REFERAT TOXICOLOGIE BIOTEHNOLOGICA ALIMENTARA

PROPRIETATI FIZICE , CHIMICE SI BIOLOGICE ALE

PRIONILOR SI PATOGENEZA BOLILOR

CUPRINS 1.Prioniipa ! ".Bari#ra $# %p#&i# pa ' !.R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)ori +i(i&i %i &,i-i&i .pa . !.1.Propri#)a)i +i(i&# pa / !.".Propri#)a)i &,i-i&# pa 0 !.!.Propri#)a)i 1io*o i&# ..pa 12 3.Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE ...pa 1" '.Po%i1i*# &a4%# a*# 1o*i*or $# )ip BSE..pa 1" '.1.T#oria prioni*or in+#&)io%i..pa 1" '.".T#oria n4)r#)4)ri*or in+#&)ioa%# pa 13 '.!.T#oria or ano+o%+a)i*or ..pa 13 '.3.T#oria ra%p4n%4*4i a4)oi-4n.pa 1' '.'.A*)# )#orii .pa 1' 5.Con&*4(ii pa 15 Bi1*io ra+i# pa 1. A1r#6i#ri pa 1/

1.Prionii Prima atestare documentara are loc in anul 1732 si are loc in germania . Abia dupa 200 de ani de la atestarea doccumentara a bolii se certifica dupa indelungi cercetari ca aceasta este transmisibila.Boala este cunoscuta la animale cum ar fi oaie ( scrapia) , nurca ( encefalopatie spongiforma transmisibila ( E. .!) a nurcilor ) , bo"ine (E. .!.l bo"ine), pisica( E. .!. feline), om ( Boala Al#$eimer , %reut#fieldt&'ac(ob, Boala )uru, clero#a multipla , *emoragia cerebrala ereditara cu amiloido#a , Boala Alper , +oua "arianta a Bolii %reut#fieldt&'ac(ob ) Prionii se definesc ca fiind Prioni (Engl& Proteinaceus infectious particles, particule proteice infectioase)si constituie i#oforma patologica a unei proteine normale proteina prionica - codificata de organismul ga#da ..n anumite conditii proteina normala sufera o modificare post translationala a structurii sale secundare ceea ce ii confera noi proprietati ca si re#istenta neobisnuita la actiunea factorilor fi#ici si c$imici si transmisibilitate similara agentilor infectiosi .(1) %ea mai cunoscuta maladie dintre encefalopatiile respecti"e este boala "acii nebune, al carei agent patogen este periculos in anumite conditii si pentru om. Primul ca# de B E (encefalopatie spongiforma bo"ina) a fost descoperit la o "aca apartinand unei ferme din )ent, in 1/01, fiind urmat apoi de mai multe ca#uri asemanatoare. 2iind o boala foarte rara, a fost greu de diagnosticat de catre medicii "eterinari, astfel ca initial s&a cre#ut ca este de natura to3ica, intre cau#ele posibile fiind mentionata si e3punerea la unele pesticide. %u toate acestea, prin 1/07, aparuse de4a o epidemie in randul "acilor, iar studiile de ca# au condus la gasirea unei legaturi intre aceasta epidemie si suplimentele alimentare cu care animalele fusesera $ranite, fura4e obtinute prin prelucrarea carnii si oaselor "acilor si oilor decedate din di"erse cau#e. %a urmare, in iulie 1/00, acest tip de fura4 a fost inter#is in 5area Britanie, dar de4a carnea de "ita de pro"enienta britanica nu mai putea fi e3portata aproape nicaieri in lume. .n februarie 1//0, au aparut primele re#ultate ale unor studii care demonstrau transmisibilitatea bolii de la o "aca la alta prin in4ectii intra"enoase sau intracerebrale (direct in creier) cu e3tracte de creier recoltat de la animale bolna"e. %am in aceeasi 3

