MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETULUI SI SPORTULUI SCOALA POSTLICEALA SANITARA ,,FUNDENI

PROIECT DE DIPLOMA NGRIJIREA BOLNAVULUI CU EPILEPSIE

PROFESOR COORDONATOR, DAMIAN CTLINA

ELEV PUN GEORGIANA ANDREEA

2012

Page 1 of 68

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL N NGRIJIRE I EDUCAREA BOLNAVULUI CU EPILEPSIE

Page 2 of 68

PLANUL LUCRRII

Motivaie Capitolul I: ANATOMIA I FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS Capitolul II: ANEXE 2.1 PATOLOGIA EPILEPSIEI 2.2 DEFINIIE 2.3 ETIOLOGIA EPILEPSIEI 2.4 CLASIFICAREA EPILEPSIEI

Capitolul III: ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL N NGRIJIREA BOLNAVULUI CU EPILEPSIE 3.1 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL N PROFILAXIA BOLII 3.2 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL N SEMIOLOGIA BOLII 3.3 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL N ASIGURAREA CONDIIILOR DE NGRIJIRE

Capitolul IV: CAZURI CLINICE 4.1 CAZ CLINIC 1 4.2 CAZ CLINIC 2 4.3 CAZ CLINIC 3

Capitolul V: CONCLUZII Bibliografie

Page 3 of 68

Motivaie Bolnavii epileptici ridic i n prezent probleme de reabilitare, de rencadrare n familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmiti corporale. Dac n Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginat social, fiind considerat "demonizat", n prezent acesta este nc frustrat la alegerea profesiei, la alegerea i primirea funciilor, la ncadrare, etc, fa de cei valizi i cu aceeai pregtire; n acceai msur epilepticului i sunt limitate posibilitile de participare la activiti culturale, sportive, artistice, jocuri distractive, etc. Toate acestea, ca i tendina de izolare cauzat de anxietate, de tema de a nu face criz, fac din epileptic un om retras, singuratic, care se simte excomunicat din multe satisfacii i bucurii ale vieii. Dup unii autori numeroasele influene stresante i de frustrare pe care le ntmpin bolnavul de epilepsie se exercit asupra lui mult mai sever i mai nefavorabil, n formarea unei personalitii i a unui comportament vicios, dect boala nsi. Aceast situaie poate i trebuie s fie combtut eficient prin educaia sanitar, care se adreseaz n aceeai msur bolnavului ct i anturajului acestuia. n special o instruire adecvat anturajului ar duce la popularizarea ideii c epilepsia, departe de a fi o boal ruinoas, este o afeciune ca oricare alta; ar face mai eficient supravegherea bolnavului privind respectarea dietei i a regimului de via prescris; ar duce, nu n ultimul rnd, la nlturarea sentimentului de condamnare, de marginalizare resimit de bolnav i n consecin, la creterea calitii vieii bolnavului.

Page 4 of 68

CAPILOLUL 1 ANATOMIA I FIZILOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

Totalitatea organelor alctuite predominant din esut nervos specializat n recepionarea, transmitera i prelucrarea tuturor excitaiilor sau informaiiilor culese din mediul intern formeaz sistemul nervos. Rolul fiziologic i esenial al sistemului nervos este acela de a face legtura dintre organism i mediul nconjurator, pe o parte i de a coordona i regla activitatea tuturor esuturilor, organelor i sistemelor care alctuiesc organimul, pe alta. Sistemul nervos adapteaz organismul la mediul extern i dirijeaz funciile interne ale acestuia. IMPULSUL NERVOS El primete toate excitaiile sau stimulii provenii din contactul permanent al organismului cu lumea exterioar, precum i toate excitaiile sau stimulii provenii din diferite esuturi i organe ale corpului. Prin activitatea lui ,sistemul nervos realizeaz unitatea dintre organism i mediu i in acelai timp unitatea diferitelor organe i sisteme ale organismului.Aceste funcii se realizeaz in principal prin acte reflexe care au la baza ca unitate structural arcurile reflexe. Un arc reflex este alctuit dintr-un receptor, o cale aferenta, un centru nervos, o cale eferenta i un efector. Receptorii sunt formaiuni sau organe specializate care au proprietatea de a recepiona modificarile fizice i chimice din mediul extern(extroceptori) sau intern (introceptori),pe care le transform in influx nervos.Extroceptorii sunt situai in piele(receptori tactili),in mucoasa linguala (receptori gustativi),n retina (receptori vizuali)n urechea interna (receptori auditivi)i n mucoasa nazal(receptori olfactivi).Interoceptivii se afl in oae,articulaii,tendoane,muschi (propioceptori) si in organele interne (visceroceptori) Calea aferenta este alctuita din unul sau mai muli neuroni. Acetia transporta influxul nervos de la receptori la centrii nervoi de integrare. Centrii nervosi de integrare sunt grupe mari de neuroni situate in substana cenuie a sistemului nervos central, i anume n mduva spinarii, n bulbul rahidian, in puntea lui Varolio, n pedunculii cerebrali n diencefal i n scoara cerebrala. Ei prelucreaz informaiile primite de la receptori i elaboreaz rspunsuri adecvate acestor informaii. Calea eferenta este alctuita tot din unul sau mai muli neuroni, n raport cu complexitatea actului reflex. Acetia transmit, sub form de influx nervos comenzile elaborate de centrii nervoi de integrare la organele efectoare care execut aceste comenzi. Organele efectoare sunt reprezentate de musculatura scheletal i visceral, care raspunde prin contracie, i de glandele cu secreie interna i extern, care raspund prin secreie. Receptorii mpreun cu cile aferente i cu centrii de integrare formeaz componea senzitiva a sistemului nervos. Neuronii din centrii nervoi care transmit comanda elaborat de centrii de integrare alctuiesc mpreun cu calea eferent componena motorie a sistemului nervos. NEURONUL reprezint unitatea anatomo-funcional a sistemului nervos. Este alctuit din:
Page 5 of 68

