CONF. DR. ARH. RODICA CRISAN ASIST. ARH. SILVIU GOGULESCU CONSTRUCT DIN LEMN Edifia a ll-a revizuita si adGugité EDITURA UNIVERSITARA “ION MINCU’ Bucuresti 2001CUPRINS 1, CARACTERISTICI TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA. 2. SISTEME PORTANTE DIN LEMN A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI Al. Grinzi principale si secundare suprapuse A2. Grinzi principale gi secundare coplanare A3. Grinzi secundare in cleste AA. Stiipi in cleste + grinziin cleste AS. Grinzi principale gi secundare in cleste B, SISTEME CU PERETI PORTANT! 81. Pereti din biine suprapuse (‘blockhaus’) B2. Pereti cu schelet in zGbrele B3, Pereti cu schelet din dulapi 84, Pereti din panouri portante 3. ALCATUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE 3.1. PERETI EXTERIOR! 3.2. PLANSEE 3.3. PERETI INTERIOR! 4, PRINCIPII DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA A. CONCEPTIA STRUCTURII PORTANTE Al. Elementele structurale: rezistenta gi stabilitatea localé 2. Ansamblul structural: stabilitatea la actiuni orizontale B, PROIECTAREA DE DETALIU BI. Protectia impotriva umezelii B2. Controlul deformarii lemnului B3, Prevenirea strivirlor locale B4. Realizarea imbindirilor C. PREFABRICAREA 5, DESCHIDERI MEDI $i MARI A. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE B. SISTEME DE ACOPERIRE 6. EXEMPLE DE CONSTRUCTII DIN LEMN Bibliografie CONSTRUCTII DIN LEMN Ww 2n 2/2 213 2/4 2/5 216 2/7 29 2/10 2/13 af) 3/15 3/30 an an 4a 4s Als ano 4 4n3 4/32 5/1 5/5 of(CONSTRUCTN DIN LEMIN CARACTERISTICILE IEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA 1. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA A. CARACTERISTICILE MECANICE Comportamentul rhecanie al lemnulul este putemic ANIZOTROP {pentru 0 aceeasl soliitare, ezstenta este difertta functie de ditectie): 1 plus rezstenfa mecanicd este influentaté de continutul de apd al lemnulul. In pagnile umdtocre sunt prezentate, cu caracter onfentativ, citeva date generale privind caractersticlie mecanice aie pieselor de cherestea. B. GREUTATEA SPECIFICA in cadrul fiecdre! speci th parte se pot lua th considerare vaiori stable aie greut8tl specitice numal In raport cu continutul de apd, In tabelul utmétor sunt prezentate citeva exemple de greutat speciiice (t/m) pentru diverse speci de lemn considefind 0 umiditate de 15%. salcie 050 pattiny 0.70 masin ‘090 plop 054 salcim 0.75 camen a92 brad 0,0 ores 077 stejar 094 mesteacan 0,60 fog 0.80 abanos 1.26 C. POROZITATEA In general, se considera: mal poros; lemnul moaie, decit cel dur; cel cu vase micl gi difuze, dectt cel cu vase mar! cel fare ryind, dectt cel cu rdynd; supratetele de capst (sectiunie transversale) mai poroase decit cele longitudinale. D. SENSIBILITATEA LA UMEZEALA Consttule unul dintre aspectele cele mal semnificative ale lemnulul sl decl ale chorestelel Continutul de apa influenteaza greutatea speciticé, dimenslunie, mentinerea formel sl rezisten}a mecanicd (care scade cu cresterea umidit&ti); umiditatea crescut& (peste 18%) determing procese biologice de degradare, Lemnul are proprietatea de a reaiiza schimburl de umiditate cu mediu! ambiant (este extrem de, higroscopic): de aceea, dincolo de practica uscaril (aducerea Umiditértl iernnulul proaspat talat lao limits acceptabili pentru a permite utlizarea sa fara pericolul unor fenomene deformative importante), este indicat adaptorea lemnului la mediul In care va sta, respectlv atingerea unu! echilisru higroscopic optim, inaintea punerll In operd. In paginie urmdtoare sunt prezentate succint citeva aspecte legate de comportarea lemnulul ih raport cu umiditatea ce trebuie ‘avute in vedere Ia prolectarea de detalu a constructilor din lemn. E, DEGRADAREA BIOLOGICA Data find originea sa organicd, iemnul este atacabil de micro gi macro organise: bacterl de Butrefactie, clupercl, insecte parazite, Unii agent! blolegic! otacd lemnul uscat (nsectele parazite), alte atacut biologice (cluperci, bacteri) sunt favorzate de umiditatee crescutd. In ceed co priveste putrescibiltatea, lemnul este afectat ih special de situattiie mite (pari ude / parti uscate) si de varlafile ciclice de Umiditate. Agentli biologic! sunt de reguid specfic| tlectinul tip de lemn, Sunt mai vulnerable partie tinere ole lemnulul gl in General, speciie de lemn moale, Gectt cele de lernn dur. F. SENSIBILITATEA LA FOC Lemnul se aprinde cu uyurintd, iar asigurarea unel rezstenfe omogene Ia foc a tuturer pleselor tunel structuri din lemn implica o serie. de constfinger! in ceea ce priveste cimensionarea pleselor, imbindrie, calitctea lemnulul gi tratamentele superficiale, precur gi gradul de expunere Ia foc a pleselor. WwCARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUIL MADUVA sou conactiv : contre! | DuRAMeN | cana | torn vecht Jeut vegetal Z, Miologic inact [een Ge ener, z | one alburn 9 fiber) “4 qupuren cone ee | | | : TRANSVERSALA eae ee feon principal RAZA MEDULAR de distribu o pranel rT QGLINDA razele medulara In sec|luned readiols SECTIUNE i | RADIALA fp OAK imeRNA| | COAIA ExTERNA Taologic ve | | fidalagic moarta SECTIUNE TANGENTIALA, ‘© IN EVALUAREA PROPRIETATILOR MECANICE ALE UNUI ELEMENT DIN LEMN TREBUIE TINUT CONT DE: ~ REGULARITATEA CRESTERIE + PREZENTA, DISPUNEREA $I DIMENSIUNILE EVENTUALELOR NODURI SAU ALTE DEFECTE ‘a CLASE DE CALITATE A LEMNULUI © IN GENERAL, REZISTENTA MECANICA CRESTE CU GREUTATEA SPECIFICA ‘© REZISTANTA MECANICA SCADE ODATA CU CRESTEREA CONTINUTULUI DE APA © COMPORTAMENT MECANIC ANIZOTROP ‘Anizotrop. Care nu are aceleayi propiielal lizice in toate direciile; care prezinta directit privilegiate. (Dicuonarul expicativ a! imbi romane, Ed. Univers Enciciopedic, Bucuresti 1996) 12ICARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUL m REZISTENTA LA COMPRESIUNE RADIAA ——IANGANTIALA 15-20% @ REZISTENTA LA INTINDERE IN DIRECTIE AXIALA, ESTE DE REGULA MAI MARE DE 1.3 - 2.0 ORI CA CEA LA COMPRESIUNE ™ MODULUL DE ELASTICITATE » PARALELCU FIBRELE, ESTE CU CCA 10% MAI MARE LA INTINDERE DECIT LA COMPRESUNE © RAPORTUL INTRE MODULUL DE ELASTICITATE PARALEL CU FIBRELE, 91 CELE PERPENDICULARE SI TANGENTIALE LA FIBRE, ESTE APROXIMATIV: Exan HE = Pon 10 Enna 1 Ejore = 18-+. 20 ‘2 CONSECINTA: DEFORMABILITATE DIFERITA PE CELE TRE! DIRECTH, PENTRU © ACEEAS! INCARCARE =| COMPORTAMENTUL LA INCOVOIERE PENTRU PROBE DE ACELEAS! DIMENSIUN! $1 FORTE ACTIONIND PERPENDICULAR PE AXA, REZULTK CONDITIONAT DE DISPUNEREA IN SECTIUNE A INELELOR DE CESTERE (a - REZISTENTA MAXIMA: c - REZISTENTA MINIMA) u = a) 9 I © BB IN CIUDA REZISTENTE! MAl MICI LA COMPRESIUNE, ELEMENTELE INCOVOIATE ATING COLAPS-UL PRIN CEDAREA FIBRELOR INTINSE, DATORITA BUNEI PLASTICITATI A LEMINULUI LA COMPRESIUNE @ DURITATEA (LUCRABILITATEA) + DIFERA PENTRU DIVERSELE ZONE ALE TRUNCHIULUI (DURAMENUL MAI DUR CA ALBURNUL) | + ESTE PROPORTIONALA CU DENSITATEA 13SENSIBILITATEA LA UMEZEALA A LEMNULUI © CONTINUTUL DE APA AL LEMNULUI INFLUENTEAZA; > GREUTATEA SPECIFICA > DIMENSIUNILE > MENTINEREA FORME! > CARACTERISTICILE MECANICE © UMIDITATE ACCEPTABILA PENTRU UTILIZARE IN CONSTRUCTII > LAINTERIOR: = 8 = 12% “> LAEXTERIOR: 13-18% (UMIDITATEA LEMNULU! PROASPAT TAIAT > PINA LA 75 % DIN GREUTATE) © CONTRACTIA LEMNULUI PRIN PIERDEREA APEI PRODUCE TENSIUNI INTERNE $! DECI FENOMENE DEFORMATIVE, CU EFECTE DIFERITE FUNCTIE DE SECTIUNEA INTERESATA. A> CONTRACTIE TANGENTIALA (MAXIMA) 'B- CONTRACTIE RADIALA (MEDIE) - CONTRACTIE AXIALA (MINIMA ensiune DaTORATE EommACHERADME DEFORMAREA PRIN USCARE A UNOR PIESE EXTRASE DIN DIFERITE ZONE ALE TRUNCHIULUI ~> PIESE CU DIMENSIUNI MICI PE eo DIRECTIA DEFORMARILOR MAXIME DIVERSE MODURI DE DEBITARE A SCINDURILOR > PROCENT MA! MIC SAU MAI MARE DE SCINDURI CU LATURA MARE A SECTIUNI PERPENDICULARA PE DIRECTIA ate ‘FY LW aS IMPORTANT: PREVEDEREA SENSULUI PROBABIL Al VARIATILOR DIMENSIONALE, CA URMARE A IMBATRINIRI LEMNULUI $1 A MODIFICARIL IN TIMP A CONDITILOR DE UMIDITATE > CRITERII DE PROIECTARE $i PUNERE IN OPERA ! 14CONSTRUCT DINy LEMIN ‘SISTEME PORTANTE 2. SISTEME PORTANTE A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI (sisteme ‘deschise') Inchiderie §1 comparimentdrle sunt diferite de structura portanté a ciddiri (sunt nepartante sau outeportante: au siructurd propre). Al A2 A3 AS AS CU GRINZ CU GRINA CUGRINA ‘CU STILPI "IN CU-GRINA PRINCIPALE $1 PRINCIPALE S| | SECUNDARE IN | CLESTE’+ GRIN) | _PRINCIPALE St SECUNDARE SECUNDARE CLESTE SECUNDARE "IN. | | SECUNDARE "IN ‘SUPRAPUSE COPLANARE LESTE” ‘CLESTE’ 7 z z z z wi 4 a 4 a Roopeispiat RaBEvEr pI Foabid variant pretabricare in custipidin 4 elo, sorte mare = gira simple, B. SISTEME CU PERETI PORTANT! (sisterne “inchise’) Inchidetle si compartimentéirie coincid cu structura portanté a clair Volante: + pereti din bime suprapuse + pereticu schelet + pereticin panourl PERET! DIN BIRNE PERET! CU SCHELET PERETI DIN SUPRAPUSE st PANOUR! (BLOCKHAUS) IN ZABRELE DIN DULAPI (FACHWERK) : Bl B2 B3 B4 Bla Bib B3a BS FARAMONIAN |_Cu MONTAND neaaloon’_| ne -PLATFoRM Bee sce a J | ee] Se | & NS } = ® | = z >a 22 >2 4 4 [sein a a a om ional | Sstemaie wasfjonaie omencane | _Adecvat pi. traationalca | (aioon fame, Dracedframe, | ‘prefanrcare ny, urrotuturS cin Weslwin ame) scale ‘elo mare @ Tiesto contempotone devaie cision sterele | Adacwar pt pretaticorea Ih sere conterporane reat © oficrbor sevate alCONSTRUCT DINLEMIN SISTEME PORTANTE Al. GRINZI PRINCIPALE $1 SECUNDARE SUPRAPUSE SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURIL SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI a. Imbinare cu cep $| I prine! 22CONSTRUCT DIN LEMIN ‘SISTEME PORTANTE A2. GRINZI PRINCIPALE $I SECUNDARE COPLANARE SCHEMA AXONOMETRICA A S¥RUCTURIL (oentu simpiiicare nu au {ost eprezentate diagoralele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINAR a. Imbinare grindd / stip cu comier din ote! j b. Grind principale mbinate io 60’ pe un | stip continuu(CONSTRUCTH DIN LEMIN SISTEME PORTANTE A3. GRINZI SECUNDARE IN CLESTE’ SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURI (pentru simpiificare nu au fost raprezentate diagenalele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI‘cu ecise din iemn sau din ofel: fxarea diagonalelor. 2f4CONSTRUCT! DIN LEMIN ‘SSTEME PORTANTE A4. STILPI IN CLESTE'+ GRINZI SECUNDARE 'IN ‘CLESTE"* TE WM a SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURI! (pentru simpiificate nu au fost reprezentate diagonaiele) A A LY SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI @.Imbinare cu bulocne: stip cu sectiune compusd prin aliprea a dol duapi. b.Imbinare cu buloane: stip cu sectlune compusd din doi dulapi + fururét Variant: stip compus din 4 elemente + grinzi cu sectiune simpki continul pe 2 direct. asCONSTRUCT DIN LEMIN SGTEME PORTANTE AS. GRINZI PRINCIPALE $1 SECUNDARE "IN CLESTE’ SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURI! (pentru simplificare nu au fost reprezentate dlagondiele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULU! CARACTERISTIC Hh, an senso 4 uloane gaivanzote y crampoane EXEMPLE DE IMBINARI { ©, Imbinare gfindd / stip cu sectiune ‘ circularé cu buloane galvanizate ¢ [I crampoane ‘bul-dog’, Is © constructie cu deschider! micl, ‘ouloone golvoriaats sip _/ erarmpoane 'b, Imbinare cu buloane + gujoane: dopurtl me de lemn conteré Imbinari metalice o mal bund rezstentdi [a foc. 1 og 26CONSTRUCTH DIN LEMNN SECTIUNI TRANSVERSALE SISTEME PORTANTE B1. PERE]! DIN BIRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) BIRNE CU SECTIUNI CIRCULARE @. Bie din lemn brut, suprapuse altematin rapart cu diametreie; perete aerat. b. Bime cu sectiune regulata; rost Clopiit concav, etangat cu muschi sau fulor de cinepd guaronata. Bla, FARA MONTANTI ce BIRNE CU SECTIUNI RECTANGULARE (LEMN ECARISAT) “Inima’ lemnului spre exterior, Grosimi: ~peretl exterior!: 10- 12- 14cm = peref! interior: 8-10. cm @..Bime cu rostuli clopite concav, ¢, Bine cu supratatd mare de rezemare; imbinare cu lamba addugata. Umpiute cu mugchi sau cinep& gudronats (stragind suficlent de ampla) bb. Bline cu dublé lamba ¢! ulue (min. 10. cm grosime) ©, Bine cu dubia pant, cu ulue + lamba addugatés IMBINAR! 0. Bine circulare: imbinare de colt ia jumdtate-emn 'b. Bine circulare cu suprafajs mare de rezemare: imbinare de olf a 2/4 len , Bine rectangulare; Imbinare de colt io 2/4 lernn, cu capetele Pstrecute .Bine rectangulare: Imbinare de olf coadd de fndunicd (ja fate) @, ine rectangulare: mbinare cu perete interior in coadé de Mune (la tate)PERET] CU MONTANTI DIN LEMN @, Montantul serveste Ia asambiarea §| rigidizarea peretior portant. 1b. Montant cu roi de stilp (dirensionat pentru preluarea inctredirlor verticals), perete autoportant. Etangoitctea poate tl ameliorate prin comprimarea unui resort, CONSTRUCT DIN LEMN ‘SSTEME PORTANTE BI. PERETI DIN BIRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) Bib. CU MONTANTI 218CONSTRUCT DIN LEMIN ‘SSTEME PORTANT B2. PERETI CU SCHELET IN ZABRELE (FACHWERK) SCHEMA AXONOMETRIGA A STRUCTURII {oentru sinplticare nu ou lost reprezentate diagonaiele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINAR? @. Imbinare cu cep gi scobiture b-c, Imbinare in planul fajadel, indreptul piangeulul intermediar (var. ¢- eta) in cansols) - caprtor — cosoreant: grind’ planyeu sip (montanhy fraverso PRNCIPALELE NO DURIALESCHELETULUL TRADTONAL 2a(CONSTRUCT DIN LEMN SISTEME PORTANTE B3. PERETI CU SCHELET DIN DULAPI SCHEMA AXONOMETRICA A sTRUCTUR FINI plificore ni entate Sager alee) (pent fost r Structura tip 'BALOON’ Structura tip: ‘PLATFORM’ SEE Be Panic ANODULU! : : b. Structure Hie “PARORM 1.Stiip 2, Grindé secundars 3. Grind principald 4, Talpa inferioard 5, Talpa superioara c. Pentru comparatie, la aceeqy) scard, schema nodulul sistemulu cu stipe sl grinz!(CONSTRUCT DIN LEMNN ‘SISTEME PORTANTE B3. PERET! CU SCHELET DIN DULAPI SISTEMELE CONSTRUCTIVE TRADITIONALE AMERICANE Balloon Frame, Draced Frame, Western Frame In sistemul Saloon Frame - cel mal simplu gi cel mal frecvent utilzat - shipil peretelul (montantid, alspugl laretueron Paiferval, sunt continul pe 2 nivele. In celelalte sisteme coristuétia perereiu' este Thireupid th creptul fiecdrui nivel de cdtre @ structurd orizontald. Sistemul Western Frame se aiferentiza in plus prin faptul cd se piacheazt cu scindurl diagonale atft peretll, cit $I tovanele gi pardoselie: astfel scheletul este rigiaizat in cel mai simply mod, ne mal find necesare elemente de contiavintuite (diagonals) in compunerea scheletulll. Toate plesele utlizate au dimenstun) standard; Imbhétlle sunt realizate cu cule. PALL SAE OATS Balloon Frame Westem Frame antCONSTRUCTIDIN LEMN ‘SISTEME PORTANTE B3. PERETI CU SCHELET DIN DULAPI SCHEMA AXONOMETRICA A UNE! CONSTRUCTII CU STILP! CONTINUI DIN DULAPI (sister contemporan derivat din Baloon Frarne) 1. C&prior; 2. Cosoroabai; 3, Stilp (montant); 4. GrindG de plangeu; 5. Travers; 6. Soctu; 7. Talpa inferioaré; 8. Buiandrug $| glat fereastra; 9. Diagonal, 22CONSTRUCT DIN LEMN ‘SISTEME PORTANTE B4. PERETI PORTANT! DIN PANOURI Sstemul permite Industrialzarea cea mai complet& a constructlei de case. ufilénd panourl profabricate de catalog: Implica prolectare moduiard. Profiatura ramel panoulul permite mbinarea dintre panour, fle cu lamba gi uluc, fle cu montant intermediar, De reguid rostunle dintre panouri sunt marcate de baghete de acoperre sau de nututl, genefind 0 imagine specific’. Uneor, dupéi montare, panourie pot primi o placare exterioaré continud. ‘TIPURI DE PANOURI de mic! dimensiuni: |= | - 1.2m (funetie de moterialul de umpiutur’ sau de placare}; h = h eta} 4¢de mar dimensiuni: cca. 2.4x 8.4 ... 10 m; au schelet propiiu; distante intre montontinteriorl este determinatd de; mociul de descarcare a incdreéinior, modul de racordare cu peretll perpendiculan, tama compozttionald, dimensiunea materiaielor de placare. ¥ verticale: in variantele definite anterior Fotizontale: panourl de plongeu *interloore ¥exterloare * plane x spatiale: grad avansat de prefabricare - structurd, compartimentari.tinisaje, retea echipare Integrata: dimensiun! decise Gnte altele) tunctie de greutate + posibiitatie de transport, depoztare, manipulare. a. Constructie din panourl portante cle mic! dimensiuni, fra placare exterioar’s suplimentard; rosturie mal mute 3 expuse implica rexoWvat ‘delicate’ peniu asigurarea etangori 'b. Constructie din panourt ortante de mari dimensiunt, reoleate prin preasamblorea lunar panourl ce dimensiuni mict, fara placare exterioaré: ‘suplimentard ¢.Consructle din panourt Ge mic| cimensiunl. urming sei pimeoscd o piacare exterioara @.Consnuctie cu panout chesonate de plangeu 2gSISTEME PORTANIE B4, PERETI PORTANT! DIN PANOURI Panourie au o ALCATUIRL MULIISIRAT BAZAIA PE ACELEAS! PRINCIPIL CA $1 IN GAZUL PERE|ILOR CU SCHELET MONTA(I (v.cap.3 - Aicdtuirca prncipalelor subansambiur), Acoay) tip de alcature este Valabid si pentru PANOURILE NEPORTANIE (folosite ca inchiden ext, ‘a construc cu stip! 31 ering: Giterenta este clata de DIMENSIUNILE IN SEC[IUNE ALL ELEMENTELOR CL COMPUN SCHELETUL, PANOURILE- gl, general, INCHIDERILE EXIERIOARE CU SCHELE! - pol fi: a, NEVENTILATL (Gicatuirl compacte) b, VENIILAIE: stralul de ger ventilal cu ger exterior impiedica condensul 3 prolejeaza consiructia impottive eupicincdlzr datorale radiajjei solare: $ galurlntrare/legre ast — rin, 1/500 din S ventiaia 1. PANOURI VENTLAIE INCHISE: Inire sttatul de aer ventiat §1 termozoigtie se Interpune © astereaid (scindurl sau plScl pe baz6 de lemn ~exPAL); dezavantaje, cansum mal mare de matenal, avantaje: rezstenta mal bund [a toc, protectie mai bund Contra insectelor §! Contra umictazi. b2, PANOUR| VENTILATE DESCHISE: termotzolalia este in contac! diect cu siraiul de oer venlilat; de regula se prevede o prolee|ie a fermozoiatiel conira poi csociaie cu vinI, dintr Un material nidrofug dar permeabil la vapor! (ex. Nitfie ulelatG) PANOU VENTILAT DESCHIS, CU PLACARE EXTERIOARA, |= eca 20 cm) «@, Sectiuine verticala b. Sectiune orlzontold Restul dintre panourl este rezolvat culambé addugatd + acoperire cubaghetéi (ja interior si scindura de placare (la exterior), Placarea exterloard cu scindurl verlicale este r continua, Am 1, Sipcl orizontale 2. Placare cu scindun verticale 3.