Dictionar medical L. MANUILA A. MANUILA M. NICOULIN editia a 7-0 completata cu 0 lista de abrevieri uzuale si de constaate biologice -mer + Porte, portiune, Ex. mero ile-#(Rasueit leon, Ex ieal tota,ikeus, kines + Migcare. Ex. kine, kines inet meta 1) Schimbore, transformare. dti-« Flan nil ase turmpie. kinetin M Bx, metabolism, metamorfoe 2) Paige eee aie) 4 Ee macro: * Mare. Ex. macrofyg, macrutco- pie, Vemeyar- Ant mer mala + Obrog, Hx. fosul malar. smalacie * Komolisment. Ex. condruma- Tacie, onteomalacie male (i malléal) * Mic civean, Mar rivet, metaiza, metacarp, metatars 8) Dineolu de, een ce urmeard. Ex, rmetaplaie, metastars meteor. * Ridieat in aer, umflat cu ser Bx metuorism, V. eer #71 inant cae shim i nine de consuanele pb mi inte | ohn. Bx. iitratis neti, npn Hable» Bua Bx bab ber invtiat Wenn. tre Fim, lacrimo- (fr laeryme) * Laci ‘Antec: 2) List ike, prival des teu 93x ermal lenin Var. IV cheat ‘echagt achintin Bx. emt ein Tapes Ha ee. maleck mae metry metro. * Moin tour, Ei impmenainantinen newest rere el. mal week erage metre. ¥. iret ie fe VE allie ste il summil rama mail, malo) rm HA + Arata tanga deft in Nf melon, mumli Ex mami, gtr, metre + Maura Ex. hemi Nidlicinacawiintakis Ke. xhvesing, —apsieor + Alvlomon, x. hapanstomie, mamiloplastie, V. mas < Mamola, M&M tonumetra, pelvimetsie, spiro- penicilina, Lapararupie, V. cel loraltegee i. mame) fe, lame, metrie. fra + Suh, moi jos Kx infmnagu. “laps. tapstis * Alunceare, waders, pas ey a mamar, mamayrai, mM yey. Yr. méso-) + 1) in mil, median. infralavieulae, V. yrs abs An. sper, Ses. Ex, props, colaps, V. plot eee 1 ham, Ea, ezoderm, mevosisili, men infndibub, infundibuto- + Patni, in. FX erngtatanygan. arose Soa cvignuingh muubiaa, UAH! “Heer dominal. Ex, mexedlan, Tundibul, Ex infandibular, infandbulg. alee lateror + Cart (rage inte parte eee ea -meanapendiee, mezoduoden, some Toren Bx Fatenuposite, Interorsl, ea eae ‘mio Yr. mya) * Mugchi, Ex. mia inghin- (Yr. inguin-) © Stinghie, Ex. laternversie, tome, Ve cpiplor omfil, omfalo- yi. omphat) + Omtibie Ex cmt, omfaotumie fake ‘omni # Tat, Px omnipractiian. V. pan fone, oneoe + Mast, volum, ini tumor, Ex, one, aseucitam, enolase, footie, Vrain eam XXIX onic» onico- Yr onyeh-) * Unghie. Bx nici aici nin, Vn donie- + Vis, Ex unttic niig, defor, ooforo- Ur wophor) + ¢ porta sau preduee ou, oan, Ex ‘ofinuetumie,vafarshisterectomie, wire pxie, Vora op, -opie + Vedere, prise, vetines de ‘eden EX. miop, mie, ametrupie, Vz opie ‘opieie + Unira, umiet, fx, opucitate, refant pasion. oper Sue Bx peter. opoteripi pais Intra opaiune ‘opsie + Veder, jana de a vada, Ex hep icra V9. opty opts» Vii care ro refers ba Terre Bx optic, optician, oplometie any oro: © Gur Ba rah eretiing V. -orex, orerie + Potts de mincan Bx ‘rexgen, area, Npronoie, ple se anorigen -othivorhido-» Testi, Ex. hia, oh lope eviptorhiie orto. Yr arthor)» Pret cnet, norm Ex. omopedie, wrtuconti rtupne stant a, api ef oe Von ie alll) © A se halaman, Bx scion oamoy-oamie = Mins. Ex. arosmie, nmi emmurvceptor Vr este, osteo, vost * On. Bi estes, tnfcoch, cageneed,eealin, esto raza, periust. V, ow: a ostium» Ori nr, Bx oti ft, olor * Ureche E>. oi, ei, oe oF, ovo.» Ow Ex. evi, ovtlic ovet ed, ope ovary ovario- * Ovar. Ea, ovuricetomie, sian, ovat, ovuronee V. for sano» Oxgen, Hanae mi, axe ‘ocd 1) Bouldneinflamatore Bx. “roe etd, meee 2 Stans, cone, tei eu senaul de cos, x ala, ‘sur loins. Pp pahie Ye packy) © Gros, Ex pi leurs, pahiermie, pimeniogea ped pedi palat- ¢ Palat,bulta eavtayit hoes palati, palatoplatie,palatuplege, pal toschizis, palatoraie V-uran paleo. * Vechi, hate. Ex paleneereal + Inapai, din no. Es, palieineze, palindromic palm, palmo- + Palma. Ex, palmar Dalp- *A pip Ex. pulpare, papal palpebr= + Plawapa Bx. palpebral, V. ‘lef, farsi), palud- * Mlastind. Bx. paludism, pans panto» Tu Ex. punacew, pa cardita, pancitopenic, pandermie. ans hurts, Veoria. pan: (r pann-) + Lambu de gesut. Ex anus, panieul aps, pniculit pancreat, panereatico- + Pancreas. Es. ppanereatalgie, panereatita, panerstiey duodenal papil- Yr. papill-) + Mamclon, baton, pil. Ex: poplar, ppioomie, papit, papilo. par para © Alsturi, dincule, prin op tera. paracenttal, pan ies, paracerte, pans ‘parasimpatie. Vo use iin rue Bx imi, ma aa, arin iparesh Ur parénen + Parzen tat, incomphets Fx. heipmer, ttre pare -pareunie + frre! la at Ex. dispareunie. “ pariet. Perte. Ex. portal, parte frontal. putotempora partenor Ur parthenon) + Fei partengeneh potela Ur patil)» Rat F pte pats, atc pao “Paty patie Yr patho) + Sule Tinh, ucla Ex pale. pater evra pihopit, pacsinpi pi + Pain namaris, Ex. puccimpio nati, passat V. li para Yr pase)» Opn neta, Bx ropa menpie pector* Dep. tree Hx, pectoral. V ved pein sped Ue + Vin tina pe, pei: itor, Hx pis pel Peco Hp patrapd. roe V pe i Bsped pedi, pedo -pedie ped, pedi-, pedo, -pedie + Din greact aids: cop, Linde. Bx. pedago. pede rast, patie, pedantic. V. per pelvic Bazin. Ex. pelvin, pelvimetrie, pelipesivonita penie + Saricive, diminuare. Ex. ete penie, leeupene. ¥. priv pent, penta: * Cine Ex. penton’, pe tlopie eps, pept -pepsie + Digest. Ex, Depsind, peptic, peptend, dispepsic, copepsie pers * Prin, in timpul. Bx. pereutan. per Turie, peroperator Vlas, para. rns erie ® In jurul Bx. perianal por ‘antcular, perear, perost, poriatal pete, petro-« Ptr, Ex pelrmitd ptr Copesie + Foxare. Ex. nefopexie, masto exile historopexie, pen, pieno- (r pyen-) * Grus,cumpaet. Ex. pene, pienoz pico: + Unitate de un mition de milioane ‘do ori mai mica deeat unitaten de bar Ex: picagram, pcomctra pels pielo- Yr pye) * Gol, bazinet. Bx elit, piclografe,pilaciatita, pice pile + Dar. Bx. pile, pilar, pilritate, ¥ tri: piles (/r_ pyle) + Trecere, poarta, vena port Ex. plulebit,pletromburs pilor piloro- (fr. pylor) + Pilar. Ex piles pilaroplastie,plomsepasm, plo: Yr pyo-) * Purvi. Ex. pe Piosalpinx, pire, pina -piret- We “pyrtt) + Febra, Bx. piretie, retin, pirexe,antipireti, Vfebr piri» Park Ex pisiform piro- (i pyres) Foe, nrsuri BX. pits roman, piroman. Vr pisi-¢ Mazare. Ex. psifrm, past -plastie » Amodela, acon frm. Ex. ‘platicitate, plastic, artuplastie, noplati platis Ge platy) * Lang gi lat. Es. atipdie, platispondiie -plazie Uf plasied + Deavohae,formare fereetere. Ex. aplarie. anaplaric, new plac csplaze.hiperpzie, -plegie, -plegie + Ate, parle, Bx hemupleye, paranlye, gurliopl ie pleur, pleura * Pleura. Bx. pleural pleureze,phosrucenter,plourinie plex Ur plesus) + Imps. Bx. plex plea piorwe, XXX -plicar + Plu, repiu. Bx. plieatura, fun doplicatur, pluri- + Mai mull. Ex. plurigangliona pluriglandular, plurlucular. V.-mult pol Antu -pnee + Respiraye. Ex. dispnee, apnee, rotopne, Vir pneum., pneumat- + Aer sul, respi rigie. Bx. preumartrugraie, pneumali, Droumatizare, pneumatocel.V. aer pneumor, pai preumono- + Pla man, Ex. pneumwcenteza, preumococie Dpheumorue, pheumonie, pneumuneeto mie, pneumopatie. pod, podor, -pod, -podie * Picior. Es: Pala, padologic, pseudupod, apedie Platipudie. V-ped poichilo- rpothilo-) * Variat, nere lst, Bx. puichilctora,poihilaterm, -poterit (i. potbre) * Grete, formare, Ex hemawpoiea, dtopaiera, ertrupolez polachi- yr. pollahi-) + Adesen, freevent, Ex. polachiarie polis * Orag. V. pliliniea Doll: Ur poly.) © Namoras, mult, abun: dent, Ex. poiglobuie, polurie, palipnee, poliastnta, Ve mull, pur Ant igo * Cenuyiu. Bx. poliamicita, poor eneetl poso- + Cantitate, Bx. posologe ost, posteror + Dud, inapoi. Ex. ostoperator, posttraumatic, pustpran fia, "posterior Vo reir. Ant.” ance ‘ante pre post- (rposth:) + Preput. Ex. pastita, postectomi. ppoto- + A- ties, Ex potomanie, ¥. lips Cpraxie * Aejiune, acuivitate. Ex. apre se, einai pre: + Inuinte. FX. prematur, prec alge, preuperator. prepluric. V. pro ‘ante. Ant. post reo presbi- Yr presby-) * Batra bioeuzie, preshiie, V. erant primi, primo- © Primul, Ex. primi ‘mph, primoinfete.V. pro priv ¢ Lips de. Bx. eripriy clip mnie, pro: * fnainte, Ex, prodrom, progestativ, progesteran. profiine, prucklen{a, pro lays mutrari. te pre proct., procto~ Rect, Ex. pti, proc gs, prortologie, practaplastic, Ve ret XXXI prot, proto: + Primul, primitiv. Ex roteini, protudiastoie, ‘protsistli, protoplasm, protozoare. V. primi proxim- + Foarte aproape. Ex. proximal ‘Ant. dist pseud-, pseudo- + Pals, care simolea2s, Ex. pseudartrozs, proudomembrans, pseudopuralizie, poudoped. psihs, pstho- (Ur. paveh-) * Spirit, inte- Tigenta, minte, x. psihi, pahanalzs, pathologe, psihopatie.V. fren 2) -pler, pterig (r -plere, ptérye- Ex. dipte, pterigoid, pterigion. tials (i. plyal-) + Salivi. Ex. ptialina, tials. V. sal (ptozi > Cidere, coborive, Ex. nef loz, mastoptozt: V-taps. puer- + Cipl. Ex. pocricultura, peri. V, ped F -punct + Punet. Ex. puneiform, seu ‘anetari R abdo- GF rhabdo.) + Strat. Bx. rabdoid, talbdomem, V. lei radi, ragio- + Raza, iradiere. Ex. radia Wie, radiactivitate, radiograie, radite. pie adic, raiieo: + Ridicind, Bx. radicular, radicals radieutomie. V. riz. safle (ir ‘rraphie) * Satura, Bx. por neoraie, palatorafie sragie (f.orragie) » "Pgnive, Ex. hemo: rai, metroragie, rinoragie. rahi, rahie (Prachi) * Coloand ver tebrala rahis). Ex. rabidian, alburnino rahe. re: + Repatur, ntonreere. Ex. wadaptare, ‘ecrudescen, reflux rect, recto. * Hect. Ex. nictl, retita, retoseupi. V. proce “tee rhe) * Seager, x re, ren- + Rinichi, Ex. renal, reniform. V, nef reo- (jr rheo-) * A curge, curent (electro, Ex. eobazd, vost, V.-re, reticul, reticulo- * Rejen, filet. Ex, rt cular, ruticuloet, reticulum, retract «A trage inapo ritractl retracilitate reiro- +’ Inapoi. Ex. rotroflexi, retro: Mlectat, rtrobisteris,eetrograd. V. post. Ant. ante, pre Aria. retracie, scolio- eum: (7. rhum.) + Seurgerea umorlor. Ex, reumatism, -rexie, rexis (r -rrhexie) + Spargere Ex. cariorexie (sau cariorexis), lasto- rin, rino- (fr. rhin-) + Nas, Bx. sinits, ‘inofaringe, rinoseopie.V. nas rin, tizo- (fh rhiz,, rhizo.) » Rédacind, Bx. rzartroza,rzctomie. V.radic rodo- (i rhodo-) + Koz, rou. Ex. rodop- ing V.entro rubs romb- (i: rhomb.) * Romb. Ex. romboid, rombeneefal. rubs, rubr- * Rogu, Ex. rubeols, rubor, rubefiant, uric, Verto, rodo- Ss cy ce» Sa Ba seul scalars er, aaero- + Sacra (osu. Ex. saerat, aeralzare, sucodinie salping, saipingo-, -salpinx + Trompa ‘ustache sau Follope Ex. salpingit, salpingectami, salpingoscope, salpingo” _rafie,piosalpinx, hidrosalpinx. V tub sapon- * Sipun. Ex. saponificare, sapo- ssapro- * Putred. Ex. saprogen, saproit ssarco- + Came, Ex. sarcid, sarcomatos, saturn. © Plumb, Ex. saturin, saturnism, Seaf-(r ecaph-) + Bared, Bx. seafeidian, seapul,, seapulo- + Omoplat, umar, Ex. scapular, seapulalgie, seapulectomie. V. seato- * Bxerement, fecale. Bx, seatom, ‘seat. V.cupro, fee, stereo schi (i. mquitrhe) = Doty tumort ‘ndurats, Ex echitos,V.selero schizo, -schizis, schizie + Divisiune, ‘eparare, disocere. Ex. schizocit, schi 2oglosie, schizafren, palatoschiais,spon- diloschiss, gnatoschizis, rahischizi, ‘onicoschizie. scinti, seintil, scintilo- + Scintee, Bx scintigraie,seintigrama, scinblografie. sciz- Yr scise) + A separa, a diviza, Ex scizurit,sezurd,sciziune. sdler,, seleroy (selerozi + Dur, indu. rajie. Ex. sclerol, sclerd, sclerus, scle rectomie, slerodermie, scleetics, arte: loscleroa, aterotcleroea. V schir, scolio- *Cotit. Bx. sola, seuiotic.-seop,-scopie scope» A observa, examine: Be itoswp, catacpie, entancn, end sera, micron, rediopie, rein teopie " scolor» Obscure cei x. satan, ‘cotinnae coop scrote» Plea burselr ac. Ex sera Vache sete acbo Shum, Bx save, sobre, Zemeioy semio. «Sem Ex emo ‘com. semis + Te jumstate. x. sina, omar, semicslare (coal) ¥ hemi semine + Simin. Bx seminal, semi ifr V. per senesire = Stings, Ex. sent. V soph, eoptor» Poet, fx. septal, sept sept septic, Caepa, Oaepsie + Pa Trfacs cova: Bx rte, opt Gate ope ney ane sersacro: Lick cosapeet pon sr Bx sertorni sony son” Ses of gotten Ex, so evar ent Va Ter, wena sen ophéne) » Cl el i fr msde cl, Ex, sidan, seid ttenskoumi stig, ago. Yt aphygm) + Pu sa Be scm, cago, im: sfinctor, sfincero- (r ephinctor) SGncturnpum, aitoropltie siaty silor + Sativa Ex. sag, sia, islam ror ore Vp sider» at Bx sda sierant side sider.» Fe. dere siderpenie, hemsidrinaVfr sigmoid sigmoid + (Calon) sigmoid Tee sigmoid, sigmoid, Simo ftom smoot simy sine (hay) > Co, Sprenn8, Kine. x. timber, smi, nose, sindactie. sindesr,sindesmo- (fr syndevm-) ® Aiea de lga impound egatara dip estensiegament Bssindosme XXXII erie, sindeamolt, sindesmorafie.V team sinistrsinistro- + Stinga. Es. sini Tite, sinistroscaind. Vole, senor Ant dete sinus * Cult, ply, enitate, sinus. Ex sisal, simu siring. siringo- (i ayring?) + Tub, tl incite Bx singormiie sition sitor + Aliment, hrana, Bx, sitio lug soma, somat, -zom, -zomie, (som, + omic) * Corp. Bx. somali, sematogen, Somataop, ermaeom, trisarie sommy somno- * Sinn. Bx. smnifer, omnulen{, sorinambulism. V. Atpn sopor > Som prafund. Tx, spores, toni him, nar sperm, spermat, spermato, -spermie Sperm’. Ex. apermicd,spermati permatoct user. V. sent spine» Spina, Fx. ain, spina iia, Spiro. + A respirn Bx. epieometr, si Tometrie, Vee splanhie, planner + Vises Bx pln, splankaoplu, splantnos splem, spleno- + Splina, Hx. splenet Inc, seni eplenit,splenomegalie. V. lien spondil spondio: (sponds. + Ver fetid. apni sporarter rendilts, epondiulitens stile: Ur staph)» Lateral bo wpe 1) Lueta. Ex. stl, st Floplasie Vue 2} Germeni supa in ciorehine a erune amid un bal destragire. stale, slo winjude 2 Sear Bx stoped ta ein -stanis» Pcurave Bx epistaxis Cistazd, stati -statam + Oprie, por: {ie Ex homestand, hemostatie, etestat frosts, clinestatism stoar, stenro- * Grisin. Ex. searing toate, stetlizh. V. lip (stente (i Osthente) » Fora, vigoare Ex aster, neurastenie. V.