totalitute « clementelor care se afld in interiorul celulei, cu exceptia nucleului. CITOPUNCTIE. Tehnici constind in prelevarea, cu ajutorul unui ac fin, de cclule dint-o leziune situaté in profunzime in vederca unui diagnostic citologic. SINONM citologie prin punctie. INDICATH. Desi toate organele sunt avcesibile unei citopuneti, terenurile privilegiate de aplicare a acesteta sunt chisturile ovariene lichidiene (pe care citopunctia permite, de altfel, si le trateze prin vidanjarea chistutui) si tumorile (indeosebi cele ale sanului) DESFASURARE. Punctia este ghidati prin palpare sau, pentru organele profunde (pliman, ficat, pancreas), prin tehnicile de imagerie medical (radiologie, ecografie, sanografie). Daci inocuitatea si simplicitatea realizirii ccitopunefiei au facut din ea o tehnicd de explorare de un foarte mare interes, ea nu permite totusi, spre deosebire de biopsie, si stabileascd un diagnostic clar CIUMA. Boal infcctioas’ si contagioasd grav’ cauzati de o bacterie, bacilul lui Yersin sau Yersinia pestis. SINONIM pesta Inc sunt observate cazuri izolate si putine in Noul Mexic (sudul SUA), in Mexic, in India, in Turkestan ete Rezervorul de bacili este sobolunul, sau, in Asia Central, merionul (un rozdtor sdlbatic). Boula se transmite intre animale si de la animal la om prin intermediul puricilor. Omul poate, de altfel, sa vontracteze boala intro form deosebité de cium (pesta pulmonard), prin inkatarea de picituri de saliva provenind de la un subiect infectat SIMPTOME SI SEMNE '§ Ciuma bubonica se contracteazi prin intepitura puricelui, Ea se traduce printr-o febré ridicatd, prin frisoane si prin dureri difuze, urmate de o important umflare a ganglionilor limfatici. in particular a celor inghinali, si prin supurarea lor (bubon pestos). 1 Ciuma Sau pesta pulmonara yenereazi o febrd ridicat so pneumopatie acuté asfixianti,cu expectoratié abundente si sangvinolente.CIUPERC! 8 Forma septicemica pura survine direct dup contaminare sau dupa aparitia buboanelor pestoase. Ea se traduce print-0 febri ridicatd, prin frisoane, prinu-un delir si 0 stare de prostrate; evolufia este rapid, fatal fn absenta tratamentulu TRATAMENT $1 PREVENIRE. Antibioticele (strepto- micina) trateazi deosebit de eficace ciuma, Riscurile de extindere epidemica sunt aproape nule dsc supravegherea sanitara i misurile oficiale sunt respectate ‘Ciuma este o boald cu declarare obligatorie. Autoritatile cer izolarea bolnavului (reglementare sanitari international’, Existi un vaccin recomandat profesiunilor de tise (ehnicienii din laboratoarele care manipuleaz’ bacilul, rmuncitorii agricoli din zonele afectate de aceasti boa) CIUPERCI. Organisme vii ce posedi un nucleu celular tipic. Lipsite de clorofila, ele traiese pe scama materiilor organice (fie saprofite pe materialele inerte, fie parazite la ‘om, animale si plante). Ele se hriinesc prin absorbtia reali- ati de-a curmezigul peretelui celular. Exist mai bine de 100 (1X! speci de ciuperci. Uncle sunt microscopice (levuri, mucegaiuri etc.), altele posed carpofori, acestea fiind ciuperci* in adevaratul sens al cuvéntului. Unele ciuperci sunt utile si joacd un rol in industriile de fermentatie (bere, vin, paine), in prepararea brinzeturilor, jn procesarea de enzime etc. In domeniul medical, interesul lor rezida in prepararea de antibiotice, de estrogeni, de anabolizante, Alte ciuperci sunt vatimitoare, parazitewza plantele, altereaza alimentele dup’ recoltare, deterioreaz’i materialele Oserie de ciuperci, care crese spontan in natura sau care sunt cultivate, constituie excelente materii comestibile; continand pind la 90% api, cle sunt concomitent bogate jn glucide, in proteine, in siruri minerale si in vitamine. Alele sunt otravitoare si provoaca intoxicati grave, uneori mortale. Unele specii, continand psilocibind, au proprietiti halucinogene Ciupercile sunt implicate in trei tipuri de boala: micoze (infectia unui tesut viu), alergii (reactia unui individ legati de inhalarea sporilor Ia contactul cu o ciupered), mico: toxicozele (intoxicatii rezultand din ingerarea metabolitilor fungici toxici) Intoxicatiile alimentare cauzate de ciuperci. in caz de ingerare a unor ciuperci otravitoare, intoxicatia se poate manifesta imediat sau dupa 0 perioudi de incubatie variabild, dupa tipul de ciupercd ingeratd. Se deosebese difertetipuri de intoxicate dup toxina responsabild si dupa efectul pe care il produce Pentru 4 evita orice otrivire cu ciuperci, este indispensabil si se invefe identificarea prin caracterele lor « speciilor periculoase sisi se interzici sistematic consumnarea oricarui exemplar a crui identificare este indoielnic’, TRATAMENT. in fata unei intoxicatii, se impune alertarea centrului de specialitate cel mai apropiat cu scopul si se 122 auministreze tratamentul adecvat: spilituri stomacale, tratarea hepatitei sau a nefritei, reechilibrarea ionicd a sangelui ete CLACAY. Rupere a unui mic numar de fibre musculare. SINONIM: miarexa Un clacaj este consecinta unui efort de intensitate superioard capacititilor muychiului. Durerea pe care 0 ‘ocazionewzi un clacaj este vie yi localizati iar aparitia unui hematom, frecventi. O ecografie poate completa examentl clinic confirmand hematomul, Tratamentul face apel la odin, un bandaj compresiv aasociat cu aplicarea de gheuti si administrarea de antiinfla- rmatoare. E] poate fi completat, in cazul unor leziuni importante, prin kineziterapie (masaje de drenare,electroterapie) CLAMPAY. Obturare temporaria unui vas sau a tubului digestiv cu ajutorul unei cleme. CLAUDE BERNARD-HORNER (sindrom al lui), Sindrom care afectewzii un ochi sau ambii si asociazd o miozi (miesorarea diametrului pupilei), o ingustare a fantei palpebrale prin ptosis (céderea pleoapei superioare) si 0 enoftalmie (infundarea globului ocular in orbiti) Sindromul lui Claude Bernard-Horner este consecutiv unei atingeri a sistemului nervos vegetativ simpatie ‘Tratamentul sindromului Claude Bernard-Horner este cel al cauzei CLAUDICATIE, Neregularitate 4 mersului. SINONM: sehiopatat, CLAUDICATIE INTERMITENTA, Sindrom caracterizat printr-o durere sau o stabiciune muscularé ce survine n timpul mersului, obligand subiectul sd se opreasei Cauzele claudicatiei intermitente pot fi vasculare sau neurologice. CLAUSTROFOBIE. Teami boinivicioasi de spatiile inchise Claustrofobia este adesca rezultatul unei experiente traumatizante asociati de un loc inchis. Poate fi vorba de un fenomen tector, care dispare de la sine. Totusi, claustrofobia necesiti o psihoterepic de fond sau @ terapie com- portamentala. CLAVICULA. 0s lung, in forma de S foarte alungit, situat la ivelul umvirului mw Fracturile de clavicula sunt cele mai frecvente fractur Ele survin cel mai des prin ciderea pe umar. Tratamentul loreste ortopedie. prin simpla imobilizare cu un bandaj sau cu un inel elastic indoit in forma de 8 care solidarizeazd umeri 1 Luxatiile de clavicula survin mai ales la sportvi. Ele pot fi mai mult sau mai putin grave, de la simpla entorsa pind123 la ruperea ligamentard completa. Tratumentul este fie functional (reeducare), fie chirurgical ‘CLAVUS. ~ BATATURA, DURILLON, CLEPTOMANIE. Pornire maladiva de « comite furturi Cleptomania este adesea apropiati de nevroza obse- sional, Mai frecventd la femei,ea se caructerizewz& printr-o doring’ obsedanti de a fura,o lupti impotriva acestei dorinie si ousurare in timpul trecerii Is actiune, urmatii de rermus- fri, Furturile cleptomaniace mu au vreodati un caracter utilitar si se inrudesc cu alte conduite compulsive (pasiunea patologicd pentru jocurile de noroc, de exemplu). Trata- mentul este bazat pe psihoterapic. CLIMATOLOGIE. {n medicin’, studiul influentei climatelor asupra organismului Unele climate marine sunt binefaétoare in caz. de reumatism. Expunerea Ia soare, din cauzu actiunii ult violetelor asupra sintezei vitaminei D, este favorabil vindecitrii rahitismului. Efectul sedativ al climatelor de ses este recomandat indeosebi pacientilor surmenati si convalescentilor. CLINIC, +A, Care se referd la observarea pacientului Informatia clinicd este adunati prin intrebarile puse subicctului si in urma examindrii lui directe, operatii efectuate de ctre medic cu intentia de a pune un diagnostic. CLITORIS. Mic organ erect ul aparatului genital exten feminin situat in partea anterioara a vulvei Bogat inervat gi irigat, clitorisul devine turgescent sensibil in cursul unei stimulari xuale. GLONA. Totalitates celulelor cure deriva de la o singuré celula $i care au, in consecinté un patrimonin genetic riguros identic cu cel al ccluei intial CLONIE. - MiocLonie CLONORHIAZA sau CLONORCOZA. Boali parazitar’ aparuti in urma infestirii canalelor biliare ale ficatului cu trematode (distomstoza). SINONM. opistorhiaza. ‘Clonorhiaza este cauzati de ingestia de trematode (viermi plati de cativa milimetri lungime). Aceasta se intam- plk mancdnd pesti cruzi infestat, care il pot contamina pe subiect cu trematode. Clonorhiaza se intlnest in tirile din Extremul Orient si in Europa Centrala. ‘Clonorhiaza se manifesta prin crize de colicd hepatica, prin pusee de icter (gilbinare), 0 ciroza asemaindtoare cirozei alcoolice, mai rar printr-un cancer al cailor biliare Tratamentul, foarte eficace, cons cale oral de praziquantel Prevenirea consti in prepararea termic& a pesteluiinainte de 8 fi consumat. > DisTOMATOZA administrarea pe COAGULARE CLOROFORM. Lichid incolor, volatil, utilizat candva cca anestezic. CLOSTRIDIUM. Bucteric anaerobi strict Gram pozitiva. COADA DE CAL. Fascicul de cordoane nervoase situat in partea inferioard a coloanei vertebrale. Coada de cal este constituitd din radacinile nervilor miduvei spinirii, care se afl la nivelul ultimelor trei vertebre lombare, vertebrele sacrale gi vertebrele coccigiene. O compresie in acest loc provoacd cea ce se numeste: sindromul cozii de cal. Acesta este consecutiv, de cele mai ‘multe ori, unei hemi discal situate inte vertebrele lobar. Aceasti compresie antreneazi o paraplegie zis perifericd sau flasci, ce se caracterizeaza printr-o diminuare a tonusului muscular al membrelor inferioare, o atrofie a muschi- Jor si o abolire a reflexelor. Bolnavul sufera de duret iradiaz3 in regiunca lomburd la iniltimea perineului si a ‘membrelor inferioare, precum si insensibilitate a pieli peri neului, oganelor genitale sia parti de sus 4 coapsetor. Se observa, de asemenea, si sernne genitale (impotent), si sfinc- teriene (pierdereu nevoii de « urina, incontinent sau, din contri, retentie de urin). Sindromul cozii de cal trebuie s& fie tratat de urgentd printr-o interventie neurochirurgicali de decompresie (ablatia unei hemii discale sau a unei tumor ete.) COAGULARE. Transformare u singelui lichid in gel semisolid Antrenand formarea cheagului, coagularea permite singerarea consecutiva unei rinir sl fie opriti. Acest proces este consecinta unei inlintuii de reactiichimice implicénd diferite substraturi i enzime plasmatice. Ea pune in joc 13 factori, care intervin in acest lant de reactii. Aceste interactiuni complexe au drept rezultat ransformarea unei proteine solubile, fibrinogenul, intr-o proteina insolubild, fibrina, care formeazi armatura cheagului TULBURARI DE COAGULARE 0 coagulare deficienta este, in general, consecinta unei ‘trombopenii (cantitate insuficienti de plachete), @ unei ccatente in diferiti factori ai coagularit sau a unei anomalii wselor sangyvine. Acestea se traduc printr-o predispozitie de a suferi hemoragii interne gi externe 0 coagulare prea mare sau hipercoagularea poate fi legati de o crestere a nivelului factorilor de cougulare, la jtul unei sarcini de exemplu, de o diminuare a cantiati de enzime anticoagulante (boald hepatic’), de o ineetinire 4 fluxului sangvin, Aceastd supracoagulare poate antrenia (ormarca unui cheag int-o arterd sau inte-o PROBE DE COAGULARE. Diferitele tulburiri ale coagu- sunt diagnosticate prin examene ale provesuluiCOAGULARE INTRAVASCULARA DISEMINATA ‘coagulirii singelui, un examen global Limpul de cougulare) sau analitic (durata fiecireia dintre cele trei faze), si prin numaritori ale globulelor (masurarea nivelului de hemoglobind si a numarului de globule albe, de plachete si de ‘globule rosii pe milimetrul cub de sange) ‘Aceleasi examene permit de asemenea, sa se urméreas rezultatele unui tratament cu anticoagulant administrat subiectului cu seopul de a reduce un rise de tromboza COAGULARE INTRAVASCULARA DISEM! NATA, Sindrom hemoragie caracterizat prin formares de cheaguri in micile vase sangvine, antrenand pribusirea factorilor de coagulate. COANE. Orificii posterioare ale fosetor nazate Atrezia coanali (absents congenital a dezvoltirii coanelor) antreneaza dificultati respiratorii ta nou-niscut Tratamentul consti in deschiderea lor pe cule chirurgicall. COAPSA. Segment al membrului inferior cuprins intre sold si genunchi, SiNONIM: pulpa Scheletul coapsei este constituit din femur, articu- Jandu-se in partea de sus cu cotilul pentru a form soldul, iar in jos cu tibia yi rotula pentru « forma genunchiul PATOLOGIE. Coapsa poate fi sediul leziunilor osoase (fracturi de femur), leziunilor vasculare (arterita. play arteriali, flebiti, varice), durerilor de origine nervousd (cruralgie, sciatica) sau al leziunilor musculare (ntindere, hhematom sau ruptura a cvadricepsului) COARCTATIE AORTICA. ingustare conge aortei, localizati in principal in torace, la originea pi descendente a aortei toracice, dupi formarea arterei subelaviare. SINONIM: sienazd a istmului aortic CCoarctatia aorticd stanjeneste curgerea sangelui in aon Ea provoaci o crestere a presiunii arteriale in amonte si diminuares ei in aval; aceasta creeaz’ o stibire sau, mai des, o supresie a bitdilor arterelor femurale in zona inghinald Chirurgia consti in ablatia zonei ingustate st intr-0 suturare a celor doui segmente aortice supra si subiacenti COARDA VOCALA, Mici structuri fibrousd a lurgin- gelui, in formi de cordon, permitind fonatia STRUCTURA $I FUNCTIONARE. In numér de dou: corzile vocale schitexz 0 mic’ proeminenté orizontald pe peretele lateral al laringelui. intre ele se gaseste regiunea glotei, care separd regiunea supraglotic’ si regiunea sub- glotic’, torul constituind laringele Corzile vocale sunt examinate de specialist in decursul unei laringoscopii PATOLOGIE. Laringita (inflamatia) cronica este una dintre patologiile cele mai frecvente ale corzilor voeale. iar tratamentul su este cel al cauzei (tabagism etc.). in plus exist mai multe feluri de tumori benigne, re medicul 124 corzilor vocale (profesori, oratori,cdntreti etc.) un simplu repaus vocal cu yedinte de ortofonie (reeducarea vocii) rezolv’ problema, in ew. contrat trebuie practivatd ablatia. Cancerul laringelui, adesea consecutiv unei laringite cronice, poate fi limitat doar la corzile vocale; prognosticul lui este atunci destul de bun, mai ales daci tratamentul este precoce. De altfel, functionarea corzilor vocale poate fi perturbatd de o compresie a nervilor laringelui cauzata de tumoare « gatului, capului sau toracelui COASTA, Ficcare dintre oasele plate, in forma de arc, care constituie armétura toracelui Se socotesc, de sus in jos, 12 perechi de coaste, fiecare fiind atasatd unei vertebre dorsale, Totalitatea lor constituie {mpreuni cu sternul cusea toracied. Se pot deosebi coastele adevdrate (de la | la 7), unite cu sternul prin cartilagiile costale; coastele false (de la 8 la 10), a cdror extremitate anterior se uneste cu cartlagiul costal supraiacent; si coastele libere (11 si 12), al céror cartilagiu ramane liber. PATOLOGIE, Fracturile de couste sunt freevente la adult, mult mai mare la copil, din cauza supleteitoracelui siu Survenite in mod obisnuit dup o cidere sau dup olovituré, fructurile provoacd o durere ascutiti $1 0 umflare a tesuturilor adiacente, Diagnosticul este confirmat prin radiografic, Fracturile care nu afecteaza decat un numa limitat, de coaste sunt benigne si tratamentul lor este doar analgezic Durerile, accentuate de citre miscérile respiratori sau de tuse, dispar de la sine in cdteva saptimani. in schimb, fracturile pluricostale, mai ales vee care provouci un volet toracie (portiune a peretului toracic desolidarizatd de ansamblul scheletului), pot pune in pericol viata rnitului prin decompensare respiratorie acuta. Tratamentul, insttuit de urgenti si in mediu spitalivese (chirurgie), nevesiti fixarea voletului toracic si o ventiltie asistatd COASTEI CERVICALE (sindrom al). Compresie « vaselor(artera subclaviara) sia plexurilor nervoase ale bazei _gitului (originea nervilor membrului superior) de etre © coast supranumerar Unii indivizi se nase purtitori ai unei coaste suph mentare numite coast cervicald, porniti din a saptea vertebra cervicali si situa deasupra coastelor normale Compresiaarterei subctaviare poate provocs o ischemie sau 0 tromboz’, cea a plexului brahial parestezii (furnicdturi) satt dureri ale membrului superior. Radiografia permite iagnosticul, Tratamentul consti in ablatia chirurgicald a acestei coaste supranumerare. COBALTOTERAPIE sau COBALTERAPIE. Unilizare terapeutici a radiatiilor gamma de inalt energie (1.25MeV), provenind de la 0 sursi de cobalt 60 radioactiv, cu intentia de a distruge celulele canceroase Cobaltoterapia este tehnica cea mai utilizata in radioterapie. Es a subminat, incepand cu deceniul al cincilea, razele X, deoarece protejeazi mai bine pielea si obfine un125 randament mai bun, in profunzime si o mai mare “omogenitate « radiatiei. > RADIOTERAPIE. COC. Bacteric de forma rotunda sau ovalari. COCAINA. Alcaloid natural sau sintetic, utilizat in medicina ca anestezic local si considerat stupefiant. INDICATIL. fn stare naturaki, cocaina nu mai este intre buintata decat sub forma de solutie uleioasd (colir 2%) si de pomadi cu atropind si cocain’. Clorhidratul de cocaing, substantd sinteti puternic vasoconstrictor. Ea este inscrisi pe lista substantelor stupefiante INTOXICATIA. Folositea prelungiti a cocainei (prin inhalare sau injectate) duce la toxicomanie: aceasta pro- voack o excitare a centrilor cerebrali psihici gi senzoriali sio diminuare a senzatiei de oboseal3. De altfel, inalarile regulate pot antrena leziuni ale septului nazal, iar dozele puternice genereazi uneori un comportament psihotic Supradoza poate antrena convulsii, o coma sau un colaps ‘care sfargeste uneori cu moartea prin stop candiac. ,Crack"=l este forma purificatd de cocaind ale cir efecte sunt mult mai rapide, mai intense si mai putin prelungite. Consecintele asupra activititii cardiace pot fi mortale este un puternic anestezie local si un COCCIDIOIDOZA, Boald infectious’ provocatd de catre ciuperca Coccidiidis immitis. SINONM: coccidioidomicoza Coccidioidoza se intalneste in regiunile degertice din California, America Centralé si America de Sud. Aceasti boald se contracteuzi prin inhalarea de pulberi contindnd sport Coceidioidomicoza provoacé. simptome pulmonare febrile, asemanatoare celor ale gripei sau ale tuberculozei, care pot si se asocieze unor manifestiri generale: eritem nodos (eruptie de plici pe membrele inferioare), supuratit osteoarticulare, meningité Coccidioidomicoza este tratatd prin administrarew de antifungice COCCIDIOZA INTESTINALA. Box provocati de prezenta in intestin a coccidiilor. Coccidiile sunt protozoare care infesteazi, de obicei, animalele, mai rar oamenii. Tratamentul coccidiozei este cel al simptomelor paracitara COCCIGODINIE. Durere « regiunii coccigiene O coccigodinie are drept origine un traumatism direct sau o entorsi a ligamentelor sacrococcigiene. La persoanele in varsti, ea poate dezvilui o fractura de oboseaki a sacrumului (fracturd spontand legati de imbitranirea sau de uzura osului). [n sfargit, ea este asociatd uneori cu o stare depresiva. Redesteptati de presiunca varfului coccisului, coceigodinia face dificil statul in gezut. Tratamentul depinde de cau, dar, in toate cazurile, trebuie si se evite timp de cateva siptimani pozitiasezanda COLAGEN pe cocis, ajutandu-se de perme pentru a evita sprijinul pe partea de sus a coapselor. COCEIS. Segment inferior al coloanei vertebrale. Fractura de covcis este cel mai des consecutiv’ unei ‘cideri pe fese. Ea provoaci o durere vie, care deranjeaza in pozitia agezat. Examenul si radiografiile confirma diagnosticul. Aveastd fracturé se complica dupa un timp cu 0 ccoveigodinie, durerea coccisului persistind mai multe spti- mani. Tratamentul su, la fel ca si al coccigodiniei, este simptomatic si se limiteu73 la prescrierea de analgezice sau de antiinflamatoare COCOBACIL. Bacterie a citei forma este intermediary intre cea a unui coc (sferic) si cea a unui bacil (alungit) COD GENETIC. Sistem multumita caruia informatia genetic’, continuta sub forma chimicd in A.D.N.-ul nucle- elor celulelor, poate comanda sinteza proteinelor constitutive ale materiei vi. COEFICIENT INTELECTUAL. Riport intre varsta mintal& si varsta reali a unui individ, multipticat cu 100, varsta mintal’ fiind evaluat& printr-o serie de teste. Prin definite, coeficientul intelectual normal este 100. Daci este sub 70, el traduce o debilitate mintali, Dacd este mai mare de 140, el indie, 1a un copil, faptul ci este supradotat Coeficientul intelectual fost crticat adesea, deoarece nu tine cont de personalitatea global’ a subiectului si pentru ci rezultatele determindrié lui pot fi influentate de mediul sociocultural al copilului, de reactia sa afectiva fat de examinator etc. Acesta trebuie deci si fie completat cu alte teste, in special cu teste de personalitate ca cel al lui Rorschach COHLEE. Parte 4 urechii interne destinaté audit. SINONM: meicul Cohileca este portiunea anterioaré labirintului, cavitate inclusa in sténcd (partea intend orizontald a osului temporal). Ea se afd astel in legaturd cu vestibulul, portiunea posterioard a labirintului responsabil de echilibru COLAGEN,. Proteind responsabili de coeziunea fesuturilor, cea mai abundenti a corpului uman. PATOLOGIE. Unele boli sunt caracterizate printr-o for- ‘mare anormali de fibre de colagen, care invadeaz’ atunci organismul intr-o manier’ difuza si provoacd bolile numite conectivite, altidaté denumite colagenoze, Aga este, de exemplu, cazul cu sclerodermia, care se manifesta printr-o ingrosare fibroasd a pieli UTILIZARE TERAPEUTICA. in dermatologic, colagenul din pomezile si din cremele cosmetice neputnd patrunde in grosimea piel, eficacitatea sa terapeuticd n-a fost inca dovediti. Injectiile intradermive de colagen bovin suntCOLAGENOZA utilizate adesea pentru a face sii dispari ridurile, Atunci trebuie sd se tind cont de contraindicatii (eventuale ulergii, boli autoimune etc) si sd se realizeze teste prealabile (doziiri de anticonpi sangvini, teste cutanate). Rezultatul este adesea satisf¥cdtor dar foarte tranzitoriu, rar cu o valabilitate mai amare de 12 luni COLAGENOZA, ~ ConectiviTA. COLAGOG. Medicament destinat provocitii unei goiri a veziculei biliare in intestin. = COLANGIOGRAFIE. Examen radiologic care permite vizualizarea veziculei sia ctilor biliare Se deosebesc mai multe tipuri de colangiografie, in functie de modiul de opacifiere wtilizat 1 Colangiografia intravenoasa. O colangiografic intra- ‘venoasi se face in sala de radiologie. Pacientul este lungit, pe pat, i se injectewz’ produsul de contrast prin perfuzie in antebrat si, la sfargitul perfuziei, se realizeazi o serie de clisee. Examenul dureazi uproximativ 0 or 1 Colangiografia retrograda. O colangiografie retrogradi necesito spitalizare si o anestezie general usoard, ne- adormind total pacientul. fn timpul examenului, medicul introduce un fibroscop in gura pacientului, il face si finainteze pani in duoden. Apoi, medicul impinge prin conductul fibroscopului un cateter fin care ajunge pana la orificiul de imbinare duodenal a coledocului si eanalului pancreatic al lui Wirsung (la nivelul ampulei tui Vater) ce fi permite si injecteze un produs de contrast in ciile biliare si in canalul pancreatic si s4 vad imagines lor pe tun ecran, Apoi se fac mai multe cligee, care se developeaza pe loc pentru a repera vreo eventual’! anomalie, ca de exemplu prezenta calculilor, si a trata imediat. Dupa examen, pacientul rimane sub control medical riguros la spital timp de una pani la treizile si primeste un tratament antibiotic pentru a preveni riscul de infectie ® Colangiografia transhepatica. O colangiografie trans- hepaticd necesité o spitalizare si se practic in sala de radiologie. [naintea examenului ,se administres2 un medi ‘cament calmant pacientului care se afla lungit pe pat s dria i se injecteaz un produs anesteziant la inaltimes catului inainte de a realiza 0 punctie a cdilor biliare cu ajutorul unei seringi, Atunci cand bila apare usor, aceasta indic& faptul c& acul de punctie este bine plasat in canalele bitiare, produsul de contrast este injectat si sunt realizate mai multe cligee si developate imediat. Acestea precizeazi natura si localizarea obstacolului, iar medicul poate pune un cateter pentru s permite drenarea bilei, Examenul dureazt aproximativ 0 ori COLANGIOM. Tumori a ficstului,constiuité din canale al clror aspect aminteste pe cel al canalelor biliare Un colangiom poate fi benign, dar cel mai des el este ‘malign. Colangioamele maligne, sau colangiocarcinoamele, afecteazi in jumatate din cazuri un ficat sinitos, spre deosebire de hepatocarcinoame. care constituie cel mai des, 126 complicatia unei citoze. In formele localizate, este posibilé ablutia chirurgicala COLANGITA SCLEROZANTA. Afectiune cronica inflamatorie si fibrozanti a cdilor biliare intrahepatice extrahepatice. Nu exist un tratament specific al boli. Daca aceasta atinge un stadiu avansat, poate fi propus un transplant hepatic. COLAPS CARDIOVASCULAR. Cidere severi presiunii arteriale sistolice (maxima) sub 80 milimetti coloand mercur Asociat in mod obignuit cu existenta unui puls slab rapid, un colaps cardiovascular este consecinta unei proaste functionari a muschiului cardiac, unei diminuari a Volumului sangvin, unei infectii grave sau unei hipotonii vasculare responsabile de 0 vasodilatatie. important Davi un colaps vascular se prelungeste, upare o stare de 0c, 0 adevaratd insuficienté circulatorie acuté. Acest tip de rau necesita deci o spitalizare de urgenté si miisuri de reanimare, precum si un tratament al cauzei COLECISTECTOMIE. Ablatic 4 veziculei biliare INDICATIL O colecistectomie este indicati, in principal, in caz de litiaza veziculard (prezenta unuia sau mai multor calculi in vezicuta biliar8). De fapt, in absenta tratamentului chirurgical, si uneori chiar brusc, calculi pot avea complicatii precum o colecistiti (inflamatia veziculei), un pio- colecist (infectie supurata), chiar 0 colic& hepatic’ (durere _acuti provocati prin migrarea unui calcul in canalul coledoc, care conduce bila in intestin), urmat& uneori de un icter sau de o pancreatiti (inflamarea pancreasului). TEHNICI. Pot fi intrebuintate doui tehnici chirurgicale pentru indepirtarea veziculei biliare si pentru prevenirea sau tratarea acestor complicati Tehnica clasicl se bazea7 pe laparatomie, adicd pe incizarea abJomenului, cel mai des chiar dedesubtul ultimelor coaste din dreapta, Operatia dureaza intre 60 si 90 de minute si necesita 0 spitalizare de 4-5 zile Complicatile sunt foarte rare. ‘A doua tehnic& chirurgical’, prin celioscopie, consti in Vizualizarea cavititii abdominale cu ajutorul unei mici incizii in ombilic, prin care s-a introdus un tub optic legat la o camer de luat vederi, cu ecran video. Alte inciaii abdominale permit introducerea unor instrumente adaptate specific acestui tip de chirurgie. Dupat sectionarea arterei sale, vezicula este desprinsi de ficat si apoi extras& prin incizia ombilicald. Aceasté tehnicd nu necesiti decat 0 spitalizare de una pang la tre zile si antreneaza mai putine dureri postoperatorii decat tehnica clasic’. Totusi,riscul de gee este mai ridicat decat la tehnica laparoscopic’. COLECISTITA. Inflamatie a veziculei biliare Ocolecistité este consecinta unei inflama infoctii bacteriene a veziculi biliare. Cea mai frecventi este127 colecistta litazicd,legatd de prezenta calculilorin vezicula biliard, dar existé si forme fara litiaza SIMPTOME. 