Professional Documents
Culture Documents
EPILEPSIA
Boala
Prevalen medie ntre 5-10 la 1000 loc. PREVALENA PE VIA (msura numrului de subieci din populaie care au permanent epilepsie) 2 -5% DIN POPULAIE. Exista o usoara predominenta la sexul masculin
Epilepsia este un termen latin care provine din verbul grecesc epilambanein, care inseamna a lua prin surprindere, a ataca prin surprindere Epilepsia- suferinta cronica cerebrala manifestata prin crize epileptice recurente, spontane Criza epileptica- episod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitiva, senzoriala, comportamentala si/sau modificare a starii de constienta ce se datoreaza activarii bruste, necontrolate, a unei populatii neuronale Crize epileptice repetate- apar la intervale scurte de timp (minute, ore) separate de intervale de normalitate clinica Stare de rau epileptic (status epileptic)- crize repetate neintrerupte de revenire la normalitate (fara interval liber) Crize epileptice morfeice (hipnice)- crizele care apar in timpul somnului
DEFINIIE
epilepsia este o boal cronic
cerebral de etiologie foarte variat i care se caracterizeaz prin prezena unor crize epileptice recurente.
o criz epileptic unic precum i crizele epileptice accidentale (convulsii febrile, eclampsice, etc.) nu constituie o boal epileptic;
nu reprezint o epilepsie veritabil nici repetarea mai mult sau mai puin frecvent a unor crize epileptice n cursul unor afeciuni acute.
Etiopatogenie
Analiza etiopatogenetica incadreaza sindroamele epileptice in: Idiopatice- etiologia este probabil o anomalie genetica- din aceasta grupa fac parte majoritatea epilepsiilor primar generalizate si a epilepsiilor partiale benigne ale copilului Criptogenice- datorate unei suferinte cerebrale dobandite (inclusiv o anomalie de dezvoltare din perioada prenatala)care nu a fost inca identificata sau este de cauza necunoscuta Simptomatice: datorate unei leziuni cerebrale cunoscute sau identificabile
Incadrarea etiologica este facilitata de legatura acesteia cu varsta de debut a crizelor epileptice Nou-nascut: infectioasa, metabolica (hipoglicemia, hipocalcemia), anoxia sau hemoragia cerebrala la nastere, malformatii cerebrale Sugar, copil mic: convulsii febrile, tulburari metabolice sau structurale ereditare, degenerative, tulburari de dezvoltare, infectii ale SNC Copil mare si adolescent: ereditare, displazii, degenerative, traumatice, tumorale, infectioase Adult: traumatisme, tumori, boli cerebrovasculare, toxice (alcool, droguri), infectioase, degenerative Varstnic : boli cerebrovasculare, toxice (alcool, droguri), tumori, traumatisme, boli degenerative
Tipuri de crize
1. Crize focale
Motorii- focar in lobul frontal contralateral Senzitive- focar epileptogen situat in lobul parietal contralateral Senzoriale: vizuale, auditive, olfactive, vestibulare Vegetative: hiperhidroza, hipertermie, respiratorii, crize de HTA
Crize generalizate
Absenta Mioclonice
Clonice
Tonice Tonico-clonica
Trat. antiepileptic (AE) trebuie instituit PRECOCE dar numai la pacienii cu DIAGNOSTIC SIGUR DE EPILEPSIE.
importana pentru pacient de a avea un control complet al crizelor; susceptibilitatea pacientului faa de anumite efecte secundare; prezena altor afeciuni;
starea neurologic a bolnavului ; compliana bolnavului faa de ritmul de administrare al medicamentului; disponibilitatea bolnavului faa de indicaiile medicale pe care trebuie s le respecte.
criteriul principal: este frecvena i tipul EP, iar criteriul secundar: aspectul EEG.
exist neansa ca primul medicament AE ales s nu stopeze crizele, motiv pentru care dozele pot fi modificate sau AE schimbat;
eficacitatea trat. AE poate fi stabilit numai dup o anumit perioad de timp;
evitarea condiiilor n care apariia crizelor pot pune n pericol viaa bolnavilor sau a celor din jur respectarea orelor de odihn i somn;
TRATAMENTUL AE-POLITERAPIA
21. POLITERAPIA:
22. IMPLIC:
NEUROCHIRURGICAL
(focar lezional epileptic
numai dac n prealabil tratamentul medicamentos aplicat corect s-a dovedit ineficient.
NTRERUPEREA TRAT. AE
Criza epileptica are durata foarte scurta, si de obicei se incheie inainte de instituirea tratamentului Profilaxia urmatoareleor crize Crize generalizate:
Asigurarea permeabilitatii cailor repiratorii superioare Prevenirea producerii traumatismelor secundare crizei prin indepartareade/a obiectelor sau suprafetelor taioase sau ascutite, surselor de foc, apa Nu este recomandata tentativa de blocare a contractiilor clonice ale membrelor Profilaxia repetarii crizei se realizeaza prin: administrarea unui anticonvulsivant cu actiune rapida Diazepam iv/rectal Combaterea factorilor precipitanti: febra, hipoglicemie
Complicatiile statusului
Cerebrale
Leziuni hipoxice/metabolice Leziuni secundare crizelor Edem cerebral, HIC Tromboza venoasa cerebrala Hemoragii si infarcte cerebrale
Metabolice
Hipo si HTA Insuficienta cardiaca Tahi si bradiaritmii, stop cardiac, edem, HTA Embolie pulmonara, hipertermie, hipersecretie bronsica Deshidratare, hiponatremie, hiperpotasemie, insuficienta renala, hepatica, pancreatita acuta
Altele:
Tratamentul statusului
Primele 10 minute
Asigurarea permeabilitatii cailor repiratorii superioare, administrarea de oxigen, monitorizarea si stabilizarea functiilor vitale Montarea unei linii venoase pt analize pt analize hematologice si biochimice si stabilizarea functiilor vitale Anamneza, examen clinic general, EKG Combaterea posibililor factori precipitanti: glucoza iv, combaterea febrei, tiamina, corectiatulburarilor hidroelectrolitice
Tratament medicamentos
Diazepam- iv diluat 0,15-0,25 mg/kgc Lorazepam Fenitoin Monitorizarea functiilor vitale Continuarea investigatiilor in vederea precizarii diagnosticului :CT, punctie lombara Continuarea tratamentului de corectare a tulburarilor metabolice Continuarea tratamentului medicamentos: midazolam 0,1-0,4 mg/kgc/ora piv
Urmatoarele 20 de minute
Transferarea obligatorie in ATI Intubatie oro-traheala obligatorie Anestezie cerebrala iv pt stoparea crizelor, cu unul dintre preparatele- Tiopental piv 50-150 mg/ora, Propofol: piv 6-12 mg/kgc/ora Sustinerea functiilor vitale Monitorizare EEG