Un demers de reflexie pentru beneficiarul unui proiect

turistic

În prezent, turismul rural este foarte încurajat pentru a menţine viaţa la

ţarã. Dar partea de ideal pe care o naşte îl face prea adesea sã aparã ca un
remediu miraculos. Adesea din lipsã de informare sau de metodologie, unii
se lanseazã în acest bussines subestimând exigenţele particulare ce
caracterizeazã o astfel de activitate.Toţi nu pot sã facã carierã în turism, şi
cei care o fac trebuie sã o facã cu înţelepciune şi sã conducã o reflecţie
prealabilã punând unele probleme indispensabile...

Într-adevãr aceasta picã bine: I-au în considerare un proiect turistic!

Ce, unde, cum?? Aceasta nu o ştiu încã cu exactitate...În regulã, sã
acţionãm în ordine, sã evitãm precipitarea, şi sã vedem mai întâi toate
problemele indispensabile pentru a cerne proiectul meu şi a verifica
fezabilitatea acestuia.

Ah, uitam, mã numesc Turism! Sunt fãrã îndoialã condamnat sã

reuşesc!

N. Acest dosar cautã sã ghideze beneficiarul unui proiect în demersul

sãu de reflecţie, iatã de ce îi este în mod direct adresat, chiar dacã tehnicienii
şi proiectanţii intervin în fiecare etapã.

A nu se înşela în ceea ce priveşte prioritatea, sau în ceea ce priveşte

activitatea.

A veghea sã nu pierdeţi pe de o parte ceea ce credeţi cã puteţi câştiga de

la altul: lansându-vã într-o nouã activitate care completeazã o alta, veţi
ajunge sã stãpâniţi corect pe unul sau altul ? Aveţi soliditatea financiarã
pentru a ţine frâiele în primii ani ? Investiţia şi rezultatele imaginate sunt ele
rezonabile ? Proiectul pe care îl aveţi este adaptat habitatului local ? Aveţi
timpul necesar sã vã consacraţi unei activitãţi noi ?,etc.

1
 Întrebãri care nu se pun întotdeauna, din lipsã de cunoaştere uneori,
din lipsã de timp adesea, dar care meritã mai bine sã se punã mai degrabã
decât Chiar dacã turismul se poate releva ca care permite exploatarea unor
imobile uitate, pânã în prezent, de a utiliza competenţele copiilor revenind în
întreprindere, sau de a satisface în fine veritabila sa pasiune pentru a o primi.

Veţi afla în aceastã primã fazã, principalele chestiuni de abordat înainte

de a realiza în mod concret proiectul vostru.

De ce doriţi sã vã lansaţi într-o activitate turisticã ? Ce cãutaţi prin

intermediul ei ? Acestea sunt în realitate primele întrebãri pe care trebuie sã
vi le puneţi. Este primordial înaintea oricãrui lucru de a vã clarifica
scopurile: nu veţi putea sã vã alegeţi activitatea viitoare, decât în raport cu
obiectivele de la început, în mod clar identificate, delimitate, evaluate, luate
dupã caz.

Obiectivul vostru este în principal economic ?

- Cãutare a unui venit de completare (fãrã petrece mult timp la aceastã
activitate) ?

- Nevoia unui venit complementar (activitatea principalã fiind

insuficientã pentru a trãi...) ?

- Crearea unei activitãţi profesionale (în vederea instalãrii unui copil...)?

Obiectivul d-voastrã este el înainte de toate patrimonial ?

- A valoriza un patrimoniu construit (arhitecturã tradiţionalã...) ?

A ocroti un patrimoniu rustic (faunã şi florã, uliţe, educaţie pentru

protecţia mediului...) ?

A proteja un patrimoniu cultural (tradiţii locale...) ?

Obiectivul d-voastrã este mai degrabã social ?

- Cãutare de contacte, de întâlniri, de deschideri spre exterior ?

- Nevoia de a se simţi responsabil de o activitate, de a fi recunoscut în

teritoriul sãu ?

- A valoriza competenţele proprii, a munci cu alte persoane ?

2
 Într-adevãr, a vã clarifica bine obiectivele pe termen scurt, mediu sau
lung este o etapã adesea neglijatã atunci când ea permite demararea reflexiei
voastre pe baze sãnãtoase. Doar pornind de la obiectivele voastre veţi putea
lua în considerare cel mai mult activitãţile şi sã le rãspundeţi. Şi în raport cu
obiectivele proprii, veţi putea apoi interpreta, analiza rezultatele voastre
(reale sau proiectate), pe scurt a Evalua proiectul vostru în funcţie de
demers.

Ah da, eu am doi vecini care au investit ambii 600 000 F în clãdiri de

cazare ruralã. Aceleaşi rezultate pentru fiecare : 60 de sãptãmâni de locaţie
ar fi necesare pentru a acoperi costurile ! (pe 52 de sãptãmâni într-un an,
nu este uşor...).