-dinamil steno- * Sirimtat. Ex. stenozt, steno ‘ora stereo- + Excrement, Bx. steresbiling soreoral, sercalt. V. copro,. fecal seato XX. stervo- + Sali, wlieft. Bx, terognotie, steretanic, stenumdiografie, stern, eterno + Storm. Ex. stemal tema, stomodiis ternnchiri, stetor Yr sléthor) + Biept. Ex. stetascop. V. pect sti: (jr wtyl) + Coluara, stilt, sili in forma de stile), Ex. iliita,stilidian stilradial stomat, stomato, -slomie + Gur Kr: stomata, stomatolie,colostomi, sg muidostorni, Vb strepto- + Recushas, conturnat, Bx. streptoue, steph strama* Gust Bx strumipri strumit ssub- + Sub, dedesult, mai pain. Bax: subacut, subfebsl,ssblingual subicter Submormal. Vip afr sudor- + Transpiragie, Ex. sudo "ili, sudovipar. Vide sul, sulfoy sulfur. « Su Bx, xl, slat, ulfond sulfur, sulars. Vedi super, supras Yr super, suprar, aur, sus) « Deasupes, in saces, Ex. sperien upevinfeets, suprondilion, sipnaven trseular,supraneut,suprahepatie, Veep Dipers lira. Ant inf T tact) + Pipa. Bx. ttl tahi- Yi: tacky) * Rpid, Ex. tohipnes, tahieardie Ant Bradt falas, talaso- fe. thalase) + Mare, Bx ‘talasemie ulaioterapie tanato, tanasie (7 thanato-) + Mout, Ex. tanatuogie, eutanasi, V, fet tars. tarso-,-tars, © 1 Tarsul pciralu, TEx. tarsian, tarsectemie, metatars, 2) Marginea pleoapet sau tars palpebral Bx. tunian, tarsecomie, tarts, V, ef. paper teh, (ele + Indepanat. Ex. twlean: sietazie, tleeuhaltoterpic,teleradite ip tem, teno, tendin- + Tendon, Ex. tunal sc, terodera, tendinita, tendinos. V. dex, sindesins 1, sud ter. # De ui oi Bx tomar, tergan. dr terapeut, -terapie Ur thérapeut) « hn sive, “‘atament. Bx. termpectie, afiaterape,fzioterapie, phate terat, terato: * Monstr. Ex. teratiom, teratogen, teat terms, terme, -termie (fi therme) + Cildura. Kx ermal, wrmie, terme canter, hipotermie. V.eaior tetan, tetano + Kigiditate, tensiune, Es eta, tetanic tai tetra © Potru Bx. tetvada, tetspleyie tetrasomie. V- quad thel. Gr thel) = Mamelon, thelalge, thelr ti thor ir thi) * Soll Ex. tiamind, ‘arid, oper. V suf tif, tifo: Ur tsphe) + Torpoare, stupa Bk tis, iil, iM, tiNo. Yr typhl-) + Orb, fir iesine fecel Be tft open. V. cero tim, stimie Yr thym) + Suflet, sent mente, Ex. timie,ccltimie, timoleptic tips tipo- Ye type) * Model, mares, tip. BX. pie tiie ireo, tiro- Yr thyréor) * Tiridd, Bx tireostatie, tinwpre, treogen Ieimgen! tiridectomie, thuidian, Sroxina, trate Fins toca, -tocie + § ‘istic, tomo, tom tomie * Cane tai, sete TEx. tomigrafie tom, laparutemis, ts hheotomiyesteotamic. ton, -tonie * Tensiune, tons, ‘itite tus atanie,hipotone. tonsil: » Amigtalt. Ex, tonslectomie, tops topo, stopie * Agerare, la, poi "Bx opie cetope,corectopie toracy toraco- Yr thorac) + Torace, pepe Bx. torace, torveatinie, warac plastic. Veta tet tox, toxi, toxieo, toxo- * Otrava. Bx toxemie,” wxie. toxoplasmoz wie trabecul: + Trahceul Bx, trabecutar traher, traheo- (7 traché) » Trahee. Bx ‘aheal, raheit traheotomie, trahels Yr trachéle) + Col, git. Bx trahelhematum, trahelism, trabelopene Vieni fans: * Prin, dinculo. Bx, thansfurie, ‘ranamezoeube,trinsplantare transp. (le ransfixiant, transmural V, dia por ba tris + Thei, Bx. triads, triceps, tricuspid, trisumi, V.ter, trib, triho- Yr: trich-) + Par. Bs. tebona ‘richomonas.tethoelaie. V pil, rap? halts arcind, Ex, toevenntiograsn “tripsie + Zahine Es, ttre oP, trofietrofina. i) frophe + He Tasstarede nusrigie Ex ste dist Iipertvie,crtiutofing mato, teombs. trombor yr throm) + Cheng, Tomas Es, timid. teorloatent, ort tbr Arop, Cltrapiem + Tur, dire. cane si afte Fx. scart, pit, sa tottop,eortiet op tus tubs © Tromp Bustaele, twit Folie, Ex. tuba. tbtimpuiic, tubo terns W soloing tue fae) ® Tose Bx sg U ul)» Mie inate Bx aio, ‘cael venul, les # Ulcer Ex. ulcer, ule tltea- + Dineno des Ex. ultsunet, ul icrescopic, Viper sper tune» unei- * Cir. Bx. uncartaz, une anim, tungt, unghie * Unghie, Bx. ung hier, Wont cnt scr tunie + Un, Ex. unielir, univitelin, V nce Ant. pln tor aro. rend, wurde * Urind, aetiunes ko arin, EX uvinar, aru ure trai, uremie, hematuric, igure, pole Ieiure. dare. turano- * Valul polatin. Bx, annplastio ¥ pala rivals + Lata, Bx, wvola, awl ws tito Vesti Vv ‘acein, vacelno- + “Vacant Se nefera Ta wed de la eave vaceina teat va low $1 sein jenerian: pri ene tunes orige vaeein. nih numa ed ‘anole Ex vaevinl, caeeinaterapie vyage, vayo- © Ratiiter egabund, nevi ‘ig emumit ag din evan camer sale foarte intinse) Ex ug, vate golite aging + Teaed, eugin, Ex. vaginal, vag ria, Ven hte varie, varie + Varice. Ex. varistomie rigotomie. Vora —_ ‘arculon waar» Vie. Ex. variform, asertomfi, sasaemtvigie, seul Sasculviae. Vana weet, veto: * Conducire, EX sector ‘sector, seetucardingym vel, velar + Mane vl, Ex bop ventricul. ventrieulos + Pinter mice renoer sic prin stile, seme inimsi xa ol ereierulat Ex, sentrcule a. Vierme. Ex. sermicular, sim Fig. vermin erie: Yr eénieo) * -Anpula, weve Ex. eerie, seaie verieub, vericulo: Yr ésioul) + Mies fimpulwexicull iat, sexivule seminie Ex. verivular vericultumie vil, ilo: (jr vill) * Pros, pert et ir Ex. vibes, iif, vliate vir view = Venin, a ‘iriure sree, viscer, viscero- © Vise. orgun, man tae, Ex visceral, visceral, vient. ¥ sala vitelus ifr eitetlue) + Gallen oul x. stein, bse, a, vines, x ant, xanto- Yr. xanth-) + Gallen. Bx ‘uunfacrumic, anielermic. sath enor © Strain. Ex seman eron * Useit see, Bx nemaermic, xem Rae ilo Yo siphon) + Xieid tin forma de hie, Ex. sifitinie as aida Zz ‘ahar-, rabaro- (r sacchar-) * x. aharind, hana V. gl rigor aygen) + Perechi, unit. Ex. aig. lity nga. Vag viens, stima Yr zyme) * Ferment, Bx vr ‘image rai, V.-at 00%, “7088 Yh 200% -0are) + Anim Ex. mnflic, zanfubic, pruzoor, hema raster * Zama, Ex, rsterian,zterform. A+ 1 In fziologie, simbul petra aer ‘alecolas: 2) Simbel pentru anper: 1°¥ -rupelesonguine ABO a's Ti In Golgi, simbot pentra sangele arteriak 21 Abr. pentvs artra arma de numele ariered, Av Simul pentru angsiran 11+ Alfa prima iter alfabutu gree fm ane + Profixe care anata abventa, De la expres latina ane parte ceyuates: inte reketd. medical breviers care st pune dupa una sua mai male substanje pentra inden faptal eb trebuie pase fn eanttag oul. AB * V.grupele sanguine ABO, fab- + Cusant Intin eu serl de “departe de" fobsit ea prefix pentra 9 indica Indepantaren, distanyarea, separaren Antvad. abandonat (7 abandonnique) + Copil ‘st adult ale eavur difieulaty vitae ti prude ums sau sentimentul, vale oi Imogpnre, de a fi pardst, de esi picrde dragostea paringilor si acelor upropia( abazie jr abasique, enyl, abasic) # Tad} Cane se refer ln aburie 21 a gis. Care este atin de abasic. abazie ( abasie, engl abasia’ + impo: sibiltatea de a merge normal. davorta talburai evordonarit migeatlor Abbott * VMillerAbbot sone abcedat (eng, abscessed) © Transfn matin shoes, Bx, tumord ubeedat, aabees (erg! abseers) + Panga de prei ine del mitats constivata inten es, {norma unt inflam abdomen * Partea inferior’ 9 un: chiulut, situats intee toraee, de care teste seporata prin dinfragm, sb plang pelvin care inchide in partes inferioara ‘ical bain, Cat totea abana com fine cea mai mare parte a apunatu Aigestiv aparatul urinar 3h onganele genital interne, Sin, bur if eentee, fn Tima popular, V.eeliae, Rapa wdomsinal intomen de lemn Wr ventre de bois, val. wooden bells! Cantractura por manent sf dureroasd st muscular ahdominale, earateristiea pent peritunia. abicisi abdomen in traista. i ventre en beraee, emul pendulous abdomen) e'Abdamen care atirna ca 0 trait fase’ peste simfiza pubiand (la obezi stnic, lao femuie cu multe nagter Sin. abdomen pendulum, gortul Hote: ‘otior abductor + Se spune despre un mugchi cane xervegte la abducte, Ex. mugehiul ahduetor al halueelui abduetie * Migcare are indepartenza fun membru su on segment de rmembra de axul median al eorpului So Alefineste ew acest Lermen $i poziia ce rorulta, Ant. adductie aberant (jr, engl aberrant) + Care se indeparteaza de normal, mai ales ca Incaltave. x. tid aberanta aberatie * Orice deviere de la situatia normalb, de exemplu. defectul imaginit ate de un instrament xia un sister optic tum ne f webu aberatie cromozomiala + Alterurea structurii un cromozom in raport ea eromozomul forme’ onginale. Tipurle principale sunt deficient. translocati inversianen, dupheagia ablaie + Actiunea de a sesate un corp sau unl din organele sale ori 0 formatiune patologiea. V.-cetomie. ablefarie jr ablépharie, engl. able pharia) + Absenta eongenitala 2 pleos pelor ABO + V.yrupele sanguine ABO. fabord + V. cale de abord yf vole Wabord abortiv Yr abortif, eng! abortive) +1) Care provoaea un avurt. Ex. ma- evra abortiva: 21 Care ni ajunge Ta termenul normal, obignuit, al dervol ‘iri nale, Bx. tuberculoza abwrtiva, abrahie Yr abrahie, engl. abrachia) « senga congenitala a braylor abraziune Yr abrasion, engl. 1. abras sion; 2. peeling) * 1) Ablatia sau prle vvaren prin raelaj a anor fesutur Formative ome, means ‘terina, tartru dentay ete. 21 Actiunea de ward prin freear. abrariy + Car este susceptibil de a uza ‘st de a slefai prin freeare. abseisa ir-abseisse) + Cuordnata ore nual eare servegte Impreana eu ea verticals, ordinate) Ia definives raabsenteism poritiei (valor) unui punet intrun plan absenteism + 1) Lipsa de asiduitate la ‘mune; 2) Prin extensie, fiveventa absenjelor de la muned ale unui individ, tune’ eategori de salariayi sau persona lului dint intreprinde absen{& 7, engl. absence) + Suspen- ‘darea brusea gh reeatoare x constientei, cu plstrarea Taneyilor vegetative, mar pifestare important in psthiatie, mai ales in epilepsie. absorbant + 1) Care absoarbe, care se referd Ta absorhjie. Ex, putere absor hanta, vata absorbanta; 2) Substan\s ‘are poate abgorbi un lichid, un gaz sata ‘radiate: 3) Tn anesteziologe,rocipient al cdrui conginut abscarbe uncle com: ponente ale nerului expirat - absor- beur, engl canister’ absorbjie (jr, eral absorption) + 1) In ene general, procesul de atiacie al tunei ‘substan in masa alte; 2) ‘Trecerea unci substanye din afara in interirul vaselor, ) Trecerea in eelule fa unei substante trunsportata de singe ‘au Timfi; 4) fn limbaj curent, ingest Bx. absorbyia une! trav abstinent » Care practicd abstinent. abstinen{a (engl abstinence) * Re ‘mungares pargialé sau totala la uncle alimente, mai ales la bauturilealeoalice ‘au la eatisfaceren nei nevui art unel dorint ‘ac (. aiguille, engl, needte) » Tis find de ofc, dreapts sau ineurbat, avand & extremitate ascutita (ae de suura) sau tocita ae de fgaturd) i cealllaextre Initate deachiad ponte permite te ‘cerea uni fir. Acele wbulare we flosese entra pundit sa inject. Exist: mai multe feluri de ae: dupa, forma, calibra i lungime, in legatard cu folosirea Careia It sunt destinate acalazie Ur. achalasie, engl. achala- ia) + Absenta rolaxarié unui sfineter Ex acalazia cardiel stomaculu (V. cor diospasm), acantocitord (fr acanthoestose) + Ano ‘malie de forms a eritreitelor eare par a aveaspini; eritroctele se numese facantocte acantoza (7. accanthose) + ingrosare fv stratuloi malpichian af epidermal ohsorvita in veruet gi alte afeetiun featunate, Sin, hiperacantoed (ad). aeantozie! acarian (fr, acare, engl. acaride) + ‘Name dat eurent parazitului seabiel (Sarcuptes senbie sau sarenpt Bate un arropud din ordinul Aearienilor Acarieni (engl, Acaridae) + Ondin te arttupade cu corp labulos yi patra perechi de picoare; unit acarien sunt arazt seariot (renal akaryote) * Tipst de nucle, ‘acariozi + Sin, cw seabie /r gale seaudat + Lipsit de coads, aecelering * Factor de cougulare s ulna care aceclereaza formaren tro Hine’ gi tromboplastinelor, este sinte thant de feat sub forma inactiva pre faccelerind) eare xe gaseyte In plasma sanguin’, Defieital de nevelerina se manifesta prin hemorayii ce amintese hemofii, acces fr acces, ene! attack, fit, seizure) + Anxamblst fenomenclox rmotbide, de obice! acute, care servin Firase ise reproduc "periodic, In fntervale mai mult. xia mal payin regulate, Bx. noous de tase. Ve eriza ACD + V. solute santicongutanta) ACD. acetabular (fr aevlabulaire) + Care se referd sau eure apartine de aeutabulum Feavitate etiloiday acetabuloplastie * Restaurare chirur ical a evita cotiloide faetabulur acetabulum + Sin cavitare coiloida. acetic + V.ncid avec faeetilacetie » V- acid aveilaceti neetilealins fe. eng! avetylehaline) + Bator” neetie al eolinci,- mediator hime al influx nervos intern huge ‘nervilar parasimpaticl gl in rele _preganglionare ake sistemulu simpatie, Acetileglina este sintetizat i frganise din eolind gb este hidrizatd fel enzima, colinesteraza, Acetilealina produce ditanea arterulor gh inevt hirea itm edie. avetilsalicilie * V ocid aceilsalicii. acetoacetie + V. acid acetlacete acetond + Lichid incolor, foarte ila ‘abil, eu miro earaeteristie, eu gust farziwer, miscihil ea apa, eterul elorufirmaul, Se fuisegte in fabricar rmutui, bromeformului, ilofor purfimurilo¥i- eaueiueului artificial, Aevtuna se asegte in halen si urina diabetetor 1 eelor sap ha ost glucidie: privine din decatbw silaneaacidulat aeetilacetie format in ceursul metabolismlsi anormal al aciilor gragi sa al wnor aeiai aminati Inumigcetoent cetonemie (eetonemie) + Prexenga acetone’ in singe, (il. aeetonemie acetonie # Sin. cw toate acctonurie (eetonurie) + Prezenga acetone in urina, achilie gastric + Absenta in sucul strict aeiduli elorhidrie gi ensimetor fastriee, datarita une coaze diferite cancer de stomuc, ancmie pemicions sustritacromiea abufiea ete. Sin tvtorhidrie, Achille (endonul) (engl, tender ealeaneus) + Terden volumines cu fame se termina mujehiol triceps il ambel si care se inser® pe fa Psterioara a ealeaneul tad) aehie Miami cArhitle, cron gee, lit mortal in tan deo goat ote toured acicloguanozina i acyeloguano- sine) aciclovir (jr, engl acyclovir) Derivat de guanina prevazat cu un lang lateral acielie. In aplcatie loeala pruvine rei dlivarea infeepiei horpetict ar coreet Administrat pe cale generals. pruduct ameliorarea rapida.¢ leviunilor “her aviloyuanozing acid "105, Orie substan care ponte era toni Hi 2) ad, Care are gust in, acielovir cia acetic + Lihid incl, ev mires inn ctr ind ein folosit in solutie ca antiseptic. a acid wcatilcetic{aceoncetic) + Corp etic ce rerun dseompane imperfea suckiloraminay apa in re rind Is dat mecca Gretre san singe pote dice nididVcetoeme eure sci eetileliiic > Compus saat acid elorhi mai dureritr i febreicare gaetine Anusoagulant® Sn. espiind acid aminat tamsinoaeid) * Substanta chimica ce vnfine fan aida gra mind. Acs aminat sunt elamente cansittive ale priteinclor uni ac minal, num indispencabl tener {ili deuarece gaia nut poate Sinteian hue amizati oda eu alimentee acid aminoaceti «Sin, slice feid ascorbie * Denuminenehimiea vitamins acid barbiturie (engl barbiturie acid) Acid ee rexots din combinatia un aid urge (aid mslonk ear iil fet itt cin fel) cx une. Dera de sinters tbaritarice) une uti ea smile Acid benzoie » Acid aromatic prozent in tele truce gf Trunee fost ca un conservant pent alimente ea fixator entra parfumun colon. Aeidul Kenaue din allmente est elimint prin unin sb fn ged hipare id betahidrosibutivie. Yr acide etarhydrosybutsrique) » rodus de degradare tncompleth. a lipislor, 56 faseqte tn urinadiaheticlor- neve Hea V. corp efone acid biliar (engl. bile acid) * Nume de naambl pentrs act oli din bil sustractur steroidal Acid borie + Antiseptic slab, putin ‘tant pentru pile i mucosse,floit ‘uma pe cle externdy aul forma de {ip borat (3°) sas vaselna boca ‘van Din aura totais nn pote {ator nore acid ‘carbonic (na! carbonie acid) Benim impropre, pen ahi Arid carbonic ge carvonk, De fap aidul carbone mu repreznth decdt furl woretied (CO Fy acid eiteie» eid prozent din ahundonga in fctle tice gent Cite) Se folseste a prepararen salon con servant pent singe aumento hiperaleemist petro proprietten i dea forma call compas inact eliminat prin rind acid’ clorhideie tenet hydrochloricwid dezoxsribonucleie ‘dinut produ comercial exte w_ suluge Tamigena, eu mirox puternic gt iitant far eaustied,flusit en weactiv ehimie 41 he prepararen unor medieamente Acidul cluthdric este un constitucnt al ‘sacl ante acid devoxiribonucleie * Acid! nuclie favind ea grupare ghaeidiea riba redusd (cunt a pierdut oxigenull Este fanstituent al nuclei celular in crumuzomi, sub forma de nucleo proteine. Condivonesza_transmiterva fgenelor, Abr. ADV say DNA tain en deoxsribonueleie acid) acid edetic (eng! edetic acid) * Acid tunganiesnsolabs! fo ph cane da einai ‘mai ales im eombinatie cu sodiul. O sare sardied an neestai acl este flosita ba proba hipucatormiey provucate. Abr EDTA, fenie + V.fenol acid fenilacetic Yr acide phenyl ‘acétique) * Acid sromatie iulat in tsunele de Mart ma ales de trandafir, Falost i fabricurew parfumurilor este ‘un metaolit af fenialunined, provenind dln neidul feniituvie tacid fenilpiruvie » Produs intermediar in degratiare fenilalaninei, came se poate aeumula in-singe ise elimina prin urina impreuna eu ally devivati de Fenilalanina, in situagile ednd metabo lismul acestui acid aminat este per tusbat prin defiet enzimatic ereditar Ve femlectonurie, oliofreme — fenit pirucivs seid folic * Vitamina hidrusobubila din rupal I, ear se sintetizeaza de eatre Plante, dari tn labwrntors Bate un Factur de maturatie n eolulela, iy spe cial a ealor din maduva oss, inter: venind in hematopoieza. Are rol pri. cipal im sintera nor acizi nucleit. Se preserie en medicament in anemiie me oloblastce. Si. vitamina B.tsa3 B. acid fosforie (eng! phosphoric acid) * Acid: mineral (formulae POH) care fare rol important in onanism sub forma de ester, intend in comporiia tinor diverse aubstante organic Tost proteine, fsflipide, fosfglucide) i fnervenind in numerse reueti en rutiee. Se falaseste ca eifiant arin shea aeidulant in unelealimente 4 acid glucuronic (glicuronie) + Acid Uuronie deriva din glucozd, este un constituent al mucepolizaharidelor din ogame, acid glutamic + Acid aminal neesengal deci care se ponte sintetiza in Crganisma), eu aul important in. meta holism eelulelor nervonse, in sintexa acislor aminati si a glucuzel. Este funstituent al protaminelor vegetale tal aciduli foie: sub forma de ester, el fntra in struetura unor enzime (Va tumatanatovetietransaminast). Se pre serie in epilepaie en antieonvulsivant gi entra amelioraren apitadinior inte eet ale urserailar mental acid gras (onal fatty acid) * Nume dat ‘acialor oyganiet cea in moleeuld un Tung cartonat desthis, even co fi face rnemisebil ew ap, Acai gragh inten umpouitin grdsimilon naturale (lipid Top. Aeit aragh esenfialt sau pol resoturagi (aeidTinoleie. eid linden Sunt aindispensubily in alimentatis, rnepatind fr wintetizng in urgganiam, Se Janene mai ales in uleiurile veyetale Ce ritamina Fh acid hiparie (en! hippurie acid) Acid! wtyanie elimina prin using, eprozentind forma netoxien de liminare, ‘combinata eu gleveul, facdulul bervoie eonginut "in uncle flimente. segetale, Accast a tana ‘mare xe face fn med normal in eat acid tuetie + Acid organic ent se Tormeaza in mugchi, dupa un travalia rmusculae intensiv: se pruduce. dease- rmenea prin degradanes aeteriana Inctonei ermentaie lates acid Tinoleic + Acid ras esuntal continu in mare cantitate in uleiul de Agarea soarelui, porumh, nue gi sui. acid linolenic + Acid gras. exenfal ‘prevent mai ales in leinl de in acid nicotinie * Substan{a eu propri= etayh sitaminice (ritaminaanipel ronst, prezenta in mijortaten ech Telor vii, feat, apte, drojdia de bere, ppurumb, ini: wate folosit ca vas tilatator. Sin factor tsau Pitamina’ PP Ipeloyro prevent tacid nitric tazotie) * Acid mineral az tat furte puternie: Heh sneola, fam sen la ar, ce aervegte fa prepara deriv nitrat:ete fost net en tin eauste lea Name cutent tare tra forte, acid. oxalucetie Yr acide axato- tteétigue)* Acid clonic ear conatitue gators intne metals hac felon g col al potideors dewanvce este framafrmat cu ugoringa Bein ac tpn amined, fe Sntrun pros inermidiar de coe. acid onalie + Acid unganie conyinat in tier. plane. Imes. xpane. re Fagan farms gamit cum degrades wed aeorbie coli, Partcip In frmaren ea Cull urinast walb arma de wait de fale Vs uote anature ‘parauminobensole * Nome chi tic ponte Blowin tert ces termen At PAB, PABA paraaminohipurie + Acid ongnie ttlit in exploranca Fanetanal a exer tubulore rene. Abs PAH acid. peraaminosalillic tn! pare ‘ominovatyeiie. wet, ‘aminovale Tam) 6 Medicamentanttaberelos Pneida i streptomicina tin tout ma prow indeparuty re adminitvenz ora Env inamoe, Abe. PAS acid pierie © Acid vu forma de lamele gabene care eat coir gh tineptic {Sait in comservatea prelesarier deat hint cxamenclul histologic, Se uth ona si in. dstectarea sperm in edicinn egal, V. Barbero nea acid piruvie (fr acide pyrucique) * Ae ogame fen ar pein s imal glocdi, provenind din der dea gluczeis este sunceptbil x2 40 ttaneirme din nou im gloss, Parte naa cr serait acid ribonucleic + Acid nucleic avind fn etctard bua, comstitaent al Coplasmel gh nucleuiuieelulelor. Abr ARN sau RNA Ide la eng! ribonueclefe ‘eid cid saliciie > acide salieylique) ® Comput chiene flat ln conserve alimertelo, Ia preparare sale fpiniecs 9) a mamerog culo. Se intsente cx dezinfectant gi en ata acid stearic + Acid gras gaturat izolat fin seul de oie: este cunginut tm Imajeritates grisimilor animale i a tleiurilor vagetae facid sulfuric * Acid mineral puteric Normuld SO), foarte corurv, fume tgdnd fn. stare eoncentrata, ure foutse intacbuingar comercial, curent:ritri acid uric + Prvius final de ane a purineloronganige telootide g pputinelor alimentare, pivzent in sénge 'Vavivemie, unde se puate neurmala in funcle starr patologice com ar fi gta (V, hiperuricente)yveliminat prin wrind Weuneure acid uronic + Fieeate din acai derivatt din aae tid elucuronic pentru gluco, fed manuronic pentru manvzd ee." Ain uronic a rol Biologie important. ‘difia (v.) (fr avidifier, nat acidify) ‘A face acide substanga, sedzdindu- pou Ide ex, a aeldifiaurina_ prin fdministrarea uni medicament acid fran acidifiant + Care este dotat eu Tnsugires ‘de a seddea pil unei substonte, lacidifint + Care fost facut vei, aciditate + 11 Proprietatew unui acid fexprimaté prin emeentratia in ioni de hidrogen liberi (pH, Se traduce printieun pH inferior effet de 7; 2) Calitten unei substunge care are gust acidocetoza (engl. ketoacidosis) + Aci dori chervata mai sles In diabet, tuneuri sii post prebungit. Se datoregte acumlirii in organism a corpilor etoniei prodgs ce rezulta din. dezin tegrarea lipidelor folate excesiv pentru nevol energetice, fm hoe gl fidelor, al eiror metabalism este per tushat. Acidoeetora corespunde perioa flelor de precoma. gi coma. diabetiea V.acidves, cet. Sin. cetoacidee. acidofl Yr acidophile, engl. acido- Philic, axyphilie) » Care are afinitate Denti colorant acai, de ex. wuzina (we spuine de accen iewztnof acidorezistent * Se spune despre un ‘cop ss un organism via thocteried dotate et aidorenaten, acidoreristen{a /r. acidorésistance) * insusirea unor miervorganisme, cumacidoxi a baci uber, are, dupa ose toloreorh rou cu Rand bute el Iadecoloranen cu cit mineral ius scidoah i celdose, en aeldosin Tulbure a eehilbrll scdaborc eu predominonta acd, reauland din Enmore excesia on eiminaroa ia Aiden a oir sau penta pene tect de bare, al acidic acidend alcoolieh (eng. alcoholle elders) « Eliminares su reducers feccrl laine in fests 9 Hei tranice, eral ‘suo. praducere resets sort etic onal ca scidoea din diet acidock compersath » Acidah tn care iba oanguinraméne. normal” pin Titerventa mecaniamelor do reglae a chiral aciobasie acidoad decompensath (engl uncom ‘penvated actdossy* Acre Ih eare ii sanguin a scot sub 7.38. Revorvaalealnn poste Berne a0 iminuat, scldord dabetich + Actor prin po: core exesiva de ace, ave survine complica tn dab echt cidurie + Exes de ail in urn Sin Ue, engl ecinaa) 1D Cavite nid glandular, ota, tn fond de fen fe ae devarabinivon cal tncretor; 21 Ain pafmonar:ansambil Snatome funcional format din ram Tearea une! brnhile termina In tonlcle alveolore cre dc a sla nenare Giniform * fn forma de ciorchine de facings i acineus, engl. acinous) © Care ae referd la ac, care une format din acini. x gland ocnoa ciel nueleleh = Contun( a ele sii in special i nla) are cantin © Soe pie, un raha q ac fete hina de exter, Bysta do fur de etl mcr ci. dernionnce fiacid ric aclorhldrie 1) venta cil dor Mare {ier in soc gine, Sin tier, 2) nen sens al an tate sinonim cu acl gaat. acmeg Ureengt end) Hash dep Mande shear lan sh 5 pilsuhuewe, Exist mai multe forme de faenoe: aeneen adolescentilor jucentlo sau vulgar, eruptie flieulara {erizata prin comedoane, pupulops superficiale sau prufunde, ocalizate ‘mai ales la faa, pe spate gi pe parten superioara’a toracelul teste © compl cafie freeventa a scboreeil; acneen roracee Irosaceen say cuperdca) care pare pe fata dupa varsts de 40 de ani 31 st manifesta prin moyen, papulo pustule i miei dilatatii vascular. Verinofima scneiform * Care seamana cu acnees. Bx, new aeneiform. acolare Yr accolement, engl. joining) * Actiunea de a reuni, dea apropia. acolie (engl. acholle) + Oprires sau sedidurea notabild a secrete biliae. acomodare Yr, engl. aecommodation) * Modifieare, de remulaspontana, a chili, care ib permite 4. pereeapt lar obiectele situate la distange dife rte, Vadeptare acondroplasie Ur, nl achondro- ‘Plasie) + Forma’ de condvudisplazie freditara, grava, a sogarului, care se manifesta prin insufielena crester nanism), instita de diverse anomali cap mare, cifuza, membre seurte i sgyease ete) (adj, acondroplazie) aerinie + Absenja off diminuaren secretion sacro: + Profix de origine greaea aratind cu extremitatle Imembrele), ea arf acroasfixie ry engl. aeroasphyxie + ‘Talburare. vasomotorie a extrem Enlil, earactorizata prin werociancaa § senzatii dureroase acrocefalie * Deformares eraniului care feste anormal alungit (uguist in “cAp tana de zahar” acracianoz’ Yr, engl, aerocyanose) * Colurarea violaoee albaste’ (inna) Aextremitatilo, aeromegalie * Dimensiuni anurmal de mart pentra nas, barbie, uteehi, mini 4! pieioare, in rapurt eu restul corpulal Este aproape:intotdeauna catia de nadeniom hipoliear, tad, aerom acromial + Care se refers la acromion, acromie (Yr, engl ackromie) * 1) Ab- ‘seni ealoraied normale; 21 Abwena oi diminuarea pigmentate: eutamate. tad, acromioclavieular + Care se refer lia ‘icromion gi Ia elaviewla, Ex. articulagia ‘seromioclasiculars scromion + Extremitatea spinel emo platulu prin care acesta se artieulea cu caviulas (nd) aeroraial) neropatie * Orice alectiune a extre ‘mitagilar ACTH + Abr. din engl. adrenocortt cotrophie hormone: care desemneaza eortcwirina fctin-, actino- + Prefixe eu sensul de ‘razt, fiind deci ew referine la radiagi sau aspect de radii factinie + Care. se rferd la uetiumea Torin sau se datoreste ei, mai ales ta razele ultraviolet, x. conjunctivita fctinie, init (engl. actinodermatitis) + In AMamatieewtanatd provaeaté mai ales de rrzele olare. V.helionermit lid actinomicozi pulmonari + Infeeie ‘pulmonura produs de Aevinomsees faraelit prin’ inhalarea ort aspirare ‘materiatutinfecyios. Se manifesta ca 0 pnoumoniv severd, un ahces pulmonar saw un empiom, ou producers carae teristica de multiple:ubeese mii gi Fstule in pereteleturase actinoterapie * Tratamentul prin rae Turina produse artificial eu aperates ss Lamp activare (jr, engl. activation) + 1) Ac ‘euntuaren fnsuginilor unei substange, eu Sau fara transforma. ehimiea, pin Aaddogarea nei miei eantitags dint alts subston(a: numits “activator” sau pin expunere Ia radatit 2) In fai: logic, eregteren exctabilitagii nei arueturt nervouse, sub influent unui al. Amt. inhibare, init acuitate (engi. acuity, acuteneesd * Pereepia find prin uncle sim(ari re cuitate avditiea, ee tacuitate vine la, pipait tacuitate tara, acuminat + Care se te-mina seu, eo un wie EX. eondilom sein ypuneturd* Metuca veche de tht tament, de ovigine chinesa, rear Addison (boala) nnducurea in anumite punete de pe suprafag corpulit« unr nee, de Forma fi dimensiunt diforite, cw seupul de uprima durerle, de a obfine «anes tee de a trata diverse bu out ir aigu, engl acute, sharp) +1) Se spune despre 0 afeetiune eu evolutie rapida, prin potitio cw eve Fagin Tenta (eramiea 2) Se spune despre 8 durere vie, prin opuzitie eu durerea surety 3) Cave se afta a cel mai inal ‘grad; even geut. ade +’ Prefix de origine lating aratand ‘apropiere, prosimulaie, Incarire. Amt ab. Adam (mirul) Yr pomme d’Adam; engl Adam's appley * Proeminent’ median 0 gitulu, pe fala anterionrd a ‘cartilajulak tiruid; este ma evident la harbat deedt Ia fermeie. Vcarttaj tird. adamantin + adj. Care se referd In smaltul dingilor Adams-Stokes.(sindromul) + Afec {june caracterizata prin tulburavieivew Tntorit(paloare extrema, scaderea ten siunii anterile, sineupad yi desea ervuase tamefel, erize convulsive, fecundare nel tneetiniti excesive a freewengei eanteaciir ventricular candigel qi realigind un pale lent permanent. dans Robert, medic din Dublin, 1791-41875; Stokes William, slinician inlander din Dublin, 160 187) adaptare (, engl adaptation) + 1) Fa fetaten po ere o une organismal de se obigma ew noi condi devia stat pe plan fae, edt si pe plan psihie st Sochn; 2) Caeltntea ochiatul de se hignai eu variate: de huminozitate dj, adaptativs Addis (proba) (engl Addiv count) * Prob pentru evaluarea cantitativd lementelor fygurate din rind, Const din numarairen hematiiur (eventual $i leeuetelor! in urina de 12 ure, strinst dimineays gi centifiygta. "Addis ‘Thoms, medic seotian, profesor Ia Frameisco, IRBI-1949) Addison (hoala) + Insuficienta cronies Supravenslei, ee se minifesta prin nem, astenie, hipotensiune, tall8 teqte bronzaren sulara, de onde numele de “amaladia brumasta” care bse da titeulata, Ageasta afeetiune se duto tugte eel muh des distragerii complete al patie evlor dou® xlande fupratenale prin leiuni tuberculoase "Addison ‘Thomas, medic din Londra, 9-160) ddisonian + 11 adj. Care se refera la Tula Addison; 21 adh gis, Care sufera dh bas Advan adductor + Se spune despre an mugchi ote exveutd w migeare de ndduetie. Bx fnugehinl adductor al policed adduefie Vr, ery! adduetion) + Mig fare prin care un_-membru. ay un exment de membru este wpropint de ixul median al_corpulis pontia eae roaulta in rma acested-migcdri, Ant abe aden, adeno: + Prufixe de urgine greven ‘ndiednd relagia cu 0 glanda saw un sumon Kimfati adenectomie * Ablajia uni ganglion Timfatie a a une glande. adenind + Baza purinied ce intra in Tomstitugia acizlor nucleic, Calaber Tixmal et duce, som, lt formare de acid adenita + Inflamatia ganglionilor tin. Tati, car se truuce print tumefiere sf xe datoregte une) infecyit tlocale, Fagonafe sau generale). Ha poate f teu 9) treeatnare, uneor! supurata, eu tvulugie eatie sbecdare, sau subacuta br eronied. uneuri pseudotumoral, Sin, Timfadens adenoamigdalectomie (enxl adeno- Yonsillectomy) = Ablatia.vegelsior adenoide ha amigdalelo. adenocarcinom * Epitelium cv struc ‘urd ce aminteste pe cea a unei glande (sinunimul adenecaneer este putin fol adenofibrom + Sin. iiroadenom. adenograma (er! lymph node differential cell count) * Repar ‘area difertelor tipuri celulare pre: zente pe un fruty prelevat prin ponetia ‘ont ganglion Hnfatic. iy mod normal majoritates eolulelor este formats din Timfaite, adenohipofiza + Sin, aniehipofiza, V hpuic. ‘adenoid » A earai stractura o amintegte pe cea # unei glande Cex. epiteliom fafenwid? sau a unui ganglion (ext fader, vegeta adenoid! adenoidectomie * Ablutin vexetagilor radenwide, adenoidita + Inflamayia vegotoyilor ‘aden adenom Wry! adenoma) + Tumori Tbenigna devvultats pe. seamaunel shone, svand y structurasmilard iandel de urgine. ta, adenomatos! adenomates Yr adénomateux, eng! tadenomatous) * Cave xe reurd I un ienom, care este de naira Uni idenon, Ex gush denims. adenomatora * Prezenga de adenoame rmltiple in yesutul uneia su ama ral gland adenomectomie + Ablayia unui ade: adenomiom + Tamora benign formata iin hve masculare gi yout glandular. adenomioza (fr adénomyose) * Sin endomeiro3® adenopatie (fr adénopathie) + Orice afeeiine 1 ganonitrlmfati adenosarcom * Adenum al eArui iesut onjunetis ot suferit 9 transformare idenovirus + Crip de virus wwspon: sabile de faringite, conjunetivite gh afeetivni simu a adenozind » “Nucleoxid format die tudenin thaza pariniea gi din rihoca aderenta (ir adhérence, engl. adhe- Trence) * Acwlarei dowd organe xa 8 dog suprafete veeine eare in mod ‘normal sunt separate. Aderenta poate fy fCongenitala sau seeundard unat proces inflamator, Vs ade, (nd). -aderent, aderential) adesiv Ur adhesif) + Core este sus eptiil a ada baw supra ADH + Abr. pentru ey, antidiuretic ‘hormone. dich nsipresina adiacent ir engl. adjacenti * Care se igiseste in secinatateaimediata. in fontaet dieet. Ex. vextebre adiacente adiadocochinezie radiadococi- rnézie, ng! adiadochokinesia) + In. poriilitatea de a execute rapid mig siternative. com at pronagia gh Supima st adinamie r adynamie, engl. adyna- ‘mia) * Slabiciune muceulara_ impor fanta, care se gisegte in uncle maladit {de ex faba tifaidal gi in stale febrile inate. tad, adinamie) dip, adipo- + Profixe ce arata relatia fu, grisimea, mai les cu qesuturile frase din organism, adipoeslular + Se spune despre un ferutconjunetiv care este bujgat in vases adipomastie + Dezsoltare excesiva a fecutulul gra fn nivelul sailor. V. adipos (fr adipeux, engl adipic, adi- pore) * Core éste de natura adipoos, esa adips. adipors (adipozitate) (eng! adiposis) frees de grasime in qesutul celular Subculanat, ma ales cdnd este circum. ser hy anumite regiuni ale corpul. V. Iipomaoza. Ling acest termeni sunt neo folosti impropei, ew sinunime cevobeitete adjuvant * 1) Se spune despre 0 sub: tanga care favorizeuzd alta ant medicament gif sustine aetiunen: 2) Se Spun despre un tratament destinat 8d fompleteze ratamental principal DN) + Abr. pontra acid. dezusi bonuclee adolescenta (fr, engl. adolescence! + Periond’ situnta intre copilarie yi arstaadultay ineepe Ta pabertate. 