Mica Intelegere si Intelegerea Balcanica Intemeierea Micii Intelegeri este strans legata de lupta celor trei popoare care

si-au desavarsit in anul 1919 unitatea nationala (Iugoslavia si Romania) si statul national (Cehoslvacia) Intr-un moment dificil pe plan international, in care Marile Puteri din Antanta faceau presiuni asupra statelor mici, cele trei state au hotarat sa se uneasca pentru a impune respectarea tratatelor de pace !ucrurile au fost gra"ite de proiectul france# de reali#are a unei confederatii danu"iene, dar si a incercarilor de restaurare intreprinse de Carol de $a"s"urg Avand ca scop principiul egalitatii si respectarii sistemului de tratate de la %ersailles, Mica Intelegere a devenit si o cola"oratoare a &ocietatii 'atiunilor, recent infiintata Pe durata e(istentei sale a incercat sa a)ute la mentinerea echili"rului in *uropa Centrala si atragerea Poloniei in organi#atie Pe plan economic s-a incercat atragerea Austriei si +ngariei Cri#a economica, dar si politica de revi#uire a tratatelor dusa de statele fasciste a impus Micii Intelegeri sa recurga la masuri menite sa mentina statu-,uo-ul teritorial al celor trei state Planul -ermaniei de reali#are a uniunii vamale cu Austria, dar si planul .ardieu au repre#entat motive de ingri)orare pentru mica organi#atie In anul 19//, cand in -ermania s-a instalat na#ismul, iar actiunile revi#ioniste au crescut, Mica Intelegere a fost supusa unei noi organi#ari, in cadrul careia s-a semnat un pact cu program comun, ce avea ca o"iectiv consolidarea re#istentei in fata hitlerismului si revi#ionismului horth0st In perioada anilor 19//-19/1, Mica Intelegere s-a integrat foarte "ine in planul de securitate colectiva promovata de +R&& si de 2ranta, determinand o apropiere de marea putere din *st Pana la desfiintare, Mica Intelegere a luptat impreuna cu Intelegerea 3alcanica pentru mentinerea pacii, respectarea noilor frontiere, decise la %ersailles, si a egalitatilor si drepturilor tuturor statelor indiferent de marime, precum si pentru &ocietatea 'atiunilor care era permanent atacata de statele fasciste -reutatile in lupta lor s-a va#ut in momentul in care Marea 3ritanie si 2ranta au trecut la o politica de concesii fata de -ermania si Italia, sperand astfel sa evite un nou conflict de mare amploare Pro"leme s-au creat si in interiorul organi#atiei dupa ce Iugoslavia incalcase pactul, semnand tratat cu Italia si 3ulgaria

Cel care a pus sfarsit acestei organi#atii a fost acordul de la Munchen, care parafa impartirea Cehoslovaciei Prin semnarea tratatului de la .rianon se recunosteau oficial toate actele nationale savarsite in anii 1914-1919 Primei pro"leme careia Mica Intelegere, i-a raspuns negativ a fost proiectul danu"ian france# care cuprindea Austria, +ngaria si cele trei state, si avea ca scop oprirea -ermaniei de a inainta spre Mediterana -ri)a celor trei state a fost de ordin economic, dar si teritorial, mai ales ca proiectul avanta)a oarecum +ngaria Mai mult s-a incheiat intre Iugoslavia si Cehoslovacia un acord defensiv, constituind primul tratat de alcatuire a Micii Intelegeri (15 aug 1967) In vi#ita sa la 3ucuresti, repre#entantul Cehoslovaciei, 3enes a afirmat dorinta ca si Romania sa adere la intelegere, lucru acceptat, dar cu dorinta de e(tindere la Polonia si -recia Reali#area acestei organi#atii, a fost "ine primita in 2ranta si Marea 3ritanie, desi ultima avea re#erve fata de Polonia In anul 1961 cele trei state au a)uns la o noua formula de reali#are a Micii Intelegeri in 8 state prin 8 etape9 prima etapa avea sa fie cea romano-polona .oate tratativele s-au desfasurat su" o"servatia Cehoslovaciei si 2rantei !a inceputul lunii martie 1961, se semnau intre cele doua state conventiile militara si defensiva A II-a etapa a fost intre Romania si Cehoslovacia, care spera sa-si re#olve pro"leme cu Polonia prin intermediul Romaniei Alianta dintre cele doua state s-a incheiat la 3ucuresti, iar acordul economic la Praga la 66 aprilie 1961 'egocierile dintre Iugoslavia si Romania au fost ceva mai lente, datorate unor litigii din timpul Conferintei de Pace de la Paris In iunie 1961 avea sa semne#e conventia de alianta intre cele 6 state Pentru statul roman, acest tratat repre#enatase in fapt ultima etapa a inchegarii Micii Intelegeri Asa cum era de asteptat, toate aceste evenimente au fost primite cu ostilitate in statele revi#ioniste, mai ales in -ermania In cadrul Micii Intelegeri, prioritate s-a acordat relatiilor cu Polonia !a 1 noiem"rie se incheia intre Cehoslovacia si Polonia o conventie defensiva, pentru ca in 1966, relatiile sa fie si mai apropiate Relatiile romano-polone s-au im"unatatit, semnandu-se o noua conventie militara +n alt moment dificil a fost semnarea tratatelor de la !ocarno, in urma carora Italiei ii crescuse prestigiul in *uropa Centrala, care ca si -ermania, incerca sa de#"ine Mica Intelegere,