perioada au aparut si "reo 60 de ca#uri de pisici de casa infectate cu o boalasimilara, numita 2 E (encefalopatia spongiforma felina) si care s&ar fi datorat $ranirii cu produse obtinute din "aci infectate. +umarul de ca#uri de B E a continuat sa creasca, astfel ca, in iulie 1//3, se inregistrau in Anglia un numar de 100 000 de "aci bolna"e. %and a atins ni"elul ma3im, B E afectase apro3imati" 0,37 din totalul "acilor din Anglia. 8lterior, cand numarul ca#urilor incepuse sa scada, in 1//1 a aparut un ca# foarte ciudat de %'9 (boala %reut#feldt&'acob, ec$i"alentul bolii B E la oameni). %'9 nu era o noutate, boala fiind intalnita spontan, dar cu o frec"enta foarte sca#uta, la persoane in "arsta. .nsa in acest ca#, noua forma a %'9 a"ea multe caracteristici si simptome diferite si, in plus, aparuse la o persoana mult mai tanara. 9upa aceea, inca doi adolescenti au decedat, ca urmare a acestei noi boli, numita :noua "arianta de %'9: sau "%'9. e presupune ca intre ca#urile de B E la "aci si "%'9 la oameni ar e3ista o legatura. Acest fapt a amplificat teama in ceea ce pri"este pericolul consumului carnii de "aca bolna"a. Profesorul %ollinge, autor la doua dintre articole, profetea ca am putea fi in fata :unui de#astru de dimensiuni biblice:, in care o intreaga generatie "a fi afectata. e intre"edeau pericole din partea tuturor produselor ba#ate pe deri"ate de "aca, inclusi" gelatina din bomboane sau medicamente.(2) Bolile prionice ale animalelor si ale omului sunt consecinta acumularii in siste,mul ner"os central a i#oformei patologice a proteinei prionice . Bolile prionice sunt caracteri#ate prin; Perioada de incubatie lunga de ordinul lunilor, cel mai adesea anilor< imptomatologie e3clusi"e ner"oasa si e"olutie clinica lent ace durea#a saptamani , cel mai adesea luni, uneori ani, dar intotdeauna cu final letal< =e#iuni degenerati"e ale sistemului ner"os central , repre#entate prin "acuoli#ari la ni"elul creierului< !ransmisibillitatea pe cale parenterala sau digesti"e la aceiasi specie si alte specii in momentul in care se foloseste ca mnterial infectant tesutul ner"ios si alte tesuturi recoltate din ca#uri de boala <

Absenta oricarui raspuns imun specific fata de agentul transmisibil, desi ga#da isi pastrea#a competenta imunologica fata de antigene .

2ig 1 >eplicarea proteinei prionice(sursa 6)

Pentru aceste entitati nosologice s&au folosit in trecut denumirea de ?"iro#e lente@ , ?"iro#e noncon"entionale@ , ? encefalopatii spongiforme subacute@ , @amiloido#e transmisibile@. .n tre#ent pentru caracteri#area lor morfoclinica si epidemiologica s&a incetatenit termenul de ? encefalopatii spongiforme transmisibile@ (E. .!). 9efinirea conceptului t$eoretic de ?boala@ in sensul formularii cat mai complete ( cuprin#aatoare) a unei carcteri#ari generale a acesteia in opo#itie cu starea de sanatate a constituit un bun subiect de contro"erse in lumea stiintifica medicala. .n general starea de boala este considerate fie ca o reactie a organismului fata de caracterul noci" a unor factori din mediul ambient . ".Bari#ra $# %p#&i# .ncercarile de transmitere e3perimentala a agentilor de scrapie si a altor boli prionice la specii diferite de cea de origine au rele"ant e3istenta unei ?bariere de specie@