Numai unul dintre ei are un obiectiv patrimonial, este conştient de

acest rezultat deficitar dar îl analizeazã pozitiv : el doreşte mai întâi sãi
recupereze acest loc pentru retragerea sa, locaţia îi permite simplu de a o
rentabiliza puţin aşteptând...
Celãlalt vecin are un obiectiv de venit complementar ! Cu acelaşi
rezultat deficitar, el are mai degrabã impresia cã subvenţioneazã vacanţele
clienţilor sãi şi nu are cu adevãrat aerul de a fi satisfãcut de acest lucru.
Dar este clar cã el s-a înşelat, fie în ce priveşte activitatea, fie în ce priveşte
obiectivul.

Dupã ce am definit ceea ce cãutaţi, este important de a cunoaşte

activitãţile, constrãngerile, climatul instituţional, actorii,... pe scurt, de a
avea informaţii prealabile asupra turismului rural pentru a dobândi o culturã
generalã indispensabilã. Ea vã va permite sã cunoaşteţi esenţialul pentru a
evita unele obstacole.
Centrul Naţional de Resurse a Turismului în Spaţiul rural
- Observatorul Naţional de Turism
- Observatorul Regional de Turism depinzând de Comitetul Regional de
Turism
- Comitetul Judeţean de Turism

Franţa este prima destinaţie turisticã mondialã...! dar numai a treia în ce

priveşte reţetele. Într-adevãr, fie cã este francez sau strãin, turistul în Franţa
are din ce în ce mai mult tendinţa de a-şi fracţiona vacanţele sale. Sejururile
scurte (mai puţin de 3 nopţi) reprezintã astãzi mai mult de 40 % din sejururi.

3
Turistul pleacã în prezent mai adesea, mai puţin timp, mai puţin departe, se
decide mai târziu, cheltuieşte mai puţin, şi vrea sã aibã alegerea.

A nu confunda "turismul rural" şi "agriturismul".

"Turismul rural" desemneazã activitãţi turistice cu loc de cazare,
restaurare sau petrecerea timpului liber în spaţile rurale, propuse de
prestatori rurali, agricultori sau nu.
"Agriturismul" , în ceea ce îl priveşte, se compune din activitãţi turistice
propuse de agricultori şi având o legãturã directã cu exploataţia (exemplu :
ferme de tip han, ferme ecvestre, ferme pedagogice,...).

Spaţiul rural reprezintã 80 % din teritoriul francez !...dar numai 50 %

din capacitatea de locuire, nu are decât 30 % din frecventare şi nu reprezintã
mai mult decât 20 % din consumul turistic interior. Turismul în spaţiul rural
este aşa-zis handicapat printr-o mare "atomizare a ofertei", ceea ce face de
asemenea originalitatea şi atracţia pe care o exercitã.

Agriturismul nu intereseazã decât 20 000 de agricultori, 80 % dintre ei

propunând numai gãzduirea. Activitãţile de restaurare, de vizitare a unor
ferme sau alte activitãţi de petrecere a timpului liber, rãmân încã de
dezvoltat.

Franţa este prima destinaţie turisticã mondialã ! Atunci proiectul meu

nu poate sã meargã decât într-un astfel de context. Ah, prima destinaţie ca
numãr de sejururi...Şi aceste sejururi sunt din ce în ce mai fracţionate, deci
din ce în ce mai scurte...Este adevãrat: înainte, vecinii mei umpleau
hanurile lor fãrã probleme timp de o lunã în perioada verii cu aceeaşi
familie. Acum, ei trebuie sã gãseascã 2,3, chiar şi 4 familii diferite pentru a
închria hanul pe aceeaşi duratã ! Interesante taote acestea...Sã continuãm...

Acum ce obiectivele voastre sunt clarificate, şi cã aveţi câteva noţiuni

asupra turismului rural, confruntaţi ceea ce vreţi sã faceţi cu ceea ce puteţi sã
faceţi. Strãduiţi-vã sã definiţi contururile primului vostru proiect... ştiind cã
o sã evolueze de-a lungul demersului vostru. ..

Accueil Paysan
Bienvenue à la Ferme
Camera de Comerţ şi Industrie
Camera de Meserii
Clévacances

4
 Comitetul Judeţean de Turism
Direcţia Judeţeanã de Tineri şi Sporturi
Direcţia Judeţeanã de Agriculturã şi Pãduri
Direcţia Regionalã de Mediu
Federaţia Naţionalã de Cai
Federaţii sportive sau de agrement (Pedeştrii, Ciclism, Cicloturism,
Echitaţie, Astronomie, etc)
Grande Accueil (Rando Plumes)
Logis de France
Meuble confiance
Oficiu de Turism şi Sindicat de Iniţiative
Parcuri Naturale Regionale
Ţãri de primire turisticã
Relais Departemental des Gites de France

A îndepãrta ansamblul activitãţilor existente : acest lucru vã va permite

sã resimţiţi tipul de activitate care vã atrage, de a avea declicul, Ideea de
ceea ce o sã faceţi...sau sã nu faceţi. Într-adevãr, fiecare activitate posedã
specificitatea sa. Puteţi sã vã ajutaţi prin organismele sau asociaţile care
posedã o carte de calitate la care puteţi sã aderaţi voluntar. Puteţi bine înţeles
sã lãsaţi frâu liber propriei imaginaţii pentru a creea una care corespunde
personalitãţii voastre.

