REGIUNEA 6 NORD-VEST

CUPRINS

o o o

Prezentarea general a regiunii :

Atractivitate economic Atracii turistice Date demografice Mediul Universitar Dezvoltare rural

o
o

Sectoare prioritare

Regiuni partenere
Populaie i resurse umane Structura economic Fora de munc i migraia Infrastructura

Dezvoltare rural

Dispariti intra-regionale
Prezentarea Consiliului de Dezvoltare Regional a regiunii Nord-Vest
Structur Atribuii

o o

Strategia Regiunii Nord-Vest

Analiza SWOT a regiunii Nord-Vest Proiecte de succes Phare si Guvernamentale Cele 6 judee : Judeul Bihor,Judeul Bistria-Nsud,Judeul Cluj,Judeul Maramure,Judeul Slaj,Judeul Satu-Mare

Prezentarea general a regiunii

Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) este una din cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania i include 6 judee: Bihor, BistriaNasaud, Cluj, Maramure, Satu-Mare, Slaj. Suprafaa regiunii este de 34.159 kmp, reprezentnd 14,32 % din suprafaa rii, cu o populaie total de 2.744.914 locuitori. Cuprinde 421 unitati administrativ-teritoriale: 6 judee, 42 de orae din care 15 municipii i 398 comune i 1.823 de sate. Regiunea dispune de o poziie geografic strategic, avnd granie cu Ungaria i Ucraina ct i cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest i Nord-Est din Romnia.Este una dintre cele mai pitoreti din Romnia, ncepnd de la Munii Apuseni care au un farmec aparte pna la patrimoniul culturalpopular deosebit din zonele etnografice unice n aceasta parte a Europei. Transilvania de Nord este o regiune cosmopolit, unde alturi de romni triesc peste jumatate (52,8%) din numrul total al locuitorilor de etnie maghiar din Romnia, ceea ce a dus la crearea unei identitati culturale unice.

In profil teritorial, regiunea este structurata in jurul a trei poli de dezvoltare: municipiile Cluj-Napoca, Oradea si Baia-Mare. Analiza detaliata elaborata in Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest distinge existenta a 10 categorii de centre de polarizare, din care noua cu caracter urban si doua cu caracter rural. 1. Cluj-Napoca se situeaza pe locul II in ierarhia nationala ca potential de polarizare, dupa capitala, influenta acesteia manifestandu-se asupra intregului spatiu al Transilvaniei. In cadrul regiunii ocupa locul I in ierarhia urbana. 2. Pe locul III se situeaza Oradea si Baia Mare, centre urbane ce preiau si functii interjudetene. 3. Orasul Satu Mare se situeaza pe locul IV in ierarhie, fiind un centru urban cu influenta interjudeteana redusa (vestul jud. Maramures si nordul jud. Bihor).

4. Centre urbane cu influenta judeteana: aici se includ capitalele de judet Zalau si Bistrita. 5. Municipii cu influenta interjudeteana; cuprind municipiul Turda, cu influenta asupra bazinului inferior al Ariesului, Dej, cu influenta asupra sectorului de confluenta a Somesului Mic cu Somesul Mare si Sighetul Marmatiei, care polarizeaza intreaga Depresiune a Maramuresului. 6. Orase cu influenta zonala - acestea deservesc cu functii urbane un numar de 8 si 16 comune (Beius, Salonta, Carei, Nasaud). 7. Orase cu influenta locala I. Acestea sunt mai numeroase, avand, in general, sub 10 000 locuitori.Sunt relativ corespunzator echipate cu dotari urbane vitale (spitale, licee, etc.) (Stei, Alesd, Tasnad, Simleul Silvaniei, Jibou, Viseul de Sus, Sangeorz Bai, Beclean, Gherla, Tg. Lapus, Negresti Oas). 8. Orase cu influenta locala II. Cuprind un numar redus de asezari urbane cu declin economic vizibil si cu un foarte slab ori absent potential de polarizare (Nucet, Vascau, Borsa, Cehul Silvaniei, Cavnic, Baiut).

9. Orase agricole cu arii de influenta in consolidare. Sunt reprezentate de Valea lui Mihai si Seini. Valea lui Mihai, la limita nordica a judetului Bihor, valorifica si pozitia de punct transfrontalier si nod feroviar, iar Seini la limita vestica a judetului Maramures acopera cu servicii urbane un spatiu de disputa interjudeteana. 10.Centrele de polarizare supracomunala dispun de unele dotari similare urbanului si au un bun potential de comunicatie.

O evolutie interesanta, pusa in evidenta de Raportul National al Dezvoltarii Umane 2001-2002 este cea a fluxurilor migratiei interne: la nivelul intregii tari, se observa o continua scadere a migrarii de la sat la oras (de la 10,7% la 4,9% in 1999), in paralel cu o crestere a migratiei de la oras la sat (de la 2,5% la 7,7% in decursul aceleiasi perioade); consideram ca aceasta analiza se poate aplica, in linii mari si la nivelul Regiunii Nord-Vest.

Regiunea Nord-Vest avea in 2003 un PIB/locuitor de de 2.338 Euro, apropiata de media nationala dar inc departe de media Uniunii Europene. Contributia sectoarelor economice la formarea PIB-ului regional, indica o pondere de 16.3% pentru agricultura, 35% pentru sectorul secundar si 46.7% pentru cel tertiar, din punct de vedere evolutiv inregistrandu-se cresterea serviciilor si reducerea activitatilor in agricultura.Cresteri semnificative s-au inregistrat in sectorul de constructii civile si industriale- locuinte, centre comerciale . Se constata o serie de diferente intre judete: unele mai industrializate, altele bazate pe activitatile primare, in special agricultura si zootehnie. Regiunea este strabatuta de 7 drumuri europene (cele mai importante fiind E60 - dinspre Ungaria, face legatura cu OradeaCluj-Brasov si capitala tarii Bucuresti, E576-Cluj-Napoca-Dej, E81 - dinspre Satu Mare-Zalau-Cluj-Napoca-Brasov-Bucuresti, E79 Oradea-Deva, E671 - Oradea-Arad-Timisoara, E58 - ClujNapoca-Dej-Bistrita-Baia Mare-Vatra Dornei).