0 colecistta se manifests prin dureri de voici hepatica localizate in regiunea subhepaticd, care blochewi inspiratia profunda si sunt exacerbate prin palpare, Greturile si vomele sunt frecvente. Un sindrom infectios (febra. cres {erea numarului de globule albe) este prezent intotdeauna, TRATAMENT. Colecistectomie (ablatia veziculei) este indispensabild, prin metoda chirurgicalé traditional sau prin celioscopie. Operatia este realizata adesea dupi citeva zile de antibioterapie. Ghesta pusi pe ventru poate calma durerile. COLECTAZIE. Dilatatie acuti, partiald sau tot colonului, ca urmare a prezentei gazclor COLECTOMIE. Ablatic chirurgicalé « colonului sau 4 unuia dintre segmentele sale. INDICATI.O colectomie este practicati in cazul atingeritor tumorale benigne (polipi) sau maligne, sau pentru atingeri infectioase (diverticula) TEHNICA. Colectomia poate fi totala sau partial: colonul drept (cel vertical, care urmeazi dup’ intestinul subtire), transversal (orizontal ntre colonul drept si cel sting), sting (Vertical, care se continua cu rectul). Dupi ce colectomia propriu-zisi a fost efectuatd, chirurgul dispune de dowd tehnici pentru a termina operatia, anastomoza sau colostomia win cazul anastomozei el restabileste imediat continuitates digestiva, punand cap la cap cele dou bucati de intestin rimase. @ hn cazul colostomiei, chirurgul fixeazi orificiul tubului digest pe peretele anterior al abdomenului constituind un anus artificial. Colostomia este utilizaté ori de cdte ori anastomoza imeiati este imposibil, fie pentru cd segmental din aval al colonului este obliterat (de exemplu, din cauza une invazii canceroase), fie pentru c& peretele intestinului nu este suficient cicatrizat pentru a permite o suturi far risc. Ea poate fi definitivs sau urmati ulterior de o anastomoza. COLECTIE, Acumulare de lich fiziologic sau patologic (singe, puroi etc.) intro cavitate a organismului COLEDOC (canal). Portiunes terminal a cali biisre principale, ‘Canalul coledoc ia nastere la confluenta canalului cistic, care vine de la veziculs biliar, cu canalul hepatic, pornit din fcat, Else termina in duoden dup’ ce s-a unit cu canalul pancreatic al lui Wirsung in ampula lui Vater COLESTEROL Canalul coledoe poate fi sediul unor calculi sau tumori. El poate fi comprimat de cdtre tumori, indeosebi de cancere ale capului de pancreas. COLEDOCOTOMIE. Deschidere sau sectionare a canalului coledoc, practicata cel mai des pentru evacuarea caleulilor. O coledocotomie se practical adesea in acel ‘0 colecistectomie (ablatia veziculei biliare). imp cu COLERETIC. Medicament destinat cresteri secretiei de bila COLESTAZA. Diminuarea sau oprirea secretiei de bili. DIFERITE TIPURI DE COLESTAZA Colestaza extrakepatica este 0 stagnare a bilei in canalele situate dedesubtul hilului ficatului. Cauzele cele mai frecvente sunt calculi coledocului, cancerele de pancreas, de coledoe si de fieat © Colestaza intrahepatica este 0 stagnare a bilei in caile biliare situate in interiorul fieatului. Cauzele cele mai frecvente sunt cancerele, hepatitele acute sau cronice § citozele. SIMPTOME SI SEMNE. Principalele semne sunt un icter situn prurit (mancarimi), desi existi colestaze si fir icter Absenta acizilor biliar in interiorul aparatului digestiv se traduce printr-o diaree grisoasi si printr-un deficit de vitamine neasimilate. Lipsa bilirubinei in wubul digestiv provouci o decolorare a scaunelor. DIAGNOSTIC. Testele biologice hepatice (dozarea ele- meniclor de origine hepatica din plasma sangvina) arat& o cerestere unor enzime ca bilirubina. Ecografia permite rea permeabilitatii cZilor biliare gi decelarea unui eventual obstacol verifi TRATAMENT. Cel mai des este chirurgical; cand cauza este extrahepatica, vizeaza restabilirea scurgeriibilei din ficat spre duoden. El este, in principiu, medicamentos atunci ccind cauza este intrahepatica. COLESTEATOM AL URECHII MEDII. Tumori benign « urechii medii, localizatt cel mai des la csuta timpanului Colesteatomul este format din celule epidermice. El tinde si se dezvolte foarte lent, invadand si distrugénd urechea medie, apoi urechea interna; el poate antrena 0 surditate completi. Ablatia chirurgicald este singurul tratament al colesteatomului. Sunt posibile recidivele. COLESTEROL. Substanti lipidica,sintetizati in principal, de citre ficat plec’nd de la o alti substanta, acetilcoenzima A.COLESTEROLEMIE Principalele surse alimentare de colesterol sunt gil- benusul de ou, méruntaiele, produsele lactate, curnea si pestele In organism, colesterolul intra in constitutia celulelor, ficind parte, de exemplu, din structura membranei lor. El ‘mai intervine in mai multe metabolisme: pe de o parte, el este punctul de plecare al sintezci hormonilor (corticosteroizi, in particular) in glanda suprarenali si in ovar: pe de alti parte, el este transformat de cite ficat in aciz biliar, aruncati in intestin impreund cu bila si indispensabili digestii lipidelor. PATOLOGIE. Lipidele precum colesterolul si trigliceridele sunt transportate in snge, asociate proteinelor, adic sub forma de lipoproteine. Printre acestea, LDL (lipoproteinele de mic densitate) sunt deosebit de bogate in colesterol, find susceptibile si se depund pe peretiiarterelor;steroscleroza este, de fapt, o atingere a acestor artere prin exagerarea acestor fenomene. Invers, HDL (lipoproteinele de densitate mare) indepirtewzi colesterolul de peretele vaselor sil duc in ficat, care fl poate reutiliza. -> COLESTEROLEMIE, DISUPIDEMIE, HIPERCOLESTEROLEMIE COLESTEROLEMIE. Nivel al colesterolului in sange. Colesterolemia este unul dintre indicator riscului de aterosclerozi. Valorile normale (de la 5,2 la 6,5 milimoli pe litru, aproximativ, sau dup unitatile vechi, de la 2 1a 2,5 grame pe litru) cresc cu varsta. ~* HIPERCOLESTE- ROLEMIE COLIBACIL. + EscHenicnia cou. COLIBACILOZA. Afectiune urinari sau digestiva cauzati de un colibaeil (Escherichia coli), indiferent de manifest Colibacitul este o enterobacterie (bacterie prezenta in flora naturali a tubului digestiv) COLICA, 1. Care se referi la colon. 2. Durere spasmodic’ legati de distensia tubului digestiv, a canalelor glandulare sau ale cailor urinare. Colicile biliare sau hepatice sunt legate de blocarea ccanalelor de citre calculi; colicile intestinale sunt provocate fie de 0 iritatie produsa de o gastroenterit sau de o coliti, fie de 0 ocluzie intestinal’, De asemenea, existé colici pancreatice, cauzate de obstructia canalului lui Wirsung, gi salivare, datorate unei litiaze Colica se traduce prin repetarea paroxismelor dureroase foarte violente, intretdiate de perioade de acalmie. Ea poate si fie insotit de greturi si de jend respiratorie (colicile biliare sau hepatice), de agitatie si de vome (colicile nefretice) Colicile sunt tratate prin administrarea de analgezice gi de antispastice. Ele impun ciutures cauzei obstructive (calcul, cheag), care poate fi tratati prin extractie 128 COLICA NEFRETICA, Durere wcutd si violentt in regiunea lombard, datoratd unei obstructi acute a ureterei, antrendnd o dilatare bruscd a cdilor urinare in amonte de obstacol. CAUZE. Cel mai des, 0 colic nefreticd este consecinta migririi unui calcul care obstrueaz, complet sau nu, fie bazinetul, fie uretera SIMPTOME $I SEMNE. Colica nefretica se traduce printr-o durere violent, care debutea74, cel mai des, teptat, intensificdndu-se rapid si evoluand prin paroxisme foarte violente, rapid devenite insuportabile, fird a se gsi vreo pozitie in care durerea se calmeazi. Durerea are un traiect deosebit,caracterstic acest tip de afectiune: ea inconjoard flancul si se propagd in jos, coborind spre organele genitale externe. Cnd obstacolul este situat jos in ureter, pacientul se plinge adesea de tulburlri mictionale care se traduc prin nevoia frecventi de a urina fard emisie de urind to ‘TRATAMENT. Cuprinde tratamentul durerii si, in unele cazuri, extragerea calculului Tratamentul durerii este o urgent’, fiind vorba de 0 afectiune greu de suportat si care poate dura ore. El consti ‘n suprimarea oricdrei biuturi sau in oprirea unei eventuale perfuzii, cresterea cantititii de uriné agravand sau per- petuand durerea prin cresterea dilatatiei in amonte de ‘obstacol. Aceasti masurd se asociaz’ prescrierii de analgezive si de antispastice sau de antiinflamatoare. W Extractia calculului mu este intotdeauna necesari. De fapt, acesta este adesea expulzat de la sine si gist in urind Extractia este necesari in caz de durere persistent — se vorbeste atunci de o colicd nefreticdhiperalgic’ — in pofida administririi de analgezice, sau, cand colica nefretica este aasociatd une infectiiurinare febrile, din cauza riscurilor de septicemie in absenta unui tratament; in acest caz, extractia este asociatiadministrarii de antibiotice. + LIMAZA, LitoTRIPsie COLICA UTERINA. Contractie uterind ce survine dup nastere, care este destinatd evacuirii lohiilor (sangeririle uterine). Colicile sunt cu att mai dureroase cu cat femeia a avut ‘mai multi copii. Ele dureazi de ta doua la sase zile, sunt exacerbate de suptul mameloanelor in timpul hrinirii la sin, dar sunt usor de calmat cu antispastice. COLINERGIC, -A. Substanti care creste sau care imitd actiunea acetilcolinei. SINONIM: parasimpatomimetic(a). Colinergicele favorizeaz& actiunea sistemului nervos parasimpatic, in particular bronhoconstrictia, precum gi comanda nervoasi a muschilor scheletului Medicamentele colinergice au diferite indicat nie, glaucom) si sunt prescrise pe cale oral, injectabila sau localé (colire). Ele sunt contraindicate in caz de astm si de bboula lui Parkinson, Colinergicele provoac’ adesea dureri abdominale, greturi, diaree, o incetinire a ritmului cardiac.129 COLINESTERAZA, Enzima capabild si inhibe actiunca unui neurotransmititor, acetilcolina, SINONIM: acetilcoli- nesteraza COLIR, Solutic sterilé instlatd sub formi de pictituri in sacul conjunctival inferior pentru a produce un efect asupra ochiului Colirele sunt constituite dintr-un principiu activ dizolvat fn api distilata, acestei solutii, ulterior diluate cu ser fiziologic, addugdndu-i-se un antiseptic, iar in final conditionate in flacoane sterile. Dupi deschiderea flaconului, pistrarea se va face intr-un loc rece, la adapost de lumina si solutia va fi utilizata in urmatourele 15 zile, Produsul este instilat in golul pleoapei inferioare si difuzeazd in interiorul ochiului prin cornee. COLITA, Inflamutic acuta sau cronic’ a colonului Termenul de coliti acoperé un numa foarte variat de afeetiuni, cu exceptia tumorilor i malformatilor colonului CAUZE 0 colita acuta poate avea 0 origine infectioasa (bacterian’, virald sau parazitara), medicamentoust (laxative iritante, tratament prelungit cu antibiotice), poate fi con- secinia unei radioterapii sau unei ischemii (insuficient& cireulatorie a peretelui intestinal) WO colita cronica are adesea 0 cauz necunoscuti si apare {n cursul unor afectiuni ca boala lui Crohn sau tectocolita hemoragic SIMPTOME $I SEMNE, Colita se traduce, in principal, printr-o diaree, asociatdé sau nu cu dureri abdominale, DIAGNOSTIC $I TRATAMENT. Diagnosticul se bazeazi pe coloscopie, care permite, de altfel, si se efectueze 0 biopsie pentru a ciuta 0 cauzi bacteriologicd sau virala a colitei si ai preciza caracteristicile histologice. Coloscopia este insd contraindicati in caz de colit’ grava, de sigmoiditét diverticulard si de colitd ischemic’ evoluata. Tratamentul este cel mai adesea medicamentos (antibiotice pentru colitele infectioase, corticosteroizi pentru boala lui Crohn si pentru rectocolita hemoragic&), uneori chirurgical in cursul sigmoiditelor diverticulare sau postradioterapice. COLOANA VERTEBRALA. ~ Raiis sau RacHS. COLOBOM. Malformatie congenital ochiului constind dinw-o fant cate poate fi Jocalizati le nivelul irisului, coroidei, nervului optic si/sau pleoapei superioare. COLON, Parte a intestinului, incepand de la valvula lui Bauhin (sfargitul intestinului subtire) si termindndu-se la rect, care elaboreazi si vehiculeaz’ materille fecale SINONIM: intestin gros. Colonul primeste alimentele; el exercité o functie mec nicd (stocare si amestecare) si este sediul fenomenelor de COLONULUI absorbtie (el primeste aproximativ 15 litt de apa pe zi, din re absoarbe aproximativ 90%) si de digestie (asigurata de cite flora bacteriand). Aceste procese metabolice sunt ‘nsotite de o producere de gaze si sfarsese prin constituirea seaunelor PATOLOGIE. Colonul este sediul diverselor afectiuni, inflamatorii (colite), tumorale (polipi, adenocarcinoame) si mecanice (volvulus, sau torsiunea unei anse intestinale). Colonul poate fi prea lung (dolicocolon) sau prea larg (megacolon) COLONIE. Grimadé de bacterii identice provenind din aceeasti celula bacterian’ COLONULUI (cancer al). Cancer care atinge colonul, ccel mai des sub formi de carcinom. CAUZE. Riscul de cancer de colon este mai ridicat la persoanele predispuse genetic la polipi intestinal, la cei ccare au antecedente personale si/sau familiale de polip sau de cancer colic, sila cei care suferd de o colita inflamatorie veche. Alti factori de rise intervin, in particular, in regimurile alimentare sdrace in fibre. SIMPTOME SI SEMNE. Cancerul de colon se prezinti sub forma unei tumor ulcerate si/sau inmugurite, putind antrena 6 ingustare a cavititii colonului. El se traduce prin semne digestive: modificiri recente de tranzit, dureri abdominale persistente, singerare digestiva, si prin sernne extradiges- tive: anemie, febri, alterare a stiri generale. El mai poate {i pus in evidenté printr-o ocluzie intestinali sau cu ocazia aparitie unor metastaze, in particular la nivelul fieatulu TRATAMENT. Acesta consti dintr-o colectomie partial (ablatia portiunii atinse a colonului, apoi restabilirea continuitatii), asociaté cu o ablatie de vase si de ganglioni din apropiere si completati in unele cazuri print-un tratament ‘medicamentos chimioterapic. Acest supliment permite si se diminueze in mod semnificativ numérul de recidive ale boli canceroase. in cancerele rectului inferior, ablatia parti bolnave este urmati de 0 colostomie, erearea unui anus artificial PREVENIRE. Se bazeaz mai ales pe un diagnostic precoce al boli si pe depistarca sirezectia polipitor, ei fiind adesea cei cure stau Ja originea cancerului. Identificarea recenti a _genei rispunzitoare de ceu mai frecventé dintre polipozele intestinale famitiale reprezinta astizi o mare speranti pentru aceasti prevenire, Detectarea prin cautarea singelui in scaune cu ajutorul unui fest, Hemocult, este, de asemenea, in studiu pentru efectuares unui screening la nivel de populate COLONULUI (tumord a). Tumori localizati pe colon. “Tumorile benigne de colon sunt foarte frecvent gi iau cel mai des forma de adenoame (polipi), mai rar cea de leiomioame, lipoame yi angioameCOLOPATIE Polipii fac obicctul unei depistiri la subiectii cu rise (antecedente personal si familiale) si al unei ablati siste- ‘matice, deoarece unii constituie leziuni benigne precanceroase. -* COLONULUI (cancer al) COLOPATIE. Orice boul’ 4 colonului COLOPATIE FUNCTIONALA. Tulburare de func tionare a colonului, de origine necunoseuti, fard leziune organic decelabil’. SINONIM: sindrom al intestinului iritabil Colopatia functional’ este deosebit de rispandité. La originea afectiuni exist probabil 0 anomatie a functiondi neuromusculare a colonului si intestinului subyire; starea psihologic’ a pacientului are si ea o important, SIMPTOME SI SEMNE. Colopitia funetionali se raduce prin dureri de tip spasmodic localizate pe traiectul colonulu prin tulburdri ale tranzitului intestinal (constipatie, diaree, alternanta celor dou’), in sfarsit, prin dificult la defecare Ex este frecvent asociati cu o balonare abdominal. Nu apare nici febra, nici vreo atingere a stirii generale DIAGNOSTIC. Diagnosticarea este adesea limitaté la 0 cexaminare clinica. Examene complementare, cu explorarea colonului sau a intestinului subtire, nu sunt prescrise deci daci examinarea clinicd este echivocd sau daci exist un rise de tumor a colonului: apa antecedente personale sau fariliale, v ia recenti de tulburiti, std avans: ‘TRATAMENT. Acesta se bazeazii in parte pe respectare unei bune igiene alimentare: regimul trebuie si fie usor diversificat si sé contind multe fibre alimentare. Medi camentele, antispastice contra durerii, antidiareice, anti- constipante, sunt prescrise cu parcimonie, de o manier’ discontinud. Pacientului trebuie sa i se explice cd tulburarile sunt benigne si nu comporté nici un rise de complicati COLOPEXIE. Fixare chirurgicald a colonului pe peritoneul parietal. COLOPLASTIE. Operatic chirurgicald avand drept unul din rezultate modificares formei si functiei colonului COLORANT. Substanti coloratd natural sau sintetis adugati unui aliment pentru a-i imbunatiti prezentarea Utilizarea colorantilor ca aditivi alimentari este regle- rmentatd sever: colorant nocivi (uni dintre ei sunt b&nuiti cl ar avea actiune cancerigent) sunt interzisi; colorant a ror inocuitate este testatd sunt limitati le foarte mici ccantitti, Unele persoane totusi, in particular copiti. absorb ccantititi masive de produse de cofetétie sau de bauturi colorate industrial, cazuri in care nu se cunose exact cconsecintele unui astfel de consum, ~* ADITIV ALIMENTAR 130 COLOSCOPIE. Examen care permite explorarea intregii mucoase a colonului sau a unei parti din ea si, in anumite cazuri,a ultimei anse a intestinului subtie. Coloscopis permite cercetarea cauzei de diate, de singerare digestiva, de dureri abdominale si diagnosticarea unui polip sau a unui cancer al colonului; ea mai permite si supravegherea pacientilor care au fost operati de un cancer al colonului sau al rectului, Se poate, in timpul examenului, si se practice o polipectomie (ablatia polipului) si o prelevare biopsica in scopuri de diagnostic Coloscopia necesiti, in general, o scurtt spitalizare gi poate si fie practicati fir anestezie sau sub 0 anestezie generala ugoard. Tnainte de examen, colonul pacientului este total curktat prin ingestia, cu o sear fnainte de examen, a unei diete lipsite de fibre si prin absorbtia in doi timpi seara dinainte si in ziua examenului) a 4 litri de solutie special: aceasta provoaci o diaree {n timpul examenului, pacientul este lungit pe pat si, dac examenul coloscopie se face sub anestezie, i se inje teazii un anestezic into ven’ « antebraqului.. Medicul efectueaza un tugeu rectal, apoi introduce in anus un colascop, un lung tub flexibil dotat cu fibre optice, unele conducdnd lumina, altele trimitand imaginea pe un ecran video sau printr-un ocular, Coloscopul inainteaza in colon datortd unei insufliri de aer. Examenul dureazi aproximativ 30) de minute. Pacientul rimane sub supraveghere medical timp de 3 ore dupa examen EFECTE SECUNDARE. in timpul examenului practicat sub anestezie, insuflarea de aer necesartinaintirii colo- scopului este uneori dureroasa, Perforarea, foarte rar, este singurul accident grav. Acest risc impune examene foarte prudente in caz de colon patologic (coli ulceroasi, diver- ticuli). Ablatia unui polip poate antrena, in mod exceptional, o hemoragie. COLOSTOMIE, imbinares chirurgicalé a colonului la nivelul pieli, constituind un anus artificial, temporar sau definitiv. Colostomia consti in erearea unui orif prin care materile fecale se golese in parte satu in loc sé fie evacuate prin anus. Existd dout feluri de colostomie, lateralé si terminali. Colostomia laterala consti in crearea unui orificia in peretele colonului si fn fixurea acestuia Tao incizie cutanatt Aceasté derivatie, in general temporard, este practicati ca ‘ratament de urgent a unei ocluzii intestinale (intreruperea tranzitului), in amonte de intrerupere. 