You are on page 1of 39

Curs rapid de initiere in limba germana

- Alexander Jnger -

Reguli generale de pronuntare in limba germana U = se citeste OI (ex: HUSER = HOIZAR ! = se citeste " (!AS = "AS S#(la inceputul cu$antului = se citeste S# (S#U%&E = S#U%&E IE = se citeste I (&IE = &I EI = se citeste AI (EI% = AI% E 'inal = se citeste n(rmal (EI%E = AI%E Z = se citeste # (Z!EI = #"AI " = se citeste ) ("IER = )IR * = se citeste IU (*+ER = IU+AR ER la s'arsitul cu$antului = se citeste AR (*+ER = IU+AR S inaintea unei $(cale = se citeste Z (SECHS = ZECS CHS = se citeste CS ($e,i ex- precedent &# 'inal = se citeste # (S#A&# = S#A# .E% la s'arsitul cu$antului = se citeste A% (SIE+E% = ZI+A% I/ la s'arsitul cu$antului = se citeste IH (%IE&RI/ = %I&RIH EU = se citeste OI (%EU% = %OI% H la mi0l(cul si la s'arsitul cu$antului = nu se citeste1 el arata ca $(cala dinaintea lui este lunga (ZEH% = #E% #SCH = se citeste CI (&EU#SCH = &OICI #S 'inal = se citeste # (RECH#S = REH# SS = se citeste S (!EISS = "AIS H la inceputul cu$intel(r = se citeste n(rmal (HIER = HIR 2 = se citeste C (23EI% = C3AI% 2S = se citeste CS (3I%2S = 3I%CS AA4 EE4 OO = se citesc ca A4 E si O lungi si nu ca dubla c(ns(ana /E = se citeste /HE (/!3+ = /HE3+

5 = se citeste I (5A = IA 6 = se citeste S (/RO6 = /ROS Alte cateva reguli 7- &e 'iecare data cand intalnim la mi0l(cul cu$intel(r c(ns(ana dubla4 inseamna ca $(cala dinaintea acesteia se citeste scurt- &e ex: &RI##E se citeste &RI#E4 cu I citit rapid8- Accentul cade4 in general pe prima silaba9- Substanti$ele se scriu cu litera mareLectia 1 Was is das? Ce este aceasta: Aceasta este masaAcesta este peretele-

Das ist der Tisch. Das ist die Wand.

Das ist das Bild. Acesta este tabl(ulArtic(lul ne;(tarat unul4 una4 unul (neutru este4 in general4 ein (masculin 4 eine ('eminin si ein (neutru Lectia 2 Das ist ein Tisch. Aceasta este ( masaDas ist eine Wand. Acesta este un pereteDas ist ein Bild. Acesta este un tabl(uConversatie 7- Este aceasta ( masa4 un perete4 un tabl(u: Ist das ein Tisch eine Wand ein Bild? 8- &a4 aceasta este ( masa4 un perete4 un tabl(u!a das ist ein Tisch eine Wand ein Bild. 9- Este aceasta ( masa: Ist das ein Tisch? <- %u4 este un tabl(u= "ein das ist ein Bild# >- Este acesta un perete: Ist das eine Wand? ?- %u4 acesta nu este un perete4 acesta este un tabl(u= "ein das ist nicht eine Wand das ist ein Bild#

Gramatica In l(c de nicht ein se p(ate '(l(si kein (niciunul 1 la 'eminin keine4 la neutru keinLectia $ Numeralele cardinale %ull (citeste nul @@@@@@@@@- ,er( Ein4 eine @@@@@@@@@@@@- unu4 una ZAei @@@@@@@@@@@@@--- d(i4 d(ua &rei @@@@@@@@@@@@@@ trei "ier @@@@@@@@@@@@@@ patru )Bn' (citeste fiunf @@@@@@@@-- cinci Sec;s @@@@@@@@@@@@@-- sase Siben @@@@@@@@@@@@@-- sapte Ac;t @@@@@@@@@@@@@--- (pt %eun @@@@@@@@@@@@@-- n(ua Ze;n @@@@@@@@@@@@@--- ,ece Lectia % 7- Cum e masa4 peretele4 tabl(ul4 'ereastra: Was ist der Tisch die Wand das Bild das &enster? 8- Casa e micaDer Tisch ist 'lein. 9- Deretele e albDie Wand ist (eiss. <- #abl(ul e albastruDas Bild ist blau. >- Ce am eu: Was habe ich? ?- Eu am ( masaIch habe ein Tisch. E- Ce ai tu:

Was hast du? F- Eu am un tabl(uIch habe ein Bild. G- Deretele are ( 'ereastraDie Wand hat ein &enster. Gramatica )re*entul indicativului I "erbul a fi Ic; bin H eu sunt &u bist H tu esti Er4 sie4 es ist H el4 ea este !ir sind H n(i suntem I;r seid H $(i sunteti Sie sind H ei4 ele sunt II "erbul a avea Ic; ;abe H eu am &u ;ast H tu ai Er4 sie4 es ;at H el4 ea au !ir ;aben H n(i a$em I;r ;abt H $(i a$eti Sie ;aben H ei4 ele au "ota +ie inseamna si ea si ei si ele- Atunci cand e scris cu litera mare4 +ie inseamna DumneavoastraLectia , 7-Wo ist das )enster: 8- Lin's= 9- Ist die !and linIs: <- &as +ild ist nicht linIs= >- Es ist rechts-

?- !as ist oben: E- Oben ist die Dec'eF- !as ist unten: G- Unten ist der #isc;7.- Ist das 'enster vorn: 77- %ein4 $(rn ist die T-r78- !as ist hinten: 79- Der ./en ist ;inten7<- !( ist der #isc;: 7>- &er #isc; ist in der 0itte1nde este 'ereastra: La stanga# Este peretele la stanga: #abl(ul nu este le stanga= Este la dreaptaCe este sus: Sus este pla/onulCe este 2os: 5(s este masaEste 'ereastra in /ata: "u4 in 'ata este usaCe este in spate: +oba este in spateUnde este masa: Casa este la mi2locVocabular la stanga H lin's la dreapta H rechts sus H oben

0(s H unten la mi0l(c H in der 0itte pla'(nul H die Dec'e s(ba H der ./en usa H die T-r Lectia 3 Conversatii A$eti paine: &a4 am ( bucata de paineCum este painea: Dainea este bunaUnde este paharul: Da;arul este la dreaptaA$eti (dJstra vin: %u4 eu nu am $inAre el destula apa: &a4 el are ( sticla cu apaEste berea pr(aspata: &a4 si untul si bran*a sunt pr(aspeteUnde este laptele: 3aptele e la mi0l(cHaben sie Brot: 5a4 ic; ;abe ein +t-c' +r(t!ie ist das +r(t: &as +r(t ist gut!( ist das 4las: &as /las ist rec;tsHaben Sie Wein: %ein4 ic; ;abe Ieinen !ein-