-axon-prelungire de obicei unic i lung, prin care influxul nervos pleac de la celula; -dentrite-prelungiri scurte, prin care influxul vine la celula; Fibra nervoas este continuarea axonului i este constituit dintr-un fascicul de neurofibrile, numite cilindrax, nvelit sau nu de o teac de mielina. Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaz legatura ntre doi neuroni, legtura care poart denumirea de sinaps. Circulatia influxului nervos la nivelul sinapsei se face intro singur direcie, de la cilindrax spre dentrite i corpul celular. Energia care circul de-a lungul fibrei nervoase se numee influx nervos. Funcia de baza a sistemului nervos este de a menine legtura dintre organism i mediul nconjurtor i de a regla activitile tuturor esuturilor, organelor i sistemelor care alctuiesc organismul. In raport cu aceste dou funcii principale, sistemul nervos, dei unitar, este submprit, pentru necesiti didactice n dou pri: -sistemul nervos somatic sau al vieii de relaie, care asigur legtura organismului cu mediul extern -sistemul nervos vegetativ sau autonom, care asigur coordonarea funcionarii organelor interne. Att structural, ct i funcional, ntre aceste dou sisteme exist legturi foarte strnse. Sistemul nervos al vieii de relaie se mparte n siste m nervos central i sistem nervos periferic . Sistemul nervos central este alctuit din organele nervoase care se gsesc n craniu i care alctuiesc encefalul i dintr-un organ nervos care se gsete n canalul vertebral numit mduva spinarii. La rndul lui, encefalul este alctuit din urmatoarele pri: -emisferele cerebrale -diencefal -cerebelul -trunchiul

cerebral[(mezencefalul, puntea lui Varolio i bulbul rahidian) Sistemul nervos periferi c este alctuit din nervii cranieni i nervii spinali. Sistemul nervos vegetativ este format dintr-o poriune central situat n trunchiul cerebral i n mduva spinrii i dintr-o poriune periferic, alctuit din ganglioni vegetativi i fibre nervoase vegetative. Att encefalul ct i mduva spinrii sunt nvelite n nite membrane cu rol trofic i de protecie, numite meninge. Meningele care acoper encefalul poart numele de meninge cerebrale iar cel care acoper mduva spinrii, meningele spinale.

Page 6 of 68

SISTEMUL NERVOS AL VIEII DE RELAIE: Mduva spinrii: -este un segment al sistemului nervos central aezat n canalul vertebral. Ea se ntinde de la nivelul primei vertebre cervicale pn la nivelul celei de a doua vertebre lombare, unde se termin printr-o poriune conic, denumit conul medular. Mduva spinrii are o lungime cuprins ntre 43-45 cm i un diametru de circa 1 cm. Conul medular al mduvei spinrii se continu cu o formaiune filiform, numit filum terminale, care ajunge pn la baza coccisului, unde se prinde de ligamentul coccigian. Mduva spinrii corespunde ca lungime canalului vertebral pn n luna a 3-a de via intrauterin. La nou nscut, ea se termin la nivelul celei de-a treia vertebre lombare, datorit creterii mai rapide a coloanei vertebrale. Configuraie extern: Mduva spinrii are forma unui cilindru uor turtit anteroposterior. Ca i coloana vertebral, prezint dou curburi, una cervical cu concavitatea orientat posterior, i alta dorsal, cu concavitatea orientat anterior. Mduva spinrii nu are aceeai grosime pe toat lungimea ei. Astfel, n regiunile cervicale i lombare, ea prezint cte o umflatur numit umflatura cervical i umflatura lombar, care corespund funciilor mai complexe ale mduvei spinrii de la acest nivel, i anume cooordonrii activitii motorii a membrelor superioare i inferioare. Pe faa anterioar a mduvei spinrii se gsete un an cu adncimea de aproximativ 3 mm, cunoscut sub numele de fisur median anterioar, iar pe faa posterioar, un ant mai puin adnc, numit anul median posterior. Mduva spinrii este mprit n 4 regiuni: -cervical -toracal -lombar -sacral Structura intern: Dac se examinaz o seciune transversal prin mduva spinrii, se observ c n mijlocul ei se afl un canal, numit canalul central sau ependimar, rmi a tubului neuronal dorsal. De asemena, se vede c mduva spinrii este alctuit din dou feluri de substane, cenu ie i alb . Substana cenuie: Substana cenuie este aezat central i dispus astfel nct seaman cu litera H sau cu un fluture cu aripile desfcute. Poriunea transversal de substan cenuie care unete cele dou jumtai laterale se numete comisura cenuie, n interiorul creia se gsete canalul central sau canalul ependimar. Acesta mparte comisura cenuie n dou prti: una anterioar i una posterioar. Comisura cenuie este alctuit din fibre nervoase amielinice care unesc cele dou jumti simetrice ale substanei cenuii. Substana cenuie este format mai ales din corpi neuronali, din dentrite, axoni lipsii de mielin i nevrolgii. Axonii nu aparin numai neuronilor locali, ci i unor neuroni din alte
Page 7 of 68