Verificaţi deci ceea ce vã atrage mai mult :

- locuire (mobilate, hanuri, camere de hotel, camping, hotel,...) ?
- restaurare (ferme- han, gustare la fermã, restaurant...) ?
- Activitãţi de petrecere a timpului liber şi de animaţie (stabilimente
ecvestre, ferme pedagogice, sporturi în naturã, plimbãri lungi...) ?
- produse complete asociind aceste diverse prestãri de servicii ?

Bun, dupã acest tur de orizont, eu sunt mai degrabã tentat de un

proiect...euh...de camere de ospitalitate. Aceasta îmi permite sã valorizez
casa mea, de a întâlni oameni, de a degaja un venit complementar, de a
dispune de o reţea...Din contrã, eu voi aduce un pic de inovaţie propunând
sejururi tematice. ..
De ce nu a-ţi împãrtãşi pasiunea mea pentru astronomie ?

Dar mai ales, nu uitaţi: a copia nu este întotdeauna cea mai bunã
soluţie! Se zice cã jumãtate din activitãţile care vor exista în urmãtorii 10
ani... aşteaptã sã fie inventate.

5
 Şi dacã aveţi dorinţa sã creaţi un produs complet cu gãzduire,
restaurare, activitate de petrecere a timpului liber, gândiţi încã de la început
la parteneriat, deoarece acest tip de produs nu este evident posibil de urcat
singur.

Pentru activitatea pe care o luaţi în considerare acum, mediul d-voastrã

este favorabil sau nu ?

Aceastã analizã este diferitã dupã activitatea pe care o proiectaţi. Iatã de

ce este important de a cerne mai înainte tipul de proiect care vã tenta.
Diversele elemente ale mediului ambient nu au aceeaşi importanţã sau
aceeaşi consecinţã în conformitate cu activitatea propusã...

De exemplu, alegerea de camere de hotel cu sau fãrã mese, a unei ferme

pedagogice cu sau fãrã gãzduire, a unui han de copii cuu sau fãrã activitãţi
exterioare, o sã depindã de proximitatea unui oraş sau de persoane
propunând prestãri complementare sau concurente...
Este vorba deci de a verifica ca activitatea voastrã sã se insereze în mod
fericit în mediul ambient local..

În aceastã etapã, proiectul vostru se va purifica în termenii unui mic

diagnostic al teritoriului, la diferite nivele :
climat, peisaje
- patrimoniu natural sau cultural
- poli turistici potenţiali sau existenţi
- clientele turistice
- facilitãţi de acces, deşerturi, semnalizare
- servicii disponibile, infrastructuri utilizabile
- dinamism al mediului, reţele umane
- concurenţã sau parteneriate posibile
- informaţii şi animaţii turistice
- clientele de proximitate

- urbanism (Plan de ocupare a Solurilor, parcuri, spaţii protejate,...)

- locuri (apã, drumuri de acces, parking, etc.)
- stare a clãdirilor şi împrejurimilor, ansamblul de potenţiale de care
dispune zona eventual
- poluare (mirosuri, zgomote, pericole, etc.)

6
 Dacã dupã aceastã analizã, proiectul d-voastrã nu pare adaptat foarte
bine la mediul ambiant, poate cã ar fi suficient de a-l modifica în unele
puncte.

Dacã nu, sã vã reîntoarceţi la etapa numãrul 2 cu un nou proiect...

Pentru proiectul meu de camere de hotel, trebuie sã propun masa de

gazdã ?Dacã înţeleg bine, prezenţa restaurantului din apropiere este cel
care o sã-mi ghideze alegerea...

Nu existã turism fãrã turişti. Punctul de plecare este deci turistul, şi

trebuie sã îi propunem... mai degrabã ceea ce el cere. Este vorba în principiu
de a adopta un demers de marketing care nu este adesea de bun simţ, ghicind
înaintea clienţilor de ceea ce o sã aibã nevoie. A cunoaşte bine clienţii şi
exigenţele acestora permite de a trage învãţãminte pentru beneficiarul unui
proiect, pentru a adapta prestãrile sale de servicii în funcţie de clientelã, sau
de a defini mai bine clientela în funcţie de prestãrile sale. Proiectul vostru se
va ghida pe un mic studiu al pieţei. O sã începeţi prin observarea tendinţelor
la nivel naţional, apoi veţi analiza cererea la nivel regional şi local.

Mai ales nu ezitaţi sã vã informaţi pe lângã prestatorii voştri vecini: ei

vor putea cu siguranţã sã vã spunã multe în ce priveşte comportamentul şi
aşteptãrile turiştilor francezi sau strãini care vin în regiunea voastrã. Şi nu
mai uitaţi cã cererea evolueazã şi cã o sã fie nevoie fãrã încetare sã vã
adaptaţi.

1. Clientela existentã, potenţialã sau specificã proiectului vostru :

- origine geograficã
- comportament
- tip (familialã, tânãrã, îmbãtrânitã,...)
- aşteptãri,
- origine socio-profesionalã
- nevoi
- motive de sejur

7
 2. Oferta existentã în anturajul vostru (deja studiatã în etapa
precedentã), în funcţie de diferite segmente de clientelã.

3. Factorii exteriori care pot influenţa oferta şi cererea:

- economici (taxa de schimb,...)
- sociali (şomaj,...)
- politici (relaţii diplomatice,...)
- ....