inlaturand 2ranta din #ona Primul pas a fost incercarea de i#olare a Iugoslaviei, care a)utata in continuare de 2ranta Intre 1/-18 mai 196:, a avut loc Conferinta de la Iachimov, convocata de statele Micii Intelegeri Avand in vedere intentiile Italiei, s-a incercat apropierea +ngariei de "locul antirevi#ionist &-a mai hotarat consolidarea relatiilor dintre cele trei state in domeniul economic Anii 1969-19//, au repre#entat atat cri#a economica cat si o ingri)orare, mai ales ca -ermania reluase planul de dominare a Mitteleuropa Pentru a contracara planul de uniune vamala austro-german, Mica Intelegere a propus +ngariei si Austriei o apropiere, sperand ca va reusi sa le indeparte#e de -ermania !a 67 fe"ruarie 1969 s-au pus in discutie atat pro"leme de ordin economic cat si pro"lema reorgani#arii *uropei Centrale pentru a se evita Anschluss-ul Mica Intelegere a fost nemultumita de planul anglo-france# de refacere a unitatii economice a Imperiului $a"s"urgic Pe de alta parte, Italia a inceput prin intermediul Poloniei sa apropie Romania de +ngaria, cu scopul de a rupe relatiile primei cu Mica Intelegere !a 61 mai 1969 s-a semnat la 3elgrad un act de conciliere, ar"itra) si de reglementare )udiciara, menit sa consolide#e Mica Intelegere Pericolul revi#ionist a determinat cele trei state sa semne#e la 11 mai 19/1 o noua conventie militara, mult mai "ine ela"orata si cu planuri de masuri de cola"orare economica Marea 3ritanie a propus -ermaniei un proiect de uniune vamala intre statele danu"iene, fara participarea sa, insa planul nu a functionat Planul france# al lui .ardieu avea ca scop oprirea e(pansiunii germane, insa favori#a influenta 2rantei in statele din *uropa Centrala A fost pre#entat su" o forma economica si includea Mica Intelegere plus Austria si +ngaria +rmau sa se ancheie acorduri care garanta egalitatea intre statele semnatare In mai 19/6 (sesiunea de la 3elgrad) Mica Intelegere a sustinut planul france#, dar cu re#erve, dar Austria si +ngaria l-au respins In cele din urma s-a renuntat la el, din cau#a divergentelor angol-france#e In cadrul Conferintei de la !ondra, -ermania se oferise sa a)ute financiar Austria, +ngaria, Iugoslavia si Romania, insa nementionarea si a Cehoslovaciei a produs ingri)orare Mica Intelegere si-a e(primat po#itia si fata de cererea -ermaniei de a avea drepturi de inarmare 2aptul ca Anglia si 2ranta dadusera curs acestei cereri, a determinat Mica Intelegere sa recurga la masuri de consolidare, mai ales ca si planul de organi#are a *uropei Centrale in dauna Micii Intelegeri, propus de Italia, se conturase inca din 19/6