Sunt de mentionat proiectele de infrastructura aflate in curs de dezvoltare, printre care cel mai important ar fi autostrada Brasov-Bors care va face legatura cu Ungaria. Din reteaua totala de drumuri din regiune 3,222 km sunt modernizati (adica 27,2% din total). Pe traseele importante (drumuri europene) s-au efectuat sau sunt pe cale de finalizare lucrari de reabilitare. In Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) exista un numar de 4 aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare si Satu-Mare, iar traficul pe aeroportul din Cluj-Napoca a cres-cut constant in ultimii cinci ani, situand acest aeroport pe locul trei la nivel national. Reteaua feroviara numara in 2004 1,641 km, din care 166 km sunt linii electrificate, iar 255 km sunt linii duble.

Cele mai importante orase sunt Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Zalau, Satu-Mare si Bistrita - acestea fiind atat poli regionali de dezvoltare economica, cat si orase cu un patrimoniu cultural si istoric deosebit. La nivelul Regiunii exista sau sunt propuse ca si proiecte 2 zone metropolitane, respectiv zona metropolitana Cluj si zona metropolitana Oradea, aceste orase fiind si poli de dezvoltare regionali. In urma analizei optiunilor strategice de dezvoltare, Regiunea a optat pentru un model de dezvoltare policentrica (o politica de dezvoltare sustinuta de o retea de localitati care au rol de poli de dezvoltare), cu accent pe crestere economica prin specializarea functionala a teritoriului. In ceea ce priveste dezvoltarea policentrica a aparut necesitatea consolidarii potentialului de antrenare al municipiilor resedinte de judet (Baia Mare, Bistrita, Cluj, Oradea, Satu Mare, Zalau), precum si necesitatea consolidarii si/sau cresterii potentialului de antrenare a unui minim de alte noua orase, care la sfarsitul perioadei de programare (20072013) sa fie clasificate pe un rang superior celui actual.

ATRACTIVITAE ECONOMICA

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) este, dupa Bucuresti-Ilfov, cea mai atractiva din punct de vedere economic, dintre regiunile de dezvoltare ale Romaniei. Faptul se datoreaza pietei muncii si salariilor, investitiilor straine, dar si mediului privat si concurentei de piata ca si intrarilor de tehnologii moderne. Relevant este faptul ca sectorul de servicii a ajuns sa ocupe o pondere mare din totalul economiei regionale, de aproape 50%, avand ca si ramuri semnificative comertul si turismul.

Economia Regiunii este in plina dezvoltare, cu o crestere economica dinamica in ultimii ani in sectoare ca si constructiile, industria de textile, industria de masini si echipamente. Sunt reprezentate aici aproape toate ramurile industriale si un numar tot mai important de firme straine majore, unele dintre ele localizate in parcurile industriale din regiune - Tetarom Cluj, Bors, Jibou, Satu-Mare.

Veritabile motoare ale cresterii economiei regionale intreprinderile mici si mijlocii sunt in jur de 90.000 in 2006, peste 15% din numarul total de intreprinderi inregistrate in Romania. Infrastructura suport pentru afaceri se dezvolta in Regiune in special sub forma parcurilor industriale publice si private-Cluj-Napoca, Jibou, Satu-Mare, Bors. Motorul exporturilor, insa si principalul importator din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) il reprezinta judetul Bihor, urmat de judetele Cluj si Satu Mare, in vreme ce judetele Bistrita-Nasaud si Salaj, predominant rurale, participa foarte putin la ansamblul tranzactiilor externe ale regiunii.

ATRACTII TURISTICE

Regiunea beneficiaza de atractii si resurse turistice deosebite care o incadreaza intre regiunile cu perspective importante de dezvoltare: ape termale si mine de sare (sta-tiunea turistica internationala Baile Felix din Bihor este una dintre cele mai importante din Romania, 1 Mai, Tinca, Tasnad, Marghita, Ocna ugatag, Dej sau Turda); exista si o serie de proiecte de dezvoltare ale statiunilor turistice montane - Borsa, Baisoara, Stana de Vale, Colibita; cultura populara si patri-moniul cultural si etnografic cu destinatii in topul obiectivelor culturale din Romania (Castelul Banffy de la Bonida), cetati si monumente istorice (Oradea, Bistrita), bisericile fortificate din Transilvania si Manastirile de lemn din Maramures (monu-mente Unesco) etc.; peste 170 de arii naturale protejate cu o suprafata totala de 28.1845 ha, doua parcuri nationale si doua parcuri naturale, incluse in circuitele turistice.

Bile Felix

Ocna ugatag

Stna de Vale

Castelul Banffy din Bonida

Date demografice
Distributia demografica este echilibrata intre mediul rural si cel urban, judetul Cluj fiind cel mai urbanizat (cu 66.2% din populatie traind in mediul urban). Fenomenul de imbatranire demografica si depopulare din cauza migratiei externe afecteaza si Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), ca de altfel intreaga tara. In ceea ce priveste rata somajului, in context european, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) (Transilvania de Nord) se situeaza in topul celor mai bine plasate 8 regiuni din statele candidate, atat in ceea ce priveste rata somajului in randul femeilor, cat si rata somajului in randul populatiei tinere.

Rata saraciei este in descrestere si este mai mica decat in restul regiunilor Romaniei, totusi peste 17% din populatie continua sa fie afectata de marginalizarea socio-economica, salariul mediu net in economie fiind de aproximativ 850 RON.

Mediul universitar
In regiune isi desfasoara activitatea 16 universitati importante ce cuprind 111 Facultati, frecventate de peste 87.042 studenti, acestea functionand ca centre de excelenta in invatamantul superior (Universitatea Babes-Bolyai, Universitatea Tehnica Cluj sunt printre cele mai vechi din tara) si polarizand mare parte din resursele educationale, regiunea dispunand de un valoros capital uman si de cercetare.