Un produs bun deci trebuie sã rãspundã la cerere. Pentru a rãspunde la

aceastã cerere, trebuie sã fie cunoscutã adicã de a cunoaşte clientela. A
cunoaşte bine clientelele potenţiale va permite de a nu se înşela în ceea ce
priveşte targetul. Şi a defini exact clientela va permite o promovare
adaptatã... pe care o sã o studiaţi la etapa 10. Dacã dupã aceastã analizã,
proiectul vostru nu pare adaptat cel mai bine pieţei existente, poate existã o
clientelã potenţialã specificã de definit pentru proiectul vostru ?

Dacã nu întoarceţi-vã la etapa a 2 cu un nou proiect.

Agenţia Francezã de Inginerie Turisticã

Camera de Agriculturã
Camera de Comerţ şi Industrie
CREDOC (Centruu de Cercetare şi de Documentare asupra Condiţilor
Vieţii)
Federaţia cuprinzând practicanţii de petrecere a timpului liber (plimbãri
lungi,...)
INC (Institutul Naţional de Consum)
INSEE (Institutul Naţional de Statisticã şi de Studii Economice)
Observatoare Regionale de Turism (depinzând de Comitetele Regionale
de Turism) şi reţelele lor de observare ORIET sau RIET (reţea de informare
asupra economiei turismului)
Observatorul Naţional de Turism
Oficii de Turism şi Sindicate de Iniţiativã
Parcuri Naturale Regionale
Ţãri de Primire Turisticã
UFC (Uniunea Francezã de Consumatori)

Dupã ceea ce observ la alţi proprietari de camere de gazdã din

regiune, a defini scopul unei clientele de proximitate venind de-a lungul

8
anului seamãnã mai judicios decât o clientelã mai îndepãrtatã care nu vine
decât în perioadele sezonului estival...
În plus, tema mea de "astronomie" îmi permite sã atac un segment de
clientelã desigur restrâns, dar care aflã o prestaţie rãspunzând perfect
aşteptãrilor... mai degrabã decât a ţinti prea mult cu un produs care nu
atrage pe nimeni !

O activitate turisticã ridicã adesea noi probleme la nivelul plãcerii ,

competenţelor şi a timpului de lucru. Este vorba în acest context de a
rãspunde organizându-se în raport cu situaţia existentã şi proiectatã : cine
participã, cine face un oarecare lucru, cum, în ce manierã, de ce competenţe
dispune, de ce formãri profesionale are el nevoie ?

1. A îndrãgi primirea de oaspeţi

- gust pentru primitea de oaspeţi
- disponibilitate permanentã
- aprobare şi/sau participarea familiei

2. A şti sã primeşti şi sã gãzduieşti(a valoriza sau a dobândi competenţe)

:
- competenţe în bucãtãrie, gestiune, limbi, însoţire
- formare iniţialã sau continuã, capacitãţi profesionale,
- formãri obligatorii (ex. învãţarea unui sport).

3. Organizarea propriei activitãţi

- evaluarea timpului necesar şi disponibil,
- compatbilitate a noii activitãţi cu cea existentã
- cine va face munca, şi ce activitate,
- organizare alãturi de parteneri...

Nu ezitaţi sã faceţi apel la prestatorii de servici vecini "concurenţi" care

pot sã fie parteneri atât pentru organizarea activitãţii ca şi pentru
complementaritatea competenţelor...

Dacã dupã aceastã analizã, proiectul d-voastrã nu pare cel mai bine
adaptat la resuresele umane de care dispuneţi, poate cã puteţi sã-l modificaţi
integrând formãri pentru a vã perfecţiona, sau poate vã imaginaţi un
parteneriat ?

Dacã nu,întoarceţi-vã la etapa doi cu un nou proiect.

9
 Agenţia Naţionalã pentru Angajare
Asociaţia pentru formarea fermierilor în Activitãţile de Turism
(AFRAT)
Centre de Formare Profesionalã şi de Promovare Agricolã
Centru Naţional al Resurselor Turismului în Spaţiul Rural
Camera de Agriculturã
Camera de Comerţ şi de Industrie
Comitetul de Formare a Fermierilor în Activitãţile de Turism
(COFRAT)
Direcţia Judeţeanã de Tineret şi Sport
Institutul de Formare pentru Cadrele sãteşti (IFOCAP)
Servicii Regionale de Formare şi de Dezvoltare

Pentru proiectul meu de camere de hotel, soţia mea are competenţele

neesare : ea este pasionatã de bucãtãrie. Dar este adevãrat...este ea atât de
pasionatã de venirea multor oaspeţi ? Şi timpul care trebuie consacrat
restaurãrii pare important ! Dacã copii nu ne ajutã, aceasta va stânjeni...o
Doamne, copii mai ales. O sã accepte ei oameni la masa lor toate serile ?
Bun, reuniune de familie !

În primul rând este vorba de a cunoaşte rentabilitatea diferitelor

activitãţi turistice, şi mai ales cea pe care a-ţi ales-o , pentru a vedea dacã ea
corespunde obiectivelor voastre. Veţi putea atunci efectua un studiu
economic aprofundat şi sã verificaţi dacã situaţia voastrã prezentã suportã
investiţile viitoare şi primii ani care sunt cei mai dificili ...

