WiNS DMPC

Capitolul I

CAPITOLUL I.

INTRODUCERE

1. TEMATICA CURSULUI: DEPANARE !I MODERNIZARE PC I. INTRODUCERE 1. Structura cursului; ce vom !ti la terminarea orelor de curs ? 2. Evolu"ia calculatoarelor personale. 3. Reprezentarea interna a informa"iei ntr-un calculator; cum reu!e!te calculatorul s# satisfac# attea cerin"e ale utilizatorilor ? 4. No"iuni despre organizarea logic# a datelor. 5. Structura unui calculator; ce g#sim sub carcas# ? II. GENERALIT$%I 1. Tipuri de sisteme. 2. Documenta"ia necesar#. 3. De ce avem nevoie pentru a putea ncepe depanarea hardware ? 4. Demontarea calculatorului !i examinarea acestuia. III. COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI 1. Placa de baz#. 1.1 Tipodimensiunile de pl#cilor de baz#. 1.2 Magistralele de date de pe placa de baz#. 1.3 Tipuri de sloturi de extensie. 1.4 Chipset-ul, creierul pl#cii de baz# ? 1.5 BIOS-ul descriere !i configurare. 1.6 Resursele sistemului: IRQ, DMA, adrese I/O. 2. Procesorul, creierul calculatorului. 2.1 Caracteristicile procesorului: controlul traficului prin microprocesor. 2.2 Liderii produc#torlor de microprocesoare. 2.3 Familia microprocesoarelor X86. Coprocesoarele matematice. 2.4 Ce ne rezerv# viitorul privind microprocesoarele ? 3. Memoria. 3.1 Organizarea logic# a memoriei. 3.2 Tipuri de memorie. 3.3 Ad#ugarea de memorie: modalit#"i de testare. 4. Sursa de alimentare !i carcasa unit#"ii centrale. 4.1 Tipurile de surse de alimentare. 4.2 Standardele carcaselor unit#"ii centrale. IV. DISPOZITIVELE DE INTRARE/IE&IRE 1. Dispozitivele de intrare. 1.1 Tastatura. 1.2 Mouse-ul.

WiNS DMPC

Capitolul I

1.3 Dispozitivede intrare speciale. 2. Dispozitive de afi!are video. 2.1 Sistemul de afi!are 2.2 Monitorul 2.3 Adaptorul grafic. Acceleratoare grafice. 3. Comunica"ii !i re"ele de calculatoare. 3.1 Utilizarea porturilor de comunica"ie (COM, LPT, USB). 3.2 Modemul. 3.3 Componentele unei re"ele LAN. Elemente de baz#. 4. Dispozitive audio. 4.1 Caracteristicile pl#cilor de sunet. 4.2 Accesoriile pl#cilor de sunet. V. SISTEME DE STOCARE DE MARE CAPACITATE. 1. Interfe"e de stocare. 2. Unit#"i de dischet#. 3. Componentele de baz# ale unit#"ilor de hard-disc. 4. Unit#"ile CDROM. Standardele CD-urilor. 5. DVD-ul este viitorul ? 6. Unit#"i de band# !i alte unit#"i de stocare de mare capacitate VI. IMPRIMANTE &I SCANNERE. 1. Imprimante matriceale. 2. Imprimante cu jet de cerneal#. 3. Imprimante LASER. 4. Scanerul. VII. ASAMBLAREA &I NTRE%INEREA SISTEMELOR 1. Realizarea unui sistem. 2. Modernizarea unui calculator: cnd !i cum ? 3. ntre"inerea sistemului: ntre"inerea preventiv#, copii de siguran"#, garan"ii. VIII. DEPISTAREA DEFECTELOR &I DEPANAREA 1. Instrumente de diagnosticare software. 2. Instrumente de diagnosticare hardware. 3. Probleme create de sistemele de operare.

WiNS DMPC

Capitolul I

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

TOTUL DESPRE HARDWARE editura Teora, 1999 SCOTT MUELLER PC DEPANARE &I MODERNIZARE editura Teora, 1997 !i 1999 edi"ia a 3-a LISA BUCKI PC 6 N 1 - editura Teora, 1999 PETER NORTON SECRETE PC - editura Teora, 1998 KRIS JAMSA MODERNIZAREA CALCULATORULUI PERSONAL - editura ALL, 1996 ANDY RATHBORNE MODERNIZAREA &I DEPANAREA CALCULATOARELOR PENTRU TO%I - editura Teora, 1996 JENNIFER FULTON GHIDUL BOBOCULUI PENTRU MODERNIZAREA CALCULATORULUI PERSONAL - editura Teora, 1996 CALCULATORUL PE N%ELESUL TUTUROR MIHAELA editura AGNI, 1995 CRSTEA ION DIAMANDI Redac"ia CHIP COLEC%IA CHIP 1997, 1998, 1999, 2000 INTERNET Site- urile diferi"ilor produc#tori de tehnic# de calcul

WINN L. ROSCH

WiNS DMPC

Capitolul I

2. EVOLU"IA CALCULATOARELOR PERSONALE A) SCURT ISTORIC Un calculator numeric modern este de fapt un set de comutatoare electronice, utilizate pentru a reprezenta !i controla circuitul datelor elementare, numite digi"i binari (bi"i). Datorit# caracterului on/off al informa"iei binare (1 sau 0), trebuia g#sit un comutator electronic eficient. Primele calculatoare foloseau tuburile electronice pe post de comutatoare, ceea ce ducea la apari"ia multor probleme, acestea fiind ineficiente datorit# consumului mare de energie, mare parte degajat# sub form# de c#ldur# !i fiind foarte nesigure. Apari"ia tranzistorului a revolu"ionat calculatoarele personale. Inventat n 1948 de John Bardeen, Walter Brattain !i William Shockley, tranzistorul este un comutator electronic compact, cu consum mic de energie !i de dimensiuni mult mai mici, ceea ce a dus la nl#turarea complet# a tuburilor electronice. Trecerea la tranzistoare a declan!at o nou# er# a miniaturiz#rii, pe care o sim"im din plin !i ast#zi. vechile sisteme de calcul, de dimensiuni foarte mari (umpleau o nc#pere) !i mari consumatoare de energie s-au transformat n sisteme compacte (laptopuri) care pot func"iona cu o simpl# baterie. n 1959 inginerii de la Texas Instruments au inventat circuitul integrat, con"innd mai multe tranzistoare pe acela!i suport de baz#, legate f#r# fire. Primul circuit integrat con"inea 6 tranzistoare, fa"# de un procesor Pentium cu peste 4 milioane de tranzistoare. n 1969, compania Intel a produs un cip de memorie de 1 Kb=1024 bi"i, reprezentnd la acea dat# o mare realizare. Cum era firesc, comenzile nu au ncetat s# apar#, compania Busicomp comandnd 12 tipuri diferite de circuite logice pentru una din ma!inile sale de calcul aflate n proiect. Pe lng# faptul c# Intel a ncorporat toate aceste circuite ntr-un singur cip, au ncorporat !i toate func"iile lor, astfel nct s# poat# fi controlat printr-un program care i putea modifica func"iile. Primul procesor Intel 4004, un procesor pe 4 bi"i, a ap#rut n 1971 (cipul opera 4 bi"i de date simultan). A urmat foarte repede 8008, un microprocesor pe 8 bi"i, ap#rut n 1972. n 1973 au fost proiectate primele microcalculatoare bazate pe cipul 8008, simple echipamente pentru demonstar"ii cu rolul de a face s# se aprind# ni!te lumini"e. La sfr!itul lui 1973, Intel a introdus cipul 8080, de zece ori mai rapid dect predecesorul s#u, care adresa 64 K memorie. Acesta a fost de fapt pasul mult a!teptat de industria calculatoarelor personale. n 1975 a fost lansat kitul ALTAIR, considerat a fi primul calculator personal, con"innd un microprocesor 8080, o surs# de alimentare, un oanou de comand# cu multe becule"e !i o memorie de 256 octe"i. La un pre" de vnzare de ~ 400 $, kitul trebuia ansamblat de cump#r#tor. calculatorul cuprindea o magistral# cu arhitectur#

5 deschis#, fiind posibil# ad#ugarea de extensii !i periferice ulterioare. Noul procesor a inspirat alte companii s# scrie programe, inclusiv sistemul de operare CP/M !i prima versiune a limbajului de programare BASIC. n 1975, firma IBM a introdus pe pia"# primul ei calculator personal. Modelul 5100 avea 16K memorie !i un monitor cu 16 linii pe 64 de caractere, un interpretor al limbajului BASIC !i o unitate de casete DC 300 pentru stocare, pre" 9000 $. Datorit# pre"ului nu a constituit un succes comercial !i a fost nlocuit cu modelele 5100, 5110 !i 5120. Abia modelul 5150 a constitui primul IBM Personal Computer, sistem foarte asem#n#tor cu sistemul IBM System/23 dataMaster ap#rut n 1980. n 1976, compania Apple Computer lanseaz# Apple I (aproape 700 $), format dintr-o plac# principal#, fixat# n !uruburi pe o bucat# de placaj, f#r# carcas# !i sus# de alimentare. n 1977 apare Apple II, care a stabilit standardul pentru aproape toate calculatoarele ce au urmat. n 1980 lumea microcalculatoarelor asista la o competi"ie: de o parte sistemele Apple cu o baz# software gigantic#, iar pe de alt# parte sistemele CP/Mdezvoltate din ini"ialul Mits Altair.
WiNS DMPC Capitolul I

B) CALCULATORUL PERSONAL IBM La sf#r!itul anului 1980, IBM a intrat pe pia"a calculatoarelor cu pre" mic, aflat# ntr-o extindere rapid#, proiectnd sub conducerea lui Don Estridge primul PC, avnd la baz# sistemul IBM System /23 data Master cu monitorul !i tastatura integrate n ansamblu. echipa de proiectare a utilizat microprocesorul 8088, ce accesa 1 Mb de memorie, cu magistrala intern# de 16 bi"i !i extern# de 8 bi"i. IBM a fabricat calculatorul cu inten"ia de a-l lansa pe pia"# ntr-un an, folosind c#t mai multe componente de la produc#torii externi: ap#rea pentru prima dat# un nou standard: compatibil IBM. pentru acesta s-au scris mai mult software dect pentru oricare alt sistem de pe pia"#. Compania Microsoft a acceptat propunerea de a dezvolta un sistem de operare pentru acest sistem, pe care la denumit simplu DOS (Sistem de operare cu discul). C) DEZVOLTAREA CALCULATOARELOR PERSONALE N ZILELE NOASTRE. n cei 20 de ani de la lansarea primului IBM PC, sistemele bazate pe microprocesorul 8088 la 4.77 MHz, au evoluat la sisteme cu microprocesoare Pentium III sau AMD K7 Atlon la 800 MHz, de aproape 1500 de ori mai rapide, fiind capabile s# acceseze cantit#"i de memorie de ordinul sutelor de Mb !i s# lucreze cu cantit#"i de date de ordinul zecilor de Gb. IBM a inventat standardul compatibil, pia"a fiind rapid mi!cat# de o multitudine de produc#tori de echipamente de calcul !i echipamente periferice. Standardul ini"ial Compatibil IBM a fost nlocuit cu standardul PC sau mai nou Compatibil PC. A ap#rut o nou# no"iune, cea de upgrade, n#scut# din necesitatea de a

WiNS DMPC Capitolul I 6 "ine pasul cu ritmul tot mai alert de dezvoltare a tehnologiilor de fabrica"ie cerute de produsele software tot mai performante. Calculatorul personal a devenit n zilele noastre un fel de aparat electrocasnic bun la toate, tot mai prezent la toate categoriile de oameni, capabil de aproape orice fel de activitate cerut#. Astfel, tot ceea ce merit# s# fie discutat sau privit s-a transformat n numere c#r"i, muzic#, filme etc.

WiNS DMPC

Capitolul I

3. REPREZENTAREA INTERN# A INFORMA"IEI

NTR-UN

CALCULATOR
A) PRINCIPIILE MATEMATICE n interiorul calculatoarelor circul# semnale (impulsuri). Pantru a memora !i transmite informa"iile prin intermediul acestor semnale, calculatoarele folosesc un sistem de reprezentare a informa"iilor pe dou# niveluri. Practic, n calculator exist# semnale electrice de tensiune mai nalt# care sunt interpretate ca av#nd valoarea 1 !i semnale de tensiune joas#, interpretate ca avnd valoarea 0. Valorile 0 !i 1 se mai numesc !i BI%I !i reprezint# particulele cele mai mai mici de informa"ie din calculator. Astfel, devine evident de ce n calculatoare este folosit sistemul binar (n baza 2), deoarece toate datele sunt reprezentate prin cifrele 0 !i 1. Pentru citirea informa"iilor nu se folosesc ns# bi"i n mod individual (singuri ei reprezentnd o cantitate prea mic# de informa"ie) ci grupa"i ntr-o succesiune. O astfel de succesiune de 8 bi"i se mai nume!te BYTE (sau OCTET), acesta reprezentnd unitatea de m#sur# a capacit#"ii de memorie. Ex. 10011001 = 1 byte Un byte poate reprezenta un singur caracter. Cel mai mic num#r care poate fi reprezentat de un byte este 0 iar cel mai mare num#r este 255: 0 x 27 + 0 x 26 + 0 x 25 + 0 x 24 + 0 x 23 + 0 x 22 + 0 x 21 + 0 x 20 = 00000000 = 0 1 x 27 + 1 x 26 + 1 x 25 + 1 x 24 + 1 x 23 + 1 x 22 + 1 x 21 + 1 x 20 = 11111111 = 255 Prin intermediul bi"ilor se pot reprezenta nu numai numere ci !i litere sau cuvinte. n calculator caracterele alfanumerice sunt codificate !i deci recunoscute dup# un anumit sistem, codurile fiind tot numerice. Acest sistem permite reprezentarea cu u!urin"# !i a valorilor logice TRUE =1 !i FALSE = 0. La apari"ia primelor calculatoare personale, cu procesoare pe 4 bi"i, se utilizau coduri scurte, suficiente pentru codificarea a 16 simboluri. Codul de baz# utilizat pe 4 bi"i pentru 10 numerale se numea Binary Coded Decimal sau BCD !i este nc# utilizat pe unele sisteme.
Cod binar 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 Numeral 0 1 2 3 4 5 6 0111 1000 1001 7 8 9

WiNS DMPC

Capitolul I

Acest sistem de codificare s-a dovedit repede insuficient, fiind nevoie s# se treac# la utlizarea unor sisteme de codificare mai complexe, dintre care cel mai cunoscut este codul ASCII. B) TABELA ASCII UNITED STATES

WiNS DMPC

Capitolul I

C) UNIT#"I UZUALE DE M#SUR# A MEMORIEI Un byte este o succesiune de 8 bi"i. El reprezint# unitatea de baz# a capacit#"ii de memorie. Bytul, notat B !i multiplii s#i reprezint# unit#"i de m#sur# a capacit#"ii de memorare att pentru memoria intern# a calculatorului, ct !i pentru alte dispozitive. Deoarece reprezentarea numerelor n calculator se face n baza 2 !i nu n baza zece, a!a cum suntem obi!nui"is# lucr#m n mod normal, !i multiplii byte-ului vor fi puteri ale lui 2 !i nu ale lui 10. Astfel: 1 KB = 210 B = 1024 B !i nu 103 = 1000 B 1 MB = 210 KB = 1024 KB = 1048576 B 1 GB = 210 MB = 1024 MB = 1048576 KB = 1073741824 B 1 TB = 210 GB = 1024 GB = 1048576 MB = 1073741824 KB Abrevierile K (kilo), M (mega), G (giga) !i T (tera) se scriu cu litere mari !i reprezint mii, milioane, miliarde !i respectiv biliarde. Ast#zi, dimensiunile obi!nuite ale hard-discurilor sunt de ordinul GB iar ale memoriei RAM instalate de ordinul MB.

WiNS DMPC

Capitolul I

4. NO"IUNI DESPRE ORGANIZAREA LOGIC# A DATELOR Stocarea datelor se refer# la p#strarea instruc"iunilor de program !i a datelor pe calculator astfel nct informa"iile s# fie disponibile pentru prelucr#ri. Datele de lucru !i programele sunt stocate logic pe un suport fizic (hard-disc, dischet#, disc optic, band# magnetic#, etc.) sub form# de fi!ier. Fi!ierele sunt grupate n directoare sau subdirectoare, ob"inndu-se o structur# arborescent# care este gestionat# de c#tre sistemul de operare. n momentul prelucr#rii datelor sau lans#rii n execu"ie a programelor, acestea sunt stocate temporar n memoria RAM a calculatorului, dar la decuplarea acestuia de sub tensiune, memoria RAM este !tears#; din acest motiv memoria RAM se nume!te memorie volatil#. A) SUPORTUL FIZIC PENTRU STOCAREA DATELOR Se refer# la un suport nevolatil de stocare, pe care se p#streaz# instruc"iuni de program !i date, chiar dup# oprirea calculatorului. Mai jos sunt enumerate cteva dintre cele mai uzuale suporturi fizice: 1) Hard disc sau Disc Fix: Este un element de stocare standard n sistemele de calcul, n mod uzual format din: mai multe discuri rigide acoperite cu un material avnd sensibilitate magnetic#, ansamblul capetelor de citire/scriere !i interfa"a electronic# ce coordoneaz# conectarea ntre unitatea de disc !i calculator. Dimensiunea unui harddisc, sau capacitatea sa de stocare, se m#soar# n megabytes (MB) sau gigabytes (GB).. Exemple de capacit#"i de stocare : 850 MB, 1.6 GB, 3 GB, etc. nainte de a utiliza un hard-disc, acesta trebuie preg#tit urmnd urm#toarele etape: a) Formatare fizic$: opera"ie realizat# de obicei n fabric#, prin intermediul unor programe specializate. n momentul format#rii fizice, suprafa"# discului este testat# pentru sectoare cu defec"iuni fizice; dac# sunt depistate asemenea sectoare defecte, ele sunt marcate !i devin inaccesibile componentelor software. Astfel este asigurat# siguran"a datelor, deoarece sistemul de operare nu are acces la sectoarele marcate ca fiind defecte !i deci nu poate stoca date n acele zone. Opera"ia de formatare fizic# !terge iremediabil toate datele. b) Parti%ionare: opera"ie care rezerv# o zon# din capacitatea hard-discului pentru a fi utilizat# de un anumit sistem de operare. Pe acela!i hard-disc pot fi instalate mai multe sisteme de operare care utilizeaz# fi!iere cu formate specifice; n acest scop se creeaz# mai multe parti"ii, cte una pentru fiecare sistem de operare. n cazul n care hard-discul va fi utilizat sub un singur sistem de operare, atunci vom crea o singur# parti"ie care va utiliza toat# capacitatea discului. Opera"ia de parti"ionare o efectueaz# utilizatorul prin programe speciale. n cazul sistemelor de

7 operare MS-DOS !i MS Windows 9x se folose!te utilitarul FDISK. Opera"ia de parti"ionare !terge iremediabil toate datele. Informa"ii despre parti"iile existente pe un hard-disc sunt stocate ntr-o zon# special rezervat# n acest scop, n tabele de parti"ii. c) Formatare logic$: opera"ie efectuat# de utilizator prin programe specializate care preg#tesc discul pentru a fi utilizat de c#tre un anumit sistem de operare. n cazul sistemelor de operare MS-DOS !i MS Windows 9x se folose!te utilitarul FORMAT. Opera"ia de formatare logic# !terge toate datele; n anumite cazuri, se pot folosi utilitare pentru a recupera datele !terse prin formatare logic#, dac# n zonele de disc unde au fost memorate acestea nu s-au efectuat ntre timp scrieri de informa"ii. n urma opera"iei de formatare logic#, pe disc sunt nscrise informa"ii referitoare la modul n care datele pot fi stocate. Memorarea datelor de face utiliznd unit#"i de alocare ce poart# denumirea de clustere. Un cluster este format din mai multe sectoare de disc !i reprezint# unitatea de baz# pentru stocarea informa"iei pe un disc. Dimensiunea unui cluster este stabilit# n urma opera"iei de formatare logic#. Pentru a "ine eviden"a modului n care au fost alocate clusterele pentru stocarea datelor pe disc, se utilizeaz# o tabel# de alocare a fi!ierelor FAT (File Allocation Table). d) Transferul fi&ierelor sistem: este o etap# op"ional#, efectuat# numai n cazul n care se dore!te nc#rcarea sistemului de operare de pe hard-disc. Aceast# opera"ie este realizat# prin utilitare specializate.
WiNS DMPC Capitolul I

2) Disc flexibil sau dischet$ (Floppy disk) Este un disc din material plastic flexibil, acoperit cu o substan"# cu propriet#"i magnetice, introdus ntr-un plic, sau o carcas# de plastic, n scopul protec"iei sale mecanice. Ele permit accesul capetelor de citire prin decupajele practicate n acest scop. n general, dischetele sunt de 2 dimensiuni : 5.25 sau 3.5 inch, dar cele de 5.25 in. nu mai sunt folosite. Capacitatea de stocare a dischetelor de 3.5 inch este uzual de 1.44 MB. Pentru a putea fi utilizat#, o dischet# trebuie n prealabil formatat# utiliznd un program special. n general, dischetele se cump#r# pre-formatate. n cazul n care se dore!te nc#rcarea sistemului de operare de pe dischete, atunci trebuiesc transferate fi!ierele sistem pe dischet#. 3) CD-ROM Este un disc optic pe care se pot memora date, muzic#, imagini. Capacitatea uzual# de stocare este de 650 MB sau 74 minute, n func"ie de tipul datelor. Pentru a nscrie date pe un CD-ROM este necesar# existen"a unui echipament special, denumit inscriptor CD (CD Recorder). Pe unit#"ile de CD-ROM normale se poate efectua doar citirea datelor. Anumite calculatoare au posibilitatea nc#rc#rii sistemului de operare de pe discuri CD-ROM.

WiNS DMPC

Capitolul I

B) FI!IERE !I DIRECTOARE n vederea stoc#rii datelor pe un mediu permanent, trebuiesc cunoscute !i n"elese urm#toarele no"iuni: Programul este o succesiune de instruc"iuni scrise ntr-un limbajul n"eles de calculator, pe care acesta le poate executa astfel nct echipamentele s# ac"ioneze ntr-un mod predeterminat. Un program efectueaz# opera"ii de prelucrare asupra datelor de intrare n scopul emiterii unor rezultate - datele de ie!ire. Programele sunt stocate fizic pe disc sub form# de fi!iere. n continuare, sunt prezentate cteva categorii de programe: Programele de sistem: Sunt toate programele de care are nevoie calculatorul pentru a func"iona eficient. Exemple : sistemul de operare, programele de gestionare a memoriei. Programele utilitare: Sunt folosite pentru ntre"inerea calculatorului. Exemple: SCANDISK, DEFRAG, FDISK, FORMAT. Programele de aplica"ii: Ajut# la efectuarea unui anumit gen de lucr#ri prelucrarea textelor, analiz# financiar# cu ajutorul foilor de calcul, tehnoredactarea textelor, etc.

9 Fi!ierul este o colec"ie de informa"ii stocate sub o anumit# form#, specific# tipului de fi!ier. Un fi!ier se caracterizeaz# prin:
WiNS DMPC Capitolul I

1) Nume de fi&ier: Format din 1-8 caractere pentru MS-DOS !i 1-255 caractere pentru MS Windows 9x. Caracterele pot con"ine litere, cifre !i simboluri speciale ( _!#%^$&()!" ). Sub sistemul de operare MS-DOS numele unui fi!ier nu poate include spa"ii, n timp ce sub MS Windows 9x acest lucru este posibil. Dac# pe acela!i calculator utiliz#m aplica"ii sub DOS !i sub Windows 9x, atunci ar putea s# apar# anumite probleme la folosirea n comun a fi!ierelor. Fi!ierele cu nume lungi din MS Windows 9x sunt automat traduse n nume scurte de maxim 8 caractere, pentru a putea fi utilizate !i sub MS-DOS. Exemple de nume de fi!iere sub MS-DOS !i MS Windows 9x: BALANTA STOC XFILES BV_1998 DAT-98 Sub sistemul de operare MS-DOS literele mari sau mici sunt tratate la fel, acesta fiind un sistem de operare care nu sesizeaz# diferen"a. Exemple de nume de fi!iere sub MS Windows 9x: BALANTA DE VERIFICARE 1997 Curriculum Vitae Memoriu c#tre TRIBUNAL Datele Mele An 98 n numele de fi!iere pot apare !i simboluri speciale, numite caractere ambigue ( wildcards): ? (semnul ntreb#rii): poate nlocui orice caracter * (asterisk): poate nlocui un grup de caractere de la 1 pn# la 8 caractere n cazul MS-DOS !i de la 1 pn# la 255 caractere n cazul lui MS Windows 9x. Pentru exemplificare vom urma regula impus# de MS-DOS, caz n care un nume de fi!ier poate con"ine maxim 8 caractere. NUME AMBIGUU DE FI&IER NUME POSIBILE DE FI&IERE C?R ? poate fi nlocuit de literele A-Z !i cifrele 0-9 !i de caractere speciale; de exemplu: CAR, CBR, ..., CZR C_R, CR, ... C0R, C1R, ..., C9R TE*T * poate fi nlocuit de un grup de 1 pn# la 5 litere sau cifre sau caractere speciale; de exemplu: TEST, TEWEGDST, TEZXST TE_12_ST, etc.

10

WiNS DMPC

Capitolul I

???? Orice nume de fi!ier format din 4 caractere * Orice nume de fi!ier, format din 1 pn# la 8 caractere. 2) Extensie sau tip: Este op"ional#, format# dintr-un separator (punct) !i 1-3 caractere !i ne indic# tipul de informa"ii stocate n acel fi!ier. n extensia unui fi!ier pot apare !i simboluri speciale, numite caractere ambigue (wildcards): ? (semnul ntreb#rii): poate nlocui orice caracter * (asterisk): poate nlocui un grup de caractere de la 1 pn# la 3 caractere..ISA srl ISA srl ISA srl ISA srl - Curs MS Windows 95/98 pg.28 Extensii cu semnifica"ie special# sunt urm#toarele: .EXE, .COM Fi!ier executabil (program) .BAT Fi!ier de comenzi (batch file) care are format text .SYS Fi!ier sistem sau interfa"# software (driver) .BIN Fi!ier binar de tip cod executabil (binary) .LIB Fi!ier bibliotec# (library) .XLS Fi!ier din aplica"ia MS Excel .BAK Fi!ier de salvare a versiunii anterioare a aceluia"i fi!ier (backup) .DOC Fi!ier document de tip MS Word .TXT Fi!iere de text simplu sau formatat .DBF Fi!ier cu date .NTX, .NDX, .CDX, MDX, IDX Fi!iere de tip index asociate fi!ierelor de tip .DBF .ZIP, .ARJ Fi!iere comprimate, de tip arhiv# Fi!ierele de tip text con"in !iruri de caractere alfanumerice !i se mai numesc fi!iere cu format ASCII. Termenul ASCII (American Standard Code for Information Interchange) se refer# la o form# de codificare a caracterelor astfel nct acestea s# poat# fi nterpretate de utilizatorul uman. De exemplu litera a corespunde codului zecimal 97, A corespunde codului 65, spa"iu corespunde codului 32, !amd. Tabelul urm#tor enumer# cteva exemple de fi!iere cu nume !i extensii ambigue: TEST*.* TEST_ING.DOC TEST1.TXT TEST1998.XLS etc. TEST*.? n acest caz, extensia fi!ierului con"ine un singur caracter: TEST_ING.A TEST1.T TESTPPPP.X etc. TEST.* Toate fi!ierele cu numele TEST, indiferent de extensie.

WiNS DMPC

Capitolul I

11

*.DOC Toate fi!ierele cu extensia DOC, indiferent de nume. *.* Toate fi!ierele indiferent de nume !i extensie Tabel 2-3. Exemple de fi!iere !i extensii de fi!iere cu nume ambigue 3) Dimensiune: M#surat# n bytes (B) sau octe"i. 4) Atribute: a = arhivare; utilizat pentru anumite comenzi r = read-only ; protejeaza fi!ierul la !tergere/modificare; el poate fi numai citit h = hidden; ascunde fi!ierul astfel nct s# nu poat# fi vizualizat prin comenzile uzuale. s = fi!ier de sistem - system E. Data !i ora ultimei modific#ri pentru fi!ierul respectiv. Director sau folder: este un index care poate fi afi!at !i con"ine adresele fi!ierelor p#strate pe un disc, sau pe o por"iune de disc. Directoarele au o structur# ierarhic#, de tip arborescent, fiecare director avnd posibilitatea s# con"in# la rndul s#u o serie de alte directoare. Structura arborescent# se refer# la o grupare logic# a datelor pentru a fi depistate eficient, nivelele sale fiind stabilite de utilizator. Numele unui director poate avea maxim 8 caractere sub MS-DOS !i 255 de caractere sub MS Windows 9x. Directorul care este p#rintele tuturor subdirectoarelor se nume!te directorul r#d#cin# sau root !i este specificat prin simbolul backslash ( #). Sub sistemul de operare MS Windows 9x se prefer# utilizarea termenului de folder, termen care n limba englez# nseamn# dosar. Acest sistem de operare este astfel proiectat nct s# faciliteze lucrul cu calculatorul printr-o interfa"# grafic# prietenoas#, care imit# suprafa"# de lucru a unui birou. De aceea termenul de folder a dobndit popularitate fiind mai u!or de n"eles de c#tre utilizatori. Pentru a identifica corect un fi!ier trebuiesc specificate urm#toarele elemente: a) litera unit#"ii de disc: A,B, C, etc. urmat# de simbolul dou# puncte (:) b) calea de acces din structura arborescent# c#tre acel fi!ier; o cale este format# din succesiunea de directoare care ne conduc la acel fi!ier, separate prin simbolul backslash ( #) c) numele fi!ierului d) extensia fi!ierului, precedat# de simbolul punct (.) De exemplu, specificarea fi!ierului BALANTA.DOC este: C:\CONTABILITATE\1998\BALANTA.DOC Alte exemple: C:\GESTIUNE\STOC.XLS C:\JOCURI\XFILES.EXE Exist# dou# moduri de a scrie specific#rile de fi!iere:

12

WiNS DMPC

Capitolul I

I. Folosind calea de acces absolut#, pornind de la r#d#cin#, ca n exemplele de mai sus. II. Folosind calea de acces relativ#, raportat# la directorul curent. De exemplu, dac# directorul curent este CONTABILITATE, atunci specificatorul pentru fi!ierul BALANTA.DOC este de forma: 1998\BALANTA.DOC Numele directorul curent nu apare n specificatorul de fi!ier !i nici calea pn# la directorul curent. O cale relativ# nu ncepe cu backslash !i con"ine numai numele directoarelor aflate la nivele inferioare celui curent !i numele !i tipul fi!ierului. Dac# directorul curent este JOCURI, atunci specificatorul pentru fi!ierul XFILES.EXE este XFILES.EXE. Directorul curent mai poate fi specificat prin simbolul punct (.) iar directorul lui p#rinte prin dou# puncte (..). Astfel, dac# directorul curent este GESTIUNE, atunci specificatorul relativ pentru fi!ierul BALANTA.DOC este: ..\1998\BALANTA.DOC. Utilizatorul !i creaz# propriile sale fi!iere utiliznd un program, aceste fi!iere dobndind denumirea generic# de documente utilizator. Un document ar putea s# fie o scrisoare creat# cu ajutorul unei aplica"ii de procesare texte, un tabel cu formule matematice creat cu ajutorul unei aplica"ii de calcul tabelar, un desen, o partitur# muzical# sau o secven"# video, create prin intermediul unor aplica"ii specializate. Fiecare aplica"ie !i genereaz# fi!iere cu format specific ce pot fi exploatate numai sub aplica"ia respectiv# sau sub aplica"ii care au capacitatea de a recunoa!te formatul. De exemplu, dac# utilizatorul a editat o scrisoare sub procesorul de texte MS Word, scrisoarea este stocat# fizic pe disc sub forma unui fi!ier cu format !i o extensie tipic# programului respectiv; un alt procesor de texte - Wordperfect de exemplu, creaz# fi!iere cu formate !i extensii diferite. Pentru a prelucra o imagine grafic# nu putem folosi o aplica"ie de procesare texte, ci trebuie utilizat# o aplica"ie destinat# acestui scop, cum ar fi Corel Draw de exemplu.

13 n general aplica"iile din aceia!i categorie - procesare texte, procesare imagini, procesare sunete, cu toate c# au formate specifice pentru fi!ierele create, pot recunoa!te !i formate de fi!iere str#ine care de"in popularitate pe pia"#. Astfel, un document creat sub aplica"ia MS Word va putea fi citit !i prin aplica"ia Wordperfect, dar n momentul acces#rii fi!ierului are loc conversia fi!ierului ntr-o form# proprie Wordperfect. Discul sistem: este discul ce con"ine fi!ierele sistemului de operare necesare pornirii calculatorului !i lans#rii sistemului de operare. Se ob"ine n urma opera"iei de transfer a sistemului !i poate fi disc flexibil (dischet#), hard-disc sau CD-ROM. Fi!iere sistem: sunt fi!ierele ce con"in codul program al sistemului de operare. NOT$: MS Windows 95/98 este un sistem de operare care se livreaz# cu propria sa versiune de MS-DOS, versiunea 7.0. De asemenea, el poate fi instalat peste sistemul MS-DOS existent, cele dou# sisteme co-existnd pe acela!i echipament de calcul. n ambele cazuri, utilizatorul dispune de dou# modalit#"i de nc#rcare a sistemului de operare: se poate opta pentru MS Windows 95/98 (varianta implicit#) sau pentru MS-DOS. Mai jos sunt date cteva exemple de nume de fi!iere sistem: IO.SYS MSDOS.SYS Opera"ia de nc#rcare a sistemului de operare se refer# la nc#rcarea n memoria RAM a fi!ierelor de sistem !i se mai nume!te bootare.
WiNS DMPC Capitolul I

14 5. STRUCTURA

WiNS DMPC

Capitolul I

UNUI

CALCULATOR.

CE

G#SIM

SUB

CARCAS# ?
A) TERMINOLOGIE nainte de a ncepe studiul calculatoarelor personale, trebuie s# ne obi!nuim cu limbajul specific. Orice PC este construit dintr-o mul"ime de componente, fiecare ndeplinind o func"ie specific#, care contribuie la func"ionarea general# a calculatorului. Ca !i n realitatea fizic#, un PC este construit din elemente fundamentale, combinate laolalt#, fiecare ad#ugnd o nou# caracteristic# sau calitate calculatorului ob"inut n final. Blocurile de construc"ie se numesc COMPONENTE HARDWARE !i sunt formate din circuite electronice !i p#r"i mecanice care ndeplinesc diferite func"ii. n timp, pe m#sur# ce sistemele de calcul s-au dezvoltat, diferen"ele dintre aceste componente s-au atenuat. n perioada de nceput a PC-urilor, majoritatea produc#torilor urmau aceea!i linier directoare, utiliznd acelea!i componente, dar ast#zi diversitatea acestora a crescut. Unele componente realizate la nceput separat s-au combinat ntr-o singur# pies#, n timp ce altele au fost mp#r"ite n mai multe componente.

Pentru a u!ura modul de n"elegere a componenteiu unui PC, l putem mp#r"i n urm#toarele p#r"i componente:

WiNS DMPC

Capitolul I

15

unitatea de sistem sistemul de stocare masiv# sistemul de afi!are echipamentele periferice componente de conectare.

Fiecare din aceste p#r"i poate fi la rndul ei mp#r"it# n componente majore necesare construirii unui PC complet.

16

WiNS DMPC

Capitolul I

B) UNITATEA DE SISTEM Majoritatea oamenilor consider# ca fiind un calculator partea care con"ine toate componentele esen"iale, mai pu"in tastatura !i monitorul. Aceasta se mai nume!te !i Unitatea Central# UC !i este componeta de baz# a unui calculator, dar este denumit# tehnic unitate de sistem. n aceasta se g#sesc principalele circuite ale calculatorului !i pune la dispozi"ie conectorii prin care se face leg#tura ntre calculator !i celelalte accesorii, inclusiv tastatura, monitorul !i echipamentele periferice. La calculatoarele portabile (notebook), toate aceste componente externe sunt combinate n una singur#, denumit# direct UC.

Unitatea central# este alc#tuit# din urm#toarele componete: 1) Placa de baz$ Este de fapt componenta de baz# a UC !i este denumit# !i motherboard (plac# mam#). Celelalte circuite din UC sunt p#r"i ale acesteia sau se conecteaz# direct la ea. Placa de baz# denume!te func"iile !i capacit#"ile fiec#rui calculator, deci am putea spune c# fiecare tip de calculator are un tip de plac# de baz# (MB). De fapt,

17 diversitatea tipurilor de calculatoare nu este dat# neap#rat de tipul de MB, exist#nd PC-uri diferite ca performan"e care au acela!i tip de plac# de baz#.
WiNS DMPC Capitolul I

MB con"ine cele mai importante elemente ale unui PC: microprocesorul, cipul BIOS, memoria, sistemul de stocare, sloturile de extensie !i porturile. Toate acestea sunt controlate de elementul cel mai important al MB: cipsetul. 2) Microprocesorul Este de fapt creerul calculatorului, elemntul care d# numele acestuia: un calculator cu procesor Pentium este denumit simplu calculator pentium.

Calculatoarele mai vechi con"ineau !i un coprocesor, responsabil de calculele matematice (ca de exemplu func"iile trigonometrice), care m#reau considerabil performan"ele calculatorului. La microprocesoarele moderne, acesta a fost ncorporat pe aceea!i pastil# de siliciu, crescnd considerabil viteza de calcul datorit# transmiterii directe a datelor de calcul ntre ele. 3) Memoria Microprocesorul are nevoie de un loc n care s#-!i p#streze datele pe care le proceseaz#. Memoria, numit# adeseori RAM(Random Acces Memory), localizat# de obicei pe placa de baz#, este folosit# de acesta pentru efectuarea calculelor.

18

WiNS DMPC

Capitolul I

De cantitatea de memorie instalat# ntr-un sistem de calcul depind toate produsele software ce pot rula pe acesta. De fapt, mai mult# memorie este echivalentul unor performan"e globale superioare. 4) BIOS Pentru a putea func"iona, calculatorul are nevoie de un program simplu de pornire, numit sistem primar de intrare/ie!ire (BIOS). Acesta este un set de rutine permanent nregistrate, ce asigur# caracteristicile opera"ionale fundamentale ale sistemului, inclusiv instruc"iunile care i spun calculatorului cum s# se autoseteze la fiecare pornire.

La calculatoarele mai vechi, sistemul BIOS stabilea capacitatea unui calculator, provenien"a acestuia determinnd compatibilitatea de baz# a acestuia. La sistemele noi singura problem# de compatibilitate este acceptarea standardului PlugnPlay, care permite configurarea automat# a sistemului. Sistemele de operare moderne nlocuiesc automat codul BIOS, imediat dup# ini"ializarea PCului. 5) Circuitele de suport Fac leg#tura ntre microprocesor !i restul calculatorului. La calculatoarele moderne, toate func"iile tradi"ionale ale circuitelor de suport au fost nglobate n cipset-uri, care contribuie la diferen"ierea pl#cilor de baz# !i a performan"elor.

WiNS DMPC

Capitolul I

19

6) Sloturile de extensie Permit extinderea capacit#"ilor pl#cilor de baz# prin montarea unor pl#ci suplimentare. n timp, PC-urile au folosit mai multe standarde pentru sloturile de extensie, n prezent cele mai importante fiind doar trei dintre ele. C) SISTEMUL DE STOCARE MASIV# Pentru a putea furniza calculatorului o modalitate de stocare a cantit#"ilor imense de date !i de programe cu care se lucreaz# n fiecare zi, se utilizeaz# dispozitive de stocare masiv#. La aproape toate calculatoarele, principalul dispozitiv de stocare este Hard-discul. Pentru transferarea programelor !i datelor ntre PC-uri se utilizeaz# dischetele !i unit#"ile CDROM. Toate aceste dispozitive seunt legate de restul PC-ului prin una sau mai multe interfe"e. 1) Unit$%ile de hard-disc Principalele cerin"e ale unui sistem de stocare sunt capacitatea !i viteza raportate la cost. n prezent, pentru un pre" foarte mic se pot achizi"iona hard-discuri cu capacitate foarte mare zeci de GB !i cu vitez# foarte bun#.

20

WiNS DMPC

Capitolul I

2) Unit$%ile CDROM Cel mai popular mediu de distribu"ie a datelor este discul CDROM. Cu o capacitate standard de 650 MB, n prezent poate fi att citit ct !i scris, costul unit#"ilor de scriere !i chiar rescriere fiind din ce n ce mai mic.

O nou# genera"ie, DVD-urile, cu capacit#"i pn# la 18 GB, se anun"# a lua locul CDROM-urilor, tehnologia de fabrica"ie permi"nd acestora s ating# viteze de transfer foarte mari la costuri din ce n ce mai mici.

3) Unit$%ile de dischete Cele mai ieftine dispozitive de stocare, dischetele au reprezentat pentru o perioad# singura modalitate de stocare a datelor. n timp, tehnologia simpl# a acestora a evoluat, capacitatea acestora crescnd de 50-100 de ori, ns# pre"ul acestor dispozitive ne fac s# ne gndim la alte medii de stocare.

Totu!i, unit#"ile de dischet# r#mn o componet# standard a PC-urilor, datorit# robuste"ii acestora !i posibilit#"ii de a lucra n medii saturate de praf !i fum. 4) Unit$%ile de band$ Sunt destinate exclusiv salv#rilor de siguran"#, fiind caracterizatre prin capacitate foarte mare !i cost mic. Se bazeaz# pe acelea!i principii ca un casetofon. Toate sistemele importante folosesc sisteme de band#, montate n casete de protec"ie ce pot fi u!or ncuiate !i protejate.

WiNS DMPC

Capitolul I

21

D) SISTEMUL DE AFI!ARE Este de fapt fereastra prin care privim n mintea calculatorului !i este format dintr-o plac# video sau un adaptor grafic !i un monitor sau un ecran plat. Acestea lucreaz# permanent mpreun#, adaptorul grafic gener#nd imaginile ce se afi!eaz# pe monitor. 1) Pl$ci grafice &i acceleratoare grafice Placa grafic# genereaz# imaginea de pe ecranul monitorului, la parametrii ceru"i, convertind codurile digitale n modele de bi"i pentru fiecare punct vizibil. Totodat# determin# num#rul de culori afi!ate !i rezolu"ia final# a imaginii.

n prezent, acestea sunt secondate de un accelerator grafic, cu rolul de a m#ri performan"ele 2D !i de a realiza imagini 3D de nalt# calitate. 2) Monitoarele &i sistemele de afi&are cu ecrane plate Monitorul este partea de baz# a sistemului de afi!are, finnd una din componentele cele mai costisitoare ale sistemului de calcul n func"ie de parametrii tehnici oferi"i. Avnd de fapt aceea!i tehnologie cu a televizoarelor, sunt capabile de a afi!a mai multe detalii, cu o serie de parametri bine stabili"i, performan"ele acestora fiind strns legate de cele ale adaptoarelor grafice.

22

WiNS DMPC

Capitolul I

Din ce n ce mai mult este vizibil# tendin"a de a limita spa"iul relativ mare ocupat de acestea, prin introducerea unor sisteme de afi!are cu ecrane plate, ale c#ror performan"e tehnice se aproprie de cele ale monitoarelor clasice.

Fiind mai u!oare, ocupnd mai pu"in spa"iu !i consumnd mai pu"in# energie, deocamdat# doar pre"ul relativ ridicat al acestora mpiedic# nlocuirea monitoarelor CRT cu panourile LCD cu cristale lichide. E) DISPOZITIVE PERIFERICE Accesoriile conectate la un PC se numesc echipamente periferice !i sunt de dou# tipuri:de interne !i externe. Cele interne sunt montate n interiorul UC-ului !i sunt conectate direct lka magistrala de extensie. Cele externe sunt fizic separate de UC !i uneori utilizeaz# o surs# de energie separat#. 1) Dispozitive de intrare Comunicarea cu PC-ul se face prin intermediul tastaturii !i al mouse-ului. Tastatura r#mne cea mai eficient# metod# de introducere a textului, iar mouse-ul este cel mai rapid mijloc de utilizare a interfe"elor grafice ale aplica"iilor.

Desenarea de precizie se face cu tablete digitizoare, iar captarea imaginilor !i recunoa!terea optic# a caracterelor se face cu ajutoirul scannerelor.

WiNS DMPC

Capitolul I

23

2) Imprimantele Cea mai cunoscut# metod# de transformare a datelor digitale n mijloace palpabile este tip#rirea informa"iei pe hrtie, realizat# prin intermediul imprimantelor. Cunoscnd n timp una dintre cele mai fascinante dezvolt#ri, n prezent ntlnim trei tipuri principale de imprimante: matriceale, cu jet de cerneal# !i laser.

F) COMPONENTE DE CONECTARE Capacitatea unui PC de a trimite informa"ii c#tre alte dispozitive poart# numele de conectivitate. Prin intermediul porturilor I/O, Pc-ul propriu se poate conecta cu orice num#r de echipamente periferice. 1) Porturi I/O Realizeaz# leg#tura dintra echipamentele periferice !i PC. dotarea standard actual# este un port paralel, utilizat de regul# de imprimante !i unul sau mai multe porturi seriale pentru mouse sau alte dispozitive.