Dezvoltare rurala
La nivel de regiune, cum de altfel si la nivelul fiecarui judet din regiune, se remarca faptul ca ponderea principala o detin terenurile agricole (intre 49,4% in Maramures si 71,9% in Satu Mare), urmate de paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera ceea ce demonstreaza potentialul agrar regional. Conditiile naturale variate ale regiunii ofera posibilitatea dezvoltarii unei agriculturi complexe care va constitui a treia ramura ca pondere in PIB. In anul 2004 Regiunea Nord-Vest a realizat o cota importanta (13,4%) din productia agricola a Romaniei judetele cele mai dezvoltate fiind Bihor si Cluj.

In Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) desi exista anumite probleme ale dezvoltarii rurale, exista conditii optime pentru dezvoltarea sectorului de crestere a animalelor, buna parte din suprafata agricola (49,25%) fiind acoperita cu pasuni,de asemenea, existand si intreprinderi mari in sectorul industriei alimentare. Reteaua de canalizare cuprinde 35 de municipii si orase si este extinsa la 106 localitati in Regiunea de Nord-Vest. Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare este de 2208 km. La sfarsitul anului 2002 intre localitatile care dispuneau de retele de canalizare se regasesc toate orasele din regiune, in numar de 35 si 71 de localitati rurale, din pacate in mediul rural existand inca probleme serioase referitoare la asigurarea calitatii vietii. O problema importanta in ceea ce priveste protectia mediului in Regiunea Nord-Vest o reprezinta gestionarea deseurilor. Sunt incluse aici activitatile de colectare, transport, tratare, valorificare si eliminare a deseurilor.

SECTOARE PRIORITARE
Pe baza datelor economice prezentate in Profilul SocioEconomic Regional precum si dupa consultarea si implicarea partenerilor din regiune in cadrul grupurilor de lucru regionale pe parcursul anilor 2005-2006, atat autoritatile responsabile cu planificarea dezvoltarii la nivelul autoritatilor locale/judetene, inclusiv de la Consiliile Judetene si Locale cat si partenerii economici si sociali, au fost identificate un numar de sectoare economice prioritare la nivel de regiune pentru perioada de programare 2007-2013. In fiecare judet din regiune s-a derulat o consultare parteneriala asupra sectoarelor prioritare bazata in cea mai mare masura pe metodologia clasica a focus-grupului, adaugandu-i, insa, acesteia, o ancheta pe baza de chestionar, in cadrul unor reuniuni gazduite de consiliile judetene, cu reprezentanti ai agentilor economici din sectoarele prioritare identificate la nivel judetean si alti parteneri relevanti (si din cadrul Comitetului de Planificare Regionala).

Sectoarele economice au fost evaluate si identificate in functie de: A. Importanta sectorului pentru dezvoltarea locala/regionala (sub aspectul ocuparii fortei de munca, veniturilor, taxelor si impozitelor, etc); B. Potentialul competitiv (existenta marcilor, prezenta pe piata nationala, internationala); C. Potentialul inovativ (de dezvoltarea de produse noi); D. Potentialul de antrenare a dezvoltarii in economia locala/regionala.

Criteriile folosite pentru identificarea sectoarele prioritare

Existenta sau nu in zona a unor resurse naturale care pot sustine dezvoltarea sectorului tructura sectoriala a economiei Structura sectoriala a economiei locale

Existenta fortei de munca bine pregatita in zona sau in zonele limitrofe (sau macar accesul la infrastructurile de invatamant necesare in special invatamant profesional si tehnic si/sau universitar).

Evaluarea facuta de catre parteneri a fost prelucrata statistic la nivelul ADR Nord-Vest si, pe baza rezultatelor obtinute, s-au stabilit sectoarele prioritare ale Regiunii. De asemenea rezultatele anchetei si consultarilor au avut rolul de a valida rezultatele obtinute in pasul precedent. Sectoarele sunt definite ca si sectoare prioritare la nivel de regiune, care vor asigura avantaje competitive in competitia pe plan national si global avand si potential de inovare la nivel european. Acestea sunt sectoarele care trebuie avute in vedere de politicile de dezvoltare locala sau regionala. In functie de punctajele obtinute, sectoarele au fost ulterior grupate in trei categorii: - sectoare de sustinere ; - sectoare de mentinere ; - sectoare ,,dilema .

Sectoare de sustinere In dezvoltarea carora sunt interesate mai multe judete ale Regiunii, existand conditii favorabile pentru a construi competente specifice ale Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) si pentru a asigura avantaje competitive in competitia pe plan national si global:

IT&C Invatamant superior si cercetare Turism Agricultura Industria alimentara si a bunurilor de consum Industria de masini si echipamente

Sectoare de mentinere Aceste sectoare au o pondere ridicata a ocuparii in anumite UTP-uri (Unitati teritoriale de Planificare), asigurand suportul economic pentru bunastarea acestor zone. Cu toate acestea, dezvoltarea lor in afara acestor UTP-uri nu este previzibila in lipsa atragerii unor investitori de calibru. In cazul acestora se va opta pentru asigurarea conditiilor necesare pentru mentinerea interesului companiilor multinationale din domeniile respective pentru investitiile din Regiunea NordVest, evitandu-se delocalizarea acestora: Industria metalurgica Industria cauciucului Sectoare Dilema A caror evolutie in viitor este mai degraba incerta, Regiunea ar putea dezvolta anumite avantaje competitive, dar in momentul de fata nu exista o certitudine in acest sens: Industria maselor plastice Transporturi si activitati conexe de transport

REGIUNI PARTENERE
ADR Nord-Vest a incheiat sau continua derularea mai multor parteneriate cu regiuni din Europa: Lazio, Veneto, Puglia, Sicilia (Italia), Auvergne (Franta). ADR Nord-Vest a semnat acorduri de colaborare cu: Regiunile Veneto, Sicilia, Lazio (Italia) Northern Stateline (Illinois, SUA) Regiunea Auvergne (Franta) Parteneriatul are urmtoarele scopuri : promovarea si dezvoltarea raporturilor dintre centrele de cercetare, pentru schimburi de informatii si de experienta in sectorul cercetarii stiintifice si al inovarii tehnologice; schimbul de informatii si experienta in sectorul activitatilor de productie, si mai ales in sectorul IMM-urilor; schimbul de informatii si de experienta in sectorul formarii profesionale si manageriale; schimbul de informatii si de experienta in domeniul infrastructurii si in cel al serviciilor de transport.