1 Colostomia terminala este practicaté ca urmare a unei ablatii chirurgicale complete a colonului. Orificiul seg- ‘mentului in amonte este deschis la nivelul pielii. In operatia Jui Hartmann, colostomia este provizorie: segmentul in aval al colonului, constituit din rect si din anus, fiind p&strat, restabilirea continuitiitcolice va fi posibilé intr-un al doilea timp. in alte cazuri, colostomia este definitiva, deoarece131 segmentul din aval a fost scos, din cauza unui cancer, de exemplu, Dupi 0 colostomie, strangerea materiilor fecale si a gazelor se face intr-0 pungd. Aceasta, fixati de piele la nivelul lancului sting print-un sistem adeziv, este schim- bati la fiecare golire a intestinelor. Aceste goliri au loc in mod spontan, de una-doud ori pe zi. Dar pacientul poate péstra un anumit control, pe de o parte datorité unui regim alimentar, iar pe de alti parte prin trezirea devreme ddimineata pentru a evita evacuarea in timpul zilei. Exists ‘o mare varietate de materiale, discrete, etange la materi si la mirosuri, neiritante. Dupd ce a deprins, in general in rmediul spitalicese sau print-o asociatie a bolnavilor de acest fel, modul de a se folosi de avest sistem, pacientul poate si-si manipuleze singur punga. Multe persoane colostomi- zate. in pofida constrangerilor si dificulttilor psihologice de la inceput, duc o viaé sociald, familial’ si sportivi normal’. > ANUS ARTIFICIAL, STOMIE. COLOSTRU. Lichid gilbui secretat de glands mamari fn primele zile dupa nastere, inainte de aparitia secretiei lactate COLOCTOMIE. Deschiderea chirurgicald a peretelui colonului, cu scopuri disgnostive sau terapeutive. COLPECTOMIE. Inierventie chirurgicald constind in indepirtarea unei parti a vaginului,atunci cand acesta este relaxat (slabit), Colpectomia este o interventie practicat& mai ales in caz de prolaps genital (cdderea vaginului sia uterului) COLPOCEL. Relaxare cu prabusire a peretilor vaginului, Un colpocel este, in principal, de origine traumatic’, legat de o nastere dificild, El se asociazd aproape intotdeauna ‘aun prolaps (coborarea organelor). Un colpovel al peretelut anterior al vaginului este insofit, in general, de un cistocel (coborirea vezicii). Un colpocel al peretelui posterior antreneazii cel mai des un rectocel (coborire rectului). Colpo- celul se manifesti printr-o senzatie de greutate pelviani, uneori cu o incontinenté urinar’ ‘Tratamentul chirurgial se face daci este posiil prin ctile naturale. COLPOCISTOGRAFIE. Examen radiologic ve permite cexplorarea unui prolaps (cobordrea unui organ) la femeie, DESFASURARE. Examenul se desfaiyoaré in sala de radiologie. Pacienta este lungité pe masa de examinare, in pozitie ginecologica, cu genunchii indoiti. Vaginul, uretra, vezica §i rectul sunt opacifiate prin injectarea de produse de contrast in cdile naturale, Masa de examinare este apoi basculatt astiel incdt si permite luarea de clisee in pozit {npicioare. Sunt luate dou clisec, primul in efortde retinere (contractie musculari maxima), al doilea in efort de pro pulsie (extensie muscular maxima) COMA EFECTE SECUNDARE. in zilele care urmeazi exa- ‘menului, pacienta poate resimti usoare arsuri la mictiune, din cauza introducerii sondei in canalul uretral; acestea dispar de la sine, COLPOHISTERECTOMIE. Ablatic chirurgicali a uterului sia pirti superioare a vaginului O colpohisterectomie este practicati mai ales in tratamentul cancerelor genitale (adenocarcinom endometral; adenocarcinom sau carcinom epidermoid al colului uterin), ddar ea mai este indicatdsi in unele cazuri de prolaps genital (coborétea vaginului si uterului). COLPOPERINEORAFIE. Operatic chirurgicalé ce urmireste si redea vaginului si perineului forma, pocitia si dimensiunite lor normale dupa o rupturd sau dup’ un prolaps (cobordre a organelor). COLPOSCOPIE. Examen al vaginului si al colului uterin cu ajutorul unui colposcop (lupa binocular’ fixata pe un specul) INDICATI. Colposcopia este un mijloc de diagnostic gi de supraveghere indispensabil pentru toate patologiile colului uterin; ea di posibilitatea de a se detecta eventualele leziuni, benigne sau suspecte de malignitate, dea se efectua prelevari biopsice, de @ practica tratamente (utilizarea laserului sau conizatia cervicala). TEHNICA $1 DESFASURARE. Dupi ce s-a realizat depirtarea peretilor vaginului cu ajutoral unui specul, medicul efectueazd un prim examen al tesuturilor. Apoi el aplicl 0 solutie de acid acetic, care face si apars leziunile precanceroase, Daci este necesar, el practicd 0 biopsic a {esuturilor necolorate Cea mai bund perioad’ pentru efectuarea unei colpo- copii se situeazi inte a 8-a sia 14-a zi aciclului menstrual, perioadd in care colul este cel mai deschis. Acest examen nny are nici un efect secundar, chiar si in cwzul unei sarcini. COL UTERIN, ~ UreR, COL UTERIN (cancer de) ~> Urer (cancer de) COLUTORIU, Preparatia medicamentoasd destinati a fi aplicaté pe mucoasele cavitatii bucale Un colutoriu, in functie de compozitia sa, poate fi antiseptic, antibiotic, anestezic sau de o alt naturi. COMA, Alterare total sau partiald a starii de constient’. CAUZE. O coma poate fi consecinta leziunilor cerebrale de origine vascular, infectioasa, tumoral sau traumatic& (edem, hemoragie sau contuzie cerebral). Ea poate rezulta si dintr-o oxigenare cerebral insuficienté (insuficient circulatorie, asfixie, intoxicatie cu oxid de carbon), poate fi cauzati de o criz& de epilepsie, de o intoxicatie a tesuturilor cerebrale (intoxicatie medicamentoasa, alcoolica,COMA DEPASITA supradoza de drog), de © boli metabolic’ (encefalopatie respiratorie sat hepatic’. acidocetoza diabeticd, hipoglicemie) sau endocrina (com’ mixedematoas’) DIFERITE TIPURI DECOMA. Se disting mai multe tipuri de coma dup’ intinderea alterarit functiilor de relatie. Un subject poate intra in coma de oricare stadiu. Primele studi (1 si 11) sunt mai usor reversibile daca este suprimata eauza comei. Dac nu, aceasta se agraveaza pan’ la stadiul 1V, care este ireversibil 1 Stadiul 1, sau coma vigita, este caracterizat prin reactii de desteptare 4 subicctului atunci end este supus unei stimuliri dureroase (deschiderea ochilor, bombinituri) 1 Stadiul 11 se manifesti prin dispariia capacitiii de desteptare a subiectului, Reactiile motorit persisti totusi, ca retragerea unui membra atunci cand este ciupit; reactiile sunt cu atat mai putin adaptate ta stimuli cu e@t tulburarea este mai grav Stadia! IH, sau coma carus, este caracterizat prin dispatitia oricaror reactii motorii si prin aparitia tulburitilor oculare (migeiti asimettice ale ochilor) si vegetative, indeosebi respiratorii, care pot eauza decest] prin anoxie (suprimarea aportului de oxigen pentru tesuturi) © Stadiul IV, sau coma depasita, defineste mourtea cerebral deci moartea bolnavului DIAGNOSTIC. Examenul neurologic permite si se aprecieze profunzimes comei. Trascu electioencefalo- ‘gramei indicd reactivitatea subiectalui la stimuli TRATAMENT. Un bolnav in com trebuie si fie spitaizat de urgent. Independent de ratamentul eauzei, cind aceasta este posibil, este necesar 0 supraveghere foarte stricta a subjectului cu scopul de « veghca la mentinere funetiunilor sale vitale: respiratie (oxigenarea si, adesea, ventilatia asistatd) gi circulatia sangyina (rehidratarea, lupta impotriva colapsului). Bolnavul este hrinit artificial prin perfurie, chiar prin sonda digestiva. ingrijirile medicale vizeaza prevenires complicatiilor zicutului lt pat (escarete). pro- tcctia ochilor etc. Trutamente medicale specifice permit sa se lupte contra edemului cerebral, si se previni sau SX se trateze crizele convulsive si si se previné complicatiile tromboembolive cu ajutorul unui tratament anticougulant PROGNOSTIC. Un subicct poate riméne into coma profunda timp de mai multe luni, chiar mai multi ani, cu 6 activitate corebralii slabi sau imperceptibild (starea vegetativa cronica). In schimb, orice leziune a trunchiului cerebral provoaci o alterare a funetilor vitale (respiratie, indeosebi), conducdnd cel mai des la 0 coma de} COMA DEPASITA, Stare de moarte cerebrald caracterizati prin oprirea definitiva a tuturor funcfiilor creicrului si trunchiului cerebral, cu persistenta actvititi cardiaee SINONIM: moarte cerebrala. 132 Oprirca defintiva a activititii cerebrale este atestaté prin oui electroenvefalograme plate care au fost practicate la un interval de cateva ore. Spre deosebire Ue starea vegetative cronicd, coma depasitd este ireversibila. Oprirea cardiac’ defini Dac este avuté in vedere 0 prelevare de organe, este continu reanimarea pentru a mentine vitalitatea orgsnului (sau organelor) de transplantat a survine in edteva ore sau cdteva zile. COMEDON. Leriune clementardé a foliculului pilosebaceu caracteristicd acneei Un comedon rezulté din obstructia canalului unui folicul pilosebaceu, care poarté un fir de pir si care drenewzi sebumul, secretia glandei sebacee, Atunci se formeaz un dop de keratind (proteing a epidermului) si de sebum, care dilatd glanda subiacent@. Comedoanele sunt amplasate mai ales pe frunte, pe nas, pe abraji, pe spate si pe piept. Aparitia lor este favorizaté de cildura umeda, de 0 configuratie sirimta a canalelor care dreneazd secretile sebacee, de ciclul menstrual, de anumite materii grase. Se pot deosebi comedoanele inchise sau punctele albe, microchisturi albicioase, si comedoanele deschise sau punctele negre, care formes miei noduli ce au deasupra un orificiy negra si dilatat; cconficutul lui este o materie alhi si densa. TRATAMENT. Scoaterea manual « comedounelor fird asepsic prealabild este nerecomandabili, deourece ea poate provoca o infectie a foliculului, Este recomandabil ise spele piclea cu grifi folosind un spun nealealin sis se fac un tratment local sau general activ fat de hiper- keratozi, in particular cu retinoide COMISUROTERAPIE, Operstc chirurgicald destinati Lirgirii unui orificiu cardiac pentru a separa valvele anormal sudate intre ele. COMOTIE CEREBRALA, Zuruncinare a ansamblului creierului in cursul unui traumatism al craniului, care duce la 0 coma provizorie O comotic cerebral nu se traduce, in afara comei, prin nici un semn clinic: nici clectroenvefalograma, nici scano- _grafia mu cele o leviune, Coma ineeteaza dup un interval Uc timp, mergind de la edteva minute la citeva zile, Totusi, chiar in formele de foarte scurta durati, este recomandabil un examen medical imediat cu seopul de a depista 0 even- ‘ual snomalie cerebralii mai gravai (hematom, de exempl), COMPATIBILITATE SANGVINA. Posibilitate de ‘4 amesteca singele unui individ cu cel al altuia provoca reactia imunitaré de hemoli Regula compatibilitlii sangvine este aceea de # nu aduce antigene impotriva crora primitorul are anticorpi, de exemplu a singelui A care are antigenul A transfuzat unui bolnay O care posed anticorpi anti-A, Compatibilitatea sangvind cea mai simpli este identi- tutea de grup intre produsul sangvin si primitorul de singe:133 astfel, un bolnav de grup sangvin A va fi transfuzatcu singe de grup A. Verificarea compatibilitiii rebuie si fie efec- (uatd imediat i i transfuzii, chiar ta patul bolnavului. in fapt, uni anticorpi exist in mod natural (anticorpii_sistemului ABO): alti, numiti aglutinine neregulate, nu apar decat in anumite imprejuriri si trebuie deci si fie ciutati inaintea oricirei transfuzii. -» GRUP ‘SANGVIN. jintea onic’ COMPERE-LORIOT. ~ Uccion. COMPLEMENT. Sistem enzimatic care participa ta reactiile antigene/nticorpi si, in particular, lu distrugerea antigenelor. Complementul joacd un rol fundamental in lupts spotriva bolilor infectioase sia vectoritor lor. Un deficit iniscut sau dobandit, in ce priveste una dintre compo- nentele complementului, antreneaza un mai mare rise de a contracta anumite boli COMPLEX. Totulitate « tendintelor inconstiente, cu mare incireaturi: emotional, care conditioneaz’ organizarca personalititii subiectului. Complexele nu sunt patologice dar pot deveni, cauzind tulburiri caracteriale la copii, tulburiri psihice la adult Complexul de inferioritate is nastere atunci cind copilul ‘gi dd seama de slibiciunea sa naturalé (fat de wdulti, mai ales). Fiecare individ cautt si-si corecteze sturew de inferioritate in functie de valoarea afectiva sau simbolica ce 0 reprezinti pentru el; acest mecanism se numeste compensatie COMPLEX IMUN CIRCULANT. Asociere intre un antigen si unul dintre anticorpii corespunzand acestui antigen, care circuli in sange si poate provoca boli autoimune, COMPLIANTA PULMONARA, Flisticitate a plimini- lor, a carei misurdtoare este utilizata in bilantul bolilor respirator COMPLICATIE. Stare pstologici ce survine in decursul cevolutiei unei boli, cireia fi agraveaz’ prognosticul complicatie poate fi secundari evolutici spontane {nsisi bolii: in cursul unei apendicite, de exempta, apen: diceleinflamat se poste perfora si poate antrena 0 peritoniti (infectie a intregii cavitati absiominale)..O complicate poste, de asemenea, si fie consecinta unui tratament medical neadecvat: 0 antibioterapie ine sau insuficienta dozare a antibioticului pot fi responsabile eo septicemie cave asupra unui germene COMPORTAMENT (tulburare de). Defect manifesiat in adaptarea la viata sociala. Tulburazile de comportament iau forme multiple: ele pot afecta prezentarea (imbracdmintea, fizionomia), comporta- COMUNICARE INTERAURICULARA ‘mentul zilnic (igien’, somn, alimentatie), contactul eu aproapele (team, opozitie, indiferentd) sau se poate manifesta prin trecerea la actiune (realizarea unor dorinje impulsive), ca de exemplu fuga de acasi, sinuciderea ‘Tulburirile de comportament sunt deosebit de frecvente in starile dementiale, in psihopatii, in fuzele acute de psihozi, de isterie si de alcoolism. Dar ele mai pot fi provocate de unele afectiuni organice: tumor: si accidente vasculare cerebral, epilepsie, decompensiri metabolice (de cexemplu, un diabet), intoxicati ete COMPRESA. Buc multe ori si sterilizat. Compresele sunt folosite in ingrijirile medicale (spa- Jarea, pansarea pligilor) si in chirurgie, pentru a absorbi sngele si a degaja organele de operat. de tifon hidrofil indoit de mai COMPRESIE A MADUVE! sau COMPRESIE MEDULARA, Sindrom cauzat de 0 compresie excrvitatd asupra maduvei spinari, responsabild uneori de paraliii Cauzele intilnite sunt multiple: tumor benign’ sau maligna, infectie, malformatie vasculard a miduvei spina sau artroza coloanei vertebrate. Compresia se exerciti fie direct pe méduva spinarii, fe pe vase, diminudnd circulatia sangyind local Tratamentul unei compresii a miduvei este o urgent Variabil, in functie de cauza, el este totusi cel mai des chirurgical (ablatia unei tumori, de exemplu). In absenta ‘ratamentului,evolutia se face in sensul agravarii progresive 4 simptomelor, in particular a paraplegiei (paralizia total 4 membrelor inferioare), si citre ireversibilitatealeziunilor. Dealtfel,o agravare brutal’ poate surveni in orice moment, legatd de compresia unei artere COMPULSIE. Tulburare de comportament caracterizati printr-o pornire irezistibila de a indeplini unele acte, la care subiectul nu poate si reziste, negisindu-si linistea COMUNICARE INTERAURICULARA. Absenti a inchiderii septului cardiac, care separ’ in mod normal auriculul drept de auriculul stang. ‘Comunicarea interauriculard este anomalia cardiacd cea mai frecventé dupi comunicarea intraventricular’. De mirime adesca importanti, orificiul lasd s& treucd singele oxigenat din auriculul sting citre auriculul drept, din eauza presiunii mai ridicate in partea sting’ a inimii (inima sting’) decit in partea ei dreapt (inima dreaptd),realiznd un sunt (scurtcircuit) DIAGNOSTIC $1 EVOLUTIE, Aceasta malformatie nu se ‘manifesta prin nici un simptom la copil, dar printr-o gafial J adult. Ea poate fi totusi binuitd datorit unui suflu depistat Ja auscultare. Uneori remarcabil tolerata in absenta tratamentului, ‘comunicarea interauriculara permite o supravietuite care poate atinge 60 sau 70 de ani. Dar adesea ea se complCOMUNICARE INTERVENTRICULARA spre varsta de 40 de ani, apdrand tulburii ale ritmului cardiac si obosealé cardi TRATAMENT. inchiderea orificiului in timpul copilariet eviti aparitia complicatiilor la varsta adult, COMUNICARE INTERVENTRICULARA. Absent: fnchiderit septului cardiac, care separ in mod normal ventriculul drept de ventriculul sting, Comunicarea interventriculara este candiopatia conge nitald cea mai frecventa (8 cazuri la | (MM) nagteri). Din cauza diferentei de presiune intre cele doud ventricule, singele rosu (oxigenat) trece, prin acest orificiu de la 1 la 2 centimetri diametru, din ventriculul ventriculul drept, apoi in artera pulmonar SIMPTOME. Comunicarea intraventriculari este, in general, o boala fara simptome. Adultul poate resimti uneori 0 ‘gifaiald, La auscultare, un suflu sistolic (in timpul contrac- {ici inimii) permite si fic detectatd boala. TRATAMENT. Atunci cind orificiul este mic, el ate tendinya sé se inchidd spontan. Singurul rise il constituie boala lui Osler, in care un microb se prinde pe acest orficiu Atunci cAnd orificiul este mare, comunicarea inter ventriculard antreneaz adesea 0 puternic& hipertensiune in artera pulmonari, ceea ce impune o inchidere chirurgical 4 orificiului inaintea varstei de doi ani. Bine stipanita, aceastd tehnici are rezultate excelente. CONCEPTIE, Fecundares ovulului, gametul femeli cere spermatozoid, gametul mascul. fn mod normal conceptia are loc in treimea extern’ a trompei lui Fallopio, la 12 pand la 48 de ore in medie dupii un contact sexual fecundant. CONDILOM GENITAL. Leziune genitaté vansmisibili sexual, de origine viral. SINONIM: vegetatie veneriana Un condilom genital este 0 tumor’ cutanati sau pe mucoasi de origine virala (papilomavirus), benigni. nedureroasd, aseméndtoare unei veruci, care se dezvolta pe colul uterin, in vagin, pe vulv’ sau pe anus la femeie; pe gland, testicul sau anus la blrbat. Aceste leziuni afecteazit mai ales subiectitineri, 90% dintre bolnavi avind mai puin de 40 de ani, Actualmente condiloamele genitale cunose o recrudescent Condilomul genital poate lua diferite forme: excrescent mare, numiti popular ,creast sat conditomul plan vizibil numai dupa colorare Inconvenientele pe care le genereazii condiloamele genitale sunt de ordin local: jen’, zemuire, miros urat. Infectia cu papilomavirusul favorizeazi in plus dezvoltarea unui cancer al uterului. Tratamentul este local: aplicatii cu podofilin, electrocoagulare, laser. Aceasta este 0 afectiune dificil de tatat din cauza localizari ia tendintei de recidivi ‘Tratamentul pacientului il impune si pe celal parteneralui le-cocog 134 CONDROCALCINOZA ARTICULARA. Boalt reumatismald caracterizatd prin incrustarea de cristae de pirofosfat de calciu in cartilagiul articular si in meniscuri. Condrocalcinoza articularé poate fi primitiva, frecventa sa crescind cu varsta. Cauza sa reald este necunos mentioneaza totusi forme familiale in care boal precoce si mai grava. De altfel, ea poate surveni ca urmare ‘a unor boli ca hiperparatiroidia sau hemocromatoza. SIMPTOME $1 SEMNE. Cristalele pot declansa 0 er acuti de artrita microcristalind, sau pseudoguta, sau chi fragiliznd cartilagiul, ele pot favoriza dezvoltarea unei artroze. In sfirsit, multiplicitatea atingerilor articulare poste simula un reumatism inflamator. Dar, condrocaleinoza articular riméne uneori latenta. TRATAMENT. Accesele de pseudoguti sunt ameliorate prin antiinflamatoare sau print-0 punctie 4 efuziunilor articulare, urmati de o infiltrate de corticosteroizi. In formele cronive, artrocliza (spilarea chirurgicalé a articulatiei) are uneori o actiune calmanté, Tratamentl este chirurgical atunci cand leziunile sunt foarte distrugitoare si asociate cu arta. CONDROM. Tumori cartilaginoasd benign’ Un condrom survine cel mai des ta oasele mainilor gi picioarelor (falange, metacarpiene si metatarsiene), mai rar la radicina membrelor si in trunchi. Aceasté tumor’ poate Si fie pust in evident printr-o tumefsctie palpabila, printr-o fracturd (condromul compromitnd soliditatea osuli, se poate rupe cu ocazia unui efort) sau poate fi descoperitd {in timpul unui examen radiologic. Tratamentul constd in ablatia chirurgicald completd a condromului, care permite prevenirea riscului de fractura gi evitarea unor recidive. CONDROMALACIE. Ramolire (inmuiere) localizati a cartilagiului articular Condromalacia, care afecteazat mai ales cartlagiile de a articulatia genunchiului (rotuli, femur), poate fi consecinta unui traumatism consecutiv practicdrit unui sport sau constituie semnul precursor al unei artroze. O durere vie este resimfiti atunci cénd genunchiul este intins (alergare, urcatul si cobordtul scatilor etc.) Diagnosticul se bazeazi pe artroscopie, care permite si se vad’ si si se palpeze ramolismentul. Tratamentul principal este punerea in repaus a articulatiei afectate (gutiera gipsati, chiar imobilizare) timp de céteva luni, asociaté cu ‘oreeducare. Chirurgia nu este indicat& decat in cwzul unei importante anomalii a rotuei, CONDROMATOZA. Afectiune caracterizaté prin prezenta condroamelor, mici tumori cartilaginouse, CONDROSARCOM. Tumors malign’ primitiv’ a osu- iui, de origine cartilaginoasé Un condrosarcom atinge mai ales oasele voluminoase, ca femurul, tibia sau humerusul, dar poate si fie localizat135 si la bazin sau la numeroase alte oase. Este una dintre formele cele mai frecvente ale canverului oso. El afectewzi mai ales adultul dupa cel de al treilea deceniu de viata. Condrosarcomul se dezvolti in interiorul sau in exteriorul osului fie spontan, fie ca o complicatie « unei tumori benigne preexistente (condrom, osteocondrom). El se manifesta prin dureri foarte vi si, tunci cand afecteazi tun os superficial, print-o tumeficre. Tratamentul consti in ablatia chirurgieald mare tumorii, Evolujia condrosarcomului este dominati de doud riscuri: recidiva localé daci ablatia n-a fost completa si aparitia de metastaze, indeosebi pulmonare. CONDUCTIE. Transiitere «influxului nervos cardiac responsibil de contractiile automate siritmate ale inimil Tnfluxul nervos cardiae se produce multumiti unui tesut rmiocardic specializat, denumit tesut nodal PATOLOGIE. Tulburirile de conductie pot s& se produ in oricare parte a tesutului nodel. Aceste tulbur&ri pot si se prezinte ca o intarziere « conduetici (bloc incomplet) sau ca 0 absent’ a conductiei (bloc complet), Blocul poate fi intermitent sau permanent 0 tulburare a conductiei este adesea Fira simptom la seput gi poate riméne asa. In caz de blocaj complet al activirii cardiace, daci zonele de automaticitate ale tesutului nodal subiacent (pacemakere naturale) nu se schimbé, se produce o sincopa, sau sindromul tui Adams-Stokes Diagnosticul poate fi pus prin electrocardiografie, moni- torizare, Holter electrocardiogratic, uneori print-o electrocardiografie endocavitard, pentru a pune in evident nivelul blocajului si pentru a deduce o eventuali indicatie 1 implantirii unui stimulator Numeroase tulburéri ale conduetiei nu reclama niet un tratament si trebuic doar si fie supravegheate. In caz de sincopii sau de probleme echivalente, este indicat o antre- nare electrostatici temporari (montarea unei sonde de stimulare electric, folosind calea venoasi pani in cavititile ‘cardiace) sau permanent (implantarea unui stimulator cardiac), GONECTIVITA. Orice bosli caracterizati print-o atingere inflamatorie si imunologicd a tesutului conjunctiv siprin difuzia leziunilor. Denumirea de boaldsistemicd este preferaté azi. SINONIME: colagenozd, boald de sistem. CAUZE. Acestea sunt inca prost cunoscute, Exist probabil o tulburare a sistemului imunitar uncori ereditur SIMPTOME SI SEMNE. Tesutul conjunctiv flind prezent {tot organismul, toate organele sunt mai mult sau mai putin susceptibile de a fi afectate intr-un mod asociat, de unde ‘i marea varietate de simptome (atingere articular, cutanati, cardiac’, pulmonard, hepatica, renali, a sistennului ‘ervos central sau periferic, vasculara, digestiva), Princi- palele conectivite sunt polisrtrita reumatoidi, lupusul ceritematos diseminat, sclerodermia, conectivita mixti, sau sindromul lui Sharp, dermatopolimiczita, periarterita no- CONIZATIE CERVICALA Evolutia, in general cronica, este marcata de pusee freevent asociste unui sindrom inflamator. Deznodimantul acestor boli depinue, in principal de atingerile organelor vital. TRATAMENT. Consti cel mai des in corticoterapie sau in foloxirea imunosupresourelor pe cale oral sau injectabild in pofida numeroaselor lor efecte nedorite, in particular infectioase. De asemenea, se poate face apel la injectiile intravenoase cu imunoglobuline plasmatice (plasmaferezi), in mediu spitalivese CONFUZIE MINTALA. Stare patologicd ce se carac~ terizewzd printr-o dezorganizare a constiintei CAUZE. O confuzie mintala este cel mai des datorati unei afectiuni organice cerebrale (epilepsie, accident vascular cerebral, encefalita) sau unei boli generale (infectie Febril, accident metabolic) SIMPTOME $1 SEMNE. Confuzia mintali se traduce printr-o sabire sau o dezordine « tuturor procesclor psihice; selderea vigilentei (niucire, obnubilatie sau toropeali); incapacitated de a-si cordon idcile; tulburdr ale pereeptici si ale memoriei; dezorientare in spatiu si timp; anxietate; delir oniric eu halucinatii senzoriale uneori inspaimin- titoare. Bolnavul este ca riticit, perplex, incapabil si se regiseasca pe sine yi si intelewga situatia. Cu regu gene- ali, confuzia mintald se asociaza cel mai des cu semne organice (febri, deshidratare, dureri de cap) care pot pune in pericol viajs subiectului TRATAMENT. Confuzia mintald este o urgenté care necesita 0 supraveghere spitaliceasea si odin’, dar partea principal a tratamentului consti in ingrijirea bolii de origine. Dupa vindecare, bolnavul recuperea7a totalitutea fFacultatilor sale mintale CONGENITAL, Care este prezent de la nastere CONGESTIE. Acumulare anormala de sénge intr-un organ sau inten fesut, SINONIM: hiperhemie CONGESTIE CEREBRALA. ~ AcciDeNT VASCULAR CEREBRAL CONGESTIE PULMONARA.