24

WiNS DMPC

Capitolul I

n prezent, conexiunile seriale migreaz# spre magistrale seriale universale USB, n timp ce dorin"a de elimina cablurile de leg#tur# duce la dezvoltarea sistemelor de transmisie prin infraro!u IrDA. 2) Modemuri Pentru conectarea cu alte surse de informa"ii sau calculatoare aflate la distan"e foarte mari (Internet), se utilizeaz# sistemul telefonic interna"ional prin intermefdiul

unui modem. Acesta este de fapt un convertor de semnal, transformnd semnalele digitale n analoge !i invers. Tendin"a actual# este de a migra c#tre servicii telefonice digitale ISDN, conexiuni de mare vitez# prin fibr# optic# !i leg#turi digitale directe prin satelit. 3) Re%ele Tendin"a tot mai pronun"at# de a pune n comun ct mai multe sisteme de calcul PERSONALE, a dus la dezvoltarea tehnologiilor de re"ea, care au o multitudine de avantaje cum ar fi punerea n comun de resurse, m#rirea puterii de calcul !i conectarea propriului PC la un sistem global de calcul (WAN).

WiNS DMPC

Capitolul II

25

CAPITOLUL II.
#. TIPURI DE SISTEME

GENERALIT!"I

nainte de a trece la un studiu aprofundat al componentelor hardware, este necesar s! trecem n revist! deosebirile existente ntre arhitecturile calculatoarelor IBM si a celor compatibile IBM, structura memoriei si modul de utilizare a acesteia. n prezent se afla pe pia"! o multitudine de tipuri de calculatoare compatibile PC. Majoritatea sunt asem!n!toare, ns!, odat! cu continua perfec"ionare a mediilor de operare de genul Windows, UNIX sau OS/2, au devenit evidente cteva deosebiri importante in arhitectura sistemelor. Un sistem de operare modern are nevoie cel pu"in de o unitate central! de prelucrare CPU 486 pentru a putea rula. Versiunea Windows NT 4.0 necesit! cel pu"in un procesor 586, func"ionarea optim! a acestui sistem de operare fiind vizibil! abia pe un procesor performant MMX . Cunoa#terea #i ntelegerea acestor platforme hardware ne permit proiecrea, instalarea #i utilizarea sistemele de operare moderne #i a aplica"iilor astfel nct s! folosim n mod optim resursele hardware disponibile n sistemul de calcul. Toate sistemele compatibile PC pot fi mp!r"ite d.p.d.v. hardware n dou! tipuri fundamentale: - Sisteme pe 8 bi"i (clasa PC/XT) - Sisteme pe $6/32/64 bi"i (clasa AT) Termenul XT vine de la eXTended PC (PC extins), iar AT vine de la Advanced Technology PC (PC cu tehnologie mbun!t!"it!). Termenii PC XT si AT se refer! de fapt la sistemele IBM originale care aveau aceste nume. Calculatorul XT era de fapt un sistem PC care includea un hard-disc n plus fa"! de unit!"ile de discheta dintr-un PC obisnuit, aveau un procesor 8088 pe 8 bi"i #i o magistrala ISA (Industry Standard Architecture) pe 8 bi"i pentru extinderea sistemului. Denumirea de 8 bi"i vine de la faptul c! magistrala ISA prezent! la sistemele de clas! PC/XT, poate primi sau trimite intr-un singur ciclu numai 8 bi"i de date. Datele dintr-o magistral! de 8 bi"i sunt trimise simultan pe opt c!i, n paralel. Sistemele de calcul sunt considerate de clas! AT, lucru care indica faptul c! respecta anumite standarde care au fost stabilite pentru prima oara in sistemul IBM AT. AT este numele dat ini"ial de IBM sistemelor cu procesoare si sloturi de extensie pe $6 bi"i (ulterior, pe 32 si 64 de bi"i). Un sistem din clasa AT trebuie s! aibe un tip de procesor compatibil cu Intel 286 sau procesoare mai noi (386, 486 Pentium, Pentium II #i Pentium III) #i trebuie s! aibe un sistem de sloturi de extensie pe minim $6 bi"i. De fapt, putem spune c! sistemele din clasa PC/XT cu pl!ci de baz! modernizate care nu contin sloturi de extensie pe $6 bi"i sau mai mult nu sunt considerate adevarate sisteme de clasa AT. Primele calculatoare de clasa AT aveau o versiune pe $6 bi"i a magistralei de tip ISA, de fapt o extensie a magistralei ini"iale ISA pe 8 bi"i, ntlnit! la calculatoarele din clasa PC/XT. Ulterior, pentru sistemele din clasa AT au fost proiectate alte tipuri de magistrale, cum sunt:

26

WiNS DMPC

Capitolul II

- Magistrala ISA pe $6 bi"i - Magistrala EISA (Extended ISA) pe $6/32 de bi"i - Magistrala PS/2 MCA (Micro Channel Architecture) pe $6/32 de bi"i - Magistrala PC-Card (PCMCIA) pe $6 bi"i - Magistrala VL-Bus (VESA Local Bus) pe 32/64 de bi"i - Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect) pe 32/64 de bi"i. - Magistrala AGP (Advanced Graphics Port) pe 32 de bi"i. Un sistem care contine oricare dintre aceste tipuri de sloturi de extensie este, prin definitie, un sistem din clasa AT, indiferent de procesorul Intel sau compatibil Intel folosit. Sistemele de tipul AT cu un procesor 386 sau mai avansat au caracteristici speciale, care nu se intlneau la prima genera"ie de calculatoare AT, bazate pe procesorul 286. Sistemele cu un procesor 386 sau mai avansat au posibilit!"i speciale in ceea ce priveste adresarea memoriei, administrarea acesteia #i posibilitatea accesului la date pe 32 sau 64 de bi"i. Majoritatea sistemelor cu cipuri 386DX sau mai avansate au magistrale pe 32 de bi"i pentru a profita pe deplin de capacitatea procesorului de a transfera datele pe 32 de bi"i. Desi au fost propuse variante de magistrale VL-Bus si PCI pe 64 de bi"i, introducerea n produc"ie a magistralei VL-Bus pe 64 de bi"i nu a avut loc, deoarece pia"a a fost acaparat! aproape in intregime de magistrala PCI. Magistrala PCI pe 64 de bi"i este de ceva timp n productie, iar noile pl!ci de baz! sunt echipate standard cu magistral! AGP. Arhitecturile ISA si MCA au fost proiectate de IBM si copiate de alti producatori pentru a fi utilizate in sisteme compatibile. Alte companii au proiectat, independent, diferite tipuri de magistrale de extensie. Timp de ani de zile, magistrala ISA a dominat piata calculatoarelor compatibile IBM. Insa, atunci cand a aparut procesorul pe 32 de bi"i 386DX, s-a simtit nevoia unui slot pe 32 de bi"i. IBM a fost primul producator care a pornit pe drumul acesta si a proiectat magistrala MCA (Micro Channel Architecture), care profita din plin de transferul datelor pe 32 de bi"i. Din nefericire, IBM a intmpinat dificultati cu vnzarea magistralelor MCA din cauza problemelor legate de costul ridicat de fabricatie al placilor de baza si a placilor adaptoare MCA, ca si din cauza ideii gresite ca magistrala MCA ar fi brevetata. Cu toate ca acest lucru nu este adevarat, IBM nu a reusit s-o impuna pe piata si ea a rmas in mare msura doar o caracteristica a sistemelor IBM. Restul pietei a ignorat in mare masura magistrala MCA, cu toate ca unele companii au produs sisteme compatibile MCA si multe firme au realizat placi de extensie MCA. Compaq a fost proiectantul initial al magistralei EISA (Extended Industry Standard Architecture). Dndu-si seama de dificultatile pe care le-a avut IBM in comercializarea noii magistrale MCA, Compaq a hotart ca e mai bine sa ofere gratis proiectul, decat sa-i pastreze ca o caracteristica unica a firmei Compaq. Ei se temeau sa nu se repete calvarul prin care trecuse IBM in incercarea de a face ca magistrala MCA sa fie acceptata de intreaga industrie. Cei de la Compaq au hotarat ca trebuie sa participe si altii la noul lor proiect si au contactat un numar de producatori de sisteme cu intentia de a-i coopta. Aceasta a condus la infiintarea consortiului EISA care in septembrie $988 a lansat magistrala

27 de extensie proiectata de Compaq: Extended Industry Standard Architecture (EISA). Acest sistem ofera un slot pe 32 de bi"i care poate fi utilizat de procesorul 386DX sau de cele superioare. Din nefericire, EISA n-a cunoscut o raspandire prea mare si s-a vandut intr-un numar mult mai mic decat sistemele MCA. De asemenea, exista mult mai putine adaptoare de extensie EISA decat adaptoare de tip MCA. Acest esec de piata s-a produs din mai multe motive. Unul il reprezinta costul ridicat al integrarii intr-un sistem a unei magistrale EISA. Cipurile speciale pentru controlul magistralei EISA adauga cateva sute de dolari la costul placii de baza. De fapt, existenta sloturilor EISA poate dubla pretul placii de baza. O alta cauza a relativului esec al magistralei EISA este faptul ca performantele oferite erau de fapt, mai mari decat ale majoritatii perifericelor care puteau fi conectate. Aceasta incompatibilitate in privinta performantelor era valabila si pentru magistrala MCA. Hard-discurile disponibile si alte periferice nu reuseau sa transfere datele la fel de repede pe cat le putea prelucra chiar si magistrala pe $6 bi"i ISA, asa incat de ce sa fi folosit magistrala EISA, care era si mai rapida. Memoria reusise deja sa nu mai depinda de magistrala standard si era instalata in mod normal direct pe placa de baza, prin modulele SIMM (Single In-line Memory Modules). EISA complica instalarea si configurarea sistemului in cazul in care placile standard ISA erau amestecate cu placile EISA. Placile standard ISA nu puteau fi controlate de programul de configurare necesar pentru placile EISA, care nu aveau jumpere si comutatoare. In anii care au urmat aparitiei magistralei EISA, ea si-a gasit un loc in sistemele server de performanta ridicata datorita vitezei mari de transfer a magistralei. Totusi, in statiile de lucru standard magistrala EISA a fost inlocuita de magistralele de tip VL-Bus si PCI. Noua tendinta in domeniul sloturilor de extensie o reprezinta magistrala locala. Aceasta magistrala este conectata in apropierea procesorului sau direct la el. O problema cu ISA si EISA este aceea ca frecventa magistralei nu poate depasi 8,33 MHz, ceea ce reprezinta mult mai putin decat frecventa procesoarelor din majoritatea sistemelor actuale. MCA oferea performante mai bune, dar era inca limitata in comparatie cu progresele inregistrate de procesoare. Era nevoie de conectori de extensie care sa comunice direct cu procesorul, la viteza acestuia, utilizand toti bi"ii pe care ii putea prelucra acesta. Prima dintre magistralele locale care si-a castigat o oarecare popularitate a fost VESA Local Bus, numita astfel pentru ca a fost proiectata de organizatia Video Electronics Standards Association pentru adaptoarele video. VL-Bus a fost conceputa ca o extensie a procesorului 486, fiind, in esenta, o extensie a magistralei procesorului 486. Desi magistrala VL-Bus poate fi utilizata si in cazul altor procesoare, acest lucru necesita un cip de legatura special pentru conversia semnalelor de comanda. VESA a fost creata initial de corporatia NEC, care intentiona sa dezvolte standarde pentru noi tipuri de adaptoare video, mai rapide si mai puternice. Fiind constienta ca unirea face puterea, corporatia NEC a hotarat sa cedeze tehnologia VLBus si sa faca din ea un standard industrial.
WiNS DMPC Capitolul II

28

WiNS DMPC

Capitolul II

S-a format organizatia VESA (Video Electronics Standards Association), care s-a desprins de NEC pentru a prelua controlul asupra noii magistrale de tip VL-Bus si asupra altor standarde VESA. Pretul de cost scazut si performantele ridicate au facut ca VL-Bus sa fie mult mai raspndita in comparatie cu magistrala ISA si chiar cu unele sisteme EISA. VL-Bus a fost definita ca un conector de extensie al magistralelor ISA si EISA si nu poate fi intalnita decat in sistemele cu aceste tipuri de magistrala. Magistrala PCI (Peripheral Component Interconnect) Bus a fost realizata de Intel ca o noua generatie de magistrale, oferind performantele magistralei locale si, in acelasi timp, independenta procesorului si multiplele capacitati ale acestuia. Ca si multi dintre ceilalti creatori de magistrale, Intel a infiintat o organizatie independenta pentru a face din PCI un standard industrial de care puteau beneficia toti producatorii. Comitetul PCI (PCI Committee) a fost format ca sa administreze aceasta noua magistrala si ca sa-i conduca destinul. Datorita superioritatii proiectului si performantelor PCI, aceasta a devenit rapid magistrala preferata in sistemele cele mai performante. PCI s-a impus pe piata ca cea mai performanta arhitectura de magistrala. Tabelul 2 rezuma principalele diferente dintre un sistem standard PC (sau XT) si un sistem AT. Aceste informatii fac distinctia intre aceste sisteme si cuprind toate modelele IBM si cele compatibile cu acestea. Proprietatile sistemului Tipul PC/XT (pe 8 bi"i) x86 sau x88 al Real Tabelul 2 Tipul AT (pe $6/32/64 de bi"i) 286 sau superioare Real sau Protejat (Real Virtual la 386+) $6/32/64 bi"i ISA, EISA, MCA, PCCard, VL-Bus, PCI $6 sau-mai multe 8 sau mai multe $6M sau 4G 250/300/500/$.000 kHz $,2M/$,44M/2,88M Bidirectionala Da

Procesoare acceptate Modul de lucru procesorului Dimensiunea slotului de 8 bi"i extensie Tipul slotului ISA Intreruperi hardware Canale DMA Memorie RAM maxima Rata de transfer a controllerului de dischete Unitate standard de incarcare a sistemului Interfata de tastatura Memorie CMOS/ceas

8 4 $M 250 kHz 360K sau 720K Unidirectionala Nu

Acest tabel evidentiaza principalele deosebiri dintre arhitectura PC/XT si cea AT. Utilizand aceste informatii puteti incadra practic orice sistem in categoria PC/XT sau

29 AT. Sistemele de tipul PC XT (pe 8 bi"i) nu au mai fost produse de multi ani. Pe acest tip de sistem se poate rula aproape orice program sub MS-DOS, dar el devine limitat in cazul sistemelor de operare mai avansate, cum este OS/2. Pe acest sistem nu poate rula sistemul de operare OS/2 sau un program proiectat sa ruleze sub acesta si nici Windows 3.$, Windows 95 sau Windows NT. De asemenea, aceste sisteme nu pot avea mai mult de $ M de memorie adresabila, din care doar 640K sunt accesibili programelor de utilizator si datelor. In general, puteti identifica sistemele AT ca un sistem cu sloturi de extensie pe $6 bi"i sau mai mult (32/64 de bi"i). De obicei, aceste sisteme au sloturi ISA pe 8/$6 bi"i compatibile cu versiunea IBM AT originala. In clasa sistemelor AT (si numai aici) se pot intalni si alte tipuri de magistrale, cum ar fi EISA, MCA, PC-Card, VLBus si PCI. Majoritatea sistemelor de astezi au procesoare 486, Pentium sau unul dintre noile procesoare P6. De obicei, sistemele PC au controllere de dischete de dubla densitate (doubledensity - DD), iar sistemele AT trebuie sa aiba un controller capabil sa lucreze cu dischete de densitate mare (high-density, HD) si de dubla densitate. O diferenta mai subtila intre sistemele PC/XT si cele AT o constituie interfata pentru tastatura. Tastatura IBM Enhanced $0$-key (extinsa cu $0$ taste), detecteaza la ce tip de sistem este conectat! automat. Tastaturile mai vechi de la sistemele AT si XT nu lucreaza decat cu un singur tip de sistem, cel pentru care au fost proiectate. Arhitecturile de tip AT folosesc o memorie CMOS si un ceas de timp real; in general, sistemele de tip PC nu fac aceasta. Totodata, cipul CMOS dintr-un sistem AT memoreaza configuratia de baza a sistemului. Intr-un sistem de tip PC sau XT, toate aceste optiuni de configurare elementare (cum ar fi memoria instalata, numarul si tipul de unitati de discheta si de hard-disc, tipul adaptorului video) sunt stabilite prin utilizarea unor microcomutatoare si jumpere aflate pe placa de baza si pe diversele adaptoare.
WiNS DMPC Capitolul II

30

WiNS DMPC

Capitolul II

2. DOCUMENTA"IA NECESAR! Una din marile probleme care apar in munca de service si de intretinere este existenta documentatiei. Exista mai multe tipuri de documentatie pentru un anumit sistem, incepand cu manualele de baza, care sunt livrate o data cu sistemul, si terminand cu manualele tehnice sau de service, pe care le primiti contra cost. De asemenea, cum cele mai multe dintre sistemele actuale utilizeaza componente provenind de la diferiti producatori se recomand! deseori procurarea documentatiei referitoare la anumite componente direct de la producatorul acestora utiliznd siteurile Internet ale acestora.. In general, tipul documentatiei oferite pentru un sistem este direct proportional cu marimea companiei producatoare. (Companiile mari isi pot permite sa realizeze o documentatie buna.) Din nefericire, o parte din aceasta documentatie este absolut necesara chiar si pentru cele mai elementare probleme de depanare si de imbunatatire a performantelor sistemului. O alta parte este necesara numai celor care lucreaza in domeniul dezvoltarii produselor hardware sau software, care implica cerinte deosebite. A) DOCUMENTATIA DE BAZA Cand cumparati un sistem, acesta trebuie livrat cu o documentatie minimala. O data cu sistemul ar trebui sa primiti manuale referitoare la placa de baza si la celelalte adaptoare si dispozitive care intra in componenta sistemului. De exemp[u, daca sistemul achizitionat include un adaptor video si un monitor, ar trebui sa primiti cate un manual pentru fiecare dintre aceste articole. Manualele care insotesc de obicei sistemele si perifericele contin instructiunile de baza pentru configurarea, utilizarea, testarea mutarea si instalarea optima a sistemului. In mod normal, sistemul este insotit de un disc de diagnosticare elementara (numit uneori Diagnostics and Setup Disk sau Reference Disk) care este destinat proprietarului calculatorului. Cele mai multe dintre calculatoarele actuale sunt livrate cu software-ul preinstalat pe hard-disc si fara dischete. Aceste manuale ar trebui sa contina si liste cu toate jumperele si comutatoarele de configurare a placii de baza si a celorlalte placi de extensie. In cazul sistemelor EISA, discul de diagnosticare include, de asemenea, rutina SETUP (folosita pentru stabilirea datei si a orei), memoria instalata, unitatile de discuri instalate si adaptoarele video instalate. Aceste informatii sunt copiate de catre programul SETUP in memoria CMOS, care este alimentata de o baterie. B) INDRUMARI TEHNICE Indrumarele tehnice (technical-reference manuals) ofera informatiile referitoare la interfetele software si hardware specifice fiecarui sistem. Manualele sunt destinate celor care proiecteaza produse software si hardware care trebuie sa functioneze cu aceste sisteme sau celor care trebuie sa integreze diverse componente

3$ hardware si software intr-un sistem. In cazul multor calculatoare compatibile indrumarele tehnice sunt iricluse in pret si sunt livrate o data cu sistemul ca parte a documentatiei de baza. Aceste manuale ofera informatiile elementare despre interfata si tipul unitatilor sistemului. In ele pot fi gasite informatii despre placa de baza, coprocesorul matematic, sursa de alimentare, subsistemul video, tastatura, setul de instructiuni si alte caracteristici ale sistemului. Aceste informatii va sunt necesare ca sa integrati si sa instalati unitatile de discheta, CDROM si cele de hard-disc pe care le puteti cumpara ulterior, placile de memorie, tastaturile, adaptoarele pentru retea si practic orice dispozitiv pe care doriti sa-l conectati la calculatorul dumneavoastra. Adesea, acest manual ofera scheme bloc cu circuitul placii de baza si semnificatia pinilor pentru diverse conectoare si jumpere. De asemenea, contine cateva tabele pentru unitatile de discheta si de hard-disc, care indica tipurile de unitati ce pot fi instalate pe un anumit sistem. In manual se gaseste si o lista cu tensiunile si puterea furnizate de sursa de alimentare. Aveti nevoie de aceste valori ca sa determinati daca un sistem are puterea necesara sa alimenteze un dispozitiv aditional.
WiNS DMPC Capitolul II

C) MANUALE DE INTRETINERE A COMPONENTELOR HARDWARE Unele firme producatoare puternice, cum sunt IBM sau COMPAQ asigura si manuale de service pentru sistemele lor. Orice biblioteca de intretinere a componentelor hardware contine doua manuale: - unul de service si intretinere a componentelor hardware (HardwareMainteriance Service) - un indrumar de intretinere a componentelor hardware (HardwareMaintenance Reference). Acestea sunt adevarate manuale de service, scrise pentru sp.ecialisti. Cu toate ca se adreseaza specialistilor in service, ele sunt foarte usor de urmarit si sunt utile chiar si amatorilor si celor pasionati de calculatoare. Compania IBM si sucursalele locale de distribuire folosesc aceste manuale pentru diagnosticare si service. Indrumarul elementar IBM de intretinere a componentelor hardware pentru PC si PS/2 contine informatii generale despre sisteme. Manualul descrie procedurile de diagnosticare, pozitia comporientelor care pot fi inlocuite, reglajele sistemului, modul de inlocuire a pieselor si, instalarea lor. Informatiile continute sunt utile mai ales celor lipsiti de experienta in domeniul asamblarii si dezasamblarii unui sistem sau utilizatorilor care au dificultati in identificarea componentelor unui calculator. Dupa ce demonteaza pentru prima oara un calculator, majoritatea oamenilor nu mai au nevoie de o astfel de carte. D) DOCUMENTATIA COMPONENTELOR Daca doriti cu adevarat sa dispuneti de cea mai buna documentatie pentru sistemul dumneavoastra, va recomand cu caldura sa faceti rost de documentatia

WiNS DMPC Capitolul II 32 fiecarei componente a sistemului. Aceasta include manualele specifice fiecarei componente importante a sistemului cum ar fi placa de baza, unitatile de discheta sau sursa de alimentare - dar si documentatia referitoare la cipurile individuale, cum ar fi unitatea centrala de prelucrare, memoria ROM BIOS, setul de cipuri al placii de baza, setul de cipuri I/O etc.

E) OBTINEREA DOCUMENTATIEI Nu puteti sa depanati corect sau sa imbunatatiti performantele unui sistem daca nu dispuneti de documentatia corespunzatoare sistemului respectiv. Daca detineti un sistem produs de o firma prestigioasa - cum ar fi IBM, Compaq, HewlettPackard sau alta - cea mai buna solutie este sa apelati direct la producator pentru a obtine manualele de service sau indrumarele tehnice. Datorita naturii informatiilor continute de acest tip de manuale, cel mai bine este sa le obtineti direct de la producatorul sistemului. S-ar putea sa nu fie la fel de usor sa obtineti documentatia de la alti producatori. Majoritatea companiilor mari desfasoara activitati de service competente si furnizeaza documentatia tehnica. Altele ori nu au, ori nu vor sa ofere o astfel de documentatie, pentru a-si proteja propriile departamente de service sau departamentele de service ale distribuitorilor lor.

WiNS DMPC

Capitolul II

33

3. DE CE AVEM NEVOIE PENTRU DEPANAREA HARDWARE Ca sa puteti detecta defectul si depana corespunzator un calculator, aveti nevoie de cateva instrumente de baza. Daca vreti sa practicati depanarea profesionala a calculatoarelor, veti avea nevoie de multe alte instrumente de specialitate. Instrumentele de baza, care nu ar trebui sa lipseasca din trusa unui depanator, sunt urmatoarele: Scule simple, obisnuite pentru procedurile elementare de dezasamblare si reasamblare Teste de diagnosticare software si hardware pentru verificarea componentelor sistemului Conectori de test pentru verificarea porturilor seriale si paralele Un multimetru digital, care permite masurarea corecta a tensiunilor si rezistentelor Substante chimice, cum sunt cele de curatat contactele, sprayurile pentru racirea componentelor si aerul comprimat utilizat la curatarea sistemului Printre instrumentele perfectionate se numara urmatoarele: Scule specializate, cum sunt extractoarele pentru cipuri PGA (Pin Grid Array), PLCC (Plastic Leader Chip Carrier) si POFP (Plastic Quad Flat Pack) Sonde logice si generatoare de impulsuri, care permit analiza si testarea circuitelor digitale Osciloscoape, care permit vizualizarea precisa a semnalelor analogice si digitale in vedfunctionarii modulelor SIMM (Single In-line Memory Module), a cipurilor DIP (Dual In-line Pin) si a altor module de memorie Echipamente de testare a surselor de alimentare, cum sunt autotransformatoarele si testerele de sarcina, care permit verificarea performantelor sursei de alimentare In plus, s-ar putea sa aveti nevoie de instrumente pentru lipit si dezlipit, in caz ca apar probleme care necesita asemenea operatii. A) SCULE OBISNUITE Cand lucrati cu calculatoare personale, va puteti da seama imediat ca sculele necesare pentru aproape orice tip de operatiuni de service sunt foarte simple si ieftine. Pretul unei asemenea truse de scule variaza intre 20$, pentru cele mici si 500$ pentru trusele de lux gen servieta. Unul dintre cele mai indicate moduri de a va constitui un set de scule este achizitionarea unei mici truse vandute special pentru service-ul calculatoarelor personale. Lista urmatoare contine sculele pe care le puteti gasi in micile truse de service PC cu pretul de aproximativ 20$: cheie tubulara de 3/$6 inci cheie tubulara de $/4 inci surubelnita cap cruce, mica surubelnita cu lama plata, mica

34

WiNS DMPC

Capitolul II

surubelnita cap cruce, medie surubelnita cu lama plata, medie dispozitiv de extragere a cipurilor dispozitiv de introducere a cipurilor penseta penseta cu varf incovoiat surubelnite cap stea, T$0 si T$5 Cheile tubulare se utilizeaza pentru scoaterea suruburilor cu cap hexagonal cu care sunt fixate carcasele sistemului, placile adaptoare, unitatile de disc, sursele de alimentare si difuzoarele existente in marea majoritate a calculatoarelor. Deoarece unii producatori au inlocuit suruburile cu cap cruce si pe cele cu fanta cu suruburile cu cap hexagonal, pentru aceste sisteme puteti folosi cheile tubulare. Dispozitivele de introducere si de extragere a cipurilor se folosesc ca sa introduceti sau sa scoateti cipuri de memorie (sau alte cipuri mici) fara sa indoiti pinii. De obicei, cipurile mai mari, cum sunt microprocesoarele sau memoriile de tip ROM, sunt scoase cu o surubelnita mica. Procesoarele mai mari, cum ar fi cipurile 486, Pentium sau Pentium Pro, sunt scoase cu extractorul de cipuri, daca sunt puse pe un soclu standard. Aceste circuite au atat de multi pini, inct este necesara o forta foarte mare ca sa fie scoase. Dispozitivul de extragere a cipurilor distribuie forta in mod egal, reducnd la minim posibilitatea de a le sparge. Pensetele normale si cele cu vrf incovoiat se pot folosi ca sa prindeti cu ele suruburile mici si jumperele pe care este greu sa le tineti in mna. Pensetele cu vrf incovoiat sunt utile mai ales atunci cand va scapa o piesa mica in interiorul calculatorului; de obicei, puteti scoate piesa far! sa dezasamblati sistemul. Surubelnitele cu cap stea au forma potrivita pentru suruburile speciale pe care le puteti intlni in majoritatea sistemelor Compaq si in multe alte sisteme. Cu toate ca acest set elementar este foarte util, ar trebui totusi sa-i adaugati si alte cteva scule mici, cum ar fi: un cleste cu cap subtire pense hemostatice un cleste pentru taierea si dezizolarea firelor conductoare chei tubulare metrice surubelnite cu cap cruce pentru suruburi de siguranta menghina pila lanterna mica Clestii cu cap subtire sunt utili ca sa indreptati pinii cipurilor, ca sa instalati sau sa scoateti jumpere, ca sa indoiti cablurile sau sa apucati piesele mici. Pensele hemostatice sunt foarte folositoare atunci cand doriti sa apucati piese mici, cum sunt jumperele. Clestii pentru taierea si dezizolarea firelor sunt utili ca sa confectionati si sa reparati cabluri.

35 Cheile tubulare metrice sunt folosite la multe sisteme compatibile, ca si la calculatoarele IBM PS/2, toate utilizand piese in sistem metric. Surubelnitele cu cap cruce pentru suruburi de siguranta se folosesc la scoaterea suruburilor cu cap cruce de tip special, care au iri centru un pin de siguranta. Surubelnita de acest tip are o gaura centrala in care poate intra pinul. Menghina o puteii utiliza atunci cand instalati conectori sau cabluri sau cand vreti sa dati cablurilor o anumita forma, ca si pentru a tirie piesele in timpul operatiunilor delicate. Pila se poate folosi ca sa neteziti marginile aspre din metal ale carcaselor sau sasiuiui, ca si pentru a ajusta mastile unitatilor de disc ca sa intre perfect. Lanterna poate fi utila pentru iluminarea interiorului sistemului, mai ales atunci cand calculatorul este mai inghesuit si lumina din incapere nu este suficienta. Eu o consider ca fiind o scula esentiala. De asemenea, din trusa dumneavoastr de scule nu ar trebui sa lipseasca un kit de protectie la ''descarcarile electrostatice ESD (electrostatic discharge). Acest kit este format dintr-o bratara antistatica cu fir de impamantare si dintr-un suport special, conductor, cu propriul sau fir de impamntare.
WiNS DMPC Capitolul II

B) SCULE DE LIPIT SI DEZLIPIT In anumite situatii, cum ar fi lipirea unui fir rupt, montarea unei componente pe placi, scoaterea si instalarea circuitelor integrate care nu sunt pe socluri sau adaugarea pe placa a unor fire de legatura sau pini, trebuie sa utilizati un ciocan de lipit. Chiar daca in prezent aproape toate reparatiile se fac prin simpla inlocuire a placii defecte, exista si situatii in care este necesar un ciocan de lipit. Unul dintre cele mai obisnuite cazuri este cel al deteriorarilor fizice, cum ar fi dezlipirea conectorului de tastatura de pe placa de baza prin introducerea fortata a cablului. Intr-o astfel de situatie placa de baza poate fi salvata prin efectuarea catorva lipituri. In zilele noastre, majoritatea placilor de baza includ componentele I/O, cum ar fi porturile seriale si paralele. Multe dintre aceste porturi sunt protejate cu sigurante fuzibile, care de obicei sunt mici componente lipite pe placa. Aceste sigurante au rolul de a preveni deteriorarea circuitelor placii de baza de catre o sursa externa. Daca un dispozitiv extern provoaca un scurtcircuit sau o descarcare electrostatica, sigurantele se ard si placa de baza poate fi salvata daca puteti sa le inlocuiti cu unele noi. Pentru astfel de reparatii minore, va este necesar un ciocan de lipit de putere mica, de obicei in jur de 25 de wati. O putere de peste 30 de wati genereaza prea multa caldura si poate distruge componentele de pe placa. Chiar si cu un instrument de putere mica, trebuie sa limitati cantitatea de caldura la care supuneti placa si componentele ei. Puteti face acest lucru printr-o utilizare rapida si eficienta a ciocanului, ca si prin folosirea radiatoarelor prinse de marginile piesei care este lipita. Radiatorul este un mic obiect din metal ce se poate atasa, destinat sa absoarba caldura excesiva pentru ca aceasta sa nu ajunga la componenta pe care dorim s-o

WiNS DMPC Capitolul II 36 protejam. In unele cazuri, puteti utiliza pe post de absorbant de caldura si o pensa hemostatica. Ca sa scoateti componentele lipite de pe o placa de circuit, puteti utiliza un ciocan de lipit si o pomp de fludor. Acest instrument este format de obicei dintr-o camera de aer si un dispozitiv cu arc. (Nu va recomand pompele de fludor cu para de cauciuc.) Instrumentul este armat atunci cand apasati tija cu arc in camera de aer. Cand doriti sa scoateti o piesa de pe placa, incalziti cu ciocanul de lipit punctul de pe spatele placii in care unul dintre capetele componentei este lipit pe placa, pana cand vedeti ca se topeste cositorul. Imediat ce apare topirea, pozitionati varful pompei si apasati pe butonul de eliberare a tijei. In acest fel, tija se retrage si aspira cositorul lichid de pe conexiune, lasand liber capatul componentei din orificiu. Incalzirea si aspirarea cositorului se fac intotdeauna de pe spatele placii, nu de pe fata cu componente. Repetati aceasta operatie pentru fiecare capat al piesei care este lipit pe placa de circuit. Atunci cand stapaniti aceasta tehnica, puteti scoate un mic circuit integrat intr-un minut sau doua fara un risc prea mare de a avaria placa sau componentele. Circuitele integrate cu un numar mai mare de pini pot fi mai greu de scos si de relipit fara sa distrugeti si alte componente de pe placa de circuit.

C) UTILIZAREA UNUI ECHIPAMENT DE TESTARE ADECVAT In unele cazuri, pentru a testa o placa de baza sau o componenta, trebuie sa utilizati dispozitive specializate. Acest echipament de testare nu este scump si nici greu de utilizat si poate sa va fie de mare folos in munca de depanare. Pentru testarea corecta a unui sistem este nevoie de un voltmetru si de conectori de test. Conectorii de test va permit sa verificati atat porturile seriale si paralele, cat si cablurile atasate lor. Un multimetru digital poate fi utilizat in multe scopuri, inclusiv la verificarea nivelului de tensiune al semnalelor in diferite puncte, la testarea iesirilor sursei de alimentare si la verificarea continuitatii unui circuit sau a unui cablu. Un tester pentru priza electrica este un accesoriu de o valoare inestimabila, cu care se pot verifica legaturile din priza, lucru util in cazul in care banuiti ca problemele nu sunt legate de calculator. Sondele logice si sondele generatoare de impulsuri nu sunt absolut necesare, dar va pot ajuta in depanare. Sonda logica o puteti utiliza pentru a verifica existenta si nivelul semnalelor in diverse puncte ale circuitului. Sondele generatoare de impulsuri se folosesc ca s injectati semnal intr-un circuit pentru a-i putea testa functionarea. Utilizarea acestor dispozitiv necesita o cunoastere mai buna a modului de functionare a circuitului. #) CONECTORI DE TEST Pentru rezolvarea problemelor care apar la porturile paralele si seriale va sunt necesare conectori de test numiti si conectori cu bucla de test, care sunt utilizati pentru intoarcerea semnalului in vederea diagnosticarii.

37 Exista mai multe tipuri de conectori de test. Aveti nevoie de unul pentru portul serial cu 25 de pini, unul pentru portul serial de 9 pini si altul pentru portul paralel cu 25 de pini. Majoritatea truselor de test profesionale contin toate cele trei tipuri de conectori de test, deci s-ar putea sa nu fie nevoie sa ii cumparati separat. Daca sunteti indemanatic puteti chiar sa va confectionati singur conectorii de test.
WiNS DMPC Capitolul II

2) APARATELE DE MASURA Multe proceduri de depanare implica masurarea tensiunilor si a rezistentelor. Puteti face aceste masuratori cu ajutorul unui multimetru digital portabil. Aparatele de masura pot fi dispozitive analogice (cu ac indicator) sau dispozitive digitale (cu afisarea valorii masurate). Ele au o pereche de fire numite cabturi de test sau sonde cu care se realizeaza legaturile pentru a putea face masuratorile. In functie de parametrii stabiliti pentru aparat, sondele vor masura rezistente, tensiuni in curent continuu sau in curent alternativ. De obicei, fiecare pozitie a aparatului are diverse niveluri de masura. De exemplu tensiunea in curent continuu poate fi citita pe diverse scale, cu valori maxime de 200 milivolti, 2 volti, 20 volti, 200 volti si $000 volti. Deoarece calculatoarele utilizeaza atat tensiuni de 5 volti, ct si,de $2 volti, pentru a face masuratorile ar trebui sa folositi scala de 20 volti. Executarea acestor masuratori pe scala de 200 milivolti si de 2 volti poate da peste cap aparatul si-I poate chiar defecta, din cauza ca tensiunea este mult mai mare dect valoarea maxima. Puteti folosi si scalele de 200 sau de $000 volti, dar tensiunile de 5 si $2 volti sunt mult mai mici decat valoarea maxima si acuratetea va fi scazuta. Daca faceti o masuratoare si nu sunteti siguri de nivelul semnalului, incepeti cu scala cea mai mare si coborati-o treptat. Unele aparate de masura mai perfectionate au posibilitatea de selectare automata a scalei pentru orice tip de masuratoare si este mult mai usor de lucrat cu un asemenea aparat. Nu este nevoie dect sa pozitionati aparatul pe tipul de citire pe care-I doriti, de exemplu pe volti in curent continuu, si sa puneti sondele la sursa de semnal. Aparatul selecteaza domeniul corect si afiseaza valoarea. Datorita modului lor de proiectare, aceste aparate au intotdeauna un afisaj digital si nu un ac indicator. 3) SONDE LOGICE SI SONDE GENERATOARE DE IMPULSURI O sonda logica poate fi un instrument util in detectarea problemelor care pot aparea la circuite. Intr-un circuit digital semnalul este prezent fie la un nivel de 5 volti (high), fie la nivel de 0 volti (low). Din cauza ca aceste semnale sunt prezente doar pentru un timp foarte scurt (de ordinul milionimilor de secunda) si oscileaza (trec dintr-o stare in alta) foarte repede, un simplu voltmetru este inutil. Sonda logica are scopul sa afiseze cu usurinta aceste stari ale semnalului.

38

WiNS DMPC

Capitolul II

Sondele logice sunt utile mai ales in depanarea unui calculator care nu mai functioneaza deloc (este "mort"). Cu ajutorul unei sonde logice puteti determina daca circuitul de ceas este operational sau daca celelalte semnale necesare functionarii sistemului sunt prezente. In unele cazuri, sonda logica va poate ajuta sa verificati semnalele de la fiecare pin al circuitului integrat. Sondele logice sunt utile si in detectarea unor probleme ale unitatilor de disc prin testarea prezentei semnalelor pe cablurile de interfata si pe placa logica. Un instrument care insoteste sonda logica este sonda generatoare de semnal. Aceasta are drept scop testarea reactiei circuitului furnizand un semnal de nivel logic unu (+5 volti), care dureaza de obicei $ ,5 pana la $0 microsecunde. Comparati reactia cu cea a unui circuit despre care stiti ca este bun. Acest tip de dispozitiv este utilizat mult mai rar decat o sonda logica, dar in unele cazuri poate fi util in testarea unui circuit. 4) TESTERE PENTRU PRIZA DE CURENT ELECTRIC O alta scula de testare foarte utila este testerul pentru priza electrica, pe care il puteti cumpara de la magazinele specializate. Pur si simplu introduceti in priza dispozitivul si se vor aprinde trei leduri in diverse combinatii, care indica daca priza are firele conectate corect. Desi s-ar putea sa credeti ca prizele cu fire incorect conectate sunt o problema rar intalnita, eu m-am confruntat foarte des cu asemenea situatii. In majoritatea cazurilor se pare ca problemele apar la firul de impamantare. O priza incorect conectata poate provoca o functionare instabila a sistemului, aparitia unor erori de paritate si a blocarilor. Daca impamantarea riu este facuta, pot aparea curenti pe circuitul de masa al calculatorului. Deoarece tensiunea de pe circuit) de masa este utilizata drept baza de comparatie pentru a determina daca bitii sunt 0 sau $ , acest lucru poate produce erori la nivelul datelor din sistem. Un alt semn ca prizele electrice nu sunt corect cablate il constituie aparitia socurilor electrice in momentul in care atingeti carcasa sau sasiul unui calculator. Acest lucru indica faptul ca exista curenti acolo unde nu ar trebui sa fie, lucru ce poate fi provocat si de existenta unor impamantari incorecte chiar in interiorul sistemului. Utilizand testerul pentru prizele electrice, puteti determina rapid daca vina apartine sau nu prizei. 5) TESTERE PENTRU MODULELE SIMM Acum consider ca dispozitivele de testare a modulelor SIMM (Single In-line Memory Module) reprezinta o componenta care nu trebuie sa lipseasca din arsenalul unui depanator profesionist de calculatoare personale. Aceste dispozitive sunt mici aparate cu care pot fi evaluate modulele SIMM si alte tipuri de module, inclusiv cipurile individuale de memorie, cum ar fi cele de memorie cache. Poate ca sunt putin cam scumpe (costa in jur de $ .000$ sau mai mult), dar ele ofera singura modalitate de a verifica riguros memoria.

39 Fara un tester de acest fel sunteti obligat sa verificati memoria ruland un program de diagnosticare, care nu poate face decat doua lucruri cu memoria: sa scrie in ea sau sa o citeasca. Un tester de SIMM poate face mult mai multe decat un program de diagnosticare: Identifica tipul de memorie Determina viteza de lucru a memoriei Determina daca este o memorie cu paritate sau se utilizeaza o paritate falsa Variaza intervalul de reimprospatare si intarzierile semnalelor de acces Localizeaza erori de un singur bit Detecteaza erorile provocate de tensiunea de alimentare sau de zgomot Detecteaza lipiturile reci si scurtcircuitele Identifica erorile provocate de intarzierea unor semnale Determina erorile legate de capacitatea memoriei de a pastra datele.
WiNS DMPC Capitolul II

Nici un program de diagnosticare conventional nu poate face aceste lucruri deoarece trebuie sa se bazeze pe parametri de acces ficsi, stabiliti de circuitele de control al memoriei apartinand setului de cipuri al placii de baza. Din aceasta cauza programul nu poate modifica intarzierile semnalelor si metodele de acces. Veti ajunge in situatia de a avea o memorie care in unele sisteme functioneaza, iar in altele nu, memorie care de fapt este defecta. Aceasta poate produce protbleme intermitente si poate fi aproape imposibil de detectat. In concluzie nu exista nici o modalitate de testare cu adevarat riguroasa a memoriei din calculator, pentru aceasta fiind necesar un tester de module SIMM. Testerul de module SIMM pe care vi-I recomand in mod deosebit este SIGMA LC al firmei Darkhorse Systems. 6) SUBSTANTE CHIMICE Substantele chimice va pot ajuta sa curatati, sa detectati defectele si chiar sa reparati un calculator. Pentru curatarea componentelor, a contactelor si conectoarelor electrice, una dintre cele mai utile substante este $ $ ,$-tricloretanul. Aceasta substanta curata foarte eficient. Poate fi folosita la curatarea contactelor electrice si a componentelor si nu ataca materialele plastice si cele din care sunt confectionate placile. De fapt tricloretanul se poate utiliza si pentru curatarea petelor, att de pe carcasa calculatorului, cat si,de pe tastatura. Pe piata se gaseste un tip special de lubrifiant care imbunatateste contactele, numit Stabilant 22. Aceasta substanta se aplica pe contactele electrice si imburiatateste foarte mult calitatea contactului electric, lubrifiind in acelasi timp punctul de contact. Este mult mai eficient decat lubrifiantii si substantele de curatare obisnuite. Stabilant 22 este, de fapt, un semiconductor polimerizat lichid. Se comporta ca un metal lichid si este bun conducator de electricitate. Totodata, are drept scop umplerea golurilor de aer dintre suprafetele a doua piese (ceea ce face ca suprafata de

WiNS DMPC Capitolul II 40 contact sa fie mai mare) si impiedica venirea in contact cu oxigenul si cu alti agenti care pot oxida si coroda contactul. Adesea, la curatarea sistemului, este folosit un gaz comprimat. Gazul comprimat, care este adesea freon sau bioxid de carbon (C02), este utilizat pentru indepartarea prafului si a resturilor dintr-un calculator sau de pe o componenta.

7) TIPURI DE ELEMENTE DE ASAMBLARE Una din problemele care poate face dificila depanarea unui calculator este folosirea unor tipuri diferite de elemente de asamblare. De exemplu, majoritatea sistemelor folosesc suruburi care pot fi desurubate cu chei tubulare hexagonale de $/4 inci sau 3/$6 inci. IBM utilizeaza aceste suruburi in toate sistemele PC, XT si AT, acest standard fiind folosit in toate calculatoarele compatibile. Totusi, unele companii folosesc piese de alte tipuri. De exemplu, Compaq utilizeaza in majoritatea sistemelor suruburi cu cap stea. Suruburile de acest tip au un orificiu in forma de stea, in care intra surubelnitele de dimensiuni potrivite. Aceste surubelnite au indicative de masura, cum ar fi: T-8, T-9, T-$0, T-$5, T-20, T25, T-30, T-40 etc. O versiune a surubului cu cap stea este cel cu cap stea cu pin de siguranta, care poate fi intalnit in sursele de alimentare si in alte subansamble. Aceste suruburi sunt ideritice cu cele obisnuite, cu exceptia faptului ca in centrul orificiului in forma de stea se afla un pin care impiedica desurubarea cu o surubelnita normala cu cap stea. O puteti face doar utilizand o mica dalta cu care sa scoateti pinul. De obicei, un dispozitiv sigilat cu astfel de suruburi se inlocuieste cu totul si rareori este nevoie sa fie deschis. De asemenea, multi fabricanti utilizeaza suruburile mai obisnuite, cu cap cruce si cele cu fanta. Sculele folosite la aceste suruburi sunt mult mai simple, dar ele nu fac priza la fel de bine ca pe cele cu cap hexagonal sau cap in stea, iar marginile lor se pot rotunji mult mai usor. Din suruburile foarte ieftine se pot desprinde bucati de metal care pot cadea chiar pe placa de baza.