§pcl verticare 4. Tetmotzoiatie 5, Batierdi contra ploll+ vint (permeabiid la vapor) 6. Plael de ipsos (gips-carton) 7, Talp3 inferioars B.Beton . - my PANOU DE FATADA NEVENTILAT, CU STRAT DE AER INTERIOR ETANS d=cea locm) 4, Sectiune verticals 'b, Sectlune orlzontala Imbinorea dintre panouri se reallzeazd prin intermediul unul montont intermedicr. 1, Piel din derivate de lernn, tencute 2. Vatei mineralé 3. Pldici PAL 4. Stat de oer neventiiat (cu rol termouolant) 5. Barler@ contra vaporiicr 6. Pidci din derivate de lernn 24CONSTRUCT DIN LEMN, PERETI EXTERIOR! 3. ALCATUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE 3.1, PERETI EXTERIOR! © PERET! DIN BIRNE SUPRAPUSE FINISAJ INTERIOR ‘USCAT’; RACORDAREA CU SOCLUL, A. CONSTRUCTIE CU PERETI DIN BIRNE ROTUNDE B.CONSIRUCTIE CU PERE]! DIN BIRNE RECTANGULARE Rezolvarea de detalu a plactin Interloare (finfsa} ‘uscat’) tine cont de tosarea peretelul prin contragerea transversala. a bimelor, 1. Grind’ de plangeu 2, Luft de tasare 3.Fina) ‘useat’ fa platon Gcindur, pci pe bazs de lemnn, gips-carton) 4, Baghet S.Finso) ‘uscat’ la _ peretl Gcindur, piaci pe bazi de lemnn, gips-carton) 6, Platbandd ote! 7, Riga de ficare: 8, Termozolatie 9, Perete din bine 10. Pinta 1). Pardoseald alin scindurl cu lamba gl uluc 12, Dusumea oarba 13. Grinda de piangeu 14. Folie zolant’s 18, Profil tabid inciotta 16, Riga inferioardCONSTRUCT DIN LEMN PERE[ EXTERIOR! © PERET! EXTERIOR! CU SCHELET ALCATUIREA COMPLETA A UNEIFATADE “STANDARD” © fatad’ “standard”, adicd ce cuprinde toate stratutle obynutte, sf care poate fi Utizatas in morea majotttate a cozutlor, are In componenfa sa de Ic Interior la exterior Uimétoarsie elemente, pe lingé elementele porfante cle fatadel (stdlpi, montontl, rina traverse, diagonale etc.) Placare Interloara Bariera contra vaportior Termoizolatie Bariera contra vantului si a apei purtate de vant spre interior Suport pentru bariera de vant avand cGteodaté sro! de rgidtzare ‘Strat de aer ventiat Placare exterloara Placarea Interloard se poate reailiza practic cu ofice tip de materidl ce poate preluc evertucle tersiuni Ccontrager-dictari) generate de luctul elementelor stucturdie, Cele mal curente rezolvarl sunt cele cu pldci din gies carton, cu fambrurl din jemn sau din inlecultor de (aan Placarea inferioaré: propiu-zisé (cea viaibild dinspre interlon poate necesita, de la coz la Gaz, un schelet-suport, Este cczul pldciior din glps carton unde este recomandata uflizared Ynot profile din tabla Indeité Ine structura casel ¢ piéicl, pentru c evita unele fsurGtH Sa defomatil ce pot surveni datorita Jucrulul ekementelor structurale. Batra contra vaporlor constitule un sublect de discuitle ce nu s-a gisit o solutie general volabild, Existe12 atitucini aifertte care ih esenta spun urméttoarele tucrud: a pentru evitarea producer! condensull pe fata rece a termolzolattel este obtigatote infroducerea pe fata caldé a termotzotatiel a unel barlere contra vaporilor «Pentru a aved 0 casa saindtoasa aceasta trebuie sa “respire”, dec! sé | se asigure 0 bund permeabilitate la vapor. prima pode © thidinim cu precdidere la aproape toate solutile de fafade din lemn in Gernoria 31 Franta th timp ce in Elvefia, fard cu 0 Tnaité tehnologle In reailizarea caselor din fern, aceasta barierd este in general absent, Post noastre este cc} barlera trebule pusd ntr-o manierd selectivé, anale€nd cu atentie fecare Context in parte, acolo unde umiditatea aerulul Interior se aprople in permanent de valocrea Gmiditati de saturatie sau o depayeste frecvent (bail, bucdita) s! unde soarele nu poate activa Siminarea Gondensulul eventual format pe acea fatada, acolo o barleré de vapor este binevenita. Este Cazu peretilor exterior! oi béllor expuse spre nord, unde soarele in sezontl Tce Pu "veda" aced fatada, si deci nu o peate Incdl, jar condensul eventual fornat nu va paited f Giminuat sau inéfturat, Prin efecte cumulative, in lipsa unor siratui de cer ventiat, efectole produse pot fl extrem de grave, lata de oe recornandam in principiu utllzarect locciG, in aoeste eeu @.unel barlere de vapor: 1 plus considerdm necesard prezenta und strat de ger verti, pe toatdé anvelopa cléait Gariera de vapor se redlzeczé de regulé prin aplicarea unor fall de polietiend: cu imbinéxt pettecute, continu sletange sau prin uilizarea unor temoizolatil ce au prevazute asttel de fotll de olletiiend sou oluminiu, Se mal pot executa barlere prin vopsired unor shraturl suport continu § etanse. ‘Atentie! © cktdire frebule si respecta prnojpluf cresteril perme abilrett le: vapor cie 1a inferior spre exterior, © placate exterloard cu scGndurl cu lamba si uluc vopate cu vopsele curerte poate Gevenl o barlerd de vapor nedioritai, acolo unde nu este prevézut un strat de aer venti 3/2CONSTRUCT DIN LEMNN PERET EXTERIOR! Jermobolatia se dispune obligatory la toate fatadele clédiilor permanente, si numal la cliidifle ce nu acapostesc spati incdizite ea poate lips, Termoizolatia este beneficd nu numal pentru obfinerea resistenfel termice nacesare a peretilor exterior, dar ea poate ameliors tp coz Fillzarl sortimentelor din vat mineral’, protectia acusticd necesard tak de zgomotele cerlene Sxtotioare. Spatite Interioare ale peretlor exterior devin de regula spatil de rezonan}a, cect ampiificatoare ale sunetulu; dacé inroducem 0 termotolate reaiizct dintrun material Gheoont (cum este cazul termoizolatiel din vat mineralé), atuncl vor Insonoriza aceste Cavite! rezonatoare, Jomotolatia se poate supradimensiona Cdungand asifel spre grosim! de 18-20 cm) cu scopul comperscit de inerfe fermicd. Toate fatadele usoare, deci si cele ale claiciflor din lemn, posedd o Inertie temic’ satistactitoare, 31 de acea pentru a compensa acest Ici, $e poate Cresta dimensiunea stratull termolzolant, fotug 6rd a rezolva pe depiin problema. ‘ale materiale utiizate in afara sortimentelor de vat minercié ca termotzlatil curente sunt polistrenul expandat., PFL-ul poros «mal far) 31 atte materiale din polmes expandate (atentie la Incendi in cezzul polluretanulul expandat), Barre contra vantulul, Termoizolatia este protejatd spre extertor de actunea cumuciG op6 4vant in care vantul poate mpinge picéiturle de apd proventte din picie sau Zapade Pane Tr porl temolzolatiel, anfhiiéndu rol, prin Thocuirea porlor de cer (cel ce cxigura efectul tetmotzolant propriu zis) cu picdtul de apd, bune conducétoare de Caldurd. Barlera de vant baredzé, bineinteles, s| pétrunderea vantulul_ spre interior prin discontinuttarle fatadel Ea so rediizeazt de regu din fol de polleltiend sau din folll de carton astaltat neliptie pe contur Eatfal Moat so permite cfuzia liberci a vaporlor sore exterior. Se mal reaizeazé sl din héitle groasc: tip Kraft, Boriera trebul sé permits uscarea eventuaiulul condens produs in temolzokate Barlera necesita un suport pe care si fle prinsei Suportu pentru barlera de vant se reaiizeard de reguid din scOndut bétute normal sau tn dlagona’a, sau din plac! din plac), PFL PAL sau O88, Acest suport indeplineste de mute od # fold de. rgldzare a elementolor structurale ae fafadel Din acest unghl de vedere coasts Slemente de rigidizcre so utllzeazé ¢ Ia perefit interion, acolo unde este necesar; plerzancus insd rolul de suport pentru barlera de vant, Stratul de cer ventilat jut la eliminated eventuaiulul condens produs. Activarea aeruul se face mai ales cand fatada este thealat2 pin insorire directa. Nu avem un strat propiu-zis ol o Gistanfare a placérl exterloore de suporiul barlerel de vant sau de temotoiate, Acest Goorfament este realzat de o serie de sipct dispuse vertical, orlzontal sau pe cmbele airectt Aceste spc] prezinta de regula géurl sau fante ce permit ascensiune cer sl dec! venitiorea © problema legata de acest strat este evitarec tirajulul In caz de incendiu, de aceea. fantele sau gautile se cispun slcanat (aitemat pe verticald) pentru diminuarea acestul tir} Placajul exterior se poate reaitza din orice material sou alcature capablle de a prelua tensunle Induse de lucrul stucturl, de a bloca penetrarea opel spre interfor, # nu th uttimul rnd, da a rezsta ta intemperi, De regula ‘sé Tones Pace cu scondurt din lemn, placalele metdice, mal rar s cu mutta precautie, tencuielile aditivate s armate cu fibtG de sticiés pe un substrat de Heraclit, 3/3(CONSTRUCT DIN LEMN PERE] EXTERIOR! COMPONENTELE UNUI PERETE EXTERIOR CU SCHELET; ORDINEA DE MONTAJ 81 POZITIA IN CADRUL ALCATUIRI MULTISTRAT. (SECTIUNE VERTICALA LOCALA) 1, realizarea 2, reaitzarea scheletului structural suportulul pentru 7 placarea interloara g “ep ext 4, punerea 3, realzarea placa temoizolate'—_| Interioare-—— ext int 5, baterea sc€ndurilor supor Pentru bariera de vant ext int 3/4(CONSTRUCT DIN LEMIN PERETI EXTERIOR! a 3 Z < g f = 3RS558 oe 53 Ssz2Q 3 EEE Bikes 3 gate e2euks 8 geae Setees 5 His Paes 2 a% gee 8 a 378 : = 3 8 So fa 5 s ge 3 Bg 2288 une a3 qo? yaad 285 aeee eRe ae 3 gees ieee a3 Bao ee 4 goa 38 g= « ees 552 Eas ae ae pe 8 agg 3 Ooze 3/5CONSTRUCT DIN LEMN PERETI EXTERIOR © PERETI EXTERIOR! CU SCHELET - EXEMPLE DE ALCATUIRI (SECTIUNI ORIZONTALE) = A, PERETE EXTERIOR MINIMAL B. PERETE EXTERIOR CU ~ TERMOIZOLAIIE C. PERETE EXTERIOR CU ASTEREALA $1 ETANSARE CONTRA PLOI + VINT D. PERETE EXTERIOR CU PLACA) VENTILAT i 1 $ipcd vertical de frare i A 2, Sip 3, Placare exterioard 4,Pracare interioaré 5 Saltea termozolonts 6. Placd termauolanta — 7. Astereala din scindur agezate [77 Rye dlagonol eT) EY saree 8. Barieré de vint ES 9. Strat de aer ventlat PAL o SRY, 7mm Seen ar a CELE PRY ES 2: 3/6‘CONSTRUCT DIN LEMN PERET EXTERIOR! © PERETI EXTERIORI CU SCHELET - EXEMPLE DE ALCATUIRI (SECTIUNI ORIZONTALE) —— A, PERETE EXTERIOR CU SCHELET $1 TM, eet f PLACAJ EXTERIOR BIN PANOURI F USOARE PE BAZA DE DESEURI LEMNOASE (tip STABILIT) >; a B, PERETE EXTERIOR CU SCHELET $1 UMPLUTURA DIN PANOUR! USOARE PE BAZA, DE DESEURI LEMNOASE (tip STABILIT) C. PERETE EXTERIOR CU SCHELET $I UMPLUTURA DIN ZIDARIE DE CARAMIDA In cazul clédirtor cu mai mult de | nivel, rezolvarea de tip A se aplicé numalla sistemele cu stipi continu. Rezolvértle de tip BIC sunt specifice sistemelor cu stip! Infrerupt!n dreptul plangeulul 1, Plasé rablt 2. Stiip 3, Saitea termoizolanta 4, Panou user pe bazd de degeurt lemnoase (tip Stabilt) 5. Tenculals 6, Placare interloord 7, Umpluturd zkdGrie de carimida 8, Strat nivelare mortar a7CONSTRUCT DIN LEMIN © PERETI EXTERIORI CU SCHELET ‘COLTURI $1 RACORDARI CU PERETI INTERIORI (SECTIUNI ORIZONTALE) PERETI EXTERIOR! A-D, COLT EXIERIOR E-M. RACORDARE CU PERET! INTERIORI 1, Placare exterioaré cu strat de ger ventilat ~ 2. Astereaid cu bared de vint 3, Placare interloara 4. $ipcide monta| 5, Stiip 6, Rig superioar’s 7. Montant perete intetior 8, Scinduré sau montant de monta}CONSTRUCT DIN LEMIN ‘© PERETI EXTERIOR] CU SCHELET RACORDAREA CU SOCLUL (SECTIUNI VERTICALE) — PERET EXTERIOR! A, PERETE EXTERIOR MINIMAL B, PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCINDURI ORIZONTALE IN CAPLAMA, ALCATUIRE MINIMALA, C, PERETE EXTERIOR CU ASTEREALA, D. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCINDURI ORIZONTALE IN CAPLAMA $1 ASTEREALA, E. PERETE EXTERIOR PLACAT CU SINDRILA (SITA) F, PEREIE EXTERIOR CU PLACA VENTILAT 1. Placa exterior 2. Saltea termokolantd 3, Placa] interior 4, Pinte 5, Parcioseatt 6, Talpa inferloara 7, Gtingoare 8, Fie de plocd termokoianta sau 2) Cala} 9. Folle izolanta 10, Astereala, 11. Barierd de vint 12. Placa termovolanta 13. Placa) ginallé (Ht) WeCONSTRUCT DIN LENIN © PERE]! EXTERIOR CU SCHELET RACORDAREA CU SOCLUL (SECTIUNI VERTICALE) PERE EXTERIOR! A. PERETE EXTERIOR PLAGAT CU PANOURI USOARE «tip STABILIT) B, SCHELET "IN ZABRELE' CU UMPLUTURA DIN PANOURI USCARE tip STABILI C. 8, SCHELET “IN ZABRELE" CU UMPLUTURA DIN ZIDARIE DE CARAMIDA Intrucitin variantele B31 C scheletu: de lemn este aparent, se recomandd folasirec lemnului de stejar, esenja mal rezistenta ja Intemperi deci snoasele. 1, Panou ugor pe bazd de degeur lernnoase 2. Tenculala exterioard: 3, Satea termovolanta 4, Placare interioarss 5, Pinta 6. Poding intre grinz, cw umplutura nvrac 7. Folie woiantd 8, Piatris si piatta sparta 9, Umpluturd din zidéine de cGrarnia’ 10, Nivelare mortarCONSTRUCT DIN LEMNN PERET EXTERIOR @ PERETI EXTERIOR! CU SCHELET RACORDAREA CU SOCLUL (SECTIUNI VERTICALE) VARIANTE DE REZOLVARE A. PLANSEULUI: ‘A. PE PLACA DE BETON PESTE STRAT DE PIETRIG $I PIATRA SPARTA B. PEDALA DE BETON . PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE FUNDATH D, PE GRINZI DE LEMN REZEMATE PE TALPI DE LEMN E, PE GRINZI DE LEMIN, LA SCHELET CU STILPI CONTINU! - GRINZ REZEMATE PE TALPI DE LEMN F, PE GRINZ DE LEMN, LA SCHELET CCU STILPI CONTINU! - STILP! $1: GRINZI PE TALPI DE LEMN |, Placare exterloard cu strat de ger ventiat 2, Astereald cu barierd de vint 3, Saitea termowolantas 4. Placare interioara 5. Tajpd infenoards 6. Pinta 7. Folle olorté. 8. Dugumea pe grinzoare 9 Piotr §| plata sparta 10, Panau termoizolant 11, Poding Intre grinzi, cu termoizolatie hn vrac 12, Dugumea cares (agezata diagona) 13, Centura(CONSTRUCT DIN LEMIN PERE EXTERIOR © PERETI EXTERIOR! DIN BIRNE SUPRAPUSE RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) ‘+ STREASINA LA ACOPERIS CU 2 (4) PANTE Invelitoare: lespezi de piatra Inchidere la parlea superioaré a edpriorilor (olcdituire minimala, téra termoizoiatie!) “A, STREASINA DE POALA B, REZOLVARE LA TIMPAN (acopersin2 ape) Modul de rezernare a c&priorlor frebule 84 tind cont de tasarea peretelul pin contragerea bimelor, Caprio nu vor avea docit o singurd legdtua th, punctual, ia coma. La teate ceieiaite feazeme =— (pane intermediare, pane _iibere, eosoroaba) vor fl mentinuti ih poze cu agrafe care sd permit lunecarea iperd. 1. Jgheab 2. Citig jgheat 3. Céileniemn 4, Folle hidralzolants 5, Astereala 6. Lespezi de patra 7. Caprior 8,BImd de completare (hie céprior) 9.8md de rezemare 6 eG@priotlior (cosoroabd) 10. Pazie antivint 11. Rigi de rezemare 12, C@prior liber (exterion) 13, Caprior de margine(CONSFRUCTII DIN LEN, PERET EXTERIOR! © PERETI EXTERIORI CU SCHELET RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) © STREASINA LA ACOPERIS IN DOUA PANTE / TAVAN INCLINAT Invelitoare: tigle profilate Inchidere interioard la fata inferioards a céipriorilor A. STREASINA CU JGHEAB MASCAT B. REZOLVARE LA TIMPAN. C, STREASINA CU JGHEAB APARENT D, STREASINA CU JGHEAB MASCAT (varanta) |, Jgheab din table, 2. Invellloare din gid profiiata 3, Agroté 4,Pazle JU 5. Citig table gaivanizat’ 6, Plesti de fund a jgheabulul 7.Anchidere din seindurl, cu golurt de ventlare 8, Gol de ventliare 9. CBletide lemn 10. Folle hidrotzolanta 11412. Grétar de glpc! 13. Astereala 14, COprior 16. Talp& superioard (cosoroabé) 16, Saltea termokzolanté, V7Tavan din piicl (pe bard de lernn sau gips-carton) 18, Bul 1s05 3 19.c0 Ip Intermediar (intre console) 20. But(CONSFRUCTI DIN LEM, PERET EXTERIOR! | © PERETI EXTERIOR! CU SCHELET RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) © STREASINA LA ACOPERIS CU O SINGURA PANTA / TAVAN INCLINAT Invelitoare: figle flamande Inchidere interioard ia tata inferioard a c&prioriior ge A. STREASINA CU JGHEAB APARENT B. REZOLVARE LA PARTE SUPERIOARA, G, REZOLVARE LA TIMPAN LATERAL OOOOO” | Agate 2.Gol de ventlare 3, Cale de lemn 4, Pazie cu léerimar §.Inchidere din scinduri, cu gout ventilare, 6. Aster 7, Folle hidrolzolanta (hittie Kraft) 8. Invetttoare din tigle famande 9410, Grétar de sipel 1), CBprior 12, Talpa superioard (cosoroaba) 13, Saitea termolzotanta: 14,Tavan din plici (pe bazs de lemn sau gips-carton) 3 18, Pazie entivint A Qf Pom 0, ousap (capron de copst — - 17. Consol’ ZL ecagaiy, 18 DuSP htermedtior ante corso e be DOODO®(CONSTRUCT DIN LEMIN PERE EXTERIOR! © PERETI EXTERIORI CU SCHELET RELATIA CU ACOPERISUL (SECTIUNI VERTICALE) © STREASINA LA ACOPERIS CU 2 (4) PANTE / TAVAN ORIZONTAL + POD Invelitoare: figle sotzi. Inchidere interior Ia partea inferioard a grinzilor de plangeu | A, STREASINA CU CAPTUSEALA DIN = SINDRILA B. REZOLVARE LA TIMPAN {acopers in 2 ape) \ eye) CASIREASINA CU CAPTUSEALA DIN 2S" SCINDURI = |, Pazie cu Kicrimar 2. Agrafa 3. Ciel lemn 4, Rigi@ in lungul pantel 5. Sipel fheare gincirlla _ 6, COptugeaid din sind 7. Invelitaare figle solzi dublu ayezate: ' 6. Cosoroaba: 9. Saltea termoizolantt 10, $ipci suport tigie 11, Cprlor 12. Pazie anttvint 13, Plesd de completare /rezemare 14, Caprior de margin 15. C&ptugeaid scindurl (astereals) 16. Folle Nidroizclanta 315(CONSTRUCT DIN LENIN 3.2. PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII DIN BIRNE ROTUNDE MOOOOG ri | . L ff oe tT é x15 PLANSEE ‘A. PLANSEU MINIMAL B, PLANSEU PREVAZUT CU IZOLATIE FONICA (SI/SAU TERMICA) C.RACORDARE CU COSUL DE FUM. 1, Dugumea din seinduri Lu, 2,Grinda 3. Pints 4, Perete din bine rotunde 5. Satea lzolantd 6. Rost de tasare 7. Pervaz profit 8. Piafon (place| scindiurl Lu.) 9. Finisoj interior al peretelul 10. Scindura de capa (rigidizarey 11. Parament de zidérie la fojo Interoard a cogulul 12. Tencula'd interloards 13. Centura b.o. 14,Placd termolzoianta din material anerganic 15, Cog de fur din ziddrieCONSTRUCT DIN LEMIN PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII DIN BIRNE RECTANGULARE A. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (§1/SAU TERMICA) agezata pe posing intermediard Hl boed 60 OOO B. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (I/SAU TERMICA) cu pardoseaié fiotanta iI Lrnf |i }. Perete din bine 6. Grinzlgoarat 11, Rost de tasare 2, Barier’ de vint 7. Stat eolant 12, Acoperttor de rost 3. Pacare Interioara 8. Pociing IntermediarS 13, Platon 4, Pinta 9. Gtindd de plangeu 5, Pardoseald scindlurl Iu. 10, Sipe! sustinere platon NOTA: La fixarea finisajulul inferior frebule finut cont de fasarea bimelor ce alcdatulesc perefi 36‘CONSTRUCTII DIN LEM LANGE PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET IN ZABRELE A.PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ($I/SAU TERMICA) ayezata pe padind intermediara Hy @OO IDET IIIIP SEY SN ad l B. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (SI/SAU TERMICA) cu pardoseaid flotanta g - @8OG® cry 4 a @ 3) © — —© —@ @ 9 © 1. Pinta 7. Talp8 supetioara 12, Grinela de tegeitures 2, Pardoseaié din scindu |. 8. Platon 13, Grinzgoore 3,Talp6 Inferioars 9. Placare interioart 14, Strat zolont 4,Podina intermadtara |O.Astereaia din. scindun_—_ 15. $ipc! sustinere piaton &,Scindurd de capat (rigidzarey #62018 dlagonai+ barierG vint 16, piaci PAL (sau contrapiaca)) 11. Placare exterioard, cu strat 6.Gtinda de plangeu oe planes de ger ventiiat on7CONSTRUCT DIN LENIN PLANGEE PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET DIN DULAPI CU STILPI CONTINU! A. PLANSEU MINIMAL ZENS | i [3 B, PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (§)/SAU TERMICA) din saltele dispuse intre grinz| : ~ 4 = | e | | 2 | E | | ‘|e he Ss a a 1... __@) 8 & 4 en san — ecru ccars = ee | 1, Plintes 5, Piacare exterloaré cu strat de 9, Prafon din scindurl Lu. 2, Traversd de leg&turt serventicr 10. Placare interioarts 3. Pardosealé din scindui cu: Taversd de rezemare 11,Astereala din scinduri lamba | uluc 7, ScIndurd de rigidzare dispuse diagonal + bared de vint 4, Grind de piangeu 8, Saitea izolanta wieCONSTRUCT DIN LEMNN a PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET DIN DULAPI CU STILPI CONTINU C, PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ($I/SAU TERMICA) asezatd pe podindg Intermediara i i ELUNE EUARAIALON fy TAA 9 2 & Zz a é Q = ANIL “Beane rom |. Placare exterioard cu strat de 5. Pardosealé scindiur raifulte 10, Plafon Ger ventiat 6, Podind intermediara 11, Strat zolant 2.Astereala din scindurl dlspuse ere bomen oc wr 7, Grind de piangeu 12, Grinaigoares 40 8, $Ipcl fixare plafon 18. Strat suport parcosealé din acare Interloaré pldcl PAL (sau din lemn masiy) 4.Piints 9, Traversé de rezemare Big(CONSTRUCTH DIN LEMIN PEREN SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $1 O FATADA ‘SISTEM CONSTRUCTIV CU STALP| $! GRINZ] COPLANARE PE 2 DIRECTII Sectiune axonometicd: ‘Sursa: Constuire en bois 1, 9.209, Lausanne 1988 Element de fatada prefabricat (exst6 15, sortimente diferite) Rama verlicalé a panoulul de fatadé Stdip pe 2 nivelel 15/115 mm. Placare exterioaré din sc€ndurl orizentale fatfulte Rama orzontales Inferioard a panoulul de fotadé Sort din tabi; protectie laapa NA N Ny N N Gtinda din lemn lamelar incleiat H zi g p ‘ yi oA 4 OEM Rad Rama ortzontela SS superioard a panouui de = AJ fofaca WS Fonobolatte din varies minerala Tavan din gips carton Placate interoara cu pact din gips carton Termotolatic: 2 randut din vata minerals, in eterno nintenrbner ma nmermnmestrmanveesacemer vederea compenséint lipsei de inertie temica Sistem constructiv finkandez, conceput pe o trame: de 3,75 / 3,75 min 2 varlante de inditime (2.16m / 2.68m), Toate grinzlle sunt din femn lamelar inclelat § au dimensiuniie 115/22 cm Legéttutile dintre elementele structurale se realizsazé cu ajutorul unor conectori metalic!, Grinzile planseulul cltemeazd (ca pozitie in plan) in “tabla de sah”. Existé o gam larga de Panourl cle fatadé (ca forme si dimensiuni. dar identice ca alcétuire), Acoperigul este de tip ferasé: cu panté zero. Stdlpil primesc: Ia interior o protectie termica suplimentara 320CONSTRUCT DIN LENIN PERET St PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA STRUCTURA PREFABRICATA DIN DULAPI Sectiune verticala prin zona de pilin (in stanga) $1 prin zona vitraté (n dreapta) Surscx: DETAIL, 1/1997, p. 43-44 Alcdtuirea acopertgulul (de sus ih jos) * — Invelifoare din tabla cle zinc = astereala de 24mm, * psi curol de insonorizare fonica = pane de 60/120 mm dispuse la 625 mm sipcl pentru aistantore, 12/60 mm, carton btumat Panou aglomerat tip OSB de 19 mm Céprio# de 220mm, disous! la 625 mm izolare termica din vate minerald de. 120+100 mm, * _ batierd:-de vapor, fole polletiiona + sipci suport tavan de 24 mm ® favan din pidci de gips carton de 15 mm Alcaturea peretiior : (de la interior spre exterior) * plécl din gips carton de 12.5 mm+10 mm + barleré de vapor, folie de politiens: + olatie termica, vaté mineralts de 100 mm = schelet din emn: montanti de 60/140 mm dispus! ia 625 mm. * placa din lemn agiomerat (PAL) de 16 mm + barleré contra véntulul folle de: polletiionas * strat de oer ventilat, sipcl de 24 mn batute vertical + placare exterioard din scandur orizontale dispuse in “caplama” Alcatuirea planseulu intemediar: (de sus in jos) «shat de uzuré: mochetd + dad flotantis - sapa din ciment armat de 80 mm. strat separator, material fonoamortizant * — pldci aglorerate din lemn (PAL) de 16 mm + ginal perpendiculare pe planul Tatadel, dispuse la 625 mm una de cealalaté = material fonoabsorbant, vata mineralé de 100 mm, + schelet (codru) din sipci, suport tavan + tavan din pl&cl de gips carton de 12.5 9/2(CONSTRUCTH DIN LEMN PERET SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE! DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA. CLADIRE CU STRUCTURA DIN STALPI (PE 2 NIVELE) 91 GRINZI (IN CLESTED Secfiune axonornetrica Sua: Les systemes constructs en bok, Paris 1984, 2.38 Acopetis in terasé cu Panta zer0 lesit in console pentru Protejarea tatadei Grind principald de fatadd, coplanara cu staipul Giinai n’cleste", Perpendiculare pe fatadé Supraluming Glinda de fajada Element de fatada moultistat ‘StGip continuu pe 2 nivele Uséi de balcon din tern, Prangeu fonolzolat (pe dai flotantay Grind’ de fatada in “L*, pentru coborarea nivelulul pardoselli interioare la nivelut celei exterioare (a baleonulul) \Srsseortons sc€ndurile sunt asezate distantat pentru buna scurgere a apelor meteorice Hementele de fatadé sunt alcditulte (de la intertor la exterior) din: Placare interioara (placi gips carton} Barieré de vapor (folle polietilend> Termolzolatie (vata mineral) Barlera de vant (polletiiena) Strat de cer ventilat (grika de sipcl) Placare extetloara (posibl orice material rezistent la intemperil) 3/22CONSTRUCT: DIN LEM PERETI SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SIO FATADA CLADIRE CU STRUCTURA DIN STALPI (PE 2 NIVELE) S! GRINZI DE FATADA (IN CLESTE) Sectlune axonometrica Susar Les systemes constructs en bos, Paris 1984, 0.39 Strat de cer ventilat Placare exterioard Told metaiicé introdluses Tntro fanka téiata Th cadrul stdipului mascata cu chit 4. Protejarea pieselor orizontale cu sortuni din tabla, 5. Grinda de fatade in “cleste” 6. Talpa inferioara bizotata pe miloc pentru fixarea vitrajului (fara cercevele) 7, Ranforsarea stapputul cu platbande metalice 8, St8ip continuu pe 2 nivele Planseu intemmediar 10, Grinzi de planseu perpendiculare pe fatade 11, lzolatie termicé ih spatiul dintre clesti 12, Pardoseaia plangeulut Perefil exterior se compun diintt-o rand suport in grosimea cé1teia se introduce materialul temoizolant. Pe fala interioaré atamel se fikeazd plc! din PAL. La exterionul ramel se bat sipcl peste care se aplice placaju exterior. La Interior se poate inlocul placajul din PAL cu pléct din ips carton “rae nee tte ara SRE RAGEFIRE SON AE ERE DEENA Observatis; spre deosebire de solutia prezentatd in pagina precedenta (3/22) In acest caz grinaile de fatads (31 nu cele interioare, ale plangeulu) sunt realizate in *cleste” 9/23‘CONSTRUCTI DIN LEMN PERET SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $1 © FATADA STRUCTURA DERIVATA DIN SITEMUL “PLATFORM” Secfiune axcnometiica. Sursa: Ameriked Csalodl Haz Epitese, Foszerkettel, Budapesta 1999 talpa inferioars- traversa supetioara scanduri batute in caplama: ‘termoizoiatie talpa inferioara y fraversa inferloaré my acoperire schelet + bariera contra vantului Structura casei deriva din sistemul "platforn* de care se deosebeste doar prin aparitia unel tind de fatada. Sistemul “platform” prezinté avantajul utilzéll aceloras! tipurl de sectiuni de lemn, fapt care conduce la 0 mal mare rapiditate de executie, |a 0 simpiificare a detailor 51 deci sila.o economicitate crescutd, dr, in schimb, conduce Ia o prolectare mai atenta si mal faborloasé, Utiizarea conectorilor metalic! (parent sau mascat}) méreste s1 mal mult viteza de executie. Rigidizarea constructiel este obfinuta pe 2 cdl: . th senor elernentelor structurale (montantii+grinaie plangeulul) fa un pas mic (pana la 60 cm) * Prin baterea unor placi aglomerate din lemn de tip PAL, OSB, (cGteodata sia unor scdnduri ), cu dublu rol, de rigidizare dar §1.ca suport peniru bariera contra vantulul, la peretii exterior 3/24‘CONSTRUCTII DIN LEMN PERET SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR S| O FATADA STRUCTURA DIN STALPI SI GRINZI (PRINCIPALE $I SECUNDARE) “IN CLESTE", CLADIRE INTEGRAL PREFABRICATA. Sectiune axonometrica (stanga), sectiune verticals (creapta) Sua: Consirure en bols |, p. 217, Lausanne 1988 g # | I i t [ § i EER NRE RO REARS TT SAAR IE Sistemul utilzct —"Herrenath’- pemnite ridicarea unor case extrem de: flexible ca plan, Scheletul se compune din stéipi de 14/l4cmpe2 5 etgje sl grinzi “in cleste” suprapuse. Panoutlle de fajadé contin toate stratuile Wuale 3! sunt integral prefabricate, flind montate pe santier.. 6 1. Invelitoare din placl ondulate de azbociment 7 2. Sipci 4/6.om 8. kolatie termicd de ¢ cmcu barieré de vapor + carton osfaltart Sc€ndurl fifuite de }gmm prinse sub caprion stl Alcétuirea fatadel + Pkici de azbociment lipite pe scheletul panoulul + lzolatie temica + folie PVC + Shot de oer ventiiat * Panou aglomerat pe bezd de lemn, imbrdeat cu un strat de materia! plastic (melarrinat) Rama panoulul, profilata special pentru realzarea Imbinglor . Tapa inferioards Pardoseala balconuluk scndutl: asezate distantat Grinzile in conso¥S ale batconulul 4 5, 2 eNe 3/25CONSTRUCTI DIN LENIN PEREN SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SIO FATADA SISTEM STRUCTURAL MIXT: STALP! $1 GRINZI (COPLANARE) + PERETI DE RIGIDIZARE Sectiune axonometicé de ansamiblu Sursa: Construire en bois 1. .230, Lausanne, 1988 Sistem constructiv japonez ce s8 remarcé prin imbindri simple si sectiunl reduse, Datorta sebmicitati ridicate, sstemul structural cu stdipi 31 grinzi al fost intét cu o serie de perefl Portanfi de rigidizare. Planseele sunt pretabricate, flecare modul find constituit din 4 gring solidarizate prin intermnediul unor pidici OSB" batute pe ambele fate (superioard sl inferioard) o otindilor. Peretti sunt tencuiti sau placati cu gips carton O88" (Orlented Strand Board = pide! din aschil lernnodse mei: servesc $1 ca supert peniru apicareo Fercutelilor Ferme tiangulare dispuse Ia 3.70 m una de cealalaité: Pane acoperis ‘Grinda de fatada Montanti din duop! de 3.80/10em igus! ka 60 cm unul de celalalt Placi prefabricate de planseu din 4 gringi rinse cu plac! OSB Stalpi continul pe 2 nivele, 10 /106m Planseul parterului, istanfat de sol ocluefundatie din beton Solidarizarea grindiior intre ele si cu stélpii_ se reclizeazd cu ajutorul unor platbande ¢eciise) din ofel batute in cule s! intérite cu buloane. Stdlpil, continul pe 2 etale, sunt dispusl pe 0 framéi de 3,70 / 3.70 rm. Suplimentar stucturii cu stéipi_ si grinzl. au fost prevézuti pereti de contravantulre . avaind sl rolul de a prelua anumite sarcini gravitationale Claditea va fi detallata in paginie 3/27 51 3/28 3/26CONSTRUCTI DIN LEMN PERETI St PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA SISTEM STRUCTURAL MIXT: STALPI SI GRINZI (COPLANARE) + PERETI DE RIGIDIZARE sous axonometricd a detalilor constructive ‘Sursa: Construire en bol 1, 1.230. Lausanne, 1988 Ferd tiangulards Bulon de fxare Platbandé (ecisa) de of) —————{|__. Grind principaks 10/10.em Montant rigidizare si suport pentru or Inchiderea tatadel, 3.8/10 om Staip continuy 10/10.¢m Sr Bulon de fixer, —___" Platbanda (sclisé) din ote! | Montant rigidizare si suport pentru Inchiderea peretetul Interior 3.8/10 om 1,7 STRUCTURA OWN LEMN 3/27(CONSTRUCTH DIN LEMN PERETI SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SIO FATADA SISTEM STRUCTURAL MIXT: STALPI! $I GRINZI (COPLANARE) + PERE] DE RIGIDIZARE Sectiune axonometica (stngajos) si sectiune verticalé (dreapta) Suisa: Construite en bots 1. 9.230, Lausanne, 1988 1. Acoperire realzaté din: + invelitoare metalice + pléci aglomerate pe baze de lemn * pene din lemn de 6/6. crm 2. Femé trangulara 3. Gtinda de fatada 4, Tencuialé sinteticd pe suport de fbr de sticla §. Panouri OSB, béitute in cule 6. Placi din vata mineralé cu rol de termotzolatie (la exterior si de. fonoizolatie (a interior s! exterior) 7. Pla! din gips carton 8 Parcoseala din pléicl de PAL fummiruit 9. Grinai din dulapi de 3.8/18 cm 10. Comier metalic de racord 3/28CONSTRUCTII DIN LEMN PERETI Sl PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA SISTEM STRUCTURAL TIP “PLATFORM" la clédiri P+4_ Sectiune axonometricd (vedere dinspre interior) Suis: Le bois clans la construction, Paris 1990, p:305 Pinta din tenn Rost elastic car stars |. Strat uzuré (Macheta litte) a gpm Immpasiturcs PAL de 19 mm suport mocheta PAL de 22 mm suport dolé flotanta 2. Gil din fern, suport favan 9. Grindd din lean 10. Panou de gips carton: de 13mm 11. Vata minerate 100 mm 12, Barlerd-de vapor 13. Vata mined de 145 men (100+45) 14, PAL de 12mm N oo 16. Panou din gips carton de 10mm 17. Schelet din temn 18. Impésiturd (barterd) Impotiiva vantull sia. pial 19. Placare exterioara cu scdndur din len de ada Acest sistem constructiv a fost utilzat in premlerd in Franja in 1981 la locuinfele sociale din Alp! Ia frontiera cu Italia, la cca 1700 m attitudine. Aceste clédirl au 4 etoje din lemn peste un parter din beton. S-a.utlizat un sister modulat i industrialzat ce a dat deplind satisfactie cu precdidere in domenile izolari temmice, a rapiditatil de executie si a capacitatii de a réispunde sarcinilor seismice,CONSTRUCT DIN LEMN PERE INTERIOR! 3.3. PERETI INTERIORI In cazul ale&tulflor cu schelet, diferenta Thre PERE]II INTERIOR! PORTANT §1 NEPORTANTI const tn dimensiunile diferite pe care le au (diy considerente de rezsisienja) secfunile elementeior co compun scheletul. Spre deoseblre de fatade, peretil Interlor au 6 aledtulre mal simpld, sl anume : rama structural este placaté pe ombele fefe cu un placa ce poate fl Identic sau diferit. La interlor de reguics se introduce un material tonodbsorbant pentru a Insonoriza cavitated Interloard, aittel deosebit de rezonanté la sunetele aeriene. ‘colo unde avem 2 incdpet interloare cu regimuri termice diferite se dimensloneazd materialul fonoabsorbant (de regula vata minerailér) pdnd ce se atinge redstenta termicd necesard, Din considerente de izolare acusticd se poate lesta peretele piin dublarea materialulul de placare (de exemplu dublarea follor de gips carton) sau se poate merge chiar la dublarea scheletulul portant al peretelul, cu evitarea aga ziselor punti sonore. Acolo unde sunt necesare mésutl sporite antifoc se prevad imbrécared partialé sau totalé a pleselor din lemn din interlorul peretelui cu gips carton sau cu 0 varietate speciald a acestula cu Ridurit Acolo unde perefi, interforl sau exterior! se tenculesc, se pot folos| ca substrat, pentru tenculala aditivatd sl amata cu pared din fibré de sticid, piécl din Herakit, OSB sau si mal bine din Betonyp, material rezistent sila tentative de eftactie (sparget, lovin, strépungeri), 1, rama structural a ona Peretelul Interior 2, rama + placare pe ambele fete 8. alegtuire fonolzolata curenté 4, alcétulre fonoizolati speciald cu dublarea sI desolidarizarea ramelor vata mineralé sau alt material foncabsorbant 3/30CONSTRUCT DIN LEMIN PEREGI INTERIOR! PERETI INTERIORI - VARIANTE DE ALCATUIRE —— A, PERETE MINIMAL B. PERETE TERMOIZOLANT CC, PERETE FONOIZOLANT i D, PERETE CU FETE DIN PANOUR! | USOARE PE BAZA DE DESEURI | LEMNOASE, I |. $Ipe6 de montal 2, Stip A 3, Placore 4, Saitea zolanta 5, Placa izoianta: 6, Pasa rai 7, Panou usor pe baz de degeurl lemnoase 8, Tenculale 4 SIs eet CAEP a 5 ZY — Bianheed csi a a So Se x z ] EI a Ty er A SRI SS Ey TEE © © ©CONSTRUCT DIN LEMIN PERE INTERIOR PERETI INTERIORI - RACORDARI LA PERETI EXTERIORI, PARDOSELI, PLAFOANE SECTIUNE ORIZONTALA RR SECTIUNE VERTICALA — SECTIUNE VERTICALA JOS SUS 3/32 A, PERETE INTERIOR MONTAT FARA, INTRERUPEREA FINISAJELOR LA. PERETI, PARDOSEALA, PLAFON B, PERETE INTERIOR MONTAT CU INTRERUPEREA FINISAJELOR LA PERETI, PARDOSEALA, PLAFON CC. PERETE INTERIOR FONOIZOLANT D. PERETE INTERIOR CU FETE DIN PANOURI USOARE PE BAZA DE DESEURI LEMNOASE (tip STABILITY 1. Placare exterioar’ cu strat de