You are on page 1of 37

Epilepsia

EPILEPSIA

Boala

cronica frecventa Problema de sanatate publica

Prevalen medie ntre 5-10 la 1000 loc. PREVALENA PE VIA (msura numrului de subieci din populaie care au permanent epilepsie) 2 -5% DIN POPULAIE. Exista o usoara predominenta la sexul masculin

Epilepsia este un termen latin care provine din verbul grecesc epilambanein, care inseamna a lua prin surprindere, a ataca prin surprindere Epilepsia- suferinta cronica cerebrala manifestata prin crize epileptice recurente, spontane Criza epileptica- episod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitiva, senzoriala, comportamentala si/sau modificare a starii de constienta ce se datoreaza activarii bruste, necontrolate, a unei populatii neuronale Crize epileptice repetate- apar la intervale scurte de timp (minute, ore) separate de intervale de normalitate clinica Stare de rau epileptic (status epileptic)- crize repetate neintrerupte de revenire la normalitate (fara interval liber) Crize epileptice morfeice (hipnice)- crizele care apar in timpul somnului

DEFINIIE
epilepsia este o boal cronic

cerebral de etiologie foarte variat i care se caracterizeaz prin prezena unor crize epileptice recurente.

ntre epilepsie i crizele epileptice nu exist o sinonimie.

o criz epileptic unic precum i crizele epileptice accidentale (convulsii febrile, eclampsice, etc.) nu constituie o boal epileptic;

nu reprezint o epilepsie veritabil nici repetarea mai mult sau mai puin frecvent a unor crize epileptice n cursul unor afeciuni acute.

EVOLUTIA NATURAL A EPILEPSIEI


RISCUL DE RECIDIV DUP PRIMA CRIZ: - 71% dup o convulsie generalizat
(Elwes si col.1985)

- 78% pentru toate tipurile de criz.


(Studiul Naional Englez)

Etiopatogenie

Analiza etiopatogenetica incadreaza sindroamele epileptice in: Idiopatice- etiologia este probabil o anomalie genetica- din aceasta grupa fac parte majoritatea epilepsiilor primar generalizate si a epilepsiilor partiale benigne ale copilului Criptogenice- datorate unei suferinte cerebrale dobandite (inclusiv o anomalie de dezvoltare din perioada prenatala)care nu a fost inca identificata sau este de cauza necunoscuta Simptomatice: datorate unei leziuni cerebrale cunoscute sau identificabile

Incadrarea etiologica este facilitata de legatura acesteia cu varsta de debut a crizelor epileptice Nou-nascut: infectioasa, metabolica (hipoglicemia, hipocalcemia), anoxia sau hemoragia cerebrala la nastere, malformatii cerebrale Sugar, copil mic: convulsii febrile, tulburari metabolice sau structurale ereditare, degenerative, tulburari de dezvoltare, infectii ale SNC Copil mare si adolescent: ereditare, displazii, degenerative, traumatice, tumorale, infectioase Adult: traumatisme, tumori, boli cerebrovasculare, toxice (alcool, droguri), infectioase, degenerative Varstnic : boli cerebrovasculare, toxice (alcool, droguri), tumori, traumatisme, boli degenerative

Principalele cauze ale epilepsiei


I. EREDITARE:anomalii cromozomiale, anomalii ale ADN mitocondrial, leucodistrofii, porfirie acuta intermitenta, b. Wilson, boli neurocutanate, etc II. DOBANDITE 1. prenatale: displazii corticale sau tulburarile de migrare neuronala, malformatii cerebrale complexe, leziuni ischemice cerebrale intrauterine, intoxicatii medicamentoase materno-fetale, infectii intrauterine ale SNC (rubeola, toxoplasmoza, CMV) 2. Neonatale: encefalopatii hipoxice sau ischemice dupa nasteri distocice, hemoragii cerebrale spontane(prematuri) sau in contextul unor contuzii traumatice obstetricale, infectii meningoencefalitice bacteriene sau virale, dereglari metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie), encefalopatie toxica datorate consumului de medicamente de catre mama 3. Postnatale: infectii cerebrale, traumatisme, tumori cerebrale, intoxicatii cu alcool, medicamente (neuroleptice, antidepresive, fenotiazine, aminofilina, antidiabetice orale sau insulina, penicilina, antihistaminice), droguri, alte toxice (insecticide, oxid de carbon, solventi organici, antigel), boli vasculare cerebrale, boli ale sistemului iunitar, boli degenerative