pariale sistemului nervos central care fac sinapsa cu neuronii locali. Majoritatea acestor axoni pierd nvelisul mielinic nainte de a intra n substana cenuie. Substana reticular a mduvei spinrii este format din grupuri de neuroni aezai n reea. Aceste grupuri se gsesc ntre cornul posterior i cel lateral. Substana alb: Substana alb a mduvei spinrii este format din fibre nervoase mielinice i amielinice, precum i din nevrolgii. Cele mai multe fibre care alctuiesc aceast substan sunt dispuse de-a lungul mduvei spinrii n fascicule sau tracturi ascendente i descendente. Unele din aceste fibre trec dintr-o parte intr-alta, alctuind comisura alb, asezat n partea anterioar a comisurii cenuii. Substana alb din mduva spinrii se subdivide n trei perechi de funicule sau cordoane: dou anterioare, dou laterale i dou posterioare. Cordonul sau funiculul lateral se gsete ntre cornul anterior i posterior al substanei cenuii, respectiv ntre anul lateral posterior. Meningele spinale: Sistemul nervos central, respectiv mduva spinrii i encefalul sunt nvelite n trei membrane care poart denumirea de meninge. Din afar nuntru aceste membrane sunt denumite dup cum urmeaz: dura mater, arahnoida pia mater. DURA MATER SPINALA este o membran care formeaz un tub n jurul mduvei spinrii. Ea este alctuit din esut fibros i elasti, foarte rezistent i cu rol de protecie.E a se ntinde de la gaura occipitala pn la nivelul celei de-a doua vertebre sacrale. Dura mater spinal formeaz in jurul nervilor spinali aa numitele teci reticulare, care ajung pn la gurile deconjugare, continundu-se apoi mai departe, ctre periferie cu perinervul. Tubul format de dura mater este cptuit la interior de ctre un mezoteliu i sepatar de arahnoida printr-un spaiu foarte mic, numit spaiu subdural, strbtut de tracturi fibroase i vase sanguine. ARAHNOIDA SPINALA este cea de a doua membran care intr n constituia meningelor, situat ntre dura mater i pia mater. Ea se continu cu arahnoida cerebral. Aceast membran urmeaz toate ramificaiile durei mater. ntre arahnoida i pia mater se afl spaiul subarahnoidian, care este mai larg n poriunea inferioar a mduvei, unde se afl coada de cal. n spaiul subarahnoidian se gsete lichidul cefalorahidian, produs de plexurile coroide. PIA MATER SPINALA ader intim de substana din care este format mduva spinrii, urmrind relieful acesteia. Din punct de vedere structural, pia mater este o membran conjuctivo-vascular format din celule conjunctive, celule mezoteliale, vase i terminaii nervoase. Vasele sanguine perforeaz pia mater i ptrund n adncul substanei nervoase pe care o irig. Ea contribuie la formarea trabeculeleo conjunctive situate n spaiul subarahnoidian al ligamentelor dinate care fixez mduva protejnd-o fa de eventuale deplasri brute. n nomenclatura modern, arahnoida i pia mater alctuiesc mpreun leptomeningele sau meningele moale. Nervii spinali: Noiunea de nerv desemneaz un mnunchi de fibre nervoase situate n afara creierului sau a mduvei spinrii. n structura nervului mai intr, alaturi de fibrele nervoase, esutul conjunctiv care unete aceste fibre i d nervului rezistena, precum i vase sangvine i limfatice cu rol trofic.
Page 8 of 68

Fibrela nervoas care intr n construcia nervilor spinali sunt att motorii, ct i senzitivi (somatice i vegetative), nervii spinali fiind, fr excepie, nervii micti. Funtiile mduvei spinrii: Mduva spinarii indeplinete in organismul omului dou funcii fundamentale:de conducere i de centru reflex.Funcia de conducere are ca substrat anatomic substana alb,respectiv fasciculele sau tracturile ascendente i descendente.Funcia de centru reflex i de integrare inferioar a aferentelor somatice i vegetative are ca substrat anatomic substana cenuie,in interiorul creia se gsesc corpii neuronilor care iau parte la alctuirea arcurilor reflexe medulare. Funcia de conducere Mduva spinarii conduce excitatiile sub form de influx nervos senzitiv, de la periferie ctre centrii nervoi din encefal,iar influxul nervos motor,de la centrii nervoi din encefal,prin fasciculele descendente.Fibrele ascendente reprezint,cile de conducere a sensibilitii,iar fibrele descendente,cile de conducere a motilitii. Funcia de centru reflex Mduva spinarii este sediul a numeroase acte reflexe.Prin act reflex se intelege o reacie de rspuns a organului efector la excitaia venit din mediul extern sau intern care actioneaz asupra organului receptor. Tipuri de reflexe medulare 1.Reflexe medulare somatice-sunt lungi i scurte.Reflexele scurte se mai numesc i elementare. Cele mai importante dintre acestea sunt:reflexul de flexiune sau nociceptiv,reflexul de extensiune sau intindere,numit si osteotendinos,reflexul de flexiune i extensiune incruciata i reflexele cutanate.Reflexele somatice lungi se mai numesc i complexe sau intersegmentare.Dintre acestea cele mai importante sunt:reflexele de scrpinare,pire i stergere. Reflexul de flexiune const in flectarea incontient a unui membru in momentul excitrii acestuia printr-un stimul nociv,de exempu o arsura,inteptura,ciupire,o descarcare de curent electric.Acest reflex reprezinta o reacie primitiva de aparare.El intervine i in mecanismul mersului,alternand cu reflexele de extensiune. Reflexul osteotendinos este monosinaptic ,format numai din 2 neuroni.Excitantul natural al acestui reflex il constituie intinderea fiziologica a fusurilor musculare,a corpuscurilor Golgi din muschii si tendoanelor extensorilor.Pentru declansarea reflexului este suficienta o intindere a muschiului cu 0,8 din intinderea initiala.El se produce ori de cate ori tendonul unuia dintre muschii extensori este pus in stare de tensiune. Reflexul de flexiune si de extensiune incrucisata este un raspuns elementar spinal la excitatiile exteroceptive.Prin excitarea dureroasa aplicata unui membru inferior dintr-o parte se obtine flexiunea membrului de aceeasi parte si extensiunea membrului de partea opusa. Reflexele somatice lungi (de pasire,stergere,scarpinare) sunt reflexe intersegmentare, la baza carora stau arcuri reflexe complexe,care intereseaza in numare mare de centrii medulari situati la diferite nivele ale maduvei spinarii.