WiNS DMPC

Capitolul II

4$

4. DEMONTAREA

CALCULATORULUI

$I

EXAMINAREA

ACESTUIA
Procesul de dezasamblare si reasamblare a unui sistem nu este dificil. Datorita standardizarii existente, se intalnesc (cu cateva exceptii) numai cateva tipuri si dimensiuni de suruburi, iar aranjarea diverselor componente este asemanatoare, chiar si in calculatoare produse de firme diferite. In plus, sistemele actuale nu contin prea multe componente. Procedura de dezasamblare si reasamblare se mparte in urmatoarele etape: Ansamblul carcasei Placile adaptoare Unitatile de discuri Sursa de alimentare Placa de baza A) PREGATIRI IN VEDEREA DEZASAMBLARII Inainte de a incepe dezasamblarea oricarui sistem, trebuie lamurite cateva probleme. Una dintre ele este protectia la descarcarile electrostatice. Cealalta este notarea configuratiei sistemului att in ceea ce priveste aspectul fizic al calculatorului, cum ar fi pozitia jumperelor, a comutatoarelor si orientarea cablurilor, cat si in ceea ce priveste configuratia logica, mai ales in privinta stabilirii parametrilor in memoria CMOS. Protectia la descarc!rile electrostatice. Cnd lucrati cu componentele unui calculator, trebuie sa va luati masurile necesare de precauae ca sa preveniti descarcarile electrostatice accidentale. Nu recomand sa se lucreze vreodata cu cablul de alimentare introdus in priza, din cauza riscurilor neprevazute si a simplului fapt ca puteti sa dati drumul sistemului din intimplare sau pufeti chiar sa uitati sa-i inchideti. Este ioarte usor si scapati o scuia sau alte obiecte intr-un calculator in timp ce acesta functioneaza, lucru care va produce scurtcircuitarea sau chiar distrugerea circuitelor. Cand scoateti unitatile de disc, placile adaptoare si subansamblele delicate, cum ar fi intreaga placa de baza, memoriile SIMM sau procesorul, trebuie sa le asezati pe folia antistatica. Daca nu aveti o astfel de folie antistatica, asezati pur si simplu circuitele si dispozitivele scoase din sistem pe un birou curat sau pe o masa. Apucati iritotdeauna placa scoasa de consola metalica utilizata pentru fixarea in calculator. Aceasta consola este legata la circuitul de masa al placii si, atingand-o pe ea mai intai, veti evita o descarcare care ar defecta componentele. Daca placa nu are aceasta consola metalica, asa cum este cazul placii de baza, apucati-o cu grija de margini si incercati sa nu atingeti componentele.

42

WiNS DMPC

Capitolul II

Memorarea configuratiei si a programului Setup. Inainte de a decupla alimentarea sistemului pentru a-i scoate carcasa, trebuie sa aflati cteva lucruri si sa vi le notati. Cand lucrati la un calculator, se intampla adesea sa stergeti, accidental sau intentionat, informatiile de configurare aflate in memoria CMOS. Majoritatea sistemelor utilizeaza un cip CMOS alimentat de o baterie, care contine un ceas si o memorie in care sunt pastrate informatiile de configurare. Daca bateria este deconectata sau daca anumiti pini sunt pusi accidental in scurtcircuit, puteti descarca memoria CMOS si pierde informatiile. In cele mai multe calculatoare, memoria CMOS este utilizata pentru a inmagazina informatii,simple, precum numarul si tipul de unitati de discheta conectate, capacitatea memoriei, data si ora. Informatiile referitoare la configurarea hard-discului sunt foarte importante. In timp ce celelalte informatii pot fi inscrise usor atunci cnd reporniti sistemul, cu configurarea hard-discului este alta poveste. Majoritatea programelor BIOS din calculatoarele moderne pot citi informatiile referitoare la tip direct de pe unitatile IDE sau SCSI. Totusi, in cazul unor componente BIOS mai vechi trebuie sa furnizati explicit parametrii discului. Aceasta inseamna ca trebuie sa cunoasteti configurarea pentru numarul de cilindri, de capete si de sectoare pe pista. Unele programe BIOS indica hard-discul numai prin numarul tipului (type number), care poate fi de obicei intre $ si 47. Aveti grija ca cele mai multe programe BIOS folosesc tipul 47 ca pe un tip ce poate fi definit, ceea ce inseamna ca valorile pentru numarul de cilindri, de capete si de sectoare sunt introduse de la tastatura si nu sunt constante. Este foarte important sa va notati informatiile in cazul unor tipuri definite de utilizator, pentru ca s-ar putea sa fie foarte greu sa le mai determinati dupa aceea. Unitatile actuale Enhanced IDE au elemente de configurare suplimentare si ar trebui, de asemenea, sa le notati si pe acestea. Astfel de elemente sunt modul de relocare (translation mode) si modul de transfer (transfer mode). Pentru unitati mai mari de 528M este important de notat modul de relocare, a carui exprimare difera in functie de varianta componentei BIOS. Cautati parametri de genul CHS (Cylinder Head Sector), ECHS (Extended CHS), Large (un parametru echivalent cu ECHS) sau LBA (Logical Block Addressing). Daca reconfigurati un sistem si nu stabiliti un mod de relocare identic cu cel original, atunci toate datele devin inaccesibile. Cele mai multe dintre programele BIOS recente contin o functie de autodetectare care permite citirea automata a caracteristicilor unitatii si stabilirea corecta a parametrilor CMOS. Chiar si asa, au existat probleme datorate citirii incorecte a caracteristicilor de catre BIOS sau rescrierii parametrilor originali de catre unul dintre utilizatori. La relocare trebuie sa stabiliti exact parametrii utilizati anterior la formatarea unitatii, daca vreti sa fie facuta corect citirea datelor. Daca nu specificati corect tipul de hard-disc in programul de configurare a memoriei CMOS, nu veti putea accesa corect datele acestuia. Cunosc persoane care si-au pierdut partial sau in totalitate datele ca urmare a introducerii unui tip de harddisc necorespunzator la recorifigurarea sistemului.

43 Cand se specifica incorect tipul de hard-disc, de de obicei rezultatul este un mesaj de eroare Missing operating system la pornirea sistemului si incapacitatea de accesare a unitatii C. La majoritatea sistemelor, programul Setup este introdus in memoria ROM BIOS. Daca aveti o memorie ROM Phoenix, acest program este activat prin apasarea tastelor Ctrl+Alt+Esc sau Ctrl+Alt+S. Alte memorii ROM va atentioneaza ca puteti apela programul Setup ori de citte ori se incarca sistemul, asa cum este cazul cu AMI BIOS. In cazul memoriei AMI, nu trebuie decat sa apasati tasta Delete atunci cand vi se comunica acest lucru in timpul incarcarii sistemului. In momentul in care lansati programul Setup, copiati toate configurarile. Cel mai simplu mod de a face asta este sa le tipariti. Daca aveti imprimanta conectata, apasati tastele Shift+Print Screen ca sa obtineti copia imaginii de pe ecran. Unele programe au mai multe pagini de informatii, deci va trebui sa le inregistrati pe toate. Multe programe de configurare, cum sunt cele existente in AMI BIOS, va permit sa controlati functionarea setului de cipuri utilizat pe placa de baza. Aceste configurari complicate pot ocupa cateva ecrane si toate trebuie copiate. Daca bateria este scoasa, majoritatea configurarilor vor trece in starea prestabilita si veti pierde toate configurarile stabilite de dumneavoastra. Sistemele cu magistrala MCA si EISA au un program Setup foarte sofisticat, in care este inregistrata nu numai configuratia placii de baza, ci si cea a placilor adaptoare. Din fericire, aceste programe permit ca parametrii stabiliti sa fie copiati pe o discheta. Pentru a avea acces la programele Setup, veti avea nevoie de discheta Setup Disk sau Reference Disk. Multe dintre noile sisteme PS/2 au pe hard-disc, intr-o partitie ascunsa (hidden) copia dischetei Reference Disk. Cand porniti aceste calculatoare, puteti observa ca, timp de cateva secunde, cursorul sare in partea dreapta a ecranului. In acest interval, daca apasati tastele Ctrl+Alt+Ins, se vor executa programele Setup ascunse. Alti producatori utilizeaza alte taste pentru activarea programului de configurare sau partitia ascunsa, asa ca este bine sa va consultati documentatia pentru a vedea care sunt tastele de activare in cazul sistemului dumneavoastra. Memorarea configuratiei fizice. In timp ce dezasamblati un sistem, ar fi bine sa va notati intreaga configuratie fizica din interior. Aceasta include pozitionarea jumperelor si a comutatoarelor, orientarea si pozitia cablurilor, asezarea firului de impamantare si chiar pozitia placilor adaptoare. Tineti la indemana o agenda pentru a nota aceste lucruri. Este deosebit de important sa notati pozitia tuturor jumperelor si comutatoarelor de pe pl!cile adaptoare, nu numai a celor de pe placa de baza. Daca le veti schimba pozitia fari sa vreti, veti stii cum trebuie reasezate, lucru foarte important in cazul in care nu aveti la indemana toata documentatia calculatorului. Notati-va si orientarea cablurilor. Majoritatea calculatoarelor produse de firme de renume utilizeaza cabluri si conectori care au o cheie, in asa fel incat nu pot fi introduse invers, dar cele mai multe calculatoare fara marca nu poseda aceasta caracteristica. De asemenea, este posibil sa incurcati cablurile pentru hard-disc cu cele ale unitatii de discheta. Fiecare cablu trebuie marcat, ca sa stiti unde si in ce
WiNS DMPC Capitolul II

WiNS DMPC Capitolul II 44 pozitie era conectat. De obicei, cablurile plate au pe una dintre margini un fir de o culoare deosebita care indica pinul $ iar dispozitivele in care sunt introduse sunt si ele marcate intr-un anume fel ca s! indice pinul $ , fiind de la sine inteles ca cele dou! marcaje trebuie s! se potriveasca. n majoritatea cazurilor (cu excep"ia cablurilor de alimentare), introducerea vreunui cablu plat invers produce rareori vreo defectiune permanenta. Fac exceptie de (a aceasta regula conectarea surselor de alimentare si a bateriilor; inversarea lor va produce cu siguranta o defectiune. Practic, introducerea in pozitie inversa a conectorilor de alimentare de pe placa de baza va face ca tensiunea de $2V sa apara in locul celei de 5V si componentele ar putea sa explodeze. Daca inversati pozitia bateriei puteti distruge circuitul CMOS, care de obicei este lipit pe placa. Intr-un astfel de caz va trebui sa inlocuiti placa de baza cu totul. In sfarsit, este bine sa notati pozitia firelor de masa, a placilor adaptoare sau orice alt lucru pe care s-ar putea sa nu vi-l amintiti. In unele configuratii conteaza in ce sloturi sunt introduse placile adaptoare si, de obicei, este bine sa puneti totul la loc asa cum a fost, mai ales in cazul magistralelor MCA si EISA.

WiNS DMPC

Capitolul II

45

B) REGULI DE DEMONTARE ALE UNUI PC

46

WiNS DMPC

Capitolul II

WiNS DMPC

Capitolul III

47

CAPITOLUL III.
1. PLACA DE BAZ!

COMPONENTELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI

Putem spune f!r! s! gre"im c!, piesa central! a unui calculator este placa de baz!. Aceasta este de fapt coloana vertebral! a ntregului sistem, toate PC-urile avnd acee"i tr!s!tur! de baz!: sunt construite pe o plac! de dimensiuni mari, numit! mother board (plac! de baz!). Fiind o component! primar!, placa de baz! define"te PC-ul "i caracteristicile acestuia. Toate componentele sistemului se conecteaz! pe sau la aceasta. Produc!torii de construiesc sistemele de calcul n jurul pl!cii de baz! (MB). MB este piesa de culoare verde nchis, cu dimensiunile cele mai mari din UC, montat! de regul! pe partea de jos a carcasei la sistemele pe orizontal! sau pe lateral la cele pe vertical!. Constructiv, aproape toate pl!cile de baz! arat! cam la fel, ns! produc!torii se str!duiesc s! le echipeze ct mai bine, pentru a putea oferi posibilit!#i de extindere a performan#elor PC-ului ulterioare. De"i aceste modific!ri duc la m!rirea costului ini#ial al MB, n timp se dovede"te o investi#ie bun! achizi#ionarea uneia mai performante. Exist! tendin#a de a oferi pl!ci de baz! echipate cu aproape toate tipurile de subansamble, eliminnd din start necesitatea unei ad!ug!ri ulterioare, mod de proiectare foarte economicos, dar care are un dezavantaj evident: elimin! posibilitatea unei abord!ri modulare a echip!rii unui sistem de calcul. Modelul de baz! al PC-ului este o compara#ie ntre dou! filozofii de proiectare complet diferite: - una axat! pe diversivitate, adaptabilitate "i dezvoltare, ob#inute prin montarea elementelor func#ionale individuale (procesor, memorie, circuite I/O), pe pl!ci diferite instalate n conectori ai pl!cii de baz! legate printr-o magistral!; - cealalt! concentrat! asupra economiei "i simplit!#ii, reunind toate componentele principale ale sistemului pe o singur! plac! de baz!. Fiecare din aceste metode are avantaje "i dezavantaje proprii. Calculatoare orientate pe magistral! La apari#ia primelor PC-uri, modelul orientat pe magistral! era considerat nvechit, acesta fiind de fapt total opus modelului cu plac! de baz!. Numele original al magistralei de date BUS, a fost folosit deoarece semnalele magistralei c!l!toresc mpreun! "i se opresc la aceea"i conectori ntlni#i n drum. Modelul orientat pe magistral! permite configurarea personalizat! a fiec!rui calculator dup! scop "i destina#ie. Acest mod de proiectare modular! permite sistemului s! conecteze la magistral! componente mai puternice sau mai multe de

48

WiNS DMPC

Capitolul III

acela"i tip (ex. procesoare) "i extensia sistemului odat! cu dezvoltarea activit!#ilor deservite. Calculatoare pe o singur! plac! Apari#ia circuitelor integrate miniaturizate a dus la reducerea masiv! a num!rului de pl!ci necesare pentru construirea unui PC. Reducerea calculatorului la o singur! plac! a fost necesar! datorit! cerin#elor de reducere a pre#ului "i de cre"tere a fiabilit!#ii. Principalul dezavantaj este reducerea flexibilit!#ii, caracteristicile din fabrica#ie nemaiputnd fi schimbate ulterior. Aceast! metod! este utilizat! n general la calculatoarele portabile "i notebook, datorit! avantajului de a fi compacte, de economisire a spa#iului "i de reducere a greut!#ii. Modele mixte Pentru a beneficia de avantajele ambelor tehnologii, au fost produse pl!ci mixte. ntlnim n prezent pl!ci orientate pe magistral! cu anumite componente ncorporate (de ex. placa de sunet sau placa video), astfel nct se ob#ine o reducere apreciabil! a costului, conectorii de extensie existen#i n num!r mai mic permi#nd totodat! "i o extindere ulterioar! a anumitor tipuri de performan#e. Terminologie n sistemele de calcul ntlnim urm!toarele tipuri de pl!ci: - pl!ci fiic!, legate de placa de baz! numite "i doughterboard sau doughtercard; - pl!ci de extensie, diferen#iate dup! standardul interfe#ei de conectare; - pl!ci de sistem, de fapt pl!ci de baz! numite astfel de firme mari care impun o anumit! terminologie (IBM); - pl!ci planare, termen promovat de IBM odat! cu introducerea seriei PS2; - pl!ci de baz!, nume dat de Intel pl!cilor mam! (motherboards) numite "i base board; - pl!ci principale, termen neutru semnificnd de fapt placa mam!, numit "i main board; - pl!ci logice, denumit! astfel de Apple, descriu de fapt acela"i elemente de baz!; - pl!ci fund de sertar sau backplane, descriu pl!cile culisante prin panoul frontal al calculatoarelor, obligatoriu planar!.

WiNS DMPC

Capitolul III

49

A) TIPODIMENSIUNILE PL!CILOR DE BAZ! Pl!cile de baz! moderne pot avea orice form! sau dimensiuni, n func#ie de modelul de PC. Primele standarde ale pl!cilor de baz! au fost stabilite de firma IBM prin duplicarea dimensiunilor celor mai populare ma"ini IBM. Pentru a mic"ora costurile, majoritatea produc!torilor au men#inut compatibilitatea cu pl!cile IBM, p!strndu-"i pozi#iile g!urilor de montare, lucru perpetuat pn! ast!zi. n prezent, standardele de baz! ale pl!cilor de baz! sunt cele promulgate de Intel, cel mai recent dintre acestea, ATX, mergnd pn! la specificarea pozi#iei conectorilor. Pentru produc!torii de sisteme cu profil redus a ap!rut un nou standard, LPX, care a mic"orat n!l#imea sistemului pirn instalarea orizontal! a pl!cilor de extensie. Principalele tipodimensiuni ale pl!cilor de baz! sunt: a) placa de baz! pentru PC, cuprinde 5 sloturi de extensie ISA pe 8 bi#i, un conector pentru tastatur! "i unul pentru caset!, dimensiune 8.5 x $$ inci;

b) placa de baz! pentru XT, de 8.5 x $2 inci, sloturile de extensie la 0.8 inci, montate n linie pentru a permite "i magistrale de mare vitez! PCI:

50

WiNS DMPC

Capitolul III

placa de baz! AT, cel mai popular model de plac! IBM, lansat n $984. Este cea mai mare plac! de baz! $2 x $3.5 inci, are 8 sloturi la 0.8 inci, memoria "i procesorul fiind puse oriunde pe plac!:

c) placa mini AT, de $3 x 8.66 inci, compatibil! cu AT, con#ine conectori pentru legarea porturilor prin panglic!, se poate adapta la multe tipuri de carcase;

WiNS DMPC

Capitolul III

5$

d) placa de baz! LPX, pentru PC-uri mai pu#in nalte, are 8.66 x $3 inci, latura din spate a "asiuluiparalel! cu latura mic! a pl!cii "i con#ine conectorii I/O. Are un conector de extensie principal n care se afl! o plac! fiic! cu unul sau mai mul#i conectori standard;

e) placa mini LPX, de $0 x 8.66 inci, pentru economisirea spa#iului n carcas!;

52

WiNS DMPC

Capitolul III

f) placa ATX, cel mai nou standard, p!streaz! dimensiunile pl!cii mini-AT, versiunea $.$. introdus! de Intel n $996. Dimensiunea $2 x 9.6 inci este impus! pentru a putea t!ia 2 pl!ci dintr-un panou brut imprimat de $8 x 24 inci. Au un altfel de conector de alimentare;

g) placa mini ATX, de 8.2 x $$.2 inci, are conectorii pentru porturi monta#i direct f!r! cabluri, realizeaz! o reducere de costuri de 30%;

Deosebirile dintre pl!cile cele mai des ntlnite, AT "i ATX se pot vedea din imaginile urm!toare:

WiNS DMPC

Capitolul III

53

Placa de baz! AT:

Placa de baz! ATX:

54

WiNS DMPC

Capitolul III

Avantajele pl"cilor de baz" ATX: Conectorii pentru tastatura "i mouse sunt plasa#i ntr-o carcas! de metal "i au formatul PS/2. Sloturile SIMM sunt a"ezate n a"a fel nct pl!cile de extensie nu le deranjeaza "i sunt mai u"or accesibile. Sloturile pentru cablurile harddisk-urilor "i floppy-urilor sunt mai apropiate de unitati. Porturile seriale "i paralele se gasesc n partea din spate a PC-ului. Un nou tip de conector de alimentare pentru placa de baz!, cu dou! avantaje: conectoarele nu mai pot fi puse gre"it "i exista o func#ie nou! prin care PCul se poate opri cu ajutorul software-ului. Soclul ZIF pentru CPU nu se mai afl! n spatele pl!cilor de extensie, ci n dreapta lor. Locul din spatele pl!cilor de extensie nu con#ine componente nalte, care s! mpiedice instalarea de pl!ci lungi. Pe unele motherboard-uri noi se afl! deja chipset-uri n capsule BGA.

Cipuri f!r! pini: la noua tehnologie BGA, conectoarele au forma unor sfere minuscule, amplasate sub circuitul integrat. Cipul este lipit pe board, existnd avantajul costului mic de productie.

WiNS DMPC

Capitolul III

55

B) MAGISTRALELE DE DATE DE PE PLACA DE BAZ! Magistrala de extensie a PC-ului permite dezvoltarea sistemului, asigurnd o conexiune de mare vitez! pentru dispozitivele periferice interne care m!resc puterea acestuia. Scopul magistraleide extensie este de a permite instalarea unor pl!ci suplimentare. Prin circuitele acesteia, calculatorul transfer! informa#ii definite printro codificare special!, bazat! pe ordinea "i combina#ia bi#ilor. Conexiunea realizat! de magistral! trebuie s! transfere f!r! eroare aceste date. Pentru evitarea erorilor sunt incluse semnale suplimentare ce controleaz! fluxul informa#iilor "i ajusteaz! ratele de transfer n func#ie de viteza limit! a PC-ului "i viteza de lucru a accesoriilor de extensie. Configura#iile moderne includ dou! magistrale de extensie- una de compatibilitate "i una local! de mare vitez!. Prima permite instalarea pl!cilor mai vechi, este numit! ISA, cea de mare vitez! permite pl!cilor de extensie s! lucreze la viteze apropiate de cea a microprocesorului. PC-urile notebook au problerme proprii de extensie, legate de conexiune "i de alimentarea cu energie, pentru care s-au dezvoltat standarde proprii. Cele mai moderne folosesc sloturi de extensie de tip PC Card sau CardBus. Primul se aseam!n! cu ISA, al doilea este mai rapid, pentru pl!ci de extensie mai noi. Comparai#ie a standardelor busurilor de expansiune Name PC bus ISA Micro Channel EISA VL Bus PCI PC Card CardBus Date $98$ $984 $987 $988 $992 $992 $990 $994 Bus width 8 bits $6 bits 32 bits 32 bits 32/64 bits 32/64 bits $6 bits 32 bits Clock speed 4.77 MHz. 8 MHz $0 MHz 8 MHz 50 MHz 33 MHz 8 MHz 33 MHz Addressing $MB $6MB $6MB 4GB 4GB 4GB 64MB 4GB

Magistrala este o cale prin care pot circula datele n interiorul unui calculator. Aceast! cale este utilizat! pentru comunica#ie "i se stabile"te ntre dou! sau mai multe elemente ale calculatorului. Un PC are multe feluri de magistrale, ntre care se afla urm!oarele: Magistrala procesorului Magistrala de adrese Magistrala memoriei Magistrala I/O

56 1) Magistrala I/O

WiNS DMPC

Capitolul III

Este numit! "i magistral! de extensie "i este magistrala principal! a sistemului si cea pe care circul! cele mal multe date. Magistrala I/O este o ,,autostrad!" pentru cele mai multe date din sistem. Tot ce vine sau pleac! de la orice dispozitiv, cum ar fi sistemul video, unit!#ile de disc "i imprimanta, c!l!toreste" pe aceast! magistral!. Cea mai nc!rcat! cale de intrare/ie"ire este spre si dinspre placa video. 2) Magistrala procesorului Este calea de comunica#ie ntre CPU (unitatea central! de prelucrare) "i cipurile cu care lucreaz! direct. Aceast! magistral! este folosit! pentru a transfera date ntre CPU "i magistrala principal! a sistemului sau ntre CPU "i memoria cache extern!.

Magistrala procesorului Deoarece scopul magistralei procesorului este transmiterea "i primirea datelor de la CPU cu cea mai mare vitez! posibil!, aceast! magistral! lucreaz! la o vitez! mult mai mare dect orice alt! magistral! din sistem neexistnd strangulari. Magistrala este compusa din circuite electrice pentru date, pentru adrese "i pentru comenzi. Un sistem Pentium $00 are Un procesor Pentium care lucreaza intern la $00 MHz, dar extern lucreaz! la numai 66,6 MHz. Aceea"i frecven#! extern! de lucru 66.6 MHz o au "i procesoarele Pentium $33, Pentium $66 si chiar Pentium Pro 200. n cele mai multe dintre sistemete, frecven#a real! de lucru a procesorulul este un multiplu (de $,5 ori, de 2 ori, de 2,5 ori etc.) al frecven#ei magistralei procesorului. Magistrala procesorului este legat! la pinii procesorului "i poate transfera un bit de date pe o linie de date la fiecare perioad! sau la dou! perioade ale ceasului. Astfel, un sistem 486 poate transfera 32 bi#i de date simultan, n timp ce un sistem Pentium sau Pentium Pro poate transfera 64 biti de date Ia un moment dat. Pentru a determina viteza de transfer pe magistrala procesorului, se multiplic! l!#imea datelor (32 de bi#i pentru 486 sau 64 de biti pentru Pentium "i Pentium Pro)

WiNS DMPC

Capitolul III

57

cu frecven#a ceasului magistralei (aceea"i cu freeven#a ceasului de baz! al procesorului). Dac! folosim un Pentium sau Pentium Pro de 66/$00/$33/$66/200 MHz care ruleaza Ia 66 MHz "i poate transfera un bit de date la flecare perioada de ceas pe flecare linie de date, veti avea o viteza maxima instantanee de transfer de 528M pe secunda. Acest rezultat se obtine folosind urmatoarea formula: 66 MHz x 64 biti = 4,224 megabiti/secunda 4,224 megabiti/secunda : 8 = 528 M/secunda Aceasta viteza de transfer, este numita l!#ime de band! a magistralei "i reprezinta o valoare maxima. Ca toate valorile maxime, aceasta viteza nu reprezinta l!#imea de banda n functionarea normala; trebuie sa va asteptati ntotdeauna la 0 medie mai scazuta a transferului de date 3) Magistrala memoriei Este utilizata la transferul informatiilor ntre CPU "i memoria principala memoria RAM a sistemului. Aceasta magistrala este o parte din magistrala procesorului sau, de cele mai multe ori, este implementata separat cu un set special de cipuri, care este responsabil cu transferul informatiilor intre magistrala procesorului "i memorie. Sistemele cu frecven#a placii de baza de $6 MHz sau mai mare lucreaza Ia viteze care depasesc posibilit!#ile cipurilor DRAM standard. n astfel de sisteme este utilizat un set de cipuri (controllerul memoriei) care realizeaza interfata ntre magistrala rapida a procesorulul "i memoria principala, mai lenta.

58

WiNS DMPC

Capitolul III

Acest set de cipuri este in general acela"i cu setul de cipuri responsabil cu gestionarea magistralei I/O. Informatia care circula prin magistrala memoriei este transferata Ia o viteza mult mai mic! dect viteza de transfer a informatiei pe magistrala procesorului. Soclurile cipurilor sau conectorii modulelor SIMM sunt conectati la magistrala memoriei Ia fel cum sunt legati conectorii de extensie Ia magistrala I/O. 4) Magistrala de adrese Este n realitate, o parte a magistralei procesorului "i a celei de memorie "i este folosita pentru a indica adresa de memorie sau adresa de pe magistala sistemului care va fi utilizata n cadrul opera#iei de transfer al datelor. Magistrala de adrese indic! precis locul n care va avea loc urmatorul transfer: n memorie sau pe magistrala. Dimensiunea ei determin! m!rimea memoriei pe care CPU o poate adresa direct. 5) Func#iile magistralei Cea mai important! func#ie este de a asigura o cale de date ce leag! componentele PC-ului "i o modsalitate de a ajunge datele la destina#ie. Deasemenea, trebuie s! asigure semnale speciale care s! sincronizeze semnalele circuitelor de pe pl!ci cu cele din restul calculatorului. Principalele func#ii sunt: - liniile de date, este de fapt cea mai important!. Conexiunile folosite pentru transferarea datelor pe magistrala de extensie se numesc linii de date. Principalul element de descriere a magistralei este num!rul acestor linii. Magistralele de date folosesc transferul paralel al informa#iilor deoarece este mai rapid dect cel serial - liniile de adrese, pentru a fi mai flexibil!, magistrala trebuie s! transmit! "i informa#ii referitoare la adresle de memorie, pentru a permite transferarea informa#iuilor mapate n memorie "i accesul aleator la acestea "i transportul bi#ilor de date la o adres! exact!. Acestea determin! domeniul maxim de memorie ce poate fi adresat!: ex. ISA are 24 de linii de adres deci acceseaz! maxim $6 MB de memorie. - alimentarea cu energie, magistrala de extensie alimenteaz! celelalte dispozitive la tensiuni ntre 3.3 "i 5 V C.C. Pot asigura att tensiuni negative ct "i pozitive, de pn! la $2 V. Ex. ISA nu asigur! tensiuni de 3.3 ! de regul! mai multe linii de alimentare. - sincronizarea, multe pl!ci de extensie lucreaz! sincronizat cu circuitele calculatorului gazd!. O magistral! sincronizat! cu ceasul calculatorului se nume"te sincron!. Cele avansate sunt mai flexibile ca vitez! "i pot opera asincron, existnd o rela#ie matematic! ntre frecven#a de ceas a sistemului "i cea a magistralei. Ex. PCI la 33 MHz n sisteme la 66 MHz. - controlul fluxului, pentru evitarea unor pierderi de date la apari#ia unor diferen#e de vitez! ntre pl!cile de extensie "i calculatorul gazd!. Magistrala trimite

WiNS DMPC

Capitolul III

59

un semnal NOT READY, cernd sistemului s! a"tepte pn! la recuperarea ntrzierilor. magistralele moderne trec la moduri de vitez! mai mari burst mode (n rafale) unde datele sunt transferate dup! un ciclu de transferare. - controlul sistemului, echipamentele periferice trebuie deseori s! comunice cu microprocesorul, pentru aceasta asigurndu-se una sau mai multe linii pentru semnale de ntrerupere. PC-urile moderne permit partajarea ntreruperilor, ba chiar "i accesul direct la memorie. Ultimile tipuri se bazeaz! pe protocoale de transfer pentru controlul sistemului DMA. - controlul $i arbitrarea magistralei, la primele sisteme magistrala era controlat! de microprocesorul sistemului, cele mai noi transfer! controlul unor circuite logice controllere de magistral!. Dispozitivul care preia controlul magistralei se nume"te master de magistral!, iar cel care prime"te date slave. - semnale specifice sloturilor, sunt legate mpreun!, conectate direct prin cablare, pot astfel s! utilizez orice slot. La cele mai noi exist! semnale specifice pentru sloturi. - pun#ile, utilizate odat! cu introducerea magistralei PCI pentru legarea acestora. Dou! PCI legate se numesc punte PCI to PCI, este foarte des ntlnit!. Cele mai importante aspecte fizice ale magistralelor sunt: - tipurile de conectori - organizarea conectorilor - dimensiunile pl!cilor - spa#iul ntre pl!ci - limitele sloturilor Un element foarte important este compatibilitatea magistralei de date cu pl!cile de extensie. Cel mai important este nivelul de compatibilitate cu pl!cile de extensie ale PC-urilor obi"nuite.

60

WiNS DMPC

Capitolul III

C) TIPURI DE MAGISTRALE I/O %I SLOTURI DE EXTENSIE n cadrul unui sistem de calcul ntlnim urm!toarele tipuri de sloturi de extensie (magistrale I/O): - ISA pe 8, $6 "i 32 bi#i - MCA - EISA - VLBus - PCI - PCMCIA 1) Magistrala ISA pe 8 bi#i Folosit! la sistemele XT, are dimensiunile n!l#ime x lung. x gros. = 4.2 x $3.$3 x 0.5. La sistemele XT al optulea slot este special pentru anumite tipuri de pl!ci de extensie Conectorul magistralei ISA pe 8 bi#i are 3$ de pini.

2) Magistrala ISA pe 16 bi#i Folosit! la sistemele AT, are dimensiunile n!l#ime x lung. x gros. = 4.8 x $3.$3 x 0.5. Fa#! de ISA pe 8 bi#i au un conector suplimentar al slotului de extensie cu $8 pini.

WiNS DMPC

Capitolul III

6$

3) Magistrala ISA pe 32 bi#i Folosit! la sistemele AT, au ap!rut n perioada cnd nu existau procesoare pe 32 de bi#i, de aceea nu au avut o via#! lung!. 4) Magistrala MCA Ap!rut! odat! cu procesoarele pe 32 de bi#i, utilizeaz! 4 tipuri de sloturi: - de $6 bi#i, slotul are 2 sec#iuni una de 8 bi#i "i a 2-a de $6 bi#i

- de $6 bi#i cu extensie video, de fapt un conector standard de $6 bi#i nso#it de un conector pentru extensia video cu $0 pini

- de $6 bi#i cu extensie de memorie, permit utilizarea pl!cilor de memorie mbun!t!#ite "i transferuri de date cu aceste pl!ci, au n plus 4 pini

- de 32 de bi#i, de fapt o extensie a modelului pe $6 bi#i, este prezent att n varianta cu extensie m!rit! de memorie c!t "i cu extensie video

62

WiNS DMPC

Capitolul III

5) Magistrala VESA Local Bus A fost conceput! prin legarea pinilor procesorului 486 la un conector pentru placa de extensie, de aceea ofer! maxim de performan#! doar pe acest tip de procesor care nu suport! ns! mai multe dispozitive cuplate n acela"i timp. Adaug! un total de $$2 contacte utiliznd acela"i conector ca magistralele MCA.

6) Magistrala PCI Solu#ia sistemelor bazate pe Pentium, adaug! un alt nivel configura#iei standard de magistral!, transfer! datele la 33 MHz x 32 bi#i = $,056 MB/s / 8 bi#i = $32 MB/s. Se poate alimenta la 3.3 sau 5 V "i are conectori pe 32 "i 64 de bi#i.

Conector PCI de 32 bi#i la 5 V.

Conector PCI 64 bi#i la 5 V

Conector PCI de 32 bi#i la 3,3 V.

Conector PCI 64 bi#i la 3,3 V

Magistrala universal! PCI pe 32 bi#i

Magistrala universal! PCI pe 64 bi#i

7) Magistrala PCMCIA A fost conceput! pentru a oferi calculatoarelor notebook "i laptop aceea"i posibilitate de dezvoltare, au 68 pini "i 2.$ x 3.4 inci. Exist! 3 variante constructive: PC Card, Card Bus "i Miniature Card. PcCard este pe $6 bi#i, cele mai cunoscute tipuri fiind: - tip I de 3,3 mm grosime, doar pentru extensii de memorie

WiNS DMPC

Capitolul III

63

- tip II de 5 mm con#in orice dispozitiv - tip III de $0,5 mm n special pentru HDD amovibile - tip IV pentru HDD mai groase de $0,5 mm Card Bus sunt pe 32 bi#i "i sunt identice fizic cu PC Card. Miniature Card lansate n $996, pot stoca pn! la 64 Mb memorie, au $,3 x $,5 inci.

64

WiNS DMPC

Capitolul III

D) CIPSETUL, CREIERUL PL!CII DE BAZ! Cel mai important Iucru care se afla pe o placa de baza este setul de cipuri, care face toata munca, inclu"iv pe cea de a furniza procesorului informatiile pe care acesta le solicita. Chipset-ul are grija sa trimita date spre placa grafica, procesor "i bus-ul PCI, sa "incronizeze transferurile de la memorie la periferice, sa faca reimprospatarea memoriei "i multe altele. Marea majoritate a chipset-urilor au doua componente, numite Northbridge "i Southbridge. Northbridge-ul este cel mai important, deoarece el determina majoritatea caracteristicilor setului de cipuri. El se ocupa de controlul procesorului "i al cache-ului Level 2, al memoriei RAM, de curgerea corecta a informatillor pe magistrale "i de multe alte asemenea job-uri de importanta majora. Southbridge este componenta care se ocupa de partea de intrare/ie"ire. Ea are in grija interfetele spre tastatura, floppy, bus-urile EIDE %I USB, porturile seriale "i paralele. Practic, chipset-ul controleaza fiecare bit care trece spre procesor, memorie, harddisk, placa grafica etc. El este in centrul retelei de date care constituie un calculator. Tot setul de cipuri dicteaza "i viteza procesorului "i a bus-ului extern (Front Side Bus - FSB). Chipset-ul arbitreaza "i bus-urile perifericelor, pe langa cele amintite pn! acum mai ramnnd PCI, ISA "i AGP. Astfel, in cazul unui transfer de date intre procesor "i hard-disk, setul de cipuri blocheaza celelalte transferuri de pe magistrala PCI, de exemplu intre memorie "i placa de retea. Func#iile principale ale cipseturilor sunt: - controller de sistem - controller de periferice - controller de memorie. Controllerul de sistem ndepline"te urm!toarele func#ii: - contoare de timp "i oscilatoare - controller de ntreruperi - controller DMA - gestionarea energiei Controllerul pentru dispozitive periferice Are urm!toarele func#ii de baz!: - interfa#a cu magistrala - interfa#a unit!#ilor de dischete - interfa#a cu HDD - controllerul de tastatur! - controllerul pentru porturile I/O Controllerul de memorie Are rolul de a asigura adresarea memoriei RAM, remprosp!tarea memoriei, tratarea erorilor "i lucrul cu memoria cache.

WiNS DMPC

Capitolul III

65

1) CIPSETURI PENTRU PENTIUM %I PENTIUM PRO Firma Intel a devenit principalul furnizor de seturi de cipuri, ele gasindu-se pe majoritatea placilor, dar fiind inscriptionate cu tot felul de numere ciudate, de genul 82439HX. Pe de alti parte, comerciantii lanseaza oferte ca ,,placa de baza Triton". Ce inseamna aceasta "i cu este mai bun un Triton II fa#! de Triton I? Cele mai raspandite chipset-uri Intel, din generatia a doua, pentru procesoare Pentium, sunt 430FX, 430RX "i 430VX. FX este cel mai ,,batrn" membru al familiei, fiind lansat la inceputul anului trecut cu numele de cod Triton (sau Triton $). Unii il socotesc inca chipset de prima generatie. FX aducea nou la acea vreme o performant! a procesorului montat pe aceasta crescut! cu $5% fat! de cazul in care era instalat pe motherboard-urile dotate cu 430NX (Neptune), care la randul br erau mai bune decat 430LX (Mercury). FX are posibilitatea de a lucra cu memorii EDO RAM (memoria de lucru) "i Pipelined Burst SRAM (L2 cache), contine un busmaster EIDE controler (PIIX) cu rata maxima de transfer de $6 MB/s (reducand ocuparea procesorului la transferuri de date) si suport! un flux de date de peste $00 MB/s pe busul PCI. Cu memorii EDO, timpii RAM Read/Write Burst sunt x-2-2-2. Folosind PB-SRAM, performanta cache-ului de nivel 2 cre"te, datorit! folosirii modului 3-$-$-$ pentru accesul la acest tip de memorie. Maximul de RAM instalabil pe o placa motorizat! de FX este de $28 MB. SIMM-urile introduse sunt autodetectate, r!manand bineinteles obligativitatea ca cele doua SIMM-uri introduse in acela"i banc sa fie absolut identice. Motherboard-urile construite pe baza FX-ului nu suport! interfata USB, iar versiunea de bus PCl prezent! este 2.0, deci placile care au nevoie de interfata PCI v. 2.$ nu vor lucra pe aceste sisteme. Genera#ia 1996 Timp de aproape un an, pana la aparitia ,,gemenilor" HX si VX in primavara lui $996, FX a fost nava amiral a chipset-urilor Intel pentru procesoare Pentium. Cele dou! chipset-uri mo"tenesc numele de cod Triton, HX fiind botezat Triton II, iar VX - Triton III sau Triton II ,,Value Edition". Intel a conceput 430HX ca chipset Pentium pentru business users, acesta avand puterea de a gestiona 5$2 MB RAM, spre deosebire de VX, destinat pietei Small Office/Home Office "i care poate lucra cu doar $28MB RAM. Diferenta de pret intre cele doua versiuni era foarte mic! la ie"irea din fabrica, HX fiind mai scump, dar nu "i mai rapid, pentru ca doar VX accepta memorii Synchronous DRAM, cu un timp de raspuns mult mai mai mic decat EDO. Combinatia HX - EDO RAM intrece in viteza un VX, echipat tot cu EDO. Amandoua seturile de cipuri au fost proiectate tinandu-se cont de specificatiile PCI 2.$, "i introduc arhitectura Concurrent PCI, care mare"te performanta sistemului prin simultaneitatea transferului de date pe magistralele PCI, ISA "i a procesorului. Un alt lucru comun celor doua chipset-uri este interfata USB (Universal Serial Bus). Motherboard-urile construite cu HX "i VX au controlerul EIDE pe placa

66

WiNS DMPC

Capitolul III

(PIIX3 Xcelerator), detinand rolul de accelerator IDE (bus master) "i de punte de legatura intre bus-urile ISA "i PCI. Doar HX poate fi folosit pentru placi dual-processor, VX putand controla un singur Pentium. Integritatea datelor in timpul transferurilor este verificat! tot numai de 430HX, care verifica bitul de paritate, la memoriile care il au. Timpii de acces la EDO RAM sunt 5-2-2-2, mai rapizi decat cei ai VX-ului, 6-2-2-2. Acesta insa atinge 6-$-$-$, cu SDRAM. In rest, caracteristicile sunt acelea"i cu ale lui 430FX. Genera#ia 1997 n $997, s-a ajuns la a treia genera#ie, cipsetul 430TX. TX pare un fel de combinatie intre HX "i VX, dar cu multe imbunat!#iri. Memoria RAM maxim instalabila se situeaza la 256 MB, de tipul Fast Page, EDO sau SDRAM. Accesul la EDO RAM este neschimbat (5-2-2-2), dar TX este cel mai rapid chipset pentru Pentium, ajungand la 5-$-$-$ cu Synchronous DRAM. Pana acum, ceasul de timp real (Real Time Clock) se afla intr-un circuit separat (Dallas). TX il include in setul de cipuri. S-a schimbat "i acceleratorul IDE, circuitul PIIX4 din TX introducand un nou mod de transfer pe bus, Ultra DMA/ 33, patentat de Quantum. Ultra DMA/33 ridica rata de transfer teoretica a harddisk-ului pana la 33 MB/s, spre deosebire de modul ATA-2, care are maximul la $6 MB/s (tot teoretic). In practica, Ultra DMA/33 s-a dovedit cu $5% mai rapid decat PlO mode 4. Performanta va cre"te odata cu aparitia unitatilor proiectate special pentru aceasti interfata. Dublarea ratei de transfer se face utilizand ambele margini ale semnalului de date. 430TX aduce nout!#i si in ceea ce priveste economisirea energiei. Advanced Configuration and Power Interface (ACPI) va permite controlul power managementului prin intermediul sistemului de operare. TX este chipset-ul ideal pentru procesorul Intel cu instructiuni MMX, dar "i utilizatorii profesioni"ti vor avea mult de ca"tigat folosindu-l. Intel produce "i un chipset destinatcalculatoarelor Pentium portabile, denumit 430MX. Construit pe arhitectura lui 430FX, MX este primul din clasa seturilor de cipuri concepute pentru mobile computing. Fat! de FX, sunt extinse func#iile de power management, cea mai interesant! controland ceasul procesorului pentru evitarea cre"erii temperaturii acestuia, iar controlul consumului pentru fiecare slot PCI "i modurile suspend "i standby arat! scopul existentei sale. Cipseturi pentru Pentium Pro Dupa trecerea in revist! a seturilor de cipuri pentru Pentium, sa intram in lumea mai greu accesibila a procesoarelor Pentium Pro. Aici gasim chipset-urile denumite Orion, 450GX "i 450KX. Ap!rute la sfar"itul lui $995, familia 450 formeaza prima generatie comercial! de seturi de cipuri Intel pentru Pentium Pro. GX este cel mai puternic, flind destinat serverelor, cu unul sau mai multe procesoare, iar KX a fost proiectat pentru workstation-uri. Ele au posibilitatea de a

WiNS DMPC

Capitolul III

67

gestiona pan! la 4 GB memorie RAM, timpii de citire ajungand la x-$-$-$. Le caracterizeaz! corectia erorilor (ECC) si folosirea bitului de paritate. Aceste chipset-uri au fost inlocuite de Intel 440FX, zis "i Natoma, care constituie a doua generatie de seturi de cipuri pentru PPro. 44OFX suport! pan! la $ GB RAM, are facilit!#i Concurrent PCI, PCI 2.$ "i folose"te acela"i controler ca "i 430HX "i VX, PIIX3, pentru bus-master IDE "i PCI-ISA bridge. Cu 44OFX se pot folosi dou! procesoare, pentru Symmetric Multiprocessing (SMP), crescand astfel viteza sistemelor de operare avansate, cum ar fi Windows NT si UNIX. %i standardul USB este implementat in Natoma, pentru folosirea de periferice plug&play. 2) Al#i produc"tori de cipseturi compatibile Pentium De"i Intel fabrica majoritatea chipset-urilor pentru Pentium si Pentium Pro, nu este singura care face acest lucru. SMC (Standard Microsistems Company), firma cunoscut! pentru producerea perifericelor destinate conecticii calculatoarelor, are in catalog un chipset pentru procesoare Pentium, care nu pare cu nimic mai prejos decat cele produse de Intel. Astfel, SMC UltraCore poate folosi 256 MB RAM, Ia un timp de acces Ia citire de 5-2-2-2 "i 2 MB L2 cache, Ia care, cu memorii SDRAM, timpul de citire este 3-$-$-$. UltraCore integreaz! un controler bus-master ElDE, la care se pot ata"a pan! la patru unit!#i. Suportand standardul plug&play "i FlashEPROM, pl!cile de baz! cu acest chipset se pot compara oricand cu cele care folosesc un 430FX sau VX. Un alt produc!tor de chipset-uri pentru Pentium este OPTi, care, Cu ViperUMA, se aliniaz! standardului Unified Memorv Architecture, propus de membrii VESA. UMA revolulioneaz! arhitectura subsistemului grafic, renuntnd la memoria de pe plac!, urmnd ca procesorul grafic s! lucreze direct cu memoria RAM principal!. Pe lng! asta, Viper sustine versiunea PCI 2.$ "i lucreaz! cu cache-ul secundar la 3-$-$-$, iar cu memoria de baz!, presupun!nd c! este SDRAM, cu 5-$-$$. Motherboard-urile Cu OPTi Viper-UMA gestioneaz! maxim 5$2 MB RAM "i poseda un bus-master EIDE controler. OPTi oferA "i un chipset pentru Pentium Pro, denumit Discovery, iar Cu Vendetta, destinat procesoarelor din clasa Pentium "i intrat in fabricatie in a doua parte a anului $996, reu"e"te s! integreze toate controlerele care formeaz! un set de cipuri intr-un singur circuit integrat. SiS "i VLSI sunt alte dou! companii care produc seturi pcntru procesoare x86 de clas! Pentium, dar pe piata romneasc! ele constituic rarit!#i, Intel adjudecndu"i partea leului. n $995, produc!torul taiwanez VIA Tehnologies Inc. a intrat pe piata cu un nou core logic chipset, numit VIA VT82C580. Acesta fiind singurul chipset proiectat integral in Taiwan "i reprezentand o realizare remarcabil!, a fost repede ,,adoptat" de firmele taiwaneze, care "i-au proiectat pl!ci de baza cu ,,chipsetul br national". Pl!cile de baz! VIA au stat in permanenta in umbra celor echipate cu chipseturi Intel, de"i au performante apropiate de acestea, dar un pret mai sc!zut. In $996, VIA a lansat 0 nou! generatie, numit! VIA Apollo VP. In acel moment, acest cipset

68

WiNS DMPC

Capitolul III

avea cele mai bune performante de pe piata pl!cilor cu Socket 7. Pentru prima data sau auzit termeni precum ,,Ultra DMA/33" pentru interfata IDE sau ,,83 MHz Bus Clock". Firma Intel a fost dep!"ita, pentru moment, replica venind cu chipset-ul TX.

n ofertele de placi de baz! au ap!rut "i la noi cipseturi ,,VX PRO". Clientii fac adesea confuzie intre placile de baza cu chipset Intel VX "i aceste VX PRO. VX PRO nu este chipset produs de Intel, ci este pur "j simplu un chipset VIA VP, care a fost rebotezat", sau mai bine zis remarcat ,,VXPRO". Astfel, cumparatorii aveau senzatia c! au facut o afacere bun! prin faptul c! au achizitionat o plac! VX la un pret sc!zut. In nici un caz ace"tia nu au realizat o tranzactie foarte bun!, deoarece pl!cile cu chipset VIA, sunt mai ieftine dect cele cu VXPRO.