e3primata fie prin lipsa totala de recepti"itate , fie printr&o perioada de incubaie prelungita la primul pasa4 la noua ga#da . Aceasta perioada se scurtea#a si se stabili#ea#a in pasa4ele urmatoare . >e"enirea la ga#da de origine este , de asemenea , insotita de o perioada prelungita de incubatiela primul pasa4 , fenomen ce mimea#a procesul de ?adaptare@ a agentului patogen la noua ga#da . Bariera de specie este e3primata si prin eficacitatea caii de infectie utili#ata . %ea mai se"era cale este calea intracerebrala , urmata in ordine descrescatoare de caile intraperitoneala , subcutanata si digesti"e . Astfel in ca#ul infectiei $amsterilor cu agentul scrapie , do#ele eficiente in infectie pe caile parenterala si digesti"e sunt de 1031 si respecti"e 103/ ori mai mari decat do#a pe cale intracerebrala . Bariera de specie poate fi e3plicate prin carcaterul relati"e specific al prionilor produsi de fiecare specie .Eficienta cu care un prion produs de o specie "a induce transformarea PrPc alei alte specii depinde de apropierea sec"entei de aminoaci#i PrP, respecti"e apropierea ba#elor genei pro&n a celor doua specii.9iferentele dintre cele 2 sec"ente , cu cat sunt mai mari, "or fi e3primate prin prelAngirea perioadei de incubatie la primul pasa4Bprin recepti"itate doar la inocularea intracerebrala sau prin absenta totala a recepti"itatii. Aceasta din urma poate fi depasita doar daca , in prealabil , agentul infectant este trecut pe o specie $eteroloaga recepti"e si genetic apropiata sub raportul PrP de cele 2 specii Este de presiupus ca bariera de specie sa fie mai putin e3primata pe ,asura ce prionii infectati pro"in de la o specie filogenetic mai apropiata de specia supusa infectiei . Aceasta propunere nu se comfirma intotdeauna . C e3plicatie a acestor date poate fi conferita in compararea PrPc la diferite specii. ec"entionali#area acesteia s&a reali#at pana in present doar la un numar limitat de specii , re#ultatele obtinute demonstrea#a ca gena prp&n nu este un indicator fidel al inrudirii filogenetice.8nele specii apropiaate dupa caracterele controlate de totalitatea genomului pot pre#enta diferente remarcabile in ce pri"este gena prp&n . Pe de alta parte , cu cat doua specii sunt mai apropiate sub raportul acestei gene , cu atat mai usor "a fi tra"ersata bariera de specie dintre ele.(3,1)

!.R#(i%)#n)a prioni*or *a +a&)orii +i(i&i %i &,i-i&i .nca din anii 10B s&a constatat re#istenta neobisnuita a agentilor E ! la factorii de mediu . astfel infecti"itatea s&a pastrat cel putin 2 ani in creierul conser"at la temperature camerei .8lterior , s&a demonstrate re#istenta neobisnuita a prionilor la actiunea mai multor agenti care inacti"ea#a complet "irusurile cunoscute < alcolul etilic, alde$ida formica, glutar alde$ida, eterul ,cloroformul, acetilenimina, etilen&o3idul, pero3idul de $Adrogen, iodoforii, acidul pracetic, fenolii, urea,etc. .nfecti"itatea suspensiilor de tesut ner"os nu este afectata de tratamentul cu de#o3iribonuclea#a , ribonuclea#a , proteina#a ) si nici de do#e mari de ra#e ultra"iolete sau gama . =ucrarile care au folosit suspensii de creier infectat sau e3tracte purificate din acestea , uscate prin liofili#are , au demonstrate ca infecti"itatea acestora era redusa cu 3&1log10 , darn u era abolita dupa autoclabarea la 136de grade timp de 30 de minute .!ratamentul suspensiilor cu alde$ida formica 207nu modifica semnificati" infecti"itatea , dar creste re#istenta fata de actiunea ulterioara a autocla"arii.%el mai surprin#ator re#ultat este acela ca infecti"itatea suspensiilor liofili#ate s&a pastrat la un titru minim , c$iar si dupa e3punerea timp de D0 de minute la caldura uscata de 3D0 de grade %.Alte studii au do"edit ca infecti"itatea se mentine dupa e3punerea timp de o ora la 100 de grade % dar este complet inacti"ata la 200 de grade % dupa acelasi inter"al de timp. C substanta cu puternic effect incati"ant asupra B E este acidul formic.Acesta este acti"e fata de materialul infectant ca atare dar si asupra celui fi3at in alde$ida formica.El este in special recomandat pentru tratarea lamelor cu sec3iuni $istologice , care raman infectate in urma te$nicilor u#uale de prelucrare si colorare.Acidul formic are a"anta4ul ca nu afecteaa#a structurile tiulare si celulare. 9intre substantele de#infectante , cele mai acti"e fata de agentii prionici sunt $idro3idul de sodium 1&25 si substantele puternic o3idante ca $ipocloritul de sodium 2,37 si bio3idul de clor.