Page 9 of 68

2. Reflexele medulare vegetative: Reflexul de mictiune consta in relaxarea sfincterului vezicii si contractia musculaturii vezicale, urmata de expulzarea urinii prin uretra.Acest refex se afla sub controlul centrilor nervosi superiori din punte, hipotalamus si scoarta,care comanda mictiunea. Reflexul de defecatie consta in relaxarea sfincterului anal si contractia musculaturii colonului si in deosebi a rectului ,urmata de expulzarea materiilor fecale.Acest reflex sw afla tot sub controlul scoareti cerebrale. Mai sunt si alte reflexe medulare vegetative, ca cele sexuale (erectia,ejaculare),vasomotorii,de sudoratie si pilomotor. Encefalul: Encefalul este partea sistemului nervos central asezata in cutia craniana. El este alcatuit din urmatoarele parti: -trunchiul cerebal -cerebelul -diencefalul -telencefalul 1. Trunchiul cerebral : -este format din 3 portiuni: bulbul rahidian, puntea lui Varolio si mezencefalul. BULBUL RAHIDIAN este segmentul inferior al trunchiului cerebral.Intre maduva si bulb nu exista o linie precisa de demarcatie,de unde si denumirea acestuia din urma de maduva prelungita.Bulbul rahidian ia nastere din mielencefal.El are forma unui trunchi de con cu baza mare aasezata in sus si cu cea mica in jos. Functiile bulbului: -reflexul de tuse se produce in urma actiunii excitatiilor asupra receptorilor din mucoasa laringiana, traheala si din pleura. Tusea nu este altceva dect o expiratie fortata cu glota inchisa. -reflexul de deglutitie este declansat de excitantii care actioneaza asupra mucoasei bucale, faringiene si esofagiene. -reflexul de voma este declansat de excitatiile care pornesc din organe si tesuturi foarte diferite, si anume din labirint si din toate organele abdominal -reflexul de salivatie este provocat de excitantii care actioneaza asupra receptorilor de la nivelul mucoasei bucale, linguale si faringiene -reflexele espiratorii sunt coordonate de centrii respiratori, care ocupa o zona intinsa din planseul ventricular al 4-lea,impartita intr-o arie inspiratorie situata ventral si o arie expiratorie situata dorsal.Acesti centri se autoexcita. -reflexele cardiace sunt coordonate de centrul cardioinhibitor situat in nucleul dorsal al vagului.

Page 10 of 68

PUNTEA LUI VAROLIO : Este segmentul mijlociu al trunchiului cerebral. Aceasta formaiune ia natere din mezencefal. Ea este aezat intre bulb si pedunculii cerebelosi. Puntea are forma unei benzi de substanta nervoasa lata de 3 cm, dispusa transversal de la o emisfera cerebeloasa la alta,de unde si denumirea de punte. Puntea este delimitat inferior de santul bulbopontin iar superior de santul pontopeduncular, cu o adancitura paralel cu cea bulbopontina. Functiile puntii: -functia de conducere este indeplinita de fibrele longitudinale si transversal care intra in constitutia substantei albe a puntii. -functia de centru reflex: -reflexul lacrimal se produce in urma excitatiilor in urma excitatiilor pornite de la cornee, mucoasa conjunctivala si cea nazala. -reflexul auditiv de clipire este declansat de stimuli care actioneaza asupra receptorilor auditivi. -reflexul de masticatie consta in miscari masticatorii in lant provocate de stimularea diferitelor regiuni din cavitatea bucala MEZENCEFALUL : Mezencefalul, cea de a treia portiune a trunchiului cerebral, se afla intre punte si diencefal. El este strabatut de apenducul cerebral (apenducul Sylvius), un canal stramt care face legatura dintre ventriculul al 4-lea si al 3-lea. Functiile mezencefalului: -functia de conducere este indeplinita de fibrele ascendente si descendente din pedunculii cerebrali si de fibrele care leaga coliculii de corpi geniculati laterali si mediali -functia de centru reflex este indeplinita de nucleii mezencefalici. Avem: -reflex pupilar fotomotor consta in micsorarea diametrului pupilei dupa excitarea retinei cu o lumina puternica.Lumina excita retina.Aceste exercitii sunt culese de nervul optic,care le transmite centrului reflexului motor. -reflexul pupilar de acomodare la distanta consta in micsorarea diametrului pupilei,la care se asociaza contractia sinergica a muschilor drepti interniai globului ocular cand privim un obiect foarte apropiat. -reflexele statice si statokinetice sunt foarte complexe si au drept rezultat mentinerea segmentelor corpului in anumite pozitii determinate,cat si impiedicarea modificarilor acestor pozitii. Nervii cranieni: Nervii cranieni numiti si cerebrali ,sunt nervi pereche si simetrici care ies din cavitatea craniana si se distribuie la piele,musculatura si celelalte structure ale extremitatii cefalice.Ei sunt analogi ai nervilor spinali,alcatuind impreuna cu acestia sistemul nervos periferic.Exista 12 perechi de nervi cranieni,notate cu cifre romane de la1-12,dupa cum urmeaza: -nervul olfactiv (1) -nervul optic (2) -nervul trohlear sau patetic(4) -nervul trigemen (5) -nervul abduces 960 -nervul facial (7)
Page 11 of 68