Hat er genug Wasser: 5a4 er ;at eine &lasche !asserIst das Bier 'risc;: 5a4 auc; die Butter und der 56se sind 'risc;!( ist die 0ilch: &ie Cilc; ist in der CitteGramatica 7- In limba r(mana4 dupa substanti$ele care indica masura4 marimea4 cantitatea etc-se pun cu$inte de legatura4 cum ar 'i de4 cu- In limba germana nu exista aceasta regula- De exemplu: O bucata de paine = 7in +t-c' Brot8- Atunci cat este predicati$4 deci cand '(rmea,a predicatul4 ad0ecti$ul ramane nesc;imbat4 ca gen si numar- De ex: &ie +utter ist /risch4 der 2Kse ist /risch- (Untul este pr(aspat4 bran,a este pr(aspata &ie +utter und der 2Kse sind /risch- (Untul si bran,a sunt pr(aspete 9- Artic(lele ;(tarate sunt urmat(arele: der (masculin 4 die ('emnin si das (neutru - &e(arece genul substanti$el(r in limba germana nu se p(tri$este int(tdeauna cu cel din limba r(mana4 este (bligat(riu sa in$atam substanti$ele germane ins(tite de artic(lul l(r ;(taratVocabular das Brot = painea das +t-c' = bucata gut = bun4 buna das 4las = pa;arul der Wein = $inul die &lasche = sticla das Bier = berea die Butter = untul das 4las = geamul /risch = pr(aspat der 56se = bran,a der 0ilch (citeste: mil;i = laptele rot = r(su gelb = galben gr-n = $erde blau = albastru

bunt = pestrit braun = ca'eniu grau = cenusiu sch(ar* = negru Lectia 8 Cum socotim nemteste Adun: 9 plus 8 'ac cinci Scad: G minus < 'ac cinci Inmultesc: < (ri 8 'ac (pt Impart: F impartit la 8 'ac < Ic; addiere: drei und ,Aei ist (sau macht = 'ace 'Bn' Ic; substra;iere: neun (eniger (mai putin $ier ist 'Bn' Ic; multiple,iere: $ier mal (ori ,Aei ist ac;t Ic; di$idiere: ac;t durch (prin ,Aei ist $ier Numerele de la 10 la 19 11 = el' 12 = ,ALl' 1$ = drei,e;n 1% = $ier,e;n 1, = 'Bn',e;n 13 = sec;,e;n 18 = sieb,e;n 19 = ac;t,e;n 1: = neun,e;n Lectia 9 Gramatica Substanti$ele germane au4 pentru t(ate genurile4 n(minati$ plural4 un singur 'el de artic(l: die- &e aceea este necesar4 cand in$atam substanti$ele4 sa mem(ram si '(rma l(r plural- De exemplu: sg- der #isc; die !and

das /las pl- die #isc;e die !Knde die /lKser Conversatii Wir haben drei Tische. %(i a$em trei meseDie Brote sind /risch. Dainile sunt pr(aspeteDas ;immer hat vier W6nde. Camera are patru peretiIn *(ei +tunden haben (ir Butter. In d(ua (re a$em untDie &enster sind hell. )erestrele sunt lumin(aseLin's in ;immer sind *(ei T-res. 3a stanga4 in (daie4 sunt 8 usiIn der 0itte sind drei 4l6ser. 3a mi0l(c sunt trei pa;are".TA Extrageti si in$atati singuri cu$intele n(iLectia : Declinarea substantivelor Regula: Substanti$ele 'eminine raman nesc;imbate in cursul declinarii- Cele masculine si neutre capata un s (sau es la geniti$4 in restul ca,uril(r ramanand nesc;imbate- Se sc;imba d(ar artic(lul- Ap(i4 ca,urile n(minati$ si acu,ati$ sunt identice la substanti$ele 'eminine si neutre4 iar artic(lul masculin seamana in declinarea cel(rlalte ca,uri cu cel neutruExemple de declinare a substantivelor insotite de articolele hotarate: 0asculin &eminin "eutru %- der #isc; die )lasc;e das +ild /- des #isc;es der )lasc;e des +ildes &- dem #isc; der )lasc;e dem +ild A- den #isc; die )lasc;e das +ild Declinarea articolului hotarat masc. /em. neutru %- der die das /- des der des &- dem der dem

A- den die das Lectia 1< Numeralele de la 20 la 1 milion 2< H ,Aan,ig (citeste t$anti; 21 H einund,Aan,ig 2, H 'Bn'und,Aan,ig $< H dreissig $1 H ein und dreissig $: H neunund dreissig %< H $ier,ig ,< H 'Bn',ig 3< H sec;,ig 8< H sieb,ig 9< H ac;t,ig :< H neun,ig 1<< H ;undert 2<< H ,Aei;undert ,<< H 'Bn';undert 3,< H sec;s;undert'Bn',ig 83$ H sieben;undert drei und sec;,ig 1<<< H tausend (citeste tau,and 1:%1 H tausend neun;undert einund$ier,ig 1.<<<.<<< H eine Cilli(n Numerale ordinale Drimul4 prima = der4 die das erste Al d(ilea4 a d(ua = der4 die4 das ,Aeitte Al treilea4 a treia = der4 die4 das dritte Al patrulea4 a patra = der4 die4 das $ierte Al cincispre,ecelea4 a cincispre,ecea = der4 die4 das 'Bn',e;nte

Al ( sutalea4 a ( suta = der4 die4 das ;underste Masuri O 0umatate = eine HKl'te Un s'ert4 trei s'erturi = ein "iertel4 drei "iertel O treime4 ( (ptime = ein &rittel4 ein Ac;tel A ,ecea parte4 a suta parte = der ,e;nte #eil4 der ;underste #eil O data4 de trei (ri4 de ( suta de (ri = ein mal4 drei mal4 ;undert mal Lectia 11 Despre in atisarea lucrurilor 3inia este dreapta- Die Linie ist gerade. Culte linii sunt strambe- =iele Linien sind 'rumm. Cercul este r(tund- Der 5reis ist rund. Si ceasul este r(tund- Auch die 1hr ist rund. Cum este masa: %eteda= Wie ist der T-r? 7r ist /lach# Cara'a este g(ala- Die &lasche ist hohl. Cartea este subtire- Das Buch ist d-nn. &icti(narul este gr(s- Das W>rterbuch ist dic'. Casa este inalta- Das ?aus ist hoch. S(ba este scunda- Der ./en ist niedrig. Strada este lunga- Die +trasse ist lang. Crei(nul este scurt- Der Bleisti/t @citeste blaisti'tA ist 'urt*. ".TA &epistati singuri cu$intele n(i si in$atatiJle= Lectia 12 Despre materialele din care sunt con ectionate obiectele Aceasta este sticla4 lemnul4 piatra4 (sul4 ;artia4 cart(nulDas ist das 4las das ?ol* der +tein das Bein das )apier die )appe. Scaunul acesta este 'acut din lemnDieser +tuhl ist aus ?ol* ver/ertigt.