>e#istenta fata de actiunea factorilor fi#ici si c$imici poate "aria in functie de tulpina de agenti prionici . Astfel o solutie 2,37 $ipoclorit de sodium , este acti"e pentru agentul acrapie darn u inacti"ea#a complet o tulpina i#olata de la un ca# de B%' . 9iferente similare intre tulpini de origini diferite se constata si in ca#ul re#istentei la autocla"are . tandardul britanic pentru decontaminare in ca#ul B%' este autocla"area la 136& 130 de grade % timp de minim 10 minute. !.1.Propri#)a)i +i(i&# >e#istenta la caldura Este cu mult mai mare decat a "irusurilor clasice , fiind "ariabila in functie de temperatura , susa, pre#enta ( influenta) facAtorilor e3teriori ( presiune substante organice sau anorganice ) si de titrul infectios initial. 5acanismul de actiune al caldurii asupra moleculelor de prioni ar fi urmatorul ; daca temperature este inferioara punctului de de#legare al moleculei , caldura face sa creasca energia cinetica a atomilor, sufficient de mult pentru a rupe legaturile relati"e slabe ( de $idro$en, $odrofobe si neco"alente) ale aci#ilor nucleici si proteinelor , de#legand structura tertiara a acestora . 9upa un tratament la 100 de grade timp de 2 minute apro3imati" 37 din susa initiala de agenti infectios ( susa 2D3) de prion al scrapiei) ramane inacti"a, in timp ce autocla"area la 120 de grade % timp de D0 de minute face ca numai 0,0000027 din concentratia initiala sa re#iste . 2ierberea sau autocla"area clasica nu sunt suficiente pentru sterili#area materialului infectat cu proteina prionica . =a temperature mai ridicate (superioare celei de 100 de grade) tesutul cerebral este practice carboni#at.Adaugarea de pulbere de carbon la omogeni#atul unui supernatant de creier de soarece atins de scrapie face ca autocla"area la 111 grade timp de 20 de minute sa fie inneficace, in timp ce acelasi material supus aceluiasi tratament , dar fara adaugarea pulberei de carbon , permite inacti"area totala a agentului infectios (1) .

!ratamentul cu formalde$ida inainte de autocla"are stabili#ea#a puterea infectioasa a materialului contaminant .9eci utili#area caldurii pentru sterili#area pieselor $istologice fi3ate in formol este contraindicata.(D) 9e asemenea caldura uscata este mai putin eficace decat cea umeda A!+% re#istand la 3D0 de grade timp de o ora. >e#istenta la frig Este remarcabila.Agentul transmisibil nu este deloc alterat (modificat)de temperaturile sca#ute; esantioane conser"ate prin conglare timp de mai multi ani si&au pastrat n emodificata puterea infectanta , respecti"e 2 ani la & 6 grade si mai multi ani la - 70 de grade . >e#istenta la radiatiile ioni#ante Este deasemenea e3treme de mare. 8tili#area radiatiilor ultra"iolete ( de la 21D la 2D1nm lungime de unda) permite inacti"area aci#ilor nucleici , dar fara a afecta capacitatea infectanta a materialului contaminat cu proteina prionica. Agentii transmisibili necon"entionali sunt re#istenti de asemenea la efectul ioni#ant al radiatiilor gama si la ultrasonicare . !.".Propri#)a)i &,i-i&# Prionii (A!+%) s&au do"edit a fi re#istenti la actiunea di"erselor categorii de substante c$imice ( ba#e , aci#i , alcooli, detergenti, aniioni, catiioni, etc) ramanand nemodificati la P* cuprins intre 2 si 10 , dar putand fi totusi inacti"ati total sau partial de substante in concentratii mari. C parte din proprietatile c$imice ale prionilor , studiate pana in present sunt redate in tabelul 1

>e#istenta la ; *idro3il amina 9etergenti ; !riton E&100 ,+onident P&60,Cctil Fluco#id, ulfobetaina , 3&16,1 9odfecil -propan&diol, 3fosforilcolina arco#il .oni; +a, *,),Gn,%l, C6, PC6,E9!A Alcooli ; met$anol etanol 2ormalde$ida Flutaralde$ida ( in formol solutie 107 mentinut timp de 20 de luni ) %loroform 2luorocarbon Perclorat Acid paracetic Acid periodic B& propiolactona

ensibilitate la ; 9imetil&etil&pirocarbonat Butandiona 2enil&metil&sulfanil&fluorid .oni; Fuanidina, t$iocianat, acid tricloracetic, $idro3id 8ree sol 1,05 2enol solutie concentrate 2&clor&etanol *ipoclorit de sodium solutie 0,1&17 Periodat de sodium 0,17 la un P*3,D %lorura de litiu sol 125 !iocianat de potasiu solutie D5 !iocinat de guanidine solutie 15 %lor$idrat de guanidine olutie c$loroformHertanol(2H1) 9odecil sulfat de sdiu( .9. ) =auril succinat de sodium