-nervul acusticovestibular sau vestibulocohlear (8) -nervul glosofaringian (9) -nervul vag sau pneumogastric (10) -nervul accesor sau spinal (11) -nervul hipoglos (12) Nervii cerebrali senzitivi: In aceasta categorie intra nervii: olfactiv,optic si vestibulocohlear.Ei sunt formati exclusiv din fibre sensitive si au rolul de a conduce excitatiile exteroceptive de la teleroceptori (ochi,mucoasa olfactiva,ureche) la centrii nervosa din encefal. Nervul olfactiv (1) este alcatuit din axonii celulelor olfactive din mucoasa olfactiva.Acestia se grupeaza formand filetele olfactive care dupa ce NERVII CEREBRALI au strabatut lama ciuruita a osului etmoid face sinapsa cu celulele mitrale din bulbul olfactiv. Nervii olfactivi formeaza o parte din calea sensibilitatii olfactive. Nervul optic (2) este alcatuit din axonii celulelor multipolare din retina, care se grupeaza si formeaza nervul optic. Nervul acusticovestibular (8) numit si nervul statoacustic sau vestibulocohlear este alcatuit din doua parti bine distincte: nervul cohlear sau acustic si nervul vestibular. Nervul cohlear este nervul auzului. Nervii cerebrali motori: In aceasta categorie intra nervii: oculomotor (3), abducens (6) si hipoglos (12), formati exclusiv din fibre motorii ( eferente). Acesti nervi sunt alcatuiti din axonii neuronilor motori situati in nucleii motori din trunchiul cerebral. Nervul oculomotor (3) este alcatuit din axonii neuronilor motori din nucleul oculomotor situate in pedunculii cerebrali (originea reala) Nervul trohlear (4) este format din axonii neuronilor din nucleul motor al nervului trohlear situate in pedunculii cerebrali (origine reala ) Nervul abducens (6) este alctuit din axonii neuronilor nucleului motor al nervului abducens din punte (origine reala) Nervul accesor sau spinal (9) este format din doua radacini, una bulbara si alta spinala sau madulara. Nervul hipoglos (10) este alcatuit din axonii neuronilor motori din nucleul hipoglosului din bulb. Nervii micsti : Nervul trigemen (5) este format din fibre sensitive cu origine reala in ganglionul semilunar al trigemenului ,situat pe fata anterioara a stancii temporalului ,si din fibre motorii,cu originea reala in nucleul masticator din punte. Nervul facial (7) este format din fibre sensitive cu originea reala in ganglionul geniculat, situat in stanca temporalului, si din fibre motorii cu originea reala in nucleul motor al facialului din punte. Nervul glosofaringian (9) este alcatuit din fibre sensitive care isi au originea reala in ganglionii superiori si inferiori din apropierea gaurii jugulare,precum si din fibre motorii cu originea reala in nucleul ambiguu din bulb.
Page 12 of 68

Nervul vag (10) este format din putine fibre somatosenzitive si somatomotorii si multe fibre visceromotorii si viscerosenzitive. 2. Cerebelul: Cerebelul sau creierul mic este un segment al encefalului care ia nastere din mezencefal,ca si puntea.El este asezat in loja posterioara a cutiei craniene ,deasupra trunchiului cerebral si sub lobii occipital ai emisferelor cerebrale.Cerebelul este separate de emisferele cerebrale printr-o membrane conjunctiva fibroasa,numita cortul cerebelului.Aceasta membrane reprezinta o prelungire a durei mater. CONFIGURATIE EXTERNA : Forma cerebelului este ovoida,cu diametrul mare dispus transversal.Cerebelul este alcatuit dintr-o portiune mediana,numita vermis,si doua portiuni laterale,numite emisfere cerebeloase.El are 3 fete:una superioara,care vine in raport cu cortul cerebelului si prin ea cu emisferele cerebrale,una inferioara,care vine in raport cu fosele cerebeloase ale osului occipital,si alta anterioara,care vine in raport cu trunchiul cerebral,participand la formarea tavanului ventricular al 4-lea. Fetele cerebelului sunt brazdate de doua feluri de santuri,unele profunde,altele superficial.Santurile profunde despart cerebelul in lobi lobuli,iar santurile superficial separa intre ele lamelele sau foliile. STRUCTURA INTERNA Cerebelul este format din substanta alba si substanta cenusie.Substanta cenusie este dispusa la periferie,adica invers decat la maduva spinarii.De asemenea,o parte din substanta cenusie patrunde in interiorul substantei albe sub forma de gramezi. Substanta cenusie a cerebelului este dispusa la periferie formeaza cortexul cerebelos sau scoarta cerebelului.Substanta cenusie,dispusa in interiorul substantei albe in gramezi,formeaza nuclei cerebelului. Substanta alba este formata din 3 feluri de fibre:fibre de asociere,comisurale si de protectie. FUNCTIILE CEREBELULUI Cerebelul participa, alaturi de alti centri nervosa, la mentinerea tonusului muscular, la coordonarea miscarilor si la pastrarea echilibrului. La mentinerea tonusului muscular participa nu numai cerebelul,ci si alte segmente ale sistemului nervos central(maduva spinarii,trunchiul cerebral,sistemul extrapiramidal,formatiunea reticulara,scoarta cerebral). Lobul posterior participa la coordonarea miscarilor fine comandate de scoarta cerebral.Cerebelul intareste sau diminua comanda corticala,astfel incat executarea miscarilor devine mai precisa si mai adecvata. 3. Diencefalul: Sau creierul intermediar este un segment al encefalului interpus intre mezencefal sit telencefal.El se afla in prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale.Se dezvolta din prozencefal impreuna cu telencefal.

