Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Labirintul financiar

Labirintul financiar

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 69 |Likes:
Published by Dumas

More info:

Published by: Dumas on Sep 19, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/30/2010

pdf

text

original

 
Fundaţia Charles Leopold Mayer Caiet de propuneri pentru sec. XXI
A ieşi din labirintul financiarizãrii pentru o finanţã înserviciul binelui comun 
 Noiembrie 2001Coordonat de Paul H. Dembinski,Observator al finanţelor www.obsfin.ch
1
 
1.(Con) Fuziune între monedã şi finanţe
1.1Moneda asigurã schimbul- tranzacţia
Fenomenul monetar a luat forme variate în diverse civilizaţii mergândde la sisteme de raţionament cu componente mai mult sau mai puţin ritualechiar sacre, la reţeaua globalã şi deschisã a schimburilor guvernate desingurul raţionament economic. În contextul în care totul este cumpãrat sauvândut, sau unde totul are un preţ, banul este expresia datoriei pe caresocietatea ar avea-o cu privire la cei care, la un moment dat , deţin spaţile. Întimpurile în care aurul din banca centralã era un gaj al monedelor încirculaţie, deţinãtorul banului avea perspectiva de a-l schimba, în cel mai rãucaz, împotriva unei valori transcendente a sistemului monetar. Astãzi,aceastã securitate nu mai existã, nici chiar în aparenţã, ceea ce sublinieazã cuatât mai clar cã banul este o instituţie socialã care se stabileşte pe încredere.Prin utilizarea sa, oricare ar fi forma, actorii îşi exprimã încrederea şiadeziunea lor la pactul social care se clarificã în preajma ordinii monetare.În realitatea sa cotidianã, banul este o “putere de cumpãrare’, un ‘la avalora” dotat cu capacitatea de a declanşa tranzacţia şi schimbul în carelucruri şi obiecte îşi schimbã proprietarul. Perfect fongibilã şi transmisibilã,moneda este în mod particular adaptatã sã facã mobile tranzacţii anonime şiinstantanee. Astfel, moneda circulã fãrã încetare. În epoca în care ea avea unsuport material, moneda “schimba mâini” , astãzi ea a devenit informaţie purã care îşi trage semnificaţia sa de ordin monetar în interiorul în care eacirculã. Circulaţia monetarã contribuie la structurarea activitãţii economice.Facilitând tranzacţia, ea incitã actorii sã se specializeze, şi contribuie laapariţia relaţilor de interdependenţã. În ceea ce priveşte specializarea, eaaduce societãţii câştiguri de eficacitate economicã.
1.2Finanţele construiesc viitorul- relaţia
Contrar monedei care permite tranzacţii instantanee, finanţa nu seconcepe decât în duratã. Mai degrabã decât tranzacţii, finanţa construieşterelaţii. Atunci când moneda se obişnuieşte cu anonimatul protagoniştilor,relaţile financiare au ca şi contra-parte angajamentele actorilor cunoscuţinominal. Aceste angajamente servesc ca şi gaj sau ca promisiune plãţilor viitoare şi, în interval, devin “active financiare”. Este vorba despre datoriaunui Stat, a unui depozit în bancã sau încã de acţiune a unei întreprinderi,
2
 
sau cel puţin una dintre cele douã pãrţi este cunoscutã în ceea ce priveşterelaţia financiarã a acesteia, atunci când alta se poate schimba în cursultimpului. Finanţele dau fluiditate circulaţiei monetare deoarece acestea permit actorilor care au excedente de încasãri de a le readuce în circuituleconomic de manierã temporarã şi revocabilã. Cu aceeaşi ocazie, ele pun ladispoziţia actorilor cu lipsã de luciditate, mijloace de platã necesaredezvoltãrii proiectelor acestora. Şi aceasta deoarece ele permit legarea detranzacţii distante în timp ce “finanţa ’ este o prelungire şi un complement almonedei.Din punct de vedere economic, finanţa completã este o prelungire aacţiunii monedei deoarece ea permite câştiguri suplimentare de eficacitate procedând la o constantã re-alocare a capitalului în sânul unei economiii.Douã condiţii sunt necesare pentru ca finanţele sã poatã sã se dezvolte : oordine monetarã şi un nivel minim de încredere.
1.3Moneda devine finanţã
Într-o economie post-industrialã şi globalizatã, funcţile respective alemonedei şi a finanţei- clar delimitate la nivel conceptual- pierd din proprialor autonomie. În acest sens, din ce în ce mai clar furnizorii de bunuri şi deservicii privilegiazã relaţile pe care le creeazã cu clienţii lor în raport cutranzacţile anonime şi instantanee. Astfel, locul lãsat tranzacţilor în viaţaeconomicã se diminueazã în profitul relaţilor economice. În consecinţã,finanţa acoperã din ce în ce mai clar moneda. Pe de altã parte, datoritãschimburilor tehnologice, articularea ordinii monetare evolueazã : suportulmaterial pierde din importanţã în raport cu regulile care regizeazã sistemul încare circulã informaţia monetarã. Ca urmare diversele funcţii ale monedei-câteodatã reunite sub aceeaşi acoperire materialã- sunt reluate de sistemespecializate. În particular, funcţia tradiţionalã “a rezervei inter-temporale avalorii” este clar reluatã de finanţã.Inovaţile financiare s-au reflectat în complexitatea întotdeauna maimare a instrumentelor utilizate de cãtre bãnci, fie în relaţile lor reciproce sauîn raporturile cu clienţii lor. Aceastã faţadã a inovaţilor financiare pun bãncile centrale în faţa provocãrii de a trasa o linie de demarcare între ceeace este, şi ceea ce nu este moneda. Datoritã importanţei crescute aintermedierii financiare, limita conceptualã clarã între monedã şi finanţe adevenit vagã. Între a avea lichiditãţii dintre care biletele de bancã este celmai bun exemplu, şi obligaţia emisã de guvern, se insatureazã un continu de
3

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
mariget liked this
mariget liked this
BEBESTRUMF1 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->