Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs Seminar 1 2

Curs Seminar 1 2

Ratings: (0)|Views: 0|Likes:
Published by Iulia Danalachi
Instructie Asistata pe Calculator (pedagogie)
Instructie Asistata pe Calculator (pedagogie)

More info:

Published by: Iulia Danalachi on Jan 16, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2014

pdf

text

original

 
 
Instruire Asistat
ă
 de Calculator
1. Obiectivele generale ale cursului
 
Acomodarea cu terminologia adiacent
ă
 
ş
i accesarea corect
ă
 a aparatului conceptual specific înv
ăţă
rii asistate de ordinator;
 
Lecturarea
ş
i în
ţ
elegerea adecvat
ă
 a practicilor de înv
ăţ
are asistat
ă
 de ordinator
ş
i a con
ţ
inuturilor adiacente purtate de acestea;
 
Conceperea
ş
i dezvoltarea unor structuri de înv
ăţ
are
ş
i con
ţ
inuturi specifice, în acord cu noile tehnologii de informare
ş
i comunicare;
 
Dobândirea unor criterii de selectare
ş
i valorizare a suporturilor curriculare virtuale sau alternative;
 
Cre
ş
terea autonomiei
ş
i responsabilit
ăţ
ii în gândirea
ş
i derularea unor trasee educa
ţ
ionale virtuale, diverse, inedite;
 
Rezolvarea corect
ă
 a cerin
ţ
elor marcate în suportul scris de care beneficiaz
ă
 cursan
ţ
ii;
 
Identificarea pe cont propriu
ş
i interpretarea adecvat
ă
 a unor suporturi virtuale de înv
ăţ
are (emise în
ţ
ar 
ă
 sau în str 
ă
in
ă
tate);
Con
ţ
inutul suportului de curs
 Instruire Asistat 
ă
 de Calculator 
 apar
ţ
ine în totalitate d-lui prof. univ. dr. Constantin Cuco
ş
 de la Facultatea de Psihologie
ş
i
Ş
tiin
ţ
e ale Educa
ţ
iei – Departamentul pentru Preg
ă
tirea Personalului Didactic.
În activitatea de tutoriat dar
ş
i în vederea preg
ă
tirii examenului semestrial cursan
ţ
ii sunt invita
ţ
i s
ă
 consulte, ca un complement al cursului, Constantin Cuco
ş
,
Informatizarea în educa
ţ
ie. Aspecte ale virtualiz
ă
rii form
ă
rii,
Editura Polirom, Ia
ş
i, 2006, unde vor g
ă
si secven
ţ
e informative
ş
i interpret
ă
ri suplimentare. Prezentul material nu poate fi copiat, reprodus, folosit, transmis, vândut, licen
ţ
iat, distribuit
ă
ă
 a avea in prealabil acordul scris al titularului dreptului de proprietate intelectual
ă
.
 
Cuprins Cap. 1. Înv
ăţ
area informatizat
ă
 - importan
ţă
, fundamente, perspective 1.1. Virtualizarea instruirii
ş
i form
ă
rii - sensuri
ş
i evolu
ţ
ii 1.2. Aspecte ale informatiz
ă
rii educa
ţ
iei 1.3. Niveluri
ş
i ipostaze ale virtualiz
ă
rii
ş
colii 1.4. Tipologia situa
ţ
iilor virtuale de înv
ăţ
are 1.5.
Ş
coala contemporan
ă
 
ş
i provoc
ă
rile instruirii asistate de ordinator 1.6. Autoformarea - condi
ţ
ie a instruirii computerizate Cap. 2. Mondializarea
ş
i informatizarea procesului de înv
ăţ
are 2.1. Educa
ţ
ie
ş
i mondializare 2.2. Globalizarea
ş
i dinamica diferen
ţ
ierii 2.3. Economia cunoa
ş
terii în era informatiz
ă
rii 2.4. Educa
ţ
ia - vector
ş
i rezultat al globaliz
ă
rii 2.5. Educa
ţ
ia - între tehnologie
ş
i economie 2.6. Noile tehnologii de informare
ş
i de comunicare (NTIC)
ş
i educa
ţ
ia 2.7. Func
ţ
ionalit
ăţ
i ale calculatorului în
ş
coal
ă
 Cap. 3. Cibercultura
ş
i avatarurile înv
ăţă
rii în era internetului 3.1. Dimensiunea cultural
ă
 a ciberspa
ţ
iului 3.2. Statutul educa
ţ
ional al internetului 3.3. Socializarea
ş
i internetul Cap. 4. C
ă
tre un nou mediu de înv
ăţ
are: comunitatea virtual
ă
 4.1. Comunitatea virtual
ă
 - form
ă
 de emergen
ţă
 