!.!.Propri#)a)i 1io*o i&# Bolile produse de prioni se caracteri#ea#a printr&o perioada lunga de incubatie , e"olutie clinica lenta( pprogresi"a cronica ) absenta oricarui process inflamator , modificari $istopatologice caracteristice si e"olutie intotdeauna fatala . Pre#enta prionilor in organism nu determina nici un fel de reactie imunologica ( imuna sau automuna ) si nu pro"oaca in "reun fel alterarea functiilor celulare ale limfocitelor B si ! nici ?in "i"o@ nici ?in "itro@. ensibilitatea la actiunea proteina#ei ) a fost testate prin tratarea materialului continanad proteina prionica cu proteina#a ) la conc de 100 pana la 100 5icrograme Hml 10

timp de o ora la 37 de grade %elsius fara nici un effect asupra puterii sale infectante .Abia in urma unui tratament similar in urma cu 6 ore , s&a constatat o neutrali#are parctiala a materialului inffectios si abia dupa un tratament en#Amatic cu proteina#a ) timp de 1D ore s&a obtinut inacti"area totala a materialului infectant . astfel se do"edeste ca structura agentului transmisibil al E ! are ne"oie de structura proteica pentru asi e3prima puterea infectantga si ca aceasta structura este e3treme de re#istenta la digestia en#imatica cu proteina#a ) in comparati"e cu ma4oritatea proteinelor celulare .Proteina prionica are aceleasi proprietati si fata de actiunea tripsinei . >e#istenta la actiAnea nuclea#elor a fost demonstrate prin tratarea unui li#at cellular , dupa o proteoli#a prealabila cu proteina#a ) cu de#o3iribonuclea#a , ribonuclea#a si nuclea#a specifica $ibri#ilor A+9 si A>+ fara ca puterea infectanta a materialului anali#at sa fie diminuata in "reun fel . .n urma acestor e3perimente se desprind 2 conclu#ii; a.) 2ie ca agentul transmisibil al E ! nu contine acid nucleic sau b.) 9aca poseda ( contine ) acid nucleic , faptul ca este atat de re#istent la actiunea en#imelor specifice demonstrea#a ca acest genom este cuplat ( comple3at) cu alte molecule care il prote4ea#a , sau e"entual ar putea a"ea o structura neobisnuita care sa ii comfere re#istenta la actiunea nuclea#elor .n tabelul 2 sunt date unele proprietati biologice ale prionilor A!+% +ecesita o perioada lunga de incubatie (luni, ani , #eci de ani) Produce procese patologice progressi"e cornice ( e"olutie lenta) +u determina reactii inflamatoriii +u determina producerea de interferon +u manifesta sensibilitate la interferon Pre#enta lor in organism determina in"ariabil moartea acestuia Pro"oaca le#iuni caracteristice , decelabile $istopatologic in +% Absenta oricarei asocieri cu un agent infectios con"entional Absenta totala a aci#ilor nucleici =ipsiti total de antigene +u determina reactii immune sau autoimmune 11

+u afectea#a functiile limfocitelor B si ! 5ecanismul patogenetic nu este influentat de imunosupresie sau imunomodulare +u determina effect citopatic pe culturile de celAule infectate e replica in +% E3istenta mai multor suse cu particularitati distincte Actiunea patogena a prionilor este dependenta de susceptibilitatea genetica a ga#dei a do#ei infectante si a caii de infectie

