Professional Documents
Culture Documents
Se consideră că există cumpărători, care sunt mai “inteligenţi”, mai informaţi, mai
rapizi în decizii decât alţii, achiziţiile şi vânzările de titluri vor fi coordonate cu acţiunile
acestor investitori, în măsura în care pot fi identificaţi. Dacă aceştia nu cumpără şi preferă
să-şi sporească poziţia de lichiditate, se va adopta o tactică similară, lucru, ce presupune,
însă identificarea corectă a investitorilor „inteligenţi”, precum şi determinarea exactă a
informaţiilor care dezvăluie acţiunile lor. S-au dezvoltat o serie de teorii care studiază
40
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
comportamentul unor astfel de investitori, care acţionează pe piaţă. Dintre aceste teorii vor
fi prezentate în continuare teoria „odd-lot”-urilor, care studiază acţiunile micilor
investitori, teoria investitorilor instituţionali cei care gestionează volume mari de bani, şi
teoria insiderilor, comportamentul acelor investitori care fac parte din organizaţia a căror
titluri le tranzacţionează. [CC2,99]
41
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
2.1.3. Insiderii
Managerii portofoliilor pot fi “inteligenţi“, dar în mod sigur cel mai inteligent
investitor dintre toţi ar trebui să fie un „insider”, cineva care lucrează în compania
respectivă, cineva care află de la sursă ce plănuieşte compania să facă în viitor. Se poate
tranzacţiona după modelul insiderilor: dacă ei cumpără, se va cumpăra şi se va vinde dacă
42
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
ei vând. O carenţă a sistemului este faptul că informaţia referitoare la activitatea acestui tip
de investitor poate avea vechime de câteva luni în momentul dezvăluirii ei.
O altă situaţie poate fi aceea în care insiderii cumpără şi vând în acelaşi timp, în
acest caz vor fi analizate comportamentele care influenţează semnificativ piaţa şi care se
bazează pe informaţii certe ale viitorului companiei.
43
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
celor 30 şi respectiv 20 de titluri cuprinse in cadrul celor doi indici, s-au stabilit mai multe
tipuri de fluctuaţii ciclice. Aceste cicluri au fost clasificate de Dow în cicluri primare sau
principale, secundare şi minore. [CESA90]
Trend-ul primar sau principal este ciclul pe termen lung care conduce piaţa
ascendent sau descendent, el poate acoperi o perioadă de până la patru ani. Acest tip de
fluctuaţie indică tendinţă generală a pieţei.
Tendinţele secundare sau reacţii intermediare se manifestă sub forma unor forţe
restrictive asupra trend-ului primar, cu tendinţa de a corecta deviaţiile de la limitele
generale. Ele sunt evoluţii ascendente până se atinge o fază pe termen lung descendentă sau
invers. Aceste trend-uri secundare se pot desfăşura pe durata a unei săptămâni sau a
câtorva luni.
Trend-urile minime sunt fluctuaţiile zilnice sunt neglijabile, cu o valoare
analitică scăzută, datorită duratei scurte şi variaţiei reduse în amplitudine.
Supoziţia de la care pleacă teoria lui Dow este relativ simplă: o piaţă este în creştere
("bull market") atunci când se ating creşteri succesive ce survin după corecţii secundare
încadrate într-un trend ascendent, ca în figura 2.1. Teoria mai cere ca toate corecţiile
secundare descendente să fie de mai scurtă durată şi amplitudine decât cele ascendente.
Situaţia inversă va fi valabilă pentru o piaţă în scădere ("bear market").
Valoare indice de piaţă
Timp
Fig.2.1 Evoluţia pieţei cu trend ascendent
O piaţă puternică, cu o tendinţă continuă, fie că este "bull market" - în creştere sau
"bear market" - în scădere, este cea pe care ambii indicatori evoluează în aceeaşi direcţie.
Când mediile au tendinţe opuse, piaţa este considerată slabă sau nehotărâtă.
Există, în principal, două critici aduse acestei teorii şi anume: faptul că fluctuaţiile
secundare nu sunt foarte clar determinate, iar cea de-a doua, că metoda nu face decât să
confirme evoluţia pieţei pe termen lung şi nu să o anticipeze. [BGM,97]
44
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
Chiar mai mult, în economia modernă, există o serie de relaţii, uneori invizibile şi
foarte complexe destul de greu de surprins fără ajutorul unor mijloace de calcul
performante. O astfel de relaţie complexă există între fluxurile de numerar, rata dobânzilor
pe termen lung şi pieţele de capital.
