Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
142Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
caracterizare personaje iliada

caracterizare personaje iliada

Ratings: (0)|Views: 10,934 |Likes:
Published by Ioana Maria

More info:

Published by: Ioana Maria on Sep 19, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/23/2013

pdf

text

original

 
Odiseu
 (greacă: Ὀδυσσεὺς), sau Ulise, personaj mitologic, celebru erou grec(cunoscut din Iliada, dar mai ales din Odiseea) care a participat la războiul troian.Odiseu era regele Ithacăi şi fiul lui Laertes (după o versiune, după o alta, al lui Sisif)şi al Anticleei. S-a căsătorit cu Penelopa, fiica lui Icar, cu care a avut un fiu, pe nume Telemah. În războiul troian, Odiseu are un rol important. Vestit pentru mintea saisteaţă şi pentru prudenţa şi vorbele frumoase pe care ştia să le rostească, el estetrimis adeseori în solii sau i se dau diverse însărcinări. De pildă, este trimis la regeleLycomedes să-l aducă pe Ahile, îl însoţeşte pe Menelau atunci când acesta se ducesă o ceară pe Elena de la troieni, mijloceşte împăcarea lui Agamemnon cu Ahile, oaduce pe Ifigenia la Aulis, e trimis să-l caute pe Filoctet împreună cu armele luiHercule, pătrunde ca iscoadă în Troia şi se înţelege pe ascuns cu Elena să-i trădezepe troieni etc. Tot lui Odiseu, care pe câmpul de luptă a dat dovadă de mult curaj şi vitejie făcândnumeroase victime, îi aparţine şi ideea calului de lemn în pântecele căruia s-aascuns împreună cu alţi cinci sute de soldaţi greci şi a pătruns în cetatea Troiei,reuşind să-i deschidă astfel porţile în faţa grecilor. După terminarea războiului,Odiseu o porneşte şi el, ca şi ceilalţi, spre casă. Calea de întoarcere îi va fi însălungă şi presărată cu multe peripeţii. O primă furtună pe mare îi abate pe ţărmurile Traciei; se opreşte apoi pe meleagurile lotofagilor şi zăboveşte mai mult în ţaraciclopilor de unde scapă cu viaţă, din nou, numai datorită agerimii minţii sale.Reuşeşte să fugă de acolo orbindu-l pe Polifem şi-şi atrage în felul acesta mânia luiPoseidon, care era tatăl ciclopului.Ajuns în insula lui Aeolus, Odiseu capătă în dar de la acesta un burduf în care sunt închise vânturile. Crezând că înăuntru se afla vin, însoţitorii lui Odiseu deschidburduful şi dezlănţuie în felul acesta o groaznică furtună pe mare. Purtate de valuri,vasele rătăcesc la întâmplare şi ajung pe meleagurile lestrigonilor, neam deantropofagi, care-i ucid pe greci şi le distrug corăbiile. Singur Odiseu reuşeşte să-şidesprindă corabia de ţărm şi să scape cu fuga. În insula Aeaea, la magiciana Circe -cu care are şi un fiu - pe Telegonus - eroul zăboveşte un an încheiat, după care oporneşte din nou la drum, nu înainte de a fi stat de vorbă cu umbra lui Tiresias,care-i dezvăluie viitorul. Izbuteşte să treacă teafăr de insula sirenelor, apoi printreScila şi Caribda, dar încep să-i lipsească merindele şi tovarăşii săi de drum se plângde foame.Încălcându-i porunca, ei înjunghie câteva animale din cirezile zeului Apollo, ca săaibă cu ce se ospăta. Mânia zeilor le este acum fatală. Uraganul dezlănţuit cu acestprilej îneacă corăbii şi oameni. Singur Odiseu e cruţat. Agăţat de un catarg, el epurtat pe ape, la voia întâmplării şi dus în insula lui Calypso. Aici eroul va zăbovişapte (într-o altă versiune zece) ani încheiaţi, înlănţuit de dragostea frumoaseinimfe, pe care numai porunca lui Zeus o va determina să-l lase să plece maideparte. O nouă furtună pe mare, de data aceasta iscată de Poseidon, îl aruncă pe Odiseu,din nou naufragiat, pe ţărmul insulei feacilor. Găsit de Nausicaa, fiica regeluiAlcinous, este călăuzit de către aceasta la palatul tatălui ei. Mişcat de istorisireatuturor întâmplărilor nefericite care s-au abătut asupră-i, regele feacilor îi dăruieşteeroului o corabie, cu ajutorul căreia izbuteşte să ajungă, în sfârşit, în patrie. În Itaca
 