Acesta este t(t din lemn!ener ist auch aus ?ol* ver/ertigt. #(ate scaunele sunt 'acute din lemn: +ind alle +t-hle aus ?ol* ver/ertigt? Capa acesta este 'acuta din pieleDiese 0appe ist aus Leder ver/ertigt. &in ce e 'acut crei(nul tau: Woraus ist dein Bleisti/t ver/ertigt? Crei(nul meu este 'acut din 3emn0ein Bleisti/t ist aus ?ol* ver/ertigt. )ierul4 aurul4 argintul4 pieleaDas 7isen das 4old das +ilber der +tahl Dlumbul4 cuprul4 pan,a4 pieleaDas Blei das 5up/er die Lein(and das Leder. CataseaDie +eide. ".TA In$atati termenii n(i- Alcatuiti pr(p(,itii simple pe ba,a cu$intel(r pe care $i leJati insusit pana acum-

Lectia 1$ Gramatica Pronumele personale +ingular )lural al meu4 a mea = mein4 meine al n(stru = unser4 unsere4 unser al tau4 a ta = dein4 deine4 dein al $(stru = euer4 eure4 euer al sau = sein4 seine4 sein al l(r = i;r4 i;re4 i;r al ei = i;r4 i;re4 i;r al &Jstra = I;r4 I;re4 I;r !ntrebari u"uale Cum se numeste asta: Wie heist das?

Cum $a c;eama: Wie heissen +ie? Cine sunteti: Wer sind +ie? Ce d(riti: Was (-nschen +ie? Ce inseamna cu$antul acesta: Was bedeutet dieses Wort? Ce sa 'ac: Was soll ich tun? Inc(tr( mergeti: Wohin gehen +ie? &e unde $eniti: Woher 'ommen +ie? CineJi ac(l(: Wer ist da @dortA? Imi este ingaduit: Ist es erlaubt? Dar/ ich B? Lectia 1% Gramatica Dluralul artic(lului der die das este pentru substanti$ele de t(ate genurile: %- die4 /- der4 &- den4 A- dieExemplu de declinare a arrticolului insotit de substantiv: %- die HKuser /- der HKuser &- den HKusern A- die HKuser De retinut: 3a dati$ul plural t(ate substanti$ele primesc terminatia nVocabular barbatul = der 0ann (pl die 0anner 'emeia = die &rau (pl- die &rauen baiatul = der 5nabe (pl- die 5naben 'ata = die 06dchen (pl- die 06dchen c(pilul = das 5ind (pl- die 5inder $ecinul = der "achbar (pl- die "achbarn prietenul = der &reund (pl- die &reunde Intrebari si raspunsuri u*uale Ce $arsta ai: Wie alt bist du?

Sunt de 9> de aniIch bin $, !ahre alt. Aici l(cuieste d(mnul M: Wohnt ?err C hier? E acasa d(mnul M: Ist ?err C *u hause? &(mnul t(cmai a iesitDer ?err ist eben ausgegangen. Cand se int(arce: Wann 'ommt er *ur-c'? Lectia 1, Vocabular der Tuller = 'ar'uria noch = inca steht = se a'la schneiden = a taia be/indet sich = se gaseste nach = dupa der L>//el = lingura das Br>tchen = 'ran,eluta das 0esser = cutitul der )/e//er = piperul die 4abel = 'urculita der +en/ = mustarul das 0unatuch = ser$etelul der 7ssig = (tetul der Brot'orb = c(sul cu paine das Dl = uleiul das +al*/ass = s(lnita

die ;itrone = lamaia das &leisch = carnea der ;uc'er = ,a;arul das 4em-se = legumele die Bohne (pl- Bohnen = 'as(lea der Braten = 'riptura die 7rbse (pl- 7rbsen = ma,area der 5uchen = pra0itura die Wurst (pl- W-rste = carnatul der 5a//el>//el = lingurita der 5albsleber = 'icatul de $itel das Tischtuch = 'ata de masa das Rind/leisch = carnea de $ita !ncercati sa traduceti: !as ste;t au' dem Esstisc;: Au' dem Esstisc; ste;en die #eller- !as be'indet sic; n(c; au' dem #isc;: Au' der #isc; be'inden sic; n(c;: der 3L''el4 die Cesser4 die /abeln4 die CundtBc;ter- !as ste;t in der Citte: In der Citte ste;t der +r(tI(rb- !(mit essen Air die Suppe: !ir essen die Suppe mit dem 3L''elGramatica &upa prep(,itiile aus4 bei4 mit si nac; se '(l(seste dati$ul- &upa prep(,itiile an, auf, hinter, in, neben, unter, vor si zwischen se '(l(seste ca,ul dati$ atunci cand $erbul indica ( stare si acu,ati$ul cand $erbul indica ( miscare (dintrJun l(c in altul Conversatie intr#un restaurant Ich bin hungrig durstig# CiJe '(ame4 sete= Ist noch ain Tisch /rei? Cai este ( masa libera: &-r (ieviel )ersonen? Dentru cate pers(ane: Wer bedient hier? Cine ser$este aici: 4eben +ie mir bitte die &atiJmi $a r(g lista de bucate= +peiseE'arte# 5ellner die Rechnung# C;elner4 plata= 0ahl*eit# Sa $a 'ie de bine= Lectia 13 Grmatica

De langa $erbele sein si haben4 limba germana se slu0este dese(ri de $eerbul a0utat(r werden (a de$eni - IataJl mai 0(s c(n0ugat la indicati$ pre,ent: ich (erde (eu de$in (ir (erden (n(i de$enim du (irst (tu de$ii ihr (erdet ($(i de$eniti er sie es (ird (el4 ea4 de$in sie (erden (ei4 ele de$in $ropo"itii u"u"le %re eritoare la timp si la impartirea lui& Ora are d(ua 0umatati de (raOra are patru s'erturi de (raO (ra si 0umatateEste amia,aZiua4 n(apteaEste (ra F inainte de amia,aEste (ra 8 dupa amia,aEste (ra E searaE intuneric4 e luminaE seara4 e n(apteE tar,iu4 e mie,ul n(ptiiCa culcCa sc(lE dimineataSe 'ace lumina Ca duc in (rasDie +tunde hat *(ei halbe +tunde. Die +tunde hat vier =ierteilE+tunden. Anderthalb +tunden. 7s ist 0ittag. Der Tag die "acht. 7s ist acht 1hr vormittags. 7s ist 2 1hr nachtmittags. 7s ist 8 1hr abends.