caer ventllat 2, Astereaié cu bariera de vint 3. Placare interioard: 4.Sfip 5. Montant perete interior 6 Saitea termozolanta 7. TalpG inferioara 8. Piinta 9. Pardoseald din iemn 10, Prafon 11, Duyumea oorba 12, Scinduré de montaj 13, Panou usor pe bazd de degeuri lemnoase (tip Stabllit) 14, Plas& rabit 16. Tenculald perete 16. Tencuiala plafonPERETI INTERIOR! - RELATIA CU GRINZILE PLANSEULUI CONSTRUCT DIN LEMN PERET! INTERIOR! PERET] DESPARTITORI (NEPORTANT)) DIN LEMN, DISPUSI| PARALEL CU GRINZILE PLANSEULU! A. PERETE DESPARTITOR DIN PANOURI PE BAZA DE LEMN, ASEZAT PE GRINDA. DE PLANSEU B.PERETE DESPAR|ITOR CU SCHELET DIN LEMN + PLACI, ASEZAT PE GRINDA DE PLANSEU C. PERETE DESPARTITOR CU SCHELET DIN LEMN, ASEZAT PE GRINZ-JUG(CONSTRUCT DIN LEMN, PRINCIPI DE PROIECTARE § PUNERE IN OPERA / DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE 4. PRINCIPII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA A. CONCEPTIA STRUCTURII PORTANTE Al. ELEMENTELE STRUCTURALE: REZISTENTA $I STABILITATEA LOCALA Ala. DIMENSIONARE © IN RAPORT CU SOLICITARILE * ASIGURAREA REZISTENJEI ELEMENTELOR STRUCTURALE: aria necesaré a sectiunil este determinaté de raportul dintre incarcairle aterente respectivulul element structural ¢i rezistenta mecanic& a materialulul (lemnului la solicitarea specifica acelui element. + LIMITAREA DEFORMABILITATII ELEMENTELOR STRUCTURALE ( v. $i Alb) Dimensionare aproximativa a ‘zveltetel’ (raport intre sectiunea transversal $I inditime) pieselor comprimate din len mastv, supuse la incrcrr obigsnuite, pentru limitarea riscului de flambaj: dmin=1/18H (unde d = latura sectiunii; H = ihéitimea plese’) Dimensionare aproximativa a in&itimii sectiunii unel grinzi supuse la theGreéri obignulte (locuinte), pentru limitarea ‘séigetit’ (deforméri prin incovolere): = deschiderea intre reazemele grinzi) h=1/17-1/20L (unde h = inditimea secfiunil; SECTIUNI DE LEMN ECARISAT ‘$I TIPUL DE SOLICITARE LA CARE RASPUND CU MINIMUM DE MATERIAL Deasuprainiel A: sectiun! supuse Ia eforturi de compresiune (stip|, popl, montant}, contrafiye, contravintui) Infre linile A ¢1B: _-sectiuni supuse la eforturi de Tnoovolere reduse, cu un raport al laturilor cca, § /7 (plese de scheletin zabrele, arbaletrier) Intre linlle BsiC:__sectiuni supuse Ia eforturl normale de Tneovoiere, cu un raport al laturilor cca. 4 / 7 (grinzi, taIb1, cOpriori de deschider! uzuale) ‘Sub linia C: sectiuni rectangulare dezvottate pe Inditime, permitind obtinerea unel bune rezistento la ncovolere Th conaitile unul volum mic de lemn cm. 6 8 10 2 “a. 6 18 20 2 4 10/10 toni2 122 4 ona] gna | sons aang saya rie frais 16/16 16 ons aie | 10s 148 16/1888 1420 18 ons ans 2 620 80 10/18 2 gn2 10722 14p2. 22 4 apa 10a 2ps 244 6 10726 26 24/26 ns 248 28 10728 @ B A Dupa TSCHUML A.G., LUPU, M., Construction 1 - Le bok. EPFL-DA‘IB Chaire d’Architecture et Construction, Lausanne, 1989-90. 4n(CONSTRUCT DIN LEMIN PRINCIPI DE PROIECTARE §1 PUNERE IN OPERA / DIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE Ala. DIMENSIONARE @ IN RAPORT CU REZISTENTA LA FOC DIMENSIONAREA GRINZILOR DIN LEMN ECARISAT $I DIN LEMN LAMELAR, PENTRU © REZISTENTA LA. INCOVOIERE DATA, IN RAPORT CU NUMARUL DE FETE EXPUSE $1 DURATA DE CONSERVARE A PROPRIETATILOR DE REZISTENTA ( 30 si respectiv 60 min) N.B, Pentru a trece de Ia 0 rezistentd la foc F30 Ia F60, kétimea (b) $!inditimea (h) se dubleaz6. A laturi 3 laturi 4 laturi 3 laturi Expunere la foc Eforturl din Incovoiere (N/mm) laturi a 4 laturi 3 laturi z Expunere Ia foc EA Eforturi din incovoiere (N/mm) 310 Dupa TSCHUMI, AG. LUPU, M., Construction 1- Le bo’, EPFLDAITB Chae d’Architecture et Construction, Lausanne, 1989-90. 42(CONSTRUCT! DIN LEMIN PRINGIPI DE PROECTARE | PUNERE IN OPERA / STABIUTATEA ELEMENTELOR COMPRIMATE A\lb. STABILITATEA ELEMENTELOR COMPRIMATE In general, riscul pierderi geometriei initiale a elementelor structurale in zonele comprimate (flambajul sfiipiior, iesirea din plan vertical a elementelor de suprataté - voalarea ‘inimior de gtinzi, a peretiior, etc) poate fi mentinut sub contro! pri = coracteristicile materiaiulul (modul de elosticitate); - aria sl geometria sectiunil perpendiculare pe directia compresiunii (v. gi Ala); - conditile de rezemare a elementulul si eventuaiele legdturi suplimentare. © CONDITIILE DE REZEMARE Influenta conditilor de rezemare a unui stilp asupra risculul de fiambaj: conditile de rezemare determina lungimea de flambaj (Lf); riscul de flambo] creste proportional cu lungimea de flambaj. Exemple de rigidizare a unel grinz! lamelare incovoiate: impiedicarea lesiri grinzi lamelare din _pianul vertical — (voalare), —_datorit@ eforturior locale de compresiune. (1) Rigidzarea grinzi cu colfare @Rigidizarea grinzi cu bare din ofel rotund © GEOMETRIA SECTIUNI! ‘Impréstierea’ = materialului. In sectiune —influenteaza_—_pozttiv rigiditatea elementelor comprmate — (stabiitatea Ia fiamba)). Exempie de stiipi cu sectiuni compuse: @.Barele supuse la compresiune sunt asociate intre ele prin: fururi Tnclelate, fixate cu cule sau cu gujoane; zibrele fixate cu cule. b. Incastrarea unui stilp cu sectiune compusé: reazemul si legéturle care asiguraiincastrarea Cv. conaitile de rezemare). ary \ fa) (bd) f Incastrat ublu fey ~ oer articut incastrat omen -articulat ‘rnexiune 43CONSTRUCTI DIN LEMIN PRINGIPI DE PROIECTARE 61 PUNERE IN OPERA / CONTRAVINTUIREA (A2. ANSAMBLUL STRUCTURAL: CONTRAVINTUIREA SISTEMELOR CU SCHELET In raport cu fortele orzontale ce actioneazd asupra unel constructii (Vint, cutremur, etc), stabiltatea onsambiului structuri de tip schelet presupune prezenta unor aya-numite plane de contravintuire rigide (nedeformablie), verticale si orzontale. Comportamentul la actluni orzontale a doug semitravel structurale, m rel situafi: (1) F@ra. contravintuir: deformare laterala ce poate duce ia probusirea structuril (colaps).. (Numai —contravintulre verticals: Instabilitatea zonei comprimate a grinailorin sens longitudinal. 3) Contravintuire in plan vertical 3 ‘orizontal: stablizarea grinzlior impotriva jesin din plan vertical: structura nedeformatd. ‘SCHEMA DISPUNERII PLANELOR DE CONTRAVINTUIRE in 2 sisteme posibi ()Rigidizare numai th plone verticole: » | 4 presupune ctte un plan de contravintuire verticalai pe fiecare axa a tramei structurale, pe cele doud directi; grizle perimetrale ‘asociaza planele verticale gi le transmit ‘incércéitle orizontale; nu este necesard contravinturea la nivelul plangeelor. (2) Rigidizare 1h plane verticale 3 orzontale: prezenta contravintuitlor orizontale permite 2 reducerea la 3 a planelor verticale de ~ ire, cu condiia ca ele sé nu fie SK | presupune 0 conceptic _— particulard a plangeelor (tigide ih planul lor) T [ | Posibllitziti de realizare a planelor rigide: | nt ~ 1 Contravintuiri verticale: de utlizat pe cit posibil peretii de compartimentare; pot fi peret! din Ziddirle sau beton, sau peret! cu schelet de lemn prevézuti cu ssteme de rigidizare: diagonale din bare de ofel tensionate dispuse in cruce; diagonale din lemn; scindurl bétute diagonal: panour! tigide din derivate de lemn. Contravintuiri orizontale: in planul plangeelor §1 acoperigelor trebule prevézute sisteme de rigidizare: scindurl agezate diagonal in raport cu trama, in 2 straturi pe dlrectii opuse; panour din derivate de lemn, in doud straturi cu rosturi decalate; diagonale din platbande de ofel dispuse ‘incruce. Exemple de contravintuit verticale din lemnn. (1) Sembcadre contravintuite cu contrafige din lemn, rezstent la Intindere i compresiune. (2) Contravintuiri verticale cu 0 diagonalé rezstent aff ja intindere ct § la compresiune. 1 (3-4)Pereti contravintuiti prin thehideri realzate cu placare sau umpiutura din scinduri asezate diagonal. Fixarea unei diagonale din ofel rotund de o gtindé principal, cu sabot metalic. 44CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPH DE PROIECTARE § PUNERE IN OPERK / PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA B, PROIECTAREA DE DETALIU B1. PROTECTIA IMPOTRIVA UMEZELII O constructie din lemn care se mentine intr-o stare higroscopicé stabilé, de echilibru cu mediul ambiant, se va comporta evident mai bine decit daca este supusti unel permanente instabiltati. Ca atare, functie de esentele de lemn 31 tratamentele hidrofuge alese, prolectarea de detaliu trebule sd albd in vedere protejarea lemnulul Impottiva riscului retentie! de apd. In acest sens, se disting 2 categorii de masur: ©. protejarea Mn raport cu surse de apd (ape meteorice si contacte cu alte materiale sau medii cu umiditate mai mare) b. asigurarea posibilitét!i de uscare a pieselor ocazional umede, prin ventilare Bla. PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA Se va aveain vedere: =protejarea fatadelor expuse pioli (ceea ce poate totodaté asigura protejarea jemnulul impotriva radiatiel solare excesive); - prevenirea infitratilor directe ale apel de ploale - favorizarea scurgeri rapide a apel si evitarea acumularlor - eliminarea sau acoperiea suprafetelor orzontale - acoperirea suprafetelor oblice - acoperirea capetelor pieselor de lemn a céror expunere favorizeazd absorbtia apel - protejarea lemnulul Impottiva transferulul de umiditate prin ascenslune copilar’ - protejarea lemnulul mpotriva umiditétli din depunerea de zpada si din ricogeul apel de pioaie Stregin| ample, dectosuri pe verticalé: volumetrie tipicd pentru constructile din lemn, ca autoprotectie impotiva poll. Asigurarea unel cit mal bune etangeita ia peretil din bine suprapuse, prin forma acestora in sectiune + staturl de material zolant 1.Cloplirea concavés a piri inferioare a bimelor asigura o bund rezemare si impiedic& into ocrecare mésuré Pdtrunderea apelin rostur 2. Supratetele plane asigurdi rezemarea pe o suprafaté mal mare, dar nu Impiedicé patrunderea apel in rosturi 3.Profilul triunghivior adéuget si ulucul tat in bina superioara asigurd o bund etangare. In rostutl se introduc straturi de materiale kolante: muschi, tut, mortar, fuior de cinepd gudronat, etc Pereti din elemente profiiate cu lambd 41 ulue: imbinare etansa‘CONSTRUCT DIN LEMIN PRINGIPII DE PROIECTARE S| PUNERE IN OPERA / PROTECIIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA Doud tipuri de placare cu scinduri verticale care favorizeazt scurgerea rapidé a apel: rezolvare preferabild pentru fatade neaddpostite. (1) Placare cu scinduri verticale cu lamba $i uluc, formind nuturi verticale; doug variante de rezolvare a colfulul. Lungimile scindurior sunt limitate pentru limitarea lucrulul lemnulul. Scindurile provenite dintr-o tdlere radial se vor comporta evident mal bine la variatii climatice mar. (@)Placare cu scinduri verticale simple, cu baghetd de ‘acoperie a rostulul. Placare cu scinduri orzontale. Profilele obgnuite de scinduri fGltuite (1) nu asiguré o bund etangare contra pioll + vint; (2) scinduri fGltuite cu 0 geometrie adecvatt unel protect! contra pioll + vint. (3 - 4) Scinduri orzontale in capiama, cu lGctimar. Suprapunere: 12% din iéitimea scinduti si min 10 mm. Scindurile sunt fixate cu un singur find de cule, pentu a le permite deformarea liberts. In loc de a ummdri impiedicarea infitratilor de apa in Imbin&tle expuse, este Uneor mai simpli gi mai flabilé prevederea posibiltatii de evacuare rapid a apel; exemplu cu lcrimar (1) si exemplu cu drenare rapidi din ‘scobiturd’ (2). Atentie la intretinerel (Rrevenirea infundaril scurgeri) 46CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE §| PUNERE IN OPERA / PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA Nuturie verticale previn formarea de crépaituri aleatori la supratata lemnului si totodata, in cazul expuneril exterioare, permit scurgerea rapid’ a apel de ploaie; in exemplu: stip circular cu piesdi metalic’ de imbinare. Evitarea suprafetelor orizontale expuse sau protejarea lor prin acoperire cu elemente de lemn sau metal posibll de inlocutt (1) Protectie cu scinduré + tratament hidrofug; (2) Protectie cu piesdi de lemn cu sectiune curbé + tratament hidrofug: @ Protectie cu copertind de tabla asezata pe plese de calore. Capét expus, protejat cu o pies de lemn cu KScrimar, fixatd pe o fururd cu rol de distantier. Protejarea sectiunilor de capét ale pieselor de lemn, cu copacltate mare de absorbtie. (1) Traversi de parapet cu curbura redusd, prevézutd cu \dcrimare, protelind capetele montantlior de lemn; (2) Stilp tdlat obiic $i acoperit cu un strat protector subtire. Plesele orzontale de lemn al cror capat ar rezuita expus (pane, gfinz’ de plangeu) pot fi de asemenea tdlate oblic ih jos.CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE 9! PUNERE IN OPERA / PROTECTIA IMPOTRIVA SURSELOR DE APA Rezemarea unel grinzi pe toat& grosimea zidulul (traversanta) las lemnul sO respire, dar fafa sa exterioaré trebuie protejaté in raport cu riscul expunerii Ia apd. Exemplu cu sectiune de capat hidrofugaté prin badijonare (1), protejaté cu 0 piesd de lemn, prevdzuté cu \Gcrimar (2) si placa de calare din lemn dur, contrapiacaj sau material plastic (9). Rezemarea unui stip exterior pe un soclu de beton (h min 30 cm) ce fereste lemnul de acumuiditle de apd, pada 31 ascensiunea capilard a umiditatil. Componente: sociu din beton cu pante spre exterior, talpd metalicd in formé de T Incastratdé in capétul lemnulul, teaves pétratd, buloane (3), crestéturé Inchisd cu mastic elastic (4) Forma piese| metalice §/ legéturle sale cu stipul rspund necesttatii de transmitere a unor diverse solicit: greutate, dar si actiuni orzontale, intinderi, momente. Acest tip de teazem necesité 0 pregitire exacté a fundatiel si, pe cit posibii, prevederea reazemulul cu ssteme de regiare (pene, uri ovale, gurubur). Perete de lemn pe un soclu masiv din zidGrie cu inditimea de min 30cm de Ia nivelul terenului (protectie contra stropiti). Un strat hidrozolant separa lemnul de soclu (umiditate din ascensiune capliorG, transfer de la un material ja altud. Taipa, jor in consolG, formeaza impreund cu paramentul exterior un Wcrimar. 48 Tratament hidrofug Atentie la ‘Intretinere!(CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPH DE PROIECTARE §# PUNERE IN OPERA / VENTILAREA PIESELOR DE LEMIN BIb. VENTILAREA PIESELOR DE LEMN Streasind cu prize de cer pentru ventllarea unul acoperls cu termoizolatie in planul invelitori; placarea cu scindurl ia ‘extradosul cpriorior include fante de ventlare inchise cu gfe anttinsecte. Stratul de ger ventiiat al acoperigulul Continua pe cel din alcatuirea peretlior exterior Piacajele exterioare din lemn trebule ventilate pe toaté suprafata lor intemd: trel tipuri de rezolvare a suportuiul ce permit © clrculatie de aer vertical (prin convectie) $1 orzontald (datorité diferenjelor de presiune a vintului ce actioneaz’ asupra fatadelo?).Sectiunile orificilor de intrare $i lesire a cerulul Insumeazi o suprafaté de 1/500 din supratata de ventlat. Piacare cu lemn retrasé, protejaté de soclu si distantaté de cesta, permifind astfel intrarea aerului. Mici gle impiedic& intrarea insectelor xiofage sau altele. Incastrarea grinziior de lemn int-un perete de zidérie, Transferul de umiditate de Ia ziddrie la lemn este prevenit prin: contact cu zidéia redus la fata superioard, ziaité “uscat’; strat hidroizoiant sub grind; spatiu de ventiiare (1-2 cm) lateral siin spatele capatului grinzii tratat chimic), In cazul peretilor exterior, fundul golulul de rezemare este termoizolat pentru prevenirea condensulul. (v. $I Prevenirea strivitior locale -rezemarea pieselor de lemn pe zidairie) Gol sanitar ventilat sub un plangeu de lemn: degajarea de umiditate din sol este impiedicata de un strat mal mult sau ‘mai putin etans. Orificii prevézute in soclu permit ventiiarea. golului sanitar (min.1/500 din supratata acestuia). Grinzile sunt tratate chimic.‘CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE §1 PUNERE IN OPERA / CONTROLUL DEFORMARI LEMNULUL B2. CONTROLUL DEFORMARII LEMNULUI Deformabiltatea lemnuiul din variatii inerente de umiditate si anizotropia sa (deformablitate diferité pe cele trei directii, in cluda simetrie! aparente a pleselon joacd un rol Important in ceea ce priveste criterile de prolectare si punere th oper’, Atunci cind aceste caracteristici sunt luate in considerare atit [a tdierea pieselor, cit si la proiectarea $1 executia constructilior, respectivele deforma ale materiaiulul pot fi nu numai compatibile cu constructia s| soliditatea el, ci pot fi chiar folosite in favoarea acestela. (Ex: ‘precomprimarea’ naturald a stipior de lernn rotund sau ecarsat simetric fata: de inima trunchiulul, prin contragerea axiald simetric repartizata in sectiune sicrescind care periferie; compensarea deformatiior din incovolere §i contragere axiaid la grinzi =v. desen) Mentinerea sub control a deforméri lemnulul prin proiectare si punere in operd se referd, pe de © parte, la orlentarea sectiuniior in raport cu solicitarile s, pe de alté parte, la modul de prindere slimbinare a pieselor (sisteme de fixare, rosturi, tolerante). Orientare corectt a unei piese incovoiate (grind’, pand) deformarea datoraté contragerii axlale (mai mare cite periferia sectiuni) este contrabalansaté de ‘sdgeata’ din ‘inearcare. Contragerea tangential’ avind vaiori de cca 2 or mal mari decit cea radials, sectiuniie clestior se deformeaza, dar find dispuse th acest fel, deschizindu-se ele se ‘ageazd' progresiv pe marginile laterale, rmin stabile gi int&resc legatura. © parte a caracterulul particular al imbinérilor duble dn clegte) sau multiple din lemn se explicd prin valorficarea ih acest mod a asimetriel cvas-Inevitablle a pleselor ce le compun (clesti, sectiuni compuse, sectiuni din lemn lameiar). Orientare judicioasé a bimelor din lemn ecarisat si a scindurlior de piacare, \dsind cropaturiie din uscare ia interior. Fixarea scindurlior de placare, in asc fel Incit ‘lucrul’ acestora sd. nu fie impiedicat (culele fixeazd fiecare scindurd int-un singur punct al sectiuni sale). LLLLLLLLLLLLL ELLE LLL ene » 9 Crest&turlie practicate in lungul = scindurllor permit deformarea acestora fart a créipa (v. $i crestarea bimelor fa constructile cu pereti masivi, nuturile verticale ale stiipiior, etc). 