pe Odiseu îl aşteaptă însă noi încercări. În timpul îndelungii lui absenţe, cu toatădragostea şi credinţa nestrămutată pe care o nutreşte faţă de el soţia sa, Penelopa,peţitorii acesteia au pus stăpânire pe avutul şi pe palatul lui. Ei petrec aici, ca la eiacasă, în nesfârşite ospeţe. După douăzeci de ani, nimeni nu-şi mai aduce amintede Odiseu, aşa încât eroul, sosit în mijlocul lor, trece neobservat cu atât mai mult cucât s-a deghizat în cerşetor. Îşi dezvăluie adevărata identitate numai bătrânuluiporcar Eumaeus şi propriului fiu, Telemah, cu ajutorul cărora îi încercuieşte şi-iucide pe toţi peţitorii. Între timp el este recunoscut şi de Penelopa, alături de careva domni de acum înainte, din nou, în Itaca.
Ahile
era fiul zeiţei marine Thetys şi al muritorului Peleus - regele mirmidonilordin Fthia (sud-estul Tesaliei) şi nepotul lui Zeus. Se spune că Thetys fusese râvnităatât de Zeus cât şi de Poseidon, însă cei doi au renunţat la ea în favoarea lui Peleusatunci când titanul Prometeu a profeţit că ea va aduce pe lume un fiu mai puternicca tatăl lui. Atunci Zeus a dat-o de soţie lui Peleus, care a trebuit mai întâi să o învingă pe Thetys în luptă.Când l-a născut pe Ahile, Thetys a vrut să-l facă nemuritor. Ahile a fost cufundat în întregime de către mama sa în apele Styxului, însă i-a rămas afară călcâiul de care-lţinea Thetys. O altă versiune spune că Thetys l-a uns pe băiat cu ambrozie şi l-aaşezat deasupra focului, pentru a-i arde toate componentele de muritor ale corpuluişi pentru a-l purifica. Întreruptă însă de Peleus, Thetys s-a înfuriat şi a dat drumulcopilului a fi terminat ritualul. Homer nu face nici o referire la aceastăinvulnerabilitate în Iliada. Dimpotrivă, descrie o scenă în care Ahile este rănit (ÎnCartea 21, eroul peonian Asteropaeus, nepotul lui Axios - zeul unui râu - îl provoacăpe Ahile, în apropierea râului Scamandru. El aruncă două suliţe, iar una îi răneştecotul lui Ahile provocându-i sângerare). Copil fiind, Ahile a fost încredinţat centaurului Cheiron, care l-a crescut pe muntelePelion. Acolo, Ahile a învăţat să tragă cu arcul, să vâneze lei şi mistreţi (la numaişase ani), să fugă repede ca o căprioară, dar şi să cânte din liră şi vocal. Ulterior,pentru a-l împiedica să participe la războiul troian - unde ştia că-şi va găsi moartea,a cum prorocise preotul Calhas, şi încercând rnicească împlinireadestinului - Thetys şi-a trimis fiul la curtea lui Lycomedes, regele dolopilor din insulaSkyros, care l-a ţinut ascuns, deghizat în veşminte femeieşti, printre fiicele lui. Unadintre ele, Deidamia, i-a născut lui Ahile un fiu, pe Neoptolem (sau Pyrrhus). Întretimp însă, grecii pregăteau războiul împotriva Troiei. La chemarea lui Odiseu şiDiomede (care l-au atras printr-un vicleşug), Ahile se alătură armatelor greceşti, înfruntea mirmidonilor, împreună cu prietenul său Patrocle şi cu bătrânul înţeleptFenix. La despărţire, odată cu plecarea flotei din Aulida, Peleus îi dăruieşte lui Ahilearmele sale: armurile şi suliţa primite ca dar de nuntă şi caii primiţi de la Poseidon.Conform lui Plutarh şi a învăţatului bizantin Ioannes Tzetzes, atunci când corăbiileaheilor au ajuns la Troia, Ahile s-a luptat şi l-a ucis pe Cicnos din Colones, un fiu allui Poseidon. Cicnos era invulnerabil, însă avea un punct slab, capul. După DaresPhrygius, tot Ahile este cel care l-a ucis pe Troilos, cel mai tânăr fiu al lui Priam şi alHecubei, în templul zeului Apollo. Trolius avea aproape douăzeci de ani, iar legendaspune că dacă ar fi ajuns la această vârstă Troia ar fi devenit invincibilă.
 