> PxeuMoPATIE CONIZATIE CERVICALA. Ablatic « unui fragment de tesut in forma de von de la bara colutui uterin. TEHNICA SI DESFASURARE. Dupi o incizie conic in col si in endocol (interiorul colului), tesuturile ramase sunt apropiate cu scopul de a reface un nou col. Interventia se practic sub anestezie local sau generald si necesita 0 spitalizare Nu existi deloc inconveniente secundare grave. Trebuie totusi cao sarcind ulterioard si fie supravegheati mai mult din cauza riscului crescut de nastere prematur, O conizatic mare poate, de asemenea, si modifice glera cervical si si © faci putin propive pitrunderii spermatozoizilor: la 0CONJUNCTIVA femeie care doreste si aiba copii, se procedewzi atunci la bundtdtirea calitti glerei prin administrarea de estrogeni. CONJUNCTIVA, Membrant tip mucous’ transparent care acoperi fata intern’ pleoapelor (conjunctiva tarsal) si care cdptuseste o parte 4 globului ocular (conjunctiva bulbard). SINONIM: tunica conjunctiva Conjunetiva protejeazi globul ocular de agresiunile externe. PATOLOGIE. Conjunctiva poate fi sediul diferitelor afectiuni: inflamatia (conjunctivita), leziunea degenerativa (Pinguecula, 0 mic proeminenti gilbuie; pterigionul, ‘ingrosare membranoasi care apare cu varsta sau la expunerea prelungiti a ochilor la soare sau lt intemperii, tumora, benign’ sau malign’; tn sfarsit, ea poste suferi un traumatism (hemoragie subconjunctivald asurs cu sau fra simblefaron, aderentiintre cele doud foite ale conjunctivei) ‘saul 0 uscdciune ocular’. CONJUNCTIVITA. Inflamatic 4 conjunctive’, de origine infectioasi, virala parazitard sau alergis Conjunctivitele sunt frecvente si adesea benigne. CAUZE. Conjunetivitele infectioase sunt provocate de agenti bacterieni (stafilococi, streptococi, pneumococi) Conjunctivitele virale sunt cauzate adesea de unele adenovirusuri; ele pot, de asemenea, si fie imputabile unor virusuri herpetice sau si rezulte din afectiuni virale ca rujenta sau vaticela. Conjunctivitele de origine parazitard, foarte rare in regiunile noastre climatice, pot fi provocate de o filariond cauzatd de parazitul african loa-loa. Conjunctivitele alergice, uneori asociate unei blefarite sau unei eczeme a pleoapelor, sunt cauzate fie de unele particule aeriene (polenuri, particule de praf), fie de produse cosmetice, de colire sau de lentilele de contact SIMPTOME $1 SEMNE. Conjunctivitele se manifest in ‘mod obisnuit printr-o inrosire a ochiului, cu precidere in fundul sacilor conjunctivali, sub pleoape, Pari a exista o senzatie de durere. Jena provine din mancarime sau din impresia de a avea fire de nisip sub pleoapi.O conjunctivitt de origine alergic’ se traduce printr-o Wicrimare intens, iar © conjunctivité infectioasa prin secregii purulente care, uneori, lipese genele diminesta la desteptare. Ele sunt dezlipite cu ajutorul unei bucati de vatd imbibate in ser fiziologic sau in apa fiat TRATAMENT. fn cazul conjunctivitelor infectioase, tratamentul este pe baz de colire cu antibiotive adaptate germenilor in cauza. Dacé 0 conjunctivité este vi Colirele cu antiseptice si antibiotice servesc la prevenirea suprainfectirii, destul de frecventi. Antiviralele sunt efici- ente impotriva virusului de tip herpes. Tratamentul conjunctivitelor alergice, pentru a fi eficace, tebuie priveascd in acelasi timp gi simptomele si cauzele: ullizarea colirelor antiinflamatori steroidiene si desensibilizares fati de alergenul in cauza 136 CONN (sindrom al lui). Sindrom leyat de o hiperseeretie Uc aldosteron de cdtre un adenom (tumor’ benign’) al uncia dintre glandele corticosuprarenale Sindromul lui Conn, 0 boala rard, este de dowd ori mai freevent la femei decat la barbati Hipersecretia de aldosteron antreneazi o hipertensiune arterial si 0 hipokaliemie (sciderea nivelului sangvin de iu) de importanté variabild. Hipertensiunea arterial Poate fi moderati sau foarte severd, insotiti de dureri de cap sau de o atingere a vascularizirii retiniene, apreciatd prin examenul fundului de ochi. Se mai manifests crampe, astenie,tulburii ae ritmului cardiac sau o polidipsie (sete excesiva) cu poliurie. TRATAMENT. Tratamentul medical cu antialdosteroni permite normalizarea presiunii arteriale si nivelului de potasiu sangyin inainte de ablatia adenomului, care pune capat acestor tulburai CONSANGVINITATE. Existent inrudire intre doi indivizi ‘Un mare grad de consangvinitate tntr-un cuplu creste in mod important probabilitatea de aparitie a unei afectiuni ereditare recesive la copiii cuplului. In fapt, aceste boli nu potsi se manifeste la un subiect decat atunci cand cele dou gene purtitoare ale bolii, una transmis de cite tata, alta transmis de citre mami, sunt prezente pe o pereche de cromozomi omologi 4 unei legdturi de CONSTIPATIE, Emisie anormal de rari a scaunelor, Nuexisti un ritm normal” de defecare,freeventa medie 4 scaunelor fiind, dupa individ, de la dow’ pe zi la trei pe siptimand, De asemenea, nu se vorbeste de constipatie decat daci este vorba de mai putin de trei scaune pe siiptimand, DIFERITE TIPURI DE CONSTIPATIE, Mecanismele puse {n joc sunt diferite, Unele constipati sunt consecinga unei incetineli a inaintirii fecalelor in lungul cadrului colic. in alte cazuri, accasté inaintare este normala, dar existé tulburari de evacuare din cauza unei proaste functionari a rectului si anusului, Constipatia poate fi ocazionald, provocati de un zicut la pat, de o febri, de un regim restrictiv, de medicamente care incetinesc tranzitul, de o sarcina, de 0 cilitorie ete, sau poate fi cronic’ si permanent CAUZE. Davi sunt scoase din discutie cazurile rare legate de o boalé organica (cancer, boald inflamatorie), majoriat cconstipatilor sunt pur functionale, nfiind gisiti nei o cauz organic’. In majoritatea cazurilor, este sunt favorizate de alimentatia occidental, siracd in fibre, de sedentarism si de sires DIAGNOSTIC $1 TRATAMENT. Se fac mai multe inves tigatii dour pentru constipatiile aparute recent; o analiza clinicd a situatiei digestive conduce cel mai frecvent la diagnosticul de constipatie functionala benign’. Atunci trebuie convins pacientul c& nu este vorba de 0 boala i adevaratul sens al cuvntului si ca rarirea scaunelor nuCONTENTIE 1 Contagiune directa se face. in principal. pe cale aeriand {Gncursul vorbitulu, tusitulu, sirinutului:rujeota, varicels, gripa), prin singe sau prin sperma infectata (SIDA) sau prin contact culanat (scarlatin’, herpes genital, scabie, pediculoza. © Contagiunea indirecta se face, in principal, prin intermediul imbricimintei sau lenjeriei de pat (paduchi), al apelor sau al materiilor de climinare (fecale, urina) infectate. Astfel, in cazul unor boli ca hepatitele A si B. holera, amibiaza si enterovirozele ca poliomielita, este implicat un ciclu de contagiune orofecal Utilizarea vaccinurilor si antibioticelor a redus considerabil problemele contagiunii, iar astizi este repusd in discute problema izolarit bolnavului, practic privita in mot traditional ca singurul mijloc eficace de a lupta impotriva extinderii infectilor. Mai persists inci misurile de evictie scolard pentru unele boli contagiouse (vezi tabelul din pagina anterioara). CONTENTIE. Procedeu terapeutic care permite imobilizarea unui membru, exercitarea unei compresiuni asupra fesuturilor sau protejarea unui bolnay agitat 8 in psihiatrie, contentia serveste la impiedicarca unor bolnavi prea agitati sau violenti si se automutileze sau si rineascd pe cineva din jur. © In traumatologie, contentia serveste la imobilizarea fracturilor, entorselor sau luxatiilor, Ex mai este practicati in timpul accidentelor tendinoase si musculare cele mai benigne sau, preventiv, in practicarea unui sport. TEHNICA win psihiatrie, contentia prin cdmasa de forté nu se mai practica. In caz de agitatie extrema, astepténd ca neuro- lepticele si-si fact efectul, bolnavul este protejat de accidente cu legituri suple, aplicate la incheieturile mainilor i la glezne. 8 In traumatologie, contentia fave apel la chirurgie sau la diferite materiale: gips, gutiera, bandaj. [In acest ultim cuz. se disting dou procedee: = contentia adezivi, suu strapping, este realizati cu benzi adezive, elastice sau nu, dup’ patologia in cauza; ea permite o imobitizare relutiva s unei articulatii,o reducere 4 durerilor ia edemului; — contentia neadeziva este mai putin utilizata. Benzile lastice sunt intrebuintare pentru comprimarea unei efuziuni sangvine (hematom), pentru imobilizarea provizorie a unei artculaii sau in caz de alergie la contentile adezive Benzile neelastice sunt utilizate pentru mentinerea unui membru int-o pozitie bun’ (,csarfé" in asteptarea ajungerii Ia spital in caz de luxatie a umirului, de exemplu) Centurile de contentie abdominal’ sunt destinate si ‘impiedice iesirea in exterior a eventratilor si heriilor, dar rolul lor real este deosebit de discutat CONTRACEPTIE. Metodi care vizeazi. de 0 maniera reversibila si temporard, evitarea fecundatiei unui ovul de 138 cite un spermatozoid sau, in caz cf fecundatia a avut loc, evitarea nidatiei oului fecundat. DIFERITE TIPURI DE CONTRACEPTIE. Contraceptia utilizeazi in prezent patru tipuri de actiuni: mijloacele mecanice (prezervative, diafragme), metodele chimice (cteme, bureti, ovule spermicide); dispozitivele intrauterine (sterilete}, metodele hormonale (contraceptia estroproges- tativi si pilula de a doua zi). Acestora ti se adaugé metodele rise naturale, hazate pe abstinents periodicd in timpul celei de a doua part ciclului, Eficacitatea acestor metode diferite este misurati prin indicele lui Pearl: un indice ew valourea 3 semnificd faptul cd se constaté 3 surcini la 100 femei care au utilizat respeetiva metod timp de un an. Nu este necesar si se Intrerupd contraceptia cu cdteva luni inainte cu scopul de 4 aves un copil: conceptia poate ‘ved loc in luna urmétoare opririt contraceptici,stiind fecunditatea este in jur de 25% pe ciclu si pe cuplu. Dupi nastere, © metoda contraceptiva trebuie aplicaté incepand ctl a 25-4 zi, deoarece 0 ovulatie poate si se producd, fie ci femeia alipteuzi, fie cd nu Mijloacele mecanice. Este vorba de metode care vizeazit interpuneres unui obstacol intre ovul si spermatozoid 1 Prezervativele (masculine si, in unele tir, feminine) se gisese tn vinzare liber’ si asiguri o bunt protectie cu condita sé fe utilizate corect,ceea ce presupune, indeosebi, schimbarea prezervativului masculin la fiecare nou raport sexual. Unele prezervative masculine sunt unse cu un prods spermicid. Indicele lui Pearl al prezervativelor masculine este estima intre I si5. Ble constituie, in plus, cea mai bund protectie impotriva bolilor cu transmisie sexwali, in particular SIDA 1 Diafragmele, care se folosese de preferint asociate cu un produs spermicid, pot conferi o bunii protectie fata de sarin. Indicele lui Pearl variaza intre 1,4 si 5. Formate, in principal, dintr-o membrani supla care se aplica pe colul ulerin, ele trebuie si fie adaptate la particularititile anatomice ae utlizatoarei. Alegerea dimensiuni si utilizarea lor presupun 0 consultatic prealabili la un ginecolog si 0 supraveghere medical Metodele chimice. Aceste metode constau in aplicarea Jocall de produse spermicide Osulele, cremele si huretii spermiciti actioneaza prin distrugerea spermatozoizilor. in scopul de a le ereste efic citatea, ele nu rebuie si fe folosite singure, ci in asociere cu barierele mecanice Dispozitivele intrauterine (D4.U.). Acestea implica introducerea in uter a unui corp strain care posedi o anumit putere spermicida si impiedicd in plus o eventual nidat 4 oului din cauza alterarii microscopice a mucoasei uterine pe care 0 provoaci m Steriletele cu cupru au o durati de actiune de 4 pan la 5 ani si indicele lui Pearl este cuprins intre 03 si 2, Implantarea unui sterilet nu se poate face decat in medi139 medical si trebuie si fie obicctul unei supravegheri riguroase. [n cazul dorintei de a purta o sarcina, dispozitivul intrauterin este retras fard dificultate de cate medicul ginecolog. Dispozitivele intrauterine sunt contraindicate pentru femeile care n-au avut nici un copil, pentru cele care ‘au avut deja salpingite (infectii ale trompelor) sau sarcini extrauterine, din cauza riscului de infectie genitala ‘superioar’ pe care-I antreneazii sia frecventei celei mai mari 1 sarcinilor extrauterine la femeile care poartd sterilet. In plus, aceste dispozitive pot provoca dureri_pelviene, hemoragii sau o perforatic uterin’; se poate intimpla ca aceste dispozitive si fie expulzate spontan @ Steriletul de a doua zi, pus in termen de 7 zile care ‘urmeazi unui raport sexual, are o foarte bund eficacitate. Metodele hormonale. Aceste metode actioneazi concomitent peniru inhibarea ovulatiei (actionénd asupra hipofizei care nu mai elibereszi gonadotrofine) si prin ‘modificarea mucoasei uterine si a glerei cervicale (care ‘impiedicd trecerea spermatozoizilor). @ Pilula contraceptiva exista sub tei forme: cea mai obignuiti const in administrarea zilnica de estrogen i progestativ, simultan si in doze fixe (pilula combinati, ‘normodozati sau minidozata); mult mai putin frecventi este administrarea estrogenului singur, xpoi a doi hormoni eu doziri variabile dupa faza ciclului (pilula seeventiala), in sfargit, in caz de contraindicatie fagi de unul dintre aceste ddoua tipuri de pilule estroprogestative, este posibil si se ia ‘un progestativ singur, eventual in doze mici (micropilul) Practicate in mod riguros, aceste metode contraceptive sunt extrem de eficace: indicele lui Pearl este apropiat de 0. Pilulele cele mai recente sunt progestativele de generatia atreia, asociate cu doze de estrogeni din ce in ce mai slabe. Pilulele pot fi contraindicate in urmitoarele cazuri virst mai mare de 40 de ani, tbagism, patologie cardiovascular, canceroasi, ginecologic’, hepatica. Deyi bine tolerate in general, pilulele pot antrens diferite efecte nedorite: boli cardiovasculare (flebit’, hipertensiune...), diabet, exces de colesterol. Aceste efecte sunt stpanite in ‘mare parte printr-o supraveghere regulat 1 Pilula de a doua 2i mpiedicd nidatia oului in caz de report sexual fr contraceptie si presupus fecundant, Aceasta v 24 de ore dupa raportul sexual, de dou or a cate doud pilule speciale care antreneazi o hemoragie. Aceasté priza medicamentoasi nu se poate face decat sub control medical strict Metodele naturale BW Metoda temperaturilor consti in abjinerea de la orice raport sexual pind cnd valoarea temperaturiitimp detrei ile in sir, semnificd faptul c& nu exist vreun rise de fecundare. Curba temperaturi, luatd in fieeare 2i la acecasi of% dimineata la trezire, reflect in absents orice’ afectiuni febrile, difeitele stad ale ciclulu:intr-o prima far, temperatura se situeazd sub valoarea de 37°C, urmeari 0 fazk in platow deasupra valorii de 37°C (efectul pro- {gesteronului secretat de corpul galben), care incepe aproxi- CONTRAINDICATIE rmativ in jurul celei de a 14a zile a ciclului (ovulatia) si se termind cu scurgerile menstruale. Chiar inaintea decalajului termic, curba atinge punctul séu cel mai de jos, demumit nadar. Aceasti metodi are inconvenientul de a fi constrdngatoare si de a prezenta un mare numir de esecuri, Ea este convenabili mai ales pentru cuplurile care dorese ‘sd spatieze nasterile fard a se teme de o sarcind. + OGINO- Knaus (metoda lui), PREZERVATIV, STERILET. CONTRACTURA, Contractie a unui muschi al scheletului, spontand, durabila si dureroasd, survenind in absenta oricdrei leziuni anatomice. CONTRACTIE UTERINA. incordare intermitenti a muschiului uterin in timpul nasteri Contractile ritmice gi mai mult sau mai putin dureroase ale uterului anunti in mod normal inceputul travatiului de nastere, Mecanismul lor de declansare, probabil hormonal (ocitocina), este incé necunoseut. Contractiile crese in intensitate si in frecventa pe tout durata tavaliului, antrendnd mai int stergerea, apoi dilatarea colului uterin sivin sfargit, expulzia fatului si a placentei. Trebuie sa facem 6 distinctie intre aceste contract adevarate, care anunti nasterea, si contracfiile lui Braxton-Hicks, care sunt adesea perceptibile incepand cu luna a 6-a de sarcina, dar care nu sunt dureroase si nu antreneazii modificarea colului uterin CAUZE. O contracturd poate fi provocati de un mare num de boli infectioase, Astfel, tetanosul provoact contracturi goneralizate; 0 reactic la 0 iritafe inflamatorie locald explicd ontractura coloanei vertebrale in cursul meningitelor ‘Contracturile survin, de asemene: cu stricnina de exemplu, in unele boli ale I (paralizii) sau in isterie. Insusi mugchiul este direct lor) sau de cent ating in caz de mioziti (inlamatia muse surmenaj muscular ‘SIMPTOME SI SEMNE. O contracturi poate fi permanent sau tranzitorie (cramp). La palpare, muychiul este tare gi dureros. ‘TRATAMENT SI PREVENIRE. Ouiihna si aplicarea de comprese revi sunt asociate la nevoie cu masaje gi cu kineaiterapie, precum si cu medicamente in caz de durere intensi (analgezice, decontracturante musculare sau miorelaxante, antiinflamatoare). Contructurile consecutive unui efort sportiv prea mare in raport cu nivelul de antrenament pot fi prevenite: respectarea regulilor de incalzire progresiva, adaptarea efortului la gradul de antrenament, incetarea practi sportulai timp de 7 pana la 14 zile dup’ o prima contracturd. -> CRAMPA CONTRAINDICATIE, Conditic care face inaplicabil un act medicalCONTROL AL NASTERILOR Ocontraindicatie decurge din starea bolnavului si inter- zice un tratament medicamentos, interventie chirurgics sau un examen complementar. CONTROL AL NASTERILOR. Sistem medical a sub contro legislativ, aplicat intro (ard pentru a favoriza dezvoltarea comtraveptiet in parile occidentale, contraveptia si avortul erau con- siderate subiecte tabu inainte de anul 1963, Guvernele se tem de conflictele morale si politice pe care legisiaia unor astfel de acte le-ar putea genera, in pofida atitudinii mai curind favorabile a opiniei publice. Astizi, prezervativele timp ce vanzarea pilulelor si steriletelor se face sub prescriptie medicala. Sterilizarca este autorizata in SUA, Danemarca, Marea Britanie, dar nu este reglementati nici Belgia, nici in Franta, nici in Italia (in aceste ultime dou’ {8 totusi ea poate fi contestati, legea interzicénd muti area trupului). Legislatia privind avorturile variaza dupa tari: interzisi in Polonia, Spania si Irlanda, practica intreruperii de sarcind este autorizatd in Franta, Anglia, Elvetia si Suedia, de exemplu, dar e« continua si ridice la ‘ora actual’ multe contestari in SUA, Canada si Germania CONTUZIE. Vanitsie provocaté deo loviturd, fara ruperea pieli si firdfracturarea oaselor © contuzie poate fi de o gravitate variabila si poate fi Insofiti de hematoame si de leviuni interne CONVALESCENTA, Perioadi de tranzitie dintre sfarsitul unei boli sal tratamentului ei si revenires bolnavului lao bund sndtate psihic’ si fizied CONVULSII. Contract chilor si care survin in erize CAUZE. Natura cauzei gisite, cand ea poate exists, variaz; febri sau deshidratare ta sugar, traumatism eranisn, infectie (meningiti, encefsliti), accident vascular cerebral, tumord intracraniand, tutburare metabolic (scdderea nivelufui sangvin, al glucozei sau caleiului), intoxicatie (alcool, oxid de carbon, medicament). bruste si involuntare ale mus- SIMPTOME SI SEMNE. Termenul de convulsii se refer, fn general, la fenomene musculare generalizate la intregul ‘corp, zise ,clonice™, secuse, miscdri sacadate ale membrelor, fefei si ochilor. Fenomenele zise ,tonice™ se trade, la rindul Jor, print-o redoare intensé a corpului si pot fi asociate manifestirilor precedente in cursul aceleiasi crize. Exist sio pierdere a stiri de congtienti, cel putin in cursul erizelor generalizate. Se vorbeste de epilepsie atunci cand crize au o tending de a recidiva in decurs de mai multe luni sau de mai multi ani, fie c& este sau nu cunoscuti cauza lor. La un sugar, convulsiile impun o spitalizare eu scopul de 4 sti dacd este vorba de o cauzi intémplatoare sau de inceputul unei epilepsii 140 TRATAMENT. in afara suprimarii unei eventuale cauze, ratumentul se face uneori cu diazepam (prin inject intramusculare sau pe cale intrarectala) in timpul crizei. La nevoie, diazepanul i alte antepileptice (fenobarbitalul ete) administrate pe cale oral previn recidivele pe termen lung, Convulsiile febrile ale copilului. Convulsiile pricinuite de febra se produc doar la copiti sub 5 ani, cel mai des inainte de 2 ani. Febra este intotdeauna destul de ridicati, mai mare de 38°C. Convulsile febrile sunt de scurti durati, sub 2-3 minute, Examinarea copilului arati ci dezvoltarea psihomotorie este sistemul nervas nu este atins. Totusi, de cele normal’ si mai multe ori spitatizarea este indicat cu scopul de a inkgtura suspiciunea unei cauze grave subiacente, in particular o meningiti Unele crteri indica faptul c& existd pentru copil un rise mare de recidiva in decursul unui alt puseu febril; aceste Criterii sunt: 0 intérziere psihomotorie, 0 anomalie a exa- rmenului neurologic, o varsté sub 9 luni, convulsii prelungite,antecedente familiale de convulsi febrile. in ce prives Tiscul ulterior de epilepsic (persistenta convulsiilor pe durati Jungi, chiar rd febra), acesta este foarte mic, sub 2%. ‘Tratamentul convulsilor febrile nu diferé de celal altor tipuri de convulsii: diazepam, cel mai bine pe cale intra- rectal. Uneori se da un tratament preventiv continuy pan’ la varsta de 5 ani daca existd un factor de rise. COOLEY (anemie a lui). Forma grava si homozigoti de talasemie, boald geneticd a sangelui, caracterizata prin prezenta unei hemoglobine de tip fetal in singe. SINONIM hetatalasemie homozigota, COORDONARE. Totalitate « mecanismelor nervoase care asiguriiin fiecare moment, coordonarea contractilor si decontractilor diferitilor mugchi ai scheletului Coordonarea presupune interventia mai multor organi me, Ciile nervouse aduc informatiile la encefal de la cdile sensibilititii profunde (povitia aticulatilor, gradul de tensio- rare muschilor), ale sensibilitiii tactile, ale vederii, ale echilibrului. Sisteme motoure comunicd in sens invers instructiunile encefalului comandand contractile musculare: ile piramidale, care vin de fa cortexul cerebral, transmit rigcdrile voluntare, iar file extrapiramidale transmit pozi- tile si ajuta migcarea voluntard. Controlul acestui ansamblu este realizat de ereierul mic COPIL ALBASTRU. ~> Cancioratec. COPILARIE. Perioadi a vietii ce se situeazd intre nastere i pubertate, care caracterizeazi o flint umand pe calea dezvoltarii sale. Stadiile copilariei. Copilaria cuprinde mai multe stadii suevesive: perioads neonatala, prima copilarie si cea de a dowa copilitie.141 @Perioada neonatala, adica stadiul de now-nascut, incepe de la nastere pind in a 28-4 zi a vieti gi debutew7a printr-o petioada de adaptare la viata extrauterind (din ziua indi pani in ziua a 7-a), in timpul cdreia copilul ar putea fi expus in mod deosebit la patologii ca anoxia (lipsa oxigenitii, « creierului in special). Aveasta perioudi este, de asemenca, cea in care se pot descoperi eventuale anomalii,unele dintre cle fiind sistematic depistate (fenileetonuria hipotiroidia), Prima copilarie caracterizeuz copilul a cirui varsti se giseste intre 29 zile si 2 ani. Aveas! este 0 perioadi de dezvoltare intensa 4 tuturor organelor si in particular a creierului. Achizitiile psihomotorii sunt rapide. In timpul acestei faze de adaptare imunitara, copilul trebuie si faci fat multiplelor agresiuni infectioase, al ctor object il constituie (mai ales virale, uncori bacterienc). Patologia infectious constituie asifel primal motiv de consultare « sugarilor. in timpul acestei perioade este recomandat si se procedeze la depistarea eventualelor tulburiri auditive sau viauale W Copilaria a coua se situeszi intre 2 si 12 ani. Viteza de crestere este mai mic’ (in jut de 5 em pe an) si achizititle copilului se situeazi in exentd in domeniul sociocultural Se pot distinge varsta pregcolard (2-6 ani) si varsta yeolara (6-12 ani), faz in timpul cireia se largese si se perfec: fioneaz cunostinyele COPROCULTURA. Examen bacteriologic al scaunelor, O coproculturi se practicit in cuz, de dizenterie, de diaree febrild si de diaree survenind intr-un context epidemic pentru « cduta germenii responsabili de afectiune. Examenul trebuie si fie efectuat pe scaunul proaspat emis si oricdrui tratament cu antibiotic: COPROLALIE. Impuis de a profera termeni obsceni, de natura scatologi sexta COPROLIT, Fragment de materie fecal inirit si calei- fiat care ia aspectul unci pictricele. SINONIM: calcul stercoral Coprolitii pot si fie localizati in apendice sau intr-un diverticul colic, provocénd uncori o apendiciti: sau 0 diverticulita COPROFAGIE. Consumare de materi fecale, Aceastd tendintd este dovada unei regres la un stadiu infantil primitiv (sadic anal si sadic oral), care se observa Ta dementi (gatism), la schizofrenici, la handicapatii mintali, uneori la maniaci si la unii perversi. La copilul de varsta mic, acest gen de manifestare, cel mai des minim trecditor, nu prezinta un caracter patologie CORD. Organ musculos cavitar situat in partea mediani stfngi a toracelui, intre cei doi pHimént, care a circulatia sangvind in corp multumita contractiilor sale regulate. SINONIM: inima. CORD STRUCTURA. {nima se compune din 4 cavititi continute intr-un invelis, pericardul: doud auricule si doud ventricule, fiecare auricul find separat de ventriculul subiacent printr-o valvuld: la dreapta, valvula tricuspid, constituita din 3 valve; la