ş
i difuziune a cunoa
ş
terii 4.2. Înv
ăţ
area colaborativ
ă
 4.3. Comunitatea virtual
ă
 – spa
ţ
iu de manifestare a inteligen
ţ
ei colective 4.4. Campusul
ş
i clasa virtual
ă
 Cap.5. Resurse informative
ş
i formative ale E-Learning-ului 5.1. E-Learning-ul - tr 
ă
s
ă
turi
ş
i func
ţ
ionalit
ăţ
i 5.2. Caracteristici
ş
i dimensiuni ale con
ţ
inuturilor de tip e-learning 5.3. Criterii de evaluare a unui produs curricular digital Cap. 6. Educa
ţ
ia deschis
ă
 la distan
ţă
 - o ipostaz
ă
 a înv
ăţă
rii asistate de ordinator 5.1. Func
ţ
ionalitatea distan
ţ
ei din perspectiv
ă
 psihopedagogic
ă
 5.2. Determinarea tehnologic
ă
 a educa
ţ
iei deschise la distan
ţă
 5.3. Medierea didactic
ă
 
ş
i autonomia educatului 5.4. Atuurile educa
ţ
iei la distan
ţă
 5.5. Perspective
ş
i interoga
ţ
ii posibile
 
 
Cap. 1. Înv
ăţ
area informatizat
ă
 - importan
ţă
, fundamente, perspective
1.1. Virtualizarea instruirii
ş
i form
ă
rii - sensuri
ş
i evolu
ţ
ii O nou
ă
 fa
ţă
 a realului se impune din ce în ce mai mult
ş
i face concuren
ţă
 celei
ş
tiute de noi: e vorba de una virtual
ă
, posibil
ă
. Lucrurile, procesele, indivizii ca atare au atât o prezent
ă
 real
ă
, cât
ş
i una imaginar 
ă
, ireal
ă
. Un om este ceea ce constat
ă
m c
ă
 este, dar
ş
i ceea ce el crede, sper 
ă
, viseaz
ă
 c
ă
 ar putea fi. Hibridarea permanent
ă
 dintre real
ş
i virtual st
ă
, probabil, la baza spiritului prospectiv
ş
i  progresiv al con
ş
tiin
ţ
ei umane. Fiecare obiect virtual anun
ţă
 unul real. Ca s
ă
 st
ă
 pânim realitatea, ne  baz
ă
m pe „prelungirile” ei virtuale. Virtualul de azi devine realul de mâine. Cuvântul „virtual” î
ş
i are originea în latinescul „virtus”, care înseamn
ă
 „putere”, „for 
ţă
”. În filosofia evului mediu virtualul se referea la acel ceva care exista ca putin
ţă
 