7s ist dun'el es ist hell 7s ist Abend es ist "acht. 7s ist sp6t es ist 0itternacht. Ich lege mich nieder. Ich stehe au/. 7s ist 0orgen 7s (ird hell Ich gehe in die +tadt. Conversatii u"uale 4uten Tag# Was machen +ie noch? Ich dan'e gut und Ihnen? Alles (hol *u ?ause? Ich bin er/reut +ie *u sehen# Au/ Wiederesehen morgen# ?err &rau &r6ulein (se folosesc cu mein asezat inainte +una ,iua= Ce mai 'aceti: Cultumesc4 bine4 dar dumnea$(astra: Sunt t(ti bine acasa: Sunt bucur(s ca $Jam $a,ut= 3a re$edere pe maine= &(mn4 &(amna4 &(mnis(ara

Lectia 18 'rarul "ilnic si alte unitati de timp Este (ra 78 Este (ra 78 si > minute Este (ra 78 si 7. minute Este (ra 78 si un s'ert

Este (ra 78 si 0umatate Este (ra 7 'ara un s'ert Este (ra 7 'ara 7. minute Saptamana are E ,ile 3uni4 Carti4 Ciercuri4 5(i "ineri4 Sambata4 &uminica Ieri4 a,i4 maine An(timpurile Drima$ara4 $ara #(amna4 iarna 7s ist *(>l/ 1hr 7s ist /-n/ 0inuten nach *(>l/ 7s ist *ehn 0inuten nach *(>l/ 7s ist ein =iertel eins 7s ist halb eins 7s ist $ =iertel eins 7s ist *ehn 0inuten von eins @vor F inainteA Die Woche hat 8 Tage 0ontag Dienstag 0itt(och Donnerstag &reitag +onnabend @sau +amstagA +onntag 4estern heute morgen Die !ahres*eiten Der &r-ling der +ommer Der ?erbst der Winter 4ramatica Declinarea substantivelor issotite de articolul nehotarat 0asculin &eminin "eutru %: ein Cann eine )rau ein Zie''erblatt (= cadru /: eine Cannes einer )rau eines Zi''erblattes

&: einem Cann einer )rau einem Zi''erblatt A: einen Cann eine )rau ein Zi''erblatt Lectia 19 Gramatica Imperfectul verbelor sein, haben si (erden ic; Aar (eram ic; ;atte (aveam ic; Aurde(deveneam du Aarst (erai du ;attest (aveai du Aurdest (deveneai er Aar (era er ;atte (avea er Aurde(devenea Air Aaren (eram Air ;atten (aveam Air Aurden (deveneam i;r Aaret (erati i;r ;attet (aveati i;r Aurdet (deveneati sie Aaren (erau sie ;atten (aveau sie Aurden (deveneau Perfectul verbelor sein, haben si (erden se formeaza cu prezentul lui sein sau haben si participiul verbelor de conjugat Ic; bin geAesen ic; ;abe ge;abt ic; bin geA(rden (am fost (am avut (am devenit du bist geAesen du ;ast ge;abt du bist geA(rden er ist geAesen er ;at ge;abt er ist geA(rden Air sind geAesen Air ;aben ge;abt Air sind geA(rden i;r seid ge$esen i;r ;abt ge;abt i;r seid geA(rden sie sind ge$esen sie ;aben ge;abt sie sind geA(rden (ectura A4 a4 a= der !inter4 der ist da4 Herbst und S(mmer dind $ergangen4 !inter der ;at ange'rangen1 A4 a4 a= de !inter4 der ist daE4 e4 e= %un gibt es Eis und Sc;nee1 +lumenn blu;n an )enstersc;eiben4 Sind s(nst niergends au',utreibenE4 e4 e= %un gibt es Eir und Sc;neeO4 ( 4(= !ie sind die 2inder 'r(;=

Se;en 5ede %ac;t im #raume Sic; sc;Ln unterm #annenbaumeO4 (4 (= !ie sind die 2inder 'r(;= Vocabular sind vergangen = au trecut sonst = alt'el hat ange/angen = a inceput niergends = nicaieri es gibt = se gaseste4 este sind au/*utreiben = se gasesc das 7is = g;eata /roh = $esel der +chnee = ,apada der Traum = $isuldie Blume Een = 'l(area die Tr6ume = $isurile die &ensterscheibe = geamul sich sehen = se $ad bl-hen = a in'l(ri unterm Tannenbaum = sub p(mul de Craciun sch>n = 'rum(s Exercitiu #raduceti cu a0ut(rul $(cabularului si al cu$intel(r insusite pana la lectia de 'ata p(e,ia de mai sus1 in$atattJ( pe de r(stLectia 1: 'rasul %die )tadt& 7- Orasul are multe cladiri4 stra,i si pieteDie +tadt hat viele 4eb6udel +trassen und )l6t*e. 8- Strada este lata4 ea are pe ambele parti tr(tuareDie +trasse ist breitG sie hat au/ beiden +eiten B-rgerEsteige.

9- 3a mi0l(c ea are drumul pentru $e;iculeIn der 0itte hat sie einen Damm. <- &rumul este pentru trasuri4 aut($e;icule si tram$aieDer Damm ist /-r Wag(n Automobile und +trassenbahn. >- 3a mi0l(cul (rasului este ( Dia,aIn der 0itte der +tadt liegt ein )lat*. ?- Ac(l( e primariaDort ist @stehtA das Rathaus. E- Un teatru si multe pra$alii sunt ac(l(7in Theater und viele L6den sind da. F- Drin strada principala trece tram$aiulDurch die ?auptstrasse /ehrt die +trassenbahn. G- Cladirile mari au multe eta0eDie grossen 4eb6ude haben viele +toc'(er'e. Vocabular viele = multe der Wagen = trasura der )lat* = piata die +trassenbahn = tram$aiul der B-rgersteig = tr(tuarul der Laden = pra$alia der Damm = drum pentru $e;icule der +toc'(er' = eta0ul Gramatica In limba germana4 ad0ecti$ele se asea,a int(tdeauna inaintea substanti$el(rLectia 2< (a cumparaturi (conversatie uzuala 7- Ca duc intrJ( pra$alieIch gehe in einen Laden.