POPULAIE I RESURSE UMANE

Evolutia populatiei totale
Populatia totala a regiunii este in scadere: cei 2.744.008 de locuitori inregistrati la recensamantul din 2002 (date preliminare) reprezinta cu 5,7% mai putin ca acum 10 ani, scaderea fiind mai puternica decat cea constatata la nivel national (4,9%).Aceasta scadere este rezultatul interactiunii unui set de factori de influenta complecsi, o parte a acestora cu implicatii directe asupra sistemului TVET.

un spor natural negativ

Rata de natalitate a scazut incepand cu anii '90, pana la nivelul de 10 in 2001, evolutia fiind insa diferentiata la nivelul zonelor rurale -unde procentul mediu pe regiune e de 11.4 si cel al zonelor urbane - unde procentul mediu regional e de 8.8. Rata mortalitatii generale a crescut in 2001 la 12%, mentinandu-se mai ridicata in cazul populatiei masculine, atat urbane, cat si rurale. La nivelul anului 2001, ea este net superioara in mediul rural (15,1) fata de mediul urban (9.2).

Rata de mortalitate infantila - 20,4 in mediul rural si 13,4 in mediul urban desi incadrandu-se in media nationala (20,5), e de aproape 4 ori mai mare decat media europeana (5.25). Aproape 2/3 din numarul de decese la copii s-au inregistrat in primii patru ani de viata, dintre care 82% in primul an de viata.

Efectul acestui spor negativ il reprezinta schimbarea ponderilor intre diferite contingente de varsta si un fenomen general de imbatranire a populatiei Regiunii. cu exceptia judetului Bistrita-Nasaud, toate celelalte judete inregistreaza spor natural negativ ex. Bihorul, Clujul, Satu-Mare si Salajul au un spor natural negativ de peste 3 (in vreme ce media nationala este de -1,8), o analiza la nivel de mediu urban rural pune in evidenta existenta unui spor natural pozitiv in mediul urban in judetele Bistrita-Nasaud (3,1),Salaj (2,6) si Maramures (1,06) de natura a echilibra balanta demografica urbana doar -0,4 la nivelul Regiunii; situatia este grava in mediul rural unde se inregistreaza valori negative importante in judetele Salaj (-7,7) si Cluj (-7) - un prim indiciu al fenomenului de desertificare rurala care are loc in anumite areale ale Regiunii.

un sold negativ al migratiei externe

Chiar daca fluxurile migratorii sunt dificil de cuantificat, regiunea se confrunta cu un fenomen al exodului de materie cenusie numerosi absolventi, tineri specialisti si personal inalt calificat pleaca spre a se stabili in Europa, Statele Unite, Australia, Noua Zeelanda sau Canada, in cautarea unor slujbe mai bine platite si cu perspective mai mari. Cu toate acestea, in ultima decada ca rezultat al unor politici mai restrictive aplicate de statele de destinatie, se estimeaza ca o scadere a ratei negative nete a migratiei la nivel national de la 1,29 in 1992 la 0,11 in 2000. Spre deosebire de emigrarea varfurilor, un alt fenomen care ia amploare in Regiune este cel al plecarii cu contracte de munca in strainatate,specific in special judetelor Satu-Mare, Maramures sau Bistrita-Nasaud; in unele zone, ponderea populatiei masculine in total populatie este serios afectata ca urmare a acestui fenomen. Principalele destinatii sunt Spania, Italia si Franta, existand deja chiar o anumita specializare geografica a muncitorilor, in functie de localitatea de provenienta.

rata a fertilitatii sub media nationala O analiza a fertilitatii (38,6 in 2001, sub media nationala) pune in evidenta o scadere a ponderii tinerelor femei sub 20 de ani la formarea acestei rate. Trebuie mentionat ca 1/3 din numarul copiilor nascuti in afara casatoriei apartin unor femei din grupa de varsta 15-19 de ani. Tinand cont de faptul ca sarcina este o cauza importanta a abandonului scolar, situatia cea mai ingrijoratoare se manifesta la nivelul judetului Bistrita-Nasaud (in fapt, singurul judet cu spor natural pozitiv din Regiune), unde 41,2% dintre femeile in contingentul de varsta 15-19 ani au copii (comparativ cu o rata de 21,4 in judetul Cluj).

STRUCTURA ECONOMIC

FORTA DE MUNCA SI MIGRATIA

INFRASTRUCTURA

DEZVOLTARE RURALA

DISPARITATI INTRA-REGIONALE

PREZENTAREA CONSILIULUI DE DEZVOLTARE REGIONALA A REGIUNII NORD-VEST

Consiliul pentru Dezvoltare Regionala este organismul deliberativ care coordoneaza ntregul proces de dezvoltare regionala n cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. Structura Consiliul pentru Dezvoltare Regionala are n componenta presedintii consiliilor judetene ale celor 6 judete din regiune si cte un reprezentant al consiliilor locale municipale, orasenesti si comunale, desemnati din fiecare judet, pe durata mandatului. Consiliul pentru Dezvoltare Regionala are un presedinte si un vicepresedinte. Aceste functii sunt ndeplinite, prin rotatie, pentru cte un mandat de un an. Consiliul pentru Dezvoltare Regionala adopta propriul regulament de functionare, pe baza regulamentului-cadru elaborat de Guvernul Romniei.

Atribuii Consiliul pentru Dezvoltare Regionala al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest are urmatoarele atributii principale :

Analizeaza si hotaraste strategia si programele de dezvoltare regionala; Aproba proiectele de dezvoltare regionala; Prezinta Consiliului National pentru Dezvoltare Regionala propuneri privind constituirea Fondului pentru dezvoltare regionala; Aproba criteriile, prioritatile, alocarea si destinatiile resurselor Fondului pentru dezvoltare regionala; Urmareste utilizarea fondurilor alocate ADR Nord-Vest din Fondul national pentru dezvoltare regionala; Urmareste respectarea obiectivelor regionale.

n exercitarea atributiilor ce ii revin, Consiliul pentru Dezvoltare Regionala adopta hotarri.