3.Mani+#%)ari*# 1o*ii BSE Primele simptome ale de#"oltariifost descrise de Iells in 1/07. Astfel, "acile, care anterior erau sanatoase, de"eneau agitate si isi pierdeau capacitatea de coordonare a miscarilor. 9in punct de "edere temperamental, de"eneau fie agresi"e, lo"ind necontrolat cu picioarele, fie dimpotri"a erau foarte speriate, astfel ca la #gomote puternice sareau sau cadeau pe spate. .n ultimele fa#e, lipsa de coordonare de"enea atat de e"identa, incat "aca se impiedica tot timpul, de parca ar fi fost beata. .n cele din urma, comportarea animalului de"enea impre"i#ibila, cu atacuri temporare de furie, pana cand sur"enea imposibilitatea miscarii sau lipsa dorintei de a se misca. .ntrucat e3ista si alte boli cu manifestari similare, pentru a pune diagnosticul de B E este necesara e3aminarea $istopatologica a creierului. tudiile microscopice ale tesutului cerebral au pus in e"identa pre#enta unor gauri sau "acuole spongioase, caracteristice bolilor prionice, fapt care a determinat si denumirea de B E (encefalopatia spongiforma bo"ina). '.Po%i1i*# &a4(# a*# 1o*i*or prioni&# 7$# )ip BSE8 ; '.1.T#oria Prioni*or In+#&)io%i !eoria prionilor infectiosi. B E este una din bolile din grupulbolilor prionice sau ! E. Aceasta teorie a proteinei prionice infectante a fost postulata, in 1/02, de catre tanleA Prusiner, care ulterior a primit Premiul +obel pentru acest lucru, c$iar daca multi oameni de stiinta nu au fost si nu sunt de acord cu ea. Prusiner a sugerat ca aceste boli nu sunt

12

cau#ate nici de bacterii si nici de "irusuri, ci de un agent infectios care actionea#a complet diferit. .n teoria :prionilor infectiosi: un fragment de proteina prionica normala isi modifica structura(tertiara) spatiala. Aceasta modificare a formei conduce la modificarea proprietatilor normale ale proteinei. 5ai mult, o data ce structura s&a modificat, este imposibil sa re"ina la forma initiala. Proteina prionica de"ine re#istenta la actiunea protea#elor, en#ime care in mod normal scindea#a moleculele proteice, si de"ine si mult mai putin solubila. Aceste efecte sunt responsabile, cel putin in parte, de aparitia depo#itelor de proteine prionice sub forma de placi sau fascicule, care sunt adesea caracteristica definitorie a acestor boli ale creierului uman sau animal. e crede ca, in animalul infectat, proteina prionica induce modificari similare de structuraHforma la ni"elul tuturor celorlalte molecule de proteine prionice normale. .n acest fel, un prion cu structura modificata incepe sa :infecte#e: toate celelalte proteine similare din organism (mai ales in creier, unde ele sunt preponderente), iar creierul de"ine spongios, ca urmare a gaurilor care apar in el & de unde si numele de encefalopatie spongiforma. !reptat, toate proteinele prionice din creier si madu"a spinarii capata structura anormala, iar creierul degenerea#a intr&atat incat animalul nu mai poate functiona normal. Animalul de"ine de#orientat, pierde capacitatea de miscare normala a membrelor, cu tot mai dese atacuri de dementa, pana cand sur"ine moartea. Acelasi comportament se oB Er"a atat in ca#ul scrapiei la oi, cat si la "acile cu B E sau la oamenii afectati de %'9. Acest tip de :infectie: apare in aB Enta oricarui mesa4 codificat in A9+, deoarece moleculele prionice nu contin A9+. %onform cunostintelor anterioare, o boala transmisibila implica pre#enta materialului genetic, compus din acid nucleic (A9+ sau A>+). %$iar si "irusurile, cele mai simple microorganisme, au aci#i nucleici care coordonea#a sinte#a proteinelor necesare supra"ietuirii si multiplicarii. 9e aceea, teoria lui Prusiner nu parea, la inceput, deloc credibila. El a sugerat si, ulterior, a demonstrat ca e3ista niste :particule proteice infectioase:, prescurtat denumite :prioni:, carepot produce atat encefalopatii mostenite, cat si transmisibili. '.".T#oria N4)r#)4ri*or In+#&)ioa%#