0 Gata co apantin curacterelor sexual securdare gi sfargeste 0 data cu Terminarea crested). adolescent) adren, adreno- + Profixe de origine Tatins. indicdnd 0 relafie ew supe renal, adrenalina (engl. epinephrine) * Hor- ‘mon seeretat de medulara suprarenale binut $) prin sinteza. Actiunes. Togich a adrenaline! se opune cel fcetieolinel, exe un principia hipers Narocunstrictor asupra cite periferice gi un regulator al rmusculaturii netede, avnd efect sim Tar excitatelsistemulut simpatic. Vesimpoticamimeti adrenergic. + Care action eliburare de adrenalind. Inert! adeenersie adrenocorticatrofing + Sin. cortico rofine hipofeara i prin receptor adrenocorticotrop * Cure stimuleazt netivitatea hormonal a cortieosupr fenalei, Rx. hormon adrenocortiotrep teortientrofing adrenalitie Yr. adrénolstique) * ‘uprima vfeetele adrenalinet in orga his fla nivel receptorilor * adres engi adrenopriv (eng! adrenoprival + Care ‘st refera, care se datoregte insuficiene ‘tau absentei functiei suprarenaliene, adsorbant.* Se spune despre 0 sub- Stang care adsoarba alta. Bx, edrbune fdacbant ts un adsorbant) adsorbjie Wr» enal, adsorbtion) * Fe: ‘nomen de adusiune superficial care se praduce atune\cind v substants solid, Fichida sau gazoosa intra in contact ca 9 falta substanta solida eau Tichida, fara ‘a aibd loc v combinagie ehimied sau 0 Aizalvare. adventice (engl adventitia) + Tunica fexterna un vas (ad) adventitial) er, aero- + Prefixe de origine gresca ‘ritind o relate cu aerul sau eu guzel, ner alveolar curent (eng! aleeolar ‘air) + Aerul conginat in mod normal in flveulele palmanare; conjine 5:6 uz feinbonie i 1477 oxigen. Volumul s6u ‘avec simbol V, er complementar (engl. inspiratory ‘reserve air) * Cantitatea de aer intro dlusa peste. erul curent in pli lupo inspiraie foryata (1500-1604 mb. Sin, vol de rezerv@ inspiratore cr curent (Fair courant, engl tidal volume) * Cantitaten de avr inspiratd Sou expiratd in timpul ne) migetri respirator normale tei 800 ml. Sin. Polem eurent volun respirator acr de rezerva (suplimentar) (engl expiratory reeerve air) * Cantitatea Ge wer climinata. peste gerul curent, ‘dup o expiratieforyata (1500-1600 mi. Sin. rolunt de rezerr@ expiratorie. fer reridual + Aerul care rimane in ‘plimani qi etile respiratorit dupa 0 Cxpratie forgatd (1500-1800 mb. Sin, tolum residual. snerian (engl aerial) + Care se refer la analele. si eavitatile prin care aerul patrunde pind in plamani. Caile aer tne. cuperioare stint conetituite din fhvole marae, gura, faringee, laringele sitrabeesaerifer aerifer + Care conduce were! duct aerifer aerob + Se spune despre un micro lorguniem care arv nevoie pentru » tr de 'aer sau de oxigen liber. Ant. anc: rob aerocolie + Distensia colonului prin racumulare de aer sau de gaz, aerofagie (7. aérophagie) + inghivirea, fel mai adesea in mod involuntar, a tunel cantitayi de ser care patrunde in stomae, unde se acumuleazt (aera aastri) aerogastrie + Prezenja aerului in sto mac, ceea ce poate provoca distensic V.acrofagie ‘aerosol + Suspensie stabila fn aer atin ‘alt medi gezos a unor particule foarte fine, salide sau lichide (medicament, insectcid ete) afachie (1 engl. aphakie) * Absenta cristalinului fa urma operaiel pentra fataraeta, uni traumatism sau, mal rar, de origine congenitala, Antreneaza pierderea acomodarii i hipermetropie afazie Yr. aphasie, engl aphasia) + Altorarea sau pierderen capacity de a orbi sou de a ingelege limbajal vorbit ori seris. Se datoregte unet leziunt cerebrale, fora interesarea onganelor de fonatie. ‘Sin. cecitare verbala. (ad. afazie) afazie motorie transcorticala (engl transcortical motor aphasia) + Vari state de afazie motorie marcata prin lipsa spontane'tattlimbajal afazie vizuald + Sin. alee afebril + Caro nu ar febra, Sin, apiretic. afect Vr, engl. affect) * Orice sare ‘afectiva ‘ulomentara, fe de plavere, fie de neplicere. afectiv (ir. affectic, engl. affective) * Care se refer la un sentiment aia ta o emotie care produce o anume situati, afectivitate * Functie psihied general ee cuprinde emotia $i variantele i, sentimentele, inclinayile st pasiunile Este perturbata in nevrvaa gi peiho2s, afectiune (ensl, 1. disease, 2. affec- tion) + 1) Tulburare, stare anormal a forganismulu sau tulburare a fanetillor Fialologice sau psthice (afvetiunen este tun termen “"passe-partout” ee aeoperd eoneeptsle: ananialie, disfnctie, lest lo tune, maladie. sindromy; 2) Sentiment tundra eare atageaza v persoand de alta (Raber ferent + Cure duce la un organ sau de la periferie la centr. Ex, nerv aferent. Anteferent aflux (F afflus) + Intrare abundenta si Drusea) a unui lichid intro. regiune ‘anatomic sau un organ aname, afonie Yr aphonie) + Pierderea vec, voce stinsa provoesta de a paraliie, © leziune say 0 inhibigie » organclor de fonatie.(adj.afon! AFP © Abr. penta alfafetoproteind, afrodisiae (*. aphrodisiague) * Care trezeste sau stimuleaza dorinia sex als afronta (a) v, (engl. to bring together) * Apropiereamanginilor celor dou Daze ale unei pli afrontare jr. affrontement, ent! ‘pposition) * Aetiunen de a apropia foarte procis, margine la margine, cole dows buze ale unei inci sau ‘unel lagi, pentru objinerea unel eiealrizdr $1 putin mareate ‘aphte) + Mictexuleeratic gallu, rotunda sau avala, ineonjara de un halou rogu, urménd dupa. vericula (uncort de angine viral) gi situata pe mucoasa bucals, faringiand sau genital; se insoteste de o senzagie de arsurt ad, aReos! age Abr. pentru antigen {Ag.* Simbol chimic pentrs argint fagamaglobulinemie + Abscnia sau fedderea mareata a gamaglobulinelor plasmatice; 0 forma particulard este ‘agamaglobulinemia Bruton, afectiune congenital ce apare exchusiv la bai i se manifesta prin. infect bneteriene grave si repetate, scadorea consi dlerabila’ a imunoglabalinelar serio absenta limfectelor B; ae datoreste probabil unui defict genetic rweesiy, legat de sex. V.gamepatie, agar-agar (agar) * Substan(a mucile sinoasa extrasa din diverse alge ma: rine. Se prezinta sub forma de benzi galben pal care se umfla in apa gi la ricire dau un gel. Se folosegte. in alimentayie pentea eregterea -cunsis: tenfei nor ‘produse de cfetdrie gi pentra proparurea medilor de culturd al alo. foloste in bacteriologie: este utilizat gi cea Taxativ ugor. Sin. geloe8,gelating de China. agenerie + 1) Ineapactaten de a du tere, de a procrwa; —sterilitate, ‘mpotenta; 2) Abserta sau oprirea in dezvultarew unui organ sau a une parti din “corp. Ex. agenezie dentars, ‘ovarian, pila, ageuzie Yr agueusie, engl ageusia) * Absent tou sau parialt a gusto agitatie (engl. agitation, excitement) + Oriee eregtere a aetivitait motor care devine dezordonota gi se azuciazd evexctatie mental (ad agitat) aglutina (a) + A tuna inte mast ‘compact a aglomera, st en aglutinare Yr. agglutination, engl ‘auglutination, clumping) + Grupare Inmici grameni de colule sau de mierourganisme care poseda un antigen fomun “‘taglutinogen’ gt so afla in suspensie intra liehid, atuned edind se dang suspensiet anticurpit earespun: Zatort Giglatinine specific, Agluting twa hematior nse produce "in vive” Geet dupa » greqeals de transhurie fou sinye ce apartine. nui grup incom: patil ew singele subieet sau in tnd patologice 'V- evitroblasloed Jetata), Sglutinaren “in vito” a micro anganismelor ew serul unui hula fonstituie 0 metoda foarte folosta in ingmostical baeteriologie, aglutinind + Substama anticorp! pre “ent in uncle seruri care este eapabila 81 aglutinere microorganism sas lobule rugit_ ce contin nglutinogenul niglutinogen + ‘Sulstanga antigen) ‘laborath de uni migrobi sau preaents Tn suprafaja globulclor rogi, care fo mierobii art aveste globule rig fagtinabite de serur ee contin aglut pinele specifice eorespunedtoare agnozie + Imposibilitaten recunoasteri bieetelor dupa ealtapile lor forma, euloare, reutate, temperatur ete, deyi funetlle senzoriale ekmentare respec: tive (dz, auz, sensbiitate superficial si profunda) sunt intarte. ud. agmoried agnozie tactilé + Six. pentry serv agonie (eng! agony + Pevinida ov slabire progresiva a fanefillor vitae frmai ales a eeeubie, care antrenesiza iigatie.corubrala insuficientd 31 0 stare de inergie gi de ineongtiena. V com, agorafobie (+ agoraphobie) * Tens morbida de spayile larg gual Insutegte uneori eu enzatie de ame: feald dela greceseul agora, pind publi agratsj (r agrafage, engl. eliping) * Punerea agrafelor, mat ales in eursul osteasinteze aagrafS (engl agraffe, elip) + Mie dublu ‘irlig de metal-destingt. 8 apropie hhvzele ane pli agrafie Yr. agraphie) * Incapacitate de a sere, legata de o lezare a centrior norvasi ai serienit este 0 forma de prac agrantlocitors + Afeetiune caracteri "za prin dispariia apraape completa a sranulociteloe din singe’ principale manifestari sunt’ angina xi w. stire infetionsd gra, ugravare Ur. aggravation, ‘aggravation, worsening) + Cresterea savitatitsimptomelor une bol layregat (eng! aggregate agent) * ‘Aglomerat format prin aglatinares ‘lomentelor figurate ale sangelwi. Sin, sludge (termen englea folosit-eurent in twatele tradas) agresivitate (engl aggressiveness) +1) ‘Tendinia de a atacn.a hupta, in sensu ostiltap gi distrageris 2) Tending Ia 0 activitate earacteriaata prin safirmaren de sine intrun sens postsiv §h agretop * Porfiune a molecules ant: enice, capa xe loge muleeulelor din elasa a Hea 9 Complexului Major de Histocomputiltace gt de a putea astfl Fi recunoseuta de cates rvcepturti celulori imfocites , in eursul ‘une revel imunitar. " akinezie + Impusibiltaten sai dificu: tatea de a exceuta tnele mised; len tone anormala a migearlor voluntare ermenul de akineate este mai putin ‘lost tad akinetic sas achinetie) Al Simbol chimie pentra alumni + alo + Prefixe de ongine greact enti altul. exprimind idl wines nalsal alalie + lespusibilitaton de a a6 exprima | prin euvinte, eauzata de culburare ‘oganica su Fantomas alantoida Yr allantoide, engl ‘allantojs) + Mencia embrianara Ia Sertelrate, constitaita inten dive tical al tubului intestinal primitiy i care, la mamifere, vt form eonexiunile atculare ale embrianuli ht nivelal plocontes cid, alantoidian aliptare (7 allaitement, engl breast- feeding) + Alimentaren suyarului ew Tupte Ir soul mumel sow af doe x cu biborun albastra (maladia) (jr. maladie blew, ‘eng! blue disease) + Termen xvupind ralformatile eardiovaseulare eungent tale care ae inane de ened, daturita amenteeulai de singe venus eu eel inter albastru de metilen 7 blew de méthslone, cnyl methylene blue) # Sabstungaonganiea de culoare lst, folosita en antiseptic petra extern tbahjonare in gat xa adm histrata oral tin ines urinaire, en gh jn explorarea funeyiet renal dar ma tle flosith f unele tebe de colorare Albee (greta) (engl, Albee's bone ‘graff * Grefon sos musiv. de obiee! prelevat din tie, care congine toate ature osului: ‘periost, yesut osu Dpropritvais gi maduv wsuasd, (Alfie Fred chirung din New York, 1B76-1945) albinism + Absenjatotala congenitala gi: reditara a pigmentulah- melanie din pile, par gi vehi. Se poate asucia eu alte inoroalls patigmatiom, — nistugm. fitnracta, arierane mental, aurdumut tate ee albinos eng! albino) + Subiect cu hin, albuginee + Membrand conjunctiva roast -ce Sneonjuar Usticull, pid Aino gi corp erctl a penisul albugo * Mica pata albicionsa pe cormce 1 fetwont a peu, bul ochilor ifr blane de For, engl white of the eye)» Nume_ popular pont selerutiea, albumina =) Nume generic stonelie compu din cat, tat, fsigen sh hidrogen, -apartiniind ht rupal proteinclo, eonginate in serul subs Sangin, fate, oss mugehi, ea gh in tincke vegetate, Suit sulubite hu apa, se tegen fear (7098 >, Prin hidruliza daw acid amin 31 amoniae (oe), albursinos! albuminemie * 1) in sens strict prezengaalbumine! in singe: 2) Prin fexiensi sin mod imprupriu,excesul de llama in singe thiperalbuminenre albuminorahie tng! cerebrospinal Muid proteins) * Concentrayin de alhunina din Hebd eefalarahidian ide Faptuste protimaraic' albuminos (fr albuminens, enxl ‘albuminous) » Care eantine albumin, feare se refera la alumina. Ex. apa aluminas, conginutlalhuminos al ali albuminurie + Preranta de albumina in trina. V proveinure albumoza, albumozurie + V. Bence Jones aleal volatil + Sin. amuniae fleali* Substongehavice toxid saw Miri eane prac din una din evle gate meta ash aleaine: sia natin, Hota rubidia, cesta, thy gh anes {iim din arabs af hat, planta din eave se extrage earbonatul desea alealin + Care are prupretatie aleatilor, {in apecial un pH may mare de 7 AV. bhazter care contine lea (V. rezervad ilealind alealinitate + insusiwa substantelor ‘lealine alealoid + Nume generie pentru. sub: stangele azotate de origine vegetal cu ineuird rice, cu etraetina aden complexs, putin solubile in pa soluble {in alot, care dau eoloraitspeeifice ev tunis react, Ele exereita diferite fctiun’ Rzioogice in dove foarte mii Find folosite in terapeuties dar treble manuite cu prudent, find wxie. (adj ilealoidie! lealord + Tolburare a eehilibrulu ‘acidoluzie ew predominenta a