REFERAT

1. Zeia Atena

Atena este zeia greac a nelepciunii. Este una dintre cele mai renumite zeiti din Panteonul grecesc, renumele su rsunnd chiar i n zilele noastre. Originile sale sunt unele ct se poate de no ile i de !aimoase. Este !iica lui Zeus i a lui "etis. #egendele a!irm c, din clipa n care a iesit din capul tatlui su, Zeus, a cucerit admiraia tuturor zeilor. "etis era considerat zeia atotcunosctoare. $nd a rmas nsrcinat cu Zeus, stpnul Olimpului a !ost a%ertizat c, dac i se %a nate o !iic, aceasta %a !i urmat de un iat care l %a detrona. &n consecin, Zeus a nghiit'o pe mam, i cnd i'a %enit sorocul, i'a cerut lui (e!aistos s'i crape capul. )in craniul su a ieit Atena, gata narmat, care a scos un strigt de lupt ce a zguduit cerul i pmntul. )in momentul n care a %enit pe lume, Atena a !ost considerat egala preaputernicului su tat. &ns pe ct de puternic i plin de !or era, pe att de cumptat era n nelepciune. Este n!iat mereu strlucitoare i narmat. *euete s m ine dragostea pentru art cu dragostea pentru nelepciune. Ea a !ost supranumit Parthenos +,!ecioara-., iar principalul su templu, Parthenon'ul, era n Atena, i con!orm legendei, a de%enit al su, din recunotin pentru darul !cut poporului atenian, mslinul. Atena, cea /cu ochi de azur/, era zeia nelepciunii, a rz oiului dar, n acelai timp, este i protectoare a artelor, metesugurilor i pcii. A !ost nscuta, potri%it legendei, din capul tatlui su, Zeus, care i nghiise prima soie, pe "etis. 0ici ea nu a acceptat s se cstoreasc, lucru care i'a adus denumirea de Pallas +/!at tnr, curat/.. Ei i s'a dedicat magni!icul templu Parthenon din oraul ce i poart numele i a crei protectoare era. Minerva este numele ei roman. Atena este considerat de unii o zei !eminist, asta pentru c i'a msurat ntotdeauna puterile cu ale r ailor. &n plus, nu i'a legat niciodat destinul de cel al unui r at. &n legende, ea este descris !ie ca zei %irgin .!ecioar1, !ie ca zei ce a e2perimentat iu irea alturi de di!erii r ai, ns i'a iu it prea mult li ertatea pentru a se cstori. Ea conduce armatele la %ictorie i tot ea prezideaz la ncheierea pcii. 3i Ares este zeul rz oiului, dar acesta este un zeu sngeros, care iu ete %rsarea de snge. Atena este neleapt, prudent, duce luptele la un s!rit, apoi prezideaz operele din timp de pace4 adunrile din agora +piaa pu lic., edinele senatului etc. Ea prote5eaz munca, meseriile i artele.

