Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs Seminar 9 10

Curs Seminar 9 10

Ratings: (0)|Views: 4|Likes:
Published by Iulia Danalachi
Instructie Asistata pe Calculator (pedagogie)
Instructie Asistata pe Calculator (pedagogie)

More info:

Published by: Iulia Danalachi on Jan 16, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2014

pdf

text

original

 
Cap. 6. Educa
ţ
ia deschis
ă
 la distan
ţă
 - o ipostaz
ă
 a înv
ăţă
rii asistate de ordinator 6.1. Func
ţ
ionalitatea distan
ţ
ei din perspectiv
ă
 psihopedagogic
ă
 Cercet
ă
rile asupra problematicii educa
ţ
iei la distan
ţă
 sunt la început iar, în spa
ţ
iul nostru pedagogic, acestea lipsesc aproape total. Unele întreprinderi în direc
ţ
ia invocat
ă
 vin din partea unor practicieni din varii domenii (ingineria podurilor
ş
i drumurilor, preg
ă
tirea în domeniul educa
ţ
iei fizice, al
ş
tiin
ţ
elor economice etc.), neavând o preg
ă
tire în acest domeniu
ş
i care au creat programe de formare, chiar academice, neglijând evident aspecte de ordin pedagogic. Sesiz
ă
m chiar non
ş
alan
ţ
a cu care unii se lanseaz
ă
 în scenarii de înv
ăţ
are la distan
ţă
 
ă
ă
 grija necesar 
ă
 de a se înscrie în limitele didacticului. Pe de alt
ă
  parte, o serie de func
ţ
ionari care fasoneaz
ă
 politici educa
ţ
ionale, fac pledoarie explicit
ă
 (prin legi, ordine ministeriale) pentru noua formul
ă
, ca un semn al integr 
ă
rii noastre în modernitate. Interesant este faptul c
ă
 oamenii de meserie, pedagogii, nu prea s-au exprimat în acest sens, nu au acordat o mare aten
ţ
ie substratului psihopedagogic care ar recomanda noua practic
ă
. Dezinteres? Blamare tacit
ă
 prin omisiune? Acceptare ca ceva normal
ş
i inofensiv? E posibil s
ă
 fie câte ceva din toate acestea. În general, din punct de vedere psihologic distan
ţ
a comport
ă
 multe semnifica
ţ
ii, fiind de cele mai multe ori purt
ă
toare de ambivalen
ţ
e interpretative. Ceea ce este „dincolo” fascineaz
ă
 
ş
i sperie în aceea
ş
i m
ă
sur 
ă
. Necunoscutul atrage dar
ş
i respinge - cel pu
ţ
in din anumite puncte de vedere. Distan
ţ
a mobilizeaz
ă
 individul, îl motiveaz
ă
 s
ă
 ating
ă
 