13

!eoria nutreturilor infectioase. %and a aparut boala B E s&a pus, in mod logic, intrebarea de unde au :luat: "acile aceasta boala rara. Asa a aparut teoria nutreturilor infectioase si apoi o multitudine de alte "ariante ale acestei teorii. T#oria n4)r#)4ri*or in+#&)ioa%# s&a raspandit foarte repede ca posibila e3plicatie a B E. Ea pleaca de la premisa ca un animal consuma nutreturi contaminate cu prioni, ca urmare a incorporarii in suplimentele alimentare a materiei organice pro"enite de la animale purtatoare ale bolii, care au fost reciclate si transformate in $rana pentru animale. Proteina prionica ingerata a4unge inclusi" in creierul animalului, unde :infectea#a: toate celelalte proteine normale, finalul fiind moartea animalului respecti". 9aca si acest animal este ulterior reciclat, sunt generate si mai multe proteine prionice, care "or infecta alte animale. .n conformitate cu aceasta teorie, B E ar fi aparut in momentul in care 5area Britanie a $otarat, prin anii J70, sa modifice metoda de introducere in nutreturi a proteinelor de origine animala. .nainte, c$iar daca se practica de multa "reme transformarea "acilor si oilor moarte in proteina pentru alimentatia altor animale, temperatura folosita era mult mai ridicata. 9e asemenea, alte procese, precum e3tractia cu sol"enti a grasimilor a"eau si ele un rol in eliminarea potentialilor agenti infectiosi. Prin reducerea temperaturii de e3tractie si diminuarea e3tractiei grasimilor, proteinele prionice nu au mai fost inacti"ate, astfel ca, fie oile infectate cu scrapie, fie "acile purtatoare nesimptomatice de B E au fost transformate in nutreturi si au condus la i#bucnirea epidemiei. Aceasta teorie a produs panica in randul populatiei, deoarece nu numai ca prionii erau aproape indestructibili, dar insemna ca o cantitate infima, de ordinul gramelor, din suplimentul alimentar infectat, este de a4uns pentru a produce boala la animale. .n plus, perioada de incubare fiind lunga (3&6 ani la "aci), aceasta insemna ca de fapt infectia se produce cu mult inainte ca simptomele sa de"ina obser"abile. '.!.T#oria Or ano+o%+a)i*or !eoria organofosfatilor. Prima persoana care a sugerat ca e3ista o legatura intre B E si pesticidele organofosforice (CP) a fost fermierul 5ar( PurdeA.

16

2olosirea acestora, cu precadere a P$osmet&ului, a fost impusa c$iar de gu"ern, intre anii 1/70 si 1/00, pentru prote4area "acilor contra unei insecte care afecta pielea animalelor prin depunerea lar"elor in pliurile acesteia. Crganofosfatii sunt compusi cu structura moleculara similara celei a unor ga#e to3ice de lupta care afectea#a sistemul ner"os, care au si fost folosite de altfel in unele conflicte armate. Aceste substante produc o gama de simptome asemanatoare cu cele ale bolilor prionice< inclusi" la ni"elul tesuturilor cerebrale s&au obser"at "acuole similare cu cele din encefalopatiile spongiforme. %u toate acestea, cercetarile in acest domeniu au fost foarte restranse si nu se poate afirma cu siguranta ca e3ista o cau#a de natura to3icologica a bolilor prionice. '.3.T#oria Ra%p4n%4*4i A4)oi-4n !eoria raspunsului autoimun. Bolile prionice se manifesta dupa mai multi ani de la aparitia cau#ei generatoare. 9e aceea, s&a presupus ca ele s&ar putea datora si sistemului imunitar dereglat, care nu mai ataca doar proteinele straine (din bacteriile patogene, de e3emplu), ci si propriile tesuturi, asa cum se intampla in ca#ul encefalomielitelor alergice. 9esi intre aceste boli e3ista unele diferente, se obser"a si multe asemanari; necoordonarea miscarilor, slabiciune, parali#ie, tremor si coma. .n plus, proteina prionica nu este singura care aproape nu poate fi distrusa prin tratamente obisnuite de sterili#are (temperaturi inalte, de#infectanti)< acesta este si ca#ul proteinei 5BP (5Aelin Basic Protein), cea care cau#ea#a raspunsul gresit al sistemului imunitar in encefalopatiile autoimune. '.'.A*)# T#orii Alte teorii. !eoria medicamentelor, in special a celor pe ba#a de e3tracte cerebrale bo"ine, pleaca de la premisa ca in acestea a putut e3ista o contaminare, fie cu prioni de la animale bolna"e, fie cu tesuturi cerebrale normale, care au determinat un raspuns autoimun. Este, de asemenea, posibil ca un lot din multele "accinuri pe care "acile trebuie sa le faca pe parcursul "ietii sa fi fost contaminat cu tesut cerebral, inducand astfel producerea a unei boli umane.