Scurt istoric al reorganzarii Micii Intelegeri: !a 61 mai 1969 s-a semnat la 3elgrad protocoale de prelungire a aliantei celor / state, iar un an mai tar#iu, la &tr"s;e Plesso, s-a semnat un acord complementar la tratatele de amicitie, dar care nu a mai fost pus in aplicare din cau#a evenimentelor ulterioare In decem"rie 19/6, Mica Intelegere se reunea la 3elgrad, pe fondul agravarii situatiei pe plan international, cu scopul reorgani#arii statutului "locului antirevi#ionist &-a decis crearea unui Consiliu pentru interese comune (reunit de /-5 ori pe an) si a unui secretariat cu sediul la -eneva 3enes a mai propus schim"area numelui in <!iga pentru *uropa Centrala< si sa fie deschisa relatiilor cu alte state, mai ales cu Polonia Intre 18-11 fe"ruarie 19//, au avut loc la -eneva, discutiile privind schim"area Micii Intelegeri, intr-un organism international unificat <deschis eventual si altor state< .otodata se mai crea si un Consiliu economic Pactul prevedea o unificare a politicii lor generale, si nu se luau masuri decat cu acordul celorlalte parti &e mai sta"ilea principiul egalitatii a"solute intre cele / state, care reinnoiau actele pe termen nelimitat &-a reali#at si un plan economic, care prevedea in cele mai importante domenii (agricol, industrial, militar) sa se practice tarife preferentiale, unificarea tarifelor la caile ferate etc In fond se avea in vedere o mai "una legatura pe plan economic intre cele / state =stilitatea -ermaniei si Italiei a fost rapida, ultima considerand ca noul statut are un caracter antiitalian Ca raspuns, Mussolini a ela"orat un plan de reorgani#are a *uropei ce includea 5 state In fapt dorea impartirea in 5 sfere de influente a *uropei, si implicit departarea 2rantei de Mica Intelegere !a 14 martie 19//, Italia pre#enta planul Angliei, care era convinsa ca la "a#a sta principiul pacii In schim" 2ranta l-a considerat un plan de / la 1, indreptat impotriva ei si a inceput sa dea inapoi, nelinistind -ermania si Italia !a /7 mai 19//, a avut loc prima sedinta a Consiliului Micii Intelegeri, care a de#"atut tocmai acest pact, e(primandu-si nemultumirea si ingri)orarea, fiind sustinuta si de +R&& !a : iunie era parafat pactul la Roma, dar clau#a antirevi#ionista a nemultumit statele fasciste, care lau considerat imediat nul !a 61 iunie 19/5, -ermania a semnat cu Polonia un act de neagresiune, fortand departarea de 2ranta

!a 1 fe"r 19//, la Conferinta de#armarii de la -eneva, !itvinov (repre# +R&&-ului) a e(pus <defintia agresorului<, care arata trasaturile unui stat agresor Intre /-5 iulie, la !ondra s-au semnat conventii pentru definirea agresorului intre +R&&, Mica Intelegere si alte state Agravarea situatiei pe plan european prin iesirea -ermaniei din &ocietatea 'atiunilor, a determinat o noua reunire a Micii Intelegeri .itulescu afirmase din nou ca Mica Intelegere militea#a pentru o pace demna, aratand vointa de pace a acestei organi#atiei !a >agre" s-au luat deci#ii cu privire la crearea pactului "alcanic, iar la -eneva s-a hotarat reluarea relatiilor oficiale cu +R&& !a pactul oriental si-au mai dat acordul de participare si tarile "altice si cele din Intelegerea 3alcanica Pe fondul intensificarii politicii fasciste dusa de Italia si -ermania, a avut loc atentatul de la Marsilia, unde au fost asasinati !ouis 3arthou si regele Ale(andru I, repre#entantii 2rantei si respectiv Iugoslaviei Ca urmare, Iugoslavia a dat vina pe +ngaria horth0sta, cerand sanctionarea ei la &ocietatea 'atiunilor Important pentru Mica Intelegere au fost atitudinile Angliei si 2rantei !aval, urmasul lui 3arthou, dorea i#olarea -ermaniei cu spri)in italian ?e aceea, Italia nici nu fusese mentionata la &ocietatea 'atiunilor, in urma atentatului ?iscutiile dintre !aval si Mussolini au dus la semnarea acordurilor de la Roma (: ian 19/8), care, in opinia Micii Intelegeri nu erau suficiente pentru garantarea pacii Cele doua "locuri antirevi#ioniste erau constiente ca o politica "una contra fascistilor se putea duce doar printr-o alianta franco-sovietica In aprilie 19/8, intre 2ranta, Marea 3ritanie si Italia s-a reali#at frontul de la &tressa, unde s-a acceptat o politica de concesii +na din masuri vi#ate era revi#uirea tratatelor de la &aint-ermain, 'euill0 si .rianon, recomandandu-i-se Micii Intelegeri sa ia in calcul cererile +ngariei, Austriei si 3ulgariei !a 6 mai 19/8 se incheia si pactul franco-sovietic, care dadea un pic de siguranta Micii Intelegeri Italia se intelesese in acelasi timp cu 2ranta asupra unui pact danu"ian la care era invitata si Mica Intelegere, care si-a dat acordul la conferinta de la 3led (66-/7 aug 19/8) Proiectul nu a mai avut finalitate pentru ca Italia o"tinuse tot ceea ce voia Cehoslovacia a reluat planul de apropiere a Micii Intelegeri de Austria si +ngaria prin Milan $o#da, care a propus legarea celor 8 state printr-o cola"orare economica Planul a fost privit cu ostilitate in -ermania si Italia, chiar daca $o#da a incercat sa scoata in evidenta