WiNS DMPC

Capitolul III

69

Deasemenea au ap!rut "i pl!ci HX PRO "i TX PRO, pl!cile HX PRO folosind chipset-ul Ali Aladdin III (M$52$ "i M$523), iar cele TX PRO, Ali Aladdin IV+ (M$53$ "i M$543). Chipset-urile Ali au fost proiectate recent, tocmai pentru a umple ,,golul" produs de disparitia cipseturilor fabricate de Intel, deoarece acestea nu se mai produceau. Chiar "i VIA a mai proiectat doua noi modele de chipset-uri, VIA VP2 respectiv VP3.

WiNS DMPC

Capitolul III

7$

3) CIPSETURI PENTRU PENTIUM II Cea mai putemic! firm! din domeniu este de departe Intel. Prezent! pe piata, chipset-urilor din nevoia de a oferi procesoarelor sale un suport stabil, Intel a devenit rapid prima firm! produc!toare de seturi de cipuri, asa cum este "i primul fabricant de procesoare. Aceast! politic! a incercat-o "i AMD, cu chipset-ul AMD640, care nu era altceva decAt VIA VP2/97, dar a dat gre". Intel a incercat adesea s! blocheze sau s! limiteze accesul concurentilor din domeniul CPU-urilor pia#a procesoarelor. Blocarea prin patente a Slot-ului $ a f!cut ca AMD %i Cyrix, principalii rivali ai lui Intel, s! r!mn! la Socket 7, imbun!ta#indul pe acesta, in loc s! treac! la Slot $. Dar firmele taiwaneze, produc!toare de seturi de cipuri, au inceput s! livreze produse care concureaz! BX-ul "i LX-ul lui Intel. Pentru P II, chipset-ul cel mai in vog! (la noi) este (inc!) 440LX, ap!rut in septembrie $997. La vremea respectiv!, acesta a inlocuit invechitul 440FX, care a avut o perioad! de viat! lung!, fiind folosit de pe vremea procesoarelor Pentium Pro. 44OLX a fost o revolutie in domeniul chipset-urilor, fiind cel care a introdus slot-ul AGP in lumea lui Pentium II. Cu o constructie solid!, LX a fost folo"it "i Ia 75 "i $00 MHz, de c!tre cei care obi"nuiesc s! fac! overclocking (pe pl!ci de baz! unde aceast! frecventa se poate modifica), de"i frecvenla FSB pentru care a fost proiectat a fost de 66 MHz. Cum chipset-urile se fabric! pentru un anumit procesor (deoarece inti se proicctcaz! procesorul, apoi setul de cipuri) 440LX este ideal pentru CPU-urile Klamath (Pentium II 233 -300 MHz), care au freeventa, de bus extern de 66 MHz. LX are, in afar! de suport AGP $x/2x, cteva caracteristici care au constituit o noutate la vremca aparitiei sale sau au adus un bencficiu major utilizatorilor s!i: bus-ul GTL+, suport pentra SDRAM de 3,3 volti "i 64 Mb, opt linii de RAS (Row Address Strobe) - permit folosirea a 5$2 MB SDRAM "i $ MB EDORAM, suport complet pentru multiprocesare simetric! (Symmetric MultiProces"ing) cu dou! CPU-uri "i cinci slot-uri PCI bus mastering. Partea de I/O (southbridge, numit! PIIX4) lucreaz! cu dou! porturi EIDE cu protocolul UltraDMA/33. Dintre facilit!tile avansate ale lui LX am aminti buffer-ele de 4 cuvinte att pentru bus-ul memoriei, ct "i pentru PCI "i AGP, precum "i suportul pentru memorie ECC (Error Control and Correction).

72

WiNS DMPC

Capitolul III

440LX a fost luat de model pentru 440BX, urma"ul s!u direct. Practic, BX este un LX care suport! frecventa, de bus de $00 MHz. In rest, are aproape acelea"i caracteristici. Suport! tot dou! procesoare in configura#ie SMP, la fel de mult! memorie "i lucreaz! cu acela"i PIIX4, dar in varianta E. Diferentele apar tocmai datorit! vitezei pe bus-ul memoriei, procesoarele Deschutes (Pentium II la 300, 350,400 5i 450 MHz) lucrnd cu memoria RAM Ia $00 MHz. Dar acest lucru nu aduce o cre"tere a vitezei de 50% fat! de 66 MHz, cum ar indica cifrele, deoarece Pentium II are memoria cache Level 2 inclus! in carcas! "i lucreaz! cu ca la jum!tate din frecventa procesorului. %i cum datele pe care le prelucreaz! CPU-uI provin in proportie de peste 95% din cache, sunt accelerate doar acele 5% din transferuri care se fac din memoria principal!. De aici provine sporul mic de performan#! pe care il aduce bus-ul la $00 MHz in cazul lui P II. Pe pl!cile cu BX se pot folosi "i procesoarele Klamath, dar Ia 66 MHz.

In aceea"i zi in care a fost lansat 440BX, a ap!rut pe piata "i 440EX, un chipset destinat procesoarelor ieftine din familia Celeron. EX este un LX redus, in sensul c! s-a luat un LX %i s-au mai taiat din facilitati. Nucleul lui EX este cel din LX, dar suport! doar 256 MB de memorie in doar douA slot-uri DIMM, lucreaz! cu un singur procesor "i nu suport! ECC. Cel mai ciudat lucru este reducerea num!rului maxim de slot-uri PCI lu trei, dar nu a renuntat la slot-ul AGP. EX lucreaz! doar cu freeventa, busului FSB de 66 MHz. Intel a lansat modelul Celeron A (nucleul este botezat Mendocino), care arc un cache L2 de $28 Kb tactat la freeventa, procesorului. Celeron A a adus 0 nou! tinerete pentru chipset-ul EX. 440GX este conceput pentru servere "i statii de lucru biprocesor. De fapt, este urma"ul lui 440BX, destinat procesoarelor Xeon. O caracteristic! interesant! este c!

WiNS DMPC

Capitolul III

73

suport! atat Slot $ c!t "i Slot 2. Nucleul s!u este foarte asem!n!tor cu al lui BX, dar poate lucra cu o memoric SDRAM dc p!n! la 2 GB. DacA 440GX este un chipset de tranzitie de la Slot $ Ia Slot2, 450NX este primul conceput special pentru Slot 2, destinat serverelor cvadriprocesor cu Xeon. Dintre capabilitatile sale se remarc! lucrul cu 8 GB memorie (mai mult dect capacitatea harddisk-urilor utilizatorului mcdiu de ast!zi), prezenta, slot-urilor PCI pe 64 de biti "i bus-ul FSB la $00 MHz. NX suporta "i memorie EDO. Pentru servere, sunt importante caracteristicile chipsetului de a mentine integritatea datelor.

NX asigur! ECC pentru bus-ul procesoarelor "i cel al memorici, precum "i verificarca parit!tii pentru bus-ul PCI. NX exista "i intr-o ver"iune rcdus!, 450NX Basic, pentru care memoria maxim suportat! este de 4 GB "i nu exista slot-uri PCI dc 64 biti, ci doar dc 32 de biti. Privind spre viitorul seturilor de cipuri de Ia Intel, apar numc cum ar fi 44OZX, Whitney, Camino "i Carmel. Ele desemneaz! integrate dedicate lui Celeron sau procesoarelor ap!rute in $999. 44OZX este urma"ul lui 440EX, "i ruleaz! la $00 MHz, pentru a suporta "i procesoarcie Celeron care vor rula cu aceasta frecvent! de bus. ZX va r!mne chipset-ul de ales pentru Celeron-urile care vor fi fabricate pentru Slot $, pentru c! acelea care vor intra intr-un socket au ca suport setul de cipuri botezat Whitney. Folosirea lui Socket 370, in locul lui Slot $ are ca scop reducerea pre#ului total, ca urmare Intel a integrat in chipset "i functiile grafice integrnd binecunoscutul i740. Chipset-ul Camino este perechea procesorulul Katmai "i poate folosi memoria RDRAM (Rambus DRAM), care are o l!time de band! mult mai largA dec!t SDRAM-ul de astazi. De asemenea, Intel trece la initiativa ATA 66, care dubleaz! rata de transfer maxim! a transferulul de date c!tre "i de la harddisk-uri. Camino introduce "i AGP 4x care promite o dublare a vitezei bus-ulul AGP. Dar cea mai interesanta noutate este leg!tura digital! AC '97, care reprezint! o interfat! pentru modem "i soundcard. Aceste dou! componente vor fi simulate de c!tre procesor, far! a mai fi nevoie de a cump!ra pl!ci separate. dar care duc la o sc!dere a vitezei reale a CPU-ului.

74

WiNS DMPC

Capitolul III

Carmel este numele de cod al succesorulul lul 450NX. El se va g!se"te in serverele ,,powered by Tanner". Tanner este procesorul Xeon pentru Slot 2, care include instructiunile Katmai, de prelucrare paralel! a numerelor in virgul! mobil!. El va folosi un cache Level 2 de unul sau doi MB, care va rula la viteza procesorulul. Carmel va avea aproximativ acelea"i caracteristici ca "i Camino, in plus fund capabil s! utilizeze un bus PCI de 64 de biti la 66 MHz. 4) CHIPSET-URILE ASIATICE

Cronologic, primul chipset pentru Pentium II (sau pentru Slot $) care nu a venit de la Intel este VIA Apollo Pro, urma"ul lul Apollo P6, care era dedicat procesoarelor Pentium Pro. Apollo Pro poate fi folosit at!t in sistemele desktop c!t "i in cele mobile "i atat la procesoare Pentium II (Slot $) ct "i la Pentium Pro (Socket 8). Apollo Pro este concurentul direct al lul 44OBX, fiind un chipset care suport! un FSB de $00 MHz. In toate caracteristicile sale este asem!n!tor cu BX-ul, existand cteva mici diferente. Apollo Pro suport! ver"iunea 2x a bus-ului AGP, combin! memoria SDRAM la $00 MHz cu cea la 66 MHz), mai poate lucra "i cu memorie EDO "i Fast "i ofer! cinci slot-un PCI 2.$ bus master. Frecven#ele procesoarelor pot trece de 450 MHz. Operatiile pe bus-urile AGP, PCI "i CPU pot avea loc sincron sau pseudo-sincron, doar timpul de acces la SDRAM fiind putin mai mare, 6-$-$-$ fa#! de rafala 5-$-$-$ a lui BX. M!rimea maxim! a memoriei folo"ite este $ GB. Southbridge-ul integreaz! un controler USB "i unul UltraDMA 33, dar care poate fi folosit la 66 MB/s. ALi, firma de semiconductoare a grupului Acer (A cer Laboratories Inc.), ofer! un chipset pentru Pentium II numit Aladdin Pro II (M$62$/M$5X3), destinat PC-urilor ieftine. Northbridge-ul Ml62$ are toate facilit!tile lui 440BX, cum ar fi suport AGP $ x/2x "i ECC pentru memorie, dar prezint! "i diferen#le mari, fiind capabil s! lucreze cu memoni FPM "i pe lng! frecventele de 66 "i $00 MHz, mai

WiNS DMPC

Capitolul III

75

poate folo"i "i 60 MHz pentru FSB, dar nu are facilit!ti de multiprocesare. Cu EDO sau FPM memoria maximA este de 2 GB, iar cu SDRAM, $ GB. Pe pl!cile de baz! cu Aladdin Pro II se pot folo"i "i pl!ci PCI Ia 66 MHz. Southbridge-ul Ml543 ofer! "i un bus USB cu dou! porturi, in rest dotarea sa flind aceea"i cu a southbridge-ului din BX.

A treia firm! taiwanez! furnizoare de chipset-uri Pentium II este SiS (#ilicon Integrated Systems), ea flind "i cea mai nou! pe aceast! piata, produsul s!u, SiS 5600 ("i southbridge-ul SiS 5595) fiind lansat in august $999. 5600 suport! pn! la $,5 GB RAM, $00 MHz pe FSB, AGP lx "i 2x, iar 5595 este un controler I/O avansat, cu facilitati de monitorizare a PC-ului. El are po"ibilitatea de a m!sura cinci tensiuni, dou! viteze de rotatii (pentru ventilatoare) "i o temperatur! (pentru procesor). Setarea vitezelor bus-ului "i a procesorului se face prin software (BIOS), far! a mai fi nevoie de jumperi.

SiS a anuntat cel mai avansat chipset nonIntel pentru Pentium II: SiS 620. Noutatea pe care o aduce acesta este integrarea cipului grafic. Acceleratorul folo"it de SiS pentru 620 are un motor 2D pe 64 de biti "i unul 3D care cunoaste cele mai avansate functii folosite in grafica tridimen"ional!. Memoria grafic! are valoarea maxim! de 8 MB poate fi atat parte a memoriei principale (Unified Memory Access)

76

WiNS DMPC

Capitolul III

ct "i separat!, caz in care se recomand! fob"irea rapidului SGRAM. SiS ofer! drivere OpenGL 5i Direct3D. In rest, caracteristicile sunt aproape acelea"i cu ale lui 5600. 5) CIPSETURI PENTRU SOCKET 7 %I SUPER 7 Principalul competitor al lui TX a fost VIA VP3, cu caracteristici mult superioare, dar care a suferit de ,,boli ale copil!riei", cum ar fi drivere cu bug-uri. Setul de cipuri proiectat de VIA lucreaz! cu o memorie maxima de $ GB, toat! cacheabil!. Cache-ul L2 poate atinge 2 MB, iar timpii rafalei de citire din memoria SDRAM este 6-$-$-$, fat! de 5-$-$-$, la TX. VP3 supor! ECC %i AGP, dar frecventa, sa maxim! de bus este de 66 MHz. Acest lucru a facut ca VIA s! revin! cu modelul MVP3, care lucreaza "i la 75, 83 %i $00 MHz "i care formeaz! grosul livr!rilor de chipset-uri pentru Super 7. Singura sc!dere a lui MVP3 fat! de VP3 este reducerea cantitatii maxime de memorie cache-abil! la 5$2 MB. Chipsetul MVP4 (VT82C50$), care il imbun!tata#e"te pe MVP3 c!ruia ii aduce o imbun!tatire major!: un controler grafic AGP integrat. Acesta din urm! este un accelerator 2D/3D cu decoder DVD (MPEG 2) "i ie"ire TV (optional!), care suport! standardul AGP 2x "i folose"te o parte din memoria sistemului ca memone grafic!. ALi are mai multe chipset-uri pentru Socket 7 "i dou! pentru Super 7, Aladdin IV+ %i Aladdin V. Aladdin IV+ (M$53$/M$543) are frecven#a maxim! abus-ului FSB de 83 MHz, suportA $ GB memorie, din care cache-abil! este 5$2 MB, $ MB L2 cache, cinci slot-uri PCI, USB "i DMA-33. Aladdin V (M$54$), a cincea genera#ie de seturi de cipuri produse de ALi, a crescut memoria cache-abil! la $ GB %i, cel mai important, are suport pentru AGP. El folose"te ca partener tot southbridge-ul Ml543. Aladdin V este unul dintre primele chipset-uri AGP pentro Socket 7 ap!rute. SiS are o multime de chipset-uri pentru Socket 7/Super 7, dintre care cel mai r!spndit este SiS559$. 5595 este un model tipic pentra Super 7: 768 MB memorie EDO sau SDRAM (cache-abil! 256 MB), $ MB cache L2, lucreaz! Ia toate frecventele Super 7 cu exceptia celei de $00 MHz (deci nu poate fi folosit in pl!cile de baz! pentru noile procesoare K6-2 300 MHz), suportA AGP 2x "i posed! un Southbridge (5595) care are cinci slot-uri PCI bus master "i dou! porturi EIDE UItraDMA 33. Mai bun dect el este SiS 530 care dubleazA memoria maxim!, adaug! frecventa, de bus de $00 MHz "i integreaz! un adaptor grafic 2D/3D AGP, produs tot de SiS (6326). Acest adaptor poseda un RAMDAC cu frecventa, maxim! de 230 MHz, ceca ce asigur! frecven#e ergonomice de reimprosp!tare a ecranului chiar "i la rezolutia de $280 x $024 pixeli. Se mai remarc! cele dou! porturi EIDE Ultra-DMA 66. 6) CELE MAI NOI CIPSETURI Prin diminuarea numarului de BX-uri "i ZX-uri Intel a urmarit crearea de

WiNS DMPC

Capitolul III

77

spatiu PC piata pentru i820. Lansarea lui i8$0e coincide cu a versiunilor de Penfium III: PIll 533 B "i PIll 600 B cu FSB $33. i8$0e este varianta extinsa a lui i8$0 avand suport "i pentru FSB de $33 "i completeaz! familia Whitney care este alcatuita din i8$0L, i8$0, i8$0 DCl00 "i i8$0E. Functionarea seriei 8$0, la fel ca "i 820, este diferita de cea a lui i44OBX. Ea se bazeaza pe un MCH (Memory Controller Hub) ce permite lucrul proccsorului asincron cu memoria. Astfel este posibil ca memoria sa mearga la $00 MHz iar procesorul sa aiba o viteza de bus de 66 sau $33 MHz datorita medierii realizate de MCH. Strict pentru cazul i8$0 avem dc-a face cu Un GMCH (Graphics and Memory controller Hub) pe post de northbridge care, pe langa transferul de informatii din "i catre memoria sistemului (cc lucreaza conform specificatulor strict la $00 MHz) "i dinspre respectiv catre ICH (I/O Controller Hub, PC post de south bridge) asigura "i engine-ul grafic precum "i comunicarea cu monitorul. Varianta DC $00 are suplimentar "i un Display Cache Controller care suporta pana la 4 MB de memoric la $00 MHz. n ultima vreme, in designul placilor de baza a aparut o noutate "i anume slotul AMR (Audio Modem Riser). Ce este Cu acesta? ICH-ul are o legatura separata ce permite accesul direct la un codec Modem/Audio integrat pe mainboard. Astfel sunt asigurate flunc#iile de baz! ale unui modem. In cazul in care sunt apelate func#ii mai complexe, acestea sunt emulate prin software, hardware-ul necesar rezumndu-se la AMR Card, care face doar translatia scmnalului provenit din exterior. Practic se elimina necesitatea unui modem, acela"i mecanism fiind implementat in southbridgeul de la VIA. Con"tienta de faptul ca GTL+ (busul lui Slot $) ca"tiga din ce in ce mai mult teren a pus la punct "i o serie de chipset-uri pentru aceasta platforma, mai intai flind vorba de Apollo Pro, care a suferit ulterior imbunatatiri "i care a dat na"tere noilor Apollo Pro+, Apollo Pro l33 sau cel mai recent Apollo Pro $33A. Foarte interesanta este politica accstci companici taiwaneze in privinta, south bridge-urilor. Acesta este unul singur pentru toate familiile, VT82C686A fiind pus in tandem cu oricare dintre northbridge-uri. Exista "i o varianta pentru sisteme mobile. O asemenca modalitate de lucru, de"i s-ar putea sa aduca o anume scadere a vitezei in unele situa#ii, ofera companiei o mult mai mare flexibilitate, permitandu-i sa prezinte pe piata, foarte rapid serii noi de chipset-uri. Este cazul lui Apollo Pro $33A care-i primul ce ofeta suport pentru AGP 4x. Standardul PC$33 care in cea mai mane masura extinde PC $00, in loc sa sustina memoria Rambus care este considembil mai scumpa "i de care sistemele actuale oricum nu pot profita in totalitate. Primul chipset care a suportat PC $33 a fost bineinteles Apollo Pro l33 urmat acum de Apollo Pro l33A care apare odata cu noile PIll B pe care le poate pune in valoare. VT82C694X poate lucra atat sincron FSB-mcmorie la 66, $00 san $33 MHz cat "i asincron cu un decalaj de 33 MHz intre bus "i memorie. Anul $999 a fost unul deosebit de activ pentru VIA. PC $33 ridica frecventa de functionare a lui PC $00 de Ia $00 MHz la $33 MHz, astfel incat proaspat

78

WiNS DMPC

Capitolul III

lansatele procesoare Intel cu FSB Ia $33 MHz (recentul Coppermine) pot lucra extern in mod sincron cu memoria pe chipset-urile Apollo Prol33A. Totu"i, exista practic doua variante de PC $33, ambele sustinute de VIA: PC $33 propriu-zis si VCM (Virtual Channel Memory sau Virtual Channel SDRAM). Aceasta din urma a fost fabricata mai intai de NEC, Infineon "i Hyundai "i aduce cu sine o latenta mai redusa. Rambus aduce o latime de banda mai mare, in schimb are o latenta chiar mai mare decat SDRAM-ul de astazi, la $00 MHz, ceea ce justifica rezultatele obtinute de Rambus, cu doar 2-5% mai mari decat PC $00 in benchmark-urile high level. Cumva la polul opus, spuneam ca VIA urm!re"te "i intrarea in segmentul middle-range "i chiar high-end prin doua chipset-uri: Apollo Pro $33A "i Apollo KX$33. Apollo Pro $33A este un chipset, care suport! Ultra ATA66, AGP 4x, PC$33, "ase sloturi PCI pe care unii producatori de motherboard-uri, de exemplu Tyan, chiar le implementeaza in intregime "i se pare c! "i performanta este imbunatatita fata de Apollo Pro l33. Apollo KX $33 vine cu o serie imbunatatiri "i dotari suplimentare fata de AMD 750 chipset-ul initial pentru platforma Slot A a lui Athlon. Pe langa o serie de optimizari ale lucrului cu procesorul ofera suport pentra AGP 4X fata de doar AGP 2X la Irongate (AMD750), sau PC$33 fata de PC$00. Designul lui KX$33 se bazeaza in principal pe cel al lui Apollo Pro $33 cu diferenta ca foloseste protocolul EV6 pentru front side bus. Pentru moment, un mainboard de Slot A inseamna o placa bazata pe chipset-ul original al lui AMD "i anume 750 cunoscut "i ca Irongate. De fapt, Irongate este AMD numele northbridge-ului AMD 75$, southbridge-ul 756 avand Si ci un nume de cod, Viper. Fiind proiectat in prima jumatate a anului, cum spuneam, nu include suport pentru PC $33 sau AGP4X, pe care KX$33 le sustine. ALi a adoptat aceea"i politica flexibila in privinta, southbridgeurilor ca "i VIA, astfel incat oricare asemenea element poate fi pus in tandem cu oricare northbridge. Dintre toate southbridge-urile, eel mai interesant este M$535D un cip care are pe langa suportul pentru UltraDMA/66 "i link-ul AC97 (Ce permite indirect, in designul placii de baza, prezenta slotului AMR "i emularea soft a unui modem "i un engine de sunet. Pentru domeniul chipset-urilor fara grafica sau sunet, ALi are pregatit de ceva vreme M l62$, cu suport doar pentru FSB 60, 66 "i $00 MHz "i AGP doar $x "i 2x. Cel mai recent chipset de Slot $ de la SIS, modelul 630, are un mare numar de dotari incluse printre Ethernet $0/$00 sau suport pentru TV-Out, un engine de sunet "i unul grafic. Partea de sunet este un Vortex 2 sau un SB Live!. SiS 630 are implementata o arhitectura de tip UMA (UnifiedMemory Arch itecure), in care o parte din memoria sistemulul (2/4/8/32 sau 64MB) va fi impartita intre acesta "i engine-ul grafic. Optional, pentru performante ceva mai ridicate de baza poate fi dotata cu o anumita cantitate de EGM (Extended Graphics Memory), adica Display Cache.

WiNS DMPC

Capitolul III

79

ntalnim "i aici, la fel ca la Apollo Prol33A de laVIA, suport pentru VCM (Virtual Channel Memory) precum "i posibilitatea ca viteza de bus a procesorulul sa difere de viteza memoriei. Bineinteles, nu putea lipsi Ultra ATA66.

WiNS DMPC

Capitolul III

79

80

WiNS DMPC

Capitolul III

WiNS DMPC

Capitolul III

8$

E) DESCRIEREA %I CONFIGURAREA COMPONENTEI ROM BIOS Lucrul la calculator nu incepe cu Windows. Inainte ca dorin#ele utilizatorului sa poata fi ndeplinite, este nevoie ca un alt program sa intre n scena: Basic Input/Output System, pe scurt - BIOS. 1) PROCESUL DE BOOT-ARE Uncip minuscul, EPROM, stocheaza cel mai important program. Pentru ca, dupa conectarea in sursa de energie, calculatorul se treze"te de-a dreptul naiv "i inocent - componentele sale de memorie sunt goale, iar sistemul de operare este ,,incatu"at" pe harddisk.

Calculatorul porneste automat a"a numita rutina de boot in BIOS. Acest program asigura in primul rand functionarea corecta a PC-ului. Testul (POST-Power-On Sdf Test) verifica memoria de baza, CPU-ul, harddisk-ul si 0 serie de alte componente importante ale sistemulul. Un urmator pas al rutinei de start cauta alte componente BIOS, care ar putea fi instalate pe pIn ci de extensie. Astfel, pentru a putea efectua rutinele proprii detest, intervine de exemplu controlerul SCSI. Aceste rutine pot rula acum ihra~ probleme. Dupa ce toate componentele au fost verificate, un BIOS modern va face ordine in haosul de placi de extensie: plug& play (,,introdu "i porne"te") este in acest caz cuvantul-cheie. Aproape fiecare placa de extensie soliciti - minim - o intrerupere "i un canal DMA, pentru a putea comunica nestingherit! cu procesorul respectiv cu memoria de baza. Deoarece cantitatea de asemenea resurse este foarte limitata, BIOS-ul este cel care trebuie s! se ingrijeasc! de putin! ordine. Faptul c! aceasta sarcina nu este tocmai simpl! este scos in evident! de expresia ironic! ,,Plug & Pray" (,,introdu "i roag!-te"), pe care "i-au atras-o unele tipuri de BIOS. Dup! ce BIOS-ul a imp!r#it toate resursele disponibile, sistemul de operare poate prelua rezultatele. Pentru a porni adev!ratul stapan al hardware-ului, BIOS-ul preia de pe harddisk informatiile necesare din primele sectoare. Pentru harddisk-uri este vorba "i despre datele de partitionare. De pe partitia boot-abil! apare un alt mic program de boot, anume Bootstrap Loader. Acesta este un pic mai inteligent dect BIOS-ul: el cunoa"te structura de fi"ier a mediului de stocare, poate apela deci fi"iere individuale. Acesta este utilizat

WiNS DMPC Capitolul III 82 pentru a citi "i porni rutinele de start propriu-zise ale sistemului de operare in memoria de baz!. Dac! sistemul ruleaz!, nu se poate spune totu"i c! sarcina lui Basic InputOutput Systems ar fi luat sfar"it. BIOS-ul este de fapt un mediator intre dou! lumi: hardware "i software. BIOS-ul poate comunica direct cu hardware-ul, permitand astfel sistemulul de operare (c!ruia i se adreseaz! programele) accesarea hardwareului. Prin faptul c! BIOS-ul este stocat intr-o componenta hardware, poate fi eventual considerat chiar hardware (in limba englez! exista un termen generic pentru asemenea cazuri Firmware), el cunoa"te in am!nunt caracteristicile aparatelor. Acest lucru se refer! in special la programele BIOS, care se g!sesc pe pl!cile de extensie, de exemplu pe pl!ci de retea sau SCSI.

Rolul BIOS-ului scade ins! c!nd vine vorba despre sistemele de operare pe 32 de biti. Majoritatea rutinelor de BIOS sunt concepute pentru Real Mode. De aceea, ele pot fi apelate (dac! pot) doar cu anumite ingr!diri de sisteme de operare ca Windows NT sau OS/2 Warp. In aceste cazuri, sistemul de operare este cel care trebule s! indeplineasc! toate sarcinile. n schimb se intrev!d sarcini noi pentru minusculul cip ROM. Una dintre acestea este Instant-On "i semnific! pornirea rapida a calculatorulul in urma unei comenzi externe. Acest lucru este deosebit de util in momentul in care calculatorul are rolul de a receptiona faxuri automat. Ar fi pur "i simplu risip! de energie, dac! el ar trebul s! ruleze permanent, chiar "i atunci cind nu este utilizat; pentru rutine Complicate de boot nu este timp in astfel de situatii. Cu ajutorul functiei Instant-On este inghe#at! pe harddisk starea sistemulul de operare in lucru, iar la nevoie, in dou! secunde calculatorul este repus ,,pe linia de plutire". Aceast! functie poate fi extins! relativ simplu, pentru a porni, de exemplu, calculatorul apelnd la tastatur! (Ca la Macintosh), in loc de butonul de alimentare, care de multe ori este plasat destul de incomod. Un BIOS modern ofer! o serie intreag! de posibilit!ti de configurare. Experimentind o modificare sau alta, se poate obtine un plus de performant!. Exist! ins! "i ne"ansa de a destabiliza computerul prin set!ri gre"ite, ceea ce duce la bloc!ri periodice sau chiar la refuzul acestuia de a porni. De aceea este foarte

83 important s! atinge#i doar acei parametri a c!ror semnific#ie o cunoasteti perfect. In principiu, se poate deteriora chiar "i hardware-ul prin frecvente de tact permanente gre"ite. In cazul in care sunteti nesiguri de semnificatille anumitor functii din BIOS sau de valorile care ar trebui folosite. Deosebit de util este s! notati toate set!rile BIOS pe o foaie de hrtie. Unele BIOS-uri permit chiar o imprimare a configur!rii. O asemenea foaie de ,,backup" este necesar! nu doar pentru tuning.
WiNS DMPC Capitolul III

Atunci cnd bateria de litiu i"i d! duhul "i trebuie inlocuit!, aceste notite v! vor fi de un real folos. Daci nu mai functioneaz! nimic, se trage ,,alarma". Aproape fiecare BIOS detine o functie care restabile"te set!rile produc!torului (valorile default). Cu ajutorul acestora, calculatorul poate fi determinat s! porneasc! din nou, bineinteles el va fi ceva mal lent dect inainte, deoarece au fost anulate "i optimiz!ri utile. BIOS-ul poate fi cheia atunci cnd extensille hardware nu functioneaz!. Poate "i o setare modificat! pur "i simplu nu este pe placul noulul aparat. Valori putin schimbate fac minuni in asemenea situatli, salvndu-v! de multe ore de configur!ri "i instal!ri. 2) CUM AJUNGE UN BIOS N CALCULATOR Exist! mai multe tehnologii concurente de a introduce un program BIOS in PC cu protectie la "tergere. Metoda clasica este EPROM (Erasable Programmable Read Only Memory). Aceasta este o component! de memorie, care este programati de c!tre producator intr-un asa-numit Eprommer. Programul ramine stabil chiar "i dupa deconectarea tuturor tensiunilor electrice. Daca insa acest cip este expus razelor ultraviolete,

WiNS DMPC Capitolul III 84 programul dispare, iar componenta de memorie poate respectiv trebuie reprogramat!. Din aceast! cauz!, EPROM-urile dispun de un autocolant opac. EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read Only Memory) poate fi "ters nu cu raze ultraviolete, ci electric, deci, de exemplu, chiar "i montat fiind. Existi ins! "i varianta ROM (Read Only Memory) care este programat in timpul fabric!rii cipului, flind foarte rentabil. Cel mai mare concurent al EPROM-urilor este asa-numitul Flash-Memory. Aceasti forma de memorie poate fi programati "i "tears! cu tensiunile obisnuite ale unui motherboard, f!r! tensiuni speciale de programare si "ergere. Avantajul pentru utilizator este evident: o noua versiune de BIOS poate fi inregistrat! simplu de c!tre CPU, deci cu ajutorul unui simplu program al produc!torului. Nu mai este necesar! demontarea componentelor EPROM, iar, in plus, scad "i costurile.

3) MODUL DE SETARE AL BIOS-ULUI Fabricantii placilor de baz! indud, de obicei, in manualul care insoteste aceste produse, "i cteva pagini despre programul de configurare aflat in BIOS. Bineinteles, niciodata nu detaliaz! subiectul, referindu-se doar la optiunile rnai utilizate, de autodetectare a harddisk-ului "i de stabilire a parolei de intrare. Revenind la setup, aici se seteaz! parola. BIOS-urile mai noi dispun atat de parol! de administrator, ceruta la intrarea in setup, ct "i de parol! de utilizator, ceruta la boot-area normal!. Deoarece pentru BIOS-urile Award se cunoa"te cel putin parol! de administrator care a mers pe orice calculator, nu este indicat s! v! bazati pe aceast! metoda pentru a interzice cuiva accesul la fi"ierele personale. Optiunile urm!toare sunt comune att BIOS-urilor AMI ct "i Award. Pot exista mici diferente de notare, dar sensul este acela"i. Ordinea trat!rii set!rilor este cea a unui Award.

Mai intai, am dat de cte ceva despre ,,programarea" tastaturii: Typematic Rate Programming, Typematic Rate Delay (msec) "i Typematic Rate (Chars/Sec). Acest domeniu il putem l!sa lini"titi pe seama sistemului de operare Si trecem mai departe,

85 la Above $ MB Memorv Test. Dup! cum ii spune "i numele, activarea optiunji (Enabled) determin! un test al memoriei inalte (high memory), incep!nd de la $ MB pn! la 4, 8, $6, 32 san chiar $28 MB. Cel mai bine este s! dezactivati aceasta op#iune (Disabled), att pentru a c"tiga timp la boot-are ct "i pentru c! testul este oarecum inutil, deoarece HIMEM.SYS face "i el un test al memoriei la inc!rcare. Mai mult, il face in conditii reale, cu setarile pe care le-ati introdus la Chipset Setup, Si nu cu cele implicite, cum are loc testul POST. Legata de aceasta optiune este
WiNS DMPC Capitolul III

Memory Test Tick Sound, care la activare scoate un sunet in dituzorul PC-ulni in timpul testului de memorie. Este doar o confirmare auditiv! a faptului c! testul decurge OK, deci este util doar pentru depanare.

Urmeaz! o setare mai delicata-: Memory Parity Error Check. Pentru a o putea trata, trebuie so "tim ce-i cu aceasta ,,paritate". Mai demult, toate SIMM-urile aveau, pentru fiecare octet, pe lng! cei opt biti de date, "i unul de paritate. La fiecare scriere a octetului, bitul de paritate este setat in a"a fel inct paritatea total! s! fie impar!. La citire, se verific! acest bit "i dac! paritatea nu este impar!, se genereaz! o intrerupere nemascabil! (NMI) "i ecranul afi"eaz! ceva de genul PARITY ERROR AT... SYSTEM HALTED. Evident, sistemul e blocat. Cele trei puncte reprezinta adresa de memorie unde a avut loc eroarea. O repetare a acestei erori inseamn! c! un SIMM este defect "i se impune schimbarea sa. Astazi se g!sesc foarte multe SIMM-uri f!r! bitii de paritate,

86

WiNS DMPC

Capitolul III

deoarece sunt mai ieftine. O activare a optiunii este deci recomandata, dar numai daca aveti memorii cu paritate. Pentru cele f!r!, BIOS-ul ignor! setarea. Hard Disk Type 47 RAMArea: Harddisk-urile IBM "i EIDE sunt de tip 47, adic! au parametri specificati de utilizator sau detecta#i de BIOS. Ace"ti parametri trebuie p!strati in memoria DOS, sau in zona BIOS 0:300. Ultima variant! este de preferat, datorit! faptului c! cei 640 KB de memorie DOS sunt foarte pretio"i. Oricum, setarea este redundanta dac! se activeazi op#iunea Shadow BIOS ROM. Mai departe intlnim Wait for <F]> If Any Error, care, odat! activat!, a"teapt! ap!sarea tastei F$ in cazul intlnirii unei erori non fatale. Un exempin ar fi nedetectarea unit!tii floppy. Dac! este dezactivat, sistemul afiseaz! un mesaj de eroare "i trece mai departe. De obicei, este bine s! fie activat!, in afara unor cazuri speciale, cum ar fi boot-area pe un server care nu are nevoie de tastaturi. System Boot Up Num Lock determin! starea acestei taste la pornire. Pentru cei care au coprocesor matematic, Numeric Processor Test trebuie f!cut! enable, pentra ca acesta sa tie folosit. Se dezactiveaz! la 386 SX, DX, 486 SX, SLC "i DLC. Weitek Coprocessor Weitek producea coprocesoarele Abacus, pentru 386 "i 486, care erau do 2-3 ori mai rapide decit cele ale lui Intel. Activati doar daci ave#i a"a ceva. Optiunea Floppy Drive Seek At Root trebuie dezactivat! pentru c! scade timpul necesar boot!rii "i se reduce uzura unit!#ii. System Boot Sequence trebuic s! fie ,,C:, A:", att pcntru evitarea citirii unei dischete de c!tre sistem, la pornire, ct "i pentru evitarea situa#iei ca discheta din unitate s! con#in! vreun virus de boot. In cazul virus!rii harddisk-ului, pentra a pomi de pe o discheti curati, face#i schimbarea ,,A:, C:".

n toate cazurile de func#ionare normal!, optiunea External Cache Memory (cache-ul Level 2 al procesorului) trebuic activat!. La dezactivare, scade semnificativ performanta PC-ulni, dar o activare a cacheulni L2 f!r! ca acesta si fie prezent duce la o blocare a calculatorului. La un 386 sub DOS, sunt suticienti $28 KB de memorie cache (pentre el este L$, deoarece acest procesor nu are cache intern). 256 KB pentru 486 "i Pentium este solu#ia optima, dar unele sisteme vin cu 5l2 KB.

87 Sub Windows, dublarea de Ia 256 Ia 5$2 aduce un spor de performan#! de 34%, nesemnificativ tinnd cont de costuri. Asemanator Increaza "i CPU Internal Cache, care se activeaz! Ia procesoarele 486 "i Pentium. La fel c! mai sus, activarea pe un 386 duce la nghe#area" sistemului. Fast Gate A20 Option: linia de adresa A20 este folosit! pentrn accesul Ia primii 64 de KB din mernoria extin"! (HIigh Memory Area). In mod normal, accesul la memoria de peste $ MB se face prin intermediul controlerului tastaturii, dar unele chipset-uri suport! asa numitul mod ,,Fast", pin care creste viteza de acces Ia RAMul extins. Op#iunea Shadow Memory Cacheable se refer! la operatia de copiere a continutului circuitelor EPROM, lente ($20-$50 ns timp de acces), in memoria RAM, care are timpii de acces mult mai mici (60-70 ns). In plus, ROM-urile se acceseaz! pe 8 sau $6 biti fa#! de 32 bi#i la RAM. Avantaj: cre"te viteza. Dezavantaj: se ocup! din mernoria RAM. La PC-uri cu 8 MB RAM sau mai muit, este bine s! se activeze (,,Yes"). Password Checking Option stabileste cand se cere parola (dac! este stabilit! o parola): Ia fiecare boot-are (,,System") nu doar Ia intrarca in BIOS (,,Setup"). Parolele implicite, stabilite din fabrici, sunt AMI pentru AMIBIOS respectiv BIOSTAR, AWARD_SW sau 589589 pentru Award BIOS. Alti op#iunc care st! mai bine pe ,,Enable" este Video ROM Shadow COOO, 32 K. Astfel, se copiaz! memoria ROM de PC placa grafic! in memoria principali, in ,,gaura" I/O (I/O hole - de Ia 640 KB la $ MB, zona de adrese RAM AOOOO FFFFF hexa), care de obicei este nefolosit!. BIOS-urile stocate in memorii Flash (Electrically Erasable PROM) nu sunt lente de loc, avind acelasi fimp de acces ca RAM-ul, dcci pentru ele, teoretic, nu este nevoic de copiere. Totu"i, la BIOS-ul pl!cii grafice se ajunge prin bus-ul ISA, VLB sau PCI, care este mai lent decat bus-ul procesorului, cu care lucreaza memoria RAM. Linia Adaptor ROM Shadow XXXX; $6 K, utilizabil! pentru copierea BIOSurilor diferitelor pl!ci de extensie in RAM. XXXX reprezinti adresa. Op#iunea BootSector Virus Protection. nu este exact o protectie antivirus. La activarea ei se blocheaz! scrierea sectorulni de boot al harddisk-nlui. Este recomandat ca sectorul de boot si fie setat PC read-only. Op#iunea se dezactiveaz! la instalarea de sisteme de operare sau dac! folositi nn program boot manager. I/O Recovery Time, numit ,,timnp de reprezint! num!rul de timpi de asteptare dintre dou! opera#ii I/O consecutive. De aici se regleaz! timpul de asteptare dintre dona citiri (sau scrieri) ale porturilor I/O. Cu ct timpii sunt mai mici, cu att viteza transferulni este mai mare. Dar nu toate aparatele care comunic! cu procesorul prin porturi I/O suport! timpi de refacere sc!zuti. De exemplu, transferul de la harddisk Ia memorie se face f!ra nici un fel de in#elegere anterioar! intre cele dou! componente, adic! CPU-ul presupune c! datele se afli la portul I/O al HDD-ului exact atunci cnd el are nevoie. Acest mod de lucru (PlO - Programmed I/O) are avantajul vitezei mari de transfer pentru valori scizute ale recovery time".
WiNS DMPC Capitolul III

88

WiNS DMPC

Capitolul III

In continuare, BIOS-ul ne ofera DRAM Timings, dedicat timpilor de acces Ia memorie. Versiunile noi de BIOS permit specificarea general! a tuturor op#iunilor alegind viteza DRAM-urilor: 60 sau 70 ns. DRAM Refresh Rate se refer! viteza de reimprosp!tare a memoriei DRAM, care la acest tip de BIOS se stabiIe"te automat in functie de viteza bus-ului CPU: 50,60 san 66 MHz. DRAM Read Burst Timing, zis "i DRAM Read Timing, care are o mare infinenta asupra performantei unni PC. Citirea memonci de cite CPU se face de obicei prin cache (procesorul se a"eapta ca datele necesare si fie in cache). Cand cache-ul nu con#ine datele cerute de CPU, memoria principal! este accesat! pentru a umple cache-ul. Acest mod de lucru se nume"te ,,citire in rafal!" (burst) "i este foate avantajos, deoarece se citesc patru sau opt octeti cuvinte/duble cuvinte. DRAM Read Burvt Timing seteaz! ,,b"-ul de mai sus. Cu cit valoarea acestuia este mai mic!, cu att PC-ul va fi mai rapid. Uzual, pentru EDO (niernoria mai rapid!) ar trebui s! ave#i x222 san x333 si pentru FPM (mai lent!) x333 sau x444. Pentru toarte aceste tipuri de set!ri, trebuie s! ave#i n vedere c! o descriere foarte am!nun#it a op#iunilor, specifice doar tipului de cipset instalat pe placa de baz! se g!se"te doar n cartea pl!cii de baz!.

