FUNCTIILE CELULELOR PROFESIONALE
Sunt: CHEMOTACTISMUL, FAGOCITOZA si CITOTOXICITATEA OXIGEN DEPENDENTA Aceste functii seexercita numai la nivel tisular,dupa ce aceste celule au fost atrase si activate metabolic de o serie de mediatori solubilieliberati :difuz si in cantitati reduse in cond. fiziol sau local si in cantitati crescute in cond. pat
A)CHEMOTACTISMUL
Reprezinta proprietatea fundamentala a celulelor proinflamatorii de a se deplasa de la niv. peretelui vasc.,unde auaredat,pana in centrul focarului inflamator,deplasare ce se face strict de-a lungul unui gradient de subst. chemoatractante ceatrag,activeaza metabolic si directioneaza deplsarea cel.proinflamatorii.In functie de momentul de aparitue al substantelor chemoatractante se clasifica in:a)
Subst.chemoatractante de linia I
= o serie de componente ale complementului activat:C3a;C5a(anafilatoxina)C5b;C6;C7-asamblate intr-un complex Trimolecular b)
Substante chemoatractante de linia aII-a
= leucotriene (LT B4), PAF(factorul de activare plachetara), mediatorirezultati din activarea coagularii(kalikreina,fibrinopeptidul 3), diferite citokine(cea mai puternica este IL8), diferiti compusirezultati din metabolismul bacterian(ex.FLM=formil-metil-leucil peptidul), diferite peptide rezultate din degradarea locala a unor proteine proprii, lipopolizaharideDeplasarea directa a celulelor proinflamatorii catre centrul focarului presupune 2 procese simultane: emiterea de pseudopode si activarea (in cadrul activarii metabolice generale a cel.) contractilitatii actino-miozinice a citoscheletului celulelor fagocitare.)1)EMITEREA DE PSEUDOPODEAre la baza polimerizarea moleculelor de actina globulara sub forma unui gel de actina(actina filamentoasa).Prin aceasta se creste conc. proteica intr-o anumita zona celulara.Acest gel se va imbiba cu apa=> ii va creste presinea coloidosmotica=>ii va creste volu-mul=>exercitarea spre mb. cel.a unei forte proplusive ce sta la baza emiterii pseudopodului.Formarea gelului este controlata de inductori si inhibitori:
Profilina
= proteina bazica cu localizare submb. si cu greutate molec. de 20Kda, are proprietatea de a lega,a capta, atransporta si de a ceda monomerii de actina la locusurile de polimerizare situate la niv.submb.Are o activitate ciclica:esteactiva cand se activeaza metabolic, pe calea PLC=>se permite astfel formarea gelului.Cand celula este in repaos profilina esteinactiva.
Gelsolina
= proteina bazica cu grutate molec.de 80Kda,cu localizare citoplasm. are efecte inverse profilinei=>se opune polim. Actinei sifavorizeaza depolim. filamentelor deja formate, are activitate ciclica inversa profilinei
ABP(actine binding protein) =
proteina cu localizare submb.ce se comporta ca puncte nodale unde se insera filamentele deactina formate in toate directiile,incat gelul de actina este in final structurat ca o retea 3DEmiterea de pseudopode este asemanatoare cu urmatoarele fenomene:a)repozitionarea receptorilor mb. pt. substantele chemoatractante: cand cel. Fogocitare vin in contact cusubst.chemoatractante se produce o miscare de translatie a receptorilor mb., acestia concentrandu-se in zona mb. ce vine incontact cu sursa de factori chemoatractanti=fenomen de copping(se constituie o calota de receptori pt. factorii chemoatractanti)-permite ca cel. fagocitara sa sesizeze conc. extrem de mici de factori chemoatractant. Concentratia de receptori pe o anumitazona mb. face ca dupa fixarea factorilor chemoatractanti pe receptorii respectivi sa se produca niste modificari conformationale instr. acestor receptori ce sunt trnsmise prin segm.lor intramb. pana la PLC locala(PLC din zona adiacenta calotei de receptori)=>seactiveaza o PLC localizata intr-un anumit punct pe mb de aceea gelul de actina se va forma strict localizat ,in zona mb. ce a venitin conctact cu gradient de factori chemoatractanti. b)fixarea pseudopodelor emise , de diferite structuri tri/tetrapeptidice din compozitia colagenului tisular- pseudopodeleau pe mb. lor integrina VLA
4
prin care se fixeaza pe tripeptide ca Arg-Gly-Asp,sau pe tetrapeptide ca Arg-Gly-Asp-Ser- aceastafixare in structurile tisulare asociata cu contractilitatea actinomiozinica a fagocitului face ca pseudopodul sa se agate succesiv=>fagocitul se deplaseaza succesiv spre conc. maxima a factorilor atractanti
B)FAGOCITOZA
Are 3 subeape:A) CAPTAREA: Se capteaza: celule strine (bacterii,virusuri), celule somaticeproprii alterate structural/functional.Acestea sunt captate deoarece fagocitul detine receptori mb. care recunosc si leaga o serie de factori solubiil care s-au depozitat pediferite particule Acesti factori solubili depozitatise numesc OPSONINE-cele mai importante sunt:-
Componentul C3b
: Se formeaza si in conditii normale ,dar in cantitati reduse,prin functionarea continua a caii alterne acomplementului Are capacitate de a se fixa pe diferite mb. celulare deoarece in str. lui exista o grupare tiol-estericaelectronofila:aceasta grupare se laega foarte usor de gruparile nucleofile(care cedeaza electroni)gr. NH
2
ale prot.mb gr.OH ale str.