8- "reau sa cumpar ce$aIch (ill et(as 'au/en. 9- Ce d(reste d(mnul: Was (-nscht der ?err? <- O perec;e de g;ete7in )aar +chuhe. >- E piele buna: Ist das gutes Leder? ?- Cat c(sta: Was 'ostet? E- E prea scump= 7s ist *u teuer# F- 3uatiJmi masura4 $a r(g= Bitte nehmen +ie mir 0ass# G- A$eti camasi4 batiste: ?aben +ie ?emdem Taschent-cher? 7.- As $rea ci(rapi4 manusi4 ( palarieIch m>chte +oc'en ?andschuhe einen ?ut. 77- Dre lungi4 scurte4 largi4 stramte;u lang *u 'ur* *u (eit *u eng. Exercitiu De ba,a textului de mai sus4 alcatuitiJ$a un mic $(cabular extragand cu$intele necun(scuteLectia 21 Declinarea substantivelor insotite de ad*ective !asculin singular "u articolul der cu articolul ein %: der mensc;lic;e 2Lrper ein mensc;lic;er 2Lrper /: des mesc;lic;en 2Lrpers eines mesc;lic;en 2Lrpers &: dem mesc;lic;en 2Lrper einem mesc;lic;en 2Lrper

A: den mesc;lic;en 2Lrper einen mesc;lic;en 2Lrper !asculin plural % H A: die mesc;lic;en 2Lrper mesc;lic;e 2Lrper /: der mesc;lic;en 2Lrper mesc;lic;er 2Lrper &: den mesc;lic;en 2Lrpern mesc;lic;en 2Lrpern #eminin singular "u articolul die cu articolul eine % H A: die gr(sse Stirn(e eine gr(sse Stirne(e / H &: der gr(ssen Stirn(e einer gr(ssen Stirne(e #eminin plural % HA: die gr(ssen Stirnen gr(sse Stirnen /: der gr(ssen Stirnen gr(sser Stirnen &: den gr(ssen stirnen gr(ssen Stirnen $eutru singular "u articolul das % H A: das 'rLc;lic;e /esic;t ein 'rLc;lic;es /esic;t /: des 'rLc;lic;en /esic;tes eines 'rLc;lic;en /esic;tes &: dem 'rLc;lic;en /esic;t einem 'rLc;lic;en /esic;t $eutru plural % H A: die 'rLc;lic;en /esic;ter 'rLc;lic;e /esic;ter /: der 'rLc;lic;en /esic;ter 'rLc;lic;er /esic;ter &: den 'rLc;lic;en /esic;tern 'rLc;lic;en /esic;tern 'bservatii Ad0ecti$ele capata4 la geniti$ul singular inainte4 terminatia en4 atat la singular cat si la plural (exceptie 'acand singularul cu artic(lele ein4 eine4 ein - %(minati$ul si acu,ati$ul substanti$el(r 'eminine si neutre sunt identice- &e asemenea sunt identice ca,urile n(minati$ si acu,ati$ la t(ate genurile trecute la plural- Ap(i4 n(minati$ul ad0ecti$el(r cu art- der4 die4 das primeste terminatia e pentru t(ate genurile- Se ami (bser$a ca n(minati$ul ad0cti$el(r cu ein4 eine4 ein are terminatia r (de la der la masculin4 e (de la die la 'eminin si s (de la das la neutru- In 'ine4 pluralu latributel(r este acelasi pentru t(ate genurileLectia 22 Corpul omenesc %Der menschliche +,rper& 7- Dartile c(rpului (menesc sunt: capul4 trunc;iul si membrele-

Die Taile des mensch'ichen 5>rpers sindH der 5op/ der Rump/ und die 4lieder. 8- /atul uneste capul cu trunc;iulDer ?als verbindet den 5op/ mit dem Rump/. 9- Capul e r(tund si ac(perit cu parDer 5op/ ist rund und mit ?aar bedec't. <- Inauntrul este creierulInnen ist das 4ehirn. >- Inainte este 'ata=orn ist das 4esicht. ?- 3a dreapta si la stanga sunt urec;ileRechts und lin's sind die .hren. E- Sub 'runte sunt (c;ii1nter der +tirne sind die Augen. F- Sub nas este gura1nter der "ase ist der 0und. G- Sub gura este barbia1nter der 0und ist das 5inn. 7.- 3a dreapta si la stanga sunt (bra0iiRechts und lin's sind die Wangen. 77- #runc;iul c(sta din piept si panteceDer Rump/ besteht aus der Brust und der Bauch. 78- Inima4 plamanii4 st(macul4 'icatul4 splina4 rinic;ii si intestineleDas ?er* die Lungen der 0agen die Leber die 0il* die "ieren und die D6rme. 79- C(rpul (menesc are patru membre: bratele si pici(areleDer menschliche 5>rper hat vier 4liederH die Arme und die Beine. 7<- Cele cinci simturi sunt: $a,ul4 au,ul4 mir(sul4 gustul si pipaitulDie /-n/ +inne heissenH das 4esicht das 4eh>r d(e 4eruch der 4eschmac' und das 4e/-hl. Vocabular Die Lippe = bu,a

Der *ahn = dintele Ich esse = mananc Die Birne = para Ich schmec'e = eu gust Das ;ahn(eh = durerea de dintiG-ramatica "onjugarea verbului schmec.en %a gusta& Ic; sc;mecIe !ir sc;mecIen &u sc;mecIst I;r sc;mecIt Er4 sie4 es sc;mecIt Sie sc;mecIen Se (bser$a ca terminatia la pers- a 8Ja singular este st4 iar la pers- a 9Ja singular si a 8Ja plural este t- 3a plural pers(anele 7 si 9 au aceeasi terminatie IenExercitiu Incercati sa c(nstruiti pr(p(,itii simple cu a0ut(rul cu$intel(r n(i pe care leJati in$atatLectia 2$ Gandindu#ne la sat %Das Dorf ' satul& 7- Satul este mai mic decat (rasulDas Dor/ ist 'leiner as die +tadt. 8- Stra,ile nu sunt asa de late si nu sunt pa$ateDie +tarssen sind nicht so breit und sie sind nicht gep/lastert. 9- &ar aerul este aici mai curat decat la (rasAber die Lu/t ist hier reiner als in Der +tadt. <- De s(sea se 0(aca c(piii4 pe camp lucrea,a taraniiAu/ der Landstrasse spielen die 5inder au/ dem &eld arbeiten die Bauern. >- Ei ara (g(rul si seamana cereale+ie p/l-gen den Ac'er und s6en das 4etreide. ?- #aranii b(gati se (cupa si cu crestera $itel(r si au 'rum(ase gradini cu 'ructeDie reichen Bauern treiben =ieh*ucht und haben sch>ne .bstg6rten. E- O mica padure este in apr(piere7in 'leiner Wald ist in der "6he.