1. A cunoaşte rentabilitatea diferitelor activitãţi

- gãzduiri "seci" dificil de rentabilizat singure,
- servicii în plus permiţând reducerea influenţei investiţiei în ceea ce
priveşte gãzduirea
- activitãţi singure (restaurare sau timp liber) dependente foarte mult de
situaţia geograficã şi de aptitudinile persoanelor ...

2. A duce un studiu economic

- Investiţii şi costuri care rezultã,
sarcini de funcţionare, fixe şi variabile
- produs, frecventare, preţ
- praguri de rentabilitate, preţ de revindere, regim fiscal, ...

10
 3. A verifica mijloacele sale financiare :
- a verifica ca situaţia sa financiarã îi permite sã investeascã într-o astfel
de activitate,
- a se asigura cã ea va putea suporta lansarea acestei noi activitãţi pânã
ce aceasta atinge ritmul sãu de creştere,
- a-şi asigura favoarea bãncilor care acordã împrumuturi, prezentând o
situaţie financiarã stabilã.

Dacã dupã aceastã analizã. proiectul vostru nu pare adaptat la

posibilitãţile voastre financiare, sau la perspectivele de rentabilitate pe care
la aşteptaţi, poate cã puteţi sã-l modificaţi reducând investiţia, sau imaginând
servicii suplimentare ?

Dacã nu întoarceţi-vã la etapa 2 cu un nou proiect...

Experţi contabili
Consiliu superior de ordinul experţilor contabili
Centru de Gestiune, ....

Nu doresc neapãrat sã degajez mii şi sute, ci doar sã ştiu dacã

rezultatele mele vor rãspunde la obiectivele de venit complementar pe care
mi le-am propus. Nu uit cã, constrângerile cresc cu cifrele, şi important
pentru mine, este mai întâi de a fi fericit.

Aţi reflectat suficient, aţi ce este pro sau contra, atunci nu tergiversaţi
ani de zile : protejaţi-vã "sãmânţa de nebunie" şi demaraţi proiectul d-
voastrã. Dupã ce l-aţi visat apoi reflectat, o sã puteţi în fine sã lansaţi
activitatea voastrã. Nu este faza cea mai facilã : ea cere rãbdare şi tenacitate.
Şi chiar dacã este prezentatã de manierã ierarhizatã, ea reclamã dincolo de
orice de a jongla în permanenţã cu toate etapele.

Deoarece aţi definit, verificat în mod global fezabilitatea proiectului

vostru, este vorba de acum înainte de a-l construi concret şi de a se informa
mai ales asupra posibilitãţilor de finanţare : ajutoare, împrumuturi,... care vor
putea ameliora rentabilitatea activitãţii voastre.

1. Formalitãţi legate de creare

- permis de construire, sau simplu declaraţie de muncã,
- declaraţie de deschidere
- clasament oficial

11
 autorizaţie de exercitare,...

2. Asigurãri
- asigurãrii de bunuri,
- responsabilitate civilã,
- asigurãri specifice unor prestãri de servicii

3. Sprijin la investiţie
- sprijin la crearea de întreprinderi...
- sprijin teritorial :comune, intercomunalitãţi, judeţe (Consiliu General),
regiune (Consilu Reginal), Stat, Europa,
- sprijinuri "tematice" în funcţie de proiect : agriculturã (Contract
teritorial de Exploatare, Dotation Jeunes Agriculteurs,...); culturã (Direcţia
Regionalã a Afacerilor Culturale), mediu (Direcţia Regionalã de Mediu),
social (Mutualitate Socialã Agricolã, Casa de Alocaţii Familiale...), sporturi
(Direcţia Judeţeanã de Tineret şi Sport), Educaţia Naţionalã (Inspecţia
Academicã), ....
- mecenat, sponsorizãri: fonduri, bãnci, întreprinderi private,...

4. Sprijin la funcţionare
- ajutoare fiscale (exoneraţii de Taxe Profesionale, de Impozit anual,...)
- ajutoare sociale (sprijin de schiţare,...)

Principal handicap de surmontat : descurajarea înaintea complexitãţii

administrative şi toate porţile la care se bate. Dar perseveraţi, strãduinţa este
adesea recompensatã.

Butic de Gestiune
Agenţia Pentru Creearea de Întreprinderi
Camere Consulare
Prefecturã
Primãrie
Asigurarea Voastrã

Este vorba mai întâi de a şti la ce porţi sã baţi mai ales pentru a mã
ajuta sã prezint proiectul meu la finanţatorii potenţiali !Trebuie sã i-au apoi
bastonul meu de pelerin pentru a merge sã fac demersuri la toate nivelurile
teritoriale (comune, judeţe, regiune...) şi alte instituţii în funcţie de orientare
orientarea proiectului meu (primire socialã, culturalã,...) Aceasta ar merita
atenţia.

12
 Construirea unui proiect nu trebuie sã se opreascã la montarea
finnaciarã, dar trebuie sã fie însoţitã de o realã "gestiune" juridicã şi fiscalã a
activitãţii, precum şi de o cunoaştere aprofundatã a reglementãrii. Existã în
fiecare domeniu consiliere pentru a vã ghida, nu ezitaţi sã faceţi apel la ei.