caracterul economic al proiectului Mai mult se reali#ase o apropiere intre Cehoslovacia si Austria, dar aceasta a dat inapoi de frica +ngariei si a -ermaniei Campania Italiei din A"isinia si atacarea #onei demilitari#ata a Rinului de -ermania, a produs din nou ingri)orare in cadrul Micii Intelegeri si Intelegerii 3alcanice Amandoua au protestat, insa fara re#ultat Intre 1/-15 septem"rie 19/1 a avut loc o noua conferinta intrunita la 3ratislava, unde Cehoslovacia a propus un pact "a#at pe asistenta mutuala Planul nu a fost respins, dar cum 2ranta si Marea 3ritanie nu au dat garantii in ca# de atac german sau italian, statele Micii Intelegeri au ramas re#ervate .otusi, Italia parea ca luase o atitudine mai "una fata de Mica Intelegere, insa dupa intalnirea lui Ciano cu $itler, politica sa s-a schim"at complet, considerand ca actiunile A(ei, erau mai importante si mai puternice 'esiguranta in sanul Micii Intelegeri s-a datorat si politicii de de#"inare a organi#atiei dusa de -ermania, prin relatiile sale cu Iugoslavia si Romania !a 6: ianuarie 19/:, semnarea pactului intre 3ulgaria si Iugoslavia, su" influenta Italiei a repre#entat primul pas in ruperea Micii Intelegeri Romania a acceptat pactul doar la insistentele 2rantei, sperand ca un astfel de acord sa fie semnat si cu ea si cu -recia ?oua luni mai tar#iu, Iugoslavia incalca din nou pactul Micii Intelegeri semnand un pact cu Italia !a 3elgrad, si-a motivat gestul ca fiind necesar, iar celelalte doua state nu au vrut sa rupa relatiile cu Iugoslavia In legaturile cu +ngaria, acestea au progresat singura care s-a opus concesiilor fata de horth0sti a fost Romania In urmatorul an, situatia a devenit critica, dupa ce Austria fusese invadata de -ermania, iar puterile occidentale nu au protestat deloc, ceea ce a dus la cresterea pericolului fata de Cehoslovacia Incercarile de atragere a +ngariei au esuat, iar Iugoslavia se simtea in siguranta doar cu promisiunile date nemti ca nu ii va fi invadat teritoriul !a sesiunea din mai 19/4, (&inaia), s-a reafirmat solidaritatea celor / state hotarandu-se mentinerea tratativelor cu +ngaria +ltima sesiune a Micii Intelegeri s-a tinut la 3led, unde s-au incheiat acorduri rom-iugoslmaghiare, dar care aveau sa intre in vigoare a"ia dupa semnarea acordului dintre Cehoslovacia si +ngaria In fata de#mem"rarii Cehoslovaciei, doar Romania si-a sustinut aliata, insa a fost sfatuita sa isi vada de propriile interese Polonia a fost amenintata cu ruperea pactului de neagresiune cu +R&&, daca se amesteca in impartirea Cehoslovaciei