Page 13 of 68

Diencefalul este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa si anume :talamus,metatalamus,subtalamus,epitalamus si hipotalamus. TALAMUSUL: Este portiunea cea mai voluminoasa din constitutia diencefalului, este alcatuit predominant din substanta cenusie, la care se adauga substanta alba. Substanta alba este reprezentata in principiu de lama medulara sau mediana, care separa nuclei talamusului. In rest, ea este intricate cu substanta cenusie. METATALAMUSUL : Se afla in partea postinferioara a talamusului.El este format din doua proeminente nervoase, numite corpii geniculati,dintre care unul este dispus medial si altul lateral. SUBTALAMUSUL : Este portiunea diencefalului situata intre thalamus si metaencefal,constituit in principal din doua mase de substanta cenusie,care alcatuiesc nucleul subtalamic si zona incerta,precum si din fascicule de substanta alba care alcatuiesc campul Forel. EPITALAMUSUL : Este alcatuit din glanda pineal sau epifiza,babenula,trigonul habenulei,comisura interhabenulara si striile habenulei HIPOTALAMUSUL : Este alcatuit dintr-o portiune supraoptica situate deasupra tracturilor optice,din tuberculul cenusiu,neurohipofiza si corpii mamilari. Functiile diencefalului: Diencefalul are doua functii principale: de statie de releu pe caile sensitive si senzoriale si de centru de integrare pentru principalele functii vegetative. Prima functie este indeplinita de talamusi metatalamus, iar cea de a doua, de hipotalamus. Functia de releu pe caile sensibilitatii: Prin intermediul talamusului, diencefalul indeplineste rolul unei adevarate statii de releu, cu circuite in cele mai variate directii: talamocorticale, talamostriate, talamocerebeloase, talamobulbare etc.

4.Emisferele cerebrale (telencefal): Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central.Ele se dezvolta din vezicula telecefalica,eune si enuirea lo de telencefal.Emisferele cerebrale,una dreapta si alta stanga,sunt separate printr-un sant adanc,denumit fisura interemisferica sau longitudinal.In acelasi timp,ele sunt legate in partea bazala printr-o lama de substanta alba,numita corpul calos,precum si prin alte formatiuni nervoase. Configuratie externa: Emisferele cerebrale au o forma ovoida,cu axul mare orientat anteroposterior.Fiecare emisfera cerebral prezinta trei extremitati sau poli,trei fete si trei margini.Cele 3 extremitati
Page 14 of 68

sunt:extremitatea anterioara numita si polul frontal,extremitatea posterioara numita si polul occipital,si extremitatea lateroinferioara numita si polulul temporal.Cele trei fete ale emisferelor cerebrale sunt:fata dorsal,care vine in raport cu bolta craniului;fata medial ce priveste spre fisura interemisferica,si fata inferioara sau bazala ce vine in raport cu baza craniului. Lobii emisferelor cerebrale isi au denumirea de la oasele cutiei craniene cu care vin in raport.Fiecare emisfera cerebral este impartita impartita prin santurile mai adanci sau prin scizuri in cate 4 lobi,si anume: -lobul fronta,asezat anterior fata de santul central -lobul parietal,situate posterior fata de santul central -lobul temporal,situate sub santul lateral -lobul occipital situate posterior fata de lobii parietal si temporal Fiecare lob prezinta mai multi giri sau circumvolutiuni cerebrale delimitate intre ele de santuri mai putin adanci. Structura interna: Emisferele cerebrale sunt constituite,ca si celelalte segmente ale sistemului nervos central,din substanta alba si substanta cenusie.Substanta cenusie este dispusa la suprafata formand scoarta cerebral,precum si la baza emisferelor,alcatuind nuclei bazali sau corpul striat. Substanta alba a emisterelor cerebrale este formata din 3 feluri de fibre nervoase,si anume fibre de asociere,fibre comisurale si fibre de proiectie. Ventriculii laterali: In interiorul encefalului exista 4 cavitati situate in continuarea canalului central denumite ventriculi si notate cu cifre romane de la 1 la 4.Ei se formeaza in cursul dezvoltarii embrionare prin dilatarea canalului central.La adult,acesti ventriculi contin lichid cefalorahidian si comunica cu canalul central sau ependimar al maduvei spinarii. Meningele cerebrale: Ca si maduva spinarii, encefalul este invelit de 3 membrane cerebrale care se continua, la nivelul gaurii occipital cu meningele spinale. 1.Dura mater cerebrala adera strans de fata endocraniana a oaselor craniului cerebral, formand periostul intern al cutiei craniene. Din ea se desprind 3 prelungiri care impart cavitatea craniana in compartimente. Septul care separa cele doua emisfere cerebrale ajungand pana la corpul calos poarta denumirea de coasa creierului, iar cel care se interpune intre emisferele cerebrale si cerebeloase se numeste cortul creierului. 2.Arahnoida cerebrala este situat intre dura mater si pia mater.Ea are o structura asemanatoare cu arahnoida meningelor spinale.Intre dura mater si arahnoida se afla spatial subdural,strabatut de vase si de tracturi nervoase. 3.Pia mater cerebrala este situata la interior, fiind intim legata de substanta cerebral pe care se muleaza bine patrunzand in toate santurile acesteia.