11
gluc mb Se leaga de mb. numai daca celula nu detine mecanisme sau receptori care sa se opuna acestei legari.Celulele bacteriene si virale nu au asemenea mecanismne.Celulele somatice prezinta receptori ce se opun fixarii C3b. Cand calula estealterata acesti receptori:fie nu se sintetizaeza fie nu se exprima la suprafata mb fie prezinta anomalii. Particula respectiva estecaptata la suprafata cel. fagocitera prin. intermediul C3b deoarece are preceptori pt. acesta (CR3 si CR4 ce apartin
β
2integrinelor).-
IgG
: Recunoaste si se leaga de anumite structuri Ag. prezente la suprafata mb. Bacteriene / virale
.
Recunoaste si seleaga de anumite structuri Ag ale mb. unei cel somatice expuse datorita alterarilor celularestructurale/functionale. Se leaga de Ag mb. prin segmentele Fab. Captarea aprticulelor opsonizate cu IgG la suprafata celfagocitare se face cu ajutorul unr receptori mb. care leaga fragmentul Fc al IgG.Fixarea particulelor opsonizate de R mb. producemodificari conformationale ce se transmit prin seg. Intramb. al acestui R. pana la PLC=>activarea fagocitului se facesupluimentar si pe acesta cale..B) ENDOCITAREA PARTICULELOR CAPTATE : Se realizeaza prin mici invaginari ale mb. ce inglobeaza particulelecaptate, sub forma unor vezicule=FAGOZOMI Mai multi fagozomi se unesc intr-o vezicula=ENDOZOM Endozomii sunt initial periferici,avansand progresiv ,in timp, catre centrul cit. unde vor fuziona cu lizozomii=>ENDOLIZOZOMIRolul endozomilor:1) asigura trasnportul mat. captat la suprafata cel. pana la niv. lizozomilor ce contin dif. enzime implicate in digestie2) asigura o prelucrare nespecifica si slaba a materialului continut; acesta prelucrare se datoreaza pH acid din citoplasmafagocitilui/endozomului; pH acid rez.deoarece in cadrul activarii metabolice generale este stimulata glicoliza=>ac. lactic ce seacumuleaza. Odata cu fuziunea endozom-lizozom are loc deversarea continutului lizozomal in endosom=>etapa a III-a afagocitozei.C) PRELUCRAREA MATERIALULUI ENDOCITAT
Enzimele lizozomale,ce sunt continute in granulele primare(azurofile) ale fagocitelor sunt activate nespecific de pH-ul acid al endozomilor
.