90

WiNS DMPC

Capitolul III

WiNS DMPC

Capitolul III

9$

92

WiNS DMPC

Capitolul III

F) RESURSELE SISTEMULUI: IRQ, DMA, ADRESE I/O

WiNS DMPC

Capitolul III

93

G) VIITORUL: SISTEMELE AUTOCONFIGURABILE PLUG AND PLAY Una dintre cele niat grave lipsuri ale PC-urilor bazate pe magistrale de exensie ISA este lipsa procedurilor autornatizate de configurare, precum cele oferite de standardele Micro Channel "i EISA. Modelul Plug-and-Play a fost proicetat tocmai pentru a schimba aceast! situa#ie, autornatiznd comple procesul de configurare a PC-urilor f!r! comutatoare "i jumpere. Atingerea acestui scop ascunde un drum lung. Func#ionaeea cornponentelor Plug-and-Play implic! schimb!ri n sistemul BIOS, n magistralele de extensie, in pl!cie de extensie "i n sisternul de operare. Adoptarea universal a standardului Plugan-Play se face printr-o lung! tranzi#ie, produsele care respecta acest standard intrnd pe pia#! pe cnd produsele vechi dispar. 1) Elemente de baz" Primna incercare de stabilire a apecifica#iilor Plug-and-Play a fost f!cut! odat! cu lansarea specificatiilor originale Intel-Microsoft pentru standardul ISA, pe 28 mai $993. Acest efort a inspirat "i alte companii, care au dezvoltat standarde inrudite pentru exinderea tehnologiei Plug-and-Play si la alte procese de configurare cu probleme, in special cele pentru extensile SCSI. Compaq Computer Corporation si Phoenix Technologies au colaborat cu Intel pentru dezvoltarea specificattilor BIOS pentru Plug-and-Play, lansate Ia $ noiembrie $993. Versiunea curent! pentru BIOS si ISA este $.0 A. Ambele versiuni revizuite au fost publicate la 5 mai $994. Prirnul PC Plug-and-Play a fost lansat pe pia#! c!tre sflarsitul anului $994, de"i calculatoare care respect! acest standard au ap!rut in demonstra#ii nc! de la inceputul acelui an. Primul sistem de operare care accept! explidit standardul Plug-and-Play a fost Windows 95, lansat in $995. Toate versiunile de Windows mai noi accept! acest standard. Prin proiectare, produsele Plug-and-Play simplific! automat tranzitia. Toate sisternele de acest tip lucreaza cu echipamente care nu respecta standardul Plug-andPlay, sacrificnd o parte din caracteristici. Cu alte cuvinte, noile PC-uri Plug-andPlay accept! pl!cile de extensie mai vechi, dar asigur! operarea Plug-and-Play complet! numai cu echipamentele care respect! acest standard. Dar un PC mai vechi, care nu respecti standardul Plug-and-Play, nu poate folosi avantajele acestet tetnologii. Cu alte cuvinte, trebuie s! v! asigura#i c! urm!torul sistem PC care l cump!rati accept! echipamente Plug-and-Play - sau cel pu#in are posibilitatea de ad!ugare a suportului pentru acestea, cum ar fi memoria BIOS Flash. Telnologia Plug-and-Play transfer! responsabilitatea memor!rii "i stabilirii op#iunilor de configurare de Ia dumneavoastr! la calculator. n definitiv, memoria calculatorului este mai buna dect a dumneavoastr! "i nu o deranjeaza dac! trebuie s! execute o procedur! de verificare ori de cte ori este nevoie. Procedurile Plug-and-Play realizeaza automatizarea in trei etape: mai inti, codul BIOS determin! resursele de care are nevoie fiecare echipament de extensie.

WiNS DMPC Capitolul III 94 Apoi coordoneaz! alocarea resurselor astfel inct s! evite conflictele. In sfr"it comunic! sistemului si programelor ce op#iuni au fost selectate. Pl!cilor de extensie ISA le lipsesc posibilit!#ile necesare pentru configurarea automat!. Acestea au nevoic de un mijloc de a permite stabilirea automat! a resurselor folosite. n locul unor jumpere "i comutatoare, pl!cile trebuie s! aibe bistabile Software. De asemenea, pl!cile trebuie s! in#eleag! un set comun de comenzi prin care se fac diferite ajust!ri ale configura#iei. n plus, procedura automat! de control are nevoie de propriul sistem de control. Aceasta inseamn! c! este nevoie de un program care s! parcurg! etapele procedurii de configurare. De asemenea, este necesar! o metod! de comunicare a adreselor "i op#iunilor c!tre software, astfel inct aplicatiile s! aibe acces la echipamentele periferice ale PC-ului.

2) Compatibilitatea Nivelul sc!zut de acceptare demonstrat de prirnele incerc!ri de incorporare a procedurilor de configurare automat! - Micro Channel si EISA - a ar!tat c! masa predominanta de sisteme ISA nu renun#! u"or la rnagistrala familiara in favoarea unei schimb!ri. Ca urmare tetmologia Plug-and-Play este proictat! n sisteme, in vederea unci tranzitii gradate. 3) Suportul pl"cilor de extensie Procedeul de configurare Plug-and-Play apeleaza la anumite caracteristici hardware ale pl!cilor de extenste Plug-and-Play. Orice plac! Plug-and-Play se poate dezactiva singur!, astfel inct s! nu raspund! la semnalele normale de control din interiorul PC-ului. Atund cind este inactiv!, placa se deconecteaz! singur! de la toate resursele sistemului, asfel c!, in aceast! situa#ie nu poate cauza conlicte. In plus, fiecare plac! de extensie Plug-and-Play contine mai multi registri care pot fi adeesa#i prin intermediul unui set standardizat de trei porturt de intrare-ie"ire astfel inct codul BIOS sau sistemul de operare pot s! controleze procesul de configurare a pl!cii. Aceste porturi sunt numite Adres! (Address), Scriere Date (Write Data) "i Citire Date (Read Data). Portul de adres! (Address Port) func#ioneaz! ca un pointer care extinde num!rul registrilor de control accesibili direct sistemului, f!r! s! foloseasc! resursele sistemulul. Inc!rcnd num!rul unui registru n portul de adres!, registrul respectiv devine disponibil pentru scrierea sau cittrea datelor prin celelalte dou! porturi. Specifica#iile Plug-an-Play definesc explicit opt regi"tri pentru controlul pl!cii. iar spectica#iile Plug~and-Play permit configurarea placilor ca dispozitive logice multiple, alocnd porturi pentru controlul acestora. Portul de adresa permite folosirea portului de scriere (Write Data) pentru selectarea dispozitivului logic activ si a resurselor folosite de fiecare dispozitiv logic. 4) Functionarea in timpul inc"rc"rii sistemului Toate pl!cile Plug-and-PIay, indiferent dac! sunt active sau inactive, sunt initializate in starea Wait for Key, in care, placa refuz! s! r!spund! la semnalele de

WiNS DMPC

Capitolul III

95

pe magistrala ISA. In sistemele Plug-and-Play integrale, codul BIOS trimite automat cheia de inlializare (Initiation Key). Codul BIOS poate apoi s! preia controlul pl!cilor individuale, s! interogheze dispozitivele Plug~nd-Play privind resursele de sistem necesare "i s! rezolve conflictele dintre dispozitive. Totu"i, de obicei, codul BIOS nu aloc! resurse "i nu activeaz! placile care nu sunt implicate in procesul de inc!rcare a sistemului. Aceste decizii sunt lasate pe seama sistemului de operare. Pentru configurarea fiec!rei pl!ci de extensie, codul BIOS sau sistemul de operare Plug-and-Play trebuie s! poat! comunica individual cu fiecare plac!. In mod obisnuit, acest lucru nu este foarte simplu pentru sistemele ISA, deoarece semnalele sunt transmise pe magistral! c!tre toate pl!cile de extensie. Dup! identificarea unei singure pl!ci, sistemul de operare i atribuie un num!r CSN unic. Placa stocheaz! nurnarul ntr-un regisru special si trece la rndul ei in starea Sleep. Codul BIOS sau sistemul de operare Plug-and-Play initiaza o alt! secvenit! de izolare pentru alocarea urm!torulut num!r CSN si asa mat departe pn! cnd toate pl!cile prirnesc cte un num!r. Dup! ce toate pl!cile Plug-and-Play au fost izolate "i au primit cte un num!r CSN, codul BIOS sau sistemul de operare identific! resursele de care are nevoic fiecare plac!. Pentru aceasta, fiecare plac! este trecut! in modul configurare si apoi sunt citite din datele stocate pe placi cerin#ele de resurse. n PC-urile echipate cu cipuri BIOS Plug-and-Play, codul BIOS verific! fiecare plac!, citind registrii acesteia prin portul de citire, "i alc!tuie"te o lista cu cerintele de resurse, apoi termina procesul de inc!rcare a sistemului. Din acest moment, controlul este preluat de sistemul de operare Plug-and-Play. n PC-urile care nu au cipuri BIOS Plug-and-Play, sistemul de operare trece de la procesul de izolare la cel de configurare. Dupa ce o plac! a fost configurata, sisternul de operare poate sa o activeze prin scrierea direct! in registrii acesteia. O singura plac! de extensie poate avea mai multe func#i, numite dispozitive virtuale (virtual device), pe care sistemul de operare poate s! le activeze independent. Dupi terminarea procesului de configurare (sau oricand este nevoie), sistemul de operare poate s! treac! placa de extensie respectiva din starea Sleep in starea Configuration si apoi s! o activeze, s! o dezactiveze sau sa nu modifice configura#ia. Fiecare plac! este controlat! individual prin folosirea comenzii Wake cu num!rul CSN al pl!cii. Acest proces permite sistemului de operare sa modifice dinamic resursele folosite de orice plac! de sistem, in func#ie de cerintele aplica#iilor. 5) Structura Tehnologia Plug-and-Play adauga o nou! structura in codul BIOS suplimentar. Aceast! structur! permite unei anumite pl!ci de extensie s! includa secven#e de cod specifice anumitor sisteme de operare, astfel inct aceea"i plac! s! poat! func#iona diferit, in func#ie de sistemul de operare rulat pe calculator.

WiNS DMPC

Capitolul III

95

2. MICROPROCESORUL A) CARACTERISTICILE PROCESORULUI Creierul unui calculator PC este procesorul, numit !i unitate central" de prelucrare CPU (Central Processing Unit). Rolul acestuia este de a executa calculul !i prelucrarea datelor din sistem cu excep#ia calculelor matematice complexe pe care le execut" coprocesorul. 1) Principalele caracteristici ale procesoarelor sunt: Magistrala de date O magistral" este un grup de conexiuni ce transfer" semnale comune. Un procesor are dou" magistrale importante pentru transferul datelor !i informa#iilor privitoare la adresarea memoriei: magistrala de date !i magistrala de adrese. Cea mai important" este cea de date: ansamblul liniilor utilizate pentru a trimite !i recep#iona date. Un procesor pe 32 de bi#i are o magistral" de date pe 32 de bi#i, deci transmite simultan 4 octe#i. Registrele interne M"rimea registrului intern este un indiciu important asupra cantit"#ii de informa#ii ce poate fi prelucrat" la un anumit moment de c"tre procesor. Procesoarele avansate folosesc ast"zi registre interne pe 32 de bi#i. Unele procesoare au o magistral" intern" )linii de date !i unit"#i de stocare registre) diferit" de cea extern": ex. 386 SX folose!te n interior un registru de 32 bi#i dar n exterior este restric#ionat la $6 bi#i. Registrele interne de obicei sunt mai mari dect magistrala de date: ex. Pentium are magistral" de 64 bi#i dar registre de doar 32 bi#i. pentru a compensa are dou" sec#iuni interne pe 32 de bi#i. Magistrala de adrese Este grupul de linii care transport" informa#iile referitoare la adres", necesare pentru precizarea loca#iei de memorie c"tre care se transmit datele sau unde pot fi g"site. fiecare linie transport" un bit reprezentnd o singur" cifr" a adresei. L"#imea magistralei de adrese determin" dimensiunea maxim" a memoriei RAM ce poate fi accesat". Capacitatea de adresare a memoriei procesoarelor Intel
Familia de procesoare 8088/8086 286/386SX 386DX, 486, Pentium Pentium Pro Magistrala de adrese 20 bi#i 24 bi#i 32 bi#i 36 bi#i Octe#i $.048.576 $6.777.2$6 4.294.967.296 68.7$9.476.736 Kiloocte#i $.024 $6.384 4.$94.304 67.$08.864 Megaocte#i $ $6 4.096 65.536 Gigaocte#i 4 64

96 2)

WiNS DMPC

Capitolul III

Vitezele procesorului

Viteza de lucru a unui calculator se refer" la frecven#a ceasului, exprimat" deobicei n perioade (cicluri) pe secund". Frecven#a ceasului este controlat" de un oscilator cu cristal compus dintr-o a!chie de cuar# montat" ntr-un mic container metalic. aplicnd o tensiune cuar#ului ncepe !" vibreze (oscileze) pe o armonic" dat" de cristal. Acest curent alternativ se nume!te semnalul de ceas. Valoarea frecven#ei este de ordinul milioanelor ntr-un PC, de aceea se m"soar" n MHz O perioad" de ceas este cel mai mic element de timp al procesorului. Duratele de execu#ie diferite a instruc#iunilor (exprimate doar n perioade de ceas) fac irelevant" compararea sistemelor doar pe baza frecven#ei ceasusului (conteaz" foarte mult !i eficien#a). Pentru a putea compara adegvat puterea procesoarelor, Intel a dezvoltat o serie de teste de evaluare a performan#elor pentru cipurile sale, ca instrument de etalonare. Aceast" etalonare se nume!te ICOMP (Intel COmparative Microprocesor Perormance). De ex. 486 DX4-$00 are 435 iar P$66 are $308. 3) Identificarea microprocesoarelor Fiecare microprocesor are un mod de marcare standard, alc"tuit dintr-un amestec de numere !i litere. Pe fiecare exist" o etichet" de identificare. Modul de marcare al procesoarelor AMD este urm"torul:

WiNS DMPC

Capitolul III

97

98

WiNS DMPC

Capitolul III

4) Principalele tipuri de socluri Intel recunoa!te urm"toarele tipuri de socluri pentru procesoarele 486 !i Pentium: Tipuri de socluri pentru procesoare Intel !i compatibile
Socket Number 0 $ 2 3 4 5 6 7 8 Super 7 Slot $ Slot A Socket A Socket 370 Socket FC PGA Pins $68 $69 238 Voltage 5V 5V 5V Microprocessor 486DX 486DX, 486SX 486DX, 486SX, DX2 486DX, 486SX, DX2, DX4 60 or 66 MHz Pentium Other Pentium DX4 Pentium, AMD, Cyrix Pentium Pro AMD, Cyrix Pentium II !i III AMD K7 Athlon AMD K7 Duron AMD, Celeron, PIII Coppermine, P4

237 3V or 5V 273 5V 320 3V 235 3V 32$ 3V 387 3V 32$ 3V or 5V 423 NA 462 NA 462 NA 370 NA 423 NA

WiNS DMPC

Capitolul III

99

B) LIDERII PRODUC!TORILOR DE MICROPROCESOARE Cele mai cunoscute firme produc"toare de procesoare sunt: - INTEL, care a de#inut !i de#ine !i ast"zi partea leului din pia#a procesoarelor. - AMD Advanced Micro Devices, fondat" n $969, a intrat pe pia#a microprocesoarelor n $975, lansnd o versiune creat" prin copierea procesorului 8080. Ini#ial Intel a autorizat-o ca a doua surs" produc"toare de procesoare 8088. n timp AMD a dezvoltat variante proprii ale claselor de procesoare, ncepnd cu 386, ajungnd ca prin ultimul produs, AMD K7 Athlon s" devanseze firma Intel. - Chips & Technologies, cunoscut" n special pentru cipseturile produse, a produs procesoare 386. - IBM a produs procesoare sub licen#a Intel. - Cyrix Corporatiuon a ap"rut n $988 cu procesoarele 486 DLC !i SLC. Din $994 lucreaz" cu IBM, n prezent pierznd startul pentru producerea procesoarelor noi. - Texas Instruments a revenit pe pia#" dup" acordul cu Cyrix. a produs procesoare de clas" 486.

$00

WiNS DMPC

Capitolul III

C) CLASELE PRINCIPALE DE PROCESOARE INTEL Procesoarele produse pn" n prezent se mpart n dou" categorii: produse de Intel !i compatibile Intel. 1) Procesoare Intel Principalul produc"tor de procesoare, Intel a lansat pe pia#" urm"toarele familii de microprocesoare: - familia 4004, n $97$, cuprinde microprocesoarele 4004, pe 4 bi#i !i 8008 pe 8 bi#i, o mbun"t"#ire a celui anterior. - familia 8080, n $974apare 8080, prelucrnd datele pe 8 bi#i, a fost mbunt#it de firma Zilog Corporation, ap"rnd Z80. Urmat de versiunea 8085, o mbun"t"#ire a lui Intel. - familia 8086, n $978, lucra pe $6 bi#i, cuprindea - procesorul 8086, descendent al lui 8080, frecven#a 5 sau 8 MHz - procesorul 8088, identic cu 8086 dar cu magistrala redus" la 8 bi#i - procesorul 80C86 !i 80C88, identice cu 8086 !i 8088 dar cu consum mai mic de energie, proiectate pentru calculatoare mobile. - 80$86 !i 80$88, con#ineau pe acela!i substrat !i majoritatea circuitelor suport, lansate n $982. - familia 286, ap"rute n $982, introdus n IBM PC AT, este pe $6 bi#i, la frecven#e 6, 8, $0, $2.5, $6 !i 20 MHz, a fost un succes imens la acea vreme. - familia 386, lansat" n $985, a adus mai mult" putere !i vitez" dect oricare alt procesor existent pn" atunci. Cuprindea: procesorul 386 DX, pe 32 bi#i, , ncorporeaz" $6 octe#i cache, a avut erori de proiectare corectate ulterior. procesorul 386SX, lucra pe $6 bi#i, la $6 MHz, mai rapid cu 33 % dec"t 286 cel mai rapid. - 386SL, pentru calculatoare portabile, regi!tri pe 32 bi#i. - familia 486, apare n $989, ini#ial 486 a fost creat ca membru al familiei 386, cuprinde: - 486DX, are $68 pini, capsul" ceramic", frecven#a 50 MHz, memorie cache 8 K, con#ine !i coprocesorul intern. - 486SX, lucreaz" cu un coprocesor separat 487SX - 486DX2, are o frecven#" de ceas dubl" fa#" de DX - 486SL, este un SX cu consum mic de energie, a existat !i SL Enhanced - 486 DX4, frecven#a dubl" fa#" de DX2, tehnologie la 0.6 microni, pn" la $6 K cache - 486 OverDrive, destinate moderniz"rii Pc-urilor existente, au tehnologia de triplare a vitezei, sunt de fapt procesoare 486 adaptate s" lucreze pe soclurile mai vechi

WiNS DMPC

Capitolul III

$0$

- familia Pentium, interfa#" pe 64 de bi#i, total diferite de 486, au $6 K cache, necesit" noi pl"ci de baz". Au ap"rut Pentium MMX, !i Overdrive. - familia Pentium Pro, cunoscut ca P6, este cel mai puternic procesor Intel. a fost complet reproiectat renun#ndu-se la arhitectura CISC pentr a adopta arhitectura RISC mai rapid". - familile PII "i PIII, cele mai noi familii !i cele mai performante.
Chip 4004 8008 8080 8085 8086 8088 80286 Intro MIPS(est Nov-7$ 0.06 Apr-72 0.06 Apr-74 0.64 Mar-76 0.37 0.33 Jun-78 0.66 0.75 0.33 Jun-79 0.75 $.2 Feb-82 $.5 $.66 Nov-85 5.5 Feb-87 6.5 Apr-88 8.5 $$.4 Apr-89 Jun-88 2.5 2.5 Jan-89 2.7 2.9 Oct-90 4.2 5.3 Sep-9$ Apr-89 20 May-90 27 Jun-9$ 4$ Sep-9$ $3 Sep-9$ $6.5 Sep-9$ 20 27 Sep-92 Mar-92 4$ 54 Aug-92 $5.4 Nov-92 $9 25 60 Mar-94 8$ $00 Mar-93 $$2 $50 Mar-94 $68 225 255 Jan-96 278 Jun-96 336 Jan-97 278 Jan-97 336 337 373 Nov-95 404 450 Int. Bus 4 8 8 8 $6 $6 $6 $6 $6 $6 $6 $6 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64 Ext Bus 4 8 8 8 $6 $6 $6 8 8 $6 $6 $6 32 32 32 32 $6 $6 $6 $6 $6 $6 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 Transistor 2300 3500 6000 6500 29,000 29,000 29,000 29,000 29,000 $34,000 $34,000 $34,000 275,000 275,000 275,000 275,000 275,000 275,000 275,000 275,000 855,000 855,000 $,200,000 $,200,000 $,200,000 $,$85,000 $,$85,000 $,$85,000 900,000 $,200,000 $,200,000 $,400,000 $,400,000 $,400,000 $,200,000 $,200,000 3,$00,000 3,$00,000 3,$00,000 3,$00,000 3,$00,000 3,$00,000 3,$00,000 3,$00,000 4,500,000 4,500,000 5,500,000 5,500,000 5,500,000 5,500,000 Memory 640 b $6K 64K 64K $MB $MB $MB $MB $MB $6MB $6MB $6MB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 32MB 32MB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 64MB 64MB 64MB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB 4GB Ext. 0.$08 0.2 2 5 5 8 $0 5 8 8 $0 $2 $6 20 25 33 $6 20 25 33 20 25 25 33 50 $6 20 25 33 25 33 20 25 33 25 33 60 66 60 66 66 60 66 66 66 66 66 66 66 66 Int. 0.$08 0.2 2 5 5 8 $0 5 8 8 $0 $2 $6 20 25 33 $6 20 25 33 20 25 25 33 50 $6 20 25 33 50 66 20 25 33 75 $00 60 66 90 $00 $33 $50 $66 200 $66 200 $50 $66 $80 200 Int. NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO NO YES YES YES NO NO NO YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES YES MMX MMX YES YES YES YES

386DX

386SX

386SL 486DX

486SX

486DX2 486SL 486DX4 Pentium P5

Pentium P54C

Pentium P55C Pentium Pro

$02

WiNS DMPC

Capitolul III

Viteza busului "i multiplicatorii pentru procesoarele Pentium

Chip speed 60 66 75 90 $00 $20 $50 $66 200 Multiplier $x $x $.5x $.5x $.5x 2x 2.5x 2.5x 3x Bus speed 60 66 50 60 66 60 60 66 66

Pentium OverDrive viteze de upgrade

Original Pentium Speed In megahertz 60 66 75 90 $00 $20 $33 $50 $66 OverDrive Pentium Speed In megahertz $20 $33 $25 $50 $66 $80 200 $80 200 Socket required 4 4 5 or 7 5 or 7 5 or 7 5 or 7 5 or 7 5 or 7 5 or 7

2) Tehnologia MMX modul de func#ionare Intel nu a vrut s" m"reasc" num"rul liniilor de adres" interne !i folose!te regi!trii coprocesorului pentru MMX. Fiecare din cei opt regi!tri poate stoca sinultan 80 de biti. MMX folose!te oricum numai 64, totu!i este posibil" aducerea !i prelucrarea simultan" a 8 octe#i intr-un registru. Aceasti tehnic" se nume!te Single Instruction Multiple Data (SIMD), deoarece o singur" comand" ac#ioneaz" pe mai mul#i octe#i. Acest procedea aduce avantaje mai ales la aplicatjile multitnedia, deoarece SIMD poate pelucra simultan o serie de mai mul#i pixeli ai unei imagini in loc de a face acest lucru succesiv. Instruc#iunile MMX constau din 24 de opera#ii simple: logice (AND, OR, NOT), opera#ii aritmetice (adunare, nmul#ire), de conversie de compara#ie. Aproape fiecare din aceste comenzi are mici varia#ii, astfel nct in total se poate vorbi de 57 de noi instruc#iuni optimizate pentru sunet !i grafic". Marele dezavantaj al MMX-ului: denarece extensia multimedia si coprocesorul folosesc aceea!i registri, nu vor putea lucra simultan.

WiNS DMPC

Capitolul III

$03

Pentru a putea folosi procesoare MMX pe vechile pl"ci de baz" cu socket 5 sau 7, se utilizeaz" adaptoare MMX.

3) Procesoare compatibile Intel Pe arhitectura procesoarelor Intel, alte firme au dezvoltat procesoare proprii, total diferite: - compatibile 386: AMD 386, Chip and Technologies 386 !i IBM 386SLC - compatibile 486: AMD 486 DX4, Cyrix 486 SLC !i DLC, Cx486DRx2 !i Cx486SRx2 pentru modernizarea procesoarelor 386, Cx486S !i Cx486Se

$04

WiNS DMPC

Capitolul III

modelate dup 486 SX, Cx486DX !i Cx486SX, IBM 486SLC2, IBM Blue Lighting, Texas Instruments TI486SLC/E !i TI486DLC/E - compatibile Pentium: - AMD 5x86, de fapt un 486 DX5, AMD K5 mai rapide dect similarele Pentium - AMD K6 dep"!e!te produsele Intel prin introducerea tehnologiei Intel naintea acesteia, se instaleaz" pe socket 7, nucleul a fost dezvoltat de firma NexGen achizi#ionat" de AMD - Cyrix !i IBM 5x86, este de nivel 486, urmat de Cyrix 6x86 de clas" Pentium, Cyrix Media GX, Cyrix M2.
Modern Pre-Pentium Intel-Compatible Microprocessors
Chip 386SX 38600SX 386SLC 38605SX 386DX 38600DX 38605DX 486SL 486SLC 486SLC/E 486SLC2 486SX 486SXLV 486SX2 486DLC 486DLC/E 486DX 486DXLV 486DX2 486DX4 486BL 5x86 5X86 Manufacturer Data bus width Address bus width Intel $6 24 AMD $6 24 C&T $6 24 IBM $6 24 C&T $6 24 Intel 32 32 AMD 32 32 C&T 32 32 C&T 32 32 Intel 32 32 Cyrix $6 24 TI $6 24 IBM 32 32 Intel 32 32 AMD 32 32 AMD 32 32 Intel 32 32 Cyrix 32 32 TI 32 32 Intel 32 32 AMD 32 32 AMD 32 32 Intel 32 32 Intel 32 32 IBM 32 32 Cyrix/IBM 32 32 AMD 32 32 Internal clock $x $x $x $x $x $x $x $x $x $x $x $x 2x $x $x $x 2x $x $x $x $x $x 2x 3x 3x 3x 4x Integral cache No No No 8K 0.5K No No No 0.5K 8K $K $K $6K 8K 8K 8K 8K $K $K 8K 8K 8K 8K $6K $6K $6K $6K Integral FPU No No No No No No No No No Yes No No No No No No No No No Yes Yes Yes Yes Yes No Yes Yes

WiNS DMPC

Capitolul III

$05

$06

WiNS DMPC

Capitolul III

WiNS DMPC

Capitolul III

$07

$08

WiNS DMPC

Capitolul III

WiNS DMPC

Capitolul III

$09

4) CELE MAI NOI PROCESOARE

$$0

WiNS DMPC

Capitolul III

WiNS DMPC

Capitolul III

$$$

5) PARAMETRI PROCESOARE NOI

$$2

WiNS DMPC

Capitolul III

6) FUNC$IILE SIMD DRUMUL SPRE MULTIMEDIA

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

113

3. MEMORIA Memoria este locul de stocare a tuturor octe!ilor de care are nevoie microprocesorul pentru a func!iona. Ea con!ine att datele brute care urmez" s" fie prelucrate, ct #i rezultatele prelucr"rilor. n sensul cel mai strict, memorie poate s" nsemne orice dispozitiv de stocare a datelor, chiar dac" con!ine un singur bit. Caracteristica de baz" a memoriei pentru PC este posibilitatea de a fi modificat" prin intermediul electricit"!ii. De aceea cele mai practice memorii sunt din circuite integrate, disponibile n diferite forme, deosebindu-se prin func!ii, accesibilitate, tehnologie #i capacitate de vitez". Din punct de vedere al modului de func!ionare al memoriei, nt"lnom dou" sisteme de stocare ntr-un PC: primar #i secundar. Memoria utilizat" direct de microprocesor, f"r" un transfer de date n regi#trii acestuia este numit" memorie de lucru sau sistem de stocare primar. Posibilitatea de acces imediat la aceasta face posibil ca procesorul s" g"seasc" orice valoare f"r" a c"uta blocuri mari de dat, ceea ce a dus la denumirea acestui tip de memorie RAM memorie cu acces aleatoriu. Cel de al doilea sistem de stocare este sistemul de stocare secundar, bazat pe discuri #i benzi la majoritatea PC-urilor. Datorit" capacit"!ii mari este numit sistem de stocare masiv". Sistemul de stocare primar este caracterizat de viteza de acces, iar cel secundar de capacitate, tendin!a fiind de a se extinde #i celelalte caracteristici. La calculatoare, reac!ia la ntreruperea energiei electrice define#te diferen!a ntre memoria pe termen scurt #i cea pe termen lung, proprietate denumit" volatilitate. Din acest punct de vedere memoria se clasific" n memorie volatil" #i memorie nevolatil" (ve#nic"). Memoriile volatile pot simula nevolabilitatea prin asigurarea aliment"rii cu un sistem de rezerv" bazat pe baterii. A) UNIT!"I DE M!SUR! ALE MEMORIEI Unitatea de 8 bi!i este standard pentru sistemele de stocare pe calculatoare, #i este numit" octet sau byte. O jum"tate de octet (4 bi!i) se nume#te tetrad". Grupul de 2 octe!i (16 bi!i), a fost definit de Intel ca cuvnt. Un cuvnt dublu este format din dou" cuvinte, adic" 32 bi!i, iar unul cvadruplu din 4 cuvinte (64 bi!i).Principalele unit"!i de m"sur" pentru memorie stabilite de Intel sunt:
Unit Bit Niblu (tetrad") Byte (octet) Word Bits 1 4 8 16 Bytes 0.125 0.5 1 2 Double-word Quad-word Line (486) 32 64 128 4 8 16

113 Tehnologia MMX a introdus patru noi tipuri de date, deoarece aceast" tehnologie mpacheteaz" grupurile de date mai mici n regi#trii de 64 de bi!i. De ex. 8 octe!i sunt inclu#i ntr-un bloc de 64 de bi!i, care ncape ntr-un registru al procesorului, datele fiind sub forma unui octet mpachetat.
WiNS DMPC Capitolul IIIb
Name Packed byte Packed word Packed double-word Quad-word Tabelul 9. Tipuri de date pe 64 de bi#i la tehnologia MMX Basic units Number of Units Byte (8 bits) 8 Word (16 bits) 4 Double-word (32 bits) 2 64 bits 1

Scrierea numerelor folosind numai cifrele de 0 #i 1, sistem binar, este complicat", deoarece pentru numere mai mari #irurile devin foarte lungi #i dificil de evaluat. De aceea se utilizeaz" pentru referirea acestora sistemul hexagesimal (baza 16), n care pentru reprezentarea numerelor se face cu 16 simboluri: 10 cifre (0-9) #i literele A F (numerele 10 15). Deci num"rul zecimal 12 n hexagesimal este C iar n binar 1100, iar num"rul 3AB se evalueaz" astfel: 3 x 162 + A x 16 + B = 3 x 162 + 10 x 16 + 11 = 936 La sfr#itul unui num"r hexagesimal se adaug" litera H, pentru a #ti c" se utilizeaz" acest sistem. Deoarece baza n sistemul hexagesimal este 16, puterea a 4-a a lui 2, numerele binare se pot foarte u#or converti n hexa. De ex. num"rul 11011010 se mparte n dou" grupe de cte 4 cifre: 1101 #i 0101, apoi fiecare grup" se transform" n hexa: (1101)2 = (13)10 = DH iar (0101)2 = (5)10 = 5H mp"r!irea n grupe se face ntotdeauna de la dreapta la stnga, grupul incomplet din stnga completndu-se cu zerouri pn la formarea unei grupe de 4 cifre binare: ex. 10 devine 0010. Presupunnd c" memoria unui calculator este de 1 MB, cea mai mic" adres" de memorie este 0 iar cea mai mare FFFFFH. Adresa loca!iei de memorie de 1 MB este 100000H iar a loca!iei de 2 MB este 200000H. La afi#area adresei defecte a memoriei de c"tre sistemul de calcul, se poate localza byte-ul de memorie n care se situeaz", lund n consiferare cifra cea mai semnificativ" (prima din stnga). De ex. 50F034H se situeaz" ntre 5 MB #i 6 MB. Un termen des folosit la memorie este BANC, reprezentnd un bloc de memorie de orice dimensiune, aranjat astfel nct num"rul de bi!i este acela#i cu num"rul de conexiuni de date ntre memorie #i procesor. Pentru un Pentium un banc de memorie este un bloc de memorie aranjat pe 64 bi!i. Granularitatea memorie se refer" la cel mai mic increment cu care se poate m"ri memoria calculatorului la un anumit moment. Depinde de trei factori: l"!imea

WiNS DMPC Capitolul IIIb 114 magistralei de date a PC-ului, l"!imea magistralei de memorie #i dimensiunea minim" a unit"!ilor de memorie disponibile. De ex. dac" la un Pentium utiliz"m module de memorie pe 4 octe!i (SIMM pe 72 pini) sunt necesare cel pu!in 2 module. Capacitatea modulelor de memorie depinde de tehnologia folosit", primele module avnd 256 octe!i iar cele mai noi ajungnd pn" la 256 MB. Un alt parametru important este modul de adresare a memoriei. Fiec"rei informa!ii stocate i se atribuie o loca!ie de memorie, numit" adres". Aceasta este o etichet", nu loca!ia de stocare propriu-zis". Num"rul de bi!i folosi!i pentru fiecare cod determin" cte adrese pot fi adresate f"r" confuzii, deci 8 bi!i de dares" definesc 28 256 loca!ii de memorie, iar 16 bi!i 216 65536 loca!ii. Pentru citirea memoriei, procesorul activeaz" liniile de adres" corespunz"toare adressi unit"!ii de memorie dorite, ntr-un ciclu de ceas. n urm"torul ciclu de ceas, controllerul de memorie plaseaz" pe magistrala de date a microprocesorului bi!ii con!inu!i n unitatea de stocare dorit", deci aceast" operat!ie dureaz" dou" cicluri de ceas. Scrierea memoriei func!ionez" pe acela#i principiu, fiind nevoie tot de dou" cicluri de ceas.

B) TIPURILE DE MEMORIE DINTR-UN PC n interiorul unui sistem de calcul sunt utilizate urm"toarele tipuri de memorie: - RAM (memoria cu acces aleatoriu): - DRAM (memorie dinamic"), bazat" pe condensatoare, necesit" ntre!inerea activ" prin remprosp"tare. Alc"tuite din circuite bazate pe semiconductoare. - SRAM (memoria static"), permite curentului s"-#i continue drumul, opernd ca un comutator care permite sau mpiedic" trecerea curentului electric. Alc"tuit" din circuite bistabile cu tranzistori, miniaturizate. - meoria doar pentru citire (ROM): - ROM masc", foarte rar utilizate, programarea se face la fabricare, costuri foarte mari. - PROM, este un ROM doar pentru citire cu programare. Folose#te siguramn!ele fuzibile ca elemente de programare, care se ard cu un programator sau arz"tor de PROM-uri, procesul fiind ireversibil. - EPROM, memoria ROM cu programare #i #tergere, au o fereastr" n partea superioar", acoperit" cu o etichet", se #terge la expunerea la lumina natural", raze ultraviolete. - EEPROM, este un EPROM ce se pot #terge electric, poate fi modificat" doar de un num"r finit de ori. - memoria FLASH RAM, pot fi #terse #i reprogramate utiliznd tensiunea normal" din PC. Au durat" de via!" finit", cele mai vechi trebuiau #terse total naintea refolosirii, numindu-se cu #tergere masiv".

115 - memoria virtual", este o memorie simulat" n spa!iul oferit de sistemele de stocare masiv". Se utilizeaz" un fi#ier pe hard numit fi#ier de schimb, care poate fi temporar sau permanent.
WiNS DMPC Capitolul IIIb

C) ORGANIZAREA LOGIC! A MEMORIEI Clasificarea memoriei depinde cel pu!in par!ial de sistemul de operare rulat. Din punct de vedere hardware, memoria fizic" se mparte n mai multe clase, ce pot fi modificate doar prin ajust"ri ale componentelor hardware. n interiorul unui PC ntlnim urm"toarele zone distincte de memorie: Memoria n mod real Baza sistemului de meorie al unui PC este memoria ce poate fi adresat" de microprocesor n timpul rul"rii n mod real, numit" memorie n mod real. Domeniul de adrese ncepe de la 0, ultima adres" fiind cu pu!in nainte de 1 megaoctet, adic" 1048575 sau 0FFFFFH. Deoarece se afl" n partea de jos a domeniului de adrese se nume#te memorie de baz". Cnd modul real de lucru al procesorului a fost suplimentat cu cel protejat, ncepnd cu 286, spa!iul de adrese a fost l"rgit cu unul nou, mai mare, peste limita de 1MB, ceea ce a dus la redenumirea memoriei de baz" n memorie conven!ional". Memoria n mod protejat Restul memoriei ce poate fi adresat" de procesoarele moderne se nume#te n mod protejat. Poate fi accesat" de acestea doar n timpul rul"rii n modul protejat. Domeniul de adrese se ntinde de la limita de sus a memoriei n mod real pn" la limita de adresare a procesorului (16 MB la 286 sau 4 GB la 386-Pentium). Memoria joas$ La primul PC, IBM a rezervat jum"tate din domeniul de adrese de 1MB accesat de procesorul 8088, 512 K pentru codul BIOS al sistemului #i pentru accesul direct al procesorului la memoria folosit" de sistemul video. Jum"tatea inferioar" a fost l"sat" la dispozi!ia programelor. Ulterior, aceasta a fost restrns" la 384 K utiliza!i pentru rutinele BIOS #i memoria video, iar 640 K au r"mas pentru programe, zon" numit" #i memorie joas". Zona de date BIOS IBM a rezervat primul K din memoria joas" pentru func!ii specifice componentelor hardware #i sistemului de operare. Aceasta con!ine datele folosite de func!iile BIOS #i este numit" zona de date BIOS. Printre octe!ii din partea de jos se afl" vectorii de ntrerupere #i bufferul de tastatur" de 16 bi!i (16 caractere). Memoria superioar$ UMA Domeniul de adrese de 384 KB, aflat deasupra memoriei joase din memoria n mod real se nume#te memorie superioar", fiind un amalgam de RAM, ROM #i spa!ii

WiNS DMPC Capitolul IIIb 116 libere. n majoritatea PC-urilor, primii 128 KB formeaz" memoria RAM video, urm"torii 128 KB sunt rezerva!i pentru programele BIOS de pe pl"cile adaptoare iar ultimii 128 KB ai memoriei superioare sunt ocupa!i de memoria ROM care con!ine codul BIOS al sistemului (de regul" doar 32 sau 64 de KB sunt ocupa!i efectiv).

Zona nalt$ de memorie HMA Microprocesoarele pot s" adreseze mai mult de 1 MB de memorie n mod real dac" au posibilitatea de a lucra cu memoria n mod protejat. ncepnd cu 286, dac" linia a 21-a de adrese este activat", primul segment de adrese ce dep"#e#te 1 MB este mapat n memoria extins". Aceast" linie de adrese A20 poate fi activat" n timpul oper"rii n mod real folosind o instruc!iune de program. HMA este memoria suplimentar" de 64K minus 16 octe!i. Memoria bufferului cache Sistemele video ale calculatoarelor sunt mapate n memorie, astfel nct culoarea fiec"rui pixel de pe monitor este stocat" ntr-o loca!ie de memorie, la care procesorul are acces direct. Memoria n care este p"strat un cadru complet al imaginii se nume#te buffer de cadre. Pentru sistemele VGA ncepe imediat dup" limita de 640 KB a memoriei joase, iar pentru sistemele monocrom #i modul text ncepe cu 64KB mai sus. Memoria de duplicare Ultimele genera!ii de calculatoare permit accesul la memorie pe magistrale de 8, 16,32 #i 64 de bi!i, ceea ce face ca anumite pl"ci de extensie s" nu !in" pasul cu viteza de acces cerut" de memorie. Pentru a dep"#i aceste bariere de vitez" se utilizeaz" memoria de duplicare (shadow). Memoria cache Este utilizat" pentru asigurarea leg"turii ntre memoria principal" #i microprocesoare #i func!ioneaz" ca un sistem distinct #i separat nafara controlului programului. Pentru procesor, memoria cache are adresele datelor pe care le con!ine. Rolul acesteia este de a cre#te viteza nu capacitatea sistemului de memorie al sistemului. Memoria extins$ XMS Este toat" memoria aflat" dup" primul MB #i poate fi accesat" doar cnd procesorul lucreaz" n modul protejat. Pentru procesoarele 286 n sus se aplic" standardul XMS elaborat n 1987. Pentru ca memoria RAM s" se conformeze standardului XMS trebuie un driver instalat n CONFIG.SYS, numit HIMEM.SYS. Memoria expandat$ EMS Unele programe mai vechi utilizau memoria expandat", care nu poate fi accesat" direct de microprocesor, aceesul fiind realizat prin intermediul unei ferestre de 64 KB stabilit" n zona de memorie superioar".

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

117

118

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

D) TIPURI DE MEMORIE %) Memoria cache Cea mai cunoscut" tehnic" de accelerare a vitezei sistemului este utilizarea cache-ului. Aceast" tehnic" interpune ntre procesor #i memoria principal" un bloc de memorie rapid", de regul" SRAM de mare vitez". Un circuit special, controllerul cachealimenteaz" continuu memoria cache cu instruc!iunile #i datele cel mai probabil s" fie utilizate de procesor n continuare.

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

119

Dac" datele c"utate nu se afl" "n memoria cache sunt ob!inute din memoria RAM obi#nuit", la viteza de lucru a acesteia #i avem o ratare a cacheului (cache miss). Memoriile cache difer" prin patru aspecte principale: - dimensiune, cu ct este mai mare cre#te posibilitatea existen!ei datelor accesate de procesor imediat - modul de organizare logic", depinde de modul de organizare #i adresare a memoriei, exist" trei op!iuni: mapare direct", complet asociativ #i asociativ pe seturi. - modul de localizare, interne sau externe procesoarelor. Cel intern se nume#te primar L1, are maxim 64 K iar cel extern secundar L2 sau L3 #i are 512 2 MB. - modul de operare, pentru reducerea st"rilor de a#teptarese utilizeaz" operarea n rafale. Sunt dou" tipuri de memorii cache: SRAM sincrone cu operare n rafale (syncronous burst SRAM) #i SRAM cu canal #i operare n rafale (pipelined burst SRAM). Pentru a suplimenta memoria cache exist" cache-urile tip baghet" dezvoltate de Intel COAST Cache on a Stick.

Tehnologia DRAM Pentru p"strarea num"rului de conexiuni, liniile de adresarea celor mai multe cipuri de memorie sunt multiplexate, acela#i set de linii fiind folosit att pentru trimiterea adresei rndului ct #i coloanei. Pentru a diferen!ia adresele de coloane de cele de linii, cipul folose#te dou" semnale CAS (Column adress strobe) #i RAS (Row adress strobe). Pentru a aceelera opera!iile cu memoria se utilizeaz" urm"toarele tehnici: - memorie RAM cu coloane statice, permit citirea datelor pe o singur" coloan" f"r" st"ri de a#teptare, - memoria RAM n mod pagin", este cea mai cunoscut" tehnologie, controllerul de memorie trimite mai nti adresa unui rnd apoi activeaz"

120

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

semnalul RAS, cu acestaactiv trimite o nou" adres" #i activeaz" semnalul CAS pentru indicarea unei celule specifice. - memoria EDO RAM (Extended Data Output), asigur" suficient" vitez" pentru a elimina cache-ul secundar, ns" cea mai bun" performan!" se ob!ine prin combinarea EDO cu cache secundar. Este o variant" a memoriei n mod pagin", eliminnd st"rile de a#teptare ale sistemului. - memoria EDO RAM cu operare n rafale, Burst EDO DRAM sau BEDO, execut" opera!ii de scriere citire n rafale sau n cicluri de ceas. - memoria DRAM sincron", SDRAM, lucreaz" sincronizat cu calculatoarele gazd", furniznd date la fiecare ciclu de ceas. - memorie DRAM mbun"t"!it", EDRAM, cresc viteza de operare a memoriilor dinamice cu acces aleatoriu prin includerea pe fiecare cip a unui bloc de memorie static" de cache de 256 K, mai rapid. - memoria DRAM cu cache, CDRAM, lansat" de Mitsubishi, con!ine un bloc cache pe fiecare cip de 2 K. - memoria Rambus DRAM, folose#te un cache cu o memorie SRAM de 2048 octe!i, legat" de memoria dinamic" de pe un cip printr-o magistral" foarte larg" cxe permite transferul unei pagini ntregi la un singur ciclu de ceas. - memoria DRAM multibanc, mparte spa!iul de stocare al fiec"rui cip n bancuri. - memoria video, folosit" de sistemele de afi#are ca buffer de cadre, are 2 forme: cu 2 porturi reale, ce permite scrierea #i citirea simultan" #i VRAM Video RAM cu acces aleatoriu la scriere #i citire. - memoria Windows RAM, relativ nou", WRAM creat de Samsung se utilizeaz" la sistemele video. Constructiv, ntlnim urm"toarele tipuri de memorii: - memorii direct pe placa de baz"

- module SIMM cu 30 de pini, are nou" cipuri de memorie pe o singur" plac", capacitate de 256 KB, 1 MB #i 4 MB

121 Vechile memorii utilizau 9 bi!i de stocare, 8 de date #i unul de paritate, cele noi sunt doarcu 8 bi!i, f"r" bitul de paritate.
WiNS DMPC Capitolul IIIb

- module SIMM cu 72 de pini, au urm"toarele dimensiuni:

Capacit"!ile cele mai cunoscute sunt 1, 4, 8, 16, 32 MB, pot fi att EDO ct #i FPM. - modulele DIMM (Dual in Line Modules), au 168 pini, capacitatea 16, 32, 64, 128, 256 MB #i sunt utilizate exclusiv la sisteme cu procesoare Pentium, Pentium II #i III. Dimensiunile standard sunt:

122

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

Exis" #i varianta redus", module DIMM de dimensiune mic", pentru unele calculatoare de dimensiuni mici.