STRATEGIA REGIUNII NORDVEST

ANALIZA SWOT A REGIUNII NORD-VEST

Analiza SWOT a regiunii prezentata in continuare acopera urmatoarele domenii socio-economice:

Proiecte de succes Phare si Guvernamentale

Dezvoltarea zonei economice de vest a Clujului

Statie de epurare si canal menajer pentru dezvoltare durabila

Ratusca cea urata a devenit closca cu puii de aur Proiectul Parteneriat pentru dezvoltare si Procesul participativ de elaborare a Planului de Dezvoltare Regionala 2007-2013

Dezvoltarea zonei economice de vest a Clujului

Finantare: 5.188.673,9 Euro (3.362.260,69 Phare, 1.120.753,56 bugetul national, 705.659,65 cofinantare locala) In contextul dezvoltarii economice a Clujului, existenta unui parc industrial se impunea deja de la sine. Expertii Agentiei de Dezvoltare Regionala (ADR) Nord-Vest si reprezentantii Consiliului Judetean se trudeau sa-i gaseasca o locatie viitorului parc. In preziua vizitei unui inalt oficial, a picat si ideea: de ce nu pe dealul din apropierea Muzeului Etnografic si a padurii Hoia?. A doua zi oficialul a avut ce vedea iar mare parte din gazde la fel: isi inchipuiau, pentru intaia oara, privind dealurile golase, cum va arata proiectul care va dezvolta zona economica de vest a Clujului. TETAROM I, asa cum a fost numit ulterior parcul, are 26,8434 de hectare, este situat in Cluj-Napoca, pe str. Taietura Turcului nr. 47 si a fost dat in functiune in luna noiembrie 2005. Desi proiectul PHARE prevedea inchirierea intregii infrastructuri pana in anul 2015, Tetarom I este ocupat in intregime dovada succesului acestui proiect mai mult decat necesar!

SC TETAROM SA ofera servicii specifice unui parc industrial: servicii de infrastructura (apa-canal, electricitate, gaz metan, energie termica, telefon, Internet) ; servicii generale (paza si protectie, posta, birotica, comunicatii, transport) ; consultanta in investitii (infrastructura, cladiri, investitii nepoluante); asistenta (tehnica, financiara, vamala, asistenta fortei de munca); servicii ce sprijina dezvoltarea (inventii, transfer de tehnologii, contact cu autoritati, logistica); incubator de afaceri.
Investitorii s-au grabit sa apara, SC Tetarom SA incheind contracte de cesiune de teren cu 21 de firme, multe fiind actori importanti pe piata. De asemenea, au fost semnate contracte de inchiriere pe spatiile din hala industriala cu 8 firme. Valoarea investitiilor atrase prin contractele semnate este de peste 115 milioane de Euro, iar numarul de locurilor de munca create ( conform declaratiilor firmelor in contractele semnate) este de 2.280. Conform contractelor semnate, activitatile care se vor desfasura in parcul industrial sunt cu preponderenta din domeniile: software; electronica; telecomunicatii; automatizari industriale; prestari servicii pentru firmele din parc (paza, banca, curatenie, logistica). Cum totul a mers asa de bine, exista si planuri pentru viitor: lansarea Tetarom II si Tetarom III.

Statie de epurare si canal menajer pentru dezvoltare durabila

Cu ceva timp in urma, Zalaul avea doar reputatia unui oras fara apa. Probabil lipsa apei si numele tuicii locale erau singurele sale caracteristici care-l faceau cunoscut. Azi, situatia este deja in schimbare. Problemele sunt inca destule, ca in orice oras romanesc. Municipiul Zalau are de castigat un nou renume, o noua identitate si o imagine noua, un loc de top in competitia dintre orase, extinsa acum la una de anvergura europeana. Preocuparile administratiei locale de a face atractiv municipiul se manifesta de cativa ani. Primele urgente cu impact major asupra vietii economicosociale ale localitatii, luate in calcul de Primaria municipiului pentru a li se gasi o rezolvare au fost cele de modernizare ale infrastructurii edilitare, puternic invechita si distrusa. Investitorii strategici care prospectau posibilitatea de a se localiza in municipiu luau in calcul si aspectul legat de existenta acestui tip de infrastructura. Dar cum sa se faca fata unei astfel de provocari investitionale pentru o administratie publica de talie medie? Ocazia a aparut la finalul anului 2000 cand Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest solicita primele idei de proiecte pentru programul Phare CES, Infrastructura mare locala si regionala. Parcursul de la ideea de proiect, trecuta prin pregatirea documentatiei si pana la anuntarea finantarii in anul 2004 in cadrul Phare CES 2002 a fost unul de durata.

Proiectul a solutionat reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare menajera in zona industriala si modernizarea si extinderea intr-o prima etapa a statiei de epurare cu treapta mecanica si biologica. Rezultatele de ordin tehnic al proiectului, sintetizate se refera la lungimea canalizarii extinse si modernizate de cca. 3600 ml in zona industriala si la capacitatea statiei de epurare, in aceasta etapa, de 214l/s. Statia de epurare este prevazuta cu tehnologie moderna si cu sisteme electronice de urmarire a procesului tehnologic. Este important de completat ca printr-un alt proiect, regional de aceasta data si aflat acum in pregatire pe programul ISPA de asistenta tehnica, statia de epurare va fi extinsa pana la nivelul de treapta tertiara pentru a asigura pe deplin epurarea apelor uzate, iar canalizarea menajera si pluviala va fi extinsa si modernizata in zonele rezidentiale, astfel incat se apreciaza ca intreg sistemul va raspunde normelor stricte de protectia mediului. La final, Zalaul a facut deja un pas in parcursul sau spre a fi un oras modern si dezvoltat, dar nu se opreste aici cu eforturile. Zalaul merge mai departe in a demonstra ca are o comunitate capabila sa-si rezolve problemele, asa cum o exprima si viziunea orasului.