40CONSTRUCT DIN LEM PRINCIPIDE PROIECTARE §f PUNERE IN OPERA / PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE B3. PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE Ba. REZEMARILE Conditille de rezemare a pleselor de lemn nu trebule si conduca la aparitia unor eforturi locale de compresiune transversala mai mari decit cele capabil a fi suportate de lemn. Pe de alta parte, rezemiiie implicé frecvent relatia dintre lemmn 3 un alt material Giddirie, beton) cu rezistente mecanice mai mari. La ora actual, solutile cele mai flabile sunt cele bazate pe piese metalice de legaturd. In Continuare sunt prezentate citeva elemente necesar a fi avute in vedere in cazul in care rezemarea directé nu poate fi evitata. * Rezemarea lemnului pe zidérie sau beton, (@)Rezemare cu talpd de lemn continu& care repartizeaz’s greutatea grinzl pe suportul din zd&re si totodaté previne o Posibid strive loca a grinzi de lemn. (b)Rezemare pe consol metalicé inglobati in beton, putind acompania deformatile elastice ale grinzl, (c) Rezemore Legendd: @)Hitie —_bitumatas; intrun gol practicat h zd (acd 3.Grind’; 4.Furur de regiare a este posibii 0 profunzime distanfel fatd de zd: 5.Piesé de suficienté a golulu)) Tolerantele calare; 6. Consol metalicd. mut mai mari specifice lucrdrlor de zidarie impun un stem de rezemare cu plese de calare (1) din lemn dur, contraplaca} sau material plastic. Rezemarea ih ne prezinté riscul retentiel de umiditate. Dupa verificarea umiditétil lemnulul (max 18%). acesta trebule hidrofugat pe zona in contact cu zidéria. Atuncl Cid finisajul interior permite, se va prevedea o prindere ‘uscata’. (1) Plesi de calore; (2) Zond hidrofugatds; (3) Pies metalic de montaj ‘uscar’ Fxarea th diblur_ expansive constituie © solutie eficlentd de tealzare a unel simple rezeméri, atunci cind dimensiunea pieseior de lemn permite traversarea cu un stift metalic filetat, eventual cu interpunerea unor piese de calare.(CONSTRUCT DIN LEMIN PRINGIPIDE PROIECTARE §| PUNERE IN OPERA / PREVENIREA STRIVIRILOR LOCALE ¢ Rezemare lemn pe lemn Rezemare grind& pe sifip cu talpa de repartiie din lemn dur (1) pentru limitarea efortutior de Ccompresiune transversola tn grind®. B3b, EFECTELE TASARILOR La constructile tip “blockhaus’, bimete se taseazti prin uscare #1, Co tare, tebule prevézut un joc Cutt) de tasare Ia capetele superioare ale pieselor verticale - in principal montantil laterali de usi si ferestre (contragerea-— transversal lemnuiul este mai mare decit cea ‘oxiold), Traversa superioar’ este prevazut cu un uluc adine, care, pe mésura taséirii binelor, coboard: si acoperd cepul_ montantulul, intial |sot descopert pe citve centimettl Luft de tasare Montantii jaterali se prevad cu ulucuri in care vor aluneca, pe masura tos peretelul, cepurile in coadé de findunicé cu care sunt prevézute capetele bimelor. 42CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPII DE PROIECTARE St PUNERE IN OPERA / IMBINARI B4, REALIZAREA IMBINARILOR Putin dens, lemnul rezist’ prost la inc&rctiri concentrate 3/ legdituri punctuale. Transmiterea eforturlior trebule fGcutd tinind cont de directia fibrelor si asigurata printr-o supratatd de contact suficienté. Totodata, in raport cu inc&rcarlle transmise, lemnul implicd piese cu sectiuni mari, Indeosebi in cazul sistemelor cu schelet traditionale. Pe de alté parte, find putin dens, se fasoneazé uor. ImbinGrile traditional (duigheresfi) coreleazé aceste caracteristic! ale lemnulul, bazindu-se th mod esential pe geometria imbinarl, ceea ce implicd tdlerea adecvatd a pieselor ce urmeaztt a flimbinate Gmbin&ri cu chertare sau duigherest). Imbindirle traditionale - cu ajutorul cdirora au fost realzate toate structurile clasice din lemn si multe din cele recente, chiar de mari dimensiuni ~ Pot necesita folosirea unor piese auxiiare de legdturd, din lemn sau metalice (pene, domurl, cule, scoabe, buloane, pidcute dintate, etc) cu tol de siguranté, in sensul impiedicéri deplastitilor relative ale pieselorin caz de inc&rcéirl neprevézute. Imbin&irile traditionale, sunt insti de natura empiticds, bazindu-se mai muit pe mestesug decit pe calcule, mplicd o reducere importanta a sectiunil eficlente a pieselor in zona Imbinarri (si deci o Mojorare a sectiunii lor curente), precum gs 0 manoperd complicaté ce iungeste timpul de ‘executie, crescind preful constructiel. Sisteme modeme de imbinare (ingineresti) folosesc materiale auxilare mai flabile, permitind geometii mal putin complicate §I restrictive ale imbinétlior, §I sunt verificate in detallu prin calcul. Piesele modeme de asambiare, mal simple sau mal sofisticate - buleane, gujoane metalice, broge, suruburi, conectori dintat!, etc - sunt in general produse in serie mare si au capacitatea de a transmite diferite efortur. Alegerea poate fi fcutd in raport cu: cerintele structun portante (eforturi gi deformati), conditlie de montaj, exigentele de rezstenté la foc, expunerea la Intemperii,criterll estetice, Tratamentul anti-coroziv al elementelor metalice de asambiare trebule ih mod deosebit avut in vedere, in raport cu riscurl aftt structurale cit $I estetice. |. PIESE DE LEGATURA DIN LEMN DORNURILE (CUIELE) si PENELE DE LEMN) sunt cele mai frecvente plese compiementare imbindrior ‘traditionale. DORNURILE sunt piese din lemn dur, de forma clindric&, usor tronconice sau nu Gh trecut, frecvent prismatice). In general sunt asociate Imbin&rlor cu cep si scobitura, Imbingirlor ‘ia a Jumétate-lemn’ si celor “th furcd‘, pentru a impiedica depiastirie s/sau desfacerea imbinaii Exemple: (@) Imbinare “in furcd’ + dom: (p)imbinare cu cep $i scobiturds + dom, permitind demontarea. 4gCONSTRUCT DIN LEMIN © PENELE sun elemente prismatice din lemn dur, de doua categori: (@pene cu fete paraiele, introduse in locoguri de aceeasi formd gi dimensiuni practicate Ia Jonctiunea dintre doud plese de lemn ce trebule asambiate: sunt solicitate i principal a compresiune axiala si forfecare: (©) pene cu o fat& inelinata, solcitate la compresiune pe directie inclinaté sau chiar transversald * ECLISELE de lemn Gn general din contrapiaca), leagé th acelas! plan doud sau mai multe plese de lemn, find fixate cu cule sau suruburi (eventual cu incleiere suplimentara). Aceste imbingrl (de tp ingineresc), adecvate unor lucréri de micé si medie important, sunt calculate functie de grosimea placiior si distantele teglementare de fixare, MW. PIESE DE LEGATURA DIN METAL M1. THE Imbindrle cu tie functioneazd pe principiul repartizrl eforturior pe un numér mare de sectiuni mici. © CUIELE: deopotriv’ empiric’ $I modem, asamblarea cu cule poate fi utllzaté pentru Imbinéri Portante si este simplu de pus in operd. De preferintt gdurie sunt date in preaiabil, avind un diametru de cca 95% din diametrul cuielor, ceea ce Previne crdparea lemnului 3 permite utilzarea mai eficient& @ cUielor (indispensabbl in cazul lemnuul de stejar sau fog) Distantele ttre cule gi fats de margini sunt regiementate. In cazui solicitarli ia smulgere (nerecomandabi), —_—_trebuie utlizate cule profiiate PRINGIPH DE PROIECTARE §1 PUNERE IN OPERA / IMBINART Fol de tabi (2 mm grosime) introduse in fante diate in lemn muttiplicd numérul de sectiuni pe care se repartizeazé efortutile. 44PLACILE PERFORATE FIXATE CU CUIE: iustreaza simpitatea si performantele cuielor (in acest coz, tie cu inalté rezistenta la smulgere). Piéicl metalice de 4- 6 mm grosime perforate (1) 3/ prevézute cu o strdpungere axial cu margin! ranforsate (2), sunt fixate ih atelier cu cule de Interfetele —pieselor «de asambiat. Pe santier, un bulon de articulatie () asociaza piesele realiind o articulatie ideals cu parti metalice ascunse gi deci pratejate contra foculul SURUBURILE PENTRU LEMN: prezinté avantajul_ mai bunel rezstente la smuigere decit culele — netede. — Aceastas rezsten{& se reduce cu timpul, pe mésurd ce lemnul se usucd. Pe de alta parte, cu cit lemnul este mai umed, cu atft relatia cui / gaurd se altereazd in roport cu eforturie perpendiculare pe cui (0 data ‘in plus, este de dorit o umiditate adecvata si constanta !) SCOABELE: sunt th general utlizate in cadrul constructilor traditionale, pentru mentinerea 1h porttie a imbindtlor, fare a transmite propri-zis efortun. AGRAFELE: in general utilzate in atelier, cu pistoale performante sicalculate pe baza rezultatelor ‘ncercéirlor de laborator; sunt de regu utlzate la peretii clédilor cu schelet de lemn. BULOANELE: asamblarea numal cu buloane _- prevézute cu fondele sau pldcute, gi piulite (pentru Imbin&ri portante, min 2 buloane $12 - 14 mm) - este adecvaté door in cazul ‘Imbindirlor solicitate la intindere si pentru construct provizori demontabile. in cazul in care buloanele lucreazé la intindere, trebuie verificat ca rondelele sau pldcutele s4 aba o suprafata suficienté pentru repartzarea ~—eforturior de ccompresiune pe lemn. CONSTRUCTI DIN LEMIN PRINCIPH DE PROIECTARE $i PUNERE IN OPERA / IMBINARI 1. Pidci metalice (4 - 6 mm) fixate in atelier de interfetele pleselor de ‘asambiat. 2. Stréppungere cu margini ranforsate 3.Bulon de asociere a pieselor pe santier, = Imbinari cu scoabe Agrate @ 1-2 mrn:In general cu rag sintetice oplicate pe vitur Imbinari cu buloane 4sCONSTRUCT DIN LEMN © BROSELE: sunt tle de ofel cu diametre peste 6 mm, introduse forfat in perforati prealablle cu diametru cu 0.2 - 05 mm mal mic ca diametrul tijel (contrar perforatiior pentru bulonare) $1 fraversind integral ansamblul pleseior. Pentru siguranta, este uti prevederea unel legdturl suplimentare Gh general cu unul sau mai multe buloane). Permit realzarea de imbinari fara joc, spre deosebre de buloane. Asambiarea are un comportament ductil (brosele cele mai solicitate ating ‘limita de plasticitate’ inaintea ruperi lemnulul si permit astfel_ o teqistribuire a eforturilor cétre brosele nvecinate, f8ra rupere locaid), favorzat de diametre cit mai mici. Tehnologi recente de mare precizie, asstate de computer, permit asocierea de rose cu diametre foarte mici, cu piese metalice in plane multiple. * ACELE sunt tile de otel cu diametru foarte mic (< 6 mm), Introduse fortat_ in gurl prealabile, mm general prin presiune, Datorita diametruiui foarte mic si. a penetrari lor ce perturbeazi —_nesemnificativ fibrele lemnului, ele transmit = ja suprofaté egal a imbindri - eforturi mal mati decit brogele 1.2. PIESE METALICE DE SUPRAFATA * GUJOANELE: pot fi din fontd sau ofel au din lemn dur, v. ‘pene’). Exemple: (@ Guyjoane alin fonta Greim si un nod de grind’ cu 2brele realzat cu un astfel de dispoattiv, () Gujoane din ofel: un gujon inelar gi un semi-crampon Bulldog. Crampoanele Bulldog sunt frecvent utlizate, dar rareori cu lemn dur. Trebuie sd fie suficient de groase pentru a nu ‘dispare’ datorité rugini care le poate ofecta. PRINCIPH DE PROIECTARE 1 PUNERE IN OPERA / IMBINARI ANG(CONSTRUCTI DIN LEMN PRINCIPII DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA 7 IMBINART © CONECTORI DINTAT! (@) CONECTORII DINTATI MENIG sunt compusi din tie de ofel fine §/ ascutite fate into placa constituit din doud straturi de material plastic. Pigiclle standard Pot fi decupate dupd geometria suprafetel Imbindiri, (b) CONECTORII DINTATI OBISNUTT, cu utilizare diferta de cea a pldcilor Menig, sunt din tabla de fe! cu dinti ridicat! prin stantare pe una din fete. Pusi in opera prin Presare, permit asambiorea_unor plese de aceeasi grosime (min. 30 - 50 mm), pe baza unui principiu ‘inrudit cu prinderea in cuie dor ‘sigurind © mai bund transmitere o eforturilor; zona de table nestantata contracareaza tendinta de crdpare a lemnului, Constituie unul din cele mai economice sisteme de asambiare a pieselor cu sectiune mic. Necesita Inst studii si prevederi speciale in ceea ce priveste exigentele de rezistenté ia foc. 1.3. PIESE METALICE SPATIALE Permit 0 gama larg’ de asambIéri, putind ihiocul majoritatea imbindrlor traditionale, cu conditia Protejéiti lor anticorozive si antifoc. Avantaje: monta] simplu; crestere sensibii a valotii eforturior posioil de preluat fara deplasti; Performante marl asociate unor sectiuni de lemn rectangulare de dimensiuni reduse: permit un calcul mai putin aleatoriu s/o verificare prin incercari (fiabiltate specifica verificairior de atelier). Piesele metalice sunt fixate de plesele de lemn fie cu tie scurte galvanizate sau din inox (crestate, inelate sau spiralate), fle cu broge $i/sau buloane. Unele piese sunt prevézute cu Pinteni de pozitionare care facilteaza montajul. Pot fi plese STANDARD (disponibile pe bazi de catalog, cu posible adapt) sau piese SPECIALE (realizate la comand), ASCUNSE sau APARENTE, Plesele aparente presupun, dincolo de criterile de rezisten{a si montaj, un studlu estetic al conformarl; uneor! necesita aplicarea unui material de acoperire, cu rol de protectie antifoc 3/sau estetic; implic& un contro! riguros al tratamentului anti-coroziv dupd punerea in oper’. 47© PIESE STANDARD SABO]! Saboti curenti, relzati din tablé golvanzata (sau din inox, la comandé). Trebule_utilzate profiiele adecvate (min de joc 2/3 din sectiunea lemnului de rezemat) Exemple: (a) saboti cu arp! exterioare si pinteni de pre- pozttionare; (6) sabofi cu arp! interioare (posibil una interioard §/ aita exterioard); (c) saboti cu unghi (in general unghi la comanda); 1 - gol de ghidoj pentru unghiul de fare: (d) saboti cu bretele, indeosebi pentru fixare pe profile metaice. (e) Sabotf Cantilever permit continuitatea momenteior incovoietoare la reazeme i deci reducerea efortutior si deformatilor in gfinda; de remarcat gdurie . ‘ovale care pemit jocul normal al pieselor de lemn. CORNIERE Pre ‘CONSTRUCT DIN LEMN INCIPHI DE PROIECTARE $f PUNERE IN OPERA / IMBINARI(CONSTRUCT DIN LEMN ‘* PIESE STANDARD CU PARAMETRI VARIABILI LA COMANDA Piecing de Ia piesele de catalog, fabricantii reaieazd adapt, ‘ndeosebi la piesele pentru ‘imbindtile de sorpante, rezolvind asifel asambiéri uneorl foarte delicate, Exemplu de Imbinare la vitful unel sarpante cu plane = incinate multiple, ‘+ PIESE SPECIALE (DE COMANDA) 0. PIESE METALICE APARENTE: pot constitul © parte integrants ¢i valorzanté a = arhitecturll unel cid b.PIESE — METALICE —_ASCUNSE: realzarea la comanda permite aproape orice geomettie. Punerea ™m —opers implica. anumite constfingeri de care arhitectul trebule 80 tind cont. In exemplu, un nod cu 10 bare; plesele laterale prind fiecare cite 4 bare. Barele centrale sunt brogate lateral (fixcre —prioritara) iar orizontalele la 45% sunt bulonate vertical pentru a permite montarea lorint-un al dollea timp. PRINCIPI DE PROIECTARE 9 PUNERE IN OPERA / IMBINART angCONSTRUCT DIN LEMIN PRINCIP DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA / IMBINARI cc, PIESE METALICE TURNATE Progresele i domeniul tumdiri Ofelulul sau chiar aluminiulul, au permis reducerea costutiior de tealzare a unor astfel de piese $1 deci ameliorarea competitivitatl lor. Repetitivitatea raimine totus un crteru determinant in alegerea unel astfel de asambiarl, ce face un larg apel ia creativitatea ‘orhitectulul Exempiu cu reazem articulat. Ml. MORTARE, RASINI, ADEZIVI © STIFTURI CU INJECTARE Sunt utlizate MORTARE PE BAZA DE RASINI pentru blocarea joculul de montaj intre stifturi, broge si golul prevazut. Bx: $tift cu injectare: orificiu de injectare (1); stift (2): broge (3). Profiiatura stiftului permite un bloca} perfect. Absenta unor solicitari de tip tractiune transversald, asociaté unei ajustéil foarte precise, confers acestu tip de imbinare un nivel inalt de performanta. Stifturle cu injectare sunt n general prevdzute cu un pas de filet pufind primi orice fel de bulon sau tia filetata. Exempiu de tmbinore: (1) Stitt lucfind la tractiune; (2) Stift de mentinere in poztie luctind la compresiune axiais. 4/20(CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / IMBINARI ¢ IMBINARILE PRIN INCLEIERE: Oferd avantajul unei distributll optime a efortutior, realiznd continuitatea dintre elementele Imbinate pe toate suprafetele de contact. Acest fapt constituie un avantaj in ceea ce priveste ‘transmiterea eforturlior de tractiune i de forfecare. Alte avantaje: obtinerea de forme ‘pure’; reparattl simple; protectie la foc prin ‘scut temic’: etapa importanta intr-un lung gir de inovatl in domeniu, Aspecte delicate; ruperea ih planul Imbin&ri nu trebuie s& se product anterior ruperil pleselor asamblate (trebuie asigurate rezistenfe mecanice comparable); necesita testari de etalonare; implica mentinerea sub control a temperaturli ambiante sia umidittillemnului. Sunt folositi adezivi pe bazdi de rain! sintetice rezistente ia actiuni climatice (de ex. pe baz de Tesorcin’ sau de melamind). Rasinlie epoxidice sunt adecvate Indeoseb| Ia Imbinar cu rostut mari sau pentru asambiari lemn / metal. Progresele realzate in productia de adez\vi, In ceea ce priveste calitatea §) fiabiltatea acestora, ‘a permis dezvoltarea tehnicilor constructive bazate pe lemn lamelar. (v. Cap.6) Incieierea poate fi utllzat&, in conditii economic avantajoase, pentru mentinerea provizorie in Pozttie a pieselor de len, inaintea realzér fixer lor definitive. Pentru a réispunde acestel nevol, @ opatut o Intreagd generatie de adezivi cu prizé rapida Imbinare cu cule ranforsaté prin ‘inclelere Exemple de imbinare cap la cap a lametelor de lemn prin incleiere. Modul particuior de tdiere a capetelor are in vedere majorarea supratetei de contact. 