Tipuri de crize

Crize focale Crize focal complexe/temporale Crize generalizate

1. Crize focale
Motorii- focar in lobul frontal contralateral Senzitive- focar epileptogen situat in lobul parietal contralateral Senzoriale: vizuale, auditive, olfactive, vestibulare Vegetative: hiperhidroza, hipertermie, respiratorii, crize de HTA

Crize focal complexe/temporale


Debut brusc Durata de sec-cateva minute Manifestarea clinica consta in modificarea starii de constienta, automatisme motorii EEG- focar iritativ temporo-frontal sau centro-parietal

Crize generalizate

Absenta Mioclonice

Clonice
Tonice Tonico-clonica

PRINCIPII TERAPEUTICE ALE EPILEPSIEI LA ADULT


1.

Trat. antiepileptic (AE) trebuie instituit PRECOCE dar numai la pacienii cu DIAGNOSTIC SIGUR DE EPILEPSIE.

2. Prima criz epileptic NU necesit a fi tratat.

PRINCIPII TERAPEUTICE ALE EPILEPSIEI LA ADULT


3. nainte de

aplicarea trat. AE se impune STABILIREA TIPULUI CLINICOEEG DE EPILEPSIE.

PRINCIPII TERAPEUTICE ALE EPILEPSIEI LA ADULT


4. N CRIZELE EPILEPTICE SECUNDARE
(encefalite, tumori, atacuri cerebrovasculare, traumatisme craniene, encefalopatii etc.)

>trat. cauzal asociat trat. AE.

PRINCIPII TERAPEUTICE ALE EPILEPSIEI LA ADULT


5. TRAT. AE INDIVIDUALIZAT:

importana pentru pacient de a avea un control complet al crizelor; susceptibilitatea pacientului faa de anumite efecte secundare; prezena altor afeciuni;

PRINCIPII TERAPEUTICE ALE EPILEPSIEI LA ADULT


starea neurologic a bolnavului ; compliana bolnavului faa de ritmul de administrare al medicamentului; disponibilitatea bolnavului faa de indicaiile medicale pe care trebuie s le respecte.

PRINCIPII TERAPEUTICE ALE EPILEPSIEI LA ADULT


6. APRECIEREA EFICIENEI TRAT. AE

criteriul principal: este frecvena i tipul EP, iar criteriul secundar: aspectul EEG.

7. SCOPURILE TRAT. AE:


controlul complet al crizelor; efecte secundare minime; calitate optim a vieii.

PRINCIPII TERAPEUTICE ALE EPILEPSIEI LA ADULT


8. FACTORII alegerea trat. AE: tipul electroclinic de EP; eficacitatea scontat a medicaiei; efectele secundare; uurina de administrare; costul. 9. Benificiile i riscurile tratamentului AE vor fi discutate cu pacienii i cu aparinatorii acestora.

PRINCIPII TERAPEUTICE ALE EPILEPSIEI LA ADULT


10. La iniierea tratamentului AE se va explica pacientului:

Trat. AE nu vindec, ns poate suprima crizele;

exist neansa ca primul medicament AE ales s nu stopeze crizele, motiv pentru care dozele pot fi modificate sau AE schimbat;
eficacitatea trat. AE poate fi stabilit numai dup o anumit perioad de timp;

PRINCIPII TERAPEUTICE ALE EPILEPSIEI LA ADULT


11. IMPORTANTE:

evitarea condiiilor n care apariia crizelor pot pune n pericol viaa bolnavilor sau a celor din jur respectarea orelor de odihn i somn;

evitarea eforturilor fizice susinute,


evitarea strilor conflictuale,

evitarea mbolnvirilor intercurente,


evitarea consumului de alcool, excitante ale SNC

PRINCIPII TERAPEUTICE ALE EPILEPSIEI LA ADULT


13. TRAT. AE TREBUIE NCEPUT PRIN MONOTERAPIE CU MEDICAMENTE AE DE PRIM ALEGERE N RAPORT CU FORMA ELECTRO-CLINIC DE EPILEPSIE.