11

!otusi, din cau#a diferitelor simptome in di"ersele boli prionice, este posibil ca acestea de fapt sa nu aiba o cau#a comuna, asa cum se incearca sa se demonstre#e. Este posibil ca encefalopatiile diferitelor animale si inclusi" cele umane sa aiba etiologii diferite. 9e aceea este mai corect ca fiecare ca# sa fie studiat in parte, mai ales manifestarile bolilor prionice care afectea#a omul.

D.Con&*4(ii

9eKi cunoscute de sute de ani, maladiile prionice repre#intL MncL un domeniu puNin cunoscut din punct de "edere biologic Ki medical fiind necesare, MncL, numeroase studii Ki cercetLri pentru stabilirea cu e3actitate a cau#elor Ki a mecanismului care determinL apariNia acestor boli. 2aptul cL e3istL numeroase "ariante ale acestor boli, Ki cL pot fi de naturL diferitL, repre#intL o barierL Mn reali#area acestui obiecti". .pote#ele formulate pentru descifrarea mecanismului acestor boli aratL cL acesta este comun atOt la om cOt Ki la animale Ki cL la ba#a lui se aflL procesul de con"ersie a PrP c Mn PrP c. Acest proces de con"ersie poate fi indus de o serie de factori, atOt endogeni cOt Ki e3ogeni, Ki constL Mn sc$imbarea conformaNionalL a proteinei normale (con"ersia structurilor &$eli3 Mn &pliate) fLrL a afecta Mn nici un fel compo#iNia c$imicL a acestor proteine. 8n rol important Mn acest proces Ml au mutaNiile de la ni"elul genei care codificL proteina normalL< acestea au loc Mn po#iNii fi3e Ki sunt corelate cu anumite fenotipuri. 9eKi PrP este implicatL Mn procesul neurodegenerati", rLmOne neclar dacL neuroto3icitatea PrP
c

sau pierderea funcNiei PrPc (de e3emplu acti"itatea supero3id

dismuta#icL), este determinantul ma4or al manifestLrilor clinice. E3istL multe MntrebLri la care nu s&au gLsit MncL rLspunsuri Mn ceea ce pri"eKte relaNia dintre structura Ki funcNia acestei proteine prionice.

1D

Bi1*io ra+i#
1. =ucrare de diploma ? tudiu morfologic pri"in proteinele prionice ? 9imon Paula 8 A5P 2000 2. $ttp;HHQQQ.$ig$&$ealt$.infoHracealaHboli&letaleHboala&"acii&nebune.$tm 3. Fuiroi 9.%., Iiliams E. ., Ranagi$ara >.,Fa4duse( 9.%.1//1 Acta +europatological. 6. $ttp;HHQQQ.4enabioscience.comHcmsHenH1HbroQseH137SamAloidSandSprionSprotei nsScdnas.$tml 1. !aAlor 9.5.,1//1 9econtamination of scrapie&li(e agents in ub -Acute pongiform Encefalopat$ies. D. BroQn P.,1//0 .nfection 9isease. 7. $ttp;HHeboo(s.unibuc.roHbiologieHProgresePolumul2HArticolul0.doc

17

A1r#6i#ri

EST9 En&#+a*opa)ii %pon i+or-# Tran%-i%i1i*# BC:9 Boa*a Cr#4)(+i#*$) :a&;o1 ATNC9A #n)i Tran%-i%i1i*i NonCon6#n)iona*i PrP9Pro)#iNa Prioni&a SNC9 Si%)#- N#r6o% C#n)ra* ESB9En&#+a*opa)i# Spon i+or-a Bo6ina PrPC9 Pro)#ina Prioni&a Nor-a*a a Cr#i#r4*4i A<N9 A&i$ <#(o=iri1oN4&*#i& ARN9A&i$Ri1oN4&*#i&

10