stinga, valvula mitral’, constituité din dou’ valve. Valvele se inser pe peretele ventriculului cores- punzdtor prin cordaje legate de protuberanjele musculare umite stalpi 8 Inima dreapta, care asociaz’ auricutul drept si ventriculul rept, are misiunea s3 propulseze singele dezoxigenat, prin urtera pulmonar si ramurile sale, pan in plimani (mica circulatie) W Inima stdnga care asociaza auriculul sting si ventriculul sting, culege singele oxigenat care vine de la plimani gi il propulseaza, prin aorti si ramurile ei, in tot organismul (mares circulate). W Auriculele primese singele dezoxigenat prin intermediul venelor cave inferioari si superioard, pentru auriculul drept, si singele oxigenat de la cele 4 vene pulmonare pentru auriculul sing. Auriculele sunt separate print-o membrani, septul interauricular. sm Venariculeletimit sangele in artere. Cel drept, tiunghiular si mai putin gros, comunicd cu artera pulmonar, de care este separat prin valvula pulmonard, formata din 3 valvule sigmoide. Ventriculul sting, de form’ ovoid si mai gros docat cel drept, comunied cu aorta, de care este separat prin valvula aorticd, compusd din 3 valve sigmoide. Ventriculele sunt separate printr-o membrand muscular, septul interventricular w Peretele cardiac cuprinde 3 strsturi: endocardul, care tupisewzd interioral cavititilor, miocardul, care constituie rmuschiul cardiac in sine; pericardul, un fet de sae amplasat {n jurul inimi FIZIOLOGIE. Aportul sangvin citre muschiul cardia este asigurat de cdr arterele voronare, care iau naytere la parte initialé @ aortei toracice, Intoarcerea singelui venos coronar este asigurati de etre vene, care se adund pentru a forma sinusul coronar gi se imbind cu wuriculul drept. Singele Venos soseste in auriculul drept prin venele cave. upoi pitrunde in ventriculul drept. El este ejectat atunci citre artera pulmonar cu o freevengi de 70 pulsatii pe minut. Dupi imbogitirca cu oxigen in plimani, singele se intoarce la inima prin venele pulmonare, Atunci el weve din auriculul sting in ventriculul sting, apoi este ejeetat in circulatia arterial prin intermediul aortei gia ramurilor sale, Inima este un organ contractil: migedrile sale sunt generate si se propagit multumité tesutului nodal, pe care [-am putea compara cu un circuit electric. Avesta cuprinde nodul sinusal, situat in auriculul drept, care comand frecventa cardiac, si nodul auriculoventricular, plasat la Jonctiunea auriculelor si ventriculelor, prelungit spre cele, doui ventricule prin fasciculul lui His si ramificatile sale, ‘care permit trecerea influxului spre ventricule, Funetionarea {esutului nodal este influentaté de cite sistemul nervosCORD ARTIFICIAL vegetativ si de citre catecolamine (adrenalin, noradrena- Jin, dopamind). CORD ARTIFICIAL. Dispozitiv implantat in orace in locul ventriculelor Prin extensie, acest termen poate desemna procedeele de asistenta ventriculard tanga fn prezent, cordul artificial se utilizeaza in asteptarea unei grefe cardiace. El este eonstituit din pungi de plastic animate cu energie objinuti pe cale pneumatica. + GREFA DE CORD. CORD PULMONAR. Orice wlburare privind partea dreapté a inimii, in esenta ventriculul, cauzatd de o afectiunea pulmonari, SIMPTOME SI SEMNE. Este vorha de semne clinice de insuficientd cardiac’ dreapti, si anume o crestere in volum a ficatului,o hipertensiune venoasd, edeme ale membrelor inferioare. EVOLUTIE. Dupi tratament,tulburarile legate de cordul pulmonar acut pot disprea fri sechele, fn schib, in condul pulmonar cronic, evolutia merge citre o agravare progresiva prin pusee paralele citre boala pulmonara. TRATAMENT. Tratamentul este cet al cauzei si consti in utilizarea de anticoagulante, in embolia pulmonar’, si de antibiotice cu ocazia infectilor brongive. Uneori,este indicat tun tratament diuretic; trebuie tratatd si o eventual anomalie a ritmului cardiac. Oxigenoterapia prescrisd in ‘embolia pulmonard trebuie supravegheatd in mod deosebit la persoanele sufering de insuficientdrespiratorie, deoarece hipoxia (miesorarea nivelului de oxigen in tesuturi) a devenit, la acesti bolnavi, principalul stimulent al centrului de comand respiratorie. CORDON OMBILICAL. Siructurd tubulara conjunc ce contine vasele care leagi fatul de placenti, asigurandy-i tun aport de oxigen si de clemente nutritive ce provin din sangele mamei Cordonu! ombilical se prezinta ca un cordon rasueit, Tung, intre 40 si 60 centimetri si larg de 1 pana la 2 centi- met PATOLOGIE, Accidentele sau anomaliile cordonului ombilical sunt deosebit de grave, denarece ele rise sit {ntrerup’ aportul sangvin cite fit, Nodurile cordonului, de ‘exemplu, pot antrena moartea fatului in utero. In timpul travalivlui, compresia cordonului se traduce prin incetiirile cardiace ale fatului, care pot impune o extract rapid cu forcepsul, dac& existi o dilatatie suficienta a colului, s prin cezariand CORDON SPERMATIC. Cordon fibros care leagi cavitatea abdominal de epidiim si de testicul Cordonul spermatic cuprinde toate elementele vasculare, nervoase si functionale destinate epidiimului si testiculului 142 ccanalul deferent, vasele spermatice si deferentile,filetele nervoase si ligamentul ui Cloquet. CORDOTOMIE. Sectionarea chirurgicalé a fasciculelor de fibre nervoase senzitive ale miduvei spina, efectuati cu o intentie anal gezic Cordotomia are indivati foarte precise: dureri intense (alesea de origine canveroasa) care sunt localizate in partea inferioard a trunchiului sau in membrele inferioare si rezis a cele mai puternice analgezice COREE. Sindrom acut sau cronic caracterizat prin apari unor misciri involuntare de un tip special, scurte, rapide, neregulate si predomindnd la rédicina membrelor (umér, gold) CCauzele acestui sindrom sunt numeroase: inflamatorii, vasculare, tumorale, endocrine, toxice (oxid de carbon, alcool) sau medicamentoase (pilule contraceptive, antiepileptice). Coreea este caracteristicd pentru dowd boli, coreea lui Huntington si coreea lui Sydenham; cea de a doua,, cunoseuté mai obignuit sub numele de dansul St-Guy, 4 disput astizi ca urmare a folosirii antibioticelor. + HUNTINGTON (coree a lui). SYDENHAM (coree a lui). COREOATETOZA, Stare caracterizaté prin mi intermediare intre migcérile coreeive obignuite si migcdrile atetozice, mai lente, msi putin ample, afectand extremitatite membrelor, dnd adesea 0 impresie generala de reptatie (tarare). CORIOCARCINOM. Tumori malign’ rard care se dezvolti in uter pornind de la placentd, dup’ o sarcind, sau, la birbat, in testicul. SINONIM: carioepitelio. CORIOEPITELIOM. ~ Coniocancinom. CORIZA, Riniti acutd, de origine infectioasi sau nu. SINONM: guturai Coriza este una dintre afectiunile cele mai rispandite. inurcaga populatie este afectaté in fiecare an cu freevente variabile (in medie 6 pang la 10 episoade Ia copil, 2 pand Ja episoade la adult). Ea este cel mai des de origine viral& si foarte contagioasa de aproape. SIMPTOME $1 SEMNE m= Coriza infectioasa, de origine virald, debutewz’i cu ccurbaturi, o stare de oboseald, piscdturi sau arsuri in nas, urmate de o obstructie nazali bilateral, de o inoree apoasi side strinuturi in salve, adesea insotite de o tuse, Exami narea foselor nazale aratd o mucoasd inflamati si sensi Complicatile sunt freevente mai ales la copii, sub forma unei otite medii acute sata unei bronsite 1 Coriza spasmodica,caracterizaté prin crize de strmuturi deosebit de numeroase, este de naturd alergic’ (febra ffnului). Ba se declangeaza cel mai des primvara, traduednd 6 reactie alergicd la polenuri, Crizele de strdnuturi sunt143 uncori acompaniate de dureri de cap, de piscituri in ochi si ale laringelui, de obstructie na TRATAMENT @ Coriza infectioasa evolueaz’ favorabil, in general de la sine, in majortatea cazurilor. Nu cxisti vreun tratament care si fi ficut dovada unei eficacittireale. Esenta tratsmentului este pur simptomatic’ si vizewzi ameliorarea scurgerii Inhalarea vaporilor calzi este susceptibilé si suspende multi plicarea viral. La copil, se practicd dezobstruatea fosclor nazale prin spalarea cu aer fiziologic si suflarea nasului 1 Coriza spasmodica, sau febra fanului, dispare spontan atunci cand pacientul € scos de sub aefiunes agentului alergen. Simptomele pot fi tratate prin administrares de antihistaminice sau de cortivosteroizi, fenomenul alergic in sine putind ceda la o desensibilizae. CORN CUTANAT. Excrescenti tare, de culoare cenusie Un com cutanat se traduce printr-o proeminent’ in form de piramid’, care creste lent $i poate masura pan Is doi centimetri. El este tratat printr-o ablatie chirurgical’,urmata de un examen histologic pentru a verifica absenfa unui cancer subiacent CORNEE. Membrana fibroasi gi transparenta inserati in sclerotic (albul ochiului) care constituie partea anterioars 4 globului ocular. FIZIOLOGIE. Comeca intervine in procesul de refractie formand primul dioptru (lentil) pe traiectul razelor lumi- noase. Ea are, de asemenea, un rol protector pentru ocki PATOLOGIE. Aceasta variazai dupa pitura celulara impli- ‘atl, De asemenea, exist malformatii congenitale ale come WAtingerile epiteliului sunt keraitele(inflamatiile comeei) Originca lor este traumatic’ (uleerati, pkigi, corpi strain, arsuri, indeosebi prin agent chimie sau are electric) saw infectioasd (abces, herpes). Uscaciunea oculurii poate, de asemenea, si cauzeze 0 keratitd, Tratamentul face apel la medicamente antiinfectioase locale, la cicatrizante comeene ‘in caz de dureri importante, la colire cicloplegice care permit punerea in repaus a corpului ciliar. ‘WAtingerile siromei sunt, in principal, de origine raumatica (afectarea profundy a corneci prin edem, plagi, arsura) si distrofic’ (keracon: anomalie a colagentului corean) Tratamentul lor face apel la antiinflamatoare locale, sau generale in caz de edem. De asemenc: la keratoplastie (grefé) Atingerile endoteliului sunt,in principal, distofice. E vorba, fn principal, de distrofia endoepiteliala a lui Fuchs, sau cornea guitata (diminuarea densititit celulare @ endo: teliului),descoperité in mod obisnuit in cursul unui examen sistematic. Doar 0 keratoplastie poate remedia boala Se poate recurge COROIDITA ‘@ Malformatiile congenitale sunt megalocorneea (marirea diametrului cornean), cel mai des glaucomul congenital si ‘microcomneea (ingustarea diametrului comean), asocia de obicei, cu microftalmia, CORNUL SECAREI (derivati din). Derivati sintetici ai unei ciuperci parazite 4 cerealelor, cornul secarei, sau Claviceps purpurea, wilizati ca medicament. INDICATIL. Acestea sunt variate: migrend (ergotamina gi dihidroergotamina): tratamentul boli lui Parkinson (bromocriptina,lisurida), ca inlocuitor pentru levodopa in stadiul tardiv al bolii; consecintele hiperprolactinemiei (cresterea secrotiei de prolactini de cltre glanda hipofiza); tulburéi ale ciclului menstrual, sterilitatea sau galactoreea (scurgerea patologic’ de lupte) lu femeie, ginecomastia (hipertrofia mameletor) sau impotenta la barbat (bromocripting, lisurida); hemoragiile dupa o nastere sau dupa un avort (metilergometrind) EFECTE SECUNDARE. Administrarea de derivati din comnul secarei comportit un rise de ergotism mergnd pain la @ provoca o gangrenii a extremititilor membrelor inferioare. Acest rise este crescut in caz de asociere cu un antibiotic din grupa macrolidelor, aceasta asociere este deci contraindicata COROANA DENTARA, Parte de dinte acoperité de smalt dentar, care iese total din maxilar, Prin extensie se vorbeste de coroand proteticd pentru a desemna o coroand artificiald elaboratd de chirurgul-dentist cu scopul de a acoperi coroana naturald in caz de leziune importanti (carie, fracturd « dintelui), sau de culoare anormala a acesteia. fn functie de amplasarea dintelui sau de exigentele estetice ale pacientului, corouns aleas’ poate fi confectionata din ceramicd sau din metal. - Inflamatie a corvidei (membrana ochiului fntre retina si sclerotic’). SINONIM: uveita posterioara. SIMPTOME $1 SEMNE. 0 coroiditi se manifesti, in principal, print-o scddere a acuititii vizuale, Prd inrosire si fré durere ocular. Uneori,acuitatea vizuald este pastrati sipacientul semnaleazi perceptia unei pete mai intunecate, care nu se miscd 0 data cu miscarile globului ocular. fn sfarsit, cand ea rezult& dintr-0 toxoplasmoza congenitald, coroidita este adesea neobservabild la nastere: un focar (zona inflamatorie limitaté) corioretinian nu apare atunci decat la pubertate DIAGNOSTIC $1 EVOLUTIE. Diagnosticul se bazeaz’ pe examenul fundului de ochi, Dozarea anticorpilor antitoxo- plasmatici in umoarea apoas, mult mai multi deca in ser, permite, de asemenea, identificares coroiditei cauzati de toxoplasmoza.CORONARA Gravitatea bolii depinde de atingerea maculei: daci sta este afectaté, scdderea vederii este imediaté si ireversibila. ‘TRATAMENT. Acesta este in primul rand celal boli care provoacd coroidita. Astfel, in cadrul unei toxoplasmoze, tratamentul corviditei trebuie si fie precedat de un trata- ‘ment antiparazitar. Antinflamatoarele corticosteroidiene pot fi folosite in continuare in doze puternice CORONARA (arterd, vena). Vase sangvine care asi- ‘gurl irigarea muschiului cardiac. Arterele coronare. Artercle coronare sunt responsabile de oxigenarea cardiacd. Ele sunt in numir de dowd: artera coronard dreapti si artera coronard sting. Arterele coro- rare iau nastere din partes iniialé a sorte. Ele sunt explorate prin coronarografie. PATOLOGIE. Arterele coronare pot prezenta ingustiri ‘cauzate de aterom, spasm responsabile de un angor (angind pectorald) sau o ocluzie care se afld la originea infaretului rmiocari CORONAROGRAFIE. Examen radiologic care permite vizualizarea arterelor coronare care irig’ inime. INDICATIL Coronarogratia furnizeaz’ un bilant precis al stiri arterelor coronare in caz de angor (angind pectoral) sau de infarct miocardic. Ea poate fi completati printr-0 angiocardiografie, care permite si se aprecieze contrac- tilitatea ventriculului sting. Uneori, in caz de arterd astupatd sau foarte Ingustatl, o angioplastie (dilatarea ingustirii) este efectuat’ in cursul examenului coronarografic TEHNICA. Dupi anestezia local’, artera femurala dreapti este punctionati in plica inghinal’ cu scopul de a permite introducerea unei mici sonde. Aceasta este atunci impinsi pan’ la originea arterelor coronare. Prin sondi este injectat un prods de contrast iodat, pac la razele X, care deseneazi interiorul arterelor coronare furnizdnd o adevarati schemi anatomic’. © cameri de Iuat vederi filmesz3 drumul produsului fn arterele coronare cu scopul de a putea analiza {in cele mai mici detalii anomaliile de calibru al vaselor. La sfargitul examenelor, sonda este retrasi si la punctul de punctie femurala se aplici un pansament compresiv DESFASURARE. Coronarografia necesitd, in general, 0 spitalizare de 1-2 zile si dureazd intre 20 minute si I ord 1 30 de minute. Este de dorit ca pacientul sf stea Iungit in pat 24 de ore dupa examen pentru a evita riscurile de hemoragie locald. EFECTE SECUNDARE. Unii paciengi pot simti in momentul injectirii produsului de contrast o stare de rau legati de o alergic la produsul iodat. Acest Iucru trebuie si fie semnalat in mod sistematic medicului fnainte de examen in caz ck este stiut, sau tiebuie cercetat pe baz de teste In plus, in absenta unei compresii asupra punctului de punctionare, la Incheierea examenului, se poate produce un hematom. 144 CORP CETONIC. Una dintre cele trei substante (acetond, avid diacetic, acid betwoxidobutiric) produse in ccursul procesului de degradare « grasimilor in organism, In circumstante normale, corpii cetonici, in majoritate sumularea sunt eliminati prin rinichi in uring. lor devine prea importanté si depgeste posibilititile de climinare ale organismului, ea dliabet, atunci se produce © acidocetozi: pH-ul plasmei sangvine devine acid, provocand tulburiri care evolueaza ciitre o coma “> AciboceTozA. CORP GALBEN. Gilandi endocrina care se dezvolti in ovar, de 0 manierd temporard si ciclica dupa ovulatie, gi cate secreti progesteron, CORP PLUTITOR. Pati inchisi la culoare, de mérime side forma variable, zara sub forma de puncte, fitamente sau spirale, cure se mised odata cu migcérile ochiulu Perceperea corpilor plutitori (flotanti) exprimé 0 dezlipire posterioara @ corpului vitros (mas gelatinoass transparenti care umple bulbul ochiului), care se separ de retini, Ea este, in cea mai mare parte a timpului, benign si id consecinte. CORP STRAIN. Substantd sau obiect care se aft desi rar trebui si fie asa, intr-un organ, intr-un orificiy sau intr-un conduct al corpului omene Un corp stréin este fie adus in mod accidental din exterior (obiect inhalat,inghitt, ntrodus), situate freevent 1a copiii mici, fie in mod spontan plecdnd de la insusi corpul ‘omenese (calculi, calcificdri intraarticulare). Ochi. Un corp strdin superficial si vizibil (pietrs, insect, praf), poate fi indepartat cu un colt de batistd eurat; daca cleste plantat in cornee, este absolut obligatoriu ca operatia de extractie fie incredintaté unui oftalmolog, deoarece poate interveni o pierdere a umorii apoase gi, daci acest Comp strdin este metalic,elriscd si se oxideze si si elibereze pigment toxici care pot antrena o orbire de lung’ duratt Corpul striin va fi indepirtat chirurgical cu ajutorul unui electromagnet, Prevenirea unor astfel de accidente consti in utilizarea ochelarilor de protectie in caz.de rise (accidente de mune). Ureche. Prezenta unui corp striin in ureche poate fi semmalati de catre copil sau se manifesta prin otalgie (durere de ureche) sau chiar printr-o otoragie (hemoragie prin conductul auditiv extern). Obiectul introdus tebuie de urgengii si fie indepirtat, exclusiv de edtre un medic (incercand si se retragd obiectul prin manevre intempestive se rise lezarea timpanului), prin spalarea urechii sau cu ajutorul unor microinstrumente adaptate. Cai digestive. Corpurile strdine care au fost inghitite, cel mai desde edtre un copil mic sau de citre un bolnay psihic, necesitd supravegherea clinic’ a subiectilor (aparitia unor semne ca durerile, oprirea tranzitului intestinal), precum si145 supravegherea radiografic’ (insintarea corpului strain in lungul tubului digestiv). Dupa ingestie, majoritatea cor- purilor strdine mici, care nu sunt nici toxice, nici ascutite (nasture, bi etc.), sunt eliminate prin scaun fir perio! pentru organism. in caz contrar (baterii mici, ace de par, ‘ase de peste, aschii de oase de pui sau de iepure, alte agchii, ioburi de sticla etc.), este nevesard o extractie prin fibroscopie Cai respiratorit. Prezenta unui corp stein inhalat este frecventi, mai ales la copilul mic (jucirie, fragment de jucdrie sau un corp vegetal, ca de exemplu o aun’) SIMPTOME $1 SEMNE, Patrundetea in clile respiratorii ttece prin tei stadii. Sindromul de pitrundere, in cursul treceri prin laringe (Falsd rut), se manifesté printr-un acces bruse de sufocare si printr-o tuse uscati acest episod se petrece cel mai des in cateva minute si nu provoac’ decit in mod exceptional moartea subiti prin asfixie. Cea de a doua faz, mai putin spectaculard, corespunde unei implan- Uri, in general bine tolerata, 4 corpului strdin in bronhii; acesta provoac uneori episoade de tuse si 0 jend respiratorie permanenta sau intermitenti. Cea de a treta faz, tardiva, este cea a complicatiilor cu brongite sau pneumopatii repetate, abces al plimdnului, chiar dilatarea bronhiilor TRATAMENT. In cuz de asfixie acuti, corpul strain poate fi expulzat prin manevra lui Heimlich, exercitind 0 presiune puternicd si brutal la baza custii toracice sau, daci este vorba de un sugar, dandu-i cdteva palme intre omoplati. De cele mai multe ori, dup faza de pitrundere, copilul nu prezinti nici un simptom deosebit. Este totusi necesar si se efectueze o fibroscopic brosnic’ pentru a gisi obiectul halat. Acesta este indepartat prin bronhoscopie, sub anestezie general. > EXTRACTIE, FALSA RUTA ALIMEN- TARA, HEIMLICH (manevrd a lui) CORP VITROS. — VitRoasA CORSET. Aparat purtat pe trunchi in vederea tra diferitelor afectiuni, Un corset ure drept obiectiv si se opuni deviatiilor coloanei vertebrale (scolioz’, cifozd benign’), si evite agravarea lor si si usureze durerile de articulatii inter- vertebrale (lombalgii cronive si recidivante). El mai este folosit si in caz de fracturd a rabisului CORT CU OXIGEN. Incinti care permite ox terapia unui bolnay Un cot cu oxigen este Ficut din mitase sau dintr-o {esiturd sintetic, sup, usoard, transparent, ncinflamabi sisustinutl de un cadru metalic. Cu 0 capacitate de 200 ltr, el acoperiitoracele si capul bolnavului, care poate si se rmiste liber. ‘Dupii ce # urmat un instructaj un pacient sau un membru al familiei sale poate si utilizeze un cort eu oxigen ts domiciliu CORTICOSTEROID CORTEX CEREBRAL, Parte perferici a emisferelor cerebrale, sediul funetiunilor nervoase cele mai elaborate constinta. SINONIM: seoarta ca migcarea voluntars cerebrala, STRUCTURA. Cortexul cerebral este format din substanta id corpii celulari (partea principal) ai neuronilor. El se aflé in legiturd cu restul sistemului nervos multumiti multiplelor prelungiri fine ale neuronilor. Mergind in grosime, de la suprafata cemisferelor spre profunzime, organizarea cortexului il face i fie comparat uncori cu circuitee electronice, desi el este mult mai complex. De fapt, in el se disting la microscop mai multe straturi suprapuse,fiecare cuprinzand o retea de corpi celulari si de prelungiri. De altfel, fiecare emisfera cerebrali este divizata in 4 lobi mari: granitele dintre lobi corespund unor brazde adanci, scizurile, la suprafata ortexului Cortexul joacd un rol important, pe de o parte, in functiunile nervoase de bazd (motricitate, sensibilitate, senzorialitate), pe de alt parte, in functiunile superioare {(limbaj, memorie ete.). Aici se observa adesea, ca si in restul sistemului nervos central, ire: cortexul drept asiguri miscarile gi sensibilitatea jumatatii stingi a corpului si vederea jumétati stingi a spatiului, in timp ce cortexul sténg controleazi jumitatea dreapt corpului si jumatatea dreaptd a vederii fiecdrui ochi. Lateralizurea este un fenomen specific cortexului: pentru sanumite func{iuni cele dou emisfere nu sunt simetrive, una dintre cle fiind dominanté (stangu la un dreptaci,stanga sau dreapta la un stingaci). > CREIER, ENCEFAL, cconusie, varictate a tesutului nervos conti fenomenul de incrucis CORTI (organ al lui). Organ al urechii interne, responsabil de auz Organul fui Corti, situat in canalul cohleei (parte urechii interne), contine celule senzoriale care sunt dotate Ja suprafata lor cu cili care se scald intr-un lichid, endolimfa. Aceyti cili sufera miscéti datorate undelor de lichid declangate de sunete gi le transforma pe acestea in fenomene electrice care se propagi la celulele nervoase. CORTICODEPENDENT, A. Se spune despre bos al clirei tratament prin corticosteroizi, pentru a-si pastra eficucitatea, trebuie si fie urmat cu reducerea progresiva aa dozelor gi, de cele mai multe ori, incomplet. CORTICOID. ~ ConticosteRoID. CORTICOSTEROID. Hormon secretat de citre glandele corticosuprarenale, pornind de la colesterol si Utilizat in terapeutic’ indeosebi ca antiinflamator si ca imunosupresor. SINONIM: corticoid. FIZIOLOGIE. Glandele corticosuprarenale, situate la partea perifericd a celor doud glande suprarenale, secret 3 grupe de hormoni: androgenii suprarenalieni (mai ales sulfutul de dehidrocpiandrosteron), care participa laCORTICOSUPRARENALA dezvoltarea caracterelor sexuale masculine si favorizeui dezvoltarea muscular; glucocortivosteroizii (mut ules contizolul), care intervin in resctile chimice ale organismului, mai ales in cele care privese ylucozat, mineralo- vorticosteroizii (mai ales aldosteronul), care retin sodiul yi apa in organism. UTILIZARE TERAPEUTICA. Corticosteroirii de sintezi, cu structuri chimic’ identic’ celei a hormonilor natural sau apropiati de a lor, sunt utilizati in terapeuticd 1§ Glucocorticosteroiziasociati unor mineralocorticostero- izi, se substituie hormonilor naturali in caz de insuficienti suprarenaliand lenti (boala liti Addison). Unii derivati chimici (prednisonul, betametazonul) au un cfect antiinflamator, antialergic si imunosupresor, Multumiti weestei ultime proprictati, ei permit prevenirea rejectici organclor transplantate si tratamentul leucemiilor, in asocicre cu anticanceroascle. Produsele pot fi administrate sub form orali sau injectabila, sau pot fi aplicate local, In acest ultimn caz,este vorba. in principal, de dermovorticosteroizi. util zafi pentru tratarea afe & Mineralocorticosteroicii (9-alfa-fludrocortizon),asociati glucocorticosteroizilor, permit tratamentul insuficientelor Suprarenaliene. Administrarea are loc pe cale oralii sau injectabild. Prescriptiile pe durati lungi necevita o supraveghere a echilibrului hidroelectrolitic (privind apa sisubstantele minerale,ca souiul si potasitl) pentru a limita aparitia edemelor si a hipertensiunii urteriale EFECTE NEDORITE. Intr-o curd de scurt duratd, cartico- {erapia prezinti putine perivole, cu conditia si se respecte un regim sérac in sare de bucdtiric. in schimb, 0 cortivoterapic pe duratd lungi provoucis numeroase efecte nedborite: osteo porozi si tasare vertebral, edem, o asare # musculaturi sindromul lui Cushing (oberitatea feei si a trunchiului), hirsutism (pitozitate cxcesiva),fragilitate cutanatd petesii (mici pete hemoragice subcutanate), infectii, diabet hipertensiune arterial, tulburari psihice (psihoza), glaucom, cataract, incetarca cresterii Ia copil, tulburari hormonale la ft, Puse in repaus,glandele suprarenale pot si se atiofieze far vreun semn vizibil, expundnd subiectul la aevidente grave (insuficienta suprarenatiand acuta), in cae de opie brusci a cortivoterapici, infecti sau interventic chirurgical. 