ţ
inte, s
ă
 treac
ă
 obstacole, s
ă
 înving
ă
 bariere, s
ă
 devin
ă
 „curajos”. Unde apare distan
ţ
area, se aprinde dorul îmbr 
ăţ
i
şă
rii a ceea ce se pierde (vezi cazul îndr 
ă
gostitului ce este refuzat, respins). Ceea ce se afl
ă
 la „distan
ţă
” se tinde a se acapara, a se aduce cât mai aproape, a se apropria. Forma de instruire la distan
ţă
 poate atrage
ş
i datorit
ă
 ineditului acesteia. Mul
ţ
i tineri sunt capta
ţ
i de ceea ce este nou, de spargerea
ş
abloanelor, de atingerea rapid
ă
 a unor
ţ
inte – uneori cât mai facil. Distan
ţ
area ocazioneaz
ă
 mai bun
ă
 delimitare sau reg
ă
sire a individului. În separare
ş
i îndep
ă
rtare (de cele lume
ş
ti, de ceea ce este frecvent, obi
ş
nuit…), individul î
ş
i construie
ş
te specificitatea existen
ţ
ial
ă
, revine pe o cale a lui; separarea devine prilej de ap
ă
rare identitar 
ă
 sau de re-parare a ceea ce a fiin
ţ
at cândva. Însingurarea, presupus
ă
 de educa
ţ
ia la distan
ţă
, devine prilej de conturare sau consolidare a eului - când exist
ă
 o baz
ă
 de consolidat! „Distan
ţ
a nu este ceva de învins sau de suprimat. Aceasta se cere a fi asumat
ă
. Trebuie asumat
ă
 distan
ţ
a în situa
ţ
ii variate unde timpul, spa
ţ
iul, obiectul, altul
ş
i sinele sunt implicate. Trebuie asumat un orizont de la care plecând se joac
ă
 neîmplinirile
ş
i limitele. A asuma înseamn
ă
 s
ă
-
ţ
i iei în propriile mâini destinul, s
ă
 te schimbi…, ceea ce necesit
ă
 autonomie, responsabilitate, ini
ţ
iativ
ă
, alegere, decizie, creativitate” (Bernard, 1999, p. 195). Un individ se poate distan
ţ
a atunci când a devenit suficient de independent fa
ţă
 de al
ţ
ii
ş
i fa
ţă
 de împrejur 
ă
rile de tot felul. Te distan
ţ
ezi în m
ă
sura în care ai devenit …distant! Cu alte cuvinte, te po
ţ
i integra într-un proiect de formare la distan
ţă
 când ai devenit destul de „copt” din punct de vedere intelectual, voli
ţ
ional, afectiv etc. Nu cred c
ă
 se poate face gimnaziul sau liceul la distan
ţă
 (sunt ademeniri în acest sens!). În ceea ce prive
ş
te tehnologia, aceasta fascineaz
ă
 prin îns
ăş
i statutul ei de mediu de apropiere
ş
i întâlnire, de prezen
ţă
 inedit
ă
, ce aduce dup
ă
 sine schimbarea. Nu trebuie uitat c
ă
 tehnicul implic
ă
 
ş
i o anumit
ă
 doz
ă
 de artificializare. Ceea ce funciarmente trebuie s
ă
 fac
ă
 omul este plasat în sarcina ma
ş
inilor. Mai mult, în situa
ţ
ia de informare
ş
i formare,
 
tehnologia poate induce dezinformarea, deformarea, falsificarea, masificarea. Orice tehnic
ă
 de informare ac
ţ
ioneaz
ă
 întrucâtva asupra acurate
ţ
ei mesajelor transmise, ad
ă
ugând un cumul specific de semnificare.
6.1.
 Tem
ă
 de reflec
ţ
ie Care ar fi atuurile distan
ţ
ei în mobilizarea individului pentru a accede la cunoa
ş
tere? Da
ţ
i un exemplu de motivare a înv
ăţă
rii prin dispunerea la distan
ţă
 a protagoni
ş
tilor. 6.2. Determinarea tehnologic
ă
 a educa
ţ
iei deschise la distan
ţă
 Caracterul deschis al educa
ţ
iei este dat de libertatea de acces la o serie de servicii educative sau resurse cu caracter formativ pentru cel care înva
ţă
 (sau tânje
ş
te c
ă
tre a
ş
a ceva) f 
ă
ă
 nici o restric
ţ
ie de genul: blocaj sau selec
ţ
ie puternic
ă
 la intrare, ritm de munc
ă
 riguros prescris, constrângeri privind înaintarea în înv
ăţ
are, respectarea unui sistem normativ exterior dolean
ţ
elor individuale. Principiul garanteaz
ă
 un parcurs individualizat, func
ţ
ie de interese, posibilit
ăţ
i, dorin
ţ
e. Deschiderea este dat
ă
 de facilizarea inser 
ţ
iei educatului într-un sistem de formare, de accesibilitatea principial
ă
 într-un cadru instructiv, de caracterul democratic al intr 
ă
rilor
ş
i ie
ş
irilor din sistem.
Ş
i sistemele tradi
ţ
ionale de înv
ăţă
mânt se caracterizeaz
ă
 prin aceast
ă
 tr 
ă
s
ă
tur 
ă
. Deschiderea este maximizat
ă
 prin cuplarea acestei valen
ţ
e cu stipularea expres
ă
 a principiului form
ă
rii la distan
ţă
, prin oferirea dreptului educatului de a interac
ţ
iona cu institu
ţ
ia educativ
ă
 f 
ă
ă
 a-
ş
i p
ă
ă
si loca
ţ
ia obi
ş
nuit
ă
. Gândit
ă
 ca o nou
ă
 formul
ă
 de realizare a preg
ă
tirii ini
ţ
iale sau continue, paradigma educa
ţ
iei deschise la distan
ţă
 presupune o concretizare a democratiz
ă
rii educa
ţ
iei în condi
ţ
iile progreselor tehnologice contemporane. Înv
ăţă
mântul deschis
ş
i la distan
ţă
 este o form
ă
 instituit
ă
 de realizare a educa
ţ
iei bazat
ă
 pe un dispozitiv suplu de formare, permisiv la constrângerile individuale de spa
ţ
iu, timp, resurse materiale. Este o formul
ă
, socialmente instituit
ă
 