Gramatica In limba germana4 c(mparati$ul ad0ecti$el(r se '(rmea,a adaugand Ier la '(rma de p(,iti$- Ex: 'lein I 'leiner (mic ( mai mic #ermenul de c(paratie decat este als"onjugarea verbului a sapa ic; grabe du grKbst er4 sie4 es grKbt Air greben i;r grabt sie graben Vocabular die 5arto//el = cart('ul das =ieh (se citeste fi = c(rntele Weiden = pasc der ?irt die ?irte = ci(banul die 5uh die 5-he = $aca be(acht = pa,este das )/erd die )/erde = calul der ?und die ?unde = cainele das +cha/ die +cha/e = (aia Exercitiu )(l(sind cu$intele stiute4 precum si pe cele in$atate in lectia aceasta4 incercati sa raspundeti la urmat(arele intrebari: 1. Wer @cineA gr6bt die 5arto//eln? 2. Wo @undeA (eiden die 5-he die )/erde die +cha/e? $. Wer be(acht das =ieh? %. Wer be(acht noch das =iech? ,. Wer ist 'leiner der ?irt oder der ?und? Lectia 2% Despre i-iena corporala 7- Ich hole Wasser = Aduc apa-

8- Ich giesse das Wasser in das Waschbec'en = #(rn apa in lig;ean9- Ich nehme den +ch(amm = Iau buretele<- Ich tauche den +ch(amm in das Wasser = A'und buretele in apa>- Ich (asche mir das 4esicht den ?als die Brust sie ?6nde = imi spal 'ata4 capul4 pieptul4 mainile?- Ich troc'ne mich mit dem ?andtuch ab = Ca usuc cu pr(s(pulE- Ich nehme die +ei/e = Iau sapunul F- Ich put*e mir die ;6hne = Imi spal dintiiG- Ich '6mme mich = ma pieptan7.- Ich b-rste mir die 5leider = Imi perii ;ainaGramatica Ich hole ich holte geholt H iata $erbul holen (a lua4 a aduce trecut prin cele trei timpuri de ba,a ale limbii germane: pre,entul indicati$ului4 imper'ectul si participiul (cu a0ut(rul caruia alcatuim t(ate timpurile c(mpuse - Cand se in$ata $erbele germane este necesar ca acestea sa 'ie insusite4 mem(rate la t(ate cele trei timpuri de ba,aVocabular schmut*ig = murdar ich (ill = $reau sauber = curat der Bach die B6che = paraul Immer = t(tdeauna die Reinlich'eit = curatenia Exercitiu )raduce*ti in nemteste textul de mai jos: Un c(pil a$ea t(tdeauna mainile murdare- C(lilul a$ea 'ata murdara- "ecinul spune (sagt : N#u nu esti curat- Daraul te $ede (sie;t dic; murdar- El rade de tineN (lac;t dic; aus - C(pilul spune: NEu iubesc (ic; liebe curateniaNLectia 2, Medicul si armacistul (Der +rzt und der +pothecker 7- Zac in patIch liege im Bett. 8- %u p(t sa ma sc(l4 sunt b(lna$Ich 'ann nicht au/stehen ich bin 5ran'. 9- Un specialist pentru b(li de (c;i4 nas4 gat si urec;i-

7in +pe*ialar*t /-r Augen "asen ?als und .hrenE'ran'heirten. <- Cun(asteti un medic bun: 5ennen +ie einen guten Ar*t? >- Unde l(cuieste medicul: Wo (ohnt der Ar*t? ?- Cand are (ra de c(nsultatie: Wann hat er +prechstunden? E- %u ma simt bine4 d(mnule d(ct(r= Ich be/inde mich nicht (ohl ?err Do'tor# F- Ca d(are gatul si capulIch habe ?als(eh und 5op/schmer*en. G- 3imba miJe incarcata0eine ;unge ist belegt. 7.- E pericul(asa b(ala: Ist die 5ran'heit ge/6hrlich? 77- Ce regim trebuie sa tin: Was /-r eine Di6t muss ich halten? 78- Cedicul prescrie retetaDer Ar*t verschreibt eine Ar*nei. 79- +(lna$ul se insanat(sesteDer 5ran'e (ird gesund. Gramatica Der 5ran'e (= b(lna$ul este un substanti$ deri$at dintrJun ad0ecti$- Se $a declina deci ca un ad0ecti$: +ingular )lural %: &er 2ranIe &ie 2ranIen /: &es 2ranIen &er 2ranIen &: &em 2ranIen &en 2ranIen A: &en 2ranIen &ie 2ranIen Exercitiu

&eclinati urmat(arele substanti$e deri$ate din ad0ecti$e: Der Gesnde %om sanatos 4 Das 5leine (micul Vocabular Die Arbeit = munca Die 5op/arbeit = munca intelectuala Ich muss (du must er muss (ir m-ssen ihr m-sst sie m-ssen = trebuie Lectia 23 Conversatie la ri"erie 7- "a r(g sa ma barbieriti= Bittemich *u rasieren# 8- 3uati l(c4 $a r(g= Bitte nehmen +ie )lat*# 9- %u $a si tundeti: Lassen +ie sich das ?aar nicht schneiden? <- Ascutiti putin briciul= ;iehen +ie das Rasiermesser ein (enig ab# >- "a place asa: 4e/6llt en Ihnen? ?- 3a tample $reau sa am parul mai scurtAn der +chl6/en m>chte ich das ?aar '-r*er haben. E- "reti c(l(nie4 pudra: Wollen +ie 5>lnisch(asser )uder? F- D(tri$itiJmi mustata= +tut*en +ie mir den +chnurrbart# G- )acetiJmi carare la dreapta4 la stanga4 la mi0l(c= 0achen +ie mir einen +cheitel rechts lin's in der 0itte# 7.- %u miJl taiati prea scurt= +chneiden +ie es nicht *u 'ur*# 77- Cat $a dat(re,: Was bin ich schulding?