alain: EN. rezultand dintr- retenie he have feosccutica unui apurt excesiv yt eu texerelie relate insoficionta saw 2: {and dinti-e pivdere exayerata de ae, rleaptonurie + Prerenga in usina de seapton sacid amagent ie, reat vlan deseompunere ineumplets a doi scint aminati esenial: fenilatanina gi tinina Expos I lumina, urine ‘eipit culoave inchish. Perturbarea metaholiemulas intermediar a aciilor minal este firma gi ereditara, Aleaptoruria nu se insuteste de nil an simptom clnie ani de zie sleool tex, alcohol) * Nume de tansamabhe pentru substange onganice frre cnngin gruparea OH: reprezen: tent ine este aleolul ete tin fia) arent afeooh lego! utile (engl ethanol, ethyl ‘aleohol) * Lichid incolor. eu mirve plicul, inflamabil, miseibil cu apa, Cterul gcloriformul: se obtine prin fermentarea zaharusilor. Este fulosit ea antisepte in dihaie le Te gh intra in eomporijaunor preparate farma. feutie,Arderwa sa campleta in fngunisn, in anhideida carbonic gt ‘pa, eltereara Tkeally. Are proprietagi toxice (mai ales asupra featului gi Sietemului nervoe), W. aleouliom. Sin tan. alcool metilie * Alevol preparut prin distilarat lemaului saa’ ubkinot prin finter8: nu ponte fi cunsumat. find farts uni: este flosit ea solvent alcoolat » Preparat furmaceutic bxinut prin disilaren alcootulul in prevent Sulstantelor arumatice de" origine vegetal alcoolemie + Pruzenia etonolului in singe, Decelares hy are importanga in rmedicina Tegal, In eancentratie de 125% Uoleramya individuals este foarte variabilal ke obwerva o stare de feafrie gi exeitatias pele 25, ee instaleaed o stare de marcorA. iar coma survine Ia 44+, Concentratia limita, dincolo de care este angujata respon: sabiivawa eivla Clit, accident). este de DMF. in Franga, 05s in Blea (ac) aleoolemic! aleoolie + 1) ad). Care se refer fa ale ‘care contine alevol: 2) ad. gts. Subiect ie previnta autism. V tile aleoolism + Contumul de. bavturi sleolige eare excede consumul ulimen- {ar aceatat in mod eurest. Sin ets alcoolism eranie + Ansamblal tulhurd: rate de ingestion repetat, tdbcu timp de ani de cantitagi exeesive de alcool tulburové mentale (tulburai fective, efor, seiderwa memories discermamintula), nervoase (poline: ‘ita tremor ete), lexan onganie tai les civwen 9iosteite).Alewlismal tronic este deseureorelat eu probleme bmiholugice gi suciule, Complicage cele mai grave, im afara de cirwzd,. sunt ‘elim tremens, halucinoza aleooied lo forma de psihoza eomplicata. cu polinevrita leoolizat * Cave conyine un aleool mai in, dependent aloo: et. aleotest (eng! breath analysor) + Mic instrament cu eave ae evalueazd rapid teoncentragia de lel in acral expat, Tivun subieet banuit de a fin stare de brett aldolazk* Enzima prozenta in fiat, rmugchi gi sdnge, care intervine In rmotobolismul fructozet aldoluzemie + Concentra de aldoleza in cerul sanguin: poute ereque in uncle {ulburi hepatic 9 musculare aldosteron * Hormon soeretat de corti ‘cusuprarunals, care intervine in meta holism mineral texeretia de potasiu g retentia de sedi), asigerand on volum funstant al lichidelor din organism printr-un mecanise complex. in eure Intervin diferf factor thormon miners Toregulator’. Aldosteronul este eliminat prin rina sub forma de derivay. Se preserie in buala Addison. alelé (7 allale, engl allele) + Sin. eu dena alelomort alonten Vr allergine) © Sobatana antigen!” copabila sa determine 0 reacts alergics, De ex, polenul eare produce eotiza de fan. alergie Yr allergique) + 1 adj. Care se reford la alergie, care rezulta din ulergie. Bx, conjunctiva alergiea 2) adh, gi =. Care ente predispus la react alergee. alergie (ema allergy) + Hipersenst Filitate cipitats a organismal fay de oo substangasteainalalergen), fle 0 ubtanja care in mod normal este ‘nofensiva (par, praf. poten, lapter fe lun prods hueterian ort medicaments. Se manifesta print reaete imediatalergologie de diferite tipuri (eczemd, urtiearie, curiva de fin, astm brung ee alergologie * Studiul vulengied qi at ‘manifestarlor sale morbide. Specials: tal este alergolog. aleucemic + V.Ieucemie aleucemicd alexie + Defect de injelegere a serisulu rin lesiume cerebral firs niet « afectare a acvitagi sizuale. Sin, conte cerbala, ofazie vizualé alexie-agrafie + Sindivm clinic apropiat de afatin Werieke, earacterizat prin predominen(a nfectari Himbujul seris faga de cea a limbajului vorbit. Cind ultimul vste normal, se numeste alee fu axrafie‘Diserine’ alexitimie (eng! alexithymia) + Inca- pacitatea de w exprima verbal emoile {aa alexitimie! alezaj canalicular (eng. radicular reaming) » In proter dentara, adap {area precisa a Iacayul radicular alezi (> aléze, alése, alaise, engl drawsheet) + Hucata de panza impor rmeabilizata sau de caucive, flosita pentru protejarea de patare a patulus bolnavului sau a mesei de operatic Ainge, de afr" Pease alfa (r, enul adpha) » Prima literd a alfabetalu gree (a alfafetoproteind * Glicoproteind secre tata de featul itului gtnou-naseutulu, prezenta in. lichidul amniotic, care Gispare aproape complet din organism Ja edteva Tun! dupa nagtere. Accasta proteind reapare in eiveulatie in unele fancere gi afvetdri hepatice; dozarea ei Jn. plasma, prin radioimunologie sav prin tehnicd imuncenzimatie, servegte I diognosticul unor furme de (earcinom hepatiey gi in hepatice cw regenerare celulara (hepa: {ita viral, intoxicaifl. Abr. APP. alfaglobuline (a-globuline sau globu- Tine a) * Ansamblat glabulinelor plas- ‘matice avind cea mai mare mobili lectroforetia la lH 8,6 dintre cle tei serupe: alfa, beta i gama). Concentratia de alfaglobuline reste in cursul unor boli inflamatorii gi neoplazice. LP + Abr. pentru elfaipoprovine algedi, algezio- + V. algo algid '* Care este caracteritat ori se Insoteste deo senzavie de frig. Ex. colaps aid algiditate + Stare morbida e prin elders uh normal a. tempe: Faturi periferice a corpulu indeusels a cextremitatior Linge, in atin rece geal valgie Sufix de origine greaca pentru durere, de obigei neinautita de lenin init. V. dine. algo: * Prefix du origine greaca pent durere, Se foloseste gh alge algodistrofie Yr algodystrophie) + Tul Durare tried insoyita de dure algodistrofie posttraumatica + Sin ‘maladia Sudveh, V. Sud algoparalizie (ens! painful paralysis) «+ Paralizie asoeiata eu duvet alienat Yr. aliéné, engl. insane) + So- bieet suferind dew ald psihied, in imposibiltate de agi folesi- normal inceligenta st voint, alienajie mentald (engl mental ‘alienation) + 1) Altadata termemal indica orice stare de deficit a ratiuni idiogie, imbvelitate, nebunie; 2) In prozent indies otulfurune mentald care Gefinuste pe subiect (alienate periculos pentra societate, ceen ce motiveaza administrativ gi juridie Tntemarea sa intro institufie pentra bolnavi paihiei Sin. demenfa (2) alienist + In limba) jurdie $i caren, sn cu psihiagnu aliment (engi. food) + Substan(a a caret consumare asigura ciclul regulat de viaga al unei persoane. (adj alimen- tan) alimentatie (engl. 1. feeding, 2. diet) +1) Aetiunea de @ se hrant sau a fi Inranit;2) Regi alimentar. allescheriazi’ pulmonara + Infecie pulmonard produst deo ciuperea Imicroseopiet, Allescheria boy, carne terizatd prin leziuni cronice, fibroase, eseavate, in care se vede 0 eumvulane de ciuperci responsabile angus ball”, “pelutd micoriet"l Sin. monosporiaza pulmonar aloestezie Yi. alloesthésie, eng! alloesthesia) » Tulburdri de Weaizare 4 sunzatilor tactile. Subiectul simte fsenzatia intrun punet, mai mult sau ‘mai putin simetric, de partea opusd celei unde se exercita stimulate, alogrefi (r allogreffe, engl allograp) + Grofa realizaté intre un donor gi un ruceptur oe npartin axleing speeit, dar fee diferd prin a ss ml multe gee Siu antigene de histocompatibilitate Linge. de preferat termenul de homogret®, Sin, grt huneuplasten refs oolong, homoplaste. hare transplant sloimunizare (izohmunizare) + In ‘nizaren onl subieet printi-an antigen pprovenit de la alt sibieet aparqinand fceleiag spect slokinesie (alochinezie) + Tulburare ‘motors ce cumsta in faptl c0 » migcare ceruta #8 fie efectuod de un membru teste efestaata Ta membrul ops alopatie (engl allopathy) * Metada terapeution ce vizetas producerea in forganism de efecte contrane color pe eave Te produce how V_ homeupate ‘ud alopatics alopecie » Cadere temporara, pariala sau general, a parului ta muse confunda cu coffin care este def nitiva). (ad) alopeeie?.V.prlada alotipie tenuiallotypy) + Proprictate ‘de crigine genoticd = po eave v posed tun anime mumar de antxene sulubile {proteine serieeh, de a ny avea exact faceeasispeciicitate Fat de tlh indivi tunel aceleiagispeeti animale, V, idiouipie. alotropic Yr allotropique, ens! ‘allotropical) + Se xpune despre un orp cate exist sub mai multe forme fiferte, avand propretayi fice distinete tex. formele alotrupice de farbon: edtbune, diamant, graft ia chimie, pentra” nivel molecular se foloseste termenul afosere Altschul (incidental + Sin, incidenta “Tawne. V. Towne aluminiu (fc, engl atu tal alb, ugor gi maleabil, ce apartine ‘grupului de oligoclements: Unete saruri Soluhile de aluminia sunt folosve ea fstringente gi dezinfectante extene; ‘drut gi derivai nse ae folosene fn fcombaterea acidtayi gastriee, ca anti> iareice gi dezinfectante intestinal Simbol AL Alvarez (maladia) engl. Alvares'di- ‘sease) + Ansambll simptomelor pro fente de ugoare aredente vasculare ‘cerbrale ce faa forma de miel ictusuri (Dupa unit autor, reest sindrom este sm) + Me lena. unuseut in Iumen medicals sub 170 ttichute diaymontieedifrites alveolar Yr aleéolaire) + Care se ‘refer Ia alveale dentare afb polmanare faire este format din alveole mie favitagh, de ox. struetara alsealuea a tine! tumor. Veo aeoder. alveola dentari * Cavitate sapata in mania, unde se implanteaza dintele Fat prin ligamenta abseuldienta: alveola pulmonara + Cavitate in “fund de sie” cu cave st termina rungivlele ppalmomare. 1a nivelalalveolelor se fac Schimburile gazonse dinte singe 3) feral inspira. alveolita * 11 Inflamatia pervtelai unet alvoole dentare, eomplicata deseuri eu neerurt; 2) Inflamajiaalveulelor pulmonar. alveolizd (engl, aleroloclasia, ate lysis) * Atrofie progresiva a osulu alveolar din jurul unaia saa mai multor ding. alveolodentar + Cure su nifera la dinte 41 la alvoula sa, Bx, ligament alveule ‘lontar, porve alveolodemtara, Alsheimer (maladia) + Forma de degenerescenfa cerebrala ee se mani: festa prin deteriorarea progresiva facultajilor mentale, eu tulburari de ‘memoric, dezorientare 4 cunfuaie. In Final duce la dementa (ements seni: procoee inainte de varsta de 65 de ani Supt aceasta vrsta: demenga senilal Ulcheimer Alois, neursog gi pshintra ‘german, 1864-1915) amalgam * Alia} ce contine moreury este folost pentru obturarea care’ dentare. samaril = Care se refer la febra gabon Ex. viras amaeil amaurozd + Piorderea vederit_ firs fexisten{a unei leeiuni oculare. (ad) amaurotic) ambi, ambo- + Prefixe de origine latina fu sens dv nul ¢ elalalt, de ambele port. ambiant (engl, ambient, surrounding) are inconjoarA din’ toate partite Ex. medi ambiant ambidextru + Capabil sa se serv ‘acecugi masurd de ambele main ambivalenta + tn psihologie i psthia tie, manifestari simultane de sentmente contractor, uneori diametral | yuse ede ex. ivbire xh ae valent? Urs ambly-) + Prefix de urigine erie cu sensul de tot, itd insuficienga, an defeet, | imperkeeyinne ambliopie rns! amblypian © Sei | dren vederti, GE cad orgnich | sparen. tad armbliopie! tar ambrosaj Ur. -embrochage, ent pinning) + Tehwied | tine! frnctuyi ew una san du Img | Kirschner. V.brogay. tad) ambrogatt | ambulant + Care se deplasea sat eare pute fi deplaeit, Ex. erizipel ambulant, tin limba ronda eriaapel eran ambulanta © Avtwmoln! special amen | Nat peatra (eunsportal rin hlnavior ambulator /e ambulato ambulatory) * Va) mers, EX. autumatism ambulator 2hadj. Se apune dexpre un tratament ceate permite holnavuluts8 se deplseze in urn 31 88 fyi deafhiguare aetiitate flee! nefind nevuie de spitalizare sn ppastraren repnusilus la pat Gin Himba humana ambul tambulatori Instituyle aanitara. in care xe acon tusistenta medicula bolnavilor cane ni au neve de intermare in spital) amelie + Monatraositate caracterizats hin absenatcelor patra membre, ameloblastom + Tamora epiteliala Tenia, da veeidivanta, dersultata in manila, plecdind de Ta eelely gen ritoare de smal famelollaste amenoree Ur aménorrhée) * Absenta ‘mens(relor, survenita in afar sare Sila femei de west a care tnbuie existe. fad) amenoreied) ametropie * Nume de unsamble penta tulbaravile de refracyo veulara pruduse dew convergent a raelor Luminotse pe retina. Astigmatisnnl. miepia, hiperme: Irgpiasint-amelvopii. AML emelropie {ad ametrop) amfetamind YF amphétamine) + Si lant al sistemulas nervus central $i spneste nndanental Tinie x pubic, seule absent, apetital gi revoir de sima paste dace lt tox! de uitessinterd Prisoicbic, fu sertul de: tu! elalall, de ele Adoue par ural le amfartroza (jr amphiarthrose, eng! cartilaginous joint) + Anicaliic sermimohild, eu supraetele wsaave unite prin tesut Bbwcurtioyinin si prin Tigamentepeiferice tex. articulate intervertebraler V sim fig amfibie Yr amphibie) » Cave ponte tai in aur gin pa amforie Yr amphorique) + Care amin teste ravmatul care se ubjine. sun iintrun cor gol. Se spane despre tunele sunete ce se id eu steteneopul Ex sua amfore amiba Yr amibe, engl. amiba) + Pow wana paravit ce sparyine ordinalui Amistad amibian’ amibin (engl medio) * Cave xe refer Te amily sw care este provucnt de mile. Ex dizenterie umibiand, aboex amin, amibiazi (ong! amebiasis, loeschian fis) + Bould. parazitara eauzata deo Ami (Bnianrorin Iistolstiea) end mica in qari calde, eontractata. prin ingestin de chigti de amie. Se man: festa printro “dizenterie -preaentind clic, fenesme, seaune diaruiee mus purvlente gf singuinvlente, Netwatats Infeetia devine eric, cu perioade de fexicerbare gi se pute complica ca Teziuni hepatice tntibioes hepadict) €3 cevoluie acuta ev se traduce cline prin duren hepatice, hepatomegalie 3 fadesen jeter, De In lexiunile colonulu, if pate metastaza la alte ongane, amiboid (engl. ameboid) * Core este fcenAnatar ci amiba gain care aminteste unele enractere ale amibelor By. migeaes amibuide amicrobinn (ony! amicrobial) + 1) Cave nu confine germeni vizibili sau coltivabili. Ex. puroiamierobian; 2) Care mu se datoreste mierobilor. Ba. meningita amicinbiana, amidon (engl. starch) * Suhstanta de ‘oriine sexetald, formata prin univen 8 rnumernase molecule de. ghacori, Ami snl este foarte vaspandit in graungele de yrdu, luabele des poramb, cartoh, Conatitvind importamta tezervi pen tou prepaniveapudaelaremoliente Lunjuentelor ete, Vann Profixe de origine grea Ww amidonnt (fr. amidonné, engl. star ‘ched) + Care eunine amidon, care este Fieut eu amidan, Ex, bane} amidonat amigdala i amygdale, eral 1 tonsil, 2. palatine tonail) * (rice orga in fina ee mi 2) Annadale plating. aeumularea informa de migdala ce faicul fimfoiz. stuata intre fui dei piers a valuluipalotin, pe Fecane figa laterals a poryiunit hueale farigiene (ad), amigdalian’ amigdalé faringiand tex! mas ‘pharingeal tonsil) » Q scan Folica Timfaiei ce weupa partea a peretchut superior al tino Hipertrafinwcestor faicul Pingel Constitui oegetatile adenoid. amigdaleetomie * Ablayia amigdaleor. ‘Sin tonstevtome, arnigaalian (eng! tonsillar) + Care se efera la amigdoe, Sin, constr: amigdalita* Inflamagia amigeotelr Sin. toni I, amilo- fr. amyl, amelo-) © Pro Fixe de ongine grees penta annidon. amilaceu (r amylace, nx amela- fevouis) + Care eangine nmidn, eve este Ate navary umidonus sau i xeamana, amilaza (ir amylase, engl wamelase) * Enzina cone aetivenza hidroliza Aamidonulai in maltoza gi dextrine, Se irtseste w amilara in saliva (puting) gi tina in sueul panerontic. Amilaza pre ent in singe este de origine pan: ‘ereatiea si este in pancreatitele acute Se doreasa in unitagt Wohlgentuth amilazemie * Prezenia gi concentratia tmilact in ednge: ete malt ere neepuly une! panereatite seule si de avemeniet in inflamaia glandelor rte din orion amilanurie © Preven amiloid (+ amyloide) © 1) ad ‘seaman cw amidonul: 21 Substana animus, similar simidenult, care se pune inte ceulele unwe (esutr i forgane ganglion. pina, fleat ote provecaimTeviun “degenerative gi diverse fulluriri fanetionale dhoala se humesteamifoidesd famind * Boz oryaniea azonata. deivana fin amoniac, care Ste in eomperiin ‘aminuneiir smilie’ in aminoacetic + V,orid aminuncete aminoacid * Sin. ew aid ominat aminoacidemie + Cuncentrayia in ge de uci aminagi Wher, exprimata fn wot Ceca 65. mg la ara de singe tual este eroseut fm afetiunite ret si hepatic aminoacidurie * Concentratia ip urina ‘de sicizi minutter! 