Ratusca cea urata a devenit closca cu pui de aur

In ultimii trei ani, Centrul Vechi al municipiului Baia Mare a cunoscut o transformare majora. Sub piata nou pavata au fost introduse noi utilitati: conducte de apa si canalizare, instalatii electrice si de iluminat public, telecomunicatii, iar trei cladiri cu arhitectura deosebita au fost readuse la viata, printr-un proiect finantat cu fonduri Phare, a carui implementare a inceput in martie 2003. Astfel, crezul unui grup de visatori a fost transpus in practica: cele trei cladiri plus piata ce apartine municipalitatii formeaza Millennium Business Centre, un centru de afaceri pentru antreprenorii din Baia Mare. Aici se afla birouri moderne, sali moderne de intalniri, conferinte si expozitii, amenajate cu bun gust si dispunand de sisteme de comunicatie de ultima ora . Impactul acestei investitii a fost urias: Centrul Vechi, ocolit pana nu demult de firme, a devenit un punct important de atractie - Piata Millennium III. Au fost deschise restaurante si cafenele iar micile ateliere mestesugaresti, prafuite si uitate, au primit un imbold pentru dezvoltare. Investitorii, inspirati de schimbarea la fata a celor trei cladiri renovate prin proiect, au inceput, la randul lor, sa restaureze imobilele din jur.

Centrul de conferinte gazduieste acum evenimente importante, cu invitati din tara si din strainatate. In plus, mentalitatea s-a schimbat. Confruntati cu tranzitia, cu inchiderea minelor din zona si aparenta lipsa de perspective, baimarenii ajunsesera sa aiba o parere negativa despre sansele orasului lor. Acum, vazand revenirea la viata a centrului vechi, oamenii au inceput sa simta ca schimbarea este posibila si vor sa ia si ei parte la transformarea orasului.

Proiectul a fost premiat de Ministerul Culturii cu Marele Trofeu al anului 2004 pentru Idei de Restaurare si Revitalizare a unei Zone Istorice. Acesta este unul din cele 128 de proiecte de infrastructura locala si regionala, finantate de Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei, prin programul Phare CES.

Proiectul Parteneriat pentru dezvoltare si Procesul participativ de elaborare a planului de Dezvoltare Regionala 2007 2013
Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest a initiat, la sfarsitul anului 2004, un proiect ambitios: Parteneriat pentru dezvoltare, 20072013. Scopul era sa reuseasca sa aduca o contributie la cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor pre- si post-aderare a autoritatilor publice locale si judetene. Altfel spus oferea sprijinul pentru dezvoltarea capacitatii administrative si de management a partenerilor institutionali. La capatul acestui efort (sfarsitul anului 2006) asteptarile erau sa fie finalizate o serie de documente strategice: Planul de Dezvoltare Regionala 20072013; Documentele de programare sectoriale (corespondente Programelor Operationale) si Portofolii de proiecte prioritare pe fiecare sector (care sa reflecte specificitatea Regiunii si nevoile proprii de dezvoltare si bunastare). Si-au propus, sa implice in procesul de planificare cat mai multi parteneri, specialisti in domeniile in care activeaza. Impreuna cu expertii Agentiei, acestia trebuiau sa lucreze efectiv la elaborarea metodologiei de lucru, la validarea instrumentelor necesare in constructia Strategiei de dezvoltare regionala pentru perioada 2007-2013.

Au reusit, de-a lungul anului, sa convinga administratiile publice dar si reprezentantii societatii civile si ai mediului privat ca proiectul este cu adevarat important si ca trebuie muncit in echipa. Au constatat cu suprindere si bucurie ca oamenii au devenit tot mai implicati si mai activi. Mesajul lor faptul ca, in contextul pregatirii pentru aderare este imperativa reflectarea mai buna a problematicii dezvoltarii regionale in dezbaterea publica, ca trebuie intarit dialogul social real si trebuie pregatita trecerea la un adevarat dialog civic a fost receptat!. In fiecare judet s-au constituit Comitete Judetene de Planificare, formate din grupuri tematice sectoriale, in care s-au implicat specialisti din fiecare sector, factori de decizie. Fiecare si-a adus contributia la elaborarea Planurilor de Dezvoltare Judetene pe perioada 2007-2013 ; acestea fiind considerate inputuri pentru Planul de Dezvoltare Regionala 2007-2013. Au organizat zeci de sedinte, reuniuni sau intalniri de lucru in scopul consultarii partenerilor de-a lungul intregului proces participativ.

Judeul Bihor
Judeul Bihor este un judet din Criana situat n nord-vestul Romniei. Reedina de jude se afl la Oradea (pop. 260.964 n zona metropolitan).

Demografie

Conform recensmntului din 2002 Bihorul are o populaie de 600.223 i o densitate de 79,56 persoane pe kilometru ptrat, sub media naional de densitate (93/km). Judeul are 291.613 de brbai i 308.610 de femei. Cetenii strini, n numr de 909, reprezentau 0.15% din populaie.

Structura etnic

Urmtoarele grupuri etnice compuneau populaia judeului Bihor, n 2002:

Structura confesional

Conform recensmntului din 2002, populaia judeului Bihor avea urmtoarea apartenen confesional:

Geografie
Judeul are o suprafa de 7,544 km, fiind ntins ntre 4623'48" latitudine sudic i 4735'21" latitudine nordic i ntre 2126'06" i 2248'39" longitudine estic. Principalele unitati de relief sunt Cmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munii Plopiului, Munii Pdurea Craiului,Munii Bihor i parial Munii Vldeasa. Altitudine maxim: vf. Bihorul (Cucurbata Mare) 1849 m, vf. Budeasa 1790 m, vf. Crligai 1693 m. Principalele cursuri de ap: Criul Negru, Criul Repede, Barcu. Principalele lacuri: Peea (carstic i de baraj antropic), Cefa, Mdras, Homorog (heleteie).