Page 15 of 68

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV Sistemul nervos vegetativ este format,ca si sistemul nervos al vietii de relatie,dintr-o parte central si alta periferica.Partea central este alcatuita din neuronii vegetativi situati in trunchiul cerebral si maduva spinarii,unde alcatuiesc nuclei sau centri nervosa vegetative.Partea periferica se compune din neuroni situati in afara sistemului nervos central,unde formeaza ganglion vegetative,fibre nervoase si plexuri. Toate fibrele nervoase care parasesc maduva spinarii si trunchiul cerebral fara sa inerveze musculature scheletala apartin sistemului nervos vegetative. Dupa functiile pe care le indeplineste, sistemul nervos vegetativ se imparte in sistemul nervos simpatico si sistemul nervos parasimpatic. Sistemul nervos simpatic: Este format dintr-o portiune centrala si una periferica.Portiunea central este alcatuita din neuronii vegetativi situati in coarnele laterale ale maduvei spinarii toracale (T1-T12) si lombare (L1-L12) unde formeaza centrii nervosi simpatico. Arcul reflex simpatico este format, ca si arcul reflex somatic dintr-o cale aferenta dintr-un centru nervos si o cale eferenta. Calea aferenta este reprezentata de dentritele si axonii neuronilor viscerali cerosenzitivi ce se gasesc in ganglionii spinali, care se afla pe traiectul radacinilor posterioare ale acestor nervi. Centrii nervosi sunt reprezentati de neuronii vegetative simpatici din coarnele laterale ale substantei cenusii si din maduva spinarii. Calea eferenta este alcatuita din neuronii axonilor vegetativi simpatici aflati in centrii nervosa medulari si din axonii neuronilor din ganglionii simpatico periferici. Sistemul nervos vegetativ parasimpatic : Sistemul nervos parasimpatic vegetativ este format, ca si cel simpatic, dintr-o portiune centrala si una periferica. Portiunea centrala a parasimpaticului este alcatuita din neuronii vegetativi ai trunchiului cerebral si din maduva sacrala. Acesti neuroni sunt adunati in nucleii vegetativi parasimpatici sau in centrii nervosi parasimpatici. Portiunea periferica a parasimpaticului este formata din neuroni vegetativi grupati sau nu in ganglioni viscerali parasimpatici. Spre deosebire de ganglionii vegetativi simpatico, ganglionii vegetativi parasimpatici sunt situati mult mai periferic, in imediata vecinatate sau chiar in peretele organelor pe care le inerveaza.

Page 16 of 68

CAPITOLUL 2 ANEXE 2.1 Patologia epilepsiei Epilepsia reprezint una din bolile cunoscute nc din trecutul ndeprtat al omenirii. Acum 4000 de ani intlnim prima prevedere legislativ provind statutul bolnavului epileptic codul lui Hammurabi care interzicea vnzarea sclavilor epileptici. Hipocrate i coala sa au fcut primele tentative de a gsi o explicaie natural a fenomenelor convulsive, artnd c rul sacru nu este cu nimic mai divin dect celelalte boli. n aceast epoc se invoc la originea epilepsiei fore supranaturale, substane toxic e, meninndu-se totodat ideea origini satanice a acesteia. 2.2 DEFINITIE: EPILEPSIA este o suferinta cronica cerebrala manifestata prin crize epileptice recurente, spontane datorate hiperexcitabilitatii, descarcarii paroxistice neuronale. Epilepsia este o boala ereditara multifactoriala, determinata de defecte genetice implicate in controlul echilibrului excitatieinhibitie; apare astfel o scadere a functiei inhibitorii,excitatie neuronala depasind limitele fiziologice, adica apare terenul convulsivant. Epilepsia este o stare patologic care a fost cunoscut nc n perioadele ndeprtate ale istoriei omenirii, fiind atestat identificarea ei n preistorie. Este o tulburare paroxistic i trectoare n activitatea creierului, cu apariie brusc, dispariie spontan i tendin la repetabilitate ce se caracterizeaz prin descrcarea unui grup sau a totalitii neuronilor cerebrali afectai la un moment dat de un sincronism excesiv prin manifestri convulsive i prin tulburri de contiin i de personalitate, asociate crizelor sau n raport cu acestea. SINDROMUL EPILEPTIC(epilepsia simtomatica)reprezinta manifestarea clinica prin crize epileptice a unor boli neurologice-tumori cerebrale,accidente vasculare cerebrale,malformatii vasculare cerebrale,infectii(meningite si meningoencefalita,abccesul cerebral,tromboflebita cerebrala).traumatisme cranio-cerebrale sau extraneurologiceintoxicatii,boli metabolice. Sindromul epileptic reprezinta o manifestare clinica definita de elemente clinice (tipul semiologic de criza epileptica), elelctroencefalografie,status neurologic,etiologie,prognostic si uneori raspuns terapeutic. CRIZA EPILEPTICA-este un episod brusc,stereotip de manifestare motorie , senzitiva, senzoriala,comportamentala si/sau modificare a starii de constienta ce se datoreaza activarii bruste , necontrolate a unei populatii neuronale.
Page 17 of 68