3h, prin extent, ‘liminave crescuta de weit aminati prin aminoride ni aminoglycosides) Grup de antibintion ew spectra Tang, fra abwurlyie. digests, deel adic ristrath de regula pe cale parenteral: Sunt texise ponte sine 3 nervul fut, -Acestai grup. fi upartin strootomicina, gentamicina, kunam amiotonie ir amyotonie) + Sin. miate amiotrofie r ‘mintrofe amitozd (ong! amitosis, direet cell division) * Divisiunes oucleulut eel fur prin simpla chew) im doud par aproupe eye, fra 52 para eromozemt ivinarea corpulut evlula re sufera de ammezie + Prerdere partiala sau touala a memoriei, inaaeste. qumeruase afee fini sau wrmeued dupa un traumatism Fie sau pathic. V. ancervgrada, reir rod amyotrophye) + Sin amniocentezi + Punejiacavitauit himniatice i prelevarea de lichid amniotic pentru analize: se practicd sone trea luna de saveina amnios tg! amnion) * Membrand Tina ce capugeste tot invevioral eastai in care ne fasegte fatul teavitate amnioties. V. pong apelor Wf. poche ides eaux) (odj. amniotic! amnioseopie * Examer vizual al ichi> ddului amniotic ew ajutoral unui tub tiple tamniscop) introdus in colul tevin. practical Ta ew, de saci prelungita:coloragia liehidulut permite st ee evalucre starea fitulut amniotic * Care se refer la amis AMO» Abr. pentru ablagia maceriatalu de astrusintesd, Veosteosine2d amoniae Yr ammonia, en! ammo Inia) * Git incolor, eu mirun scant E‘uni, foarte solubil fn api formenza eu pa v solute amoniaell, La Binge vit famonigeul na evista in stare biberd fecat in cantitate extrem de mica. In ‘mud normal, amoniacul care provine din degradaren acizilor aminati este transfurmat de Feat in uree amoniacal + Core se referd la amoniae ‘su care eongine amuniae. Ex. logione famoniseala,azat amoniacal amoniemie (/r. ammoniémie) * Con: entragin de amoniag in singe. fr mud normal este mica: eregte in boli hepatice gre, cama hepaties amortire (7. engourdissement, engl numbness) + Senzatie de greutate, eu Jena migedrilor, aparata la un membru tate datorata mai ales staves cireulator fu unei compresti de mere perifere. (od). amortit) amper * Unitate de intensitate a curen: tului electric. Simbol A; multiply Iiloamper (edt; sabmultipli: mifiamper mAh microamper WA amperaj + Intensitates eurentulut ele ‘ie exprimata in amper ampicilina (Yr, engl ampiciltine * Peniciina semisintetica co nenenza i pe bacihi gram negotivk, xe admi- histreazd ural i parenteral, Spectrul et Ducteriologic sa, modiieat ew timpul flind de aceen necesara deverminarea chimiosensibilitagigermenulut- impli ampliagie + Crogterea de volum a cutie racic in timpal inspiraiel amplificator de strilucire (brilian| Ur amplificateur de luminance, engl brittaney amplifier) » Apres permite, prin ampliicare electronica Lined imagin radioscopie, si-t creased de 200-1008) de ort uminozitatea. Sin ‘amplificator de imagine amprenta Yr empreinte, engl. im: ‘pression, print) + 1) Suprafaja osoasa rogunsa pe care se fixeazt un muychi tendon sav. ligament, 2) Depresiune imprimata pe suprafaja unui argan de ttre @ steueturd anatomicdvecing; 3) Preparat pentru studiul microscopic, bjinut prin aplicarea pe © lama de stil a suprafeyei unui fragment Diopsiot oF a unei section’ de organ san 8 amprenté deltoidiand + Sin, "Val delteidian.— + amprente digitale (engl. fingerprints) * Urmele Hinate de degete pe un abicet al earur desun este earacteristie pentra Fiecare individ. So fnregistreaza eu scopul identifica, in eriminalisties, prin plicarea pulpei degetclor, in ppreulabil-date cv 83, peo fouie de Inartie, V. dactiloscopie amprente digitifarme + Sin. cu inipresiun’ digitale ampular (fr ampullaire) + Seaman cu o ampula. Bx. anerism ampular. ampul Yr ampoule, engl 1. amputta "2. blister) = 1) in anatomic, diktage otunjitdsituata de-a Tungol uns fondle, wn ean saa nel eavita:2) Mic recipient de sti in firma flungita,eflata la una sau ka ambsle fextremitali, inehist ermetic si coy find o sige medieamentoasa stort Sin. popular ‘ula (fr bulle). V. empular: ampuli duodenslé + Sin. empula Vater. V. Vater ampuli rectald + Partea largita 9 eetului, auutd imediat deusopra SFneterafu anal amputatie (engl. amputation, dis ‘membering) «1 Ablatin chirargicala ‘nui membru say segment de membra, prin sectionarea pargior ovouse, eo Conservarea, varabilé dups ens, a unor pani moi (mugehi, lambouri cutanatel Gestinate sh formeze bontul, 21 Prin fextensie, ablatia chirurgieald a unui frgin, viseer si fesut Px. amputog nla, mputayia unei tumors 3) See tionary’ prin aeedert- a unui membru fag segment de membru. V, ablate, exci verced,rezefie. (adj. amputatie in contig trticlatie, ans Via ana. + 1) Prof de origine greact cu sensul de: in sus, din nou, eu, tn execs: 2)V. 0 anabolic * 1) Care se refera la ans olism; 2) Cure are proprietaten dea setiva anabwlismul. Ex. ner anabulie anabolism * Asimilaren substantelor 9 esuturd slip este prima fiat a mvetabolismala, Ant exenbulisn anaclira (fr anaelise, ong! anactisis) ‘In paiitec, endinia dea se sprint afeetv, mari gin mod exelusiy, pe una ‘mai multe perscane. V. sieatic anoclitie. (at annelitie) anacrot (engl anacrotic) * Se spune despre pals ciind.prezinta neregul tat in portiunea aseondenta a eorbet inrogistvata pe sfigmograma, anacuzie (* anacousir) » Sin cued anaerob + Se spune despre mievo forgonismele care nu pot tat in enntaet ‘uraerul, Ant aerob, ana ent anaphase) + A wea fara mitonel, in. eursul careia perechile de eromozomi ente in timp fazelor precedents au rfmas reunite la nivelul centromerutui se separa prin dedublaren acestaia, Cele dowd leant de eromozam se indreapta eatew xi dk poli opuyi ai fasuluiaeromatie, V, anafiluctic Yr. anaphylactique, engl anaphstactiy © Care serfs a anafiluctizant (anafilactogen) * Core praduce anafilaxie, anafilaxie Yr anaphylaxie, engl ‘enaphylaxy) + Start de. hipersensi Hilizave care se deavola Ta dowd » tre saptamani dupa injertn ant substante fu" proprietats antigenice i cane se manifesta prinure renee violenta (gor hnafilaetiel ee survine indata dupa reinjectarwa accleiag!suhstunte, V. Imaladio sericd ad}, anafilactie} anal + Care se refer la anus. finaloptio = Care ctimuleass siatemul rnerwos central” la nivelal eentrlur cardiovascular gf respirator, V. neuro Mimulont analgetic Jr analgésique, engl analgesic) * Care suprima sau alenis ‘nd dureren, analgezie * Pierderea sonsibilitayii In dure, analist Vr. analyst) ¢ Sin. psihanali. fanalitie + Care se referdlao anal, analizi (r- analyse) * 1! Separaren ‘unui compos chime in elemontele sae 2 Studiul unui fermen sau one strueturi in vederen slits} idem whi Aifiesriielementetor lar eomtitatives In liu earent, examen de tart anilogie * Similitudine sina asemanare ‘in een ce priveste monfolugia, struetura ssi fametionavea, intre arganele su Tanetile a doa sau msi msltexpoci de vig diferite anaplasie’ + in antumia patoloyse, caracterul eelulelor tumoral care is pier! partieulaitatle prope forms, talie, funetiune’, Ca cat smaplaria este mai mareats, cu atat tumor este Mt maligna. (a, anaplazie anasared 7 anasargue) + Rdem ‘generalizat wezultand din seurnslare de Tiehid in esutul ecliar 1 in etatile organics, Sin. hrdropisre anastomora + 1) Comunicare naturala fntre dowd conduese, 21 Comunicare creata chirurgical intre dua econducte pline (nervir sau poate (vase sanguine portiuni din tub digests, ea Blane x Uurinarel (adj, anastomozat, anssto: motie) anatomic (engl. anatomical) «11 Cave se rufa vant, 2) Cate privegte pitile gi stracturte organinmmula anatomic (eng! anatomy) * Stink are studiaznstructura 3} morale ‘mutt saw animatelor. Spevalistl este anatomist anatomie patologics (engl. pathology) + Suinga cane se ecupa et ulteragle bonganice pruvocate de diverse afin Sin. anauomopatolee, anatomopatolog J anatomopatholo: ‘iste, endl, pathologist) » Medic eure Dracticaexomenul” macruscopic 31 microscopical esiuturlor sau organelor Cncizate chirangieal aa prelevate dup ces, anatomopatologie + Sin, anawmie po tolouie’ anatoxind + Proparat objinut dint» toxin hacteriana (iflerica, tetanie, hotulinies ete. prin aegiamea simultand 8 formolvlui 9) ealdarit st care sia pierdut puterta toxiea pastrandu-gi proprietatile imunizante. Anatoxinele fe Tolosese pentru vaceinarea impotrv tunor maladii. Sin, taxed. tad ama anchil-, anchilo- Yr ankyl-, anylo-) + Profixe de origine seach indirind‘Jeno neperTormanya. nv sudura anchilostomiza Yr ankstostomiase, ‘engl anexlosto-miasis) » Boala pars titan connate ier) nematori Cankilostome! eave se fixed in num mane pe mucous duodenal gh jejunal se complied slesea eu anemic ‘anemia Ininerior, ponte €& parazigit se gasese dhe tbe in sl miner anchilord ankslowe) * Limitarca Monchiloed portiala) sau dispargia tanchioad completa) migedelor nel artical, reeultand dint afeeiune ‘ticulara)Creumatiam, Ruta. infec poate fi reulizata gt pe cule chirurgieald fattinde2a tod), anchors lanconew (fr ancuné) * V. mugchiul andr andro: + Prefixe de origine reed indicind relate eu emul ca Shivid masculin sd eu metal masculin androgen * Care procedsparitia Tomacterelor sexuale masculine, Sin androgenic. Androgent sunt hermoni erwizimaseulinn eae favurizenz dervultress organelor genitale externe, Hamar xpermiet si pari eatiete rulr sexu secundare ale havbatula Se distin hurmont testcilart toma shox lessen! yf hormont de origine stiprarenatiand (produits ambule sexe gh care. ka femeie nant precursor Farmar exten androgenic (ea! androgyny) * Staren ‘onut individ andiogin. androgin (fr androgyne, engl. andro. leynous) © 1) Sin, cir peeudoherma: ‘rota; 21 in antropalogie individ care pwuseda uncle caretere™ sexwale ale sexulu opus. android + Care seaman’ eu un bath ‘ure prozin(a caractere masculine ndropaus ten! male climacteric) ‘Termen fia semnifien{ie fiulngica precisa tereat prin analagie ew meno: pau), curv arala opritea sau ince tinivew oetivitagi seuale ta barbat datorita imhatranin’ ¢ se insoeste de uncle vulbuarari generale satiabiitate Iristefe, imsomnie ete V. elimacterta Unelimatere) androsteran * Hormun sexual secur faulat dine usin barbtului, repreran ruin ew otro, resins, lel avatdnd tind una din formele sub e timind testonterunul: aetivitates a androgenic cate sua anecogen (fr anéchogone) + in ceo traf. se spune despre u structura fra cout, Venger anerain: minerilor + Anemic hipierumd are complied anchilostomiaaa. AV, anemic +17 adj, Care se evfera ta ‘anemic: 29 ad). gi Cane sufera de anemic * Soiderea sub varie normale fale numirufal eritetelar din sdingele ireulant qsau seddenca continutul Tor in hemuglobind, Se considerd ano: mie end caneentratia in hemoglabina fete sah 13 la 10 ml In hasbat i sub V1 4 a 100 ml fa fereie. Anemia se poate manifesta prin: paluares peli rmucinnclor, wincnpe, ameteli, tahiear ie llr digestive. fad) meme? anemic aplastic’ (aplaried) + Ancmie ‘rin insuficienta priducere de preeur ‘oni oh evitritelon ir) maduva exons, dese aunt eu seddere apr ‘lore elorlalte elle din singe anemic aregenerativa + (rice anemic cu ineufcientd pridueure de ertrcite fav masa sont tabsenga ertroblag tilur pe fetal de maiden saw preena tritublagtlor anormal care mu xe po anemic carentiald (engl deficienes ‘anemia) * Orice anemic datorata nei arene alimentare sa unei tulhurdi fle ubsothtie a Ferulyi, vitaminelor gi factor anemic anemie criptogenetica + Anemie a ire eaura nw este ehueidat. anemie drepanocitara (engl sickle cell anemia) + Anemia hemolitiea din Arepanvestoxd(V. acest termen anemic eritroblastics a now miseu- tui Sin. critroblastcd feta anemic feriprivis ln! iron deffiel feney anemia) » Anemie cauzata de un flefiewt de apart saa de -nbsorbtic a Ferului, caraeterizata prin seaderwa foncentraied eurpuseulare medi in hhemoglabina sub 2c) si a Ferula serie th 60 gf 100 mb Sin, nem saderupeniet anemic hemolitied + Anemie prin distrugren excesiva a evitruitelor sangu themaliza) sw print fayglitate fanormala 2 glhulelor yogi tdoleindica ‘au congenital, eum este in anemia din @repanuetoat) sau prin actions nacia trsupra evitiucitelar td gate wuetante tonice de aigine externa si produse in ongamnism ori -daturataaetiuni dis tractive excesive a unui jsut ste nga anemic nipocroma + Anomie carsete Fieatt prin scaderea concentratil de Ihemoylehina din eritevcite teuncentr Via corposculard mediv in hemoglabind sub 29", anemie maeroeitard + Ancmie earsete Fiat printre seadere de hemoglobin’ Felis mai miea deedt cea a numaralai de eritrcite, dovanvve vulumul globule smesdiu ete creseut anemic megalobiastieh * Anemis macruciard ee ae insuleete de proxent megglublagtilor in maduva osoasd anemic normocitara (normocroms) * Anumie earactorizata prin sedderva uncunt gist de hemoglabina, eonelata few scares mumarului_de entroste, volumul aeexora find normal anemic nutritional © V- anemic earential anemic pernicioasa + Anemie gravi de Tip_msveitarmegalablastic, datorita tancimalabsorbiii a sitamine’ B, pro sunita din alimentaie: este prococats Ae Tipsy Fictoralai gastrie intrinsce nd normal ii favoriaeasa Gheonb{ja Se mesa eu talburars tigestive Ustrofin mucoasel,achilie iuistricd) gb nervunse (polinestita. Sin fanemie maladie) Berar anemic regenerativa + Anemie dato itd nei hemoraggi sw unei hemolize fu eruslonen numarului de reticulcite Uilobule ros tinere) fn singe, marture linet sctivitatheritrapietiew crestute fn maducn osoasa anemic sideroblastied + Tip rar de hunnie in care eritritele cheulante, Inierome gi minveitare se aeiazt ew ‘eregtie a ferului din eritmblagt sub fama usr granule ma dispase in ined in jurul nucleus tsiderublagt). Anemia silerublasties poate f congenital sau anevrism obindita (fava curd cunuseuts sim simptosmatied in cara unui cane Ful inflamatori sau inoicati anemic sideropenied + Sin, anemie leripriva anergie * Disparitis expacitati unginis malt dea ronetiona faa deo Substan(’ ori gent pateger fa de Care era sensibilizalattetion. lad anesteric Yr anesthésiquel * Cave produce insensibilitate cal sa emerald, Sin, anrstesiant ta anestezie * 1! Suprimaren artifice anestezie, a sensibility into regi anestesie lcald sna regional sau i ansamil eorplu eaneseate yenerala) {de uhices iy Suderea une interventi chirurgieale: 2) Prerderes sensbilt ati foie pote interes una sau mal multe Forme de sensibilitawe tsensiilitaten ta Aurore, by ealdura sas In pipaite uunesterie epidurala Anestezie rexio ald prin. intraduceres solutiet de tinestezie in orificial inferior al cana Tula sacra se practicd in obstetrical gi troligi mascling anesterie generald + Anesterie prin are se afin narcizs, agent anes tevie find intvudus ‘po cate intravt rosa, prin inhale saw pe eale ree tala, V nercoze anesterie peridurala + Ancstezie Teeionald ab{inuta injetand anestexieu invspatial euprins inthe eanalul uss Fabian gi dts mater, pei ligament fualhon Tintre dos lame vertebrate, pe Finis opafizoar ¥,_apfien onanar, nce spofiaasigomatien » Apofea hing ev fo detgeoe din sco temporal Seorapes qi anteror “conducts sucky exer, En sonpande pone” Gir Sigma, apotina i apophyse. engl process) **Pavea preeminent + unos Shogo. Ur apogee,” eng. apogee, Climas) "= Moment cn stmnel aponcyrozh el aponeurots) » Mem Brana const ne conjunctive dense cre acoperd us mgeh (apo neve de veg care svete dep trbloc de aero Penta un age pa Iaponerot eines ca separ {cd apemeerotc) sponevrosita » Intamaia ine apone ‘apoplectie + 1) a, Core se roa ta npoplie wis dato 2) wy fr suff de apopexie apoptenie.