Enzimele proteolitice scindeaza diferiteleg. Proteice. Hidrolazele acide scindeaza diferite leg. prin hidroliza Microperoxidazele descompun peroxizii, Proteinele cationiceau proprietati de detergent =>ataca str. lipidice ale materiallui endocitat. Lizozimul are actiune antibacteriana. Fata de acesteenzime monocitele si macrofagele poseda in lizozomii lor: Nucleaze, Glicozidaze, Sulfataze, Fosfataze. Prelucrarea enzimatica amaterialului este specifica pe diferite str.bioch. Cel. fagocitare detin si granulatii secundare(ce nu sunt lizozomale) =depozite dereceptori(ex.cep.pt.CR
3
siCR4) sau dep.pt.un anumit component al NADPHoxidazei(comp.ce alc. cit.B205)Enzimele lizozomale devarsate in cantitate suficient de mare conduc la afectarea celulei fagocitare=>liza ei si eliberareaacestoir enzime in ext.=>aparitia microleziunilor str. invecinate (teoretic).Practic in focar apar o serie de proteinenzime ce se opun acestor enzime lizozomale:ex. antiproteaze ce blocheza efecteleenzimelor proteolitice
α
1-antitripsina si
α
2-macroglobulina ajung din sange in focar deoarece aici permeabilitatea vasc.estefoarte crescuta
C) CITOTOXICITATEA OXIGEN DEPENDENTA
Are la baza formarea de catre cel. fagocitare activate a aunor radicali libari ai O
2
ce concura in mod nespecific la degradareaintracel. a str. chimice ale materialului fagocitat,insa in acelas timp au loc si scurgeri ale acestor radicali in afra cel. fagocitare,incat exista posibilitatea de aparirie de alterari tisulare prin acesti radicali liberi.Dar, la niv. tisular ajung din circulatie,princresterea permeabilitatii local, o serie de factori blocanti ai rad. liberi de O
2
(de nat. enzimatica)=>nu se permite extinderealiziunii.Cuprinde 3 mecanisme principale: 1)activarea NADPH-oxidazei2)activarea mieloproxidazei3)generarea unor radicali libari ai O
2
si N
2
.1)
Activarea NADPH-oxidazei
: = enzima cu localizare mb.(la nivelul mb. cel. dar si la nivelul mb.endotelile este alc din 5subunitati;in functie de siture fata de mb. acestea se impart in:-componente membranare (in nr. de 2) reprezentate de subunitatea
α
si subunitatea
β
,ce alcatuiesc cit.B205, subunitatea
α
are o greutate de 21Kda, subunitatea
β
are o rgeutate de 91Kda si prezinta 2 situsuri de legare: una pt. FAD una pt. NADPH
2
- componente submembranare (in nr. de 3) GP. 67 ce se ataseaza de subunitatea
α
GP.47 ce se ataseaza de subunitatea
β
RAC (componenta asociativa a raspunsului)Toate aceste componente sunt separate cand cel fagocitara este in repaos;cand ea este se activeaza pe calea PLC acestaenzima activeaza toate aceste subcomponenete ce se var asambla realizand complexul enzimatic=NADPH-oxidazaPrimele componenete ce se asemblaeza sunt cele membranare: subunitatile
α
si
β
sunt depozitate,in repaos, in granulatiilesecundare ;odata activata PLC,aceasta va activa o proteina=cibescina care preia subunitatile
α
si
β
din granulatiile sec. Si letransporta si le leaga apoi la niv.mb.;in acelas timp PLC activeaza si aceste componente ce se vor asambla la niv.mb.Odatat cu asamblarea celor 5 unitati se activeaza situsurile pa FAD si NADPH
2
ale subunitatii
β
=NADPH
2
rezulta din cresterea activitatii glicolizei(din suntul pentozo fosfatilor): cand celula este activa creste si activitateamitocondriala(ciclul Krebs)=>de la niv lantului respirator mitoncondrial apar scurgeri de electroni care sunt preluati de NADPH
2
22
fixata pe subunitatea
β
,apoi sunt cedati FAD-ului situat tot pe subunitatea
β
,apoi transferati subunitatii
α
=>transformarea O
2
atomic generandu-se primul radical liber = ionul superoxid ,
care este extrem de reactiv deoarece are electron neimperecheat,acesta activitate metabolica a fagocitului cu consum crescut de oxigen si producere de radicali liberi se numeste EXPLOZIEOXIDATIVA A FAGOCITULUIDe la ionul superoxid se vor elibera si altii:HO
-
,H
2
O
2
,peroxizi,s.a.2)
Activarea mieloperoxidazei:
enzima lizozomala ce intra in actiune odata cu varsarea continutului lizozomal in endozom,descompune peroxizii formati pe calea NADPH-oxidazei,inprezenta Cl
-
cu formarea unor compusi si mai citotoxici si anume:cloramine, ac. hipocloros(HOCl)3)
Generarea unor radicali liberi ai O
2
si N
2 :
se refera la formarea radicalului monoxid de azot(NO.), se formeaza cu precadere la niv. Cel endoteliale pe calea enzimei NO-sintetaza ce este stimulata local de o serie decitokine:IL1;TNF;lipopolizaharidele bacteriene, are proprietati vasodilatatoare locale, intervine ca rad. liber in degradareaextracel. A diferitelor particule, cuplarea O
2
- cu NO.=>ONOO-(PEROXINITRIT)ce este mult mai reactiv..