4/21© IMBINAR LEMN PE LEMN IN ‘ACELASI PLAN Cep $i scobituré+ dom Imbinare —traditlonalé;_unghiul poate fi oarecare. Intersectarea a 2 gtinzi pe stp trebule sd tind cont de reducerea de sectiune a sflpulul. Cercetdri ~— actuale urmdresc ameliorarea acestul tip de imbinare prin inject&ri cu résini care s& suprime jocu! de montai. Varianta cu pan de blocoi Dac’ tnedrearile nu sunt mari, constitule 0 imbinare ce permite montarea /demontarea —_ foarte simpid gi reduce !a minimum jocul Intre piesele asambiate. Este foarte des folosit in Japonia ca ‘amortizor seismic’ traditional: pana permite disiparea unel part! din energia tronsmss structuril de migcarea selsmicd si poate fi Inlocuttt of de cite orl este nevole. (1 pand de bleca)) Chertari compuse: cep i scobiturd + prog Ca 4g atte tehnici traditionale, Chertarea in prag__prezinté inconvenientul sl&biti sectiunii permite jocuri importante inte piese. Cercetdri actuale urméresc eliminarea_acestor Inconveniente cu gjutorul unui mortar adeziv expansiv. ‘CONSTRUCTI DIN LEMN PRINCIPH DE PROIECTARE Sl PUNERE IN OPERA / IMBINARI 4/22 EXEMPLE DE IMBINARI PreeceCONSTRUCT DIN LEMN Piese metalice ‘in inima’ Sunt in general fixate cu broye ce pemmit 0 imbinare {0rd joc $i sunt mult mai discrete ca buloanele. Pentru un aspect cit mai ingrlt, este posibi——incastrarea platbondel in capétul grinzii sau in stip '‘Cepuri' metalice Piesele metalice rémin ascunse: montojul este faciltot prin asambiorea separata a pieselor prevazute cu insert metaice protiate — adecvat ~— pentru imbnarea inte ele, Transmiterea eforturior se face de jo gfindd la insertie prin broge (legaturd lemn - meta), de a insertia metalicd a grinzi la cea o stipulul (legéturé metal - meta) si de la insertia metalicd a sfilpulu' la stip prin broge (legatura metal - jen). Sistemul poate rémine §i partial vzibi pentru @ pune ih valoare fineted legéturi Buloane + inserfie metalica Cu sou tar_—crampoane, imbinarea se preteazd in principal la legdturi de mai multe elemente sub un unghi oarecare, cu eforturi feduse in bare, —_Cresterea diametrelor _insertilor_-metalice poate permite preluarea unor eforturi mai marr Buloanele se ingurubeaza in piesele metaiice ingiobate. PRINCIPH DE PROIECTARE §| PUNERE IN OPERA /IMBINARCONSTRUCTI DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE 9 PUNERE IN OPERA / IMBINARI Imbinare cu prag simplu Imbinare jnire un element oblic comprimat si un element orizontal, (ex. arbalettier / talp&-tiant, ia o ferm& cu arbaletrien; cOprior / falpd, ja 0 fermi cu cdpriori: diagonalé / talpd inferloard ia sistemne in zdbrele) Imbinorea cu prag este singura imbinare oblicé ~— dulghereascd verificabilé prin calcul gi trebuie s6 respecte anumite. —regui (dimensiuni, unghiurl) 1, Imbinare cu prag simplu anterior 2.Imbinare cu prag_ posterior: prezinté riscul despicaril piesel Inclinate ih lungsi, ca atare, trebuie verificataé prin calcul cu mare precizie (idem cea cu prag dublu). Imbinare cu prag dublu Imbinare element inclinat din dol dulapi / talpa din element unic, ranforsaté cu fururl, Transmiterea eforturior de forfecare este ‘asigurata cu gujoane speciale - in acest caz crampoane Bulldog - stfinse si mentinute inire piese cu buloane. Corect rezolvat, acest dispozitlv constituile o Imbinare rigid, aproape nedeformabild, adecvaté pentru —elemente portante si ujor de pus th oper’. Dezavantaje: legdtura cu buloane: trebule sd fle restfinsG dupa un timp; reducere localé a sectiunii pieselor. Imbinare cu conectori Menig Piesele de lemn trebuie st alb& min.8 cm grosime (ferma grea) 4/24(CONSTRUCTII DIN LEMN PRINCIPH DE PROIECTARE 9 PUNERE IN OPERA / IMBINAR © IMBINAR| =LEMN PE LEMN IN CLESTE Sistemele in cleste constitule o tehnicd de imbinare ce permite ca sectiunile pieselor de lemn s& nu fie sl&bite. Functie de efectul estetic c&iutat, deschiderile de acopert si Incdircarile de suportat, se preferd dublarea elementelor portante verticale sau orzontale. Grind’ dublés Este cazul cel mal frecvent, intructt formatillor - x - penttu limitarea i plangeu implica de grinzile muite ori sectiuni moi mari decit sfiipii, 7 | aI dimensionati ‘co \ in cazul_unor solicitari & le la teazeme, pot fi le. inserate crampoane sau ir Sfilp dublu | Configuratie interesanta—atun cind se utméreste preluarea Impingeri orzontale importante ‘, ey —¥ Sfilp cvadruplu Configuratie cu un potential form extrem de bogat. Cu toate | acestea este deficitard in ceea ce be priveste rezistenta ia foc (mai buna | repartitie a incarcaitlior determina | |e | . | ni Mai mici ale pieselon §) Sg condittle de intretinere. Be = Furr de legaturd, continua i au locaiG, reducind lungime: iba} gi servind ca rea; ‘ entry grind in ambele direct *(CONSTRUCT DIN LEMIN PRINCIPH DE PROIECTARE S| PUNERE IN OPERA / IMBINARI + IMBINARI LEMN PE LEMN IN PLANE OARECARE Sistemele th cleste si cele cu chertare permit o mare supiete in ceea ce priveste unghiurile pleselor de Imbinat. Cu toate acestea, Cdutarle formale 3 tehnoiogice ofientate cétre alcdturi usoare conduc Ia realzarea unor structuri tridimensionale §1 cu curour! libere ce reclamé neduri din ce in ce mai performante. Cep gi scobiturd, praguri, domuri Exempiul prezentat prezinta particularitatea de a utiliza un unic dor (1) pentru asocierea a 3 piese imbinate cu praguri si cepuri. In cazul unui risc de deplasare pe verticald, pragul poate fi combinat 1 cu cep §i scobiturd. Piese metolice speciole, cep ¢i scobiturd, buloane Exemplu de mbinare mixta: pies metaicd aparenta + chertare. Buloanele au ca rol asigurarea ‘imbin&ril, Eforturie find transmis de cepuri si scobituri, sunt in mod obligat imitate, Atentie la ‘intretinere! Piese din tabld indoita sau decupaté Indorrea $1 decuparea table! permit realizarea unor geomettii extrem de variate ale imbindrilor, _folosind Pentru fixare buloane sou tile fletate; in particulier, fac posibiit cobtinerea unor forme geodezice. 4/26‘CONSTRUCT DIN LEMN Tole sudate ‘Concentrarea unui numer mare de bore Int-un punct presupune folosrea_unor plese metaiice spatiale mai mult sau mai putin elaborate, mai mult sau mal putin standardizate. Exemplul prezinta o piesa realzaté din tole decupate In Jumatdti si sferturi de discuri de acelas! diametru, sudate intre ele pe o plocd circulara. Noduri de refele tridimensionale, din stere metalice Utiizarea stifturlor cu injectare permite realizarea unor structuri ‘tridimensionaie din lemn, cu noduri din sfere (larg raspindite cele din ote! si aluminiu); sferele sunt asociate barelor prin intermediul unor tie filetate ingurubate in stifturle barelor. 1-Sectiune longitudinalé print-un capét de bard, cu tié filetaté ingurubatd intr-un stift cu injectare. 2-Sferé din ofel sau aluminiu tumat, Reazeme pentru structuri textile Structutle textile au cunoscut 0 dezvottare constanta in ultimii ani si nu se mai Iimiteaza ia lucrar prover sau urgente. In acest context, lemnul, prin excelent material pentru catarge de toate felutile, trebuia s6-si valorifice toate tuutile, in asociere cu ote! si nyion, dar $i cu cordaje traditionale, PRINCIPII DE PROIECTARE { PUNERE IN OPERA /IMBINARI(CONSTRUCT DIN LEMIN « IMBINARI LEMN PE METAL SAU BETON Evident, toate piesele metalice spatiale pot servi pentru legéituri intre piesele de lemn $i suporturiie din metal sau beton. De notat faptul c& legéturile lemn / metal permit combinatii foarte ugoare. Lemnul lucreazd in general ia compresiune, lar ofeiul a intindere, frecvent folosit sub formd de cabluri sau tran}. Montanti de lemn gi tiranti metolici Tiantii metalici sunt astézi oferiti pe bazii de catalog de cétre divers! fabricanti, incluslv toate accesorile de montal si de tensionare. Sisteme mixte pentru sflpi si grinzl Imbindirle structurior din lemn sunt prin excelenté de tip articulatie, incastraile avind drept consecinta concentrarl_mari de eforturl sau necesitatind sectiuni prea mari, cu efecte negative aft in plan economic, cit sin plan estetic. Un mod simplu de a rezova problemele de stabiitate vertical’ consti in a recurge a sfip| metaiicl, cu incastrare la bazi, daca este posbil, sau la partea superioard. Tinind inst cont de slaba rezstent’ la foc a acestor stip, de exigenta — simplificar Imbinaior si cea de a nu mari umérul materialelor, este deosebit de interesanta realizarea unor sfilp! micsti lemn/ ofel. Legenda: 1 - Profil metalic H: 2 - Stip din lemn lamelar; 3 - Grind’ din lemn lamelar; 4-Piese metalice de Imbinare, disociate. pentru Gsigurarea unui joc diferit ol lemnulul si al ofelulul, permitind totodatd wncastrarea. Relatia consolé lemn / element de ba. Pentru a evita incastrarea pieselor de lemn in b.c., se poate recurge la ancoraje cu platbande (1) si rezemare pe piese metalice la Partea inferioara (2) PRINCIPII DE PROIECTARE 9 PUNERE IN OPERA / IMBINARTCONSTRUCT DIN LEMIN PRINCIPI DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / IMBINARI Legétura sfilp de lemn /tundotie A Stilp pe reazem constitutt din 2 plici gi 0 bard de ofel rotund sau o teava: solicitare numai la compresiune. B, Stilp pe reazem constituit dintr-o placa si un profil de ofel; solicitare numai ia compresiune. C. Stijp pe feavd rotund de otel, fixare cu guruburl; solicitare la compresiune sau intindere. D, Siilp pe teava patrata cu piesd metalicé de imbinare bulonata; solicitare la compresiune sau ‘intindere. E.Stllp fixat intre eclise bulonate; solicitare la compresiune sau ‘intindere. F. Stilo agezat pe sociu de beton, cu strat de separatie din carton asfattat:partea inferoaré a sfiipulul trebule pe cit posibil protejaté de ploaie; solicitare la compresiune sau intindere.CONSTRUCT DIN LEMN © TRIANGULATI In cazul pieselor de lemn, realizarea unor nodui de tip incastrare necesité de reguid sectiuni mari, nejustificate in raport cu deschiderile sau Inearedrie. Ca atare, se Impune introducerea_triangulatillor, ca 0 compensate freascé a imbinarior de tip articulatie ale structurilor din lemn. Blocaj cu contrafige Blocarea articulatiior cu contrafige se poate face cu sisteme th cleste, cu Imbinéir traditionale cu chertare (cep si scoblturé + prag), sau cu ‘imbind&ti modeme, cu piese metalice ‘Qparente sau ascunse, sau chiar Combining imbinari cu chertare Gn furcd) cu plese metalice ‘in inima’, can exemplul aléturat. Legends: | - Dubié bulonare; 2- Piesd: metalicd ‘in inim&’ cu rose: 3- Imbinare ‘n furc@’ si asigurare prin bulonare. Contravintuire din lemn Blocarea articuiatiior unul portic se Poate face in multe feiuri, putindu-se fotodati adapta _—_exigentelor athitecturale. In aceste conditi, nu trebule subestimate compresiuniie din diagonale care, functie de modul de dispunere, vor prelua - ih plus faté de solicitarile din forte orzontale - s/o parte a incércérilor verticale transmise de grind Contravintuire cu cabluri tensionate Cablurle — tensionate constituie sisteme de contravintuire economice gi usoare. Posibilitéitlie de regiare a tensiunilor sunt simple si fiabile. In cazul unor cerinte speciale privind rezistenta la foc, aceste contravintuln pot fi compietate cu altele din lemn sau din zidarie. PRINCIPI DE PROHECTARE $1 PUNERE IN OPERA / IMBINARICONSTRUCT DIN LEMIN PRINCIPI DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / IMBINARI © PROTECTIA ANTICOROZIVA A PIESELOR METALICE DE IMBINARE Variatile de echilioru higroscopic al jemnulul tebule iuate in considerate in cea ce priveste tratamentul necesar a fi apiicat pieselor metalice de imbinare, In cazul imbinarior cu te (ouloane, cule, surubutl, etc) este contraindicatd utlizarea unor piese din ofe! netratat. Functie de caracteristiclle mediulul amblant (normal, expunere la intemperi, Mediu coroziv sau foarte corozlv), tratamentele preconizate sunt Gn ordine): zincare, galvanizare, inox, Inox ametiorat (cu molibden). Pentru celelalte piese metalice, diversele tratamente preconizate relau procedeele descrise Mai sus cu referie a tie. In plus pot fl addugate trei alte procedee curent utlizate: pentru mediu Normal, vopsitorie antirugind bogata th zinc sau bicromatare, lar pentru expunere la intemperl s Mediu salin, pudre termorigide pe baza de résind poliesteric’ ‘+ IMBINARI UNDE LEMNUL PROTEJEAZA METALUL CONTRA FOCULUI In contact cu focul, lemnul se consuméd lent, formind un strat zolant de c&rbune. Acest strat ‘Infizie ridicarea temperaturii in piesa de lemn si deci Progresia combustiei (viteza de combustie @ lemnului dur §i dens este de aproape 2 ori mai mic& decr a réginoaselor curente). Ca atare, in Imbinéitle ce folosesc plese metalice, lemnul face oficiul de scut termic gi miteazd cresterea temperaturil in piesele metalice. Imbinare in cleste cu crampoane $1 buloane. Crampoanele (1) sunt Protejate de lest! buloanele trebuie protejate cu dopurl de lemn lipite tn WGcagurie de la capetele acestora (2) Imbinare cu piest metalicé ‘in Inim&’ (1) $i brose (2), protejate cu dopurl de lemn lipite in kécasutile de capat. Imbinare cu placé metalict (1) Protejaté de o fururé termicd din lemn 2).CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPI DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA / PREFABRICAREA CONSTRUCTILOR DIN LEMN- C. PREFABRICAREA Constructile din lemn se preteaza de minune Ia 0 prefabricare (si deci si Ia 0 industrializare) ct mai completa. Spre deosebire de constructille studiate anterior (cele din addrie si din beton armat), constructile din lemn (Gi cele din metal) permit grade de prefabricare mult mai nuantate mergand de la 0 prefabticare a elementelor de constructie, a sstemelor portante, a subansambielor constructive, pAnd la prefabricarea integrala, pentru césufe de dimensiuni mict (acestea putand fi asamblate integral int-o unitate de productie putand fi transportate si amplasate pe un teren, fad a mai interveni ‘in situ’ cu nimic). Ih opozitie cu constructille din beton $1 ziddrle, cele din lemn au utllizat ined de Ia thoeputurl sisteme modulare de executie, multe din clédirle vechi din lemn, apeland Ia piese si subansamble prefabricate. Atuul principal al caselor din lemn este Th general, rapiditatea executiel, Indiferent de tehnologia de executie adoptata. Totus, atunci cand se apeleaza la o solujie prefabricaté viteza de executie creste simfifor, venind in asteptarea ciientilor contemporani, tot mai grdbifl. S-au reaiizat astfel case unifomiliaie intr-o zi, tmul obisnut de llucru la clédirle prefabricate permifand terminarea “la chele” a caselor obisnuite in circa o lund. (Este ‘aici de mentionat faptul cd finisajele speciale $1 instalatile intarzele considerabil terminarea lucrétilor; stuctura din lemn este realizaté de reguld ih 2 sGptaméni ) Orice intentie de prefabricare trebule si aibe la bazti o conceptie modular’. Aceasta trebule st se extinda de la dimensionarea modulaté a travellor si a_macro-dimenstunilor cladiri spre modularea tuturor elementelor de detaliu, de la imbindrl pana Ia elementele de finisare. Acest lucru poate Ingreuna procesul de prolectare 31 implicit poate duce la o lungire a termenelor de predare a prolectelor, dar beneficiie de timp obinute in cadrul executiel sunt Imense. © ait premiza menité a conduce spre o prefabricare eficienta este limitarea la maximum a fipulul $I numérului pleselor componente, fara a afecta conceptia arhitecturalé de ansamblu de detaliu. Utiizarea aceloras! sectiuni de cherestea pentru partea structural (eventual chiar #1 pentru elemente nestructurale), gasirea unor detalii capabile a fi realzate din 1-2 sectiuni de lemn, a unor modalitéti de asamblare $1 de prindere a pieselor nestructurale pe structura casel, cat mal simple ¢i uniforme sunt chela unei executil eficiente, menite a reduce substantial costurlle si a mari viteza de executie. Fata de alte categotl structurale (cum ar fi cele din zidaie $1 beton), asa cum aminteam si mal sus putem distinge o garné mult mal nuanfaté de nivele de prefabricare: 1 prefabricarea pleselor din lemn, atét pentru elemente structurale cat §/ nestucturale (utlizarea aceloras tipurl de sectiuni, formate) 0 prefabricarea subansamblelor structurale ( prefabricarea unor grin cu zéibrele, a unor stalpl compusi, a unor panouri din montanfi desl marginiti de 2 rame ortzontale, crearea de rame ce se asambleaza Intre ele pentru a realtza pereti portanti Q prefabricarea subansamblelor mixte, stucturale+nestructurale ( panourl portante din montani desi cu toate stratule aferente + paramente + témplaiil, panour similare de acoperis sau de plansee, sca prefabricate finisate) Q_prefabricarea unor subansamble mari, tridimensionale (celule spatiale) 2 prefabricarea total, integral pentru clédiri de mic! dimensiuni, limitare rezuttaté din ratiuni de transport. 4/32CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPIL_DE PROIECTARE $i PUNERE IN OPERA / PREFABRICAREA CONSTRUCTILOR DIN LEMN Piese prefabricate din lemn ‘Sunt piese, slemente, fasonate din fabricé in asa fel incat st devina apte de a se asambia foarte usor cu alte piese similare Exemple: 1. Stéipi si grinzi, montanti si traverse prefabricate, in asa fel debitate (cu santurl in cruce) ca sa permit inserarea de piese metalice de legatturd: si de solidarizare ¢tirant); LER - 1 a Stalpi si grinzi 2. Toate piesele din lemn lamelar incieiat sunt piese prefabricate simple sau compuse: ‘Subansambie structurale prefabricate 1. Stdlp prefabricat compus 433CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPIL DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA / PREFABRICAREA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN, 1. Grinda tn zdbrele. Realizarea ei prefabricaté permite scurtarea timpului de executie 51 usurarea lucrarlor pe santier. 