0 oprire brusc’ a tratamentului poste, de asemenea. si provoace 0 revigorare a aectiunii care a motivat preserierea conticosteroizitor. Dermocorticosteroizii provouc& uncori aveleasi efecte, trecdnd in sdnge prin piele, atunci cdind sunt aplicati pe suprafefe prea mari, mai ales ta copil. in plus, o utilizare timp de mai multe luni induce anomalii adesea ireversibile: subtierew pielii,acnee, cupero7a, vergcturi, mai ales pe fat De asemenca, administrarea de corticosteroizi pe durati indelungatd necesita un minutios bilant prealabil pentru @ depista un eventual diabet sau o hipertensiune arterial ambele fiind susceptible sd se agraveze sub corticoterapie, cea ce poate necesita © modificare a tratamentului lor. in plus, un focar infectios, cao veche tuberculoza sau o nilor cutanate 146 parazitor’,ca anguilulova, riscd si se agraveze sub corticoterapie gi trebuie si fie ingrijite inainte de tnceperea trata- ‘mentulai CORTICOSUPRARENALA (glanda). Zond perife- ‘ici a figcireia dint cele doui suprarenale, care elaboreaz si secreti corticosteroizii (hormonii sintetizati plecdnd de la volesteral), PATOLOGIE. in mox! obignuit, produsele intermediare intre colesterol 3 cortcesteoia,numite precursor sunt regisite i la niveluri foarte mici. Atunei cind echipamentul cenzimatic al glandei este incomplet, sinteza hormonilor activi nu poate avea loc gi precursorii sunt secretat in mare Accasti dereglare poarté numele de bloc tie suprarenalian Alte boli care afectea7a corticosuprarenala pot antrena (© oprire a producerii de hormoni, ca in cazul bolit fui Addison (insuficient’ corticosuprarenaliand lenti, care se poate complica ajungand la o insuficienta corticosuprae renaliana acuté): ele pot, de asemenea, si provouce un hipercorticism (exces de producere de hormoni), care poate genera un sindrom al lui Cushing, un sindrom al lui Conn sau un virilism (aparitia fa femeie a caracterelor masculine) ‘cauzate de o hipersecretie de cortizol de aldosteron sau de androgeni Un deficit de secretic al eorticosuprarenalelor poate fi ‘compensat prin hormoni de substitufie administrai zilnic pecale orald, De altel, atunci cdnd o boat sau o interventie chirurgicali distruge una dintre corticosuprarenale, cea de a vous este capabill si asigure de un singuri funetionarea suprarenaliana ecantitate CORTICOTERAPIE. Terspeutics utilizatoure a conico- steroizilor. Corticosteroizii sunt hormonii sceretati in mod natural de cortexul glandelor suprarenale. In terapeutic’, se utili yeaza cortivosteroizi de sintezd, sub forme variabile in functie de afectiunea de tratat: cale orald, injectii, creme, lotiuni, pomezi CORTICOTROFINA. Hormon sevretat de citre unte- hipofizii. SINONIME: adrenocorticotrofina, corticostimulina, hormon corticotrop hipofizar. Corticotrofina actioneaz, in principal, asupra zonelor si reticulutd ale glandelor corticosuprarenale, cacitand secretile lor (cortizol si androgen. PATOLOGIE, O tumori a hipofizei, responsabila de un cexves de producere de corticotrofind, va antrena 0 hiperseeretie de corticosteroizi suprarenalieni (sindromul lui Cushing). In schimb, 0 insuficienti a secretiei de corticotrofin’ este foarte rard; ea poate fi intdlniti in cadrul unei insuficiente hipofizare (hiperpituitarism). fasciculati CORTIZOL. Hormon elaborat pornind Ue la colesterol, scvtetat de glands corticosuprarenalé. SINONM:hidrocartizon.147 CORTIZON, Hormon din familia glucocortivostervizilor, secretat de glanda corticosuprarenala pornind de la wn lt hormon, cortizolul, sau care este fabricat sintetic COSMETIC. Substanti nemedicamentoasd aplicatd pe piele, pe mucoase sau pe dinti in vederea curitiril protejari, modificirii aspectului sau al mirosului lor. Infolerantele la cosmetice au devenit mi putin freevente in unele tari, ca Franta, datoritd severitatii reglementirilor in vigoare. Unele efecte nocive sunt legate direct de con. tactul cu pelea (iritatie cutanat), simpla dermité alergicd, acneea, Alte efecte sunt provocate de citre agentit fot0- sensibilizanti, expunerea la soure declansand o influmatie ccutanatd. Nu existd vreo actiune cancerigen demonstrata pentru cosmeticele a citor vanzare este autorizatd, dar acest subiect este controversat in permanenti. in particular pentru cosmeticele care contin derivati henzenici COSTEN (sindrom al lui), Afectiune a srticutatie’ tempo. romandibulare care se manifesté print-o durere.o sen7stie deureche a si uneori prin dificultit la deschiderea gurii Sindromul lui Costen este o artralgie care rezult in mod obignuit dint-o proastd articulare dentard si care poate fi asociat cu un bruxism (migciri inconstiente de frecare 4 dinglor antagonisti unii de alti sau seragnine) i cu paraituri articulare in timpul mastivatici. Tratumentul consti in ajustarea si armonizarea relatilor dintre dinti lupatd sau printr-o scurgere de lichid in ureche COS. > Miiaria COT. Articulatie situaté ta jonctiunea bratului si antebratului Cotul este constituit prin juxtapunerea a tei articulati humeroradiald, humerocubitald si radhocubital, dar printr-0 singurd cavitate articulard, 0 singuri sinoviali, 0 capsuli ‘siun aparat ligamentar unic. In fat’, cotul cuprinde regiunea plicii cotului, in spate, regiunea olecraniana. PATOLOGIE @ Lucatia de cot este deplasarca in bloc a scheletului antebratului fat de humerus. Luxatia posterioarl, cea mai frecventi, se observa la adultul care a caizut pe palma miinii. Imediat dupa c&dere, fata posterioar’ a cotului este sediul unei depresiuni caracteristice, care este rapid coplesit de oumflatura difu in evident’ prin radiografie, poate fi asociatd diversclor fracturi (apofiza coronoid’, capul radiusului). Dupi reduceres luxatiei se impune imobilizarea; uncori este nevesat o reparare chirurgical a elementelor capsuloligamentare, {WSindromul pronajiei dureroase survine la copilul mic pe fa vrsta de 3 ani, cénd adultul il ridicd de mand, Copilul se plinge cd il doare cotul; antebratul su inert imine pronatie, Reducerea este obtinutd realizand 0 migcare de flexie a cotului si de supinatic a antebratului. Aceasti luxatie, pus COXA PLANA 1 Fractura de olecran necesité punerea unui gips, care trebuie purtat timp de aproximativ o lund, Dued a avut loe 6 deplasare a osului, este necesard o operatie pentru reparatia ‘osousi prin serelaj sau eu ajutorul unui surub. COTIL. Cavitate articulara scobitd a osului iliae unde se articuleazi cu femurul. SINONIME: acetabulum, cavitate catiloida, COWDEN (boala a lui). Afectiune cutanati ereditart asociind diverse malformatii cu muluiple leziuni ale pieli si Viseerelor, care poate avea 0 evolutie malign’ COXACKIE (virus). Enterovirus A.R.N. din Familia picornavirususilor. Se pot deosebi dowd virusuri coxuckie, A si B, cu transmitere orofecala (din scaun la gurd prin intermediul rmiinii), responsabile de infectii de cele mai multe ori inaparente, dar uncori de epidemii de meningiti, de ence- flit virala cu lichid cefalorahidian limpede, de exantem, de conjunctivits sau de pericanditd, Virusul eoxackie A este, de altfel, responsabil de boala lui Bornholm (misigie cpidemica). iar virusul voxackie B, de herpanging (faringiti veziculoas’), COXALGIE. Infectic tuberculoasa a articulatiei soldului, Termenul este, de fapt. gresit, dar utilizares lui este clasici COXARTROZA, Artrozi a yoldului Coxartioza afecteuzd subiectii trecuti de 50 de ani. Ea cevolueaza lent, in pusce marcate prin dureri in regiunea inghinali, ale fetei antcrioare a coupsei si ale genunchiului yi care pot antrena 0 claudicatic. Alita vreme cat mai exist cartilagiu, tratamentul medical este util (utilizarea de bastoane, prescrierea de antiinflamatoare, injectile intraarticulare cu cortivosteroizi sau cu acid hialuronic, curele termale). Cand cartilagiul a dispiirut, jena functional devine de asa naturd incat recurgerei la 0 artroplastie (inlocuirea articulatiei printr-o protezd totala) a soldului este indispensabild. Cand o ‘coxattrozi debutea7i la un subiect tind, se cautd o anomalie a formei soldului susceptiila si fie corectaté chirurgical in scopul de a opri evolutia boli COXA PLANA, Aplatizare a capului femural, ‘Cox plana este o sechelii « unei afectiuni osoase, boala lui Legg-Perthes-Calvé, In timpul acestei boli, care survine cel mai des la copii de varste inte 5 10 ani, capul femural pe cale de a creste este sediul unei necroze de origine vasculard, care il fragilizeaz’, Coxa plana este nedureroasa. Totu: general, dupa mai multi ani, chiar dupa cateva zeci de ani de la aparitia ei, o urtrozii precoce care este necesar sa fie rataCOXA VALGA COXA VALGA, Deformatie a extremititi superioare a femurului, caracterizata printr-o deschidere excesiva a unghiului cervicodiafizar (unghiul format de colul femural side diafiza) Coxa valga poate fi congenital (asociati, de exemplu, cu 0 luxatie congenitald # soldului) sau dobandita (cauzata de o fracturi a colului femural). Nedureroasé, deformatia poate provoca totusi o claudivatie, dar, mai ales, ea ocazior nazi in general, dup’ mai multi ani, chiar dupa cdteva zeci de ani de Ia aparitia ei, 0 artroz precoce care trebuie sa fie tratata Singurultratament pentru coxa valga este ce chirurgical el consti in restabilirea unui unghi normal intre colul femural si diafiza COXA VARA. Deformatie « extremititi superioare a fermurului,caracterizati print-o inchidere « unghiului cervieo- dliafizar (unghiul format de colul femural cu diafiza). Coxa vara poate fio deformatie congenital sau dobandit, ca urmare a unei fracturi a colului femural sau a unei afectiuni a copilrii, epifiziolizs capului femural. Ne- dureroasii ea poate totugi antrena o claudicatie. Pe termen lung (dup’ cativa ani, chiar dupa cateva zeci de ani), ea da in general, prilejul aparitiei une artroze precoce, care trebuie si fie tratat Singurul tratement pentru coxa vara este cel chirurgical: el const in restabilirea unui unghi normal intre colul femural si disfiz. COXIELLA. Gen bacterian constituit dintr-o singura specie, Coxiella burnetti, SiNONM (est dn uz) Rickettsia burnetti. ‘Transmiterea la om se poate fa ‘cpus sau pe cale aeriand (inhalare), Coxiella burneti este agentul patogen responsabil al febrei Q. + FEBRA Q. € prin intepitura de COXOMETRIE. Studiu al soldului constand in misuri (ori efectuate pe un cliseu radiologic. CRAMPA. Contractic involuntari, brutali, intens: si dureroasd a unui muschi al scheletului ‘Crampele sunt uneori consecinté nei boli neurologice care afecteazi celulele nervoase din miduva spinirit (bola lui Charcot) sat din nervi (disbet, alcoolism). Ele pot, de asemenea, si fie in legiturd cu o arteriti a membrelor inferioare (Ingustarea arterelor prin depuneres de sterorn), cu tulburiri metabolice legate de ioni (sodiu pierdut prin transpiratie, potasiu, calciu), cu un efort prelungit sau cu 6 deshidratare. Crampele care survin in timpul practic&rii unui sport au o origine complex, vasculara (insuficienté 4 circulatiei sangvine in raport cu necesititile) si metabolic (producerea excesiva de acid lactic). Cauza unor alte crampe (crampele nocturne, crampele de sarcini) este inca putin cunoscuti 148 TRATAMENT. O crampa dispare sau se wtenucaz’ adesea {in urma unui masaj sl muychilor sau la retragerea ei pasiva, piciorul find indoit pe gamba pentru o erampa de pulp Daci se giseste 0 cauzi, ca trebuie si fie tratati, Atunci ind crampele recidiveaz4, se prescriu adesea miorelaxante (relaxante musculare) si sdruri minerale (calciu). La sportiv, prevenirea se bazewza pe urmitoarele puncte: antre- inament de fond suficient si progresiv, incdlzire inaintea cefortului, bund hidratare, bund cunoastere a gestului tehnic (pocitia corecta a corpului), material adaptat sportivului si specialitati pe care o practie’ (forma incaltimintei, mirimea rachetei de tenis etc.). > CONTRACTURA. CRAMPA INTESTINALA, Contractic dureroasi, repe- tata, cu caracter paroxistic, a colonului terminal, insotiti deo falsi nevesitate iminenti de a defeca CRANIOFARINGIOM. Tumori a regiuni hipofizci Craniofuringiomul est, in jumitate din exzuri,o tumor 4 copilului, la care reprezinté 15% dintre tumorile cerebrale, Simptomele sale sunt durerile mari de cap si vomele cauzate de o hipertensiune intracraniand (cresterea presiunii lichidului cefslorshidian), precum si tulburrile vizuale (amputarea cdmpului vizual, sciderea acuititi vizuale) provocate prin compresia nervilor opti. Se observi, dealtfel,o insuficienta a secretiei de hormoni hipofizar, responsabild mai ales de o intirziere a cresterii sia pube ‘Tratamentul craniofaringiomului este ablatia chirur- scald a tumorii, completatd eventual print-o radioterapie Mai mult, trebuie si fie instituit un tratament hormonal Uefinitiv de inlocuire CRANIOSTENOZA. Suduri prematuri a suturilor craniene tx copil, ce deranjeaz dezvoltarea creierului. SINONIM: craniosinostoza. Craniostenoza este insotiti adesea de semne neurologice {cocitate, de exemplu) consecutive fie une Ieziuni asociate ccreierului, fie compresiei creierului intr-un volum neexpan- abil prea rapid (hipertensiune intracraniand). Pe termen lung, evolutia fri tratament a craniostenozei ive, de exemplu o intarziere mintali. Tratamentul, chirurgical, const& in depirtarea oaselor era- niului prin desprinderea oaselor sudate. Aceastdinterventie da rezultate excelente. CRANIV, Cutie osoasé care contine si protejeazi encefalul STRUCTURA. Craniul este de forma aproximativ ovala, cu un pol posterior mai voluminos si cu 0 capacitate de aproximatiy 1.500 centimetri cubi Partea superioard « craniului formeazd bolta craniand inchisi. spre partea de jos printr-o portiune osoasi orizontal’, buza149 PATOLOGIE. Traumatismele craniului, cu sau Sard fractura, sunt patologiile cele mai frecvente. Ele reprezinta aproximativ 80% dintre accidentele casnice ale copilului (ciderea de pe 0 masi de infasat, de pe un scaun, de pe scar, de pe bicicleté ete). Semnele une fracturi a craniului depind de regiunile atinse ale ereierului si de natura leziunilor: vertje, ulburdri de vedere, pierdere a stirii de ‘constient, paralizie, pierdere a sensibilititi etc. Tratamentul chirurgical al fracturii, daci este nevesar, consti in inlocuirea unui os sau in evacuarea unui hematom. De altfel, craniul poate fi afectat de aceleasi boli ca si aricare alt os: anomalii de calcificare, consecinti, de exemplu, « unot tulburiri hormonale, tumori benigne sau maligne etc + TRAUMATISM CRANIAN. CREASTA-DE-COCOS. — ConoiLom GeNiTAL. CREATINA. Substanti azotatd a organismului, care joac’d un rol in contractia musculara, CREATININA. Substanté azotati provenind din deges- ENCEFAL CREIERULU! (abces al). Colectie de puro localizati in creier Un abces al ereierului rezultd aproape intotdeauna din propagarea unei infectii situate in alti parte a corpului;CREIERULUI aceasta vine din urechea medic sau din sinusurile nazale in 40% din eazuri SIMPTOME $I SEMNE. Simptomele cele mai obisnuite ale unui abves al ereierului sunt durerile de cap, «som: nolenti, vome. Uneori se observa o febra,tulburati vizuale, crize de epilepsie, chiar semne specifice pentru regiunea Tezata de abces ca, de exemplu, paralizia unui membra TRATAMENT. Acests fave apel la antibiotice in doze mati it ubvesului de asociate cel mai des cu drenarea sau abl ‘eatre chirurg. CREIERULUS (tumora a). Tumor’, benign’ sv ms lignd, situa in creier Se pot distinge tumorile primitive, care se dervolti ‘pomind de la celulele creierului, si tumorile secundre, care sunt metastaze ‘Tumora primitiva a creierului. Aproximativ 60% dintre tumorile primitive sunt glioame; se former’ pleciind de la celulele gliale care inconjoari si sustin celulele nervoase: cle pot fi benigne sau maligne. Meningioamele, care sunt plasate pe meninge, sunt, de asemenea, frecvente: cle sunt {ntotdeauna benigne. Cauzele tumorilor primitive nu sunt cunoscute Simptomele sunt de tei foluri: deficit neurologic (afavie, paralizie localizatt), epilepsie in unul din cinei eavuti si semne de hipertensiune intracraniané (dureri de cup. alterarea functiilor mintale, vore). Apsritia simptomelor este mai precoce si evoluia lor mai rapid gi mai exten vi in cazul unei tumori maligne. Tehnicile de imagerie medical (scaner cerebral yi imageric prin resonant magnetica [IR.M.) permit determinarea locului exact de amplasare a tumorii si obtinerea de indicatii cw privire la natura ei, Dar diagnoticul precis nu poate fi stabilit decat dup’ o biopsie cerebrald, Tratamentul, atunci cand este posibil, const in ablatia chirurgicala a tumor, completati eventual cu radioterapic ‘Tumora secundara a creierului. Tumorile secundare sunt metastaze, adesea multiple, care provin, in principal dintr-un cancer bronhopulmonar sau un cancer de san. Simptomele sunt aceleasi ca si cele ale tumorilor primitive ale creierului, dar evolueaz’ intr-un mod mai rapid. Diagnosticul se bazeazi pe tehnicile de imagerie medical, care pun in evident leziunile cerebrale gi, intr-un az din dou, cancerul primitiv. Tratamentul este cel al cancerului primitiv daci ela fost descoperit. Este indivata si radioterapia cerebral CRENOTERAPIE. Tratamentul cu ape de izvor la punctul lor de iesire la suprafaté. + TERMALISM CRESCATORILOR DE PASARI (boald a). > PLA. MANULUI CRESCATORILOR DE PASARI (boala a). 150 CRESTEREA COPILULUI. Cresicre a mirimii Uifertelor elemente ale organismultuiintre nasere si sfargitul adoleseentei Pxistd diferit factori cate intervin in eresterea in greutate si in inditime © Factori ereditari justificd evaluarea indltimii unui copil, pentru a judeca duct ¢ normal, in functie de iniltimes parintilor m Factorit alimemari explici necesititile in. substante incorporate in tesuturile noi, de exemplu in proteine pentru Sinteti2urea osului sau musehiu © Factoriihormonali sunt reprezentati mai ales prin hhormonul de ereslere secretat de hipofizi, gland endoerini situ la baza creierului. Hormonii glandei tioide yi hor- ‘monii sexuali masculini sau feminini intervin,de asemenea, in crestere, precum si in maturare ETAPE $1 VITEZA DE CRESTERE. Cresterea normalé se efectucuzi in mai multe etape, fiecare dintre ele avand caractere deosebite: cresterea din prima copilirie (le la | uni la 2 ani), cou din a dous copibirie (de ta 2 ani la |2 ani, din timpul pubertati. Viteza de crestere staturala (cdstigul de inaltime in certimetti, pe an), de exemplu, este foarte ridicaté la sugar: mai mult de 20 de centimetri in primul an, aproape 10) in cel de al doilea an. Astfel, indltimes, care este de aproximativ SU de centimetti la nastere, se dublewzi la 4 ani, factorii nutritionali find eosebit de important in toatd aceasti period. Viteza de creslere se reduce in continuare la $-6 centimetri pe an si proportional cu varsta. Ex scade si: mai mult in perioada pubertard, apoi sufera o crestere puter’ (varf de crestere) la pubertate datorité efectului hormonilor sexuali asupra scheletului. O nous reducere survine in faza postpubertard, reducdnd cresterea la uproximativ 1 centimetru pe an timp de 3 ani Mai mult, fiecare regiune a corpului, fecare organ are propria sa vitezi de crestere, Membrele ating cresterea lor maximé la ineeputul pubertaii,coloana vertebral creste ‘mai ales in timpul si dupa pubertate. Cresterea encefalului, estimati prin masurarea perimetrului cranian, se efectuea7 cu o vitezd mai rapidd in cursul primilor 2 ani; encefalul atinge volumul sit aproape definitiv la varsta de 5 ani SUPRAVEGHEREA CRESTERII. Cresterea este supra- vogheatS pe toati durata copildriei cu scopul de a repara, daci este posibil, o insuficient’, mai ales de a depista 0 boali responsabili de intirzierea crestri, care arf in acclay timp grad si curabila. In practicd, este recomandat si se masoure inaltimes si greutatea unui copil lunar pan’ la 6 luni, din oud in doui luni pani la un an, o dati sau de doug ori pe an pint la sfargtul adolescentei; perimetrul cranian este, de usemenea, misurat la copiit de varsté mic’. TULBURARI ALE CRESTERIL. O intrerupere a curbei ponderale in mersul ei ascendent pote fi urmarea unei carente de aport alimentar, a unet proaste absorbti181 Cregterea gi sportul Sportul favorizeaz’ cresterca copilului din punct de | vedere cardiac, respirator si dezvoltarea psihomotorie. | Travaliul muscular trebuie si riménd echilibrat 1 moderat cu scopul de a evita deviatiile scheletlui durerile musculare, aticulare sau osoase. Un antrenament intensiv (mai mult de 12 ore pe siptimin’) poate cresterea si poate intarzia pubertatea., dar poate rimine flird consecinte asupra iniltimii definitive a copilului. In timpul pubertiti, in schimb, sportul de inalt nivel, sociat unui dezechilibru alimentar sau hormonal, poate antrena tulburdri, mai ales in maturarea osului, care pot avea un rlsunet asupra iniltimii Ia varsta adult wetini intestinale, de exemplu in cursul boli celiace, « unei atinger ‘ cordului, rinichilor sau plamanilor (mucoviscidioz’) O inillime mici este adesea ereditar’, fara caracter patologic atunci cnd viteza de erestere mu este redusi si curba de crestere este regulati. Uncori, mai ales la biieti. este vorba de o simpla intirziere « pubertiti, care se va produce normal, dar putin mai tirziu deedt pentru medic, prognoza inaltimii finale este, in general, favorabild. Mult mai rar se poate asocia o inaltime mic cu 0 situatic pato- lime mare, adesea de naturi constitutional, frilor de crestere, cu exceptia faptului ci face parte dintr-un sindrom_malformativ (sindromul lui Marfan). GiGANTISM, NANISM. CRESTERE INTRAUTERINA. Dervoltare « ftului {in nteriorul uterului matern. SINONIM: crestere ferala ‘In mod normal, fatul cantareste aproximativ 214! grame_ {a patru luni, 1.300 grame la sapte luni si 3.400 grame la termen. Astizi, ecografia da posibilitatea si se masoare in fiecare stadiu diametrul biparictal (diametrul transversal capului de lao bosd parietald la alta), diametrul abdominal transversal si lungimea fermurului PATOLOGIE, GUn exces al cresterit intrauterine se i familii (gigantism familial) sau la femeile atinse de dishet fn cursul sarcini © intarziere a cresterit intrauterine poate fi consecints tunei anomalii cromozomiale, cs trisomia 21 (mongolism) sau a alfor factori genetici. Accasti intérviere poate rezulta din disfunctiile sau din anomaliile placentare sau chiar dintr-o alterare a fluxuritor sangvine uteroplacentate obser- vatl la femeile hipertensive sau suferind de precclampsie (leziune renati care se traduce prin prezents proteinclor in ‘rind prin edeme si printr-o hipertensiune arterial). 