TRATAMENTUL AE-POLITERAPIA
21. POLITERAPIA:

cnd monoterapie nu este eficient,

cnd caracteristicile electro-clinice sugereaz mai multe tipuri de crize epileptice

22. IMPLIC:

utilizarea preparatelor cu mecanisme diferite de aciune; evitarea efectelor cumulative.

PRINCIPII TERAPEUTICE ALE EPILEPSIEI LA ADULT


27. TRAT.
sechelar)

NEUROCHIRURGICAL
(focar lezional epileptic

numai dac n prealabil tratamentul medicamentos aplicat corect s-a dovedit ineficient.

PRINCIPII TERAPEUTICE ALE EPILEPSIEI LA ADULT


28. TRAT. PSIHIATRIC combaterea tulburrilor psihice intercritice de natur epileptic.

CAUZE DE MOARTE LA PACIENII CU EPILEPSIE

Accidente fatale in timpul convulsiilor: 5%; Suicid: 722%;

Moarte subit n epilepsia cronic


(SUDEP): 817% (global) 4650% (control slab al trat. AE)

Shorvon SD. Epilepsia 1996;37(Suppl 2):S1822

NTRERUPEREA TRAT. AE

Dup minimum 2 ani fr crize;

ntreruperea se face treptat (timp


de 3-6 luni). DECIZIA DE STOPARE A AE s fie luat MPREUN CU PACIENTUL, dup o nelegere deplin a riscurilor.

Tratamentul crizei epileptice


Criza epileptica are durata foarte scurta, si de obicei se incheie inainte de instituirea tratamentului Profilaxia urmatoareleor crize Crize generalizate:

Asigurarea permeabilitatii cailor repiratorii superioare Prevenirea producerii traumatismelor secundare crizei prin indepartareade/a obiectelor sau suprafetelor taioase sau ascutite, surselor de foc, apa Nu este recomandata tentativa de blocare a contractiilor clonice ale membrelor Profilaxia repetarii crizei se realizeaza prin: administrarea unui anticonvulsivant cu actiune rapida Diazepam iv/rectal Combaterea factorilor precipitanti: febra, hipoglicemie

Tratamentul starii de rau epileptic


Sustinerea functiilor vitale Oprirea crizelor Tratamentul cauzei sau al factorilor declansatori Prevenirea, tratarea complicatiilor statusului

Complicatiile statusului

Cerebrale

Cardiovasculare , respiratorii, vegetative


Leziuni hipoxice/metabolice Leziuni secundare crizelor Edem cerebral, HIC Tromboza venoasa cerebrala Hemoragii si infarcte cerebrale

Metabolice

Hipo si HTA Insuficienta cardiaca Tahi si bradiaritmii, stop cardiac, edem, HTA Embolie pulmonara, hipertermie, hipersecretie bronsica Deshidratare, hiponatremie, hiperpotasemie, insuficienta renala, hepatica, pancreatita acuta

Altele:

CID, rabdomioliza, fracturi, tromboze venoase profunde

Tratamentul statusului

Primele 10 minute

Asigurarea permeabilitatii cailor repiratorii superioare, administrarea de oxigen, monitorizarea si stabilizarea functiilor vitale Montarea unei linii venoase pt analize pt analize hematologice si biochimice si stabilizarea functiilor vitale Anamneza, examen clinic general, EKG Combaterea posibililor factori precipitanti: glucoza iv, combaterea febrei, tiamina, corectiatulburarilor hidroelectrolitice

Tratament medicamentos

Diazepam- iv diluat 0,15-0,25 mg/kgc Lorazepam Fenitoin Monitorizarea functiilor vitale Continuarea investigatiilor in vederea precizarii diagnosticului :CT, punctie lombara Continuarea tratamentului de corectare a tulburarilor metabolice Continuarea tratamentului medicamentos: midazolam 0,1-0,4 mg/kgc/ora piv

Urmatoarele 20 de minute

Urmatoarele 30 minute- daca statusul nu s-a oprit


Transferarea obligatorie in ATI Intubatie oro-traheala obligatorie Anestezie cerebrala iv pt stoparea crizelor, cu unul dintre preparatele- Tiopental piv 50-150 mg/ora, Propofol: piv 6-12 mg/kgc/ora Sustinerea functiilor vitale Monitorizare EEG

You might also like