1. A alege structura juridicã proprie dupã diferite criterii :

- natura activitãţii : civile sau comerciale
- a creea o societate (voinţã de a lucra cu mai mulţi, nevoie de capitaluri
externe,...)
- capacitate (cartã profesionalã, autorizaţie de exercitare, diplome,...)
- întindere a responsabilitãţii: limitatã sau nelimitatã, solidarã sau nu
- impozitare : Impozite pe Societãţi sau Impozit pe Venit.

2. Reglementare
- clasament
- igienã, sãnãtate
- securitate
- afişaj, facturare
- semnalizare
- încadrare a activitãţilor

3.Regim fiscal
- Benefici Agricole (retuşuri posibile)
- Beneficii Industriale şi Comerciale (prestãri turistice în general)
- Benefici Non-comerciale (învãţãmânt),
- alte impozite şi taxe (ajustare TVA, licenţã restaurant,...)

4. Regim social
- regim general
- regim agricol

În conformitate cu stadiul şi tipul de prestãri pe care vi le propuneţi,

reglementarea nu este aceeaşi, nici regimul fiscal sau taxele diverse. Pe de
altã parte, fiţi totdeauna atenţi, cãci textele legislative şi reglementãrile pot
sã fie modificate în orice moment. Dar reasiguraţi-vã, sfãtuiţi avocaţi sau alţi
profesionişti care sunt la dispoziţia voastrã. Şi apoi, nu vã lãsaţi prea
impresionaţi de abundenţa acestei reglementãri : spuneţi în sine cã alţii au
trecut peste acestea înaintea voastrã.

13
 Avocaţi, consilieri juridici
Centru de formalitãţi a Întreprinderilor
Consiliu de Arhitecturã, Urbanism şi Mediu
Direcţia judeţeanã de Concurenţã, de Consum şi de Represiune a
Fraudelor
Direcţia Judeţeanã de Tineret şi Sport
Direcţia Judeţeanã de Agriculturã
Direcţia judeţeanã de Mediu
Direcţia Judeţeanã de Echipament
Direcţia Judeţeanã a Afacerilor Sanitare şi Sociale
Direcţia Judeţeanã de Servicii Veterinare
Direcţia Judeţeanã de Muncã şi Angajare
Federaţia Sportivã
Inspecţia Academicã
Primãria
Prefectura
Serviciul Judeţean de Incendii şi de Ajutor
Servicile juridice şi fiscale a Camerelor Consulare

Aceasta nu este cea mai micã complicaţie a afacerilor noastre. Luasem

în considerare un moment de a propune o activitate ecvestrã în plus pe
lângã gãzduire, dar diplomele cerute, reglementarea sanitarã atât pentru
cai cât şi pentru primirea publicului, fiscalitatea diferitã dupã fiecare
prestare propusã, m-au descurajat un pic trebuie sã recunosc.

A acţiona cu alţii poate contribui la reuşita proiectului vostru: sã nu

vedeţi în spatele fiecãrui prestator un concurent! Poate sã fie un partener
indispensabil pentru dezvoltarea activitãţii voastre. ..

1) A accepta concurenţa:
Prezenţa unor concurenţi, adicã o oarecare concentrare de activitãţi
poate chiar sã atragã mai multã clientelã şi sã facã din teritoriul vostru un
"pol turistic" recunoscut. ..Aceastã concentrare care se considerã nefastã
poate în final sã fie beneficã, în termeni de frecventare, pentru fiecare dintre
concurenţi.

2) A vã retrimite clienţii: un mic gest care poate sã conteze mult

Dacã fiecare îl face în sectorul sãu, nu numai cã acesta va ameliora
relaţile dintre voi, dar de asemenea frecventarea la fiecare...Clientul pe care
îl retrimiteţi la un altul nu ar fi rãmas nici cum la voi deoarece nu mai avea

14
spaţiu. Şi acest alt prestator nu poate decât sã vã fie recunoscãtor şi sã vã
retrimitã la rândul lui un alt client. Imaginaţi-vã atunci interesul propriu când
cei 10 prestatori vecini vã fac jocul!

3) Imaginaţi-vã o promovare comunã

Ilustrând un parteneriat mai accentuat şi permiţând o economie de
scarã, aceastã promovare comunã poate sã fie de douã feluri:
- ea poate sã se înţeleagã prin tipul de produs sprijinindu-se pe filiere,
reţele dezvoltând cãrţi de calitate (ferme pedagogice cu producţii diferite şi
deci complementare, hanuri tematice atrãgând o clientelã specificã,...)
- sau ea poate sã fie privitã în ceea ce priveşte "destinaţia", sprijinindu-
se pe teritorii, ţãri favorizând complementaritatea prestatãrilor (ţãri de
ospitalitate, rute tematice... reunind gãzduitori, proprietari de restaurante,
fermieri, sau artizani care îşi deschid porţile turiştilor care descoperã
teritoriul lor,...)