2. Placa prefabricata de mati dimensiuni pentru acoperirea unui spatiu amplu 4/34‘CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPIL DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / PREFABRICAREA CONSTRUCTILOR DIN LEMN ‘Subansomble mixte (structura-nestructural) 1. Pereti prefabricati in intregime, cu toate straturle necesare+tampiaria 4185CONSTRUCT DIN LEMN PRINCIPIL DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA / PREFABRIC AREA CONSTRUCTILOR DIN LEMN- “, Celule spatiale din lemn partial sau gata finisate, ‘ Imagini din timpul transportulul, pozifiondirl s!_asamblaxii modulelor. In partea inferioard a paginil cladirea realizaté din celule, teminata sediu de firma, Ebikon, Etvetia, Zehn Argumente fur den Holzbau, Ugnum, Eivefia 3|2001(CONSTRUCTI DIN LEMN PRINCIPI| DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA / PREFABRICAREA CONSTRUCTILOR DIN LEMN. Module tridimensionale cubic Dipunere deschise sau inchise pe 1-4 laturi juxtapanere:alaturare orizontala ‘sau pe inaltime ‘Aducerea cu macaraua a unui modul Desfacerea unui modul “impaturit” Prefabricarea usa! modul in wxina Prefabricarea unulmodulin uzings 4/37(CONSTRUCT DIN LEMIN ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE 5. DESCHIDERI MEDII $i MARI A. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE ‘GRINZI DIN ELEMENTE MASIVE SUPRAPUSE ASAMBLARE CU SCOABE : [---4---} 3 SE i + Be ii ——_—_——_——— Li £ aod" =] og abo ! 340 SS oe a ae Saas ASAMBLARE CU BULOANE + GUJOANE INELARE 5/1‘CONSTRUCT DIN LEMIN ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE GRINZI CU SECTIUNE IN DUBLU T $1 CHESONATE Grinzi cu inim& plin& subtire din 2 straturi de scinduri agezate la 45° pe direct altemate, sau din piici din derivate de lemn; necesité rigidizéri in dreptul reazemelor §/ In cimp, contra voaldir inimi. Grinzi grele cu inima pling din straturl Grinzi cu inima pling ondulaté. Incrucgate de scindurl, cuiele asigund ~—_Lungime teoretic nelimitat&, h max: 800 mr presiunea de inclelere a taipilor. h curente: cu inimd simples: 240 - 600 mm; cu inima ! dubl&: 430 - 440 mm; chesonate (inimi min § em): | Télpi din 3 straturi de lemn Inclelate, cu fibrele paraiele; dimensiuni max. 65 x 160 mm GRINZI IN ZABRELE @. Ferma ugoarés; Imbindiri cu conectori dintati din tabla @. Deschidere maximé: 20 m. subtire de ofel zincat; deschidere max 20 m; distanta Lungimea elementelor teoretic nelimitata. Intre ferme: 0.65 - 2.55 m, curent 1.25 m. Sectiunile pieselor: grosime maxima: 80 mm; s max 120.em*; b/h max. 2.5 (uscare uniforma) Unghiul dintre diagonale gi tapi: max. 75° _—- . Grinal pentru acoperie plate: deschidere L = 7 - 35m: h=1/12L. Imbinare cu pidici de ofel introduse in fante, ‘pol fxate cu cule dinspre exterior. bp. Ging! manguiate Icielate, Variant cu tdip|incinate (ferme): deschidere L = 10 Lungimea maximé a elementelor: 15 m eae Stnelacoomah= 1/10 dstonta ine Rating: 0-20 cm), ferme: curent 2.50 m. : Saki ¢. Ferme grele; mbinari cu piécl metalice ascunse Trenulirive diagonals yteipt sc co? intercalate intre bare (conector! dintati Menig): Ione Wiese Sa deschiderl 10 - 45 m; curent 16 - 25 m fra inedrearl importante: h lg miloc min 1/10 L:alstanta thtre ferme curent pind la 5m. 5/2‘CONSTRUCTII DIN LEMIN ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE LEMNUL LAMELAR INCLEIAT (LLI)' Sistemul permite obtinerea de elemente structurale, cu sectiuni mar, cu orice dimensiuni | forme (ca sectiune transversalé $i profil longitudinal) prin suprapunerea ¢ lipirea de scindurl subtiri (amele) de grosimi mici (10 - 45 mm), din lemn de brad foarte dens; lamelele sunt imbinate cap la cap cu crestéturi in dinti sau tdiere oblicd, rosturle find decalate min. 50 cm (v. Imbinéti prin inclelere - p.4/21) Flind aledtuite din lamele cu dimensiun! transversale micl, 3 dec! flexible, elementele pot cGpata forme particulare (sectiun! variabile, curbur) ford dificultate. La elementele curbe, raza de curouri determina grosimea: a / R = | / 200 (a = grosime lamele: R = raza de curburd) Dupé inclelere, rezistenta este dat& de ansambiul scindurior suprapuse lar sectiunea poate fi considerata integral activa. LL este tot un material onizotrop, dar de calitate omogend si stabil dimensional. Poate fi utlizat eficient in medil cu umiditate mare (ex,piscine) ¢! in medii agresive chimic. Dimensiunile curente ale elementelor: _- l&timea sectlunil (b): 50 - 220 mm ~Inditimea sectiunil ¢h): < 2.00 m -lungimea: < 40 m (limitat& de posibilitatile de transport) ©) Sectiune dreptunghiular& de grindd din lamele orizontale, b s 220 mm: ‘inima’ jamelelor este ofientata in sus, cu exceptia lamelei inferioare (pentru limitarea intinderllor pe directie transversal datorité lucrulul lemnulud. b) In cazul sectiuniior cu Kitime mal mare (6>220 mm), fiecare strat este compus din 2 lamele, rosturle find decalate pe vertical’. c) Atunci cind lamelele utlizate au létimi mari (6>220 mm), sunt necesare nuturi de detensionare pe toata lungimea lamelelor si pe ambele lor fete. SEMFCADRU DIN LEMN LAMELAR Schema de realizare (forma final este Indicata punctat). * Prima utitzare: Austia 1908, la acoperirea unui auditor.CONSTRUCT DIN LEMIN ELEMENTE SIRUCTURALE COMPUSE ‘SECTIUNI DE STILPI DIN LEMN LAMELAR INCLEIAT AEB a GRINZI $I CADRE DIN LEMIN LAMELAR INCLEIAT ~ DREPTE ©) gtindd cu inditime constants; b) grind& cu Thaltime variabili pentru acoperg cu o Panta: ©) gfind& cu partea inferioard creaptd, pentru acoperis cu 2 pante; d) grinds frint& (de exia tribune); e) semi-cacru; ~ CURBE 1 grind’ cu partea inferioaré curb’ pentru acopery cu 2 pante; g) cadru cu colt preeminent: hn) cadru cu colt curb. 5/4(CONSTRUCT DIN LEMIN DESCHIDERI MEDI SI MARI B. SISTEME DE ACOPERIRE ‘© GRINZI / FERME + ELEMENTE DE SUPRAFATA ELEMENT SECTIUNE $1 VEDERE a t Va | Observati (mm) Go) Grinai din 760-400 | 4-30 7620 | distanta lemn Intre grinzl: lamelar Tr -T TF 3-1/5; 4 { raportul 6 = th =a dj =5-8 Grinzi 200-2000 620 10-15 chesonate: ome 4 a thos Grindd in 500-2000 9-30 10-15, 2@brele + cu tapi de len si iL diagonale din feave: + b+ de ofel Ferma in 1200-2000 20-30 46 la interval zabrele fara de pane t t tf \ 600 mm @ t+ + et Ferma 7000-3000 | 6-20 67 [1a interval inzdbrele + t de 2-5m pone ND LX! yo eT Gringin 7600-3000 | 40-80 6-10 [1a interval 2dbrele din + de46m lemn a i pqt t e+ ‘Dupt ORTON, Andrew, The way we bull now: form, scale and Technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Cod. 1968. 5/5CONSTRUCT DIN LEMN DESCHIDERI MEDIIS| MARI © CADRE ELEMENT | ‘SECTIUNE $1 PLAN L Ud ‘Observatii ) ‘Cadru rigid 12-35 30-50 | distanfa intre cadre dinlem cca. 4-6 m; raport L/h lameiar g =57 b coo codrul poate fi curbat eo si;cusectiune variabid, d, a | dar rezulta mai scump: Abo ose it GrindG gi stiipi 4-30 18-22 ‘cadrul nu este rigid in din lemn planul sGu, aga incit lamelar sunt necesare d g contravintuii verticale [ L 1 ft mo Cadru portal 9-45 20-40 distanta intre cadre cu sectiune ceca. 46m chesonata rN chin te His Arce din 15-100 30-50 lungimea maxima lemn lameiar convenabilé — pentru transport: 15-25 m; raportul L/h = §-7 forma arcelor apropiaté. de curba funicular in cazul unor Incarcarl importante; pian rectangular sau circular Dupé ORTON. Andrew, The way we Bull now: form, scale and technique. Van Nosirand Reinhold (U®) COL, 1968. 5/6‘CONSTRUCT DIN LEMIN DESCHIDER! MEDI S| MARI © SUPRAFATE CONTINU ELEMENT ‘SECTIUNE $1 PLAN U Un ‘Observat \ m~™ Supratete 9-20 618 | raportulw/d = 2030; cutate; “s p> grosime panou 75- ponour = 200mm plane m2 toe straturi w Parabowod 12-30 28 [necesita grind de hipertoolic; ng + borda); suprataté din SZ L raportul L/d = 60-80 3 straturi de + placa} Bora 9-30 48 [necesita gina) de clindtic’: + borda) supratoté din fo t raportul w/h = 2-4 3 straturi de LN 1 we placa ‘Acopery 1235 26 | smpiu de construit; praia tn frecvent utlizatt cu } tiranti de ofel ja baz’ ‘i+ Cupois din 12-100 37 | de regula proiecfia lemn lametar pian evidentiazé retele incleiat a &) itidirectionale, ini Ly se radiale sau lamele curbe; legaturi_ sem rigide sau cu cule Supratays 15-25 $7 | de regué elemente clindrie’ din lamelare dispuse pe 2 arce drecti paraiele lamelare intesectate, — cteind forme de ‘diamant’ in prolectiain plan Rejea 12-80 S10 |refea _acoperté cu rectangular x panouti de placa); cudubles fy t rede curburs SY > 4 fora. alse (paraboloid + hipertoolic) Cups 12-80 57 __| elementele refelel sunt reticular’s fiexble pentu a permite curbarea; forma urmireste pe cit posbil cura funicular din greutatea proprie ‘Dupa ORION, Andrew, The way we bull now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Cota, 1988. 5/7(CONSTRUCT DIN LEMN DESCHIDERI MEDI SI MARI FERME IN ZABRELE Imbinare cu conector dintat! _0 ere eae 5/8CONSTRUCT DIN LEMIN DESCHIDER! MEDI SI MARI FERME IN ZABRELE deschidere = 20 m; distanta intre terme = 2.0m SCHEME DE ACOPERIRE 5/9‘CONSTRUCTI DIN LEMIN DESCHIDER! MEDI $1 MARI CADRE DIN LEMN LAMELAR NODURI CARACTERISTICE ea ‘A. IMBINARE LA “CHEIE’ Varianté de cadru-portal reaizat din elemente distincte. Imbinarea elementelor componente. 5/10CONSTRUCT DIN LEMN DESCHIDER! MEDI gi MART ‘CADRE DIN LEMN LAMELAR NODURI CARACTERISTICE VARIANTE DE REALIZARE A LEGATURII LA FUNDATIE PENTRU CADRE (ARCE) CU DIFERITE SECTIUNI TRANSVERSALE VARIANTE DE REALIZARE A LEGATURILOR DINTRE CADRELE TRANSVERSALE $I ELEMENTELE DE RIGIDIZARE LONGITUDINALA‘CONSTRUCTI DIN LEMIN DESCHIDER! MEDI S| MARI SUPRAFETE CONTINUI RETEA TRIDIRECTIONALA DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR. Imbinare cu piese metalice ascunse (‘In inima") ‘SUPRAFETE CONTINUI DIN SCINDURI + NERVURI Nervuti ortogonale in 2 straturi suprapuse + un strat de scinduri dispuse diagonal Nervuri ortogonale in 2 stratunl suprapuse + 2 straturl de scindurl incrucisate dispuse dlagona! a Nervuri ortogonale in 4 straturi suprapuse + un strat de scindur aispuse diagonal Varlanté cu nervuri coplanare 5/2CONSTRUCT DIN LEMIN EXEMPLE 6. EXEMPLE DE CONSTRUCTII DIN LEMN CONSTRUCTII CU SCHELET - IMAGINI IN CURSUL EXECUTIE! A. SISTEM CU STILPI $I GRINZI (stip! ia 3 - 4m) 61CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE DIRECTIA REGIONALA A AGRICULTURII/ Chalons-sur-Marne, Franta Arhitectura: Roland Schweitzer (Technique & Architecture 404, octomibrie-noiembrie 1992) SECTIUNE PRIN FATADA (Greagia sus) + sip ain lem de pin; 2 inca cv wectune comps 3-PFL 22 mm, 4 placa ba 60 mm; & - plalon pléci Horak 6-scincun lem co pin 22 min; 7-gpci suport 8 fermoizolaje: 8 - baiera do * vapor; 10- PL 16 mm: 11 = plac isos 13 mm: "darors lowe SECTUNE VERTIGALA. § N prerrun “UNI STP EXTERIOR REPTUL UNUL STIL INTERIOR, | SECTUNE PRIN PLANSEU | i 6/2CONSTRUCT DIN LEN EXEMPLE ATELIERE PENTRU ARTIST! / Paris, Franta ‘Arnitectura: Yann Brunel (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) Structurd cu stilo| sl grinzi din lennn lametor. Tram 2.86 x 2.85 m. Inditime de nivel: 3m Imbin&ii cu buloane de ofel Inox 1 - stilp lem lamelar 20 x 20 cm; 2 - bagheta protectie; 3 - montant lemn 8 x 10 om; 4 - panou placaj bachelitzat; 5 - termoizolatie 10 om; 6 - panou placaj bachelitizat fixat cu sguruburi; 7 ~ plinta 1 x 10 cm; 8 - rigla de lemn 6x 10 cm; 9- figie placaj bacheliizat; 10 - gor, tabla inox; 11 - gap beton 5 cm; 12 - izolatie fonica 3 cm; 13 - cablur electrice; 14 - plangeu lemn 7.3 x 15 om; 15 - grinda lemn lamelar 20 x 20 cm; 16 - buloane; 17 - pies metalica fixare stilp: 18 - plac suport stilp; 19 - soclu beton 90 x 30 x 10 om. 6/3‘CONSTRUCT DIN LEMIN EXEMPLE ANSAMBLU LOCUINTE (HLM) / Clayes-sur-Bois, Franta Arhitectura: Dominique Cordesse (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) 1 - placare scinduri; 2 - gipci; 3 - bariera ploaie; 4 - contraplacaj; 5 - schelet lemn + vata de sticla; 6 - placare interioara; 7 - contraplacaj; 8 - grinzi de lemn; 9 - fonoizolatie; 10 - PFL 13mm. TT; ia ne SS ij) yy 6/4(CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE GRUNE HAUSER / Berlin, Germania (1985) ‘Athitectura: Otto Stedle, Minchen J. Natterer, T. Herzog, M. Volz: Construire en Bois 2. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes, Lausanne, 1994) Constructie cu schelet din lemn lamelar: tramé. 197.5 em 3 260 cm; modul pe verticatd: 30 cm. 1.Perete exterior ventilat cisomm ~ Plac® PAL (16 mm) - Folie polietilend =Temolzolatie 100 mm = Montanti 60 x 100 mm la pas de 625m =Carton bitumat tn 2st. “Srat de cer ventict (27 mm) =Pidct din doyeur lemnoase cu tant pe ba7a de ciment =Finisa}Intorior (apet. vopsitore. oc) 2. Stilp 180x180 mm 3.Grind&é 100x180 (200 /340 (400) mem 4. Ferma cu falpa super. {Curb6 100x200 mm 5. Ram 60x120 mm 6. Pana 60%100 mm 7. Trant metalic @ 10mm 8. Grid antinsecte 9..Gratar lem 10, Acoperi-artiins |CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE LOCUINTA UNIFAMILIALA / Darien, Connecticut, SUA (1987) Athitectura: Richard Meler, New York (J. Natterer, T. Herzog, M. Volz: Construire en Bols 2. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes, Lausanne, 1994) vs & aH 1. Perete exterior (142.8 mm) = Placare Interioar’ cu ips carton 16mm = Lama de aer ~Termoizolatie 51 mm Lam aor scindul verticale cu Jamba 3 uluc, 19 x 102 mm 2. SMpi si traverse 38 x 89 mm 3. Grinzl 4,Fereastrd metalic’ 5, UsGIntrare 6. Clapeté de ventilare 7. Supanta: 8 Sfp metalic 9. Grind principals 276.2 cm 10, Casa sca 11. Acopers terasti 12, Bolustrad® teava rotund 8 76mm 13, Legaturd pasarela(CONSTRUCT DIN LEMIN EXEMPLE RESTAURANT / Karuizawa, Japonia (1974) Avhitectura: Siren Architects, Helsink! (Finianda) (J. Natterer, T. Herzog, M. Volz: Construire en Bois 2. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes, Lausanne, 1994) 1. Bime rotunde 254mm 1 2. Toctrle exterioard 1818 legdturd rigid’ cu stuctura portanta, pentru a putea prelua migcdirle de cilatare/contragere a bimeior 3. Tmpiirie din aluminiu 4, Structuré ortzontald din profile de ofel 5, Scurgere ape meteorice‘CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE CLUB $I MANEJ / Ecublens, Elvetia (1984) Arhitectura: Atelier Cube, Lausanne. (J. Natterer, T, Herzog, M. Voiz: Construire en Bois 2. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes, Lausanne, 1994) Fatade din panouti prefabricate, cu Thdltime de pind ia 2 etaje, cuprinaind: rama, astereals, placare exterioart. Termotzolatia, bariera de vapori si placarea interoard sunt addugate pe santier. 1. Perete exterior (186 mm) - placare Intetioaré cu scindurl corizontale (22 mm) - barierds de vapor! - termolzolatie (0 mm) - astereaid scinduri diagonole (22mm) + strat ger ventiat / sipci verticale (40. mm) - placare exterioaré cu scindurl orizontale lamba si uluc, gelute si impregnate in autociava (22 mm) 2. Stllp beton 3. Grind& principald din lemn lametar 4, Grind’ secundara 5. Grindd de tatad& (120 x 240 mm) 6.Panou de fatad’ prefabricat + termozolatie si placare interioaré montate pe santier 7. Lamele mobile din lemn (parasolar) 8, Acoperitor de rostCONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE GRADINITA DE COPII - CONSTRUCTIE PROVIZORIE / Bale, Elvetia Arhitectura: Meinrad Morger, Heinrich Delego, Gerhard Prétre (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) 1 = invelitoare; 2 - contraplacaj 21 mm; 9 - fanta ventilare cu grid 4 - termoizolatie 120 mm; 5 - contraplacaj 16 mm; 6 - placare cu scinduri; 7 - spatiu ventilare 24 mm; 8 - bariera ploaie; 9 - termoizolatie 150 mm; 10 - PAL 16 mm; 11 - grind principala; 12 - ‘grinda secundarai 13 - geam termoizolantCONSTRUGTII DIN LEMN EXEMPLE TRADA OFFICES / High Wycombe, England (1976) Cladire de birouri cu 3 nivele: parter din zidarie + 2 etaje cu structura din lemn. Arhitectura $i structura: TRADA VEDERE PARTIALA A FATADE! NORD-EST Conceptia cladirii permite executia rapida, prin montarea de subansambluri si elemente prefabricate, panouri de fajada sunt asociate intre ele cu cuie, la colturi find utilizate buloane. Panourile au fost astfe! ‘concepute incit sa poati fi manevrate de 2 oameni, in timp ce pentru punerea in pozitie a componentelor scheletului din lemn tare (sttipi gi grinz’) este necesaré o macara. Toate panourile folosesc placaj de 9.5 mm grosime, fixat cu cuie + incleiere pe rame din lemn moale 50x75 mm. Rosturile dintre panourile de fatada sunt acoperite la exterior cu baghete verticale din lemn moale. Dupé ORTON, Andrew, The way we bull now: form, scale and technique. Van Nosrand Reinhold (UK) Go.Lid 1088 6/10CONSTRUCT! DIN LEMN EXEMPLE TRADA OFFICES / High Wycombe, England (1976) VEDERE AXONOMETRICA DINSPRE EST PLANUL PRIMULUI NIVEL Grinzile plangeului primului nivel gi ale celui de acoperig (nervuri dese din lern tare) reazema pe grinzi chesonate, integrate fafadei lung), $i, la interior, pe un sir de stilpi gi grinzi din lemn tare, in zona central a cladiri. Grinzile chesonate de fajada sunt fixate cu cuie de panourile de fatada inferioare gi sunt acoperite la exterior cu un bandou orizontal din scinduri fal{uite. Stilpii gi grinzile de pe linia mediana preiau numai incdrcéiri gravitafionale, ca atare sunt necesare imbinéri ‘simple intre stilpi gi