CAMPIGNON
Ioan PUIU
Chiºinãu, 2000
Cultua ciupecilo de bãlega
Pagina 1 din 27
4
CUPRINS:1.Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon)........52.Spaþiul de culturã........................6
Pregãtirea spaþiilor de culturã..................6Amenajarea spaþiului de culturã.................7Alte amenajãri necesare spaþiului de culturã..........8Spaþii noi de culturã a ciupercilor................9
3.Pregãtirea compostului.....................10
Compoziþia compostului.....................10Calculul necesarului de compost................11Tehnologia pregãtirii compostului................11Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire.....11Pasteurizarea dirijatã.......................14Cum sã apreciem calitatea compostului.............16Alte sfaturi practice privind obþinerea sau corectareacompostului............................16Pregãtirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis....17
4.Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp............185.Acoperirea............................19
Acoperirea straturilor însãmânþate................19Principalele componente ale amestecului de acoperireºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite.............19Reþete de amestec de acoperire.................20Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire.........20
6.Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperci ºi condiþiiledemicroclimat recomandate..................21
Dupã însãmânþare........................21Dupã acoperire..........................22În perioada recoltãrilor......................23Particularitãþile microclimatului pentru ciupercaAgaricus edulis..........................24
7.Principalii dãunãtori care pot produce pagube în culturaciupercilor......................258.Recoltarea............................26
Sortarea ºi ambalarea.......................26Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã..........26
Mic dicþionar explicativ......................28
Pagina 2 din 27
5
1. Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon)
Descrierea ciupercii albe, crem sau brunã Agaricus bisporus, sin. Psalliota hortensis (Cook.) lange - ciupercã de bãlegar,de strat sau ºampinion.
Ciuperca albã prezintã o valoare nutritivã ridicatã având un conþinutîn proteine de 4-5 %, hidraþi de carbon 1,4 %, vitamine (B, A, C) ºinumeroase substanþe minerale.Ciupercile pot fi consumate ºi ca aliment dietetic deoarece nu conþinamidon iar grãsimile sunt în cantitãþi foarte reduse ºi numai sub formãcombinatã de fosfatide, lecitine, agaricine ºi ergosterile. Pe lângã va-loarea nutritivã ºi acþiunea dieteticã ciupercile sunt apreciate ºi pentrugustul lor deosebit, constituind o variaþie plãcutã ºi necesarã în alimen-taþie.Suprafeþele cultivate cu ciuperci sunt în continuã creºtere, iar teh-nologia se aflã în perfecþionare continuã.În Europa se realizeazã circa 60 % din producþia mondialã de ciu- perci, care se ridicã la peste 1500 mii tone anual.Compostul pentru culturã (clasic sau sintetic) are o dublã folosire:-pentru cultura ciupercilor pe o perioadã de circa 100 de zile;-substratul uzat dupã recoltarea ciupercilor se poate folosi ca în-grãºãmânt natural (grãdina de legume).Datoritã faptul cã un ciclu de culturã se desfãºoarã pe o perioadãde 100 de zile, deci relativ scurt, amortizarea fondurilor investite estesocotitã printre cele mai active din sectorul vegetal.Este ciuperca de culturã cea mai rãspânditã în þara noastrã ºi peglob, fiind ºi cel mai mult studiatã ºi prezentând un numãr mare detulpini (suºe). Indiferent de culoare prezintã douã pãrþi distincte: o parteîn substrat (îngropatã) ºi o parte aerianã.Partea îngropatã este reprezentatã printr-un postament micelian cerezultã din împletitura hifelor crescute din miceliul însãmânþat. Din
Pagina 3 din 27
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