Stema judeului

Este adoptat prin Hotrrea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 i publicat n Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema judeului Bihor se compune dintr-un scut sfertuit; n primul cartier, pe fond rou, se afl un turn crenelat de culoare neagr, zidit, de argint, dotat cu o fereastr i o poart nchis. n cartierul secund, pe fond albastru, se afl cinci spice de gru legate cu o panglic, toate de aur. n cartierul trei, pe fond albastru, se afl un ciorchine de strugure cu o frunz de vi, ambele de argint. Cartierul patru, pe fond rou, cuprinde un hrisov natural, rsucit la capete n sensuri opuse, validat cu o pecete roie, prins cu nur rsucit, rou i negru. Trei bruri undate, dintre care cel din mijloc mai lat, separate de dou benzi albastre, broeaz peste linia orizontal. Brul din mijloc conine trei peti negri.

Semnificaia elementelor nsumate:

Turnul crenelat evoc vechea cetate a lui Menumorut. Spicele i frunza de vi simbolizeaz hrnicia locuitorilor acestor meleaguri i ponderea important pe care a avut-o agricultura n economia judeului. Hrisovul evoc multitudinea documentelor care atest spiritualitatea locuitorilor din zon. Cele trei bruri argintii simbolizeaz cele trei Criuri, precum i bogia piscicol a apelor.

Judeul Bistria-Nsud
Bistria-Nasud este un jude n Transilvania, Romnia. Judeul Bistria-Nasud este mprit, din punct de vedere administrativ, ntr-un municipiu, 3 orae i 58 de comune cu 235 de sate. Se nvecineaz cu judeele Cluj, la vest,Maramure la nord, Suceava, la est i Mure la sud. Populaia n 2002, judeul avea 311 657 locuitori, dintre care: Romni: 90.25% Maghiari: 5.88% Rromi: 3.57% Germani: 0.21% Alte etnii: 0.07%

Stema judeului

Este adoptat prin Hotrrea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 i publicat n Monitorul Oficial nr. 416din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema judeului Bistria-Nsud se compune dintr-un scut sfertuit; n primul cartier, pe fond de azur, se afl o acvil natural, innd n ciocul rou o cruce ortodox de aur i avnd pe piept un scut de argint cu iniialele VRR (Virtus Romana Rediviva); la baza acvilei se afl o carte deschis, de culoare alb. n cartierul secund, pe cmp de aur, este reprezentat, n culoare natural, lupoaica cu Romulus i Remus. n cartierul trei, pe fond rou, este conturat un scut cu bordur de aur, cu marginile neregulate, al crui cmp este, de asemenea, rou; n interiorul acestuia se afl capul de bour, n culoare natural, avnd ntre coarne o stea de aur, format din ase raze. n cartierul patru, pe fond de argint, se afl un personaj purtnd costum popular, innd n mna dreapt o suli, iar n cea stng, un scut cu ornament floral.

Semnificaia elementelor nsumate:

Acvila, lupoaica capitolin i deviza evoc originea latin a poporului roman. Personajul i amintete pe grnicerii romni din Nsud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deinute de domnii Moldovei n zon i la relaiile existente n epoca feudal ntre domnii Moldovei i aceste inuturi.

Judeul Cluj
Judeul Cluj este un jude aezat n partea central-vestic a Romniei, n centrul provinciei istorice Transilvania. Se nvecineaz cu judeele Slaj,Maramure, Bistria-Nsud, Mure, Alba i Bihor. A fost nfiinat n 1968, ca i continuator al fostei regiuni Cluj. Geografie Relieful Judeul Cluj are o suprafa de 6.674 km, reprezentnd 2,8% din teritoriul Romniei. Judeul este unul de podi i de munte. Circa o treime (24%) din suprafaa judeului este muntoas, ocupat de Munii Apuseni, cu nlimi de pn la 1.800 de metri, localizai n partea sud-vestic a judeului. Restul suprafeei este format n proporie de 76% din dealuri i vi ale Podiului Somean i Cmpiei Transilvaniei. Terasele i luncile din sectoarele inferioare ale Someului Mic i Arieului suplinesc lipsa cmpiilor.

Demografia
Evoluia istoric a populaiei judeului Cluj a fost urmtoarea :

Structura etnic
Romni- 79.4% (557.891 persoane) Maghiari - 17.4% (122.301 persoane). Dein majoritatea populaiei (anul 2002) n comunele Svdisla (51%), Suatu(51%), Moldoveneti(58%), Ungura(60%), Sncraiu(75%), Izvoru Criului (80%) i Sic(96%). Un procent ridicat al etnicilor maghiari se afl i n comunele Aghireu, Grbu, Buza (40-50%), Baciu, Cpuu Mare i Clrai (30-40%), Feleacu, Fizeu Gherlii i Viioara (20-30%), Bonida, Jucu i Mociu (10-20%)[6]. igani - 2.8% (19.834 persoane). Comunitile mai mari de etnici rromi se gsesc la Cojocna (19,7%), Fizeu Gherlii (16,5%), Cmrau (15,4%) i Bonida (15,3%). Alte etnii - 0,4% (2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203 ucrainieni, greci 152, italieni 124, rui-lipoveni 73, armeni 63, .a.) Stema judeului Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. n partea superioar, n primul cartier, n dreapta, pe fond auriu, se afl Lupa Capitolina, de culoare neagr. n partea superioar, n al doilea cartier, n stnga, pe fond albastru, se afl o cunun de gru aurie. n partea inferioar, n al treilea cartier, n dreapta, pe fond albastru, se afl o carte argintie deschis. n partea inferioar, n al patrulea cartier, n stnga, pe fond auriu, se afl doi lei afrontai de culoare neagr, cu limba roie, care susin un stejar dezrdcinat, de culoare neagr.