&farsitul Micii Intelegeri a venit imediat dupa semnarea acordului de la Munchen, unde 2ranta si Anglia au acceptat sa faca noi concesii -ermaniei, de aceasta data pe seama Cehoslovaciei

Intelegerea Balcanica In 3alcani s-a pus in discutie reali#area unui pact regional a"ia in perioada cri#ei economice, dar odata cu reluarea planului -ermaniei de dominare a *uropei Centrale Convocarea primei conferinte "alcanice a insemnat un prim pas spre acest act !a 8 octom"rie 19/7 se sta"ilea respectarea principiului egalitatii tuturor statelor si apropierea intre in toate domeniile +n re#ultat po#itiv a fost gra"irea tratativelor gr-turce, finali#ate cu acordul semnat la An;ara (/7 octom"rie 19/7) A doua conferinta "alcanica a avut loc la Istan"ul (67-61 octom"rie19/1) Cu o"iective comune, celor 1 state (Al"ania, Romania, -recia, Iugoslavia, 3ulgaria, .urcia) le era greu sa se apropie politic A fost cu re#ultate "une doar in plan economic A III-a conferinta a avut loc la 3ucuresti, (66-69 octom"rie 19/6) si a avut ca scop continuarea tratativelor intre state plus incercarea unei intelegeri cu +R&& &-a hotarat crearea a doua comisii ce aveau sa gaseasca cea mai "una formula a pactului "alcanic Pe ordinea de #i au mai incluse si cererile -ermaniei la drepturile de inarmare &-a adoptat pactul "alcanic, cu ma)oritate de voturi, fara 3ulgaria &pre sfarsitul anului 19/6, situatia se agravase, mai ales ca 2ranta fusese presata de engle#i sa accepte, noua situatie creata in )urul -ermaniei, iar Italia ducea o campanie de presa dura la adresa Iugoslaviei Atentia Intelegerii 3alcanice a fost atrasa si de reorgani#area Micii Intelegeri In aceste conditii, Romania a inceput sa stranga relatiile cu .urcia inca din vara anului 19// !a 1: oct 19//, ' .itulescu semna la An;ara cu repre# .urciei un tratat de amicitie, ar"itra) si de conciliatiune Cele doua state isi luau anga)amente cu spri)inul reciproc in ca# de atac e(tern Asa spera Romania sa se apropie de +R&& care era aliata .urciei 'emultumirile la 3erlin si Roma erau evidente, in conditiile in care e(ista si Mica Intelegere Pactul romano-turc a atras dupa sine o apropiere intre Mica Intelegere si restul statelor "alcanice !a conferinta de la &alonic, s-au va#ut progrese clare in reali#area intelgerii intre cele 1 state &-au demarat negocieri in acel moment si cu 3ulgaria pentru intrarea in pactul "alcanic Intre timp, la 68 nov 19//, se semna tratatul intre .urcia si Iugoslavia care era similar cu cel semnat de Romania *forturile Romaniei si .urciei de a atrage 3ulgaria au fost mari, in conditiile in care se stia ca relatiile "ulgaro-germane nu erau foarte "une