6. )espre "inos i "inotaur

Legenda spune ca insula $reta este locul natal al lui Zeus, parintele tuturor zeilor. "ama lui Zeus, *ea, a %enit in $reta cu a5utorul lui 7aia si 8ranus pentru ca se temea de $ronos, tatal lui Zeus, care o isnuia sa isi inghita copiii pentru ca acestia sa nu ii uzurpe puterea. Zeus s'a nascut intr'o pestera si a !ost crescut de nim!e. )upa o lupta crancena cu $ronos, Zeus a de%enit parintele tuturor zeilor. 9ntr'o zi Zeus, luand !orma unui taur, a rapit'o pe Europa din Phoenicia si a adus'o in $reta. )in uniunea celor doi s'au nascut trei !ii4 Minos, Radamantis si Sarpedon. "inos, cel mai cunoscut dintre cei trei !ii ai lui Zeus, a de%enit rege al $retei si a condus insula din palatul sau din :nossos. ;ratele lui "inos, *adamantis, l'a a5utat pe primul sa isi conduca regatul, in timp ce <arpedon si'a !ondat propriul regat in #icia. &nainte de a se sui pe tronul $retei, Minos s'a luptat cu !raii si pentru dreptul la domnie. "inos s'a rugat de Poseidon (zeul marilor) s'i trimita un taur al ca zpada, semn c zeii sunt de acord ca el s domneasc. El a promis c %a aduce taurul drept o!rand i ca sim ol al supunerii. )in apele mrii a rsrit un !rumos taur al , dar cnd "inos l'a %zut, nu s'a mai ndurat s se lipseasc de el, nchipuindu'i c Poseidon nu'i %a aminti de !gduial= i'a sacri!icat n schim cel mai !rumos e2emplar din cireada lui. $nd Poseidon a a!lat de pcleal, el a !cut ca Parsifae, soia lui "inos, s se ndrgosteasc de taur. *ezultatul mperecherii dintre ei a !ost monstrul numit Minotaur. $reatura a%ea cap i coad de taur i corp de om. El a pro%ocat atta groaz i prpd n $reta, nct "inos l'a chemat pe arhitectul Dedal i i'a poruncit s construiasc un la irint uria, din care s !ie imposi il de ieit. "inotaurul a !ost capturat i nchis n la irint. >imp de nou ani, apte tineri i apte !ecioare au !ost aduse ca tri ut al oraului Atena. Aceti tineri erau nchii n la irint, ser%ind drept !estin pentru "inotaur. $nd eroul grec Tezeu, fiul regelui Aegeus (Egeu), a auzit despre "inotaur i sacri!iciile care i se aduceau, a %rut s pun capt acestui masacru. Aa c s'a prezentat de un %oie pentru a !i trimis n $reta, n rndul %ictimelor. )up ce a sosit n $reta, el a cunoscut'o pe Ariadna, !iica lui "inos, care s'a ndrgostit de el. Ea i'a promis c'l %a a5uta s scape de "inotaur= i'a dat o sa ie magica si un ghem de a pe care l'a !i2at de un stlp la intrarea n la irint. Apoi, pe msur ce a naintat ctre "inotaur, a lsat s se des!oare !irul din ghem. &ntlnind "inotaurul, >ezeu se lupt cu el i reuete s'l ucid, ntorcndu'se apoi pe drumul pe care des!urase !irul. Ast!el a reuit eroul >ezeu s ucid "inotaurul i s ias din la irint. >inerii sal%ati, impreuna cu >ezeu si Ariadna, pe care a luat'o de sotie pornesc spre Atena. Pe drum insa >ezeu o paraseste pe Ariadna pe insula 0a2os, unde este sal%ata de zeul )ion?sos. >ezeu uita sa inalte panzele al e ale cora iilor. Aegeus %ede panzele negre, presupune ca !iul sau a !ost ucis si cuprins de disperare se arunca in mare +marea preia numele regelui atenian4 "area Egee.. >ezeu de%ine regele Atenei.

@. "area Egee

Au e2istat mai multe teorii pri%ind pro%eniena numelui de Egee. <e presupune c numele ar putea %eni de la %echea cetate Aegae (Ege), sau de la Aegea +Egeea. numele unei regine amazoniene care a murit inecata n aceasta mare, sau de la regele Egeu al Atenei, care s'a necat n mare dup ce a crezut c !iul su Tezeu a murit in lupta cu "inotaurul. >ezeu se intelege cu tatal sau ca in cazul in care il omoara pe "inotaur sa inalte panzele al e la cora ii, iar in caz contrar, sa ramana panzele negre ridicate. )upa ce >ezeu il ucide pe "inotaur si pleaca impreuna cu ceilalti tineri sal%ati si cu Ariadna, el uita sa inalte panzele al e ale cora iilor. Ast!el ca Aegeus %ede panzele negre, presupune ca !iul sau a !ost ucis si cuprins de disperare se arunca in mare, iar marea preia numele regelui atenian4 "area Egee.