grinzi (noduri articulate). Panourile de fajada preiau restul incarcairilor gravitationale, Precum $i solicitarile din acjiuni orizontale (Vint). ‘Aceast rezolvare permite un spafiu interior liber si constituie 0 buna strategie contra focului; stlpii gi grinzile principale au secfiuni mari gi protectia lor antifoc se bazeazA pe carbonizarea superficiala; Panourile de fajadé, mai vulnerabile dar mai putin incarcate, au contraplacajul gi ramele protejate de termoizolatia din vat mineralai si de pldcile fibrolemnoase de la interior. Rezistenfa la foc ceruté a fost 30’ (0 rezistenja de 0 ord ar fi fost objinuté ugor, prin majorarea sectiunilor de stiipi $i grinzi, gi prin suplimentarea piacaiii rezistente la foc, la pereti si plangee). La proiectarea plangeelor de lemn, rigiditatea ceruta (limitarea deformabilitati) determina frecvent dimensiunile grinzilor secundare, ca gi utilzarea unui lemn tare cu modul de elasticitate mai mare decit al lemnului moale. (un modul de elasticitate cu 60% mai mare permite o majorare a deschiderilor cu 25%). Grinzile secundare din lemn tare utiizate in acest caz Pot fi mai ieftine ca grinzile chesonate, din lemn lamelar sau din ofel, desi, pentru aceeasi deschidere, au ‘naifime dubla fafa de o grinda din ofel. Dup’ ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. ettCONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE TRADA OFFICES / High Wycombe, England (1976) Conceptia de detaliu a avut in vedere posibilitatea ‘lucrului’ liber al lemnului functie de variatile de umiditate. © bariera de vapor din polietilena este prevazuta la fata interioara a peretelul exterior pentru a preveni condensul in interiorul peretelui, fenomen care ar reduce capacitatea de izolare termica gi ar putea conduce la un continut crescut de umiditate in piesele de lemn, REZOLVARE CURENTA FATADA + FEREASTRA SECTIUNE PRIN PERETE EXTERIOR - SUD a) placare cu scinduri orizontale falluite 19 mm; b) contraplacaj colorat 9.5 mm, fixat pe rame din lemn moale 50x75 mm; c) nervuri plangeu de acoperis 63x300 mm din lemn tare, la 400 mm interax; d) termoizolatie; e) spatiu pentru trasee electrice peste tavan din scinduri; f) termoizolatie vata mineral 75 mm + barieré de vapori din polietilend 65 ym + P.F.L de densitate medie 6mm; g) nervuri de plangeu 75x300 mm din lemn tare, la 400 mm interax; h) contraplacaj 16 mm; i) grind’ chesonata 600 mm; j) grind din lemn tare 100x280 mm; k) fundatii din beton 600x300 mm. Dupa ORTON, Andrew, The way we bult now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 62(CONSTRUCT DIN LEMIN EXEMPLE CLADIRE DE BIROURI PENTRU PROFESIUNI LIBERALE / Waterloo, Belgia Arhitectura: Samyn et associés, SPRL (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) Plan de ta charpente. 1 Plan of structural ame. 6/13CONSTRUCT! DIN LEMN EXEMPLE MARIN TENNIS CLUB / San Raphael, California, SUA (1974) Constructie ou 2 nivele (parter si supantd), structurd cu stilpi gi grinzi din len. Arhitectura: Backen, Arrigoni and Ross ‘Structura: J. S. Papp and Associates \VEDERE AXONOMETRICA DINSPRE VEST Structura. Tramé 3.00x3.00m; stilpi: 150x150 mm, pe 2 nivele; grinzi curente: 160x250 mm. Stabilitatea la actiuni orizontale este asigurata pe 3 din fajade cu contravintuiri diagonale din bare de ofe! (pe fiecare fajada, travelle de capat sunt rigidizate). Pe cea de a 4a fatada (NE) constructia exterioara din zidarie asigura rigiditatea necesard. Plangeul de acoperis actioneaza ca diafragma orizontala, asociind tofi stipii gi asigurind conlucrarea de ansamblu. Cu condijia ca toate elementele s& fie asociate in mod Corespunzator Intre ele, acest tip de structura are un comportament favorabil in zone seismice: lemnul este ugor, are o bund rezistenta la goc, iar imbinarile sunt capabile sai absoarba deformafii substantiale raminind totusi intacte. Inchideri. Vitraj pe 2 nivele cu profile din lemn, retras fafa de perimetrul structuril. Scheletul tridimensional din Jemn este permanent vizibil, participind la imaginea interioara gi constituind ‘principiul ordonator’al clair; totodata permite o trecere gradata interior - exterior. Timp de executie (pentru 2 clédiri): 12 luni. ‘Dup ORTON, Andrew, The way we bull now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/14CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE MARIN TENNIS CLUB / San Raphael, California, SUA (1974) VEDERE IN LUNGUL FATADEI SUD-VEST ef oh IMAGINE INTERIOARA DETALIU ACOPERIS a) Stlip de lemn; b) Grinda de bordaj; c) Pazie din lemn de cedru; d) Podina din scinduri cu lamba gi uluc; e) Strat de bitum + pietrig; f) Termoizolatie rigidé; g)Membrané —impermeabila; _h) Placi contraplacaj; i) Opritor de pietrig “Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6SCONSTRUCTI DIN LEM BXEMPLE MAGAZIN SI EXPOZITIE, Rheinstetten-Forchheimer, Germania Athitectura: Archis (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) \ Structurd: de acoperire cu perechl de grinz! Inclinate din lemn lamelar (18 m deschider cu piese metalice aparente, mbinate articulat; grinzlle sunt subintinse cu tiranti metalici sl contrafiye ce prelau © parte din nearctirke grinzil 66‘CONSTRUCT DIN LEMIN EXEMPLE DEPOZIT, MAGAZIN SI BIROURI / Hergatz, Germania Arhitectura: Karl Baumschlager, Dietmar Eberle. (Technique & Architecture 428, octombrie - noiembrie 1996) Sectiune longitudinala: 1 - Hala expunere; 2 - Depozit; 3 ~ Birouri ‘Sttucturd din cadre de lemn lamelar prefabricate rezemate pe subasment din b.a, Inchiderlle ‘au schelet propriu, Sectiune longitudinala in zona de birouri Secfiune transversala 617‘CONSTRUCTH DIN LEMN EXEMPLE SALA DE SPORT / Heppenheim, Germania Arhitectura: P. Hubner etal nr. 1/1997) Structura de acoperire din cadre de lemn lame'ar 6/16CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE ST. ANNE’S CHURCH / Fawley Court, Henley-on-Thames, England (1972) Biseric cu structura din cadre de lemn lamelar. Arhitectura: W. Crabtree and Jarosz Structura: Taylor Whalley and Spyra / Rainham Timber Engineering PLAN PARTER | | + Dupa ORTON, Andrew, The way we buill now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Lid. 1988, 69CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE ST. ANNE’S CHURCH / Fawley Court, Henley-on-Thames, England (1972) VEDERE INTERIOARA CATRE EST Corpul principal este constituit din 2 giruri de cadre din lemn lamelar in forma de A cu inaitimi ce cresc spre centrul biserici; ele se intiinesc pe 0 linie, in centrul navei bisericil, unde ambele coame inclinate ating inailtimea lor maxim. Deschiderea cadrului cu inaltimea mai mica este 18.89 m. Cele 2 ‘pachete’ de cadre A constituie entitaji structurale separate, cu contravintuiri diagonale la capetele fiecdruia dintre ‘pachete’. Cadrele sunt articulate la baze gi la vir, iar elementele inciinate din lemn lamelar au secfiunea redusa in aceste zone. Toate cadrele din ‘pachetul’ de vest sunt diferite intre ele; elementele inclinate au latimea de 120 mm, iar inditimea lor la mijlocul deschiderii variazé de la 324 mm la 918 mm. Elementele inclinate din ‘pachetu’ de est au 120x918 mm, cu exceptia cadrului terminal de pe linia de joncfiune, care are 150x620 mm. Peste cadre sunt dispuse scinduri cu lamba $i uluc de 64 mm grosime, aparente la interior, peste astereala este agezatai invelitoarea din tabla de cupru. Pentru pereti’interiori si exteriori a fost folosita zidarie de caramida. Comportament structural. Cadrele A se comporté ca arce triplu articulate in preluarea incarcarilor gravitationale. Din punct de vedere structural, elementele iiniare sunt in general mai pujin eficiente decit cele curbe, fapt mai putin semnificativ in cazul pantelor foarte mari, dar mult mai ieftine. La acfiuni orizontale, cele 2 plane ale acoperigului s-ar putea comporta ca placi cutate daca scindurile ar fi asociate in lungul rosturilor for, dar, in cazul de fat, s-a considerat mai convenabilé fixarea unor contravintuiri diagonale la extremitatile fiecarei unitati structurale. Constructia a fost executata in 18 luni ‘Dupa ORTON, Andrew, The way we buill now. form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Go.Lid. 1988, 6/20CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE ST. ANNE’S CHURCH / Fawley Court, Henley-on-Thames, England (1972) SECTIUNE VERTICALA PRINTR-UN CADRU LEMN LAMELAR. NODURI CARACTERISTICE. CONTRAVINTUIRI. VEDERE SI PLAN. DE IMBINAREA DINTRE UN ELEMENT DE CADRU $I 2) element inciinat din lemn lamelar; b) conier de ancorare, ficat cu buloane de elementul din lemn si de Sociul din beton; c) sapa mortar; d) plac ofel + buloane; e) tid din ofe|; f) element de coama:; g) scinduri; h) ontravintuire din ler; ) pléci ofel + buloane; ) imbinare cu sfera de ofel (articulatie tip ‘nuca’) + buloane; ') placa ofe! fixata cu buloane de elementul din lemn lamelar. Bupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Go.Lid. 1868. 6/21(CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE PEPINIERA / Marche-en-Flamenne, Belgia Athitectura: Samyn et Associés Suprafata ovoldald din doud retele asociate. Dimensiuni in pian: 43 x 27 m. Inditime: 12.5 m. Inchidere cu sticla pirolizat, capablié so impiedice supraincdizrea. 6/22CONSTRUCTII DIN LEMN, EXEMPLE PAVILION EXPOZITIONAL / Nara, Japonia Arhitectura: M. Kibayashi Suprafaté cu dubli curbura din retea de nervurl 4 x 7 cm cu ochiuri de 50 x 50 cm, in 4 straturl suprapuse incrucigat.CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) Sistem de scoperire cu suprafata continua reticular din lemn gi infrastructura din beton. Athitectura: C. Mutschler and Partner Consultant structura acoperire: Frei Otto Structura de acoperire: Ove Arup and Partners Infrastructura: H. Spah DETALIU DE NOD STANDARD a) sipea lemn 50x50 mm; b) bara VEDERE A STRUCTURII DE ACOPERIRE PESTE SPATIUL Tietaté ¢ 8 mm; c) galba 55 mm; PRINCIPAL, PARTIAL RIDICATA. IN FUNDAL, ACOPERIREA ©) #albe resort (Grower) 3 x35 mm; RESTAURANTULUL €) gaiba resort (Grower) 1 x35 mm 4 ORTON, Andrew, The way we bul now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/24CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) Complexul include un spatiu polifunctional in partea de vest, cu o deschidere est-vest de cca 60m, si un restaurant in partea de est, cu 0 deschidere est-vest de cca 50 m. Cele 2 spafii principale sunt legate printr-un hol central cu 3 ramificatii ce conduc spre exterior. Sub nivelul principal exist o ampla infrastructura din beton care include depozite, utilaje si spatii auxiliare. Planul cuprinde spatii diverse, individualizate, dar constructia capaté un caracter unitar datorita structurii de acoperire, Acoperigul are o forma cu dubla curbura si este alcatuit dintr-un gratar ugor din sipci de lemn de 50x50 dispuse pe 2 directii intr-o rejea cu ochiuri de 500x500 mm. In conditile unei greutati reduse, structura acopera un spafiu cu dimensiuni in plan de cca 60 m pe ambele directii Sistemul este conceput ca ‘unicular’, respectiv forma este aleasa astfel incit in cadrul structuri sd nu aparé momente incovoietoare sub greutatea proprie sau sub alte incarcari uniform distribuite, © rejea simplé consti din 2 straturi de sipci suprapuse incrucigat. Inainte de ridicare, acoperigul are forma unei rejele plane cu ochiuri patrate. Reteaua simpla a fost utiizaté pentru Zona convex cu curbura mare, care acopera o deschidere modesta; in rest majoritatea suprafejei acoperigului este realizata dintr-o retea dubia, necesara pentru a asigura o rigiditate suficient& la incovoiere; in zonele unde curbura este nula (si deci apar eforturi axiale mari), a fost Necesard o retea tripla pentru a asigura suficient Tigiditate la incovoiere. $60,000 wy f) soclu din beton (linie plina); g) grind de bordaj din lemn lamelar pe stiipi de ofel; h) grinda circularé pe stilpi din ofel, in zone concave; i) bordaj cu cabluri; j) arcuri din lemn lamelar VEDERE INTERIOARA Cel mai interesant aspect al unei astfel de structuri este capacitatea sa de a lua o forma liberd peste aproape orice compozitie de plan gi, totodat, de a fi ridicata la forma finala in situ, plecind de Ia o retea plana din gipci drepte. In cazul de faj, gratarul de lemn a fost ridicat de jos si pus in pozitie folosindu-se egafodaje, cricuri hidraulice si motostivuitoare - una din cele mai ieftine soluii de a pune in opera o structura de acoperire cu deschideri mari. Aceasta Procedura de ridicare a fost posibild datorita flexibiltatii sipcilor si imbinarilor articulate dintre sipcile pe 2 directii permitind rotirea lor relativa in planul propriu; asttel, fiecare ochi de rejea initial patrat se poate deforma diferentiat, luind forma diverselor paralelograme din cadrul suprafetei finale cu dubla curbura. Dupd ORTON, Andrew, The way we buill now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co,Ltd. 1988. 6/25CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) Pe majoritatea conturului reteaua este bordata de o scindurd din contraplacaj agezaté pe suporti din ofel la 1.25 m interax, la parte inferioara fixafi cu buloane pe un soclu din beton. In alte zone de margine, reteaua este sustinuta de o grinda inalta din lemn lamelar, de 60 mm grosime, rezemata pe stilpi din ofel; stipli sunt inclinati spre interior pe directia fortelor din retea. DETALIU IN ZONA BORDAJULUI CU SOCLU DE BETON k) piese de blocaj; |) 2 cabluri x 6 mm diametru din cite 19 fire rasucite, la 4.5 m interax, pe directie diagonalé fata de ochiurile refelei; m) piese de blocaj asigurate cu 3 buloane ¢ 8 mm, conform detaliului de nod standard; n) scindurd groas din contraplacaj fixata pe placi din ofel cu buloane 8 mm; o) reazeme din ofel la 1.25 m interax; p) sipci de refea fixate de scindura de bordaj cu buloane $ 10 mm; q) bagheta de fixare a pinzei de acoperire. Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/26CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) In zona terasei restaurantului, a fost realizat un bordaj cu cabluri: 2 cabluri, fiecare tensionat la peste 6 t, dispuse parabolic cea Inseamnai c& fortele din gipci sunt oarecum uniforme; totusi un bordaj din contraplacaj asigura oarecare rigiditate la incovoiere. BORDAJ CU CABLURI IN ZONA RESTAURANTULUI 1) scinduri de bordaj din contrapiacaj (2 x 36 mm grosime) care prind intre ele marginea refelei; s) cabluri de bordaj 2 x 30 mm diametru; t) cablu intinzator 15 mm diametru; u) arc din contraplacaj; v) stilp din feavai rotunda de ote! 300 mm diametru. Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co Lid, 1988, 6/27CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE -BURDESGARTERSUAKY CATNCE SAELY Farannneim,; Germany (137) Constructia are la origine studiile efectuate pe o macheta la scar mica; folosind principiul echilibrului, calculele bazate pe aceasta macheti au condus la definirea geometricd exacta a formei ‘tunicularulul’ acoperigului sub incarcarea proprie. Alta macheta a fost realizata la scara, cu mare precizie, pentru a reproduce caracteristicile structurale majore; in paralel, a fost realizaté 0 modelare matematicd menita si simuleze cit mai aproape de realitate comportarea refelei in toate aspectele sale de detaliu, sub orice fel de incdireari. In final, s-a realizat o testare sub incarcare a structurii terminate, servind ca verificare a valabilitati modelului matematic. Cu toate ca au fost necesare studi prel;iminare pentru stabilirea valorilor de calcul, intregul acoperig a fost proiectat gi executat in 18 luni. Executia a durat 16 luni, inclusiv realizarea infrastructuril; reteaua a fost intins pe esafodaj, ridicaté si acoperité in cca 7 luni. Materialul de invelitoare este o plas de poliester imbracaté cu pve, fumizata in suluri gi fixaté de baghetele din lemn, cu agrafe din ofel galvanizat de 26 mm lungime. La margini, materialul este asigurat cu cu benzi din ofel galvanizat si guruburi. Acolo unde pinza este perforata, este imediat etangaté cu un film de pve aplicat sub forma lichidd. VEDERE DE ANSAMBLU DINSPRE EST ~Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd, 1988. 6/28CONSTRUCTII DIN LEMN Bibllogratie Bibliografie Corti oe ‘Amerikal Csaladi Haz Epitese-_ CserKiado, Budapest 1999 Faszerkezettel “(EVELYN CAROLA FRISCH) Zehn argumente fur den Ugnum, Zurich 2001 Hotbau ‘GAVARINI C,BEOLCHINI Costruzioni, Elementi di ‘Hoepi, Mifano 1988 G.CMATIEOLI G, tecnica delle costruzion| HAROTD, Materiale pentru construc Al, Bucurest! 1996 finisaje, HARDT D, SMIGELSCHI, M ‘Construcfil 1- zidGrie silemn —__/A/l/, Bucuresti 1991 ‘GAUZIN-MULLER D, Le bois dans la construction Editions au Montieur, 1990 Parts GOTZKH, HOORD, MOHLER Construire en bok, cholsr, Presses polylechniques 1988 K, NATTERER J, concevoir, reallser romandes, Lausanne HERZOG T. NATTERER J.VOLZ Consture en bok 2 Presses polylechniques__ 1994 romandes, Lausanne SRIONA, The way we bull now:fomm, Van Nostrand Reinhold 1988 scale and technique Co Lid PRACHT K, Les systemes constructifs en Editions atu Mon/teur, 1981 bois Paris TSCHUMIA.G, LUPUN, Construction 1 Le bois ‘EPEL-DATIB, Chaire 1989- d’Archifecture at 1990 Construction, Lausanne WACHSMANNK/ZORGNO _Holzhausbau ‘Guerh/ Stadio, Milano 1992 AM, (1970)/Costruzione in legno- tecnica e forma Petlodice Nr. 35/1994 Bulletin Bois Tgnum, Zorich Nr1/1997 Detail ‘Munchen Ne7/1998 Details Bois (CNDB Paris Nr§/1990, 6/1996, 9/1996 Joumal de la construction Nr 3/1996, 6/1995, 6/1995, Sequences Bois NDB Paris 7/1998, 8/1995, 9/1996, 10/1996, 11/1996, 12/1996, 13/1996, 15/1997, 16/1997, nr hors serie sept.1996 Nr 404/1992, 26/1996 Techniques & Architecture Pars