?upa sesiunea de la >agre" a Micii Intelegeri s-a a)uns la o intelegere intre .urcia, Iugoslavia, Romania si -recia, cu speranta aderarii 3ulgariei mai tar#iu !a 9 fe"ruarie s-a semnat la Atena pactul, care era deschis si altor state "alcanice, care vi#a pacea si statu-,uo-ul teritorial Atat in +R&& cat si in 2ranta si Anglia, acest eveniment a fost primit cu satisfactie 'ecesitatea intrunirii celor 1 state nu a mai fost luata in calcul decat de .urcia, Romania si -recia, care doreau sa discute pro"leme )uridice si economice ?e aceea, Conferintele "alcanice au disparut de pe scena politica, chiar daca nu au fost desfiintate +n punct important urmarit de Intelegerea 3alcanica a fost relatia cu +R&&, a carei intrare in &ocietatea 'atiunilor a sustinut-o de la inceput !a fel ca si Mica Intelegere, Intelegerea 3alcanica, a protestat fata de atentatul de la Marsilia cerand sanctionarea vinovatilor !a 19 oct a luat po#itie si fata de revi#ionismul tot mai agresiv al statelor fasciste !a 6 nov 19/5 se semna intre .urcia si -recia o conventie militara Cu privire la acordul fr-italian privind garantarea independentei Austriei, Intelegerea 3alcanica a avut o atitudine po#itiva, dar moderata = incercare la care a fost supusa soliditatea Intelegerii 3alcanice a fost incercarea 3ulgariei de a ataca .racia greceasca ' .itulescu, repre# al acestui organism a atras atentia 3ulgariei ca in ca#ul unui atac, acesta ar fi pus in functiune pactul "alcanic Contra -ermaniei, Marea 3ritanie si 2ranta au va#ut in Italia un aliat de nade)de, semnand acordul de la &tressa ?upa conferinta de la &tressa, cele doua "locuri antirevi#ioniste s-au intalnit la -eneva (18 aprilie 19/8) Comunicatul oficial al intalnirii nu lasa indoiala sau de#amagire, mai ales ca Marile Puteri s-au a"tinut in a formula o parere cu privire la revi#uirea tratatelor, insa politica de concesii facuta de 2ranta si Anglia Italiei era tot mai evidenta Mai mult actiunile lui Mussolini, care aparent nu pareau sa revendice nimic, erau privite cu mare neincredere de statele "alcanice Intre 17-1/ mai s-a tinut o noua conferinta la 3ucuresti, unde s-a discutat situatia internationala Pactul "alcanic nu s-a reali#at decat partial, prin semnarea tratatului fr-sovietic &-a mai hotarat masuri de mentinere a pacii, pentru intarirea Intelegerii 3alcanice si o legatura mai stransa cu Mica Intelegere Pe de alta parte, Marea 3ritanie nu sustinea deloc pactul, mai ales ca semnase cu -ermania un acord naval, care ii permitea ultimei sa detina controlul in Marea 3altica Al"ania, a insistat sa intre in organi#atiei, insa presiunile facute de Italia l-au determinat pe regele >ogu sa dea inapoi

!a 69 nov 19/8 s-a semnat o noua conventie militara, care avea in mare parte punctele din pactul semnat in urma cu un an la Atena +n alt moment de cotitura a fost invadarea *tiopiei de catre Italia, urmata de protestul Intelegerii 3alcanice la &ocietatea 'atiunilor &ituatia era si mai grea in conditiile in care puterile occidentale au ales sa faca in continuare concesii Italiei = alta inva#ie avea sa se petreaca la 4 martie 19/1, cand -ermania intra in #ona demilitari#ata a Rinului Cele doua organisme s-au intrunit la -eneva denuntand actul savarsit de -ermania Mai mult ' .itulescu, delegat de M I si I 3 a cerut in cadrul &oc 'atiunilor, ca -ermania sa fie sanctionata Atitudinea nu a fost solidara din partea tuturor statelor "alcanice intrucat plana amenintarea Italiei si a -ermaniei Intre 5-1 mai a avut loc la 3elgrad o noua sesiune a Consiliului permanent a I 3 unde s-a incercat re#olvarea relatiilor cu 3ulgaria si a atitudinii -reciei fata de conventiile militare incheiate la 9 fe"ruarie &-a permis 3ulgariei sa se inarme#e, si sa revi#uiasca tratatul de la 'euill0, mai ales ca dorea cooptarea a inca unui stat Planurile de pace propuse atat de 2ranta cat si de -ermania au indreptatit .urcia sa ceara revi#uirea tratatului de la !ausanne, care provoca ingri)orare la 3ucuresti In a II-a )umatate a anului 19/1, directivele Intelegerii 3alcanice nu s-au schim"at, dar unele state au inceput sa ai"a pro"leme interne asa cum este ca#ul -reciei, unde se instaurase regimul lui Meta(as (acesta di#olvase toate partidele politice), si al Romaniei, unde ' .itulescu fusese inlaturat, ceea ce provocase ingri)orare si pentru .urcia !a /7 oct 19/1, la -eneva Intelegerea 3alcanica isi reafirmase politica fata de revi#ionismul statelor fasciste !a 1 nov 19/1 s-a semnat o conventie militara intre .urcia, Romania si Iugoslavia, pentru ca 5 #ile mai tar#iu se semne#e o noua conventie militara in 5 In plan european, 3elgia a rupt alianta cu 2ranta, care continua sa faca concesii pentru -ermania 3ulgaria a dus tratative aparte cu Iugoslavia, astfel ca la 65 ian 19/:, se semna pactul separat dintre cele doua state Aceste evenimente au fost cuprinse pe agenda de discutii a Consiliului permanent al I 3 intrunit la Atena (18-14 fe"r 19/:) &emnarea tratatului "ulgaroiugoslav a nemultumit statele "alcanice, deoarece nu fusesera consultate Cu toate aceste pro"leme organi#atia nu si-a incetat activitatea !a 68 martie, Iugoslavia incalca din nou pactul "alcanic semnand cu Italia un tratat, care a afectat foarte mult cele doua organi#atii, in special Mica Intelegere