Conform teoriei Dow, dacă se studiază evoluţia celor doi indicatori care stau la
baza ei, în momentul în care rata inflaţiei şi rata dobânzilor pe teren lung scad, atunci
pieţele de capital ar trebui să cunoască perioade de creştere, datorită faptului că celelalte
forme de investiţii preferate în perioadele inflaţioniste cum ar fi: investiţii în valori
imobiliare, aur, sau depozite bancare, sunt părăsite în favoarea investiţiilor cu randament
mai ridicat – investiţiile în valori mobiliare – acţiuni, obligaţiuni sau alte produse ale
pieţelor de capital. Acesta ar trebui să fie comportamentul investitorilor – din punct de
vedere teoretic, în realitate nu se întâmplă întotdeauna astfel. În figura 2.2. se poate
observa că în ultimii 60 de ani au existat multe excepţii de la regula amintită.
____ Dow 30 Industrial ____ Dow 20 Obligatiuni ____ Indexul preţurilor de consum
Sursa: Basics of trading_ Internet journal_2002
Fig. 2.2 Corelaţia dintre evoluţia indecşilor Dow 30 şi Dow 20 pentru NYSE şi rata inflaţiei
Din grafic se poate observa că au existat de-a lungul timpului multe perioade în
care practica a contrazis teoria. Fapt ce se datorează conexiunilor complexe care există în
cadrul economiilor moderne, relaţii greu de observat şi foarte greu de previzionat fără
ajutorul unor modele economico - matematice complexe. Calculatoarele pot fi antrenate şi
învăţate să detecteze astfel de situaţii excepţionale, decizia şi acţiunea aparţine însă tot
factorului uman, specialistului, investitorului, el va hotărî, pe baza informaţiilor pe care le
deţine, dacă va cumpăra sau va vinde.
45
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
Metoda mediilor mobile de convergenţă - divergenţă este unul dintre cei mai
importanţi indicatori de moment şi se calculează conform formulei:
MMCD = Mavg (12) − Mavg (26)
unde MMCD - medie mobilă a raportului de convergenţă divergenţă;
Mavg(12) – media mobilă exponenţială cu perioadă de 12 zile;
Mavg(26) - media mobilă exponenţială cu perioadă de 26 zile.
Acest indicator este un oscilator, ce arată relaţia dintre cele două medii mobile;
pentru a-l putea analiza se mai calculează un indicator suplimentar numit “trigger”,
determinat ca o medie mobilă exponenţială cu perioadă de nouă zile.
46
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
Una din cele mai aspre critici aduse acestui indicator este că el furnizează adesea
semnale false sau întârziate asupra pieţei, această deficienţă provine din faptul că el este
determinat pe baza datelor istorice, din trecut este de fapt un post calcul, astfel investitorii
care se bazează pe analiza tehnică pierd foarte multe oportunităţi de investiţii intre apariţia
semnalelor de vânzare sau cumpărare.
47
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
curentă ar fi fost 42, %C ar fi fost 50%, ceea ce înseamnă 50% din plaja la care s-a
tranzacţionat în ultimele 10 zile.
Se calculează apoi o medie mobilă a valorilor folosind o perioada specificată de
către %M, medie care capătă chiar denumirea de %M.
Oscilatorul stocastic variază întotdeauna între 0% şi 100%. O valoare de 0% arată
că închiderea din ziua curenta a avut cel mai mic nivel din cele specificate în x zile de
tranzacţionare. O valoare de 100% arată că închiderea curentă a avut cea mai mare valoare
din ultimele x zile de tranzacţionare.
Există mai multe metode de interpretare a acestui indicator, în funcţie de
semnalele date de el, se pot elabora anumite planuri de acţiune, ca de exemplu:
• cumpără când oscilatorul (%C ori %M) scade sub un anumit nivel (de exemplu 20)
şi apoi creşte deasupra acestui nivel şi vinde când oscilatorul creşte deasupra unui
anumit nivel (de exemplu 80) şi apoi scade sub acest nivel;
• cumpără când %C creşte deasupra %M şi vinde când %C scade sub linia %M (în
acest caz se urmăresc divergenţele: când cursul atinge noi maxime în timp ce
oscilatorul înregistrează minime, înseamnă că preţul va scădea);
48
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
49
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
50
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
Utilizată pentru un titlu anume, media mobilă simplă nu serveşte numai pentru
determinarea tendinţei pe termen lung a variaţiilor de curs bursier, ci este, adesea,
considerată ca instrument de previziune şi, mai precis, un instrument care poate indica
momentul oportun pentru o acţiune de vânzare sau de cumpărare a unui titlu.
În figura 2.5. se prezintă graficul evoluţiei unei serii de cursuri de deschidere ale
unui titlu mobiliar, ajustate cu o medie mobilă de 200 de zile, s-a desenat DJIA (1970-
1995) (Dow Jones Industrial Average) şi media mobilă cu decalaj de 200 zile. Săgeţile
orientate în sus sunt semnale de cumpărare, iar cele orientate în jos sunt semnale de
vânzare.