- modulele SIPP, folosesc conectori sub form" de pini, sunt identice cu modulele SIMM de 30 pini, au dou" variante normal" #i redus".

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

123

E) DETECTAREA &I PREVENIREA ERORILOR Majoritatea PC-urilor verific" fiecare bit de memorie n vederea detect"rii erorilor hard la pornirea la rece a acestora. Produc"torii de memorie folosesc dou" metode de combatere a erorilor de memorie: paritatea #idetectarea/corectarea erorilor. %) Paritatea La primele memorii, produc"torii au ad"ugat un bit suplimentar pentru fiecare octet de memorie, numit bit de verificare a parit"!ii cu rolul de a permite calculatorului verificarea integrit"!ii datelor stocate de memorie. Utiliznd un algoritm simplu, bitul verifica num"rul corespunz"tor de 1 #i 0, la semnalarea unei erori, sistemul era avertizat. n prezent s-a renun!at la verificarea parit"!ii. 2) Paritatea fals$ Sunt o metod" de reducere a costurilor memoriei pentru PC-urile cu verificare a parit"!ii. n loc s" verifice paritatea memoriei din modul, sistemul de fals" paritate trimite permanent un semnal ce indic" paritatea corect" a memoriei. Are 2 dezavantaje: nu se deosebesc fizic #i nu ofer" protec!ie mpotriva erorilor de paritate. 3) Detectarea 'i corectarea Verificarea parit"!ii doar localizeaz" o eroare de un bit ntr-un octet. schemele mai elaborate de detectare a erorilor pot identifica erori mult mai grave pe care le pot #i corecta f"r" blocarea sistemului. Aceast" schem" se nume#te cod de corectare a erorilor ECC error Corection Code #i folose#te 3 bi!i suplimentari pentru fiecare octet stocat. Toate PC-urile moderne folosesc ECC. Compara!ie ntre memoria cu paritate #i cea cu ECC
Bus width 8 16 32 64 Bi!i suplimentari ceru!i Parity ECC 1 5 2 6 4 8 8 8 Costuri suplimentare Parity ECC 12.5% 62% 12.5% 38% 12.5% 25% 12.5% 12.5%

124 4. SURSA

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

DE CENTRALE

ALIMENTARE

&I

CARCASA

UNIT!"II

A) TIPURILE DE SURSE DE ALIMENTARE Calculatoarele PC au nevoie de o alimentare nentrerupt" cu curent continuu, la tensiuni joase, controlat" riguros #i de diferite valori. calculatoarele portabile sunt alimentate prin baterii iar cele de tip desktop prin surse de alimentare perfec!ionate. Sursa de alimentare este dispozitivul intermediar ce transform" curentul alternativ n C.C., ntr-o form" ct mai pur" apropiat" de C.C. din baterii. Principalul scop este de stabilizarea tensiunii la o valoare ct mai apropiat" de valoarea ideal" utilizat" n PC. Calculatoarele de tip notebook #i subnotebook se alimenteaz" cu curent furnizat de o baterie, generat exact n forma cerut" C.C. de tensiune joas". Uzual, la PC-uri se utilizeaz" 2 tipuri de surse de alimentare: - surse de alimentare liniare, semnalul electric brut preluat de pe linia principal" de alimentare cu energie este transmis ini!ial printr-un transformator ce reduce tensiunea la o valoare pu!in mai mare dect cea necesar" n PC. Apoi tensiunea trece prin unul sau mai multe redresoare, de obicei diode semiconductoare, ce convertesc C.A. n C.C., care este transmis prin regulatorul de tensiune liniar, ce stabile#te tensiunea creat" de sursa de alimentare la nivelul solicitat de circuitele din PC. - sursele de alimentare n comuta!ie,sunt mai eficiente #i mai ieftine, opereaz" prin transformarea semnalului de intrare de 50 Hz ntr-un tren de impulsuri la 20000 Hz, peste limita superioar" a auzului uman. Dup" cre#terea frecven!ei semnalului, regulatorul de comuta!ie egalizeaz" semnalul prin modulare n l"!ime a impulsurilor, apoi impulsurile ajung la un transformator care reduce tensiunea la nivelul cerut #i prin redresare #i filtrare o transform" n CC. %) Cerin#ele de alimetare ale PC-urilor n majoritatea calculatoarelor, sursa de alimentare produce normal 4 tensiuni +5, -5, +12, -12 V. pe placa de baz" poate exista un regulator de tensiune separat ce produce tensiunea 3.3 V necesar" la Pentium. Unele surse, model ATX furnizeaz" direct 3.3 V. 2) Necesarul de putere pentru dispozitivele PC-urilor Consumul de putere al dispozitivelor
Device class Floppy disk drive Floppy disk drive Floppy disk drive Device type Full height, 5.25 inch Half-height, 5.25 inch One-inch high, 3.5-inch Power 12.6 watts 12.6 watts 1.4 watts Example IBM PC diskette drive QumeTrak 142 Teac FD-235J

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

125

Graphics board Two-board old technology 16.2 watts IBM 8514/A Graphics board High performance, full length 13.75 watts Matrox MGA Graphics board Accelerated half-card 6.5 watts ATI VGA Wonder, Graphics Ultra+ Hard disk Full height, 5.25-inch 59 watts IBM 10MB XT hard disk Hard disk Half-height, 5.25-inch 25 watts [estimated] Hard disk One-inch high, 6.5 watts, 3.5-inch Quantum ProDrive LPS120S Hard disk 2.5 inch 2.2 watts Quantum Go-Drive 120AT Hard disk PCMCIA card 3.5 watts Maxtor MXL-131-III Hard disk Full height, 3.5 inch 12 watts Quantum ProDrive 210S Memory 1MB SIMM 4.8 watts Motorola MCM81000 Memory 4MB SIMM 6.3 watts Motorola MCM94000 Memory 8MB SIMM 16.8 watts Motorola MCM36800 Modem PCMCIA card 3.5 watts MultiTech MT1432LT Modem Internal, half-card 1.2 watts Boca V.32bis Network adapter Ethernet, half-card 7.9 watts Artisoft AE-2/T System board 286, AT-size 25 watts [estimated] System board 386, XT-size 12 watts Monolithic Systems MSC386 XT/AT System board 486 or Pentium, AT-size 25 watts [estimated]

3) Tensiunea de alimentare. Semnalul Power-Good. Majoritatea surselor se alimenteaz" la 230 V, 50 Hz #i furnizeaz" 200-230 W. nafar" de tensiunile #i curen!ii necesari calculatorului, sursele de alimentare emit semnalul Power-Good, cu scopul de a transmite calculatorului c" starea semnalului este bun" #i acesta poate opera normal. Dac" acest semnal lipse#te, calculatorul se opre#te automat. 4) Alimentarea calculatoarelor portabile Pentru a nu mai depinde de sursele de alimentare fixe (prize pe pere!i), aceste calculatoare con!in propriile surse portabile bateriile. Sunt utilizate urm"toarele tehnologii: - bateriile carbon-zinc, denumite pile uscate Lelanche, cunoscute ca baterii de lantern", - bateriile alcaline, nu pot fi renc"rcate de regul", exist" unele baterii ce accept" 25-100 renc"rc"ri, cu dispozitive speciale, - bateriile plumb-acid, cele mai r"spndite acumulatoare din lume, sunt etan#e pentru evitarea scurgerilor, - bateriile nichel-cadmiu, acumulatoare pentru echipamente electronice de larg consum, suport" 500 cicluri de nc"rcare-desc"rcare, - bateriile nichel-hidrur" de metal, o versiune modern" a celor nichelcadmiu, ca #i acestea se autodescarc", - bateriile zinc-aer, are capacitatea maxim" de nmagazinare a energiei, pierde doar 1% din capacitate la un an de nmagazinare.

126

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

5) Conexiunile de alimentare pentru PC Sursele de alimentare pun la dispozi!ie conectori pentru alimentarea unit"!ilor de stocare masiv" #i conectori pentru alimentarea pl"cilor de baz".

galben - +12 V, ro#u - + 5 V, negru - mas"

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

127

ATX Motherboard Power Supply Connections

Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Color Orange Orange Black Red Black Red Black Gray Purple Yellow Function +3.3 VDC +3.3 VDC Common +5 VDC Common +5 VDC Common Power Good 5VSB +12 VDC Pin 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Color Orange Blue Black Green Black Black Black White Red Red Function +3.3 VDC -12 VDC Common Power Supply On Common Common Common -5 VDC +5 VDC +5VDC

6) Protec#ia la neregularit$#ile liniei de alimentare cu energie Problemele re!elei de curent se clasific" pe 3 categorii: - supratensiunea - subtensiunea - zgomotul, toate semnalele parazite preluate de fire la trecerea prin cmpurile electromagnetice. Protec!ia la varia!ii ale tensiunii de alimentare se face cu regulatoare de tensiune. Pentru ntreruperea curentului se utilizeaz" sisteme de alimentare de rezerv" sau surse nentreruptibile UPS.

128

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

129

5. STANDARDELE CARCASELOR UNIT!"II CENTRALE Carcasa calculatorului este o cutie din metal n interiorul c"reia se se afl" componentele de baz" ale unui echipament de calcul. Forma carcasei poate fi de mai multe tipuri. n continuare sunt specificate cteva tipuri mai des ntlnite: Desktop Minitower Midtower Full Tower Slim Book

Tipuri de carcase

130

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

Carcasele slim book au dimensiuni reduse. Pe panoul frontal al carcasei se afl" urm"toarele elemente: Butonul POWER: permite punerea sub tensiune a echipamentului de calcul, ct #i deconectarea acestuia Butonul RESET: permite renc"rcarea sistemului de operare; memoria de lucru este #tears" ca #i cum echipamentul ar fi fost scos de sub tensiune. Este util n cazurile n care echipamentul de calcul s-a blocat sau pentru efectuarea anumitor configur"ri. Butonul TURBO: permite comutarea ntre cele dou" frecven]e de lucru ale calculatorului. Ap"sarea sa este corelat" cu afi#ajul electronic care indic" viteza efectiv" de lucru. Se prefer" lucrul la viteza cea mai mare. Afi#ajul electronic: indic" frecven!a de lucru (m"surat" n MHz) curent" a calculatorului; se coreleaz" cu butonul TURBO. La unele echipamente de calcul nu este afi#at" viteza ci cuvintele HI (viteza cea mai mare) #i LO (viteza cea mai mic"). L"ca#ul KEY LOCK: n acest l"ca# se introduce chei]a prin care poate fi blocat" tastatura. Se utilizeaz" ca m"sur" de securitate pentru a mpiedica accesul persoanelor neautorizate la calculator. Nu este o m"sur" foarte eficient" deoarece chei]ele mai multor calculatoare nu difer" ntre ele #i este foarte probabil c" cineva interesat n a accesa echipamentul de calcul s" #i fac" rost u#or de o chei!". Unitatea pentru dischet": l"ca# pentru introducerea dischetelor Unitatea pentru CD-ROM: l"ca# pentru introducerea discurilor CD-ROM

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

131

A) Principalele tipuri constructive de carcase 'i dimensiunile acestora

CARCASA PC XT

CARCASA PC AT

132

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

CARCASA BABY PC AT

CARCASA SLIMLINE

CARCASA MINITOWER

WiNS DMPC

Capitolul IIIb

133

CARCASA TOWER

CARCASE CALCULATOARE MOBILE

WiNS DMPC

Capitolul IV

135

1. DISPOZITIVE DE INTRARE A) TASTATURA Tastatura (claviatura) este principalul dispozitiv al calculatoruIui, prin intermediul c!ruia se transmit comenzi catre unitatea central!. Fiind ins! in afara acesteia, spunem c! tastatura este un echipament (dispozitiv) periferic, "i anume, unul de introducere. Cuplarea tastaturii la calculator se face prin intermediul unui cablu de conectare. Din punet de vedere al dispunerii tastelor, tastatnra se aseam!n! destul de mult cu cea a unei masini de scris dar are si p!r#i care o individualieaz!. Primele tastaturi ale PC-urilor au avut 83/84 de taste, pentru ca, ulterior, ele s! fie imbun!t!tite prin dublarea unora dintre tastele existente sau ad!ugarea altora noi, ajungandu-se la 10l/102. Din punctul do vedere al functionalitatii lor aceste taste sunt grupate n patru categorii: Taste alfanumerice Taste cu scopuri speciale Taste directionale si numerice Taste functionale.

136

WiNS DMPC

Capitolul IV

1) Func!iile tastelor

WiNS DMPC

Capitolul IV

137

2) Modul de organizare al tastelor Tastatura Dvorak-Dealey

Tastatura PC cu 83 taste

Tastatura AT cu 84 taste

Tastatura mbun!t!#it! cu 101 taste

138

WiNS DMPC

Capitolul IV

Tastatura Windows 104 taste

Tipuri de conectori de tastur! 5-Pin DIN Keyboard Connector Pin-Out

Pin 1 2 3 4 5 Description +Keyboard clock +Keyboard data Reserved Ground +5 V Direction In In Out N/A Out

6-Pin Miniature DIN Keyboard Connector Pin-Out

Pin 1 2 3 4 5 6 Shield Description Data Reserved Ground +5 V Clock Reserved Ground Direction In N/A N/A Out In N/A N/A

WiNS DMPC

Capitolul IV

139

Modular Keyboard Connector Pin-Out

Pin A B C D E F Shield Description Reserved Data Ground Clock +5 V Reserved Ground Direction N/A Out N/A Out In N/A N/A

140 B) MOUSE-UL

WiNS DMPC

Capitolul IV

Una dintre preocup!rile constructorilor de echipamente pentru PC-uri a fost "i cea a materializ!rii unor dispozitive de introducere a datelor mai u"or de manevrat. Astfel a ap!rut rnouse-ul, care "i-a castigat din ce in ce mai multi adepti, ajunganduse s! nu se mai poat! concepe unele tipuri de aplicatii far! existen#a acestuia.

Prototipul din lemn, realizat in 1963, era un simplu instrument de introducere, analogic, care transmitea soft-ului cte un semnal la fiecare rni"care a mouse-ului influen#nd mi"carea cursorului pe ecran. n timp sau produs modific!r att in aspectul exterior, ct "i n structura intern!, urm!rindu-se un mod de prezentare cat mai ergonomic, precum "i o fidelitate inalt! in transmiterea informatiilor. Dup! aproape 30 de ani s-a ajuns Ia generatia a patra, care se prezint! ca un dispozitiv cu aspectul unei buc!#i de s!pun, u"or manevrabil, avnd dedesubt o bil! pozitionabil! cu sensibilitate "i vitez! reglabile.

Mi"carea mouse-ului pe o suprafa#! plan! este corelat! cu deplasarea pe ecran a unui cursor cu o form! deosebit!: crucilita, s!geat! etc. Declansarea unei anumite actiuni se face prin pozi#ionarea cursorului in zona corespunz!toare si ap!sarea unuia dintre butoanele aflate pe partea posterioar! (in num!r de 2-3). Specificarea butonului care trebuie ap!sat este indicat! de programele respective.

WiNS DMPC

Capitolul IV

141

Folosirea mouse-ului u"ureaz! mult munca utilizatorilor, nernaifiind necesar ca ace"tia s! memoreze num!rul relativ mare de cornenzi corespunz!tor fiec!rui produs n situa#ia folosirii tastaturii. Utilitatea mouse-ului este "i mai evident! n cazul aplica#iilor grafice, n care deplasarea cursorului pentru realizarea de desene ar deveni aproape imposibil! numai prin utilizarea tastaturii. De"i ntre#inerea mouse-ului este simpl! ea este necesar! deoarece acest dispozitiv prezint! la utilizare tendin#a de a colecta praf "i murd!rie, care poate afecta operarea cu el.

WiNS DMPC Capitolul IV 142 C) DISPOZITIVE DE INTRARE SPECIALE

1) DIGITIZORUL Digitizorul (sau tableta grafic!) este un dispozitiv serial, asem!n!tor mouseului. Dar, spre deosebire de mouse, digitizorul actioneaz! n coordonate absolute "i nu relative, avand in acest sens la dispozitie o tablet!. Cand se indic! un punct pe ecran cu dispozitivul de pointare al digitizorului se alege un punct precis pe tablet!.

Digitizorul const! din dou! p!r#i: o tablet! (de obicei o cutie dreptunghiular!, care reprezint! suprafa#a de pointare) "i un dispozitiv de pointare. Acest dispozitiv este la rndul s!u, de dou! feluri: sub form! de creion (stilou) sau ca o Ccutie de dimensiuni reduse cu butoane (asem!n!tor unui mouse). Majoritatea digitizoarelor se comercializeaz! cu amandou! formele de dispozitive de pointare. Ca telmologie, majoritatea digitizoarelor detecteaz! pozi#ia dispozitivului de pointare prin decodificare magnetic!, mai rar intlnindu-se cazurile digitizoarelor sonice sau celor care realizeaza decodificarea rezistiv!. Digitizoarele aunt utilizate cu prec!dere in cazurile PC-urilor profesionale si sta#iilor de lucru, in special in aplicatii de praiectare asistat!.

WiNS DMPC

Capitolul IV

143

2) TRACKBALL-UL Dispozitivul de tip trackball seam!n! cu mouse-ul, fiind folosit in mod similar. Spre deosebire de acesta, bila se situeaz! in partea superioar! a dispozitivului, fiind manevrat! cu mna. De aceca, multe dispozitive de acest fel sunt integrate chiar in tastatura PC-ului. Foarte des, aceste dispozitive sunt folosite (integrate) in cazul PCurilor portabile (laptopuri si notebook -uri).

3) JOYSTICK-UL Joystick-ul sau maneta de oc este pur "i simplu o manet! prev!zu! cu un buton, care se cupleaz! la calculator si, prin mi"c!ri dreapta-stnga etc. nlocuie"te tastele folosite cu prec!dere in jocuri, pentru actiuni sus jos-dreapta-stnga-foc.

144

WiNS DMPC

Capitolul IV

Astfel, nu numai c! se protejeaz! tastatura in situa#ia practic!rii cu predilec#ie de jocuri, dar manevrarea acestui dispozitiv se preteaz! mult mai bine Ia conducerea jocului. 4) Interfa!a de joystick

Game Port Joystick and Paddle Pin Definitions

Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Name +5 VDC Button 4 Position 0 Ground Ground Position 1 Button 5 +5 VDC +5 VDC Button 6 Position 2 Ground Position 3 Button 7 +5 VDC Joystick function Joystick A coordinate common Joystick A pushbutton high Joystick A x-coordinate wiper Joystick A pushbutton return Not used Joystick A y-coordinate wiper Not used Not used Joystick B coordinate common Joystick B pushbutton high Joystick B x-coordinate wiper Joystick B pushbutton return Joystick B y-coordinate wiper Not used Not used Paddle function Paddle A coordinate high Paddle A pushbutton high Paddle A coordinate wiper Paddle A pushbutton return Paddle B pushbutton return Paddle B coordinate wiper Paddle B pushbutton high Paddle B coordinate high Paddle C coordinate high Paddle C pushbutton high Paddle C coordinate wiper Paddle C/D pushbutton return Paddle D coordinate wiper Paddle D pushbutton high Paddle D coordinate high

WiNS DMPC

Capitolul IV

145

1. DISPOZITIVELE DE AFI"ARE VIDEO A) SISTEMUL DE AFI"ARE Sistemul de afi"are al calculatorului permite utilizatorului s! vad! exact ceea ce face PC-ul n timpul func#ion!rii. Datorit! capacit!#ii sale de a oferi instantaneu r!spuns, sistemul de afi"are este un dispozitiv interactiv "i influen#eaz! viteza de lucru a PC-ului. Primul dispozitiv de afi"are nu era grafic, fiind dezvoltat pe baza tehnologiei telegrafului: era de fapt o ma"in! de scris ac#ionat! electric, numit! teleimprimator. Acesta prelua codurile electrice, le convertea n ap!s!ri de taste ce tip!reau caracterele pe hrtie. Echivalentul electronic al teleimprimatorului, a fost terminalul video (VDT), care tip!rea pe un ecran fosforescent. n plus, creierul unui terminal inteligent permite recunoa"terea unor comenzi speciale de formatare a modului de afi"are. n timp, au fost utilizate urm!toarele tehnologii de afi"are a caracterelor: - maparea caracterelor, character mapping, ecranul este mp!r#itntr-o serie de matrice 80 x 25 caractere. Pentru afi"area datelor pe ecran, sistemul de afi"are cite"te matricea n memorie, transform! codurile respective ntr-un "ir serial de date ce se afi"eaz! pe ecran "i mut! datele c!tre ie"irea video. - casetele de caractere, "abloanele tuturor caracterelor ce apar pe ecranul monitorului sunt memorate ntr-un cip ROM special numit ROM de caractere. Fiecare caracter afi"at este format dintr-o matrice de puncte amplasate ntr-o caset! de caracter, de regul! 15 x 9 celule.

Pentru reprezentarea imaginilor grafice bidimensionale, se utilizeaz! urm!toarele tehnologii: - grafica de tip bloc, opereaz! n modul text fiind create imagini grafice simple prin pozi#ionarea unor blocuri de caractere pe ecran pentru a alc!tui forme mari. - sistemele grafice de tip bit-map, cresc calitatea imaginilor grafice de tip bloc prin reducerea dimensiunilor blocurilor. O dimensiune mic! a blocurilor, deci o granula#ie mai fin! ajut! la reprezentarea unui num!r sporit de detalii. Imaginile se

WiNS DMPC Capitolul IV 146 compun din puncte, numite pixeli, fiine cele mai mici blocuri constructive ale imaginii.

Rezolu#ia m!soar! claritatea posibil! a imaginii video "i indic! num!rul de pixeli pe l!#ime "i n!l#ime con#inu#i de o imagine. Ea nu depinde de dimensiunea ecranului "i este descris! n pixeli ci nu n puncte pe inci. La nivelul minim, pentru fiecare pixel este nevoie de un bit de date pentru memorare, acesta fiind cel mai simoplu sistem, cel bicolor, totul fiind alb-negru. Fiecare bit suplimentar atribuit unui pixel dubleaz! num!rul de culori posibile. Un num!r de n bi#i reprezint! 2n culori.
Memoria video necesar! pentru anumite rezolu#ii "i profunzimi de culoare Resolution Mono 16 colors 256 colors High Color TrueColor Bits per pixel 1 4 8 16 24 Bytes/pixel 0.125 .5 1 2 3 640x480 38,400 153,600 307,200 614,400 921,600 800x600 60,000 240,000 480,000 960,000 1,440,000 1024x768 98,304 393,216 786,432 1,572,864 2,359,296 1152x864 124,416 497,664 995,328 1,990,636 2,985,984 1280x1024 163,840 655,360 1,310,720 2,621,440 3,932,160 1600x1200 240,000 960,000 1,920,000 3,840,000 5,760,000 1920x1340 321,600 1,286,400 2,572,800 5,145,600 7,718,400 2048x1536 393,216 1,572,864 3,145,728 6,291,456 9,437,184

Pentru cele trei culori fundamentale se atribuie un num!r de bi#i. Unele sisteme de codificare mpart egal num!rul de bi#i atribui#i culorii ro"u "i albastru "i bitul suplimentar culorii verde. Maparea celor trei culori presupune 3 dimensiuni ce definesc un volum n spa#iu. Gama de culori ce poate fi prelucrat! de un anumit sistem se nume"te spa#iu de culoare. Ex. RGB define"te trei dimensiuni ale spa#iului de culoare, el fiind un singur spa#iu de culoare posibil. O alt! metod! de codificare a culorilor n memorie este maparea acestora, presupunnd conversia semnalelor. Ea stocheaz! doar numerele de cod, fiecare din acestea putndu-se referi la aproape orice culoare. Pe baza valorilor numerice memorate, sistemul de afi"are verific! ntr-un tabel de c!utare a culorii.

147 Pentru ob#inerea vitezelor mari, sistemele grafice utilizeaz! comenzile grafice de nivel nalt. Combinnd etapele mici din opera#iile complexe de afi"are, se pot codifica cu cteva comenzi "i cele mai complexe imagini video. Cele mai utilizate comenzi grafice sunt: - transferurile de blocuri de bi#i, sunt instruc#iuni prin care acceleratorul grafic mut! datele n cadrul memoriei video, microprocesorul comunic!nd acestuia sursa de date "i destina#ia. - comenzile de desenare, comunic! acceleratorului grafic modul de construire a unei imagini pe ecran, sunt numite primitive grafice, de fapt imagini sparte n p!r#i mici ce pot fi codificate digital. - obiectele grafice, sunt mici imagini mutate pe ecran ca unit!#i individuale. - lucrul cu ferestre, caracteristic! obi"nuit! a sistemelor grafice moderne. Sunt dou! posibilit!#i: opera#ii software (realizat! de program) sau hardware (prin bufferul de cadre). - panoramarea hardware, folose"te zone de memorie din sistemul video care nu sunt utilizate de bufferul de cadre. Toate noile adaptoare grafice pretind c! sunt pl!ci 3D "i ncorporeaz! noi func#ii, cea mai important! fiind realizarea mi"c!rii (15 cadre pe secund!). Toate opera#iile 3D sunt iluzorii, singura real! fiind reprezentarea stereoscopic!. Adaptaoarele 3D ofer! urm!toarele facilit!#i: - parchetarea, mp!r#irea imaginii pe p!r#i de genul pl!cilor, de regul! triunghiuri sau poligoane, ce sunt umplute (randate) ulterior. - maparea texturii, pentru a ad!uga realism obiectelor 3D, fiec!rui element de parchetare i se aplic! o textur! 2D. - efectele de profunzime, create pentru a p!c!li ochiul: - pozi#ionarea n profunzime, prin tehnica de reducere a perspectivei, sistemul scaleaz! distan#ele n coordonate x "i y cu un factor propor#ional cu coordonata z, un z mare nseamn! o dimensiune mic! a obiectului. - perspectiva atmosferic!, creeaz! efectul de profunzime n picturi prin tehnica de nce#o"are (fogging) - efectele de lumin! realizate prin: trasarea razelor "i umbrire . - bufferul Z, elimin! imaginile afi"ate ale suprafe#elor ascunse, valoarea distan#ei fa#! de privitor fiind re#inut! n bufferul Z. - transparen#a, un canal suplimentar denumit canal alfa format din 8 bi#i suplimentari peste cei 24 de la True color. - bufferul dublu sau triplu, cel din fa#! corespunde modului tradi#ional de afi"are, cele din spate nu au accesul limitat de procesul de sincronizare cu rasterizarea. Imaginile grafice ocup! o cantitate mare de memorie, de aceea ele trebuie comprimate. cele mai cunoscute standarde de comprimare sunt JPEG "i MPEG. Tipurile principale de semnale ale sistemului de afi"are sunt: - baleiajul, fascicolul de electroni este plimbat peste imagine cu ajutorul unei perechi de cmpuri magnetice, unul orizontal "i unul vertival. Pentru fiecare curs!
WiNS DMPC Capitolul IV

WiNS DMPC Capitolul IV 148 vertical! se efectueaz! sute de curse orizontale. Num!rul de curse orizontale se numesc frecven#! orizontal! iar cele verticale frecven#! vertical!, m!surate n Hz. - semnalele de sincronizare, cu rolul de a garanta refacerea corect! a imaginii memorate n bufferul de cadre, sunt pe vertical! "i pe orizontal!. Cele mai cunoscute metode de combinare sau desp!r#ire a datelor video de semnalele de sincronizare sunt: - sistemul video complex - sistemul sincronizat complex - sistemul sincronizat separat - sistemul cu sincronizare pe verde - cursa invers!, face trecerea de la cap!tul liniei sau ecranului la nceput este pe orizontal! "i pe vertical! - stingerea spotului, n timpul cursei inverse - pauzele anterioare "i ulterioare, benzi negre n jurul imaginii pentru a minimiza distorsiunile. - intervalul vertical, perioada n care ceranul este negrit.

WiNS DMPC

Capitolul IV

149

B) MONITOARELE Monitorul este o cutie complex! ce con#ine displayul "i circuitele suport ale acestuia. Cele mai des ntlnite sunt cele cu tuburi catodice. 1) Tuburile catodice Dispozitivul se bazeaz! pe o form! special! de tub cu vid, denumite CRT (Cathode Ray Tube). Un catod special emite un jet de electroni c!tre un electrod nc!rcat pozitiv numit anod. Func#ioneaz! ca un lansator de electroni, CRT este numit "i tun de electroni. Caracteristicile fizice sunt: - fosforul, stratul de fosfor determin! culoarea imaginii pe ecran. Pentru ecranele monocrome seunt utilizatre straturi fosforscente ce emit culoare galben!, verde sau alb!. Cele color folosesc trei tipuri diferite de fosfor aplicate conform unui model format din puncte sau benzi cu trei culori ro"u, verde "i albastru. - temperatura culorilor, descrie tipul de alb n func#ie de num!rul de grade Kelvin pe care un corp ar trebui s!-l aibe pentru a emite culoarea alb!.

- persisten#a, descrie perioada pentru care fosforul continu! s! lumineze dup! bombardarea cu fasciculul electronic. Cea mai utilizat! este cea medie. - tunurile electronice, folosite pentru generarea fasciculelor electronice ce lumineaz! straturile fosforescente. Se utilizeaz! trei tunuri la displayurile color - convergen#a, corecteaz! modul de direc#ionare al fasciculelor de electroni

150

WiNS DMPC

Capitolul IV

- puritatea, capacitatea unui monitor de a afi"a un ecran luminat uniform f!r! diferen#e de culoare. o puritate slab! este rezultatul magnetiz!rii m!"tilor perforate sau a grilei de deschidere

- m!"ti perforate, toate monitoarele CRT sunt echipate cu o masc! perforat!, aflat! la mic! distan#! de stratul fosforescent. Afecteaz! str!lucirea imaginii prin limitarea fasciculului de electroni "i intensitatea maxim! a acestuia. - pentru contracararea efectelor negative de mai sus se utilizeaz! grile de deschidere, tehnologia TRINITRON, formate din matrice vertical! de fire. Ecranele au o str!lucire mai uniform! a imaginii.

- distan#a necesar! ntre puncte, este distan#a dintre orificiile m!"tii perforate - l!#imea liniei, normal liniile verticale sau orizontale ar trebui s! aibe l!#imea de un pixel, n realitate difer! n func#ie de dimensiunea ecranului "i rezolu#ia afi"at!. O rezolu#ie mare duce la ngustarea liniei.

151 - curbura ecranului, necesar! distribuirii presiunii pe tup "i distan#ei constante str!b!tute de electroni. - rezolu#ia "i adresabilitatea, se refer! la fine#ea detaliilor ce pot fi afi"ate "i la l!#imea de band! pentru monitoarele color. - tratamentul antireflexie, depinde de curbura ecranului, realizat! prin: - folosirea plaselor, de nylon , cel mai ieftin tratament antireflexie. - prelucrare mecanic! - acoperire cu 2 straturi de acoperire - polarizarea luminii, fascicolii sunt restric#iona#i la un singur plan de oscilare.
WiNS DMPC Capitolul IV

2) Caracteristicile imaginii Cele mai importante caracteristici ale imaginii sunt: - dimensiunea ecranului Nominal CRT Screen Dimensions Diagonal 14 inches 15 inc`hes 16 inches 17 inches 20 inches 21 inches Horizontal Vertical Millimeters Inches Millimeters Inches 284 11.2 213 8.4 305 12 229 9 325 12.8 244 9.6 345 13.6 259 10.2 406 16 305 12 427 16.8 320 12.6

- suprabaleierea "i subbaleierea

- raportul dimensiunilor

- distorsionarea imaginii

152

WiNS DMPC

Capitolul IV

- controlul imaginii 3) Domeniul frecven!elor de sincronizare #i standardele monitoarelor Frecven#ele de baleiere pentru standardele monitoarelor
Standard MDA CGA EGA MCGA (Graphics) MCGA (Text) VGA (Graphics) VGA (Text) Macintosh XGA-2 VESA Apple Portrait VESA guideline VESA guideline VESA standard VESA standard RasterOps & Supermac VESA guideline VESA standard VESA standard 8514/A XGA XGA-2 Apple 2-page VESA standard Resolution 720 x 350 640 x 200 640 x 350 640 x 480 720 x 400 640 x 480 720 x 400 640 x 480 640 x 480 640 x 480 640 x 870 800 x 600 800 x 600 800 x 600 800 x 600 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1024 x 768 1152 x 870 1280 x 1024 Vert. Sync (Frame rate) 50 Hz. 60 Hz. 60 Hz. 60 Hz. 70 Hz. 60 Hz. 70 Hz. 67 Hz. 75.0 Hz. 75 76.5 Hz. 56 Hz. 60 Hz. 72 Hz. 75 Hz. 75.1 Hz. 75.1 Hz. 60 Hz. 70.1 Hz. 75 Hz. 44 Hz.* 44 Hz.* 75.8 Hz. 75 Hz. 75 Hz. Horz. Sync (Line rate) 18.3 KHz. 15.75 KHz. 21.5 KHz. 31.5 KHz. 31.5 KHz. 31.5 KHz. 31.5 KHz. 35.0 KHz. 39.38 KHz. 37.5 KHz. 70.19 KHz. 35.5 KHz. 37.9 KHz. 48.1 KHz. 46.875 KHz. 60.24 KHz. 60.24 KHz. 48.3 KHz. 56.5 KHz. 60 KHz. 35.5 KHz. 35.5 KHz. 61.1 KHz. 68.68 KHz. 80 KHz.

ntre#eserea

WiNS DMPC

Capitolul IV

153

4) L$rgimi de band$ uzuale

Dot Clocks and Recommended Bandwidths for Video Standards Video Standard Dot Clock Recommended Bandwidth MDA 12.6 MHz 16.3 MHz CGA 7.68 MHz 14.3 MHz EGA 13.4 MHz 16.3 MHz PGC 18.4 MHz 25 MHz VGA (350- or 480-line mode) 18.4 MHz 25 MHz VGA (400-line mode) 20.2 MHz 28 MHz 8514/A 34.6 MHz 44.9 MHz VESA 800x600, 75 Hz 36 MHz 45 MHz VESA 1024x768, 75 Hz 60 MHz 75 MHz VESA 1280x1024, 75 Hz 100 MHz 125 MHz

5) Energy Star Un monitor tipic consum! 30 W. modurile de operare VESA pentru gestionarea energiei sunt:
Monitor state Video On Standby Suspend Off On On Off Off Vertical Horizont sync al sync On On On Off Off On Off Off DPMS Obligatoriu Optional Obligatoriu Obligatoriu Recovery time None Short Longer Warm-up Power savings None Minimal Substantial Maximum

154

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

155

156

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

157

158

WiNS DMPC

Capitolul IV

6) TEHNOLOGII NOI ALE SISTEMELOR DE AFI"ARE Ecranele LCD Utilizeaz! tehnologia nematic!, bazat! pe molecule nematice aflate ntre dou! folii de plastic, ce pot fi aliniate cu ajutorul unor "an#uri n folii astfel nct modific! polaritatea luminii ce trece prin ele. O alt! tehnologie este cea colesteric!, cristalele lichide trec de la starea transmisiv! la cea reflectiv! f!r! a modifica polaritatea luminii. Sunt bistabile, deci nu este nevoie de energie exterioar! pentru men#inerea unui pixel n starea transmisiv!. Ecranele LCD difer! dup! modul de aplicare al curentului care aliniaz! celulele nematice. Au o matrice de conductoare orizontale "i verticale, numit! matrice pasiv!. Tehnologia cu pelicul! sub#ire Thin Film tranzistor TFT folosesc matricea activ!. Corespondentul persisten#ei la LCD este timpul de r!spuns, care poate fi afectat de temperatura mediului. Ecranele cu emisie de cmp Field Emission Display FED, folosesc acela"i principiu ca tuburile catodice, este un tub catodic aplatizat.

Ecranele electroluminiscente Utilizeaz! un panou EL mp!r#it n pixeli individuali. Probleme la durata de via#! a ecranelor ro"ii. Ecranele cu plasm$ Folosesc tensiuni nalte pentru ionizarea unui gaz, determinndu-l s! emit! lumin!. Au o str!lucire ro"ie a neonului., sunt mari consumatoare de energie.

WiNS DMPC

Capitolul IV

159

160

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

161

162

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

163

7) Tipuri de conectori

Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Func!iile pe tipuri de conectori CGA EGA PGA Ground Ground Red Ground Secondary red Green Red Primary red Blue Green Primary green Composite sync Blue Primary blue Mode control Intensity Secondary green Red ground return Reserved Secondary blue Green ground return Horizontal sync Horizontal sync Blue ground return Vertical sync Vertical sync Ground VGA and SuperVGA Function Red video Green video Blue video Reserved Ground Red return (ground) Green return (ground) Blue return (ground) Composite sync Sync return (ground) VESA Display Data Channel Reserved Horizontal sync Vertical sync VESA Display Data Channel

Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Conectorul video mbun!t!#it VESA Enhanced Video Connector

164

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

165

C) ADAPTOARE DE AFI"ARE PLACA VIDEO "I ACCELERATORUL GRAFIC Sunt dispozitivele hardware care transform! impulsurile digitale ale PC-ului n semnale ce pot fi afi"ate de un monitor. Primul sistem de afi"are era adaptorul de afi"are monocrom MDA, introdus n 1981 de IBM. n 1982 apare adaptorul grafic de afi"are CGA, apoi cel mbun!t!#it EGA. Standardul este VGA Video graphic Array, introdus de IBM n 1987. A fost urmat de sistemul de afi"are 8514/9, care n 1990 a fost mbun!t!#it ap!rnd XGA Extended Graphics Array. n 1987 s-a fondat organiza#ia companiilor video VESA Video Electronics Standarde Association. Tipurile principale de pl!ci video sunt: - pl!ci VGA, cele de baz! - pl!ci SVGA, respect! standardele VESA pentru rezolu#ii nalte, dar folosesc buffrere de cadre mici "i nu includ acceleratoare grafice - acceleratoare grafice, opereaz! comenzi de desenare 2D "i permit ob#inerea de rezolu#ii nalte - pl!ci acceleratoare 3D, opereaz! cu comenzi 3D. Sistemul de afi"are se prezint! sub forma pl!cilor video sau sunt ncorporate pe placa de baz!. pl!cile video moderne utilizeaz! cinci elemente importante: - cipurile acceleratoare, cel mai important, instruc#iunile MMX se suprapun peste func#iile acestora. Au urm!toarele caracteristici: - l!#imea regis"trilor - tehnologia memoriei, de regul! VRAM - rezolu#ia acceptat! - culorile acceptate - frecven#ele - l!rgimea de band! a magistralei - sistemele de operare acceptate - suportul pentru VGA - controllerele video, genereaz! semnalele de scanare. Cu ajutorul oscila#iilor regulate ale unui cristal genereaz! semnal de ceas pentru puncte, cu o frecven#! egal! cu cea la care vor fi scanate datele pentru pixelii care apar pe ecran. Sunt de mai multe tipuri: - controllere CRT, semnalele generate de ele controleaz! deplasarea fasciculului de electroni - controllere VGA, necesare la acceleratoarele 2D "i 3D, sub forma unui cip VGA - circuitele RAMDAC, se ocup! de conversia semnalului digital n analog, se nume"te convertor digital analogic

166

WiNS DMPC

Capitolul IV

- memoria, este principalul buffer de cadre. - BIOS Caracteristicile de baz! ale standardelor pentru pl!cile video
Standard MDA Hercules CGA EGA VGA NTSC Video 8514/A XGA Resolution 720 by 350 720 by 348 640 by 200 640 by 350 640 by 480 640 by 525 1024 by 768 1024 by 768 Colors 2 2 16 64 16 to 256 Unlimited 256K 256K

1) Astfel functioneaza RAMDAC RAMDAC-ul este o component! important! a fiecarei pl!ci grafice, fiind responsabil pentru num!rul de culori "i ergonomia imaginii afi"ate pe ecran. Pentru inceput, este nevoie ca datele s! ajung! de la procesor la placa grafic!, prin intermediul magistralei de date (bus ISA, VLB san PCI). O grafica de tip pixel (pixel este derivatul concatenat din expresia enlezeasc! ,,PICture ELement") este scris! direct in memoria pl!cii. Elementele de tip text sunt prelucrate de generatorul de caractere incorporat in placa. Elementele grafice, gen linii "i dreptungbiuri, sunt trimise c!tre cipul accelerator prin coordonatole de inceput "i sfarsit, iar acesta calculeaz! care pixeli se vor aprinde, scriind informa#ia in memoria placii. In acest mod, se accelereaza afisarea, "i, in acela"i timp, procesorul este scutit de un calcul suplimentar, iar busul nu este aglomerat de gr!mad! de date grafice. Pentru a ajunge datele din memoria pl!cii grafice la monitor responsabil este RAMDAC-ul (Random Access Memory Digital-Analog Convertor). Componenta mai sus amintiti este inclusa in fiecare plac! grafic!, convertind maginea digital! din RAM-ul video in semnale analogice pentm monitor. Mai nou, pl!cile grafice au RAMDAC-ul integrat in acela"i circuit integrat cu aceeleratorul grafic. Controlerul CRT (Catodic Ray Tube - tub catodic) de pe placi adreseaz! neintrerupt memoria grafica, citind imaginea punct cu punct. Astfel, RAMDAC-ul ob#ine continuu informatii despre valorile de culoare ale fiec!rui pixel in parte. Num!rul de puncte care compun ecranul depind de rezolutie. La 320x200 sunt 64.000 puncte, iar la o rezolutie de 1280x1024 pixelii siunt in num!r do 1,3 milioane. Freven#a, de baleiaj defineste num!rul de citiri pe secund! a imaginii complete din memoria video. Valorile mai mici do 70 Hz sunt percepute ca palpaire de c!tre ochiul urnan, fiind neergonomice. La o rezolutie do 1024x768 pixeli "i 16,8 milioane de culori (24 biti), cantitatea de date este de 1024 x 768 pixeli x 3 bytes de culoare, adic! 2,36 MB

167 Considerand frecven#a de baleiaj ca fiind de 80 Hz, se ajunge la 100 MB/sec. Pentru comparatie, un bus PCI atinge practic o rat! de transfer de numai 50 MB/sec. In direct! leg!tura cu acoste date se afl! frecventa pixelilor, reprezentind num!rul de pixeli pe secund! generat de RAMDAC. In general, frecven#a maxima a pixelilor este specificat! pe carcasa cipului RAMOAC; valorile uzuale sunt cuprinse intre 135 si 220 MHz.
WiNS DMPC Capitolul IV

DRAM "I VRAM Memoria de pe placa grafica poate fi de tip DRAM sau VRAM. In cazul memoriei DRAM, gestionarea intr!rii "i ie"irii este impar#ita de RAMDAC, cipul accelerator "i bus. La un moment dat, dear una dintre componentele mentionate poate accesa datele. In cazul in care fluxul acestora este mare, procesorul principal (CPU) nu mai scrie Ia fel de des datele in memoria video. Acesta este punctul in care apar problemele pl!cilor grafice DRAM. In ultima vreme, producitorii "i-au indreptat atentia mai ales c!tre cipuri EDO-DRAM, adica spre memorii buffer-ate. VRAM (Video RAM) este un Dual-Port-RAM, fiind posibile sirnultan att scrierea cat "i citirea momriei. RAMDAC-ul poate s! primeasc! date de la VRAM "i, in ace1a"i timp, memoria poate fi scris! de c!tre CPU sau de c!tre cipul accelerator. Dezavantajul VRAM const! in faptul c! pretul la care pot fi achizitionate aceste circuite integrate este mai mare. Registrul de culoare Odat! incheiat un ciclu de citire a memoriei de c!tre RAMDAC, acesta se aflain posesia informatiilor do culoare ale pixelilor, care pot fi in lungime de Ia 1 Ia 24 de bi#i (in func#ie de num!rul de culori). Aceste informatii sunt puse in leg!tur! cu tabela de culori (registrul de culoare), formindu-se astfol imaginea care va fi afi"at! pe ecran. Registrul de culoare se afla in RAMDAC, continand un model de biti corespunz!tor fiec!rei culori care va fi afi"at!. Tabela de culori are attea specifica#ii, cte sunt suportate de modul grafic. La un mod grafic cu 256 de culori, valoarea unui pixel in registrul de culoare esto pe 8 bi#i. In cazul in care, de exemplu, regi"trii de culoare sunt pe 18 bi#i, atunci se pot genera maxim 2 la puterea 18, adic! 262.144 valori de culoare. In unele moduri grafice se pot folosi procedee ceva mai complicate, regi"trii de culoare fiind adresati suplimentar prin regi"trii de atribute "i de palete. Tabela de culori este inc!rcat! in RAMDAC la initializarea mediului grafic. Convenorul DIA Valoarea final! a culorii este transmis! convertoruIui digital/analogic, care e converte"te in trei semnale analogice corespunz!toare canalelor ro"u, verde "i albastru (RGB - Red, Green, Blue). Modelele mai vechi converteau semnalul prin intermediul unor lan#uri de rezisten#e din interiorul RAMDAC-ului. Aceast! metod! ar fi ins! prea lent! pentru RAMDAC-urile actuale, folosindu-se cte opt surse de curent comandate pentru

WiNS DMPC Capitolul IV 168 fiecare canal in parte. Fiecare surs! genereaz! un curent de dou! ori mai maro dect al celei al!turate. In functie de sursele activate sau dezactivate, se obtin 256 de paliere de curent. Prin intermediul unui rezistor terminal de 75 do ohmi, pe placa grafic! si in monitor se genereaz! c!derea de tensiune corespunz!toare. Prin cele trei fire ale cablului de monitor circul! tensiunile dup! care tubul catodic moduleaz! intensitatea celer trei fascicole de electroni. Generarea unei imagini incepe din coltul stinga-sus al ecranului "i continua pe orizontal!, linie cu linie, pn! in coltul din dreapta-jos al acestuia. Informatiile de sincronizare se primesc prin semnalele de sincronizare orizontale "i verticale (H-Sync "i V-Sync). Ambele semnale sunt generate de controlerul CRT de pe placi. Acest controler sincronizeaz! "i opera#iile efectuate de RAMDAC. Calitatea celor trei semnale analogice din RAMDAC, impreuna cu exactitatea impulsurilor de sincronizare formeaz! un criteriu definitoriu pentru claritatea imaginii.