° 1) lnetaren bros mil sa mai pin complet a tt Rincilr cerebete, cht ea ma ilwma deo. bemoragie coral Uinor do mbt sao roman de aiters ceebrila. Apaplexia se care terteass prin pirdorea bros onsen petistentn sali 9 foapiatic. Sin elusgpoptectie tot Cereal tae corel, 2) Prin anal, oree hemurage in interior sn unganpoplee splenic, palm nad ulerint we post equens, engl aqueous)» Care Contino apt sa cae eat provecat de apa. Fx solic aponst. Nunn pont aporitie Ur, cox apposition) + in Chirurgie uriren a dod lemente, do txcmpla dou ongane of feta apraymatiem = Toenpacteten do Torln n pret, chi doch ete a prose Yr aprasique, engl apracticy er ad Care se rtrd Ya apraxiy agro. Canesuferd de apr, aprasie lal apraxia) * Isspictaten fon ssicota migeiscondanate Voluptar, avid faetile maculae 9 digital, apraxie motorie, us AptLattererSiwe, tmalagia) + mola Fatere Sue. V. Letter. aptinlinm Us onal aptyatiame’ © Di trinunres ss acne tal seco BUD Vrcelals ADD, sister APUD. arahnean (er arachnden, ena spiders) + Care esis fin, mii Pine de pon. arahno- (ir arachno-) * Profic de npn enc indi» eae pnjen sate pane de pin ot eosul defn, subjrime!. arahnedactie + Malformatie éongen ald etedtard ce cna tn longi trod a dogeielor dele ming pica, eu falange suai) atrofe fiuwcultra Mtinie_q)piiaree as pect picoraor de panien Ur arachnoide, entarahnoiditi wubjire cuprinsd intro daromater 35 plamoter, Ea este aclati pe tats Truinderea pe faa interna 0. dui rmaters Spatial intre -srahnoids gi Piamater Gpatia subarahnoxdian) este Flim eu lichd eeflorahidian. (ad frahnoidian’ arahnoidita (engl aracknoiditis) + Tnflamatiaarahnoidl 2) Prin extensi, tne alterare a arabnoiet, inlamotorie Shu eicatieala, iolatd ort asociatd Sor leriunt ale formabisnilr nervoase arbore bronsic arbre bronchique, ‘engl bronchial aystem) + Ansamblul format din cule” doun bronhit sige situate in afara pliménilor si ramif faite lors in ett dot plamani. La Greapta,.primcle romifieati sunt onettite din cele tei bronhitlobare {Goperioara, medi 1 inferior’). la anges din cele dowd bomb lobare icaperioard gi infroard, plamanal Stang neavdnd dectt doi tobi atboreseent * Care preznta ramificati evamintece po eel al ou arbure. Ex Tipom arborwscent, cataract arhores n arborieatic + In avteriogeaie gi ebw eae, imagine sub forms de ramun, Sore se abline dupe injectarea uni produ de contrast in artera sau in vena arbovirori (ir arbovirose, engl arbo- irosis) + Infeeyie provocats de arbo Cirasur. Exist un numar mare de frbuviroe:enceflitetransmise. de apuge,febra papata, obra de cspuye Gn Geloredos faba din Valea Rit {Hinaliensy fever), febrele hemoragice din Crimeea, Argentina, Coreeo, Man- siuri, Siberia omental? arbovirus.* Grup de vitusuri ARN tranemise prin njepitura de artropode: cuprinde un wumae mare de Upon fptoyene pentru um fencefalite 3 fbr Teeapuge Ling. Asturias. Abr en \ lrthropod-barne virus § ARE inet Abe AIDS-retated com: ‘plex! = Ansamblal manifesarir clinice Monee intermedare, ale fei et | Titvreie nu sunt att de grave ea cele fin SIDA. Sin, para SIDA et arch) « 1) Segment de eurbi Girewnferngae 21 Strvetura natamicd, normala om paolo, eu spect deine curb are costal * Curtura format de 0 Coas gi cailajulcorespunaaor. are neural (vertebral) * Are posterior OT vertebre, format din pedal gt Tame verebray delimiteazl pre ting eu fojapsterioara a vertebr, nih vertebral fare wenil (ng arcus senilis) + Inet itveenusiu ce apare in jural eorneei la fin bate Sin yeroniaxon arevertebral + Sin. are neural freada crurala (engl inguinal liga- ment) * Coarta fbrossa ce se intinde Gen sina, ised anterosuperioar® pnd a spina pubiand ese format din fibre core ff sont prope ligamentsl Snghinal extern Henle) din fibre ale iponevrozel mughilui marc ablic a “domenat Sin, ligamenta! Poupart areada dentara engl dental arch) Tre format de snsamblul dingilor de ton manila (superior sau inferon. arcada” sprincenonsa Yf-arcade ourellire, engl superciliary arch) eProeminenya dincetd a feel ant Fonte a frontaluls, crenata oblie in Sus gente exterior, deasupra areadel rbitare unde se gasee apranconee read (engl arch) © Strucurd onto riehin forma areuatay termenol se Spies la elemente de natura foarte ‘teria osoea, Hbruash, vaseulr® areiform (engl arcuate) in forma de ore, areuat, Ex. fibve arforme (ner Mouse cau muscular. areflenie * Absen{a unorreflexe Sregencrativ + Care nu da remne de Tegenerare. Bx, anemic aregenerativ arenavirus * Grup de virasari ARN ce uprind agentipatogeni pentry a nate, din core unit pot infeeta gi orl Cirubul meninges coriolifocitare, Mirusol fare Lassa. Lange. “Arena” in rece! msi, deoarece areas virus prezint mil granule. areolar Ur arvolaire) + 1) Cae pre Tinta arele tine snterstii, Exe abeos (esul near, 2) Care ge rete areola (a simul) + Sop Prxmentsta caro inemy el ag inca sr mame farginazé * Envima care seindeara ‘arginina in omitina gi uree, prezents mat ales in ieatal “omulul si altor _mamifere gi care jaca un rl important fn metabelismel are arginind + Acid aminat glucoformator constituent al proteinelor naturale, Se hhidrolizeaza de eatre arginaza in ori tind 9 urse argininurie * 1) Presenja sau concen traf de arginind in-urind; 2) Maladio rmetabolichenvditaricauzat de canenta de angina, a cirei eonsecint ‘este eliminare ereseata de arginina in torn, Clinie se traduce prin tulbursrt argivie UF argyrique) + Care se vor Teangin, argirie (argirozi) + Coloratie anor ‘mal, rund en ardezia, a egumentelor, onsecutied contactalai profesional et Ssirari de angint saw administete lor terapeutie prelungite, Argyll-Robertson (semnul) (onal ‘Argyll-Robertson pupil sign) © Ab: sen conirae{iei pupitt la lumina, fir rmudlifewroa reflexulsi pupilar de ac rmodare a distana. Este on sumn caracturisie penta sifis nervoe aus, palinie generala), LArgylReabertson Dugas, modie seotian, 1887-1908) ariboflavingza + V. riboflavin ariorat Uf arriéré, engl mentally retarded) * 1) Se spune despre un Copil earui varsta mentala este eu eel putin doi ani mai micd decat.vérsta franologieh; 2) De © manierS general cel ce sufera de ariceatie ments ariorafic afeotiva (ong puychomotor retardation) + Intirsiere sau aroma Tie a evolaties afetiitais observata In stiti nevrotie; se traduce prin tulbu- ani de camportare Cagresivitat, inst bilitae, nevoieexcesiva de protect) arieratie mental (ong! mental deficiency) + Oprivea sau insuficienta in dezvoltarea facultayior inteloctuale, favind tre stad deblitate menial boeritte,idiofie. Sin, oligofrene aritenoid (ft arytenolde) * V. cartlaj anion write (fr arythmie) + Nerwglartate ‘unui rit, in special a celut cardine, care se percope prin Inarea pulsului gf fauseultae cord, aritmic) artefact [ARN + Abr acd ribonucleic ‘Aeneth (formula) * Repurzaren gra Tulodtdlor do divas tpury dup numaal de bull macear Se spune eb fete deverefo-dreapt ind mumaral Celuelor cu mice pluniobt eres 4 ere Tasty ust conta Caractral “at mut sau mal pain Ibu” fun nda petra ata tate granulgetelor. Actas formal Se exprima. grafic prin curbm Arneth CArmeth Josh med german din Munster, 1673-1058) aromatic +1) Gare are mirs agreai 9 errant; 2) In chimie se spane despre ‘btanfae care mai mul noc! de Sip benzen eau antracen, arsen (arsenic) * Corp simalu, foarte Vane ab fmt de pulbere genus, eu aspect metaie, en an numar mare de deriva care sunt (lott in dicing Simbul A arsentat (i: arséni, ens. arvenicate) *Gare confine arsenigy cre este combina ct aren. arwenieis (ra arsentoalism) + Int: ‘ein cna ew arsenic arwurh Gr. brdture engl urn) + Le te cutanat sas heoush progust de cada sau dealt agen fii precom fio diverse radi elcticate, fg fhe. Binh patra grade arsurd de Prins grad, europea tamefore [orem rsund de gradu ef dla, completa ee bole arsura de gradu ai trea, in care bulee 20 nasjexe neeona erm nor chiar neeroea Dlr sutnacente orsurd de era a patrulo, repreantats de cartoniaren tint region corp arta dentara (eng dentistry) + Prose tick‘ medisini dentro, tn particlar ea a ineesirt dingo af cover fomalilr dentar artefact * 1) Orie modificre sau ate Tre prs pin miloace artical in Carel ur ewnmen de iborta inden alter Gaulare fa un examen tmierosopi, 2) Pe trawl un aparat acivitte so crcetoaat 3) Lanne Cotanatd pido neil, in par cular pn getartera carotida ‘artera carotida + V. carotid fartera pulmonar (engl. pulmonary trunk) * Tranchi arterial voluminos care duce la plamani single venos din ventriculul drept; dupa un tract seu, fe fmparte sub erosn aortica in doud ramus arterele pulmonare idreapts $i tang arterd (i artére, engl artery) + Vas feare duce sAngele pompat din ventri- celle jnimit entre toate partile orga pismuly\. Abra. (adj arterial) arteria Iusoria + Anomaliefreeventi 3 faterei subclaviculare drepte care ia naytere in stanga si treee in spatsle fsofagului pentru ajunge de partea clive (este destinatd. Poate f eauza ‘unei difcutay! fn daglatifie (dysphagia usoria). ‘arterial + Care se refers lao arterd aarteriectazie * Diltatia unel artre. arteriectomie + Reztejia unei artere ‘sau unui segment de artera arteriografie * Radiografia unein sau ‘mai multor artere dupa injectorea unei substange radioopace, arteriografie bronsicd + Radiograie ‘dup opacifiorea arterclor brongice cu tun eatater select. arteriografie medularé + Bxamen Tadiologie al arterslor maduvet spindi Guph opacifieren pedieullor vaseula, pornind de la aorta. Sin. aortomielo aac. arteriografie renali + Rudiografie ‘dupt opaciieren arterelor renale, ob ‘puta prin enteverimul sorte abvlon hale suprarenale, pornind de la punetia flere femurnle. gb injeetarea wnat fopncifiant iodat hilrosolubil(artrio _profie renal global) 3 prin enteteris ‘mul ssletiv al diferitelor artore renale {a injectarea opucifiantulul arteriagra- Fe renal seletiva arteriografie selectiva + Rodiografie ‘dopa opacifierenunei artere prin, cateterisn seletiv al loeului de origine (ostium), pe eale femurala, humeral ele. arteriolé * Ramord find verminala a tunel artere, exre se_ termina prin apilare. (a. arteriolar) arteriolit + Concretiune clears in 34 arteriopatie,* Oriee nfeojiune @ arte- lor arteriosclerotic Yi. artérioscléreux, ‘engl arterioxelerotie) * Wad). Care st ruferd la arterioselervea 2) adj. gi Care wufora de arverioscleroz, arterioscleroza + Nuro de ansamblu entra afelivni caraeterizate prin ngroganen 31 duritaten crosednda a peretilor arterial, inglaband de aseme ren gi plc de aterom. arteriospasm + Spasm al pereilor ut ‘artere, arterita * Orice proces inflamnator care ‘afectesea tuniclo nei artere, Insotin: fuse uneori de tromo2d, vrmat uncor de diltatie, mai rar chiar de ruta arteriti obliteranta * V. endarterita obliterans arteritd temporal. + Sin, maladia ‘Horton. V. Horton articulare dentari Yr artieulé den: faire, engl. gliding occlusion) * V) Roportintre arcades dentare san ttre inte gi antagonistul anu in timpol w law pantie de ie dontara i ak rticulat Yr artients, engl articulate) posed ‘una saw iat rmulte articulatie articulation, en! Moin) * Ansamblol elementelor priv fare on 0g sf leah functional eu alt Ve artr- Sin, (popular) incheietura ff jointare). ae}. articular! articulafie coxofemurala (gl hip Guint) » Axticulayia co ones expul Fermurului eu eavitaten eotieida wos ‘hae (articulatia soldului fr articulan Hon dela hanche’ jculaie mediotarsiand (eng. tran averse tarsal joint) + Articulate care Tunegte primul rand al oaseor tarsi feu eal deal doilea, Se eampune din oud orticulayi distinete: artiewlaia ‘tragaloseafotdiana, intern 9\ artcula fia cnleancocuboidiand, extern, Sin. taticulajia Chopart articulatie scapulohumerala (ensl shoulder joint) + Ariiculatia ce unestu fapol Ihumerusulai ex cavitatea gle ‘noida a umoplatului (articulayia umes trl fr articulation de. articulatio. tarsometatarsia ‘eave une upul cubuil gi ele tei ase ‘coneiforme ale tarsubai cu baza eelor ‘inch nase metatarsiens, Sin. arteulapia Lisfrane. articulatie uncovertebrala + Articu- Tayia dintre fata superioars «1 aytize! semilunare (uncus) 1 ane)” verte corvieale 4 fata inferaardé a vertebrei situate deasupra, arirs, avtro- YF arthr, arthrox) + Pro fe! de-anige reach petra atic aie, artralgie Ye arthralgie) + Dureve articular, artriti Gough. arthritis, arthrosyno- itis) © Toft unl uriculai poate fe acuta sat erinied, eomsevativs ‘unu traumatism sau proveeata de Tala (reumatism articular acut, gta, poliarteité eronica evclutive, gonocucie eed nrtritd eronied degencrativa (artrith uuscati deformanta) » Sin. ariroxé univitie + 1) adj. Care se refer a 0 ‘urtrita; 2) ad). gis. Care sufers de artita de ret arteitism + Nomu de ansumbly dat altadata unui grap de boli considerate waite, eae afetats mai mui meen nia familie}, coracerieate inno ‘esnngial prin diverse darert gi ullurri legate de factor de alimentatie: abexs tae, gut tia iliard, astm, wom, migrona, hemurvisi. singe. concsptal ‘este eset, termenl na trebute Folsit artrocenteci (fr. arthrocenthese) + Punetie evacuatoare a wnat revirsat Intranartieular. artroclizi fr arthroclyse) * Spalatars ‘9 unel eavitay articular, artrodezi + Interwertiv chirurgieala fpentra blacarea definitiva. a unei artculatii. V. anchilora artrofit Ur. arthrophyle, engl. arthro- ‘Phyte, Joint mouse)» bxcresceng’ Dalologies, osoneé sae cartilaginowss, Inir-o articulatio; se poate dotaya. gh pli libera in interoral artrogratie (engl arthrography) + Ra: iogrofia uni articulsii in care $8 Introdus un gee larvogrofia gazonsé saa pnewmearirogrofie rau 9 substan ‘pach pentru razele X- (ortrografie pact) AschoffTawara (nodulul) artrologie + Partea din anatomic care trateazd despre aticul rtropatie (f- arthropathie) + Leziune articulara “de origine nervoasa (ex artrupatie tabutica artroplastie (artroplavie! (en! arthro- plasty) + Operatic plastica pentru refi- ferea suprafayelor articulave in vedere rostabilii fanetionale tartropneumogratie * V, pneunoarir raft aartropode + Incrongaturé de Ginte eu simetrie bilateral, all etror cory, acopert de v carapace dur, chitinnss, ‘ete format din mai multe seymente $ ‘este provizut eu membre articulate Din ea foe parte insectele, arabnidele ‘paian-jeni gt acarien) 9 erustaceele artroseopie’ + Examenul interioralah uno eavitaiartieulare eu ajutorul unui Instrument special numit ariroscp, fartrotomie + Ineisia une nrtieatat artrozi Yr arthrose, engl. nonin« flammatory arthritis) * Aiterave dis tructiva a eartiugilor saw fibrocartila tgilor articular, de atard dagen ivf, denotind un fl de. fmbttrénive prematara. Prineipalete loeaizari sunt foldul (cosortroza), gennehial Uyonnr: fru), colusna vertebrala tcervicor Lots dorsariroed, lanbarinosa, disc treed), mainile (ienrtrosa degetulus ‘mare, piewrul (halus alg. Sin astevarirva deyenerauva, artrua uscatd ‘eformanté, oririta eronica diene ‘ative, reurmatian cromtedegeneratt As + Simbolchimie pentrnarsen Corsgni) ashestoza + Afectiune pulmonara ‘moconioza) eaueata de inhularea fala do ushust. ascarid (asearis) (eng! ascarid) * Vierme nematod, parazit intestinal, de forma ailindries, lung de 15-28 em Sin. popular (um) limbrie (fr. lombrie) ascaridioz’ (engl ascaridiosis, asea- losis)» Infestarea cu ascarith tulburavile ce rezulta (mai alex goxte intestinale. wirsatur,diares, a dicta), Aschoff-Tawara (nodulul (engl atrio- ventricular node) * Aglomerare de esut migenrdie(fesut nodal) specializatascita 36 37 ateld Therventietar, Ta nell planet truly Din avs al pleat icf His by eb cara, nal Aehattewaraenmandnteawaisin ‘erate went de a xsl Bh Flack, prin ats, etre ventricul. prin Fatermedial faseiuiulot His, Nu Jinpune propria rit eardiae deed unis ptalegice, Sin. sad atriaven: retails hf Karl AM baxbw tnntamopotalae german, profesor It Marbuigs gut In Pressing Bs. Tac IND; Terra Suna, nator palo inane, SETI) abcith Gr seite, ang! aecites) * Art ular de lighid fy eavitate perto reals avand dept en baste feuki in eardiaes si ie hepatic. ascitic ‘chilousi Ur ascite chylousey chilopesitonet rie tack + V.rvieneina C. Metpates ett aseprainy 1) Absent Gai aan media deter Shunt, 21 Anwombak de mast feet, a sabtangelar sh 0 ong Inetow a a aneapeinr Gall de ape in pret devinfectote pri imtisepsi aseptie + Care se rer In asepsies ea Tia eanine perme. Ex. meenoea fasephih a uns Ant. spe snsecuat (ena asexual) + Care 99 240 Tex Se spine gi despre fazn de Atorvoltare a uni argamistn 6 rept docereasiuati Uiyet untred 0 anfixtant tonal ayphysient) * Core ravens tio syne fo spec astiaie test supa) * Aosombst aur care de In opr frvarganism, Asia pate prose Cay pr supeimaren atest ‘Serie nce, eta torres prema pi strana, spsnaure priv wien ptunare de ter ah prin pati get Testa prin dete de Pixar ® Exige de etre homoRlabind tn, afta) tne Pr symétie, og asymm hry) * Absent oricdrel simetri, fod imetrie) il ry engl assimitable) » Cave mila (Jr, engl. axsimilation) * (0 soa Sire onaame 2 Actiiatea mental sted weil penta fscelmeranor anh seme mentale Oost Jimptomatie. JF assymptomatiqued eC na se manifesta prin simptome ive Ex. diet asimpuomatic rasinergie ifr axynergtie) © Absent Tuwndansrt inte migearie prose Shnteacile muscular. (adj asinersie? asisten{a cinculatorie (eardiociren ore) eg! eirentatory assistance) Oana qiseelor fate mente Temediert temporaes sane insub tiene rnrinee seule asistalie Ur asyatolie, engl asystole) se naficcn(h eiaed pba ermme denen ASEO # Al pentru antisirpticine {octal enuf asoctal) Se spo ecpre_opersmntineapabilt SOx supe noenor st ia site aipergitors. pulmonars Ur asper ‘ilar ptmomaired + tei» Fevcorhmtar patna ea @ eer roneupieas Aspens fugates Go persis Se poate movifeta pon Soon un gem mt vote mgcoriquel reat bei Paint arpergtom, format ain ie fungice eopand. "0 civitate. presi tenth debit stant Enea din Tah auperirt pulmoner. Aspen fete proven hemoptsh ne Frome eave aspermie Gasper mise sn spermel prin Scat sau prin imitation val aspirin © Sin, pent avid neil Sms este nome deus. penne ‘aceasts subsLangi tn majoritatea arilor astarie (f- astasie, engl. astasia) + tn apacitatza de a pastra stajiunea verti} in urma inedordonarti motari dar far’ paralsic. Ea se. ingoteste fapronpe intotdeauna cu abate (astate schnzie, ad, astatie sau astazie) aastenie (ir aathénie) + 1) Seiderea forfelor, sabiciunen starii generale; 2), Slabirwa Tanetilor unui organ saw a ‘unui sistem, (ad, astenie! astonie museulara * Sin, miasteni, astereogronie » Sin. slereoagnazte ‘astm (fr esthme, engl. asthma) * For- ‘made dispnee caracterizata prin dificult expiratorie, insoyta de un agomot ier (wheezing) Tn limba} clinic, aan brongic astm adevdrat sau sential afeetiune pulmonara care se traduce prin dispnee ce poate sarveni prin accese paruxistice dacorita igus {isi brombialelor, ew edem si eregteren secretion) poate’ duce ln meufieien\a ppulmonarn ‘cronied si la insuficienja nimi drepte turd pulmona astm cardiac * Crizh de. sufcare ‘survenit?- mai ales noaptea ta bolnavi eu insuicien{a eardiacd, eu staza pulmonar astm eozinofilie tropical + Sin. pneu nia esinofilia tropical, ‘astmatie » 1) adj. Care se refer la ast; 2) aul is. Care sufers de astm brongic astragal (nal ante bone, talus) * Os Tarsian stieulat in sus eu cele down ale gambei (iia 9 prunes, in jos fu osu) eleafulyi (ealeanou) gi inainte cu osulscavid. adj. astragalian) ‘astragal aecesoriu (supranumeric) * Sin ost erigon. V-trigon. astragalestomie (engl. talectomy) * Exeiziaastragalulat astragalocaleanean * Sin, caleaneo: astragalinn astragalonavicular (engl. talonaview- Tar) * Care se veferd la ustragal si Ia ‘sul navicular sat seafoidul tarsian, V. axiragalisayoidian. astragaloscafoidian (engl, talose ‘phioid) » Care se refer la astral sla feafidl tarsion sau osul naviewlar. V. estrogalinavieutar astringent * Cu efect constrietiv asupra tesuluriar astrocitom (f- astroeytome) + Tamora ‘2 sistumului nervoe central (corebe, fmisfere cerebrale) constitaita din proliferarea celular nevruglice stelave (astrocie astupare (fr. engouement, engl ‘choking? * Obstruarea unui canal sau fs uneicavitai prin acumulare de materi. V.dop agchie (Jeapa) Yr. éeharde, engl ‘plinter) + Mica bucata de lemn sau de rtal patrunth accidental sub picle ori sub unghie. agteptare (/r. engl expectation) * Me- toda care consta in a lisa 88 acfionee miloacole naturale de aparare ale onganiamului gi de anu folesi decdt rmiloace igienice gi dietetice, pind la pariia unui simptom semnifictiv fare impune un tratament. corespun ator. (Sin, metoda de agteptare) AT + Abr pentru antitrombina ae Yr attague, engl. 1. attack, 2. stroke; 3. criss) * 1) Acges brvce care ‘marchenzd debutul nei maladit 5 fare survine in cursul evoluticl sale; Jn limba clinic, apoplenie (atac core: bral: 3) fn limba) curent, sin, cu eniza cerebral * Sin, neuroleptic. wraxie * Linigire moralé, detagare, indiforent satavisma + Reoparigia la un descendent a ‘anor earactero recesive care au ramas ‘naparente timp de una sau mai multe enorati (pe care paringit imediati mu le aveaul- tad), atavie) ‘laxie * 1) adj. Care se refer lo ataxie; Byaah gi. Care oufers de atanie ataxie * Caordonure defectuoasa a migearilr, se poste manifesta in fafiunea vertieala (atasie satied), in timpul mersului (azaxie locomotorie) sau in cursal exeoutaii ned migeari {ataxie cinetio). V. Ramberg semnud. tel, atelo- + Prefixe de origine greach pentru incompler, indiedond insufiienta fn dezvoltarea unui organ sau a nei pari a corpului,observata la nagtere. lela Yr attelle, engl. brace, splint) #1) Plangeta mai mult sau mai putin rigid (lemn, earton, metal, piele tabieita ote), plasata in afara corpului entra a ae conjn o diformitate sauatelectazie mtetectazie pentru a se menjine imohile fragmen- tele unui membre facturat ov luxal; 2) Presa sa pled metaiea ce se fxeaza in gurubari tou prin ligaturare pe cele Goud fragmente ale unui om fracturat, pentru a le mentine in pozitie norma upa reducerea fracturi. Sin, els atelectazie (ene! atelectasis) + Dep ‘area alvelelar pulmonare care xe oleae de aor g) s0 retructa: cauzele principale sunt stenoza i obstructia brongied, Atelectazia poate facut sat cronied, masiva ldbara sau segment Leziunea se Insujente adesva deo rutractie # jesutulat pulmonar vec, (od, atelectatie sau atelectazic) aterom (jr athérome, en atheroma, ‘atherosclerosis) * Depozit lipidic ae fcloare ilbuie, care se fermeazd pe feretele intern al arterclor. Placa ate Fomatoatd se ponte ealefica sav ulcera Vuarterigcleross. (ad}-ateromatos) ateromatazs /rathéromatose) * Stix ea caraeterizata prin multiple si in- tince deposite de aterm atetora YF. athétose) » Tolburare neu logis constind din migcart involun: tare, lente $1 ondulante, predomindnd la extremitayi. Excitatille si emote amplifies migcarle atetorice care, ta repaus, se atenueaz8 gi dispar in timpul ommului. Atetora se observa, Insotitt Ge ulte seme, in afeetinnile care {ntervseazd talamusol i hipotalamusul (de ex. unele enesflite (aij. atetozie} aticd Yr attique, engl epitympanic recess) + Etajul superior) cutie tim- ppanului contindnd eapul eacanul orpul nicovales. Sin. recesus epiin: panic aticita (f.atticite) + Varictate de ott rmedie in care inflamatia acult sau fronic xe referd in primul rand la ties Sin, epitimpanita aticoantrotomie * Sin, anroaticotomie aticotomie * Deschiderea atice! prin ‘trepanatia temporalul atipie Ur. alypique, engl atypieal) * Care se deossbeste de tipul normal Ex, pneumonie atipies (pradusa de alte etilogit docat de coa pewmocacies) atiroidie (i athyrotdie, engl. athy- ‘roldism) + Absenja congenital a glam 38 ‘serotel trvidiene eare determina mie dom fa adult su eretiniam eind este eangenital, atlas + Prima vertebra cervical; se artiewleazd im su ca ono! veepital, far ino eu vertebra axis. (aj atl atloido-axoidian + Care se referi Ia atlas gil as atmosfer + in suns lang, orice strat ‘garos care Tvelogte. un astra; mai Specific, stratul de gaze care inveleste ‘Bohl terestrs (ad). atmosferie? stom + Ci corp simply, neviru eleetric, suscepti Si intre. in. ecmbinaii -chimice. Se feompone dinteun nuelew ce exprinde particule nuuire (neutroni) st particule poaitive (proton) si dinteun strat periferie eu particule noyative (elec thon. atomnie? ‘atomizor (jr atumiseur, engl. spray) SAparat destinat x2 disperseze un Tichid in particule foarve met su form de jot sat nor. Ta modicinn se folosese diferite tipuri de atomiznare penta tadministranea anor medicament, iar jn dentisien pentra toaleta qiniv dent ‘atom (ong atone) * Ex. constipntieatond. atonie * Care. ga. piendal tonasul ‘normal. Bx. veziedatonie, toni (engl afony) * Relaxar, slabine ‘sau seidere a tomiitati normale uni ‘organ, in apecial a tonasull insite tmieitate, atonie musculard + Sin.miafonie. atoxde * Lipsit de toxicitate Atrepsie Ui uthrepsie) > Stare de ‘dematrtie grav a unui sugar, caracterizata prin slabire extrem’. Se fsciozt tulluiri digestive (iaree), Ssuprainfoeti gi diferite tulburdri metw- Toliee, Atrupsia este escort irever siti atrihie (atrihozA) ( atrichie) + Ab- senga completa a pra; este de obices congenital atriograma + Sin. auriculygrama Atriotomie * Inciia atriului are fm eursul unor intervenii pe con imuriculotomie. atrioventricular + Sin, auriculoventr face Sin, atritie (Ur, engl attrition) + Eroziunea Piel sau a une! alte supratope ide ex Smnalgal dentar prin fveare atriu Ur. oreillette, eng! atrium) + Fie. ‘care din rele. dowd eavitay cardiace situate in spatele ventreulelor, la bua faundulai, Ble sunt desparyte de pere tole interatrial Atriul drepr primoste singe venos din venele cave superiaare f inferiaare gi din sinus} eormmarian, ol comuniea ea ventricilul drept prin ‘oriicul tricwspidian. Atrial slang pr muste sdngele oxigenst venit din pls mani prin venele pulmonare; el amu: fied ety ventrculal sting prio otleial ital V. ure atrofie (Ff. atrophie) + Reducoven yrou: ta gi volumufui un tex, organ a tunel celal; ea poate f ztolotea sau patologiestereditard, congenital, dee rnorativa ete). V.invotufe, (a) ator fiat, atrofie) atropind + Alealod uxtras din beladona, ‘eu adtione parssimpativalitiea (spss Tite nibit sere dministrat sth forma de sarari soluble pe cule arala sau -subeutanata, jar oftalmolugie, Suh forma de colin, pours dilataren Pupileor. ism (atropista) * fntuxieatic eu stropina st beladona atropinizare + Administrarca de tro pind in stop terapentic, ma ules adm: hstrarea de piesturi in oeht pentru “Batares pupielor ‘Au Simbol chime penta aur. faudiofon (fr. audiopkone) * Aparat eustie destinat persoimelor ce xuferd de nurditate; se flosese oasely evans penten tranamitenea vibrajilor snore herwl sai mudiograma + Graf uit eu ajutoral unui euiometru; exprims gradu de nenitate audits udiologie + Stiga care studiazt uel raters + V. ortet audioprotezist (engl. hearing prothe- fist) Specialist cure se cups cu spuratele necesnre colar eu deficient de aur. Oeupagia presapune alegere, adaptarea, eliberarea, controlul eficien {ei imediate si permanente a protezel Diitive xh eratia protien def aurificare ‘ontulul de aus. in Brana, exereitaren fceste’prafesinns nan pot fae deed cei feare sunt deetori in) medicind sau hroed’ «diploma de stat de audio broterist fiovirual * Care se referd la trans ‘mitere prin auz i vaz iditiv Yr auditif, cng! auditory) Care se veford kt gue, Bx. conduct nite, aeuitate audit, suditie fr audition, el audition, Tearing) + Royse de nscale sam, dle oi; poreoptia suet clo: aur (or, engl gold) + Metal preyos, Fourie moleubsl,inoxidabil in or, existent In aczh Sub forma de aliay eu fugint sh cupra, aural este folonit ia dentate. Compugtt sai au proprieta ‘untseptice pternice, dar nant tte se Folosese ines hele. xaruri ina mental afeetiunidor seumatismale Cer oterapie), V.aurie. Simbal Au aura © 1) in vechime, nume dat senate’ ie aula, de rasuflae fin latinal aura, ‘impita de uncle perswane ales ineope evizle de epileprie, 21 Ir prwcent, msamblal ih, encativasenaarale, vegetative sau psihies, eae marcheiza debutul ‘nei eri le epee aurvamicina + V.lortedraciclina fire (ir aurique, engl aurie) * Care so refira la at eave i conine sa care A uulizeara, “Ex, Watament aurie Accentul murie este necesie pentru infelegoron sensu ide la cur aurienl (nel, wuricle of the atrium) * Diverticul care prelungeyteatviul Arept sn sting aurioulor (je eurieutaire) = 1) adi Gare se ford ta ureehe saa ta ‘urechiugh on srieulol cardia 2)s. Cel ‘hve det as deyetul ni surienlograma (ong). atrial electro: dram) + Partea din vlectrveardiogram fare corespunde _actvitagtatviul (ouriculului funda P. Sin. atringrames riculotomie * Sin azriotomte riculoventricular » Care se feed la soriculele gi ventricalele imi. Rx ‘nies narienlaventiealar aurifieare (fr, ey aurification) + Pro ‘ed's stomatulagie de obturare demttrd fe eonsta din umplevva cavitait ear