78- D('titi4 $a r(g4 la casa= Bitte bei der 5asse# ".TAH Extrageti singuri din textul de mai sus termenii necun(scuti- Cem(rati c(n$ersatia= Lectia 28 Cuvinte noi seltsam = ciudat abladen = a descarca der Tischler = tamplarul nebenan = alaturi das Tr6n'lein = bautura verordnen = a prescrie bac'en = a c(ace der B6c'er = brutarul der 7in(ohner = l(cuit(rul die &eder = penita die Tinte = cerneala das )apier = ;artia die 5reide = creta 5ochen = a gati4 a 'ierbe die 0edi*in = d(ct(ria gut = bun besser = mai bun der die das beste = cel mai bun Exercitiu ,aspundeti in nemteste la urmatoarele intrebari: 7- !as bKcIt der +KcIer: !ie ist sein +r(t: 8- !ie$iel (= cat +KcIer gibt es in der Stadt: 9- Ist das genug 'Br eine Ileine Stadt:

<- !ie$iel EinA(;ner ;at die Stadt: >- Hat sie auc; gute /ast;L'e: ?- !elc;er (= care ist der beste: Gramatica In nemteste4 atunci cand subiectul pr(p(,itiei sa$arseste singur actiunea4 se '(l(seste $erbul respecti$- (Ex: ich rasiere mich = ma barbieresc singur - Atunci cand ( pers(ana sa$arseste actiunea asupra subiectului4 se '(l(seste $erbul lassen- (Ex: ich lasse mich rasieren = ma barbieresc la frizer Lectia 29 /amilia %Die /amilie& 7- #ata si mama sunt parintiiDer =ater und die 0utter sind die 7ltern. 8- #ata mare si mama mare sunt buniciDer 4rossvater und die 4rossmutter sind die 4rosseltern. 9- )ratele4 s(ra4 'ratiiDer Bruder die +ch(ester die 4esch(ister. <- #atal e capul 'amilieiDer =ater ist das ?aupt der &amilie. >- Cama ingri0este de g(sp(darieDie 0utter sorgt /-r die ?aushaltung. ?- )amilia are un nume de 'amilieDie &amilie hat einen "amenH den &amiliennamen. E- #atal este s(tul4 mama este s(tiaDer =ater ist der 4atte die 0utter ist seine 4attin. F- Drenumele4 nemeleDer =orname der Tau/name. Vocabular Der Witt(er = $adu$ul Der +ch(iegervater = s(crul Der )ate = nasul Die +ch(iegermutter = s(acra

Die )atin = nasa Der +ch(iegersohn = ginerele Der +ch(ager = cumnatul Die +ch(iegertochter = n(ra Die +ch(6gerin = cumnata Der Jousin (citeste cuzan = $arul Exercitiu ,aspundesi in nemteste la urmatoarele intrebari: 7- Ein Cann ;at seine /attin $erl(ren (a pierdut - !ie ;eist er: ("um se numeste el8- !er gibt dem 2ind den #au'namen: 9- !er ist Sc;AKgerin: <- !er ist C(usin: Lectia 2: Conversatie la o iciul postal 7- Aici este ('iciul p(stal: Ist dies hier das )ostamt? 8- 3a ce (ra se inc;ide4 se des;ide: 1m (ieviel 1hr (ird es ge>//net geschlosen? 9- "reau sa trimit scris(area rec(mandatIch m>chte diesen Brie/ einschreiben lassen. <- As d(ri un timbru= Ich m>chte eine 0ar'e# >- Unde e cutia de scris(ri: Wo ist der B/ier'asten? ?- D(stasul imi aduce un mandatDer Brie/tr6ger bringt mir deine )ostan(eisung. E- As d(ri sa expedie, ( telegrama= Ich m>chte eine Depeche @ein TelegramA schic'en# F- Scris(are pentru strainatate=

Brie/ /-r die Ausland# G- Raspuns platit dinainte=orausbe*ahlte Ant(ort. 7.- Carte p(stala cu raspuns platit7ine )ost'arte mit be*alter Ant(ort. 77- Scris(are cu adresantul necun(scut1nbestellbare Brie/. 78- Unde e cabina tele'(nica: Wo ist die &ernsprecher*elle? 79- "a r(g $(rbiti mai clar= Bitte deutlicher sprechen# 7<- Ca intelegeti: =erstehen +ie mich? 7>- Cind $a p(t tele'(na: Wann 'ann ich Ihnen telephonieren? 7?- %(tati numarul= +chreiben +ie die "ummer au/# 7E- E (cupat pe m(mentIst augenblic'lich beset*t. 7F- Am terminat= Ich bin /ertig# Gramatica In'initi$ul se pune int(tdeauna la s'arsitul pr(p(,itiunii principale (Ex: Ich m>chte eine Depesche schic'en. &e asemenea participiul4 cu mentiunea ca partea c(n0ugabila a predicatului se pune dupa subiect4 cea nec(n0ugabila la urma- (Ex: Ich habe eine Depesche geschic'tLectia $< Despre imbracaminte si incaltaminte 7- Dalaria4 sapca4 cacila ac(pera capulDer ?ut die 0-t*e die pel*m-t*e bedec'en den 5op/. 8- Dun palaria4 sc(t palaria1 salut-

Ich set*e meinen ?ut au/ ich nehme meinen ?ut abG ich gr-se. 9- De trup purtam ( camasaAu/ dem Leib tragen (ir ein ?emd. <- Deste camasa barbatii au ( $$esta4 peste $esta un sac(u1ber dem ?emd haben die 0anner eine Weste an uber der Weste eine !ac'e an. >- Dici(arele le ac(pera pantal(nii si indispensabiliiDie Beine bedec'en die ?osen und die 1nterhosen. ?- Iarna purtam peste ;aine un pardesiu sau un palt(nIm Winter tragen (ir -ber den 5leidern einen Kber*ieher ored einen 0antel. E- %e ac(perim mainile cu manusi4 pici(arele cu ci(rapi si s(seteWir bedec'en unsere ?6nde mit ?andschuhen die Beine mit +tr-mp/en und +oc'en. F- Acasa a$em pant('i de casa;u ?ause haben (ir )anto/eln an. G- Ca imbrac1 ma de,brac1 ma sc;imbIch 'leide mich anG ich 'leide mich ausG ich 'leide mich um. 7.- Imi in(d cra$ataIch binde mir die ?alsbinde um. 77- Dun batista4 ceasul4 bric;eta in bu,unarIch stec'e das Taschentuch die 1hr das 0esser in die Tasche. 78- Incalt si descalt g;eteleIch *iehe meine +chuhe *n und aus.