ş
i recunoscut
ă
, generat
ă
 de impactul noilor tehnologii asupra câmpului educativ. El faciliteaz
ă
 o înv
ăţ
are individualizat
ă
 
ş
i diferen
ţ
iat
ă
, prin racordarea personalizat
ă
 dintre competen
ţ
e individuale
ş
i sursele de înv
ăţ
are. În acela
ş
i timp, aceast
ă
 ofert
ă
 educativ
ă
 se  bazeaz
ă
 pe
ş
i dezvolt
ă
 autonomia persoanei, transferând acesteia o serie de prerogative ale ansamblului didactic tradi
ţ
ional (pe linia ini
ţ
iativelor, alegerilor, evalu
ă
rii), controlul de c
ă
tre un formator exterior diminuându-se sau chiar disp
ă
rând. Înainte de toate, înv
ăţă
mântul la distan
ţă
 conduce la o diminuare a contactelor dintre  profesori
ş
i studen
ţ
i, dintre institu
ţ
ia de înv
ăţă
mânt
ş
i principalii ei beneficiari – educa
ţ
ii. Studen
ţ
ii vor deveni destul de independen
ţ
i, utilizând materiale didactice structurate expres în acest scop: suporturi scrise, CD-uri, casete video sau audio, dischete. Sub aspect formal, se vor constitui noi forme de generare a înv
ăţă
rii: tutorate, forumuri de discu
ţ
ii, situa
ţ
ii de simulare, exerci
ţ
ii pe cont propriu, studiu individual etc. În acela
ş
i timp, aceast
ă
 form
ă
 de livrare a educa
ţ
iei r 
ă
spunde exigen
ţ
ei individualiz
ă
rii
ş
i personaliz
ă
rii traseelor formative. Se porne
ş
te de la premisa c
ă
 un program de educa
ţ
ie va avea succes atunci când va viza indivizi concre
ţ
i, cu trebuin
ţ
e
ş
i posibilit
ăţ
i bine determinate. În acela
ş
i timp, el se adreseaz
ă
 popula
ţ
iei adulte, celor care doresc s
ă
-
ş
i multiplice formarea profesional
ă
, s
ă
 urmeze un traseu de reconversie profesional
ă
, oferind fiec
ă
ruia posibilitatea de a fi integrat  permanent într-un proces de re-formare instructiv
ă
 
ş
i chiar profesional
ă
.
 