ş
i nu ca act. Virtualul nu se opune realului sau realizabilului, ci actualului, „prezentific
ă
rii” de acum. Virtualizarea, ca  procesualitate, înseamn
ă
 o mi
ş
care invers
ă
 actualiz
ă
rii, de mutare a unui lucru sau activit
ăţ
i în sfera  posibilului, a evolu
ţ
iilor
ş
i capriciilor ulterioare, a indetermin
ă
rii spa
ţ
iale
ş
i temporale. Ea nu are nimic negativ în sine, ci
ţ
ine de acea putere a omului de a se proiecta, de a ie
ş
i de sub constrângerile imediatului, datului, prezentului. „Virtualizarea - subliniaz
ă
 Pierre Levy (1995, p. 17) – este unul dintre cei mai importan
ţ
i vectori ai cre
ă
rii realit
ăţ
ii”. Efectele ei au un mare impact asupra realit
ăţ
ii ca atare.
1.1.
Tem
ă
 de reflec
ţ
ie Pute
ţ
i identifica
ş
i alte situa
ţ
ii de virtualizare a activit
ăţ
ilor umane? Numi
ţ
i-le
ş
i descrie
ţ
i-le în mod succint. Realitatea virtual
ă
 pare a fi, dup
ă
 unii (Tisseau, 2001, p. 7), o cvasi-realitate care are aparen
ţ
a
ş
i func
ţ
ionalitatea unei realit
ăţ
i, dar care nu este totu
ş
i realitate; e un fel de simulacru sau succedaneu al unei realit
ăţ
i. O realitate virtual
ă
 este acea realitate care are toate condi
ţ
iile esen
ţ
iale de a deveni (sau a fi luat
ă
 drept) realitate. Este totu
ş
i mai pu
ţ
in decât realitatea ca atare. Termenul are o semnifica
ţ
ie echivoc
ă
 
ş
i paradoxal
ă
 (ca
ş
i expresii de felul
mort vivant, clar obscur, lini
 ş
te elocvent 
ă
). Proprietatea esen
ţ
ial
ă
 a lumii virtuale o constituie, potrivit autorului de mai sus (2001, p. 8)
autonomia
, respectiv capacitatea acestei realit
ăţ
i artificiale de a exista prin sine, f 
ă
ă
 nici o înr 
ă
d
ă
cinare concret
ă
, dar care se rabate asupra realit
ăţ
ii descoperind-o, inventând-o, realizând-o. Precum celebra marionet
ă
 italian
ă
, Pinocchio, care p
ă
 pu
şă
 fiind devine animat
ă
 
ş
i independent
ă
 de creator,
ş
i lumea virtual
ă
 se desprinde de subiectul ce a generat-o, fiin
ţ
ând de sine st
ă
t
ă
tor
ş
i influen
ţ
ând realit
ăţ
ile la care face trimitere. Se pot degaja mai multe în
ţ
elesuri ale realit
ăţ
ii virtuale (cf. Nifle, 2002), cu ipostaze subiacente. Într-o prim
ă
 accep
ţ
iune, realitatea virtual
ă
 este o simulare a lumii ob
ţ
inut
ă
 prin manipularea unor modele, a unor structuri, a unor leg
ă
turi specifice. Cea mai nou
ă
 unealt
ă
 de simulare pare a fi ordinatorul, el însu
ş
i un simulacru al func
ţ
ionalit
ăţ
ii
ş
i performativit
ăţ
ii (cei drept, maximizate) a creierului uman. În al doilea rând, realitatea virtual
ă
 are ca specificitate nu simpla reproducere a unor modele reale, ci deschiderea unui evantai de poten
ţ
ialit
ăţ
i prin dep
ăş
irea propriet
ăţ
ilor lucrurilor reale. Într-un muzeu virtual, putem manevra altfel tablourile, intrând în structurile lor interne, fapt de neimaginat într-un muzeu real. Pentru al
ţ
ii, realit
ăţ
ile virtuale constau în producerea, prin instrumente sofisticate, a unei cvasi-realit
ăţ
i, ca urmare a unei fuziuni om-ma
ş
in
ă
, prin translarea la om a unor instrumente de re-activare sau maximizare a unor func
ţ
iuni naturale (apelul la ochelari, telescop, proteze, stimulatoare cardiace, de pild
ă
), dar
ş
i de translare la ma
ş
ini a unor propriet
ăţ
i umane (de a vorbi, de a reac
ţ
iona printr-o conduit
ă
 antropoid
ă
). Un alt sens este dat de calitatea acestei realit
ăţ
i virtuale de a fi put
ă
toare de promisiuni. Realitatea virtual
ă
 este un proiect care preg
ă
te
ş
te apari
ţ
ia unei realiz
ă
ri sperate (Europa unit
ă
, Pacea

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->