Lectia $1 $robleme de -ramatica le-ate de lectia precedenta 3a pr(p(,itia Ich set*e aus (Eu asez 4 (bser$am ca au/ este ( particula care se separa de $erbul set*en si se asea,a la s'arsitul pr(p(,itiunii principale- Acestei reguli i se supun t(ate particulele separabileIch 'leide mich an (= ma imbrac este '(rma re'lexi$a a $erbului 5leiden- El se c(n0uga ast'el: ic; Ileide mic; an Air Ileiden uns an du Ileidest dic; an i;r Ileidet euc; an er Ileidet sic; an sie Ileiden sic; an

Imper/ect ic; Ileidete mic; an Air Ileideten uns an du Ileidete dic; an i;r Ileideten euc; an etc- etcImperativ 2leidete dic;= (ImbracaJte= 2leidet euc;= (ImbracatiJ$a= Vocabular die +ch-r*e = s(rtul die Baum(olle = bumbacul um haben = a a$ea incins (in 0urul trupului der An*ug = c(stumul de ;aine leicht = us(r der +chneider = cr(it(rul (arum = cald4 caldur(s die "6herin = cr(it(reasa die Wolle = lana das Tuch = p(sta$ul die W6scherin = spalat(reasa Exercitiu ,aspundeti la urmatoarele intrebari: 7- !as ;aben die CKdc;en um: 8- !as 'Br 2leider tragen Air im S(mmer: Im !iner: 9- !(raus (= din ce Aerden (= sunt die 2leider $er'ertig: < !as bilden (= '(rmea,a alle 2leider ,ussamen: (= la(lalta >- !er AKsc;t die !Ksc;e: Lectia $2 Mestesu-uri si mestesu-ari 7- Ceseriasul&er ?and(er'er-

8- )iecare meserias are un atelier!eder ?and(er'er hat eine Wer'statt. 9- #amplarul 'ace mese si scaune din lemnDer Tischler macht Tiesche und +-hle aus ?ol*. <- Ci,marul 'acce g;ete si ci,me din pieleDer +chumacher macht +chuhe und +tie/el aus Leder. >- Zidarul ,ideste casa din carami,i si m(rtarDer 0aurer baut das ?aus aus ;iegeln und 0>rtel. ?- )ierarul prelucrea,a 'ierulDer +chmied bearbeite das 7isen. E- &in 'aina si apa brutarul 'ace aluat pentru painea ,ilnicaAus 0ehl und Wasser macht der B6c'er den Teig /-r das t6glich Brot. Meseriasi si unelte Strungarul = der Drechsler Cacelarul = der &leischer #abacarul = der 4erber /eamgiul = der 4laser /iu$aergiul = der !uvelier #inic;ig;iul = der 5lempner Rindeaua = der ?obel +urg;iul = der Bohrer Dila = die &eile Cuiul = der "agel Densula = der )insel Clestele = die ;ange Zugra$ul = der 0aler C(rarul = der 0-ller Selarul = der +attler 3acatusul = der +chlosser

&ulg;erul = der ;immermann #esat(rul = der Weber %ic($ala = der Amboss Ci(canul = der ?ammer #arnac(pul = die )ic'e Strungul = die Drehban' )ierastraul = die +6ge 3(pata = die +chau/el )(ar'ecele = die +chere Surubul = die +chraube Casa de lucru = die Wer'ban' &alta = der 0eissel Securea = die ALt Exercitiu Raspundeti in limba germana la urmat(arele intrebari '(l(sinduJ$a de cu$intele recent in$atate4 precum si de $(cabularul imediat urmat(r intrebaril(r: 7- Den'st (= te gandesti du an die ;u'un/t: 8- Du musst einen Beru/ (6hen. ?ast du /reie Wahl da*u? Bist du entschlossen ein 5au/mann (erden? Vocabular die ;u'un/t = $iit(rul der Beru/ = cariera (6hlen = a alege die Wahlen = alegerea -bereilen = a se pripi entschlossen = ;(tarat der 5au/mann = negust(rul der 7ntschluss = ;(tararea Exercitiu )raduceti: Ic; Aill meinen Entsc;luss nic;t Bbereilen= Lectia $$

(a ma-a"in 7- Dra$alia se a'la pe strada n(astraDer Laden ist in unserer +trasse. 8- Ac(l( se $and mar'uriDort (erden Waren ver'au/t. 9- Ore,4 'aina4 ,a;ar4 undelemn4 ceai4 ca'eaReis 0ehl ;u''er Dl Tee 5a//ee. <- "an,at(rul il ser$este pe clientDer =er'6u/er bedient den 5unden. >- El intreaba: NCu ce $a p(t ser$i:N 7r /ragtH MWomit 'ann ich Innen dienen?M ?- Car'urile sunt cantarite pe cantarDie Waren Werden au/ der Wage ge(ogen. E- "an,at(rul le impac;etea,a in ;artie seu pungiDer =er'6u/er pac't sie in )apier oder in T-ten. F- Cumparat(rul plateste si $an,at(rul ii da restulDer 56u/er be*ahlt und der 5au/mann gibt ihm R7st heraus. G- 3ucrurile sunt intinse pe te0g;eaDie +achen (erden au/ dem Ladentisch ausgebreitet. 7.- Clientii cercetea,a mar'urile din $itrinaDie 5unden sehen sich die Waren im +chan/enster an. 77- Ce $a dat(re,: Was bin ich schuldig? 78- Am sa 'ac indata s(c(tealaIch (ill Ihnen gleich die Rechnung machen. 79- "a dau un b(n si platiti la casaIch gehe Ihnen einen Bon @;ettelA und +ie *ahlen bei der 5asse. Gramatica )(rma pasi$a a $erbel(r in limba germana se '(rmea,a cu $erbul auxiliar (erden si cu participiul $erbului de c(n0ugat1 la timpurile c(mpuse4 in l(c de ge(orden se utili,ea,a (orden- Ex: Die Waren (orden ver'au/t ' !arfurile sunt vandute-

Pasivul verbului .trafen %' a pedepsi& )re*entul )er/ectul ic; Aerde bestra't ic; bin bestra't A(rden (sunt pedepsit (am fost pedepsit du Airst bestra't du bist bestra't A(rden er Aird bestra't er ist bestra't A(rden etc- etcImper/ectul 0ai mult ca per/ectul ic; Aurde bestra't ic; Aar bestra't A(rden (fusei pedepsit (fusesem pedepsit du Aurdest bestra't du Aarst bestra't A(rden er Aurde bestra't etc=iitorul ic; Aerde bestra't Aerden (voi fi pedepsit du bist bestra't Aerden etc'bservatie Ders(ana care exercita actiunea este ins(tita de particula von (cu dati$ul : Ich bin von meinem =ater bestra/t (= .unt pedepsit de tatal meu Lectia $% Despre comert si comercianti 7- Iubesc calat(ria4 $reau sa $ad tari straine4 sa $and ac(l( pr(dusele tarii n(astreIch liebe das Reisen ich (ill /remde L6nder sehen dahin die 7r*eugnisse unseres Landes ver'au/en. O ;ttp:PPAAA-ge(cities-c(mP'l(rinr(s(gaPgermanaP

You might also like