0 ina ziere a cresteri intrauterine poate, de asemenes, si provini dint-o malnutrtie « fatului provocatd de fumatul excesiv rmatem, malnutritia maternd sau alcoolismul cronie mater. ilneste In uncle CREUTZFELDT-JAKOB (boald a lui). Bouli cerebral’ foarte rar, ce evolucaza catre dementi. CRIOGLOBULINA Boula lui Creutzfeldt-Jukob este cauzati de 0 particula infeetioasa de un tip particular (prion). in pofida aeestei origin’ infectinase, boala are mat multe puncte de asemi- nare cu bolile degenerative. Ea este inclusi, indeosebi cu boala kuru din Nowa Guinee, printre encefalopatile (boli ale creierului) spongiforme, denumite aya dupit aspectul celulelor nervoase privite prin microscop. Bola se manifest printe-o dementi asociatd cu diverse tulburisi neurologice: migedri anormale, cecitate, parlizi, deficite senzitive, hipertonie (redoare musculara excesivi) Electroencefalografia aduce elemente eventiale pentru diagnosticarea boli Boala lui Creutzfeldt-Jakob incepe cel mai des dupa varsta de 50) de ani, apoi evolueazi rapid, desi s-au observat si forme prelungite de boul, Actualmente nu exist un tratament curativ, Lucriri stiintifice recente las de gindit ncle cazuri de boul’ Creutafeldt-Jakob ar fi legate de boala vacilor nebune. CREVASA. Fisuri cutanati putin profu Crevascle apar din cauza frigului (plesnituri), sata unei -afectiuni dermatologice (dermitd cronic’, eczema, psoriazis). Ele sunt vizbile, in general. pe main si pe picioare, i sunt desea dureroase. ‘Tratamentul se bazeazi pe utilizarea antisepticelor pentru ‘a impicdica o infectic, apoi pe diferite pomezi cicatrizante, col mai des pe bari de vitamin A. CRIOCHIRURGIE. interventii chirurgicale. Indicatiile criochirurgiei acoperd multiple specialitéti medicale. In dermatologie, terenul ei de electie, criochirur- ¢gia dd posibilitatea tratirii tumorilor benigne sau mal unice Sau multiple chiar in cuz de revidivd. Criochirurgia este utilizatd in oftalmologie (cataract, dezlipire de retin). Unele leziuni ale anusului gi ale rectului (hemoroizii, de ‘exemplu) pot fi operate prin aceasti metoda. In sfaryit, au de multi vreme, se recurge la criochinurgie in unele eancere ale ficatului (cdnd acestea nu sunt prea evoluate), sau pentru a distruge o tumord care obstruewzi bronhiile mari, Criochirurgia in profunzimea organismului necesitd 0 anestezie generald. In dermatologie, din contra, tratamentul, mai de suprafati, este foarte simplu gi relativ nedureros imediat dupa tratament, deoarece frigul insensibilizeaza terminafile nervoase izare a frigului in cursul unei CRIOGLOBULINA, Imunoglobulind snormali preci- pitind la temperaturi inferioarre temperaturii de 37°C Semnele patologice asoiate prezentei crioglobulinelor unt variate. Se pot observa semne cutanate, vasomotorii (tulburiri circulatorit, ea in sindromul lui Raynaud) sau complicatii renale si neurologice. Tratamentul este cel al cauzei. Bl este eventual asociat cu plasmafereza (curatirea singelui de imunoglobulinele anormale)CRIOTERAPIE CRIOTERAPIE, Tratament care utilizeaz’ frigul sub formé de gheati, de siculeti cu substante chimice congelate sau de gaz (criofluran) Crioterapia este utlizaté pentru a atenua durerea, pentru 4 combate inflamatia si edemul sau pentru a distruge Jeziunile cutanate. Frigul realizeazsio vasoconstritie (redu cerea calibrului vaselor) care diminueaza debitul sangvin Crioterapia face parte din tratamentul initial al entor selor, al rupturilor musculare gi al leziunilor tendoanelor Ea consti in aplicarea de gheati sau de gaz pe piele, care ste protejati de 0 panzit pentru a au o leza. Aplicarea dureazi minimum 20/de minute si este repetatd de mai multe ori pe zi timp de 2 pind la 6 zile, in funetic de leziune. Crioterapia este utilizatd, de asemenea, pentru tratamentul {ndeosebi al tumorilor bronsive sau al hemoroizilor, precum si in celal unor tumori cutanate. ~* CRIOCHIRUGIE. CRIPTORHIDIE. Anomalic congenital a pozitici testiculului. SINONIM: ectopie a testi Criptorhidia afecteazi 3 pana la 4% dintre nou-nascuti, cel mai des pe partea dreapti DIAGNOSTIC $1 EVOLUTIE. Diagnosticul se face de cele mai multe oti la nou-ndscut prin palpare, in cursul primelor examene pediatrice. Totusi, in unele cazuri absenta testiculului in scrot nu este sesizat’ dic’ nu s-a efectuat examenul organelor genitale, sau in ewz de testicul oscitant (mobil), iar diagnosticarea se face mult mai tarziu. Daci testiculul se afl la ridicina bursei (scrotului), este suficient si i se constate povitia si imposibilitatea de 4-1 face si coboare in serot, Daci testiculul nu este detectat, dozarile de testosteron sangvin permit si se verifice fuptul cd el este prezent in abslomen si c& este functional. Examenul cerce- teazi, de asemenea, si o eventualé alté malformatie asociata cade exemplu o hernie inghinsla sau o anomalie a penisului Testiculul cobourd spontan in aproximativ 50% dintre ccazuti inaintea varstei de 3 luni gi, in mai mult de dout ceazuri din tei, inaintea varstei de 1 an. Dac’ testiculul nu cobourd, este necesar sii se practice un tratament. In fapt in afara tulburirilor psihologice ulterioare provocate de absenfa aparenti a unuia sau chiar a ambelor testicule, © criptothidie persistenta favorizeara sterilitatea $1, mai ales, cancerizarea testiculului atins ‘TRATAMENT. Criptorhidia trebuie si fie tataté din eaura riscului de complicaii, mai ales deck ea persist peste virsta de 2 ani. intr-un prim stadiu de tratament, se incearca tratarea cu hormon coriogonadotrofic (H.C.G.), pentru a provoca coborarea testiculului (testiculelor). Rata sa de succes este cuprinsa intre 10 si 50%, cu att mai ridicata cu cat testiculul se afld amplasut mai jos. Eyecul acestui tratament impune un tratament chirurgical prin orhipexie (coborarea testiculului in bursa seroasa) CRISTALIN. Lentil biconvexd, situati in sparcle irisului si fata compului vitros, care intervine in procesul de acomodare. Lipidelor 152 Punerea la punet a imaginilor in functic de distanta se efectuew2i Jatoritd modificdrii curburiicristalinului sub impulsul muschiului ciliar, Rigiditatea progresiva a cristalinului, legati de imbitrénires natural « ochiului, antrenewzi o pierdere a puterii de acomodare a ochiului aceasta este prezbitia care provoacié o diminuare a vederii de uproape. Pierderea transparentei cristaliniene, care ‘tfecteaza in principal persoanele in varsta, sti la originea cataractei CRIZA DE FICAT. Tulburare digestiva fard legituri cu yreo boul’ « ficatului, de cele mai multe ori legata de © indigesie. ‘CROHN (boala a lui), Bould inflamatorie cronica’ a intestinului, de origine necunoscuti Boala lui Crohn se intdlneste la orice varsté, dar mai ales 1a adolescent, la adultul tnd sila subiectii trecuti de 61) de ani. Ex evolueazii prin pusee succesive si lezeaz segmente ale intestinului,cu predilectie ileonul (intestinul subtie terminal), colonul si anusul. Leziunile comport 0 subtiere a peretelui si ulceratii. SIMPTOME $1 DIAGNOSTIC. Boala se manifesti de cele mai multe ori print-o diaree acuta sau cronied cu pierdere 4 poitei de mancare, pierdere in greutate $i anemie. Ea se complica prin fistule si, uneori, cu abvese localizate in general la anus, ocluzil intestinal si fistuleinteme. Ea poate, de asemenea, si se ufle la originea unei uveite (inflamatie ocular) si a unei spondilartropatii (afectiune inflamatorie cronici ce se curacterizeaz’ printr-o atingere articulard vertebrala). Diagnosticul se bazewzat pe examenul clinic, ccate pune in evident o distensie abdominal dureroasé, si pe examene biologice si morfologive (radiografilintestinale, rectosigmoidoscapie), care dau posibilitatea si ve constate subjierea peretelui intestinal, cu ulcerati TRATAMENT. Acesta ese, in principal, celal inflamatei, ‘cate consti in administrate de corticosteroizi side derivati de salazosulfapiridina, in unele cazuri rebele, se recurge la un tratament imunodepresor. Tratamentul chirurgical priveyte complicatiile bolii (ocluzie, hemoragie, fistula * SPONDILAR. grava) yi formele rezistente la tratament TROPATIE. CROM. Oligoclement metalic necesar organismului in Uiferite reactii biochimice: metabolismul glucidelor gi wleosebi Cromul (Cr) este indispensabil corpului uman, dar in cantitati infime. In concentratie prea ridicata in organism, el are grave efecte toxice. Cromul provoacd leziuni inflamatorii ale pielii si mucouselor, in particular 4 mucoasei nazale daci este inhalat. La subiecti expuyi in mod cronic incerelor de phi Ja vaporié de erom, frecventa este semnificativ mai ridicatd,153 CROMATIDA, Fiecare dintre cele dou’ copii identice ale unui cromozom, reunite prin centromer in momentul mitozei. CROMATINA, Constituent principal al nucleului celulelor intre doug diviziuni celulare. CROMATOPSIE. Perceptic vizuali a culorilor, datorati conurilor din reti CROMOMICOZA. Micoz’ cutanati datorati_unor ciuperci din genurile Cladosporium si Phialophora. SINO- NIM: cromoblastomicoza. Omul se contamineaza, de cele mai multe ori la maini idu-se cu spin pe care se gisese sporti si picioare,z acestor ciuperci SIMPTOME $I SEMNE. fntr-o prima faz apare pe picle ‘0 placé rosie nedureroasa care se transformé treptat intr-o dermatiti verucoasi cronicé — zis ,in conopidi” —, tuncori in leziuni aseméndtoare unor tumori, care pot si ulcereze. DIAGNOSTIC $1 TRATAMENT. Diagnosticul con: inr-un examen microscopic al prelevatelor cutanate si in cultivarea lor pe medii de culturd. Un tratament de lungi durati, pe baz de antifungice, permite climinarea acestei micoze. CROMOZOM. Element situst in nucleul celulei, purtitor al informatiei genetice. ‘Cromozomii contin genele si permit distribuirea lor egal¥ intre cele dou’ celule-fice in eursul diviziunii celular. i sunt format dintr-o moleculd lungi de A.D.N., asociatt cu proteine (histone, indeosebi). Intre dou’ diviziuni celulare, cromozomii nu sunt individualizati, iar molecuta de A.D, fécuta ghem, formeazi cromatina, Cromozomii se condensewitreptat in cursul diviziunii celulare pentnt ‘lua un aspect caracteristic in form’ de X cu doua brate scurte gi doua braje lungi, legate printr-un centromer. Numirul si forma cromozomilor (cariotipul) sunt ace- Jeasi pentru totiindivizii unei specii date. Gameti (celulele sexuale) nu posed decat un singur exemplar din fiecare cromozom, in timp ce celelalte celule ale organismului, mumite celule somatice, posed’ dou exemplare ale fiecdrui cromozom Fiecare celula umani,cu exceptia gamefilor, posed 22 perechi de cromozomi numiti autosomi, numerotafi de la 1 la 22 in ordinea descrescdnda a mérimii, si o pereche de ceromozomi sexuali numiti gonosomi: XX la femeie si XY la barbat, ‘Anomalile privesc fie numérul, fie structura cromo- Zomilor si se numese aberatii cromozomiale sau eromo~ zomice. Ele pot fi detectate inainte de nastere prin a cariotipului celulelor fetale obtinute prin punctia trofo- blastului sau prin amniocentez’, > EREDITATE. CRYPTOCOCOZA CRONIC, -A. Se spune despre o boali cu evolutie lent si fled tendinta de a se ameliora Spre deosebire de o boali acutdo boabl cronicd nu este marcati printr-un debut precis si se dezvolta pe nesimtite in timp de luni sat de ani; ea poate totusi si fie marcaté prin pusee acute mai mult sau mai putin brutale. Boula acuta duce la leziuni adesea ireversibite. CRONOBIOLOGIE. Studiu stiintific al bioritmurilor (ritmurile biologice ale fiintelor vii) Cronobiologia studiazi fenomenele temporale interne determinate genetic, precum si fenomenele exteme (ciclurile zilnice, sezoniere etc.) si influenta lor asupra diferitelor organisme vii In medicina, aplicatiile cronobiologici sunt multiple: tratamentul tulburirilor de soma si de dispozitie prin jfesincronizarea pacientului; in farmacologie, studiul cronotoxicititii (variatia efectelor toxice in functie de timp) si al cronoestezici (variatia sensibilititii unui organ) in vederea administrart mai eficace si mai putin nocive a medicamentelor etc. CRONOFARMACOLOGIE. Studiv al influentei momentului administra unui medicament asupra actiunii sale. CRP, ~> PROTEINA C-REACTIVA CRUP. Difterie cu localizare laringeana. Crupul se observé mai ales la copil, in grile in care nu se practicd vaccinarea antidiftericd. Primele simptome ale bolii sunt o tuse aspri si 0 voce stinsl, Se formeuzi false membrane care obstrueazi filiera laringeand si glota, antrendnd o perturbare a respiratiei, chiar 0 asfixie Tratamentul de urgent’ utilizeaza serul antidifteric antibioticele. CRURALGIE. in sens strict, durere a coupsei in practied, termenul de cruralgie este rezervat nevral- giilor (durerilor vii simfite pe traseul nervului crural), Dupa radcina nervoasé atinsé, durerea se propagi de la coapsé la genunchi, chiar pain la tibie. Ea se atenueazit in 3-6 saptimani in cruralgile zise ,obisnuite™, consecutive de cele mai multe ori unui conflict discourticular (hernie discaté) sau unei artroze posterioare unde s-a dezvoltat un chist. O cruralgie poute, de asemeneu, sii dezviluie 0 com presie nervoasa provoeati de o leziune oarecare, benign’, maligna sau infectioasd, care s-a dezvoltat pe traiectul nervului CRYPTOCOCOZA. Micoz’ provocata prin inhalarea unei levuri, Cryptococcus neoformans, SINONM:toruloza Cryptococcus neoformans, prezent pe intreaga suprafats a globului, se dezvoltd pe sol, pe fructe, in Lapte, in gainatul de porumbel. Omul se eontamineazi pe cale respiratorie, digestiva sau, mai rar, pe cale cutanatdCUBITUS Manifestarea cea mai obisnuitd este o meningiti sau 0 meningoencefaliti cu lichid cefalorahidian limpede, cu evolutie subacuta, uneori cu atingeri pulmonare, cutaneo- ‘mucoase, sub formi de ulceratii sau sub forma diseminaté Antifungicele administrate pe cale generali permit ameliorarea simptomelor si sterilizarea leziunilor. CUBITUS. Os lung al antcbratului, paralel si intern radiusului, articuléndu-se in partea de sus cu humerusul, iar in partea de jos cu oasele carpului PATOLOGIE wm Fracturile extremitati superioare a cubitusulud afecteari ‘mai ales olecranul: ele se produc in cazu! céderii pe mani ‘sau pe antebrat, Tratamentul lor este, in general, chirurgical. Mult mai rar, spofiza coronoida este cea afectati (luxatia posterioari a corului). Tratamentul este atunci cel mai des ortopedic (imobilizare gipsata). w Fracturile extremitatiiinferioare a cubitusului pot afecta cotul, mai rar capul cubitusului si in mod exceptional apofiza, in afard de cazul cd ele nu sunt asociate cu o fracturd @ extremititii inferioare a radiusului (fractura lui Pouteau-Colles). Tratamentul loreste, in general, ortopedic (imobilizare gipsata) CULTURA. Tehnici de laborator care permite multiplicarea bacteriilor continute intr-un prelevat lat de la un bolnay cu scopul de a le izota gia le identifica. CUPEROZA. Dilatatic permanent si vizibil’ a vaselor amici ale pieli fyei CCuperoza este 0 afectiune foarte freeventi, care atinge mai ales femeile cu pielea deschisi la culoare si fragili, intre varstele de 30) si 5) de ani. Ea este favorizati de emotii, de excitante (ulcool, cafea, tutun), de sarcini, de tulburdéri digestive, de utilizarea abuziva de medicamente dermatologice pe baz de corticosteroizi gi, la barbat, mai ales de alcoolismul cronic. DESCRIERE. Cuperoza se manifest printr-o rogeatit @ felei, survenind mai intai in pusee dup ce subiectul « ‘mancat, apoi in permanent, si printr-otelangiectazie. adici 0 dilatare a vaselor mici de suprafuyi, desenand mici traiectorii fine de culoare rosie sau violet-purpurie, rami- ficate, insotite adesea de venule albis Leziunile sunt simetrice, localizate pe pometi si pe partile laterale ale nasului ta inceput, apoi devenind mai difuze. Mai pot apdrea si alte semne (proeminente umplute cu puroi), rinofima (hipertrofia reliefuti a nasului). TRATAMENT. Acesta este mai ales local si vizewz’ distrugerea vaselor dilatate, folosind electrocoagularea, cu ajutoral unui bisturiu electric sau utiliznd un taser cu argon Incazurile rebele, se pot practica scarificarile sau dusurile filiforme, in particular in cadrul curelor termale. CUPRU, Metal de culoure rosu-brun, Cuprul (Cu) este un oligoelement indispensabil organismului. El este, de fapt, necesar unei bune functionZri a 154 anumitor enzime, jucdnd indeosebi un rol in protectia fata de anumite substante toxice (radicalii liberi). Necesitatile vilnice de cupru la adult ar fi de ordinul a 1,5 pana la 3 miligrame. CURARIZANT. Medicament utilizat in cursul unesteziei in completarca unui anestezie principal, + CURARIZARE. CURARIZARE. Tehnicé complementaré anesteziei ‘generale, constind in blocarea transmisie} neuromusculare, INDICATH. Provocdnd o relaxare muscular completi a subiectului, curarizarea da posibilitatea sd se opereze in cconditii excelente sia contribuit in mare méisura la lirgirea cimpului de indicatii ale chirurgie: moderne. CURA CHIRURGICALA. Orice interventic care vizea- ‘7iablatia sau corectarea unet leziuni sau a unei malformatii, CURA DE SOMN. Metoda terapeuticd constand in ingrijiea prin somn a unor afectiuni psihologice sau psihosomatice curi de somn se practic in insttuit specializate pacientul este cufundat intr-un sorn artifieial, edt’ mai apropiat de un somn natural, multumiti medicamentelor alese in functie de fiecare caz CURA HEMODINAMICA A INCONTINENTE! VALVULARE IN REGIM AMBULATORIU. Teh. nied de tratament chirurgical al varicelor care nu nevesiti spitalizare. INDICATIL Cura hemodinamicd s incontinentei valvulare in segim ambulstoriu (CHIVA) se aplic& persoanelor atinse de varice (dilatarea venelor superficiale) ale membrelor inferioare. Tulburarca isi are sediul in vena safend intern, in lungimea fetet interne a gambei sia pulpei; ea provoacit ia de pivioare grele si varice, uneori asoviate cu un REZULTAT. CHIVA presupune o reperare prealabilé, prin eco-Doppler,a venelor care functioneaz normal. Aceasti interventie, realizaté sub anestezie locald, nu necesiti spitalizare. Totusi, aceasti tehnic’ este destul de recenti aga incdt rezultatele ei pe durati indelungaté (sechele, procentaj de recidiva) sunt inc& putin cunoscute CURA TERMALA. Timp petrecut intr-un centru termal, in decursul ciruis subiectul supus curei,asistat din punct de vedere medical, isi ingrijeste tulburarile de care este afectat folosind proprietitile terapeutice ale apelor locale. curd termald se practical in institutii specializate cu ape luate chiar de la izvor, inainte ca ele si-si piarda proprietitile biologice si farmacodinamice care se datorese bogitiei lor in ioni si fn oligoelemente. Aceste proprietit variaz in functie de compozitia specifica a fiectei ape termale, fiecare statiune adresindu-se unui tip diferit de afectiune.155 DIFERITE UTILIZARI ALE APELOR. Cura consti in hhidroterapic pe cale interna (absorbtie) sau extern’ (bit dusuri,pulverizari, nimoluri). Gazele continute in apa sunt ulilizate fie chiar 0 dati cu apa. fie fn bai de aburi sau prin inhalare. REZULTATE, Rezultatcle terapeutice se manifest dupa 1-3 luni de la terminarca curei, dureaz aproximativ un an si pot si se prelungeasc dacd aveste cure sunt reinnoite Durata prescrisi este, in general, de 21 de zile ‘Virtutile curei pot fi amplificate prin efectele benefice ale climatului (climatul de semiattitudine uscat gi insorit pentru astmatici, de exemplu). Cura poate fi practicat in asociere cu 0 reeducare functional. Pacientul poste, de asemenea, si primeascl, in cadrul curei, sfaturi de igi alimentari si corporal, precum si informatii cate i permit mai bine si combata afectiunea de care suferi. In sfarsit, ( statiune termali este, de asemenca, un centru de destindere side readaptare pentru pacientii afectai de boli invalidante. INDICATII. Acestea sunt indeosebi afectiunile cronice (reumatism, astm, infectii dermatologice, tulburiti cir- culatori) si tulburirile functionale (colopatie functional), (Ocuri nu poate fi practicata devat la prescrierea mediculu CURATARE GANGLIONARA,. Ablatie chirurgicala ‘a.unui grup de ganglioni limfutici. SINONIM: evidare ganglionara. curifire ganglionard este indicata in chirurgia cancerelor. De fapt, atunci cand cancerul incepe si se intind’, celulele canceroase ale organismului atins sunt drenate de ‘cre limfai pani in ganglionii cei mai apropia CURATENIEI (deprindere a). Aptitudine « unui copil de a-si stpani functiile de mictiune si de defecare. atat ziua ‘ct si noaptea, Etapa esentiala # autonomiei unui copil, deprinderea curijeiei se petro, in general, in decursul celui de al doitea an de viatd pentru curiitenia de zi si intre 2 si 4 ani, in functie de copil, a curiteniei nocturne. Ea este indicator al unui proces natural: Ia un anumit stadiu al dezvoltarii sale, copilul ‘este capabil si devin curat ,de la sine”, far @ tebui si fie constrans de o ucenicie in acest sens. Stapinirea sfincterului anal se obtine inainte Ue cea a sfincterului vezical. De altel, deprinderea curiteniei de 23 © precede pe cea a curiteniei de noapte, mai dificil de controlat. Acest mers progresiv poate fi marcat prin cateva intoarceri inapoi, indeosebi cu ocazia interventici unor evenimente cu mare incarcituri afectiva, ea de exemply nasterea unui frate sau s unei suo EDUCAREA IN SPIRITUL CURATENIEL, Educarea in itul curiteniei nu trebuie inceputd nici prea devreme, nici prin constrangere. In fapt, se risc’i perturburea copilului, intirzierea achizitii fiziologice normale si chiar obtinerea unui rezultat opus celui urmarit (enurezie, emisie noctur- ride urind dupa varsta de 3 ani, refuzul de autonomic al CURIETERAPIE copilului), Copilul trebuie si aiba oricdnd la dispozitie olita lui, Va fi ajutat si eoboure din pat atunei end manifesta o necesitate. Va fi intrebat, atunci cand incepe si deving curat, dic doreste sau nu si se intind’ putin pentra a-si face siesta $i se va respecta dorinta. Copilul trebuie sustinut in vointa lui de a deveni ,mare*, Incurajat in fiecare etapii de invatare « curiqeniei si fiind abituri de el momentele dificile, De asemenea, micile ,accidente nu trebuie dramatizate, in caz contrar copilul ut fi afectat si umilit. fn orice caz, sunt total nerecomandabile sedintele de pus pe olité la ore fixe, folosirea fortei sau a amenin- {irilor.a ironiilor,a trezirilor noctume impuse,rationalizarea pei constumate seara, Dobaindirea deprinderi de a fi curat se face far constrangere gi, in general, rapid daca ise last ccopilului posibilitatea de ,talege” momental ei. > ENCO- PREZIS, ENUREZIS CURBATURA, Senzatie de durere, de oboseald a mus. chilor dupa un efort neobisnuit sau in faza initial a unor boli vieale (gripi, hepatita ete.) CURBA DE TEMPERATURA, J. Traseu al temperaturii rectale late Ia ore fixe timp de mai multe zile succesive si eure permite urmirirea evolutici unei stiri febrile a unui subiect in timpul unei boli, in particular infectiouse, sau a unei spitalizari. 