4) A aduce produse comune

Într-adevãr, de ce sã nu profitãm de diversitatea activitãţilor turistice
prezente în jurul vostru? Cãci, cum aţi verificat în studiul vostru de piaţã,
cererea în afara sezonului merge din ce în ce mai mult spre sejururi scurte
asociind gãzduire, restaurant şi activitate, pe care nu puteţi cel mai adesea sã
la propuneţi singur. Atunci nu ezitaţi sã cãutaţi parteneri (pentru a ridica un
circuit de descoperire "cheie în mânã", un week-and excelent cu vizitã de
muzeu şi activitate ecvestrã, un stagiu de iniţiere la olãrit sau picturã...) Este
nevoie doar de a le afla... Dar pentru aceasta trebuie mai întâi sã le cãutãm.

Cel mai apropiat vecin al meu are camere la capãtul şoselei naţionale:
practic pentru turiştii de trecere. Dar calmul( mai puţin accesibil) pe care îl
propun la mine ar trebui sã permitã de a ne retrimite clienţii în funcţie de
ceea ce cautã cu prioritate şi de procentul nostru de ocupare
respectivã...Dar ambiţia mea este de a dezvolta frecventarea în afara
sezonului constituind un circuit de biciclete între diferitele locuri de cazare
(camere de primire, hoteluri,...) cu o atragere culturalã la fiecare etapã. La
mine, va fi astronomia desigur!

Aceasta este faza finalã, capitalã. Într-adevãr, de ce v-aţi strãduit atâta

pânã în prezent în demersul vostru, dacã nu reuşiţi sã vã vindeţi servicile?
Atenţie, eficacitatea voastrã în aceastã fazã depinde de apropierea în etapele
precedente, mai ales cu prilejul analizei pieţelor posibile.

15
 1) Promovare
Problema promovãrii în turismul rural, este adesea legatã de cea a
comercializãrii. Dar dacã pentru unele activitaţi se poate satisface de
promovarea realizatã de asociaţile judeţene, acesta nu va fi cazul pentru alte
activitãţi specifice tip hanuri de grup, care vor cere o investiţie personalã
importantã pentru atrage direct clientela vizatã.

Pentru o promovare adaptatã, se pun 6 întrebãri esenţiale:

- a anunţa CE ?(tema, prestãrile,..)
- UNDE ? (transmiterea,...)
- CAND ? (campania de promovare,...)
- CUM ? (suportul, anunţul,...)
- Pentru CAT ? (bugetul,...)

2) Comercializarea
Comercializarea este una din mizele cele mai importante, deoarece
aceastã fazã realizatã rãu poate sã aducã prejudicii unui proiect totuşi bun,
sau o bunã conduitã poate asigura bunul mers al activitãţii de-a lungul
anului. Dar aceastã fazã necesitã de asemenea timp şi competenţe, pe scurt
de a fi sau a deveni un profesionist veritabil. Încredinţaţi comercializarea
voastrã la o structurã din care meseria pare adesea mai oportunã, mai ales
când legea asupra comercializãrii de produse turistice intrã în joc, şi vã
obligã la unele proceduri nu întotdeauna în raport cu amploarea produsului
vostru. Principalul vostru obiectiv este atunci de a gãsi cei mai buni
parteneri (Oficiu de Turism, Servicii de timp liber şi primire, Centrare de
Rezervare a Hanurilor din Franţa, Agenţia de Voaiaj,...) Condiţii necesare
pentru o vânzare eficace, alegerea voastrã trebuie sã se poarte spre parteneri
cu prestãri complementare faţã de ale voastre, şi spre cei mai motivaţi de
produsul vostru.
Pentru aceastã mizã ultimã şi capitalã, a şti sã se regrupeze şi sã
gândeascã colectiv, integrându-se într-o ofertã teritorialã precum şi de a gãsi
reţele de distribuţie adaptate produsului vostru, sunt în final condiţile
esenţiale a reuşitei proiectului vostru.

Dacã înţeleg bine, a reuşi promovarea camerelor mele de locuire nu

constã numai a zice (cã ele existã), ci de a se face auzite (de cei care sunt
susceptibili de a veni aici). Rãmâne atunci de a stabili o veritabilã strategie
comercialã pentru a declanşa cumpãrarea... mai ales la pasionaţii de
astronomie. Sã nu uitãm: este vorba de a umple aceste camere de gãzduire!

16
 Dar gândiţi-vã încã de acum cã va trebui sã o evaluaţi periodic. Într-
adevãr, cum sã ştim dacã proiectul ar fi rãspuns la aşteptãrile şi la cele ale
turiştilor, şi dacã nu este necesar sã schimbaţi unii parametrii pentru a
parveni unde vreţi ? Cum anticipaţi asupra evoluţiei necesare a activitãţii
voastre dacã nu existã evaluare? O datã proiectul realizat, trebuie sã
persistãm în acesta ca sã evolueze. Cum sã se fixeze noi obiective realizabile
dacã nu se ştie dacã precedentele au fost realizate? Trebuie sã se ştie când sã
se opreascã, sã se întoarcã, pe scurt este nevoie de a şti sã evaluezi pentru a
evolua.