17

In fe"ruarie 19/4, cand amenintarea ane(arii Austriei era tot mai mare, I 3 s-a intrunit din nou la An;ara (68-6: fe"r ), pentru a discuta de statutul minoritatilor, care se afla in atentia &ocietatii 'atiunilor .ot acum s-au reluat si discutiile cu privire la 3ulgaria, care desi isi ameliorase pro"lemele cu -recia continua sa ai"a relatii si cu -ermania In legatura cu Italia, I 3 luase aminte la actele din *tiopia, insa mai spera ca Italia va fi ceea care va contracara actiunile na#istilor Anschluss-ul a avut efecte negative in *uropa Centrala, evidentiind incapacitatea Angliei si 2rantei de a se impune, iar -ermania isi intensifica mereu masurile de de#"inare a celor doua "locuri Pe fondul acestor pro"leme, tratativele cu 3ulgaria au fost gra"ite, iar la /1 iulie 19/4, la &alonic s-a semnat pactul de neagresiune si cola"orare dintre I 3 si 3ulgaria Acordul de la Munchen a dus la disparitia de pe scena politica a Micii Intelegeri, toata lupta fiind preluata de I 3 .ot dupa acest eveniment 2ranta si Marea 3ritanie, au inteles ca tre"uiau sa ia masuri dure pentru oprirea -ermaniei, insa desi apreciau eforturile Romaniei in acest sens, ele au preferat sa ramana re#ervate pentru a nu supara -ermania Italia dorea dominatia in 3alcani, asa ca a inceput discutiile cu Romania si Iugoslavia cu scopul de a le atrage spre A(a, urmate apoi de .urcia si -recia Po#itia I 3 prin .urcia a fost destul de clara afirmand ca singura optiune de oprire a agresorilor era o cola"orare cat mai stransa intre statele mici +n succes mare a avut-o conferinta maritima de la Pireu (ian 19/9) Relatiile stranse s-au va#ut dupa ce Romania a intensificat legaturile cu Iugoslavia, si desi vi#ita lui Ciano, provocase indoiala, Iugoslavia garantase ca nu va adera la pactul anticomitern !a 67 fe"r 19/9, a avut loc o noua sesiune a Consiliului permanent la 3ucuresti, in cadrul careia s-a prelungit inca pe : ani pactul "alcanic, fapt ce a fost apreciat de 2ranta, Anglia si +R&& In schim" presa na#ista a criticat toate actiunile I 3 Intre timp, Romania a demarat discutiile si cu Polonia, insa acestea nu au a)uns la niciun final, deoarece Polonia privise cu incredere garantiile date de -ermania, care ane(ase de)a 3oemia si Moravia Pro"lemele in *uropa au sporit si din cau#a +crainei su"carpatice care se proclamase stat independent, fapt ce ameninta grav integritatea teritoriala a Romaniei, in ca# de +ngaria ar fi ane(at statul, fiind sustinuta si de Italia si -ermania Asupra Romaniei, na#istii au inceput sa faca presiuni pentru incheierea unui acord economic, ce era de#avanta)os &ituatia Romaniei a fost anali#ata la !ondra, unde puterile occidentale au considerat ca Romania tre"uia aparata !a 6/ martie 19/9, Romania semna tratatul economic cu -ermania, care desi era