WiNS DMPC

Capitolul IV

169

2) SLOTUL AGP

170

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

171

172

WiNS DMPC

Capitolul IV

3) ACCELERATOARELE GRAFICE

WiNS DMPC

Capitolul IV

173

174

WiNS DMPC

Capitolul IV

WiNS DMPC

Capitolul IV

175

3. PORTURILOR DE COMUNICA%IE A) PORTURILE PARALELE Asigur! o leg!tur! simpl! pentru imprimante. n prezent exist! trei conectoare standard "i patru standarde de operare, ns! toate se numesc porturi paralele. Portul paralel folose"te pentru transferul datelor opt fire separate ntr-un singur cablu, un fir pentru fiecare bi al octetului de date. Cablurile noi sunt realizate prin torsadarea celor opt fire. Ultimele modele de interfe#e paralele ofer! viteze de transfer de pn! la 100 ori mai mare dect cea a portului serial simplu. Inventat de IBM pentru cuplarea u"oar! a imprimantelor, se nume"te "i port de imprimant!. De fapt a fost inventat de firma Centronics Data Computer Corporation numindu-se de fapt port Centronics. Portul paralel nu este identic cu Centronics, fiind adaptat pentru PC deci cu dimesiuni mai mici. n timp, portul paralel a nceput s! aspire la ceva superior, transmi#nd date la 50 150 KB pe secund!. n 1987, IBM a f!cut trecerea de la FDD de 5.25 la FDD 3.5 "i avea nevoie de a transmite date ntre dou! PC-uri echipate cu aceste unit!#i. pentru aceasta a dezvoltat standardul Data Migration facility, utiliznd cabu de date paralel prin care se comunica bidirec#ional. Cnd ambele capete ale cablului se legau la dou! porturi paralele bidirec#ionale, transferul datelor se f!cea la viteze maxime. Firma Intel mpreun! cu Zenit "i Xircom au dezvoltat portul paralel extins EPP, care permitea cre"terea performan#elor conexiunii de aproape 10 ori. Ulterior, firma HP "i Microsoft au introdus standardul de extensie universal, Extended capabilities Port ECP., bazat pe transmiterea datelor printr-o leg!tur! paralel! de mare vitez!. n 1994, IEEE Standards board a aprobat standardul pentru portul paralel IEE 1284, care cuprindea toate modurile de baz! "i modelele de porturi. 1) Tipuri de conectoare Conectorul de tip A

176

WiNS DMPC

Capitolul IV

Contactele se prezint! ca ni"te orificii n soclu, plasate la intervale de 0.1 inci, contactele fiind numerotate consecutiv de la dreapta la stnga. Este realizat din material plastic protejat de un nveli" metalic. Func#iile pinilor sunt urm!toarele:
Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Function Strobe Data bit 0 Data bit 1 Data bit 2 Data bit 3 Data bit 4 Data bit 5 Data bit 6 Data bit 7 Acknowledge Busy Paper end (Out of paper) Select Auto feed Error Initialize printer Select input Strobe ground Data 1 and 2 ground Data 3 and 4 ground Data 5 and 6 ground Data 7 and 8 ground Busy and Fault ground Paper out, Select, and Acknowledge ground AutoFeed, Select input, and Initialize ground

WiNS DMPC
Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Compatibility mode Nibble mode nStrobe HostClk Data 1 Data 1 Data 2 Data 2 Data 3 Data 3 Data 4 Data 4 Data 5 Data 5 Data 6 Data 6 Data 7 Data 7 Data 8 Data 8 nAck PtrClk Busy PtrBusy PError AckDataReq Select Xflag nAutoFd HostBusy nFault nDataAvail nInit nInit nSelectIn 1284 Active Pin 1 (nStrobe) ground return Pins 2 and 3 (Data 1 and 2) ground return Pins 4 and 5 (Data 3 and 4) ground return Pins 6 and 7 (Data 5 and 6) ground return Pins 8 and 9 (Data 7 and 8) ground return Pins 11 and 15 ground return Pins 10, 12, and13 ground return Pins 14, 16, and 17 ground return

Capitolul IV
EPP mode nWrite AD1 AD2 AD3 AD4 AD5 AD6 AD7 AD8 Intr nWait User defined 1 User defined 3 nDStrb User defined 2 nInt nAStrb ECP mode HostClk Data 1 Data 2 Data 3 Data 4 Data 5 Data 6 Data 7 Data8 PeriphClk PeriphAck nAckReverse Xflag HostAck nPeriphRequest nReverseRequest 1284 Active

177

Conectorul paralel poate lucra n cinci moduri de lucru:

Byte mode HostClk Data 1 Data 2 Data 3 Data 4 Data 5 Data 6 Data 7 Data 8 PtrClk PtrBusy AckDataReq Xflag HostBusy nDataAvail nInt 1284 Active

Conectorul B Este o mo"tenire direct! a modelului Centronics, utilizat n spatele imprimantei.

Contactele din conectorul mam! cu 36 pini au forma unor lamele din metal. Prin dou! linii cu 18 contacte se formeaz! o deschidere de form!

178

WiNS DMPC

Capitolul IV

dreptunghiular! n care se introduce conectorul cablului. Dimensiunile sunt 2.75 inci lungime "i 0.66 inci l!#ime, contactele fiind la 0.085 inci. Modul de atribuire a semnalelor pentru portul paralele Centronics este urm!torul.
Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Function Strobe Data bit 0 Data bit 1 Data bit 2 Data bit 3 Data bit 4 Data bit 5 Data bit 6 Data bit 7 Acknowledge Busy Paper end (Out of paper) Select Signal ground External oscillator Signal Ground Chassis ground +5 VDC Strobe ground Data 0 ground Data 1 ground Data 2 ground Data 3 ground Data 4 ground Data 5 ground Data 6 ground Data 7 ground Acknowledge ground Busy ground Input prime ground Input prime Fault Light detect Line count Line count return (isolated from ground) 36 Reserved

Modul de atribuire a semnalelor pentru portul paralel de imprimant! IBM este urm!torul.

WiNS DMPC

Capitolul IV

179

Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

Function Strobe Data bit 0 Data bit 1 Data bit 2 Data bit 3 Data bit 4 Data bit 5 Data bit 6 Data bit 7 Acknowledge Busy Paper end (Out of paper) Select Auto feed No connection Ground No connection No connection Strobe ground Data 0 ground Data 1 ground Data 2 ground Data 3 ground Data 4 ground Data 5 ground Data 6 ground Data 7 ground Paper end, Select, and Acknowledge ground Busy and Fault ground Auto feed, Select in, and Initialize ground Initialize printer Error No connection No connection No connection Select input

180 Conectorul C

WiNS DMPC

Capitolul IV

Pentru a elimina confuzia ntre cele dou! tipuri de conectoare, a fost creat conectorul IEEE 1284-C. Conectorul C este miniaturizat dimensiuni 1.75 x 0.375 inci.

2) Adaptoarele Cablul standard de imprimant! este un cablu adaptor "i utilizeaz! urm!toarea schem! de leg!turi. Modul de dispunere a semnalelor este urm!torul.
PC end 25-pin Function connector 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Printer end 36-pin connector Strobe 1 Data bit 0 2 Data bit 1 3 Data bit 2 4 Data bit 3 5 Data bit 4 6 Data bit 5 7 Data bit 6 8 Data bit 7 9 Acknowledge 10 Busy 11 Paper end (Out of 12 paper) Select 13 Auto feed 14 Error 32 Initialize printer 31 Select input 36 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33 Ground 19-30,33

181 Un cablu de imprimant! modern con#ine 25 de conexiuni "i are semnalele de mas! divizate pe pini separa#i. la realizarea unui cablu paralel trebuie conectate toate leg!turile.
WiNS DMPC Capitolul IV

Host end A Function Peripheral end connector B connector 1 nStrobe 1 2 Data bit 1 2 3 Data bit 2 3 4 Data bit 3 4 5 Data bit 4 5 6 Data bit 5 6 7 Data bit 6 7 8 Data bit 7 8 9 Data bit 8 9 10 nAck 10 11 Busy 11 12 PError 12 13 Select 13 14 nAutoFd 14 15 nFault 32 16 nInit 31 17 nSelectIn 36 18 Pin 1 (nStrobe) 19 ground return 19 Pins 2 and 3 (Data 20 and 21 1 and 2) ground return 20 Pins 4 and 5 (Data 22 and 23 3 and 4) ground return 21 Pins 6 and 7 (Data 24 and 25 5 and 6) ground return 22 Pins 8 and 9 (Data 26 and 27 7 and 8) ground return 23 Pins 11 and 15 29 ground return 24 Pins 10, 12, and 28 13 ground return 25 Pins 14, 16, and 30 17 ground return

Semnalele din cablu interac#ioneaz! ntre ele, n detrimentul tuturor. Cu ct este mai mare lungimea cablului, cu att semnalele care l parcurg sufer! o deformare mai mare. Lungimea maxim! recomandat! este de 3 m.

182

WiNS DMPC

Capitolul IV

3) Modul de func!ionare electric al cablului

Modul de compatibilitate Este modelul clasic introdus de IBM n primul PC, conceput strict ca o interfa#! pentru transferul de informa#ii ntr-o singur! direc#ie. fiecare semnal transmis prin portul paralel are propria sa func#ie: - liniile de date, transfer! datele n toate modurile de operare, prin pinii 2 la 9 - linia Strobe, sistemul anun#! echipamentul periferic c! pe liniile de date se g!sesc informa#ii valide. - linia Busy, activat de imprimant! imediat ce detecteaz! semnalul Strobe, dureaz! 1 sec sau ore - linia Acknowledge, transmite PC-ului c! totul a decurs normal la tip!rirea caracterului. - select, permite imprimantei s! returneze semnale calculatorului pentru monitorizarea activit!#ii imprimantei - Paper Empty, avertizeaz! la terminarea hrtiei - Fault, semnal de avertizare pentru orice problem! a imprimantei - Initialize printer, ajut! calculatorul "i imprimanta s! se sincronizeze - Select Input, porne"te "i opre"te alimentarea imprimantei - Auto Feed XT, face posibil! selectarea modului de interpretare a comenzilor carriage return Modul Enhanced Parallel Port EPP
Folose"te "ase semnale suplimentare fa#! de cele 8 linii de date "i are trei conexiuni rezervate.

nWrite, arat! sensul de deplasare a datelor nDStrobe, indic! momentul n care bi#ii de date sunt valizi "i corec#i nAStrobe, identific! o adres! corect! pe magistrala interfe#ei nWait, confirm! recep#ia corect! a datelor Intr, semnaleaz! callculatorului c! un periferic are nevoie imediat! de un servici - nInit, este comanda de ie"iere in modul EPP

WiNS DMPC

Capitolul IV

183

Modul Extended Capabilities Port ECP Folose"te 7 semnale pentru controlul fluxului de date prin 8 linii de date standard. - HostClk, semnaleaz! imprimantei validitatea liniilor ce se transmit - PeriphAck, confirm! semnalul HostClk - nPeriphRequest, o valoare sc!zut! cere transfer de informa#ii ntre Pc "i periferic - nReverse Request, o valoare sc!zut! cere transfer de informa#ii ntre periferic "i PC - nAckReverse, confirm! recep#ionarea semnalului nReverseRequest - PeriphClk, o valoare sc!zut! indic! PC-ului c! perifericul are preg!tite date pentru transfer - HostAck, r!spunde la semnalul PeriphClk Pentru cre#terea performan!ei se utilizeaz$ urm$tosarele metode: . sincronizarea, permite transmiterea unui caracter n 10 microsecunde, deci viteze mari de transfer 100 K/sec comprimarea datelor, duce la minimizarea num!rului de bi#i trimi"i. ECP permite comprimarea prin metoda de codificare a lungimii. - preluarea controlului magistralei, poate mbun!t!#i performan#ele sistemului pe dou! c!i: administraz! transferurile mai eficient iar acestea nu au efect asupra celorlalte procese derulate.

184

WiNS DMPC

Capitolul IV

B) PORTURILE SERIALE Sunt utilizate pentru realizarea leg!turilor la distan#e mari, noile tehnologii aducnd comunica#iile seriale n topul preferin#elor. n prezent exist! cinci tehnici principale de comunica#ii seriale ntre PC "i alte dispozitive periferice. Acestea sunt: - portul serial clasic, cunoscut ca RS-232C, nume dat de standardul EIA, echipeaz! PC-urile din 1984. Are o vitez! de transfer mic!. - ACCES.bus este o conexiune serial! ieftin!, de mic! vitez! "i este folosit pentru a lega PC-ul la mai multe dispozitive simple. Este mai adaptabil dect primul "i este multifunc#ional. - IrDA pune la dispozi#ie standardului RS-232C un mediu nou, transmi#nd semnalele prin aer, prin intermediul semnalelor infraro"ii similare cu cele ale telecomenzilor. rata maxim! de transfer aproximativ egal! cu a celor RS 232C. - Universal Serial Bus, este o solu#ie nou!, care opereaz! cu o magistral! adev!rat! de date, poate conecta pn! la 127 de dispozitive "i are o rat! maxim! de transfer de 12 MB "i una redus! de 1.5 MB - P1394 permite transferul datelor la 100 MB/sec, urmnd s! ajung! la 400 MB, este total compatibil cu arhitectura SCSI 3
Standard RS-232C ACCESS.bus IrDA USB IEEE 1394 Data rate (current) 115,200 bps 100 Kbps 4 Mbps 12 Mbps 100 Mbps Medium Twisted pair 4-wire shielded cable Optical Special 4-wire cable Special 6-wire cable Devices per port 1 125 126 127 16

Semnalul serial este cel n care bi#ii de date ai codului digital sunt aranja#i n serii, circulnd prin mediul de transmisie sau prin conexiune unul dup! cel!lalt sub forma unui tren de impulsuri. Comunica#iile seriale sunt sincrone "i asincrone. Cele sincrone cer sistemelor de transmisie-recep#ie sincronizarea ac#iunilor acestora, utiliznd aceea"i baz! de timp, un ceas serial. semnalul de ceas este transferat ntre cele dou! sisteme ca semnal separat sau prin impulsuri de date din fluxul de date. Comunica#iile asincrone utilizeaz! ceasuri separate pentru emi#!tor "i receptor. Elementul de baz! al informa#iei digitale din sistemele seriale este cadrul de date. la sistemele seriale sincrone, cadrul con#ine bi#ii unui cuvnt digital, iar la cele asincrone un cuvnt de date cu o semnifica#ie extins!.

185 Sistemele asincrone utilizeaz! bi#i de start "i de stop perntru a marca limitele unui cadru. la mijloc se g!se"te un grupo de bi#i de date, care variaz! foarte mult. de regul! sunt 5 la 8 bi#i de date, cele mai utilizate sunt cu 8.
WiNS DMPC Capitolul IV

Un cadru este un singur caracter. pentru a avea un n#eles trebuie combinat! o secvenb"! de caractere. echivalentul unei fraze estepachetul, un container pentru mesaj care p!streaz! datele "i includ date suplimentare pentru protec#ia con#inutului.

Pentru tratarea erorilor se folosesc informa#ii duplicate (redundante) pe care le putem compara cu originalul. 1) PORTUL SERIAL RS-232C Printr-o conexiune serial! se transmit 800 caractere /sec la 9600 bps, la distan#e foarte mari. Sunt utilizate dou! tipuri de conectori: - cu 25 pini numit DB-25

186

WiNS DMPC
Pin Function 1 2 3 4 5 6 7 8 20

Capitolul IV
Mne monic None TXD RXD RTS CTS RTS GND CD DTR RI

Chassis ground Transmit data Receive data Request to send Clear to send Data set ready Signal ground Carrier detect Data terminal ready 22 Ring indicator

- conectorul cu 9 pini, DB-9

Pin 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Function Carrier detect Receive data Transmit data Data terminal ready Signal Ground Data set ready Request to send Clear to send Ring indicator

Mnemonic CD RXD TXD DTR GND DSR RTS CTS RI

La pl!cile de baz! moderne portul serial se conecteaz! printr-un soclu cu 10 pini.

Motherboard Corresponding header pin 9-Pin D-shell Pin 1 1 2 6 3 2 4 7 5 3 6 8 7 4 8 9 9 5 10 No connection Function Carrier detect Data set ready Receive data Request to send Transmit data Clear to send Data terminal ready Ring indicator Signal ground No connection

Prin interfa#a serial! se transmit urm!toarele semnale:

WiNS DMPC

Capitolul IV

187

- Transmit Data, TXD, linia utilizat! de semnalele ce pleac! - Receive Data, RDX, utilizat! de bi#ii care vin din direc#ie opus! - data Terminal ready, DTR, semnaleaz! dispozitivului de date c! este preg!tit s! comunice - Data Set ready DSR, dispozitivul serial semnaleaz! c! este preg!tit prin aplicarea unei tensiuni pozitive pe aceast! linie - Request To Send, cerere de transmisie RTS - Clear To send, liber pentru transmisie, CTS - Carrier Detect, detectare purt!toare, CD, ofer! unui modem metoda de a semnala terminalului de date realizarea conexiunii cu alt modem - Ring Indicator, RI, avertizeaz! terminalul de date asupra evenimentului Tipuri de cabluri utilizate Sunt utilizate cabluri directe "i cabluri adaptoare. Pentru conexiuni 25-9 se utilizeaz! pinii 2-8, 20, 22 iar la cele 9-9 to#i pinii. Leg!turile unui cablu serial de la 9 la 25 pini
25-pin connector 2 3 4 5 6 7 8 20 22 9-pin connector 3 2 7 8 6 5 1 4 9 Mnemonic TXD RXD RTS CTS RTS GND CD DTR RI Function Transmit data Receive data Request to send Clear to send Data set ready Signal ground Carrier detect Data terminal ready Ring indicator

Cablurile ncruci"ate inverseaz! semnalele de transmisie "i recep#ie de la unul din capete pentru conectarea unui plotter sau imprimant! la PC. Cele mai utilizate dispozitive seriale sunt:
Peripheral PC Modem Mouse Trackball Digitizer Scanner Serial printer Serial plotter Device type DTE DCE DCE DCE DCE DCE DTE DTE Cable needed to connect to PC Crossover Straight-through Straight-through Straight-through Straight-through Straight-through Crossover Crossover

Un port serial are dou! func#ii principale: rempachetarea datelor paralele n format serial "i transmiterea pe un fir lung, opera#ie numit! comanda liniei. Pentru aceasta se utilizeaz! cipuri speciale Universal asincronous rceiver/transmitter UART.

188

WiNS DMPC

Capitolul IV

Cele mai uzuale sunt 8250, 16450 "i 16550A.

Numele atribuite porturilor au fost COM 1 "i COM 2. Din 1987 au fost ad!ugate COM 3 "i COM 4 iar sub Windowsse instaleaz! pn! la 9 porturi.
Port name COM1 COM2 COM3 COM4 Base address 03F8(Hex) 02F8(Hex) 03E8(Hex) 02E8(Hex) Interrupt 4 3 4 3

2) PORTUL ACCESS.bus Proiectat pentru conectarea a 2 dispozitive, poate lega la un singur port 125 dispozitive. Este un sistem cu mai multe dispozitive master. toate dispozitivele conectate opereaz! ca master sau slave. Este organizat pe 3 straturi: - stratul fizic, controleaz! semnalel "i protocolul de transfer - protocolul de baz!, descrie con#inutul mesajelor - protocolul de aplica#ie, define"te modul de mpachetare n mesaje a informa#iilor prelucrate. Semnalele utilizate sunt urm!toarele:
Pin 1 2 3 4 Function Ground Serial data +5 VDC Serial clock Mnemonic GND SDA +5V SCL Color code Black Green Red White

WiNS DMPC

Capitolul IV

189

3) IrDA Ap!rut n 1993 prin crearea unui standard de utilizare a infraro"iilor pentru conectarea PC-urilor. prima versiune IrDA 1.0, creeaz! o versiune optic! a portului serial RS-232C, cu aceea"i structur! de date "i aceea"i limitare a vitezei de lucru. Transmisiile n infraro"u nu realizez! interferen#e cu aparatele radio, televizoarele sau liniile aeriene. Zona de ac#iune este mai scurt! ca a ubdelor radio "i este restrns! la un unghi mic, ceea ce favorizeaz! securitatea transmisiilor.
Signaling Rate Modulation Pulse Duration 2.4 kb/s RZI 78.13 us 9.6 kb/s RZI 19.53 us 19.2 kb/s RZI 9.77 us 38.4 kb/s RZI 4.88 us 57.6 kb/s RZI 3.26 us 115.2 kb/s RZI 1.63 us 0.576 Mb/s RZI 434.0 ns 1.152 Mb/s RZI 217.0 ns 4.0 Mb/s 4PPM, 125 ns single pulse 4.0 Mb/s 4PPM, 250.0 ns double pulse

190

WiNS DMPC

Capitolul IV

1) MAGISTRALA SERIAL& UNIVERSAL& A fost conceput! pentru a rezolva problemele de vitez! sc!zut!, sistem complicat de cablare "i num!r limitat de porturi ale celorlalte interfe#e seriale. USB combin! o rat! de semnalizare de 12 MB cu un sistem simplu de cablare "i un num!r aproape nelimitat de conexiuni. pentru dispozitivele de mic! vitez!, rata de semnalizare este de 1.5 MB. A ap!rut n 1996. USB utilizezaz! un control software n locul unui sistem complicat de cablare. Dispozitivele seriale sunt mp!r#ite de USB n distribuitoare "i func#ii. Distribuitoarele au prize n care pot fi cuplate func#iile, iar func#iile USB sunt dispozitive ce efectueaz! o opera#ie. se pot conecta tastaturi, mouse-uri, modemuri, imprimante, plottere, scannere sau alte echipamente periferice.

191 USB este o magistral! ce permite conectarea la PC a echipamentelor periferice prin utilizarea n comun a acelorla"i semnale. Informa#ia circul! sub form! de pachete "i toate func#iile sunt preg!tite pentru a recep#iona pachetele cu adresa corespunz!toare. Forma fizic! este de port, adic! o priz!, fiecare distribuitor fiind conectat la un port. Circuitul din Pc ce controleaz! distribuitorul se nume"te controller de magistral!. Un sistem USB are unul singur. Elementele hardware nu impun limite asupra num!rului de dispozitive, acestea fiind restrnse la 127 datorit! protocolului utilizat "i a num!rului de adrese, acestea fiind codificate utiliznd 7 bi#i. adresa 128 este rezervat!. Lungimea maxim! a cablului USB este 5 m, trecnd prin mai multe distribuitoare semnalul se regenereaz!. La bootare, controllerul USB identific! toate dispozitivele cuplate, construind o hart! pe care sunt localizate adrese speciale. Cablarea USB este simpl!, neexistnd ncruci"!ri. Orice dispozitiv cu USB are un program special, iar func#iile au drivere proprii. USB utilizeaz! 4 modele diferite de conectori; dou! prize montate pe carcas! "i 2 fi"e la capetele cablurilor. prizele "i fi"ele sunt de tip A, pentru distribuitoare "i de tip B pentru func#ii. Cablul utilizat este cu 4 fire:
WiNS DMPC Capitolul IV
Signal + Data - Data VCC Ground Color Green White Red Black

Pentru a asigura integritatea semnalului, USB utilizeaz! codul NRZI "i mp!narea cu bi#i.

Informa#iile sunt transferate sub forma pachetelor de date, care ncep cu un cmp de sincronizare de un octet, urmat de un identificator de pachet.

192

WiNS DMPC

Capitolul IV

5) PORTUL IEEE-1394 Conceput pentru a fi portul serial al viitorului, bazat pe modelul SCSI. O singur! conexiune va lega pn! la 16 dispozitive. Standardul prevede un conector cu 6 fire foarte ieftin. P1394 nu este realizat din cuircuite UART ci este un sistem complex de comunica#ii cu un protocol de transfer propriu. Pentru cablare se utilizeaz! firele de cupru, cabluri cu "ase fire, datele circulnd prin dou! perechi de fire torsadate "i ecranate, iar celellate dou! fire alimenteaz! cu energie echipamentele periferice. Se pot utiliza maxim 32 segmente de cablu de 4.5 m lungime.

WiNS DMPC

Capitolul IV

193

4. ELEMENTE DE COMUNICA%IE A) MODEMURILE Datele din PC sunt digitale, dar liniile de lelefon transmit semnale analogice, pentru conectarea la distan-! a PC-ului prin linie telefonic! fiind necesar! conversia celor dou! tipuri de semnale. Procesul de transformare a datelor digitale din calculator n date analogice se nume"te modula#ie , iar cel invers demodula#ie. Pentru aceasta se utilizeaz! un modem. semnalul analog care trannsform! informa#ia se nume"te carrier purt!toare.

Majoritatea modemurilor, interne sau externe au un difuzor pentru a auzi conectarea la distan#!. Cnd se utilizez! un modem se trece prin trei faze distincte: - punerea sub tensiune, n care se stabile"te leg!tura dintre modem "i calculator (ini#ializat! de obicei de softul de comunica#ie) - modul comand!, n care se dau comenzile AT pentru formarea num!rului dorit - modul de date, n care modemul comunic! cu altul (transmite "i recep#ioneaz! date).

194

WiNS DMPC

Capitolul IV

Modemul extern are propria sa carcas! "i surs! separat! de alimentare "i se conecteaz! prin porturile seriale. Unele mai mici se alimenteaz! prin linia telefonic!. Modemurile PCMCIA se alimenteaz! prin conector.

Mnemonic HS AA CD OH RD SD TR MR

Spelled out High Speed Auto Answer Carrier Detect Off Hook Receive Data Send Data Terminal Ready Modem Ready

Meaning Modem operating at highest speed Modem will answer phone Modem in contact with remote system Modem off hook, using the phone line Modem is receiving data Modem is transmitting data PC is ready to communicate Modem is ready to communicate

Modemurile interne se alimentez! prin slot direct din calculator "i se conecteaz! prin magistral!.

WiNS DMPC

Capitolul IV

195

1) Setul de comenzi AT Setul fundamental de control a fost conceput de compania Hayes n 1981, odat! cu primul modem pentru PC. toate comenzile modemului con#in prefixul AT, care nseamn! aten#ie. Modemurile sunt ni"te calculatoare mici, dar complexe, executnd comenzi, stocnd date sub forma unor parametri prestabili#i. majoritatea au o memorie nevolatil! ce permite salvarea configura#iei prestabilite. Modemul are cteva registre care fac parte din zona de stocare a datelor. Un registru poate p!stra un singur num!r. prin comenzile AT se specific! valoarea fiec!rui registru. Setul de comenzi AT permite tuturor modemurilor s! fie programate la fel. ntruct nu toate au aceea"i vitez!, setul de comenzi AT nu poate oferi toate comenzile necesare celor complexe. toate programele de comunica#ii sunt conduse pe baza unui meniu. comenzile se introduc cu prefixul AT urmat de comand! "i Enter. O comand! are maxim 80 caractere "i ncepe fie cu o liter! fie cu semnul &: AT &F L2 M1 S0=0 S11=50 AT &F AT L2 AT M1 AT S0=0 ATR S11=50 Repetarea comenzii anterioare se face prin A/, f!r! prefixul AT. Exist! trei tipuri de comenzi AT: - cele care spun modemului s! execute ceva: AT &F - cele care utilizeaz! un num!r pentru a stabili un parametru particular: AT L3 - pentru stabilirea valorii unui registru integrat: AT S11=50 Comenzile AT fundamentale: A modemul r!spunde imediat la telefon D formeaz! num!rul de telefon "i a"teapt! stabilirea leg!turii E stabilirea ecoului local 0 off, 1 on H receptor n furc! 0, ridicare receptor 1 L stabilirea volumului microfonului 0-3 M modul de lucru al difuzorului 0 inactiv, 1 activ la conectare, 2 activ mereu, 3 activ pn! la detectarea purt!toarei V stabilirea tipului de cod pentru prezentarea rezultatului Z nc!rcarea n memorie a parametrilor "i valorii regi"trilor

196

WiNS DMPC

Capitolul IV

&C controlul semnalului DDC &F aducerea parametrilor la set!rile din fabric! &W nc!rcarea n memorie a configura#iei corecte +++ - semnal de break, schimb mode de date cu mod comand! Viteza modemului se exprim! n bps. 2400, 9600, 14400, 28800, 36600, 54000. n caractere pe secund! se mpart bps la 10 = 1 octet + 2 caractere suplimentare. Standardele "i vitezele de transfer pentru modemuri de date sunt: pag 458 standardele de fax pag 458 2) Tipuri de modemuri Porturile COM ale PC-ului accept! transferuri de date asincrone. Pentru fiecare octet se transmit 2 sau 4 bi#i suplimentari de date. La transmisia sincron! eficien#a este mai ridicat!. Modemul genereaz! o frecven#! de ceas pentru transmisie "i recep#ie, utilizat pentru sincronizarea bi#ilor de date la intrarea "i ie"irea datelor din modem (echipamentul DCE) "i adaptorul de comunica#ii de la PC (echip. DTE). Este o metod! mult mai sigur!, dar prezint! probleme caracteristice: semnalul de ceas trebuie transmis odat! cu datele, consumnd mult din l!#imea de band! a leg!turii. Se rezolv! prin codificarea datelor seriale. Modemurile pot avea "i alte func#ii: - serviciul Caller ID, identificarea apelurilor - voice, transform! modemul n robot telefonic - transmisie simultan! de date "i voce. Serviciile digitale rapide
Standard V.34 SDS 56 ISDN SDSL T1 E1 ADSL VDSL Connection type Analog Digital Digital Digital Digital Digital Digital Digital Downstream rate 33.6 Kbps 56 Kbps 128 Kbps 1.544 Mbps 1.544 Mbps 2.048 Mbps. 9 Mbps 52 Mbps Upstream rate 33.6 Kbps 56 Kbos 128 Kbps 1.544 MBps 1.544 MBps 2.048 Mbps 640 Kbps 2 Mbps

Modemurile ISDN se conecteaz! prin mufe cu urm!toarea configura#ie

Pin 1 2 3 4 5 6 7 Mnemonic PS3 PS3 T/R R/T R/T T/R PS2 Signal Name Power Source/Sink 3 Power Source/Sink 3 Transmit/Receive Receive/Transmit Receive/Transmit Transmit/Receive Power Sink/Source 2 Polarity Positive Negative Positive Positive Negative Negative Negative Wire color Blue Orange Black Red Green Yellow Brown

WiNS DMPC
8 PS2 Power Sink/Source 2

Capitolul IV
Positive White

197

B) RE%ELE DE CALCULATOARE ELEMENTE DE BAZ& O re#ea de calculatoare se poate defini ca fiind un grup de echipamente de calcul ce pot partaja n comun resurse hardware (echipamente) "i software (fi"iere, foldere, servicii). Elementele definitorii pentru o re#ea de calculatoare sunt urm!toarele: 1) Ce resurse sunt partajate n cadrul unei re!ele: n cadrul unei re#ele pot fi partajate servicii de re#ea care permit utilizarea n comun a resurselor hardware "i software. Serviciile de re#ea sunt facilit!#i de care calculatoarele din re#ea pot beneficia. ntr-o re#ea intervin urm!toarele tipuri de participan#i: (a) Furnizor de servicii = combina#ie hardware/software care ndepline"te un rol specific, asociat unui/unor servicii. (b) Beneficiarul serviciilor = echipament care cere servicii de la un furnizor de servicii. Exist! urm!toarele tipuri de furnizori/beneficiari de servicii: (a) Server = furnizeaz! serviciile n cadrul re#elei (b) Client = cere servicii de la un server (c) Peer = poate ndeplini ambele roluri func#ionale Pornind de la defini#iile de mai sus avem urm!toarea clasificare a re#elelor de calculatoare, n func#ie de tipul participan#ilor n cadrul ei: - Re#ea de tip Peer-to-Peer (egal la egal) Orice echipament din re#ea poate ndeplini rolul de server sau client. - Re#ea de tip Client-Server (bazat! pe server) Echipamentele din re#ea au roluri prestabilite. Astfel, serverele sunt entit!#ile din cadrul re#elei care furnizeaz! servicii, celelalte ndeplinind doar rolul de client. 2) Ce servicii de re!ea pot fi oferite? Mai jos este dat! o list! a serviciilor de baz! din cadrul unei re#ele: - Servicii de fi"iere: transfer, stocare, actualizare, arhivare. - Servicii de listare: cozi de listare, partajare imprimante, servicii fax. - Servicii mesagerie: po"t! electronic! - Servicii aplica#ie: permit executarea aplica#iilor n regim partajat - Servicii baze de date: aplica#ii de tip client-server 3) Calea fizic$ de transmitere a informa!iei n cadrul unei re!ele: Mediul de transmisie reprezint! leg!tura fizic! prin intermediul c!reia comunic! sisteme de calcul din re#ea. n general re#elele locale de calculatoare se bazeaz! pe cablu pentru transmiterea datelor, iar re#elele de tip WAN utilizeaz! sateli#i sau linii telefonice nchiriate.

198

WiNS DMPC

Capitolul IV

Alegerea "i planificarea mediului de transmisie este o etap! foarte important! deoarece pe aceast! structura fizic! vor putea fi implementate celalalte componente ale re#elei. 4) Modul n care comunic$ echipamentele din re!ea: Protocolul se refer! la regulile de comunica#ie ntre echipamente. Ele definesc cum sunt transmise informa#iile ntre entit!#ile unei re#ele, cum ne putem asigura c! datele ajung la destina#ie, dimensiunea maxim! a informa#iei care poate circula n cadrul re#elei, viteza de transmisie, modalitatea de tratare a erorilor. Protocolul poate fi comparat cu limbajul comun pe care toate calculatoarele dintr-o re#ea trebuie s!-l cunoasc! pentru a putea comunica. Exist! metode care permit transmisia de date ntre echipamente cu protocoale diferite. n cadrul unei re#ele de calculatoare pot exista urm!torii participan#i: 5) Participan!i din punct de vedere hardware: Echipamentele de calcul conectate la o re#ea se mai numesc "i noduri. Ele pot fi de dou! tipuri: a) Server: echipament care ofer! servicii n cadrul re#elei. n func#ie de natura serviciilor oferite, serverele pot fi : File Server = Un calculator care pune la dispozi#ia celorlal#i participan#i n re#ea informa#iile (fi"iere, foldere) memorate pe mediile sale de stocare (hard-disc, CD-ROM, etc.) Print Server = un calculator sau un echipament special care pune la dispozi#ia celorlal#i participan#i n re#ea imprimanta sau imprimantele la care este conectat. Server de comunica#ii = un calculator care pune la dispozi#ia celorlal#i participan#i ai re#elei dispozitivele de comunica#ii la care este conectat (un modem de exemplu). Un server poate fi dedicat unui anumit tip de serviciu sau poate ndeplini mai multe func#ii. b) Sta#ii de lucru: acestea sunt echipamente de calcul care beneficiaz! de serviciile oferite de unul sau mai multe servere, avnd acces la resursele hardware "i software partajate. Resurse partajate: acestea sunt echipamente hardware sau resruse software ce pot fi partajate n cadrul re#elei. Exemple: imprimante, unit!#i CD-ROM, modem, hard-discuri, foldere "i fi"iere. Resursele partajate sunt conectate la un server sau stocate pe un server. Observa#ie: n func#ie de echipamentul la care se conecteaz!, perifericele se mpart n: - Periferice locale: sunt acele periferice conectate la porturile locale ale echipamentului de calcul; cu alte cuvinte, sunt acele periferice conectate la calculatorul la care lucreaz! utilizatorul.

199 - Periferice la distan#! (remote): sunt acele periferice la care utilizatorul are acces prin intermediul re#elei; ele nu sunt conectate la echipamentul de calcul la care lucreaz! utilizatorul. Alte elemente de re#ea: repetoare, hubs, etc. Acestea au rolul de a asigura conectivitatea re#elei.
WiNS DMPC Capitolul IV

6) Participan!i din punct de vedere software: Sistem de operare pentru re#ea: este un software instalat pe serverele din cadrul re#elei "i asigur! func#ionalitatea serviciilor de re#ea. Exemple de sisteme de operare n re#ea mai cunoscute: MS Windows NT Server, Novell Netware. Cnd vorbim de sisteme de operare n re#ea de obicei ne referim la cele care se instaleaz! pe servere dedicate. Software existent pe sta#iile de lucru: o sta#ie de lucru este un echipament de calcul obi"nuit conectat la re#ea. De aceea, n primul rnd pe el trebuie s! existe un sistem de operare, cum ar fi MS-DOS, MS Windows 95, MS Windows NT Workstation, OS/2 sau altele. Pentru a asigura conectarea la re#ea mai trebuie instalat software-ul client, care permite accesul la serviciile oferite n cadrul re#elei. Aplica#ii de re#ea: acestea sunt programe care permit accesul simultan pentru mai mul#i utilizatori la acela"i set de informa#ii stocat pe o resurs! partajat!. De exemplu, dac! baza de date pentru personal este memorat! pe discul C: al serverului, care este partajat, atunci n timp ce un utilizator introduce informa#ii pentru angaja#i noi, al#i utilizatori pot n acela"i timp s! listeze statul de plat! sau s! culeag! informa#ii despre activitatea angaja#ilor. Tot mai des n ultimul timp aplica#iile de re#ea au dobndit o arhitectur! de tip client/server. Acest lucru nseamn! c! aplica#ia respectiv! are dou! componente principale: componenta care se instaleaz! pe server "i cea care se instaleaz! pe sta#ia client. Cnd utilizatorul cere informa#ii de la server, datele sunt procesate pe server "i numai rezultatele sunt transmise clientului, rezultnd o reducere substan#ial! a traficului de re#ea. Din punctul de vedere al utilizatorilor: Administratori: sunt acei utilizatori responsabili pentru ntre#inerea n stare bun! de func#ionare a re#elei. n atribu#iile lor intr! configurarea re#elei, depanarea, instalarea "i configurare a aplica#iilor noi, asigurarea integrit!#ii "i confiden#ialit!#ii datelor prin implementarea unor mecanisme de securitate, urm!rirea licen#elor instalate, etc. Administratorii au de obicei drepturi de acces depline n cadrul re#elei. Utilizatori privilegia#i: sunt acei utilizatori cu mai pu#ine drepturi dect administratorii, dar care ndeplinesc o anumit! func#ie bine stabilit! n cadrul re#elei. De exemplu, un utilizator ar putea fi desemnat s! fie administrator numai pentru imprimantele partajate din cadrul compartimentului n care lucreaz!; n acest caz el are drepturi de acces depline numai pentru imprimantele partajate din compartimentul s!u. Utilizatori obi"nui#i: sunt acei utilizatori care beneficiaz! de serviciile "i resursele partajate ale re#elei.

200

WiNS DMPC

Capitolul IV

De obicei ei nu au acces dect la propriile lor date "i la anumite resurse care se utilizeaz! n comun, cum ar fi imprimante, modemuri, faxuri, etc. Un utilizator, indiferent de tip, este identificat n cadrul unei re#ele prin intermediul unui cont utilizator. Contul utilizatorului define"te utilizatorul "i drepturile acestuia. Un cont utilizator se caracterizeaz! prin: - nume utilizator - parol! de acces n cadrul unei re#ele, toate datele referitoare la conturile utilizatorilor "i informa#iile referitoare la aceste conturi (drepturi, mod de configurare al mediului de lucru) sunt stocate ntr-o baz! de date cu caracter administrativ. Conectarea la re#ea se realizeaz! prin intermediul unei opera#ii numite login sau logon, care presupune autentificarea utilizatorului respectiv. Numele "i parola vor fi verificate "i numai n cazul n care informa#iile introduse de utilizator corespund cu cele stocate n baza de date administrativ!, utilizatorul respectiv are acces la resursele re#elei (numai la acele resurse pentru care i-au fost alocate drepturi). n cazul re#elelor de tip client-server, baza de date administrativ! este stocat! pe server. n cazul re#elelor de tip peer-to-peer, baza de date administrativ! este stocat! local, pe hard-discul echipamentului de calcul, deoarece fiecare calculator poate juca rolul de server, ct "i pe cel de client.

WiNS DMPC

Capitolul IV

201

5. DISPOZITIVE AUDIO A) Caracteristicile pl$cilor de sunet. Sunetul este un fenomen fizic n#eles ca o varia#ie rapid! a presiunii aerului. Deplasarea unui obiect creeaz! n fa#a obiectului o zon! de presiune ridicat!, iar n spatele acestuia o zon! de presiune joas!. Presiunea ridicat! mpinge aerul n toate direc#iile, dup! care aerul se mpr!"tie "i presiunea scade. Simpla mutare a unui obiect creeaz! un curent de aer. Sunetul apare atunci cnd obiectul este deplasat cu vitez! mare, ntr-o mi"care oscilant!. Pentru a se propaga, sunetul are nevoie de un mediu de transmisie. Viteza acestuia nu depinde de obiectul deplasat, ns! depinde de densitatea aerului (sau a mediului de transmisie). Cu ct densitatea este mai mare, cu att este mai mare viteza sunetului iar intensitatea scade o dat! cu distan#a, pe m!sur! ce tot mai mult aer intervine n ciclurile de comprimare-decomprimare. Corpul omenesc posed! un mecanism numit ureche, care detecteaz! varia#iile de presiune sau undele sonore. Acesta este un dispozitiv mecanic, un convertizor reglat s! reac#ioneze la varia#iile de presiune care creeaz! sunetul. Pentru a manipula sunetele, PC-ul are nevoie de o form! convenabil!, corespondenta sunetului din electronic! denumit! componenta audio analogic!, care folose"te semnale electrice pentru a reprezenta intensitatea undelor acustice. Aceste semnale sunt transformate n interiorul PC-ului n semnale audio digitale, compatibile cu microprocesoarele, cu alte circuite digitale "i cu sistemele acustice. n plus, calculatorul poate genera propriile sale semnale digitale prin procesul denumit sintez!. Pentru a reface sunetele ini#iale din aceste semnale digitale se utilizeaz! un circuit propriu audio denumit plac! de sunet care include convertorul digital-analogic "i un amplificator (con#ine un fel de sintetizator). Ultima etap! este de a transmite semnalele convertite la difuzoarele externe, care le transform! n unde acustice. 1) Componenta audio analogic$ Sunetul este un fenomen analogic, cu dou! caracteristici de baz!: intensitatea (amplitudinea) "i frecven#a care variaz! ntr-un domeniu foarte mare de valori. Frecven!a se m!soar! n hertzi, domeniul frecven#elor recep#ionate de om fiind 20 la 15000 Hz sau chiar 20000 Hz. Frecven#ele joase corespund notelor de bas, iar cele nalte sunetelor ridicate, stridente care compun tonurile superioare din muzic!. Frecven#ele joase au lungimi de und! mari, de ordinul a 3 m pentru notele de bas mijlocii "i ceea ce permite ocolirea u"oar! a obiectelor "i umplerea unei camere cu un singur difuzor. Auzul uman nu este sensibil la frecven#e joase, deci sursa

WiNS DMPC Capitolul IV 202 frecven#elor joase nu poate fi localizat! u"or, ceea ce permite proiectan#ilor utilizarea unui singur difuzor pentru frecven#e joase, denumit subwoofer. Amplitudinea descrie intensitatea sau puterea sunetului "i este denumit! nivel de presiune sonor!. Pragul auzului uman este de 0,0002 microbari, adic! 1/5.000.000.000 din presiune atmosferic! normal!, urechea uman! fiind un detector foarte sensibil la varia#iile de presiune. Decibelii sunt utiliza#i la m!surarea nivelului intensit!#ii sonore. Unitatea de baz! este belul, denumit dup! Alexander Graham Bell, dar uzual se lucreaz! cu decibelul, care este de fapt o rela#ie ntre dou! valori m!surate. Un bel este raportul dintre dou! puteri exprimate n form! logaritmic! de exemplu, o surs! sonor! puternic! are 1 watt, iar una mai slab! un miliwatt, ceea ce duce la un raport de 1000:1. Logaritm din 1000 este 3, deci rela#ia este de 3 beli sau 30 decibeli adic! un watt este mai puternic cu 30 decibeli dect un miliwatt. Decibelii descriu cu aproxima#ie puterea sunetelor, pentru urechea uman! un sunet de dou! ori mai puternic nu are o surs! de dou! ori mai puternic! datorit! func#iei logaritmice a auzului uman. Pentru om, un sunet de dou! ori mai intens trebuie generat cu o putere de 10 ori mai mare, ceea ce nseamn! o cre"tere a nivelului cu 3 decibeli (log10=0.3beli=3 decibeli). Cel mai r!spndit la sistemele acustice este sistemul de m!surare n dBm. 0 dBm=1miliwatt n circuitul de 600 ohmi. Unit!#ile de volul se m!soar! cu VUmetre, 0 semnificnd nivelul de 4dB peste 0 dBm. Impedan!a: toate circuitele str!b!tute de curent se nc!lzesc, datorit! caracteristicii numit! rezisten#!, m!surat! n ohmi. Opusul rezisten#ei este conductivitatea, m!surat! n mho. Opozi#ia circuitelor audio la fluxul de curent alternativ, sensibil! la frecven#a curentului se nume"te reactan#!. Suma rezisten#ei "i reactan#ei unui circuit la o frecven#! dat! se nume"te impedan#!. Cnd impedan#a sursei nu corespunde cu cea adispozitivului destina#ie se pierde putere electric!. Adaptarea impedan#elor este cea mai important! problem! la conectarea difuzoarelor. Dac! un difuzor are o impedan#! prea mic! poate genera curen#i peste capacitatea circuitelor de ie"ire ale amplificatorului defectndu-l. La circuitele audio de nivel sc!zut mai important este voltajul semnalului, nivelurile de tensiune a"teptate trebuind s! fie identice pe circuitele conectate. Cele mai multe circuite de nivel sc!zut folosesc conexiuni de tip punte, n care o intrare cu impedan#! mare este conectat! la o ie"ire cu impedan#! mic!. Multe pl!ci de sunet nu au dect ie"ire pentru difuzor. De regul! pot fi conectate direct la ie"irea AUX a amplificatorului stereo f!r! pericol de supranc!rcare a circuitelor datorit! neadapt!rii impedan#ei. Un amplificator de 1 watt cu o impedan#! de 8 ohmi produce 125 milivol#i suficient pentru AUX care sunt ntre 100 "i 150 mV.