Am pornit! Dar aceasta nu trebuie sã mã împiedice sã examinez

situaţia. Situaţie iniţialã + Obiective = Proiect luat în considerare. Proiect
iniţial= ei... foarte # Proiect realizat...Dar, da, existã de asemenea puncte de
ameliorat dacã vreau sã rãspund la obiectivele mele iniţiale(semnalizarea
pentru turişti pasageri de exemplu)... Dar alte rezultate depãşesc toate
aşteptãrile, mai ales graţie astronomiei şi parteneriatului! Aceasta o sã
schimbe poate orientarea activitãţii mele... Dar, global am reuşit sã duc cu
bine proiectul meu! Atunci, cu seriozitate şi determinare, pentru voi de
asemenea este posibil.

0. "Ghid de reflexie pentru un proiect realist şi coerent", Gite de France

Rhone-Alpes (1, strada Général Plessier, 69002, Lyon)
1. "Turismul rural, cum sã-l creeãm? ", F. Moinet, Editura La France
agricole (8, Cité Paradis, 75010 Paris)
2. "A creea o activitate de ... " 8 dosare tematice (camping la fermã,
ferme pedagogice, locuri de gãzduire pentru copii, ferme-han, ferme-
ecvestre, vizitã de ferme, ferme de sejur, vânzare directã), UBTR (CS 74223,
35042 Rennes Cedex);
3. "A evalua potenţialul turistic a unui teritoriu", Leader (AEIDL,
Chausées St- Pierre 260, B-1040 Bruxelles)
4. "A realiza studiul vostru de piaţã: studiu comercial şi planul
marketing", APCE (14, strada Delambre, 75682 Paris Cedex 14);

17
 5. "Meseriile şi formãrile în turismul rural"'Tomul 1 şi 2, Dosar de
sintezã numãrul 27 şi 28, CNRTER (Enita de Clermont- Ferrand, 63370
Lempdes)
6. "A analiza rentabilitatea activitãţilor turistice", V. Daniel, TRAME (9,
strada Baume, 75008 Paris cedex 14);
7. "A crea o întreprindere : ideea, pregãtirea şi lansarea, APCE (14,
strada Delambre, 75682, Paris cedex 14);
8. "Aspectele juridice fiscale şi sociale ale turismului rural", F.
Varennes, APCA
9. "Turism şi Comunicare", Acte ale Universitãţii de varã a turismului
rural
10. "A evalua pentru a evolua", Acte ale Universitãţii de varã din
turismul rural

www. agriculture.gouv.fr: sit al Ministerului Agriculturii

www. apce.com: Sit al agenţiei pentru crearea de întreprinderi cu
statuturi, formalitãţi, alegeri juridice şi fiscale, sprijin financiar, fiscal şi
social...
www. boutiques-de-gestion.com: sit al creatorilor de întreprinderi, cu
sprijinul Regiune prin Regiune, adresele buticurilor de gestiune...
www.finances.gouv.fr: Sit al Ministerului Economiei şi Finanţelor,
pentru fiscalitate.
www.jeunesse-sport.gouv.fr: Sit al Ministerului Tineretului şi Sportului,
pentru formatorii BAFA, agrementele
www.legifrance.gouv.fr.: ediţie cotidianã a Jurnalului oficial, principii,
coduri, texte;
www.tourisme.gouv.fr: si al Secretariatului de Stat în turism pentru
cifrele cheie ale turismului şi publicaţile.

Puteţi sã descoperiţi toate detalile demersului de reflexie prezentat în

acest dosar, şi în plus, în Ghidul- repertor pentru purtãtorii de proiecte
turistice, "Hors- Series", "Travaux et Innovation " şi "Source" realizat în
parteneriat mai ales cu Centrul Naţional de Resurse ale Turismului în Spaţiul
Rural. Acest ghid se adreseazã la purtãtorii de proiecte turistice, pentru ai
informa înainte, pentru a evita decepţile de dupã.

Acest ghid-repertoriu are douã finalitãţi :

18
 - a clarifica obiectivele beneficiarului de proiect pentru a nu se înşela în
ce priveşte activitatea,
- a facilita parcursul sãu de combatant pentru cãutarea informaţiei.
Printr-un demers pertinent, incitã purtãtorul de proiect sã-şi punã întrebãrile
cele mai judicioase înainte de a se lansa. Acest demers de reflexie este
prezentat în introducerea ghidului. Reluat în sumar, el este în acelaşi timp
osatura.

La fiecare etapã a demersului, adicã pentru fiecare capitol, sunt

prezentate:
1. O sintezã de probleme de pus, sau cunoştinţele minime de avut pe
etapa abordatã (funcţia ghid).
2. Sursele de informare pentru a ajuta sã meargã mai departe(funcţia
repertoriu), cu:
- pe de o parte, documentele existente, prezentate şi analizate în grilele
de lecturã, (aproximativ 150 de documente recenzate şi analizate),
- pe de altã parte, alte surse de informare reperate (reviste, ziare,
administraţie, organisme, servicii minitel, sites web...).

Obiectivul acestui ghid nu este acela de a reface ceea ce existã deja, ci

de a vã retrimite pe documentele şi alte surse de informare existente. Acest
ghid de 250 de pagini este disponibil la Trame (reglementare la ordinul de
Sarec) sau la Centrul Naţional de Resurse ale Turismului în Spaţiul Rural.

19