2, Trasew al temperaturii rectale luate la trezirea dimineata de cdtre femeie si care permite dcterminarea momentului ovulatic sale, fie pentru ‘evita o surcina, fie, din contra, pentra a imbundtiti sansele de fecundare. CURIETERAPIE. Tehnicd din domeniul radioterapiei care utilizeszi radiatiile gamma emise de surse radioactive inchise, introduse in organism cu scopul de a distruge celulele canceroase ale acestuia DIFERITE TIPURI DE CURIETERAPIE. Se deosebese dow modalititi de utilizare: curieterapia interstitiald yi curieterapia endocavitar wm Curieterapia intersiitiala, sau curiepunctura, const in implantarea in tumor a unor fire de iridiu radiouetiv in forma de bastonaye sau bucle. Acest tratament, de scurtd duratd, este indicat in numeroase cancere ale pielii sau ale orificilor (orificiu} penisului, anusul, urechea, buzele), sau ca un complement al unei ablatit partite « sanutui, Firele Ue iridiu sunt introduse fn tubulaturi fine de plastic sau in ace metalice goale in interior, plasate in prealabil, in timpul unei anestezii, sub piele. © Curieterapia endocavitara consti in introducerea in cavititle naturale ale organismului, atinse de o tumor’, a tunor surse de cesiu 137 radioactiv. Indicatia cea mai frecventé este cancerul colului uterin, Sursele de cesiu sunt introduse in colul uterin si in fundurile de sac laterale ale vaginului prin vulval, cu ajutorut tubulaturitor de plastic amplasate aici sub anestezie. Aceste tubulaturi sunt legateCUSHING Ta un aparat de stocare care furnizeazit sursele de radia Acest dispozitiv se numeste curietron. PREGATIRE $I DESFASURARE. Curieterapiite necesita o reperare radiologic’, pentru a putea reconstitui structura anatomicd tridimensional cu ajutorul unui ordinator gi pentru a permite un calcul precis al timpului de iradiere ‘Tratamentul, practicat sub responsabilitatea unui radio- terapeut, trebuie si ab loc intr-o cameri. speciali echipatd cu perete absorbant al radiatiilor pentru protectia personalului si familiei pacientului. Vizitele, scurte, sunt cute in spatele paravanelor de plumb. La sfarsitul curieterapiei, sursele radioactive sunt retrase si bolnavul mu mai prezinté vreun pericol radioactiv pentru cei din jur Tratamentul dureaz’ intre 2 si 6 zile EPECTE SECUNDARE. Curicterapia provosci o iritatie intens& 4 zonei tratae (piele, mucoase), care se atenuea7a dupa 34 siptimini. O convalescenta de o lund intre dowd sedinfe este necesard pentru o mai bund tolerare a tratamentului CUSHING (sindrom al Iu). Ansamblu de tulburiri legate de o hipersecretie de cortivosteroizi (hormoni produsi de catre glandele corticosuprarenale). CAUZE. Cauzele sindromului lui Cushing sunt hipofizare, suprarenaliene sau extraendocrine. Trei sferturi din sindroamele Cushing se pun pe seams unei boli numita boala lui Cushing. Accasta este provocatd de o hipersecretie de corticotrofina de catre hipofiza, cauzati in general, de tun adenom hipofizar. Boata lui Cushing se observa mai ales la femeite de varste cuprinse intre 20 si 40 de ani. Alte cauze ale sindromului lui Cushing sunt mai putin freevente, Poate fi vorba de un adenom suprarenalian, tumor de cele mai multe ori benign’, afectand 0 glands suprarenal Liarea excesiv’ de corticosteroizi antreneazi manifestiri de hipercorticism (hipersecretie de corticosteroizi) asemi- ‘nitoare celor ale sindromului lui Cushing SIMPTOME SI SEMNE. Sindromul tui Cushing este ccaracterizat print-o obezitate localizat la fa, ta gat sila trunchi, 0 hipertensiune arterial, 0 atrofie muscular cu astenie gi o osteoporozii. De asemenea, se observa vergeturi purpurii pe abdomen, pe pulpe si pe piept, precum si o deavoltare excesivi a sistemuluipilos pe fat. Aproximativ 20% dintre bolnavi suferd de un diabet zabiarat DIAGNOSTIC $1 EVOLUTIE. Diagnosticul trebuie si fie confirmat prin dozari hormonale (corticotrofin’ si cortizol), sangvine si urinare, atat statice (spontane), cat si dinamice (prin administrares de substante medicamentoase sau hormonale care franewza sau stimuleazit secretta corticosuprarenaliand). Examenele radiologice hipofizare si suprarcnaliene urmirese prezenta adenoamelor. Evolutia spomtani se face in sensul agravaril progresive 156 TRATAMENT. Acesta depinde de cauza sindromului si poate fi fie medical, fie chirurgical. Suprarenalectoria totalé (ablatia celor dou glande suprarenile) poate si ca sd fie avuti in vedere; ea trebuie si fie urmata de un tratament hormonal substitutiv care va trebui si fie urmat toata viata Prognosticul acestei boli, diagnostivat si trataté la timp, este favorabil CUSCA TORACICA, Ansamblu al oaselor scheletului toracelui. Cusea toracicd este formati in partea din spate din louisprezece vertebre dorsile, pe partite laterale din coaste, iar in fata de stern, osul plat si alungit situat in centrul pit anterioure a toracelui si prelungit cu apendicele xifoid. Cusca toracic’ este limitatd in partea de jos de diafragm, care joacd un rol esential in respiratie. CUTIREACTIE. Test de reactie inflamatorie cutanatd ccaracterizat prin introducerea in organism, prin scarificare, ‘nei toxine sau a unui produs faté de care subiectul poate fi sensibilizat. Cutireactia nu se preteazd bine la 0 apreciere cantitativa 4 reactiei cutanate si nici pentru studi epidemiologice. Din acest motiv se prefer intradermoreactia Iui Mantoux, Singura metodi de referintd pentru un studiu precis al hipersensibiliati ta tuberculin CUTIS LAXA. Alterate a proprititilor viscoelastic ale {esuturilor de sustinere, manifestatd indeosebi la nivelul piclii Cutis laxa este o boali rari a fesutului conjunetiv, ereditard sau secundari une: afectiuni cutanate inflamatorit CUTIS MARMORATA. Cadrilaj de culoare violacee al pielii, desendind o retea de ochiur Cutis marmorata este 0 reactie normali a pielii, observat la sugar si declangatd de frig CVADRICEPS CRURAL (muschi). Muschi al fetei anterioare a coapsei. SINONIM: muschiul cvadriceps. in partea de sus, muschiul drept anterior se leag’ de bazin, ceilalti prinzdindu-se de femur. In partea de jos, cele patra portiuni ale muschiului se reunese intr-un tendon ‘comun care se termind pe rotuli si pe tbie Cvadricepsul crural este cel mai putenic extensor al genunchiului: el este indispensabil pentru mentinerea in pozitia in picioare deoarece impiedic& genunchiul si se flecteze. in plus, el este muschiul flector al coapsei fata de bazin. PATOLOGIE. Leziunea cel mai des intalnitd a cvadricepsului crural este hematomul, care, provocat prinu-o lovituri violent datd in coapsi, se formeazi sub piele dupa cAteva ile, fara gravitate, el se resourbe de la sine. Foarte rar, se declanseu7i un proces de caleficare a hematomului, antrenand o pierdere de mobilitate a coapsei159 DEBIT-VOLUM (bucia). Grulic desenat de un apsrat de misurd a respiratci, uilizat pentru diagnosticares si supravegherea afectiunilor respirator DECALAJULUI ORAR (simptome ale). Mouificare a ciclului biologic de 24 de ore consecutive, provocatd prin schimbarea fusului orar prin c&itoria cu avionul Principalele simptome ale decalajului oar sunt tulburirile de somn, mai importante atunci end zborul se face spre est (care scurteazi zit), decat cele provoeate de zborul spre vest; tulburirile digestive: tulburiri de tranzit, ale digestiei etc.; dereglati psibice gi fizice provocate de perturbarea secretici de cortizol (hormonul secretat de glandele suprarenale), de obicei de dou pan la tri ori mai ‘mare dimineata decit la sfarsitul dup3 amiezii. Adaptarea organisrmului la un now fus orar necesiti adesea mai multe ile. Copiii foarte mici sunt mai sensibili la decalajul orar si au nevoie de un timp de adaptare mai lung, DECALCIFICARE. Diminuarea importanti ‘continutului fh calciu al organismului.in mod particular tn ‘ase gi in dinti, SINONIM: decalcifiere Decaleifierea poate fi consecinta unei hiperclorhideii (exces de acid clothidric gastric), unor tulburdri ale glandelor paratiroide, unei carente in vitamina D. Disbetul, imobilizarea prelungit si sarcina sunt, de asemenea, factori de decalcficare. Decalcificarea antrenew2’ diferite wlburari ca, la copil un rahitism (calcificarea insuficienté a oaselor yi cartilagiilor de crestere). La adult, ea are drept consecinti © osteoporoza (porozitatea tesutului osos) sau 0 osteo- malacie (ramolirea {inmuierea] oaselor si demineralizarea oaselor), TRATAMENT. Inainte de toate, tratamentul este dietetic: consumul de vegetale side féinuri bogate in calciu (vara, legume uscate, paine integrala), de lactate, de preparate pe bazi de calciu si de fosfor, de vitamin’ D. DECALOTARE sau DECALOTAY. Actiunes dc descoperire a glandului penian facind si alunece pielea preputului citre baza organului viil Decalotarea, pind nu demult practicaté freevent la nagtere sau in decursul primei copilatii, este din ce in ce ‘mai pufin efectuaté azi din cauza micilor leziuni pe care Ie poate ocaziona. Totusi, este posibil si se ridice usor preputul pe gland pentru a-l curita mai bine DECEREBRARE. Tulburare upiruté din caura unci leziuni grave a trunchiului cerebral (partea encefalului situatS chiar dedesubtul creierului) © decerebrare poate avea drept cauzi o tumor cerebralé, un traumatism cranian sau intoxicatie cu o substangi chimicd. Ea se manifesta printr-o rigiditate a cclor patru membre in extensie, insotiti de accese de incordare a intregii coloane vertebrale, cu. capul aruncat spre spate DECOMPRESIE Aceste semne apar la un subiect affat in com si dovedese ‘vagravare a stiri comatose. Tratamentul daca este posbil, consti in intensificarea, pe de 0 parte, a manevrelor de reanimare si, pe de altl parte, in actionarea asupra cauzei (antidotul pentru un toxic, de exemplu}. Prognosticul este, {in pofida acestor eforturi, sumbru DECLARARE OBLIGATORIE A BOLILOR IN- FECTIOASE. Informatie care, conform reglementiilor, trebuie dati in mod obligatoriu autorititilor sanitare, nationale sau internationale (Organizatia Mondial a Sinatitii) de catre medicul care consulta un bolnay atins de unele boli infectioase contagioase, a caror list a fost stabilité prin decret DECOMPENSARE RESPIRATORIE ACUTA (sindrom de). Form’ particulara a insuficientet respiratorii acute caracterizataé prin gravitatea si apariia sa rapid in ceazul unor plamani sinatosi, in prealabil CAUZE. Cauza poate fi la adult, o agresiune pulmonar recta (infectic pulmonar, inhalare de gaze toxice sau de lichide [vomismente, inec}, contuzie pulmonar) sau indirect (traumatisme grave, stiri infectioase grave, soe infectios, transfuzii masive ete.). La noul-nascut, acest sindrom este de cele mai multe ori consecinta unei lipse de surfactant (lichidul care tapisea7s suprafata interna a alveolelor pulmonare), SIMPTOME $I SEMNE. Sindromul de decompensare respiratorie acutd se traduce printr-un edem pulmonar cu leziuni Semncle insuficientei respiratorii acute (respiratic accelerati yi dificil) sunt adeses intricate cu cele ale bolit in eauza. TRATAMENT $1 PROGNOSTIC. Tratamentul sindro- rmului de decompensare respiratorie acuta este cel al boli in cauzi, El se bazeazi, de altel, pe ventilatia artificiald, in asteptarea recuperirii pulmonare. Riscul este de a se observa instalarea Ia bolnav a unei fibroze pulmonare cicatriveale ireductibile, care se traduce prin persistenta unui aanumit grad de insuficientd respiratorie, constatdndu-se, in acelasi timp, regresia leziunilor initial gi a edermului DECOMPRESIE, Diminuare a presiunii care se exercit supra organism unui subiect dupa ce acesta a fost supus uunei presiuni mai mari decat presiunea atmosferic’. ACCIDENTE DE DECOMPRESIE. Accidentele de decompresie afecteazi, in principal, plonjorii in scafandru autonom si muncitorii care lucreaz in chesoanele presurizate (atunci se vorbeste de boals chesoanelor), dar si aviatorii si astronauti Decompresia, atunci cind este prea rapida, antreneazd formarea de bule in vasele si tesuturile organismului Simptomele, ca un enfizem subcutanat (infiltratie gazoa subcutanaté) si mncarimi, pot precede dureri articulareDECROSARE DE MAXILAR violente, in particular ta ume sistemului nervos se traduc, mai ales, printr-o slabiciune a gambelor si prin ulburdri ale vederi i echilibrului, dar ele pot, de asemenea, si se manifeste print paraplegie, legati de prezenta bulelor de azot in tesuturile nervoase, precum si prin hemiplegii si prin crize de epilepsie prin embolie gazoasi De la aparitia primelor tulburiri, subiectul tebuie si fie condus de urgent la un centru specializat, unde se impune 0 recompresie ints-un cheson cu suprapresiune. Prevenirea const in respectatea palierelor de decompresie, de ‘exemplu in timpul urcdri la suprafati a plonjorilor. i la genunchi. Atingerile DECROSARE DE MAXILAR, ~ Luxarie TeMPORO- MANDIBULARA, DECUBIT sau DECUBITUS, Atitudine a corpului alungit pe un plan orizontal Decubitul poate fi dorsal (pe spate), ventral (Pe burté) sau lateral (pe-o parte) drept sau sting. DEDUBLARE A PERSONALITATIL. Tulburare « unititii constiintei de sine, caracterizati prin aparitia in alternant @ unei prime personalititi sia uneia sau a mai ‘multor personalitiqi secundare la un acelasi subiect DEFECARE. Actiunes prin care sunt expulzate fecalele din intestin Defecarea este un fenomen complex, in parte reflex, in parte voluntar, aceasti ultima parte fiind dobanditd prin educatie. Trecerea materiilor fecale din colonul sigmoid in rect trezeste dorinta de a defeca. Prin controlul exercitat asupra sfincterului striat al anusului si asupra tonusului peretelui abdominal, subiectul poate fie si expulzeze scaunul, fie s& il retind. Scaunee sunt eliminate prin eontractii suevesive Pierderea acestei inlintuiri poate vonstitui o cauzi a constipatiei. Invers, o presiune prea puternic’ a materiilor fecale in caz de diaree se afl la originea unei incontinente de nestipanit. DEFECOGRAFIE. Examen radiologic care permite vizualizarea mecanismului defect INDICATI. Defecografia permite determinarea cauzelor unei constipatii zis terminal, din cauza unei imposibilitati a rectuluj de a evacua materiile fecale sau, din contra, ale unei incontinente anale care impiedic’ pacientul si se rejind, Defecografia este preticati dupa investigati clinice si exa mene complementare ca endosvopia sau spilatura baritad PREGATIRE §] DESFASURARE. Pacientul se dezbraci si se intinde pe-o parte. fn prima faz, medicul introduce umple cu o past baritati groast,a clrei de cea a materilor fecale. Apoi, Pacientul se aseazii pe un scaun special, radiotransparent (transparent la radiatiile X), ca si cum ar merge la toaleta 160 Atunci, radiologul executé mai multe cligee ale rectului in repaus, in situatie de retinere si Cligeele sunt tuate din ju examenul dureazd aproximativ 15 minute DEFICIENTA MINTALA, Insuficienté a dezvoltici intelectuale. SINONIME: arieratie mintala, debilitate mintala, oligofrente Deficient mintald se deoseheste de psihozele infantile primitive, de sindroamele de carent& (spitalismul) si de eficitele senzoriale, perceptive sau motorii (surditate, instabilitate psihomotorie, dislexie).Ea grupeazit ansamblul de afectiuni care impiedic& accesul copilului la autonomie sila adaptare social CAUZE. Deficienta mintala poate fi congenitald: aberatii cromozomiale (trisomia 21), tulburare ereditari de metabolism, boala endocrind a tiroidei sau paratiroidei, malformatie craniocerebrald, facomatozi, epitepsie. Ea poate, de asemenea, fie Uobanditi, in urma unei bol infectioase (rubeold, toxoplasmoza) contractaté de mamé in timpul sarcinii, unei encefalite, unei meningite sau unei suferinte cerebrale (provocati de o anoxie, o hemoragie, un icter nuclear |sindrom caracterizat prin leziuni ale nucleilor cenusii ai creieruluil), in 50% dintre cazuri, cauza rimane necunoscuti, TRATAMENT. Orientarea si tratamentul copilului depind de mai multi factori: structura afectiva (uneori foarte bogatd): starea functiilor senzoriale, motorii si instru- mentale; stabilitatea comportamentului; armonia familial’; toleranta mediului ete Copitu are mai ales nevoie si sim incredere in altii si in el insusi. Asociati cu o sustinere pihoterapeuticd, reeducarea permite adesea si se obtinit progrese apreciabile; in caz de agitatie sau de agresivitate a copilului, se asociaza uneori neuroleptice usoare DEFILEULUI CERVICOBRAHIAL (sindrom al) Sindrom provocat de compresia vaselor si nervilor din defileul cervicobrahial (care leagé gatul de fiecare dintre brate). SINONIM: sindromul defileului toracobrahial. Compresia ridacinilor nervoase provoa oboseald rapida in cursul activititilor care necesi bratelor, furnicdturi sau desetrcari electri superior aflat de partea corespunziitoare atingerii. Compresia venei axilare antreneazi aparitia unui edem intermitent s uncori 4 unei veritabile flebite a membrului superior. In sfarsit, compresia arterei, mult mai rard, se traduce prin ‘obosirea rapid a bratului corespunzitor si poate merge pani la ocluzia vasului, manifestandu-se printr-o racire brutald a intregului membru. TRATAMENT. Un tratament chirurgical este nevesar luneor: el consti in suprimarea tuturor elementelor osoase sau musculare care comprimé vasele sau nervii. In caz de insuficienté musculara, tratamentul constd intr-o reeducare.161 DEGENERESCENTA OCULARA. Altcrare a functionari unor fesuturi ale ochiului Degenerescenta musculara. Aceasta consti dintr-o distrugere progresivi'a maculei (zonééretiniand cu diametrul decitiva milimetri care permite vederea precisi, zisi vedere centrald). Principaliifactori favorizanti sunt miopi gi, mai ales, virsta, deoarece aceasti degenerescent este mai frecventi dupi 70 de ani. Degenerescenta muscular se ‘manifesta printy-o seidere a vederii centrale care impiedica mai ales cititul, pe cAnd restul vederii, zisi periferica, imine normal’. Diagnosticul se bazeaz‘t pe examenul fundului de ochi. Evolutia, foarte gradat, duce la pienderea vederii centrale (scotom central). Tratamentul, prin foto- coagulare cu laser, nu este indicat deeat in anuumite forme ale boli, DEGERATURA, [nrosite a extemititilor (maini, joare, nas, urechi) din cauza frigului Degerdtura obisnuiti mu trebuie confundati cu degeritura grav, accidentul acut grav care rezultd in. urma expunerii la un frig intens (la alpinisti, de exemplu). in general, declansate de un timp rece si umed, degeriturile afecteazi mai ales femeile gi copiii. Asociate adesea cu 0 acrocianozi (tulburare a circulatiei sangvine responsabili de 0 cianozi a extremititilor}, ele sunt consecinys con comitentd unei diminudri a debitulai sangyin in arteriole prin vasoconstrictie gi unei acumutari de singe in sistemul venos de intoarcere Ea se caracterizeazi prin plici rosii-violacee, groase, reci, foarte dureroase. In scurtii vreme, cle pot si se complice cu fisuri, ulceratii sau basici care untreneazt o jen’ in activitate sau la mers. Tulburirile incep toamna si se oprese treptat primavara TRATAMENT SI PREVENIRE. Nu exista un tratament radical al degeraturilor, sunt recomandate baile calde si reci (fird temperaturi extreme) facute alternativ, masajele usoare cu alcool camforat, luarea de vitamine si de vasodilatatoare. In schimb, in timpul peri protectia impotriva frigului si evitarea hainelor prea strdmte, care Incetinese circulatia sangvina, dei reci,este esential prevenires DEGERATURA GRAVA, Leziune gravi a tesuturilor cauzati de frig. Degerdturile grave se produc in unele circumstante favorizante: imobilitate prelungité, imbraciminte prea strimt sau jilava, vant. Toate regiunile corpului pot fi afectate, dar degeritura gra mitijile (degetele de la maini si picioare, nasul, urechile. Degeriturile grave se manifesta printr-o senzatie de pigcdtura apoi printr-o amortire treptatd, un important semn de alarmi, deoarece in continuare vietima nu mai simte ic. Piclea este alba si rece, apoi devine violacee si umflata. in formele vele mai grave gi netratate apar flictene (bisici conjinand plasma), apoi o cangre fecteazd mai ales exire- DEGET DE LA PICIOR TRATAMENT SI PROGNOSTIC. Tratamentul consti in luarea bolnavului din frig, in desfacerea hainelor fara a i Ie seoate yi nte-o plturd. Se impune spitalizarca de indati ce este posibil. O incilzire prea brutal este periculoasi, mai ales bolnaviul nu rebuie frictionat, nici pus intr-0 baie caldi, nici chiar incdlzit in preajma unui radiator Prognosticul este variabil, de la vindecare rapid pint la amputatia chirurgicala. + FIG (dermatoze provocate de jyurarea. sa DEGET DE LA MANA. Ficcure dintre cele cinci upendice independent si articularte care formeazi extremitatea main Ficeure dintre degetcle lungi (indexul, mijlociul, inclarul si auricularul [Sau el mic)} are edte tri segment: falangy, falungina si falangeta; policele (policarul sau ddegetul gros, uncori denumit impropriu si degetul mare) nu are devit doui falange. PATOLOGIE 1 Plagile degetelor sunt foarte frecvente. Este intotdeauna ‘mai hine si fie consultat un medic pentru a ne asigura de absenta leziunilor profunde ale clementelor importante ale degetelor, ca tendounele, nervii sau muschii. Desi phigile grave ale tendoanelor se recunose prin lipsa de mobilitate a degetului, o plagd partial’ nu poate antrena nici o jendi rij, 0 ruptur mai dar poate favoriza, dc mu este tardiva a tendonului lezat 1 Fracturile degetelor reclami de cele mai multe ori un {ratament ortopedie.Articulatiile degetelor pot de asemenea si constituie sediul luxatilor sau entorselor W Injectiile pulpei degerului ca panatitiul saw turniola (panaritiu superficial cu tendinta de a inconjura unghia) sunt ccauzate, in general, de 0 bueterie care pitrunde in piele dupa 6 tdicturd sau o intepatura m Bolile care afecteszi degetete sunt foarte numerose: boala tui Dupuytren, bolile reumatismale, tumorie fesuturilor moi sau ale oaselor. wSectionarea unui deget necesito reimplantare de urgent De indati ce s-a petrecut accidentul, este esential cu degetul tat sa fie invelit intr-o compres curati $i si fie pus ta gheuti (nu in interiorul ghetei, ci deasupra) DEGET DE LA PICIOR, Ficcare dintre cele cinci degete de ls pivior Scheletul degetului de Is picior este constituit din mici ase tubulare, falangele, articulate intre ele, in numir de dows pentru degetu! mare si de 3 sau 4 pentru celelalte degete de li picior PATOLOGIE. Degetele de la picior pot constitui sediul a numerouse boli congenitale sau dobindite, sgravate, in general, de purtatul fncaltimintei nepotrivite Deformanile si maljormatile degetelor de la picior, frecvente, demonstreazi, in general, 0 deformare global ‘tpiviorului(picior plat sau scobit, un antepicior [segmentulDEGET IN ,RESORT* piciorului reprezentat de tarvul anterior, metatarsiene si degete] tviunghiular etc.) — hallux valgus este o deviere a degetului mare eitre cel de al doilea deget. rispunzitoare de 0 tumefuctic dureroasé denumita in mod curent hititurd (,mont*); — hallux rigidus este o artroza a articulatiei degetului mare, care devine rigid si dureros; ratamentul su este mai 41 medical (infittraii locale si purtatul de fnciltiminte rigid’), dar, in general, este indispensabild o interventie in cazul formelor evoluate; = exostoza subunghial amplasati mai ales pe ultima falang’ a degetului mare: ca ridicd unghia, care devine foarte dureroasd la mers gi care tuebuie si fie indeplirtati chirurgical, — quintus varus este o deviere a celui de al cineilea deget care il incalev pe cel de al patrules. Tratamentul sai, este chirurgical; — gif (forma de ghear’) « degetelor se taduce printe-0 flexie exagerati si permanenti s degetelor in directa tipi piciorului. Deformatia poate fi corectati prin purtatul de tilpi ortopedice sau printr-o interventie chirurgical — degetu! in ciocan” este deformatia unui sau mai rmultor degete de la picior, Mectate excesiv de mult m Leziunile cutanate, foarte frecvente, sunt consecinta, de cele mai multe ori, unui soe direct, Ele sunt reduse ortopedtic sau, mai rar, chirurgical. Cele dou extremitati ale osului fracturat sunt imobilizate cu ajutoru! unui bandaj clastic ce fixeazd degetul fracturat de un deyet adiacent intact, Relua- rea mersului este, in general, posibila incepand cit 15-4 i dupa accident W Leziunile cuianate cauzate de frecari sunt deoscbit de frecvente la degetele de la pivioure si sunt adesea asociate cu deformatiile osoase deserise anterior. Batitura. si durillonul sunt ingrosiri de forms rotunjitd, usor bombate, ale stratului comos al pielii, de consistenti tare, dezvol indu-se pe zonele supuse unor presiumi puternice si repetate. Batitura dintre degete (,1'oeil-de-perdrix”) este o ulceratie care rezului din frocarea pielii unui deget de la picior de picles degetului altura ntr-un ypatiu prost seis, unde transpiratia provouc& macerarea peli Tratamentul acesteia consti in amplasarea intre degete « unui tampon care si le depinteze unul de sltul. Chirurgia este rezervati doar ulveratilor eronice. ste 0 tumor osoasti benign DEGET IN RESORT". Blocare a unui deget in povitic indoiti. Un deget in ,resort* este prowocat de cele mai multe ‘ori de un nodul al tendonului flector care sténjeneste alunecarea tendonului in interiorul tecii sale sinoviale sau, uneori, de © inflamatic a tecii tendonului. Un deget in sesort® poate fi redresat printr-o tractiune blinds, care il clibereaza atunci dintr-o dati 0 injectie locald cu corticosteroizi asigura cel mai des vindecarea. Mai rar,o interventie chirurgicald este necesard pentru a elibera tendonul 162 DEGLUTITIE. Act prin care bolul alimentar trece din {guril in esofug, apoi in stomac. Deglutitia cuprinde doi timpi: concomitent voluntar si reflex, » DisFAGie timpul faringean, timpul esofagian, in totalitate reflex. DEJERINE-KLUMPKE (sindrom al ui) Sindrom care afecteaz membrul superior $i ochiul Sindromul Déjerine-Klumpke este consecinta unei lez a fibrelor inferioare ale plexului brahial (incrucisarea filetelor nervoase din seobitura axilei dnd, in principal nastere nervilor bratului). Cauza initial poate fi un traumatism, © compresie sau o infiltratie printr-un cancer inveeinat (cancer bronhopulmonar al apexului pkiménului). Semnele sunt o paralizie a mainii,o pierdere a sensibilitat antebralului sia méinii, un sindrom al lui Claude Bernard-Homer. ~* CLAUDE 8ERNARD-HORNER (sindrom al lui) DEJERINE-SOTTAS (boala a Iui). Boal ereditard ‘caracterizata printr-o hipertrofie a nervilor, responsabild de atrofie musculari si paralizii Boala lui Déjerine-Sottas este ereditard si se transmite int-o manieri autosomi dominanté: gena purtétoare se zglseyle pe un cromozom care nu este un cromozom sexu; este Sufivient ea gena si fie transmis de unul dinte paint pentru ca boala sii se dezvolte la copil. Semnele sunt 0 paralizie a membrelor inferioare, apoi a membrelor superioare, precum si o diminuare a sensibilitiii cutanate. Se adaugi adesea dureri, o deformare a coloanei vertebrale, tulburéri ale motricitatii oculare. Evolutia incepe foarte devreme, uneori chiar la nastere si sfargeyte adesca printr-o invaliditate totald fard ca vreun tratament si © pot apri DELIR, Picrdcre a simtului realititit care se traduce printr-un ansamblu de convingeri false, irajionale, la care subiectul adera ferm, Delirul se deosebeste de onirism (confuzie mintala), de dezorientarea caracteristicd unor tulburiri_ neurologice (amnezie, dementi), precum si de produsele imaginatici mitomanului sau istericulu SIMPTOME $I SEMNE. Delirul se descrie dupa diferitele ‘uri: Jup mecanismele sale (delitul de interpretare, Pralucinatile sau iluziile,construirea unui scenariu imaginar ctc.); dupa temele sale (delirul de persecutie, megalomaniia deliral mistic sau profetic, gefozia, autoacuzarea, sentimentul de 4 fi condus de o fortd exterioard ete.); dup structura sa (delirul bine construit yi coerent; detiral fantas- tic, a cdrui constructie porneste in toate sensurile dar care imane totusi organizat; delirul imprecis, necoerent); dupa declangarea sa, cand dintr-odati si pe neasteptate (bufeul delirant), cnd insidios si progresiv: dupa evolutia sa (ceversibili sau nu, intermitenta, extensiva, invotitd sau nu de un deficit intelectual). Episodul delirant acut. Delirul psihozelor eronice imbracd forme foarte variate. Paranoia si parafrenia se

Dictionar de Medicina - LAROUSSE

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Dictionar de Medicina - LAROUSSE

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like