203 Deasemenea, c!"tile au impedan#a de 600 ohmi, astfel nct se pot cupla f!r! probleme la ie"irile difuzorului de 8 ohmi, utilizndu-se de fapt doar 1/75 din puterea semnalului. Distorsiunea este o deformare mic! a sunetului aplicat! de amplificatoarele audio analogice "i se exprim! ca raportul dintre semnalele necesare dorite "i cele nedorite, sub form! de procent. Cele mai bune amplificatoare sunt cele cu distorsiuni mici. Pl!cile de sunet produc mult! distorsiune, mai atenuat! la folosirea semnalului stereo.
WiNS DMPC Capitolul IV

2) COMPONENTA AUDIO DIGITAL& Dup! ce semnalul corespunz!tor sunetului este transformat din forma analogic! n form! digital!, putem spune c! nregistrarea digital! a sunetului transform! muzica n numere. Placa de sunet analizeaz! formele undelor sonore de mii de ori pe secund! "i atribuie o valoare numeric! t!riei sunetului n fiecare analiz!, apoi nregistreaz! numerele. Reproducerea muzicii se face invers, numerele nregistrate regenernd semnalul corespunz!tor la intervale de timp egale cu cele folosite la analiza semnalului original, rezultnd o copie aproape exact! a semnalului audio original. nregistrarea digital! este influen#at! de cteva variabile: frecven#a cu care este examinat semnalul audio original, denumit frecven#! de e"antionare "i codul numeric atribuit fiec!rui e"antion.

204

WiNS DMPC

Capitolul IV

Frecven!a de e#antionare limiteaz! r!spunsul n frecven#! al unui sistem, cea mai mare frecven#! la care poate fi nregistrat! "i reprodus! digital fiind jum!tate din cea de e"antionare. Sistemul audio digital pentru CD utilizeaz! o frecven#! de 44,1 KHz. Alte frecven#e de e"antionare sunt: Rate (Hz) 5563.6 7418.3 8000 8012.8 11,025 11,127.3 16,000 18,900 22,050 22,254.5 32,000 37,800 44,056 44,100 48,000 96,000 Application Apple Macintosh, lowest quality Apple Macintosh, low quality Telephone standard NeXT workstations PC, low quality (1/4 CD rate) Apple Macintosh, medium quality G.722 compression standard CD-ROM/XA long-play standard PC, medium quality (1/2 CD rate) Basic Apple Macintosh rate Digital radio, NICAM, long-play DAT, HDTV CD-ROM/XA higher-quality standard Professional video systems Basic CD standard DVD, Audio Codec '97, Professional audio recording DVD at highest audio quality

Rezolu!ia, num!rul de bi#i dintr-un cod digital sau profunzime (bit depth), stabile"te nr. de valori distincte ce pot fi nregistrate. Un cod digital pe 8 bi#i poate repreyenta 256 de obiecte diferite. Sistemele acustice de nalt! calitate folosesc minim 16 bi#i pentru a mic"ora distorsiunea "i zgomotele.

WiNS DMPC

Capitolul IV

205

L$rgimea de band$ pentru un semnal audio stereo se folosesc o frecven#! de e"antionare de 44,1 KHz "i un cod digital de 16 bi#i, ceea ce nseamn! c! trebuie procesa#i 150 Kb/sec, adic! 9 Mb/minut. Pentru a salva spa#iu pe disc, pl!cile de sunet pot folosi valori mai reduse pentru frecven#a de e"antionare "i pentru profunzime. Sinteza Hermann Helmholtz a descoperit c! orice ton muzical este compus din vibra#ii ale aerului care corespund unei forme de und! periodice. Circuitul de baz! folosit pentru generarea frecven#elor, oscilatorul, produce un ton foarte curat, astfel nct sunetul pare ireal electronic, deoarece sunetele naturale nu sunt simple frecven#e ci colec#ii de mai multe frecven#e de t!rii diferite. Generarea unui sunet presupune de fapt realizarea combina#iei corecte de frecven#e, fapt posibil prin sintez!. Sinteza substractiv$ primele sintetizatoare au folosit tehnologia analogic!, create pe principilu sintezei substractive. Sintetizatoarele generau sunete cu ajutorul unor oscilatoare speciale, denumite generatoare de form! de und!, care creeau sunete bogate n armonici. n locul sunetelor clare ale undelor sinusoidale, ele generau unde p!tratice, ca din#ii de fier!str!u "i alte forme intermediare. Tehnologia digital! ap!rut! ca solu#ie alternativ!, a f!cut ca sintetizatoarele digitale s! ofere un control foarte mare al sunetelor "i posibilitatea de a crea sunete complet noi, nlocuind instrumentele muzicale foarte scumpe. Sinteza aditiv$ opusul sintetizatorului substractiv este cel aditiv care construie"te sunetele prin metoda cea mai logic! al!turarea frecven#elor ce compun unsunet muzical. Sinteza FM (cu modula!ie de frecven!$) opereaz! astfel: este generat! o frecven#! sau sunet numit purt!toare combinat! cu o a doua frecven#! numit! modulatoare. Cnd cele dou! au frecven#e apropiate rezultatul este o und! complex!. Un sistem de sintetizare FM are nevoie de dou! oscilatoare pentru producerea undelor sinusoidale, fiecare numit! operator. Cele mai cunoscute sintetizatoare FM au 4-6 operatori. Totul ncape pe un singur cip, ceea ce duce la un cost mic de implementare. Sinteza pe baza unui tabel de unde, numit! "i e"antionare, folose"te n loc de tonuri forme de und! reprezentative pentru anumite sunete. Reprezentarea se face folosind forma de und! exact! a sunetului, toate formele de und! ce pot fi produse de sistem fiind memorate entr-un tabellectronic. Dezavantajul este c! necesit! un spa#iu mare de stocare a tabelului. Tehnici avansate cea mai nou! tehnic! se bazeaz! pe modelarea instrumentelor reale, n loc s! descompun! forma de und! creat! de instrument, se construie"te cu aproxima#ie forma de und! la fel cum o face instrumentul. Avantajul este un control sporit asupra opera#iilor.

206

WiNS DMPC

Capitolul IV

Sistemele audio n Internet cea mai mare problem! este l!rgimea de band!, de ex o simpl! conversa#ie 300 3000 Hz necesit! 60 K/sec, mult peste posibilit!#ile unui modem 33600. n plus Internetul a fost gndit ca o re#ea asincron! cu comutare de pachete, utiliznd protocolul TCP/IP care nu poate transmite date izosincrone (transmisiile directe). Pentru aceasta se utilizeaz! produse pentru prelucrarea datelor audio ca Internet Wave "i RealAudio. Comprimarea, folosit! pentru a stoca mai multe sunete pe o suprafa#! a discului. Algoritmii de comprimare decomprimare sunt denumi#i codecuri. Windowsul 95-98 includ suport software pentru codecuri.

MPEG utilizat de regul! ca standard video, descrie "i informa#iile audio ata"ate imaginii n mi"care. Sistemul s!u de comprimare este folosit pentru DVD. Modelul de baz! are 3 straturi, ce formeaz! o ierarhie: strat 1 32 448 kbi#i/sec optim 192 kbi#i/sec aplicat la Digital Compact Casette strat 2 32 384 kbi#i/sec optim 128 kbi#i/sec aplicat la MUSICAM (Difuzare)

WiNS DMPC

Capitolul IV

207

strat 3 32 320 kbi#i/sec optim 64 kbi#i/sec aplicat la DVD, sunete Internet B) COMPONENTELE HARDWARE UTILIZATE 1) SISTEMUL ACUSTIC FUNDAMENTAL P!streaz! modelul simplu introdus de IBM n primul PC, cu scopul de a genera sunete clare care s! avertizeze utilizatorul asupra evenimentelor din PC. Sistemul acustic fundamental are trei elemente componente: un generator de ton, un amplificator "i un difuzor. Generatorul de ton, circuitul de baz! folosit pentru generarea sunetelor este oscilatorul sau ceasul sistemului care genereaz! frecven#a de operare a CPU din PC. La primul calculator s-a folosit ca oscilator unul din canalele circuitului integrat 8253, la cele mai noi sunt implementate n cipset. Amplificatorul, cre"te puterea semnalului. Sistemul acustic fundamental folose"te un simplu amplificator opera#ional de 100-200 miliwa#i. PC-ul standard con#ine ntre oscilator "i difuzor un filtru trece-jos (care elimin! frecven#ele ce dep!"esc domeniul auditiv) "i un rezistor limitator de curent. Difuzorul, emite sunetele sistemului, "i are 2-3 inci. El se conecteaz! la placa de baz! cu un cablu special format dintr-o pereche de fire r!sucite.

Programele driver, sunt folosite pentru ca aplica#iile s! poat! controla sistemul acustic fundamental. 2) PL&CILE DE SUNET Toate componentele electronice necesare producerii de sunete sunt ncorporate pe o plac! numit! de sunet, care asigur! prin caracteristicile hardware cteva func#ii referitoare la componenta audio. Cea mai important! func#ie este de conversia datelor audio digitale n form! analogic!, redat! de difuzoare sub forma! de sunete. n plus nregistreaz! sunete pentru redarea ulterioar! a unui convertor analogic-digital. Prin sintetizatoarele interne proprii pot crea sunete iar prin circuitele de mixare combin! datele de la toate sursele disponibile PC-ului (microfonul "i ie"irea convertorului digital-analogic de pe placa de sunet. Tot aici este inclus "i un amplificator care preia amestecul audio "i l amplific! la volumul dorit.

208

WiNS DMPC

Capitolul IV

Pl!cile de sunet pot include "i func#ii suplimentare, ce amai cunoscut! fiind interfa#a MIDI, care permite legarea calculatorului la diferite instrumente muzicale astfel nct PC-ul s! lucreze ca un secven#iator, sau invers, permite conectarea unei claviaturi pentru a controla sintetizatorul pl!cii de sunet. Clasificarea pl!cilor de sunet se face dup! compatibilitate, conectivitate "i calitate. Compatibilitatea refer! la produsele software cu care poate lucra o plac! de sunet, conectivitatea define"te dispozitivele ce pot fi cuplate la ea, de obicei interfe#e MIDI "i unit!#i CD, iar calitatea determin! gradul de mul#umire al utilizatorului relativ la op#iunea multimedia.

Jocurile "i produsele software trebuie s! respecte standardele industriale de facto: Ad Lib "i Sound Blaster. Ad Lib este nivelul de baz! al compatibilit!#ii hardware necesare pentru jocurile DOS, cu acesta fiind compatibile pn! "i cele mai noi standarde hardware cum ar fi AudioCodec97. Sound Blaster, introdus de Creative, utilizeaz! un circuit integrat Yamaha YM3812, cu un singur canal de ie"ire astfel nct s! poat! produce doar sunet mono "i con#ine un repertoriu fix de 11 voci - "ase instrumentale "i 5 pentru ritm. Cele mai noi pl!ci includ cipul de sintetizare FM YM262 sau OPL3, care produce 20 de voci "i poate scoate sunete stereo. Interfa#a Sound Blaster opereaz! transfernd date prin dou! porturi de control, un port de adres! localizat la 0338h "i unul de scriere a datelor la 0389h, folosite pentru a accesa cei 224 de regi"tri interni ai pl!cii Sound Blaster. Interfa#a mai con#ine "i 4 porturi pentru difuzoare, cu adresele 220h 221h pentru difuzorul stnga "i 222h 223h pentru cel din dreapta. Cele mai multe pl!ci folosesc o ntrerupere software pentru accesul la func#iile sale.

209 Pentru producerea sunetelor n mediul Windows este nevoie de un driver software compatibil Windows. Interfa#a DirectX cere ca o plac! de sunet s! ncorporeze dou! func#ii de control specifice pentru dispozitive externe: o interfa#! pentru CD "i una MIDI, plus un mixer analogic pentru controlul nivelului semnalelor audio. Performan#ele pl!cilor de sunet sunt date de gama semnalelor digitale cu care lucreaz!. Pentru calitatea CD se asigur! un r!spuns n frecven#! liniar ntre 0 "i 15KHz "i un raport de semnal/zgomot de 96dB.
WiNS DMPC Capitolul IV

3) TRADUCTOARELE Fac leg!tura dintre lumea electronic! a datelor audio (analogice "i digitale) "i cea mecanic! a sunetului. Microfonul converte"te sunetele n semnale audio iar difuzoarele efectueaz! conversia invers!, de la semnale audio la sunet. Microfonul Converte"te varia#iile de presiune a aerului n varia#ii de tensiune, acurate#ea traducerii realizate de microfon determinnd calitatea sunetelor ce pot fi nregistrate. tendin#a actual! este de a realiza microfoane care s! elimine sunetele nedorite. Se utilizeaz! mai multe tehnologii: microfon dinamic "i microfon cu condesator. Cel dinamic opereaz! ca un mic generator ce induce curent ntr-o bobin!. Pentru a detecta varia#iile de presiune n calea undelor sonore este pus! o diafragm! din plastic u"or sub form! de calot!, conectat! la o bobin! numit! bobin! de voce plasat! n jurul unui magnet mic cilindric permanent. Bobina se deplaseaz! n timpul vibra#iilor, genernd o tensiune mic! din care rezult! semnalul trimis pl!cii de sunet. Cele cu condensator modific! o tensiune existent!, diafragma ac#ionnd ca o pl!cu#! a unui condensator electric; cnd aceasta vibreaz! capacitatea se modific! "i variaz! tensiunea. Microfoanele se descriu prin direc#ionalitate, ele calsificndu-se astfel: - omnidirec#ionale, nu #in cont de direc#ia suneteleor - unidirec#ionale, are o direc#ie principal!, sunetele care vin pe aceasta numindu-se sunete pe ax! iar cele care se abat sunete n afara axei. - bidirec#ionale, sensibile la sunetele ce vin de pe dou! direc#ii, zona de sensibilitate formeaz! cifra 8.

210

WiNS DMPC

Capitolul IV

Microfoanele pot avea impedan#! sc!zut! 50-600 ohmi sau mare peste 50000 ohmi. De regul! se prefer! o impedan#! de 150 ohmi. Semnalele produse sunt ntre 60 "i 40 dB. Un nivel ridicat produce distorsiuni ce pot fi eliminate prin ad!ugarea unui atenuator. Microfoanele profesionale folosesc conectori XLR cu trei pini dou! fire "i semnal de mas!.

Difuzorul Pentru a crea sunete ce pot fi auzite, PC-ul efectueaz! un lucru mecanic, necesitnd un traductor ce transmite energie de la un sistem la cel!lalt, numit difuzor dinamic inventat de Kellong Rice n 1921. Un curent electric activeaz! o bobin! de voce ce ac#ioneaz! ca un electromagnet fiind plasat! n jurul unui magnet permanent. Curentul variabil din bobina de voce schimb! valoarea cmpului magnetic ce "i modific! for#a de atrac#ie "i respingere fa#! de magnetul permanent, deplasnd bobina de voce, la care este conectat! o diafragm! numit! conul difuzorului. ntregul mecanism se nume"te de excitare a difuzorului. Sistemele fonice comerciale mpart gama de frecven#e auditive ce poate fi generat! n dou! sau trei c!i. Difuzoarele de frecven#! joas! (subwoofer) opereaz! la frecven#e mai mici de 150 Hz, cele de frecven#! nalt! (tweeter) ntre 2000 5000 Hz peste limita superioar! a auzului uman. Difuzoarele de gam! medie se ocup! doar de frecven#e intermediare. gama de sunete este mp!r#it! n domenii separate de re#eaua de reparare. Cutia unui difuzor este denumit! ecran sau incint!, "i controleaz! fluxul de sunete. Boxa este cutia ce nconjoar! spatele difuzorului. Difuzorul subwoofer extinde posibilit!#ile de producere a frecven#elor joase ale unui sistem de sunet dintr-un PC, fiind nevoie de un singur! unitate. Difuzoarele de gam! medie "i cele pentru frecven#e nalte sunt plasate n cutii mai mici denumite sateli#i "i includ unul sau dou! subwoofere pentru sunete de frecven#e joase. Difuzoarele active includ un amplificator n timp ce difuzoarele pasive nu au un astfel de dispozitiv.

WiNS DMPC

Capitolul IV

211

4) DISPOZITIVELE MIDI Pentru a produce fragmente muzicale prin controlarea instrumentelor muzicale electronice externe se utilizeaz! interfa#a MIDI (Musical Instrument Digital Interface). Este o conexiune standard pentru interconectarea instrumentelor "i accesoriilor lor "i con#ine de regul! componente hardware "i software. Un dispozitiv MIDI con#ine un emi#!tor "i un receptor MIDI, fiecare port MIDI avnd ca nucleu un cip UART ce converte"te datele de pe magistrala PC-ului din formatul paralel n format serial. Circuitele UART din sistemul MIDI formeaz! o conexiune serial! sincron! cu viteza fix! de 31250 bi#i/sec. Interfa#a MIDI se leag! de PC exact ca celelelte porturi, "i folosesc adresa 0330h sau 0220h. Ie"irea unui emi#!tor MIDI este legat! de conectorul OUT al dispozitivului MIDI. Conectorul In face leg!tura cu un receptor MIDI. Principalele standarde MIDI sunt: - General MIDI, con#ine 128 programe predefinite "i 16 canale. - Basic MIDI cu doar 4 canale "i Extended MIDI cu zece canale, sunt realizate de Microsoft. - formatul GS, introdus de firma Roland Corporation - XMIDI, dezvoltat pentru a corecta problemele standardului General MIDI Pl!cile se sunet sunt mari consumatoare de resurse de sistem, avnd nevoie de mai multe ntreruperi, de un interval mare de porturi de intrare/ie"ire "i de un domeniu dedicat de adrese n memoria DOS nalt!.

WiNS DMPC

Capitolul V

213

SISTEME DE STOCARE DE MARE CAPACITATE

1. TEHNOLOGII DE STOCARE MASIV! Dispozitivele de stocare masiv! reprezint! spa"iul n care sunt stocate datele necesare. Stocarea masiv! poate fi on-line, accesibil! instantaneu prin comenzile CPU, sau off-line, cnd sunt necesare interven"ii suplimentare. Pentru ca sistemul s! aibe acces la informa"ie. Transferul datelor din sistemul de stocare masiv! n memorie determin! viteza de acces la informa"iile stocate. La sistemele on-line uzuale, viteza de acces variaz! de la 0.01 s la 1000 s la sistemele de band!. Capacitatea de stocare poate varia de la 150 KB pe o dischet! cu o singur! parte, la mai mul"i GB la HDD. n prezent sunt utilizate mai multe variante de dispozitive de stocare masiv!, clasificate dup! tehnologia #i materialele folosite pentru stocare, dup! posibilitatea de schimbare a mediilor de stocare pentru cre#terea capacit!"ii, pentru schimbul de informa"ii sau din motive de securitate. Cea mai familiar! metod! de mp!r"ire a sistemelor de stocare este n func"ie de tipul dispozitivelor. Putem ntlni discuri, dischete, HDD, FDD, cartele PC Card, discuri magneto-optice, CDROM, unit!"i de band!, DVD etc. Sistemele de stocare au patru caracteristici: capacitate, vitez!, confort n folosire #i cost. Se folosesc trei tehnologii de baz!: magnetic!, optic! #i memorii cu semiconductoare. Unit!"ile magneto-optice combin! tehnologiile magnetic! #i optic!. Sunt utilizate dou! metode de acces la date: aleatoriu #i secven"ial (doar benzile magnetice). Majoritatea sistemelor de stocare folosesc medii de stocare sub forma cartu#elor interschimbabile. A) Tipuri de tehnologii 1). Tehnologia magnetic" Mediile de stocare magnetice au fost op"iunea de baz! a mediilor de stocare, datorit! principalei propriet!"i a stoc!rii magnetice: nevolatilitatea. spre deosebire de sistemele de stocare bayzte pe circuite semiconductoare, cmpurile magnetice nu au nevoie de o cantitate de energie pentru men"inerea st!rii curente. Principiul de func"ionare este simplu: materialele magnetizate sub influen"a unui cmp magnetic #i p!strez! cmpul magnetic. acesta transform! anumite amestecuri sau aliaje magnetice ntr-un magnet permanent cu un cmp magnetic propriu, capabil s! memoreze o stare. Elementul cheie al memoriei magnetice este permanen"a, cmpurile magnetice fiind statice #i semipermanente. Folosind o for"! corespunz!toare, magne"ii pot fi modifica"i.

214

WiNS DMPC

Capitolul V

Exist! trei elemente chimice cu propriet!"i magnetice: fierul, nichelul #i cobaltul. n sistemele de stocare magnetice, informa"iile sunt fizic aranjate n ordinea transfer!rii seriale. Acest aranjament poate fi convertit direct ntr-un aranjament temporar al datelor folosite n sistemele de transmisie seriale. Prin nregistrarea mediului magnetic, particulelel magnetice sunt aranjate dup! un modsel corespunz!tor informa"iei stocate. Casetele audio #i video nregistraz! pe band! semnale analogice, n timp ce calculatoarele folosesc semnale digitale. La semnalele analogice, for"a cmpului magnetic scris pe band! variaz! n func"ie de semnalul nregistrat. Sistemele digitale folosesc un cod bazat pe modele de impulsuri de aceea#i intensitate. Sistemele digitale pot elimina zgomotele ap!rute n timpul copierii #i pot corecta erorile minore ap!rute n semnale. Principalele caracteristici ale sistemelor magnetice sunt: - saturarea, nivelul maxim de generare a cmpului magnetic - coercivitatea, rezisten"a cmpului magnetic la schimbare, m!surat! n orested - remanen"a, ct de mult poate p!stra c!mpul magnetic un mediu magnetic. 2). Tehnologia magnetooptic" Folose#te un laser pentru mbun!t!"irea posibilit!"ilor de stocare ale mediilor magnetice. Se bazeaz! pe mediile de stocare magnetice , partea optic! fiind utilizat! ca asisten"! a mediului magnetic. raza laser este puternic concentrat! asupra locului unde macanismul magnetic trebuies! scrie datele #i preg!te#te mediul pentru nregistrare. Totodat! este cea care cite#te datele stocate magnetic pe disc.

3). Sistemele optice Se clasific! n trei categorii: read only CD, DVD, write once CDR #i erasable - CDRW.

WiNS DMPC

Capitolul V

215

2. INTERFE#E DE STOCARE O interfa"! leag! dou! dispozitive diferite. scopul de baz! al unui controller este de a asigura leg!tura dintre o unitate de disc #i calculatorul gazd!. Interfa"a folosit! pentru sisteme de stocare masiv! determin! nivelul maxim de performan"! al sistemului de stocare. Toate informa"iile din sistemul de stocare trec prin interfa"! pentru a ajunge la CPU #i memorie. Viteza cu care informa"iile pot traversa interfa"a stabile#te limita superioar! de performan"! a sistemului de stocare. Rata de transfer reprezint! limita teoretic! de vitez! a interfe"ei. Principalele caracteristici ale interfe"elor utilizate sunt: Interface Floppy disk ST506 ESDI AT Attachment (IDE) SCSI Fast SCSI-2 ATA-2 (EIDE) SSA Ultra SCSI P1394 FC-AL Aaron (Proposed) Peak transfer rate (in megabytes per second) 0.125 0.625 3.125 4 5 10 16 20 (soon, 40) 40 100 100 200 Number of devices 2 2 2 2 7 7 4 127 15 127 126 126

Conectabilitatea unei interfe"e determin! u#urin"a de ad!ugare a dispozitivelor de stocare suplimentare. Interfe"ele pot fi proiectate la dou! niveluri: - nivelul de dispozitiv, proiectat! pentru a asigura leg!tura ntre un anumit tip de dispozitiv #i sistemul gazd! - nivelul de sistem, asigur! conexiunea la un nivel mai nalt, dup! ce toate semnalele generate de dispozitiv au fost convertite n forma folosit! de sistemul gazd!. A) Interfa$a AT Attachmennt Este interfa"a dominant!, n prezent avnd o dezvoltare foarte mare. se caracterizeaz! prin vitez!, cost redus #i u#urin"! n exploatare. n prezent interfa"a dsep!#e#te limitele de performan"! ale mecanismelor unit!"ii. Standardul ATA accept! dou! mari categorii de transferuri Programmed I/O PIO #i Direct memory Acces DMA.

216

WiNS DMPC

Capitolul V

Diferen"a ntre ele este legat! de modul de folosire a resurselor sistemului, DMA fiind mai rapid! prin controlul magistralei, iar PIO solicitnd mult CPU. Modurile de transfer #i vitezele standardului ATA sunt: Transfer mode Cycle time Nanoseconds Speed Mbps PIO Mode 0 600 1.67 PIO Mode 1 383 2.61 PIO Mode 2 240 4.17 PIO Mode 3 180 11.1 PIO Mode 4 120 16.7 PIO Mode 5 90 22 DMA, Single Word, Mode 0 960 1.04 DMA, Single Word, Mode 1 480 2.08 DMA, Single Word, Mode 2 240 4.17 DMA, Multiple Word, Mode 0 480 4.17 DMA, Multiple Word, Mode 1 150 13.3 DMA, Multiple Word, Mode 2 120 16.7 Standard ATA ATA ATA ATA-2 ATA-3 ATA ATA ATA ATA ATA-2 ATA-3

Sistemul de adresare al interfe"ei ATA se bazeaz! pe modelul HDD, blocurile da date au o adres! bazat! pe o schem! care precizeaz! capetele, pistele #i sectoarele, numit adresare CHS Cylinder Head Sector. Standardul ATA permite adresarea a 16 capete sau suprafe"e de disc separate, fiecare cu 65536 piste, fiecare pist! cu 255 sectoare maxim a cte 512 octe"i. deci ATA poate adresa maxim 128 MB. Sistemul BIOS al multor PC-uri limiteaz! sever posibilitatea de adresare a interfe"ei ATA. Rutinele bios dezvoltate pentru IBM PC XT permite adresarea discurilor cu cel mult 255 capete de citire/scriere sau suprafe"e de disc, fiecare cu 1024 piste ce con"in 63 sectoare de 512 B, rezult! maxim 8 GB. Cnd dou! restric"ii se combin!, apar limite ATA: Feature Heads Tracks Sectors Total sectors Capacity ATA Limit 16 65,536 255 267,386,880 127.5GB BIOS Limit 255 1024 63 16,450,560 7.8GB Combined Limit 16 1024 63 1,032,192 0.5GB

Aceste limite de adresare sunt impuse de combinarea modelelor BIOS #i ATA cnd programele folosesc ntreruperea BIOS 13 hex pentru accesul la dispozitivele ATA. O cale de dep!#ire a limitei de 504 MB este ad!ugarea unei forme de conversie numit! transla"ie CHS la codul BIOS al PC-ului. Codul BIOS accept! de la programe #i de la sistemul de operare comenzi conform propriului sistem de adrese CHS,

217 limitnd capacitatea la 7.8 GB, apoi converte#te aceste adrese n forma compatibil! modului de adresare ATA. Metoda oficial! de dep!#ire a limitei de 505 MB impus! dispozitivelor ATA de ntreruperea 13 este adresarea de blocuri logice LBA, introdus! de interfa"a EIDE #i specifica"iile ATA 2, care nlocuie#te adresarea CHS cu cea pe 28 bi"i a blocurilor logice. Pentru a putea utiliza dispozitive diferite de HDD, a fost dezvoltat! interfa"a ATAPI ATA Packet Interface. 1). Cablarea %i conectorii Cablurile ATA standard sunt de tip panglic! cu 40 conductoare #i trei conectori identici.

WiNS DMPC

Capitolul V

Se pot conecta dou! dispozitive, pentru trei sau patru utilizndu-se 2 cabluri de date. Conectorii utiliza"i sunt cu 40 pini.

Pentru unit!"ile mai mici sunt utiliza"i conectoriu cu 44 pini, pinii 41 44 fiind utiliza"i pentru alimentare. Unit!"ile de 2.5 inci folosesc conectori cu 50 pini.

218

WiNS DMPC

Capitolul V

HDD integrate pe pl!cile PC Card folosesc conectori cu 68 pini. Modul de alocare al pinilor la cablul IDE cu 40 pini este urm!torul. Pin 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 33 35 37 39 Function RESETData line 7 Data line 6 Data line 5 Data line 4 Data line 3 Data line 2 Data line 1 Data line 0 Ground DMARQ DIOWDIORIORDY DMACKINTRQ DA1 DAO CS1FXDASPPin 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 Function Ground Data line 8 Data line 9 Data line 10 Data line 11 Data line 12 Data line 13 Data line 14 Data line 15 (key pin) Ground Ground Ground PSYNC:CSEL Ground IOCS16PDIAGDA2 CS3FXGround

WiNS DMPC

Capitolul V

219

B) Interfa$a SCSI SCSI este o interfa"! de nivel sistem care ofer! o magistral! complet! de extensie pentru conectarea echipamentelor periferice. n termeni tehnici este numit! intefa"! paralel! SCSI. Sistemul SCSI este o ierarhie pe trei straturi: - nivelul superior este o structur! de comand! ce permite PC-ului s! controleze toate componentele hardware SCSI - nivelul de mijloc, include protocolul, structura software utilizat! pentru tarnsportul comenzilor prin sistemul SCSI c!tre diferite dispozitive - stratul inferior este format din elementele hardware porturi, cabluri, conectori.

Tipurile principale de interfe"e SCSI sunt: - SCSI 1 cuprinde pu"in mai mult dect interfa"a paralel! - SCSI 2 cuprinde un set de comenzi suplimentar #i dou! moduri de transfer de mare vitez! op"ionale - SCSI 3, asigur! mecanisme pentru folosirea setului comun de comenzi n mai multe scheme de conectare hardware. accept! inclusiv conexiune pe fibr! optica! #i suport! maxim 16 dispozitive - arhitectura SCSI avansat!, Advanced SCSI Arhitecture, dezvoltat! de Seagate pentru mbun!t!"irea performan"elor SCSI. Exist! #i ASA II pentru adaptarea standardului SCSI 2 - Twinchannel SCSI, un adaptor ce ncorporeaz! dou! magistrale SCSI pentru a dubla num!rul de dispozitive conectate - Ultra SCSI, folose#te interfa"a paralel! SCSI la 10 MHz #i conexiune pe 32 bi"i #i poate conecta 15 dispozitive pe un port.

220

WiNS DMPC

Capitolul V

Interfa"a SCSI este o magistral! paralel! pe 8 bi"i cu un bit de paritate pentru detectarea erorilor. La un port se conecteaz! maxim 7 dispozitive SCSI. Interfa"a lucreaz! la 5 MHz #i permite maxim 5 MB/s. Implementatio Bus Cable Pin count Maximum n width configurati xfr.rate on SCSI-1 8 A 50 5 SCSI-2 SCSI-2 SCSI-2 SCSI-3 SCSI-3 SCSI-3 8 16 32 8 16 32 A A+B A+B A P P+Q 50 50+68 50+68 50 68 68+68 10 20 40 10 20 40 Devices supported 8 8 8 8 8 16 32 Notes Asynchr onous Fast Fast + Wide Fast + Wide Fast Fast + Wide Fast + Wide

Cablul A clasic cu 50 linii permite doar conexiuni pe 8 bi"i. pentru SCSI 2 se adaug! la cablul A unul B. SCSI 3 define#te un sistem pe 16 bi"i, se folose#te un cablu P, iar pentru cre#terea magistralei la 32 bi"i un cablu Q. Deoarece SCSI este o magistral!, dispozitivele sunt conectate prin nl!n"uire n cascad!. Comenzile sunt transmise c!tre dispozitivele SCSI individuale prin identificarea acestora dup! adresele SCSI, fiind utilizate 8 linii dedicate din cablul SCSI pentru aceasta. n sistemele SCSI de 8 bi"i aceste linii sunt SCSI ID 0 la ID 7. Sistemele Wide SCSI cresc posibilit!"ile de identificare la 16. Cel mai mare num!r este rezervat adaptorului gazd!. Sistemele SCSI Plug and Play aloc! automat numere de identificare prin sistemul SCAM SCSI Configured Automaticaly. SCSI ID 0 1 2-6 7 Priority Lowest Low Ascending Highest Usual assignment Boot hard disk drive Second hard disk drive Removable media devices SCSI host adapter

Dispozitivele SCSI externe folosesc dou! tipuri de selectoare pentru alegerea

221 num!rului de identificare SCSI: butoane ac"ionate prin ap!sare #i butoane rotative. Modul de conectare Dispozitivele interne se conecteaz! prin conector cu 50 pini, pinul 1 ro#u. Cele externe se conecteaz! astfel:

WiNS DMPC

Capitolul V

Pentru a mpiedica reflectarea semnalelor n nl!n"uirea de cabluri, standardul SCSI cere terminarea corespunz!toare a ntregului sistem SCSI, printr-un terminator echivalent cu o surs! de 3 V nseriat! cu un rezistor de 132 Ohmi. Sistemele SCAM activeaz! automat terminatoarele unui sistem SCSI.

Tipurile principale de conectori sunt: - conectorul cu 50 de pini

222

WiNS DMPC

Capitolul V

- conectorul A cu 50 pini 25 + 25

- conectorul D cu 25 pini - conectorul cu 68 pini folosit la Wide SCSI 2 #i Wide SCSI 3

WiNS DMPC

Capitolul V

223

224

WiNS DMPC

Capitolul V

3. UNIT!#I DE DISCHET! Unitatea de Dischet! (Floppy Disk Unit - FDU): realizat! pentru a citi/scrie informa"ii de pe/pe dischete. Unit!"ile de 3.5 inch echipeaz! n mod uzual echipamentele de calcul. Calculatoarele din genera"iile mai vechi pot avea n dotare #i o unitate de dischete de 5.25 inch, dar n general acestea au fost scoase din uz. Dischetele pot fi protejate la scriere; de exemplu, n cazul dischetelor de 3.5 inch acest lucru este realizat prin intermediul unei ferestre culisante. Deplasnd fereastra astfel nct decuparea s! fie vizibil! protejeaz! discheta la scriere; obturnd decuparea, pot fi scrise date pe dischet!. Pe o dischet! protejat! nu se pot nscrie date. Acest lucru este util deoarece o dischet! este n general utilizat! pentru schimbul de date ntre calculatoare, sau pentru a instala aplica"ii noi #i prin protec"ia ei ne asigur!m c! datele de pe dischet! nu pot fi afectate de viru#i.

Unit!"ile de dischet! sunt desemnate prin literele alfabetului A sau B. Litera A corespunde primei unit!"i de dischet! din calculator, iar litera B celei de a doua unit!"i de dischet!, dac! aceast! exist!. Unitatea de dischet! A are un rol important deoarece de pe ea se ncarc! sistemul de operare, acesta fiind cel mai important program de pe calculator. F!r! un sistem de operare, utilizatorul nu poate comunica cu echipamentul s!u de calcul. A) Interfa$a pentru FDD Seam!n! cu un port serial cu cteva linii de comand! suplimentare. Sunt utilizate dou! semnale Drive Select pentru cele dou! unit!"i A #i B. Cererile trimise de BIOSsau comenzile hardware directe sunt convertite n impulsuri de c!tre controllerul FDD. Identitatea unit!"ii FDD este stabilit! prin r!sucirea ubui grup de cinci conductoare ntre conectorii de pe cablu, prin care sunt inversate semnalele pentru selectarea unit!"ii #i pentru controlul motorului. Cablul utilizat este urm!torul.

WiNS DMPC

Capitolul V

225

B) Inregistrarea si citirea datelor

226 C) Medii de stocare

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

227

D) Modul de conectare

228

WiNS DMPC

Capitolul V

4. Unitatea magneto optica LS 120

WiNS DMPC

Capitolul V

229

230

WiNS DMPC

Capitolul V

5. COMPONENTELE DE BAZ! ALE UNIT!#ILOR DE HDD Hard-Discul (Hard-disk): reprezint! memoria permanent! de stocarea datelor #i programelor. Pe hard-disc sunt stocate toate fi#ierele de date ale utilizatorului. Capacitatea sa se m!soar! n Megabytes sau Gigabytes. Hard-discul se mai nume#te #i disc amovibil. El nu este vizibil deoarece se afl! n interiorul echipamentului de calcul #i este o component! deosebit de sensibil! care trebuie protejat! la #ocuri mecanice, temperaturi mult prea nalte sau prea joase. n cazul n care un hard-disc prezint! defecte fizice, datele de pe acesta nu mai pot fi recuperate, de aceea se recomand! existen"! unor copii de siguran"! a datelor pentru orice eventualitate.

n mod normal, ntr-un echipament de calcul pot exista unul sau mai multe hard-discuri. Exist! cazuri speciale n care echipamentele nu sunt dotate cu harddiscuri, acestea utilizndu-se pe post de sta"ie de lucru n re"ea. Unit!"ile de hard-disc sunt asociate cu literele alfabetului ncepnd cu litera C, care este alocat! primului hard-disc din echipamentul de calcul. Al doilea hard-disc are alocat! litera D, al treilea E, #amd. De pe primul hard-disc al echipamentului se poate nc!rca sistemul de operare, timpul de nc!rcare al acestuia fiind mai scurt dect n cazul nc!rc!rii lui de pe dischet!, datorit! ratei de transfer mai ridicate.

WiNS DMPC

Capitolul V

231

A) Modul de functionare al HDD-ului

232

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

233

B) Erorile HDD-ului

234

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

235

236 C) HDD-ul viitorului

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

237

6. UNIT!#ILE CDROM Unitatea pentru CD-ROM (CD-ROM unit): realizat! pentru a citi discurile de tip CD-ROM. Ele pot con"ine urm!toarele tipuri de informa"ii: date, muzic!, secven"e video. Informa"iile de pe un disc CD-ROM au un caracter permanent #i nu pot fi #terse. Unit!"ile CD sunt accesate utiliznd literele alfabetului care r!mn disponibile dup! alocarea hard-discurilor. De exemplu, dac! un calculator are o unitate de dischet!, dou! hard-discuri #i o unitate CD-ROM, atunci alocarea literelor se face astfel: A - unitatea de dischet!, C - primul hard-disc (hard-discul primar), D - al doilea hard-disc, E - unitatea CD-ROM. n general pe un echipament de calcul se monteaz! o singur! unitate CD-ROM, dar exist! cazuri n care pot fi dou! sau mai multe. Unit!"ile de CD-ROM se caracterizeaz! prin viteza de citire a datelor: 2X (2 speed), 8X, 20X, etc.. Este important de #tiut c! unit!"ile CD-ROM sunt de dou! tipuri: 1. Cele uzuale pot numai citi informa"iile de pe un disc CD, dar nu pot scrie date pe disc. 2. Exist! unit!"ii de CD inscriptibile (CD Recorder) utilizate pentru a nscrie informa"iile pe discurile. Pe lng! echipamentul fizic, mai este necesar #i un program special prin intermediul c!ruia se realizeaz! inscrip"ionarea CD-urilor. n acest caz, unitatea se caracterizeaz! prin dou! viteze: cea de citire #i cea de scriere. Un disc CD poate fi citit de unit!"i normale CD-ROM care au o vitez! de citire mai mare sau egal! cu viteza la care a fost nscrip"ionat. n expansiune sunt unit!"ile CD reinscriptibIle care permit citirea #i renscrierea informa"iilor.

238

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

239

A) FUNCTIONARE CDROM

240

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

241

242

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

243

WiNS DMPC 244 B) Tehnologii moderne pentru cdrom

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

245

C) Instalarea unui CDRecordable

246

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

247

7. DVD-UL ESTE VIITORUL ? Unitatea pentru discuri DVD (Digital Video Disk): urm!toarea genera"ie de discuri CD-ROM sunt DVD-urile, care permit stocarea #i redarea filmelor. Acest tip de unitate a fost lansat! pe pia"! recent #i necesit! o plac! special! #i software aferent pentru a putea fi utilizat!.

248

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

249

250

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

251

252

WiNS DMPC

Capitolul V

8. ALTE MEDII DE STOCARE

WiNS DMPC

Capitolul V

253

254

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

255

256

WiNS DMPC

Capitolul V

WiNS DMPC

Capitolul V

257

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

259

IMPRIMANTE !I SCANERE
Imprimanta este un periferic utilizat pentru tip!rirea informa"iilor. Exist! mai multe tipuri de imprimante, cele mai populare fiind: Matricial!: cu ace. Utilizeaz! casete cu benzi tu#ate pentru a tip!ri. Ink-jet: utilizeaz! pentru tip!rire un cartu# cu cerneal!Laser: utilizeaz! pentru tip!rire un cartu# cu toner.

n func"ie de modul de transfer al datelor, imprimantele se mpart n urm!toarele categorii: Seriale: se conecteaz! la portul serial prin intermediul unui cablu serial. Acest tip de imprimante sunt lente #i n general nu se mai folosesc. Paralele: se conecteaz! la portul paralel prin intermediul unui cablu paralel.

260

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

". IMPRIMANTELE MATRICEALE CU IMPACT

Imprimantele moderne folosesc modelul de tiparire matriceala cu impact. Elementul central al acestor imprirnante este un cap de tip!rire mecanic, care se deplaseaz! nainte #i napoi de-a latul colii de hrtie. Mai multe ace fine de tiparire ac"ioneaza ca ni#te cioc!nele care imprim! pe hrtie cerneala de pe o panglic! - ribon din pnz! sau material plastic. n majoritatea imprimantelor matriceale cu impact, exist! un mecanism destul de complex care controleaz! fiecare dintre acele de tip!rire. In mod normal, acul de tip!rire este "inut la distan"! de panglica tu#at! #i de hrtie cu un magnet permanent puternic, mpotriva for"ei unui resort care l mpinge din spate. Magnetul este nf!#urat intr-o bobin! ce formeaz! un electromagnet cu polaritatea opusa celei a magnetului permanent. Pentru a lovi cu acul de tip!rire panglica tu#at! din fa"a h!rtiei, electromagnetul este activat, iar cmpul s!u l neutralizeaz! pe cel al magnetului permanent. n lipsa for"ei magnetului permanent, resortul impinge cu for"! acul de tip!rire spre panglica tu#at!, imprimnd cerneala pe h!rtie. Dup! ce acul de tip!rire deseneaz! punctul respectiv, electromagnetul este dezactivat #i magnetul permanent readuce acul de tip!rire napoi, n pozi"ia de a#teptare, gata pentru o nou! ac"iune. n desenul de mai jos este prezentat! o schem! de principiu a mecanismului unui ac din capul de tipirire.

Shema de principiu a mecanismului capului de tip!rire dintr-o imprimanta matriceal! cu impact

Capul de tip!rire al unei imprimante rnatriceale este format din mai multe ace de tip!rire de acest fel. Cele mat multe dintre imprimantele dedicate calculatoarelor personale din prima genera"i #i multe dintre cele actuale folosesc nou! ace pozitonate pe o coloan! verical! pentru a ob"ine o calitate mai bun!, la a doua genera"ie de imparnante num!rul de ace de tip!rire a fost m!rit de la 9 la $8 sau 24. Acestea sunt aranjate de obicei pe rnduri paralele #i decalate pe vertical!, existnd #i unele imprimante care folosesc configura"ii diferite. Datorit! num!rului mai mare de ace de tip!rire plasate n acela#i spa"iu, acele pot desena mai multe detalii ntr-o singur! trecere.

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

26$

2. IMPRIMANTE CU JET DE CERNEAL#

262

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

263

264

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

3. IMPRIMANTE LASER

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

265

266

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

267

268

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

269

4.

SCANERUL

270

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

27$

272

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

5. RECUNOA!TEREA OPTIC# A CARACTERELOR

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

273

274

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

6. ALTE DISPOZITIVE DE TIP#RIRE !I SCANARE

WiNS DMPC

CAPITOLUL VI - IMPRIMANTE SI SCANERE

275

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

277

278

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

279

280

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

281

282

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

283

284

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

285

286

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -

287

288

WiNS DMPC

CAPITOLUL VII -