11

asupritor, spera astfel sa mai castige timp &pri)inul Romaniei a venit doar din partea .urciei si -reciei, care au protestat fata de acest tratat 'u la fel a facut si Iugoslavia care considera ca era mai "ine ca Romania sa mentina relatii "une cu -ermania Romania si .urcia au inceput sa se apropie de 2ranta si Anglia, semnandu-se acorduri In perioada iulie-august statele "alcanice continuau sa ia masuri de precautie .urcia a incercat incheierea unui tratat de asistenta mutuala cu +R&&, iar Romania a incercat un tratat de neagresiune cu +ngaria, insa am"ele propuneri au fost respinse, influentate de impasul negocierilor anglo-fr-sovietice !a 1 septem"rie se declansa cel de-al doilea ra#"oi mondial, deschis de -ermania printrun atac fulger contra Poloniei Romania a luat initiativa crearii unei neutralitati in 3alcani si in *uropa Centrala contra -ermaniei 3locul neutrilor a fost "ine privit de 2ranta si Anglia, mai ales ca Italia nu intrase inca in ra#"oi !a 19 oct 19/9, .urcia semna cu Anglia si 2ranta un tratat, ce arata clar interesul puterilor occidentale fata de I 3 ?elimitandu-se clar o"iectivele, s-au discutat apoi despre pacte de neagresiune, cola"orare economica si alte deci#ii de interes comun Iugoslavia a primit cu re#erve "locul neutrilor, iar la Atena plana gri)a ca "locul neutrilor sa nu fie su" egida Italiei &farsitul anului 19/9-inceputul anului 1957 - I 3 stia ca pe a)utorul 2rantei si Angliei nu se putea conta, iar Romania facuse concesii economice -ermaniei, iar cat despre a)utorul Italiei, era la fel de nesigur avand in vedere ca nu actiona fara acordul -ermaniei !a 6 fe"r 1957 a avut loc o noua sesiune a I 3 , in cadrul careia s-au discutat relatiile intre statele "alcanice 3ulgaria isi reconfirmase neutralitatea in ca# de un atac in #ona, si mai mult si-a intensificat legaturile cu Romania &ituatia s-a schim"at "rusc cand Italia, in urma discutiilor avute cu -ermania si-a schim"at atitudinea fata de I 3 , hotarand sa elimine si influenta statelor occidentale ?e asemenea s-au mai incheiat acorduri comerciale rom-iugoslave si rom-grecesti !a 17 aprilie -ermania ocupa ?anemarca si invada 'orvergia, gasind I 3 nepregatita pentru a face fata unui atac militar = luna mai tar#iu erau invadate =landa si 3elgia, iar 2ranta era direct amenintata, ceea ce facuse ca I 3 sa devina si mai sla"a Intalnirea de la Atena a fost amanata din cau#a refu#ului Iugoslaviei de a participa Infrangerea 2rantei ulterior si situatia grea a Angliei aratase clar limitele organi#atiei, care numai printr-un plan comun putea sa mai ameliore#e ceva Intrarea Italiei in ra#"oi a determinat

16

.urcia sa isi declare neutralitatea nerespectand tratatul incheiat cu Anglia si 2ranta Romania pierdea teritoriile 3asara"iei si 3ucovinei de 'ord, ne"eneficiind de spri)in din partea I 3 ?upa capitularea 2rantei si Angliei, I 3 a incercat sa se apropie din nou de +R&& !a / iulie, Romania renunta la aliantele anglo-france#e si iesea din &ocietatea 'atiunilor, in speranta unui spri)in din partea -ermaniei in ca#ul .ransilvaniei ?upa pierderile teritoriale ale Romaniei, sfarsitul I 3 era tot mai aproape, mai ales ca Ion Antonescu transformase in legatii am"asadele de la An;ara, 3elgrad si Atena .urcia a considerat ca I 3 putea sa functione#e si fara Romania !a 1/ oct 1957, Romania denunta oficial pactul "alcanic, iar la /7 octom"rie Italia a atacat -recia 2aptul ca aceasta organi#atie a fost incapa"ila sa faca fata atacurilor na#iste, dovedeste ca politica antirevi#ionista nu a fost spi)inita material eficient .ratatele militare semnate nu au corespuns cu caracterul ra#"oiului, nefiind sustinuta printr-o politica militara adecvata Mai mult decat atat a lipsit si "a#a sociala, deoarece cele 6 organi#atii au fost sustinute doar de "urghe#ie

1/