 Tot Ahile a cucerit şi legendarul oraş Teba, din Asia, unde domnea tatăl soţiei luiHector, Andromaca. Ahile l-a ucis pe Ection, regele Tebei şi pe toţi cei şapte fii aiacestuia. Regina, împreucu toate bogăţiile din oraş, cu Chryseis - fiica luiChryses, preotul lui Apollo - şi cu Briseis au fost luate ca pradă de război de cătreAhile şi mirmidonii săi. Dar Chryseis a fost dată lui Agamemnon.Iliada lui Homer este cea mai cunoscută relatare a faptelor lui Ahile din timpulrăzboiului troian. Epopeea homerică acoperă doar câteva săptămâni din cadrulrăzboiului şi nu prezintă moartea lui Ahile. Începe cu retragerea din luptă a lui Ahile,duce acesta s-a siit dezonorat de Agamemnon, comandantul aheilor.Agamemnon luase ca sclavă cu ceva timp în urmă pe Chriseis. Chrises, tatălacesteia, l-a rugat pe Agamemnon să îi înapoieze fata, dar rugăminţile i-au fostrefuzate, iar Apollo a trimis asupra aheilor ciumă. În cele din urmă, Agamemnon arenunţat la Chriseis dar şi-a luat în schimb altă sclavă, pe Briseis, care îi aparţinea însă lui Ahile. Simţindu-se jignit de acest lucru, Ahile a refuzat să mai comandearmata mirmidonilor (aşa cum va spune mai târziu, Ahile o iubea pe Briseis).Sperând să-şi menţină gloria chiar şi în absenţa sa din luptă, Ahile i-a cerut mameisale Thetys să-l convingă pe Zeus să îi lase pe troieni să împingă armata grecească înapoi spre mare şi astfel să domine lupta. Troienii, conduşi de Hector, au reuşit săajungă la corăbiile greceşti şi să distrugă o parte din ele. Deoarece grecii se aflauaproape de o înfrângere grea, Ahile a îngăduit prietenului său cel mai bun, Patrocle,să conducă armata mirmidonilor în luptă şi să folosească propria-i armură. Patroclea reuşit să-i împingă pe troieni dincolo de ziduri dar a fost ucis de Hector înainte dea putea pătrunde în Troia. Ahile a suferit după prietenul lui şi a ţinut în cinstea acestuia multe jocuri funerare.Fiind hotărât să intre în luptă, a făcut rost de o nouă armură la Hefaistos, cu ajutorulmamei sale, deoarece cea pe care i-o dăduse lui Patrocle a fost luată de Hector.Reintrând pe câmpul de luptă, Ahile a omorât un mare număr de duşmani, fiindmereu dornic să-şi răzbune prietenul. El chiar s-a luptat cu zeul râului Scamandru -Xanthos - care fusese înfuriat de faptul că Ahile îi murdărise apele cu oamenii pecare îi omorâse. Zeul Xanthos a încercat să-l înnece pe Ahile, dar a fost oprit deHera şi Hefaistos. După ce i-a alungat pe troieni în spatele zidurilor, Ahile l-a întâlnitpe Hector şi l-a urmărit de trei ori în jurul zidurilor Troiei, până când zeiţa Atena,luând forma fratelui prinţului troian, Deifobos, l-a convins pe Hector să-l înfruntefrontal pe Ahile. Eroul mirmidon îl învinge pe Hector, îl ucide, îl leagă de carul săude luptă şi îl trage în jurul câmpului de luptă timp de treisprezece zile. Cu ajutorulzeului Hermes, Priam, tatăl lui Hector, s-a dus la cortul lui Ahile şi l-a convins peacesta să-i dea trupul fiului său pentru a-i face ritualurile funerare. Ultimul pasaj dinIliada este cel al funeraliilor lui Hector. După armistiţiul temporar încheiat cu Priam, Ahile se luptă şi o ucide pe reginaamazoniană Penthesileia, care venise în ajutorul troienilor. Se spune însă că dupăcrimă, Ahile s-a îndrăgostit de chipul tinerei războinice. Soldatul aheu Thersites ia înrâs iubirea lui Ahile şi este ucis de acesta. După ce trupurile Penthesileiei împreunăcu alte 12 amazoane sunt date troienilor pentru a le înmormânta şi după un scurtpelerinaj la Lesbos unde se purifide păcatul uciderii lui Theristes, Ahile se întoarce în luptă.

Activity (142)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Cecilia Amzar liked this
Andreea Gasler liked this
Mihai Dumitrache liked this
Mari A. Albu liked this
Antonia Steriana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->