Se poate estima o modificare a tendinţei atunci când curba mediilor mobile este
încă în creştere, iar curba cursurilor bursiere are deja o evoluţie descendentă. În momentul
intersecţiilor, modificarea de tendinţă nu este semnificativă decât în măsura în care curba
mediilor mobile se aplatizează. Acest lucru este un semnal care indică sfârşitul fazei de
creştere şi furnizează o indicaţie de vânzare. Realizând raţionamentul invers, în care
tendinţa pe termen lung este descrescătoare, semnalul este susceptibil de interpretare ca o
indicaţie de cumpărare.
Atunci când graficul cursurilor bursiere prezintă o pantă pozitivă şi superioară celei
a mediilor mobile, există o cerere de titluri nesatisfăcută, care conduce 1a creşterea cotei
titlului mobiliar respectiv şi invers, dacă panta cursurilor este negativă şi inferioară
mediilor mobile, piaţa prezintă o ofertă excedentară dintr-un titlu, care conduce la scăderea
preţului acestuia. Atunci când cele două curbe se intersectează, piaţa este în echilibru.
51
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
curs
4200
3800
3400
3100
1 2 3 4
Fig. 2.6 Graficul prin bare
Se trasează pe grafic cursul cel mai mare şi cel mai mic dintr-o săptămână (tabelul
2.1) acestea se unesc printr-o dreaptă verticală. Se trasează apoi cursul de închidere la
sfârşitul perioadei (cursul de vineri) printr-un segment de dreaptă orizontal, îndreptat spre
52
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
Timp
Fig.2.7 Nivelurile de rezistenţă şi sprijin la graficul prin bare
O consecinţă importantă a analizei grafice constă in faptul că, atunci când nivelul
de rezistenţă este depăşit, se poate estima că fenomenul va continua până la următoarea
stabilizare a cursurilor, la un nou nivel de sprijin. Analiştii caută mai întâi să determine
evoluţia globală, cu ajutorul ”liniei de tendinţă’’. Deoarece această evoluţie poate fi
comparată cu mişcarea mareelor, analiştii aleg valorile celor două niveluri, atunci când
curba cursurilor urmează îndeaproape tendinţa estimată.
53
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
a b
Fig. 2.8 Determinarea liniei de tendinţă în graficul prin bare
În figura 2.8.a se poate observa cum nivelul de jos al valului atinge un nivel
superior. Se poate astfel trasa o linie de tendinţa ascendentă. Totuşi, un grad mai mare de
certitudine se obţine atunci când cursurile se îndepărtează semnificativ de aceasta dreaptă,
după ce punctul superior a fost depăşit. Raţionamentul invers este prezentat în figura 2.8.b.
54
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
celui de deschidere corespunde unei zile cu energie negativă (zi Yin sau zi negativa), iar un
curs de închidere inferior unuia de deschidere corespunde unei zile de energie pozitivă (zi
Yang sau zi pozitivă). Axioma metodei rezidă în interpretarea că o piaţa este economic
pozitivă dacă se înregistrează evoluţii ascendente ale cursurilor titlurilor (sau ale indicelui
general). Graficul corespunzător va fi format din mai multe desene standard, care au însă
elemente comune .
- un dreptunghi vertical (corpul), ale cărui limite sunt date de cursurile de închidere şi de
deschidere ale zilei respective.
- bare verticale pe linia mediană a dreptunghiului, dar în afara acestuia, denumite
umbre, ce reprezintă cursurile extreme ale zilei respective (situate în afara intervalului
deschidere–închidere).
- culoarea corpului reprezentă evoluţia bursieră a zilei: pozitivă (dreptunghi alb) sau
negativă (dreptunghi negru).
Acest tip de figură (candlestick) permite o mai bună analiză a evoluţiei bursiere pe
parcursul unei zile, atât pentru un anumit titlu mobiliar, cât şi pentru piaţa în ansamblul
său. În funcţie de valorile pe care le iau cele patru tipuri de cursuri dintr-o zi se pot
determina mai multe configuraţii de bază care se pot clasifica în trei mari categorii:
configuraţii de creştere, de scădere sau neutre.
Pentru exemplificare se va folosi graficul candlestick al firmei CORN LTD. În
figura 2.10 se poate observa că trendul de creştere este însoţit de linii goale (preţ de
închidere mai mare decât preţul de deschidere), iar trendul descrescător este însoţit de linii
umplute (preţul de deschidere este mai mare decât preţul de închidere)
Sursa:NYSE Bulletin
Fig. 2.10 Evoluţia cursurilor acţiunilor firmei Corn Ltd reprezentată cu ajutorul
graficului candelstick
55
Capitolul 2 ANALIZA TEHNICĂ A PIEŢEI DE CAPITAL
56