Stema judeului
Lupa Capitolina este simbolul romanitii, fiind donaia statului italian n anul 1920. Semnific istoria judeului, Clujul avnd mai multe aezri romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) i castrele romane de la Turda, Gilu, Bologa, Gherla i Ceiu. Cununa de gru aurie reprezint snopul de gru existent pe stemele vechi ale judeului, simboliznd prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zon (cununa de pe Some). Cartea argintie deschis simbolizeaz cultura i tiina, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcnd prima coal steasc atestat documentar (Jucu, secolul XIV), Colegiul iezuit din secolul XVI, Liceul piarist, Universitatea. Leii simbolizeaz unirea celor trei principate Muntenia, Transilvania i Moldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul.

Judeul Maramure
Maramure este un jude n regiunea Transilvania din Romnia. Din punct de vedere al culturii tradiionale, actualul jude este alctuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: ara Chioarului, ara Lpuului, ara Maramureului(jumtatea de nord-est a Maramureului Istoric) i ara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaug Zona Metropolitan Baia Mare.

Descriere geografic

Judeul Maramure este situat n partea de nord a rii, fiind delimitat de judeele SatuMare, Slaj, Cluj, Bistria-Nsud i Suceava respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu Ucraina, avnd o suprafat de 6.215 km (2,6% din suprafaa rii) i un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic. Zona montan aparinnd Carpailor Orientali reprezint 43%, zona colinar (dealuri, podiuri i piemonturi) circa 30%, iar zona joas (depresiuni, lunci i terase) restul de 27% din suprafaa judeului. Principalele uniti montane sunt: Munii Rodnei (cei mai nali), Munii Maramureului i lanul vulcanic Igni-Guti-ible. Reeaua hidrografic este reprezentat de principalele ruri: Tisa, Vieu, Iza, Lpu i Some.

Populaia
Populaia judeului Maramure: 511.946 (n 2009)

Structura etnic:

Romni - 418405 ( 82% ) Maghiari - 46300 ( 9% ) Ucrainieni - 34027 ( 6,7% ) Rromi - 8913 ( 1,7% ) Germani - 2012 ( 0,4% )

Stema judeului

Descrierea stemei:

Stema judeului Maramure se compune dintr-un scut tiat; n dreapta prii superioare se afl un cap de zimbru, natural, avnd ntre coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat n dreapta de o roz din acelai metal, iar n stnga, de o semilun de argint, conturnat; n stnga prii superioare este reprezentat o capr neagr stnd pe piscul unui munte de argint, care are conturat, n centru, intrarea ntr-o min; muntele este flancat de doi brazi naturali; n partea inferioar, pe cmp de azur, se afl o biseric din lemn, de aur, vzut dinspre altar, cu acoperi n dou ape, fiecare nivel fiind terminat cu cte o cruce avnd trei brae orizontale i a crei turl se nal pn la mijlocul cmpului superior.

Semnificaia elementelor nsumate:

Capul de zimbru, vechi simbol maramurean, amintete de legenda desclecatului, plecarea lui Drago i Bogdan I din Maramure pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagr i brazii evoc relieful i principalele bogii naturale ale zonei. Intrarea n min reprezint bogaiile subsolului a cror exploatare a avut o important pondere n economia judeului. Biserica din lemn atest faptul c n acest jude se pstreaz cele mai impuntoare construcii de acest fel din ar.

Judeul Slaj
Judeul Slaj este aezat n partea de Nord-Vest a Romniei i se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legtur dintre Carpaii Orientali i Munii Apuseni, cunoscut sub denumirea de Platforma Somean. Judeul este traversat de Calea ferat CareiZalu, Calea ferat DejJibouZalu, Calea ferat Jibou Baia Mare, Drumul european E81 i Autostrada Transilvania.

Structura etnic a populaiei

Conform recensmntului din 2002, populaia stabil (cu reedin) a judeului Slaj alctuiete 248015 ceteni, 98307 locuiesc n municipii i orae, iar 149708 locuiesc n comune. n dependen de etnie, populaia total a judeului Slaj se distribuie n felul urmtor: romni - 176671, maghiari - 57167, romi (igani) - 12544, ucraineni - 35, germani - 102, rui-lipoveni - 8, turci - 6, ttari - 0, srbi - 6, slovaci - 1366, bulgari - 5, croai - 0, greci - 8, evrei - 12, cehi - 1, polonezi - 2, italieni - 20, chinezi - 3, armeni - 0, ceangi - 0, alt etnie - 46, etnie nedeclarat - 13.

Stema judeului
Stema judeului se compune dintr-un scut cu baza curbat, mprit n patru casete, toate pe fond rou. Cele patru casete sunt desprite, pe centru, de silueta unei biserici de lemn, Slajul fiind judeul cu cele mai multe biserici de lemn din ar: 76. n partea stng sus a fost pus porta praetoria, poarta principal a castrului roman de la Porolissum, care, dup se menioneaz n hotrrea de Guvern, ilustreaz ideea de zon de legtur a judeului ntre Transilvania istoric i ara Silvaniei, dar i poziia geografic a Slajului drept poart de intrare n Transilvania. Tot sus, n partea dreapt se afl soarele sub care sunt reprezentate trei ruri care strbat judeul - Some, Crasna i Barcu. n partea stng jos, apare un ciorchine de strugure cu o frunza de via-de-vie, simboliznd preocuparea pentru viticultr n anumite zone din Slaj. Bogia n vestigii romane a judeului este reprezentat n stem prin acvila roman i inscripia SPQR - Senatus Populusque Romanus. De altfel, n Slaj sunt cercetate nou castre romane, iar brandul cel mai cunoscut al judeului este chiar castrul i oraul roman Porolissum.

Judeul Satu-Mare
Judeul Satu Mare este situat n nord-vestul Romniei, n zona transfrontalier cu Ungaria i Ucraina. Face parte din Regiunea de Nord Vest i de asemenea din Euroregiunea Carpatic. Puncte de trecere a frontierei (vam):

Petea (rutier) Halmeu (rutier i feroviar) Urziceni (rutier) Berveni (feroviar) Satu Mare (aerian)

Populaie
Populaia total a judeului: 329.079 locuitori: 44 % populaie urban 56 % populaie rural Judeul ocup ca populaie locul 29 din cele 41 de judee ale Romniei: Densitate: 83,5 locuitori pe km2 .