 Apelul la noua tehnologie (având func
ţ
ionalitatea de mijloc de înv
ăţă
mânt, dar
ş
i de metod
ă
, de instrument procedural) constituie un exemplu str 
ă
lucit de introducere
ş
i adecvare a unei tehnici noi în dispozitivul tradi
ţ
ional al pedagogiei. Suporturile pedagogice tradi
ţ
ionale nu sunt abolite, ci sunt conjugate cu noile suporturi tehnice. Inova
ţ
ia tehnic
ă
 “absoarbe” într-un mod specific instrumentarul pedagogic clasic, ml
ă
diindu-l în acord cu noile exigen
ţ
e. Se vorbe
ş
te tot mai des de dispozitive de înv
ăţ
are la distan
ţă
, de dispozitive de mediatizare a cunoa
ş
terii, de inginerii ale form
ă
rii. Termenul de dispozitiv educativ are o conota
ţ
ie compozit
ă
, nu are numai un în
ţ
eles strict obiectual. Dispozitivul este „o organizare de mijloace în serviciul unei strategii, al unei ac
ţ
iuni orientate, planificate vizând ob
ţ
inerea unui rezultat… un dispozitiv este o instan
ţă
, un loc social de interac
ţ
iuni
ş
i de cooperare posedând inten
ţ
ii, func
ţ
iuni
ş
i modalit
ăţ
i de interac
ţ
iuni proprii. Economia unui dispozitiv…se sprijin
ă
 pe organizarea structurat
ă
 a mijloacelor materiale, tehnologice, simbolice
ş
i rela
ţ
ionale, naturale sau artificiale care modeleaz
ă
, pornind de la caracteristicile proprii, comportamentele
ş
i conduitele sociale, cognitive, afective ale subiec
ţ
ilor” (Perayra, 2000, p. 22). Termenul de dispozitiv este un nou construct teoretic ce sus
ţ
ine epistemologic
ş
i fundamenteaz
ă
 noile realit
ăţ
i educa
ţ
ionale. Înv
ăţă
mântul deschis
ş
i la distan
ţă
 se origineaz
ă
 în instruirea programat
ă
, care s-a instituit acum jum
ă
tate de veac în spa
ţ
iul anglo-saxon
ş
i s-a extins apoi în unele
ţă
ri europene. Aceast
ă
 tehnic
ă
 modern
ă
 constituie o consecin
ţă
 
ş
i o aplica
ţ
ie a ciberneticii în metodologia didactic
ă
. Totodat
ă
, noua strategie se bazeaz
ă
 
ş
i pe unele achizi
ţ
ii ale  psihologiei contemporane. De pild
ă
, psihologul american B.F. Skinner demonstreaz
ă
 c
ă
 eficien
ţ
a înv
ăţă
rii este determinat
ă
 de organizarea condi
ţ
iilor de înt
ă
rire în care înva
ţă
 elevii. Cu cât înt
ă
rirea – negativ
ă
 (prin critic
ă
) sau pozitiv
ă
 (prin confirmare) a unui
ă
spuns dat de elev este mai operativ
ă
, cu atât
 feed-back 
-ul este mai rapid
ş
i elevul î
ş
i va controla mai mult efortul prin confirmarea pe mai departe a unei reu
ş
ite.
6.2.
 
Tem
ă
 de reflec
ţ
ie Da
ţ
i trei exemple de înt
ă
rire a înv
ăţă
rii facilitat
ă
 de dispozitivele de înv
ăţ
are deschis
ă
 
ş
i ldistan
ţă
 Instruirea programat
ă
 se bazeaz
ă
 pe parcurgerea unei programe de înv
ăţ
are, adic
ă
 a unui algoritm prestabilit, alc
ă
tuit din altern
ă
ri de secven
ţ
e informative cu momente rezolutive, cu seturi suplimentare de cuno
ş
tin
ţ
e etc. Dimensionarea unei asemenea  programe se face în conformitate cu urm
ă
toarele principii:
 principiul pa
 ş
ilor mici
 ş
i al progresului gradat 
 (prin fragmentarea dificult
ăţ
ilor în unit
ăţ
i gradate care s
ă
 conduc
ă
, din aproape în aproape, la solu
ţ
ionarea integral
ă
);
 principiul particip
ă
rii active
 (rela
ţ
ia între program
ă
 
ş
i elev este de tip interactiv, în sensul c
ă
 elevul rezolv
ă
,
ă
spunde, selecteaz
ă
 întreb
ă
ri, propune solu
ţ
ii în mod independent);
 principiul verific
ă
rii imediate a r 
ă
 spunsului
 (solu
ţ
iile date de elev sunt confruntate operativ cu cele valide, acesta neputând s
ă
 treac
ă
 la secven
ţ
ele urm
ă
toare de înv
ăţ
are înainte ca r 
ă
spunsurile s
ă
 fie confirmate);
 principiul respect 
ă
rii ritmului individual de studiu
 (fiecare elev parcurge programul în func
ţ
ie de posibilit
ăţ
i, dispunând
ş
i gestionând dup
ă
 voie timpul de rezolvare a sarcinilor);

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->