MEDIATORII SOLUBILI AI INFLAMATIEI
Au ca proprietati: atrag celulele proinflamatorii in focarul inflamator,le activeaza metabolic, unii dintre ei au o seire deefecte vasculare: vasodilatatie/cresterea permeabilitatii vasculare au 2 caractere comune: sunt nespecifici si apar in valurisuccesive, in functie de momentul de aparitie exista urmatoarele categorii de med. solubili: mediatori de linia I=> reprezentati de:-sistemul complement (histamina sistemul activarii de contact : sistemul coagulazelor sistemul kininelor), mediatori de linia aII-a=>reprezentati de o serie de factori lipidici bioactivi: PAF, PG, LT, citokinele
•
MEDIATORI SOLUBILI DE LINIA INTII
A) Sistemul complement:
ca toti mediatorii de linie intii,este preformat,numai ca trebuie activat pt. a-si realiza efectele biologice activarea: se face in in cazul unor agenti septici/aseptici cauze septice(bacterii, virusuri)-sunt opsonizate de C3b si deIgG. C3b care a opsonizat ,este capabil sa activaze complementul pe calea altaerna. IgG care a opsonizat ,este capabil sa activezecomplementul pe calea clasica (prin C1s)Prin activarea complementului se ajunge la eiberarea unor componenete active: C3a,C5a-anafilatoxine(au efectchemotactic) -au efecte vasodilatatoare/cresc premeabilitatea vasc. actioneaza predominant indirect deoarece se fixeaza pe R. de pe mastocite/bazofile,producand degranulare => eliberare de histamina ce ea insasi are efecte vasodilatoare/permeabilizatoarevasc. C5b,C6,C7-au efect puternic chemoatractant. C1s-activeaza sistemul de coagulare.Cauze aseptice (factorimecanici,chimici,radiatii) - se ajunga la leziuni celulare, celulele alterate sunt opsonizate de C3b pe calea alterna de IgG- caleaclasica anafilatoxine
B)Histamina:
este deasemenea preformata, este depozitata in granulatiile mastocitelor/bazofilelor;degranularea acestora se poate face sub actiunea unor: factori specifici:-anafilatoxinele C3a si C5a: fixarea IgG pe R. de pe mastocite/bazofile,HRF(histamin releasing factor) eliberat, din limfocitele/macrofagele activate, IL3;IL5 eliberate din limfocitele activate substantaP=neurotrasmitator ce se gaseste in term. nervoase pericapilare, factori nespecifici: mecanici, termici, radiatii, chinici,Are 3 categorii de proprietati :
a)
Proprietati proinflamatorii(proflagistic):
provocand vasodilatatie locala determina scaderea fluxului sangvin in capilarulrespectiv=>permite leucocitelor circulante sa adere mai mult=> recrutare mai mare de leucocite in focar ,cu toate efectele lor. Serealizeaza prin R. de tip H1 si H2 depe cel. nusculare netede ce se vor relaxa astfel deoarece ea stim. descarcarea de subst. P dinTN perivasc locale, care la randul ei produce degranularea altor mastocite cu o noua eliberare de histamina
b)Proprietatea de a regla anumita verigi din rectia inflamatoare
: cerste permeabilitatea vasc.—prin peceptori H2 de pecel.endoteliale=> contractia lor=>deschiderea jonctiunilor dintre ele=> prin acestea trec din singe in interstitiu o serie de proteine=>creste presinuea coloidosmotica in interstitiu=>atragerea de apa din vas in interstitiu=>edemul inflamator.Efecte:dilutie a particulelor din focarul inflamator de devin astfel mai usor captabile pe suprafata fagocitelor permite intrarearetrograd a unor substante antiinflamatorii. Stimuleaza neutrofilele --- prin intermediul R. H1 de pe neutrofile=>histamina le stimuleaza neutrofilelor chemotactismul, citotoxicitatea, expresia de R .pt factorii chemotactici, productiade IL, stimuleaza eozinofilele--- prin receprtorii de tip H2 de pe acestea=>histamina le stimuleaza eozinofilelor: chemotactismul, citotoxicitatea, expresia pe suprafata lor a R. ptcomplement(inspecial a R. pt. C3b)
c) Proprietati anti inflamatorii(antiflagistice):
prin stimularea R. de tip H2 de pe diferite celule atunci cand cantitatea dehistamina este foarte mare (receptorii H2 sunt mai putin sensibili). =>histamina: exercita efecte inhibitorii asupra bazofilelor,
33
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