CRIZE EPILEPTICE REPETATE apar la intervale scurte de timp (minute, ore) separate de intervale de nomalitate clinica (interval liber) STAREA DE RAU EPILEPTIC (status epileptic)-crize repetate neintrerupte de revenirea la realitate (fara interval liber) CRIZE EPILEPTICE MORFEICE (hipnice)-sunt crizele care apar in timpul somnului CONVULSIILE sunt manifstari care apar in contextul crizei epileptice caracterizate prin contractii musculare: -tonice fara deplasarea segmentelor corpului -clonice cu miscare ritmica, stereotipa sau arhaica a segmentelor corpului -convulsiile se datoreaza descarcarii paroxistice a neuronilor cu functie motorie, de miscare.

2.3 ETIOLOGIA EPILEPSIEI Etiologia epilepsiei trebuie considerata ca fiind n multe cazuri, multifactorial: un teren genetic predispozant la care se asciaza o leziune organica cerebrala si, probabil, un factor precipitant acut. 1.Ereditare: -anomalii cromozomiale (trisomii,cromozom inelar, sindrom de cromozom X fragil) -anomalii ale ADN mitocondrial -anomalii metabolice:leucodistrofii, lipidoze, aminoacidopatii, profiria acuta intermitenta, deficit de piridoxina, boala Wilson , pseudohipoparatiroidismul 2.Dobandite: Prenatale: -factori exogeni ce actioneaza asupra mamei in timpul sarcinii -leziuni ischemice cerebrale intrauterine -infectii intrauterine ale sistemului nervos central (rubeola, toxoplasmoza) -intoxicatii medicamentoase materno-fetale Neonatale: -incopatibilitate de Rh -encefalopatii hipoxice sau ischemice dupa nasteri distocice -traumatisme obstetricale ale fatului in timpul nasterii -infectii meningoencefalice bacteriene (hemofilus,listeria) -dereglari metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie etc.) Postnatale: a) infectii cerebrale: -parenchimatoase: encefalite virale (herpetice), abccese cerebrale (bacteriene, tuberculoase), parazitare, boli prionice;

Page 18 of 68

-menigeale: bacterien -asociate Sida prin: infectii oportuniste, limfom cerebral, infarct cerebral, encefalopatie, droguri, sevraj la alcool, tulburari electrolitice; risc crescut de recurenta b) traumatisme: -risc de aparitie a crizelor epileptice posttraumatice tardive (dupa minimum o saptamana de la traumatism) -factor de risc crescut pentru traumatisme severe: contuzie cerebrala, hematom subdural c)tumorile cerebrale: Crizele epileptice variaza ca risc de aparitie, frecventa si aspect clinic in functie de: tipul histologic al tumorii, i mai frecvente in tumori cu evolutie lenta. d) intoxicatii: Alcool la 5-15 % dintre alcoolici Circumstante: -sevraj la marii bautori -crize recurente legate de intoxicatia alcoolica cronica -poate fi asociata cu traumatisme craniene si poate agrava evolutia altor forme de epilepsie. Medicamente: -aport crescut de neuroleptice, antidepresive, antidiabetice orale sau insulina, penicilina, antihistaminice -sevraj la anticonvulsivante, amfetamine, opiacee Droguri: -consum de cocaina, amfetamina, canabis Alte toxice: -insecticide -oxid de carbon -solventi organici -metale -venin de insecte e) boli vasculare cerebrale: -crize epileptice recurente tardive, adevarata epilepsie de cauza vasculara apare mai frecvent la copii, dar constituie principala cauza de epilepsie simptomatica la varstnic -apar ,in majoritatea cazurilor ,in primii 2 ani ce urmeaza suferintei cerebrale vasculare -secundare infarctelor cerebrale sau hemoragiilor cerebrale f) boli ale sistemului imunitar: -lupus eritematos diseminat -miastenia gravis -deficit primar de Ig A -scleroza multipla

Page 19 of 68

g) boli degenerative: -pana la 40 % dintre crizele cu debut tardiv apar asociate bolii Alzheime -pot debuta cu mioclonii -apar tardiv in evolutia bolii si sunt un factor de prognostic rezervat

2.4. CLASIFICAREA EPILEPSIEI In functie de extensia manifestarilor clinice si aspectul electroencefalogramei,crizele epileptice se impart in crize partiale si generalizate. CLASIFICAREA CRIZELOR EPILEPTICE (COMITIALE): 1. Crize epileptice partiale: - Crize partiale simple - Crize partiale complexe

2. Crizele epileptice generalizate: - Absentele sau crizele de petit mall - Absentele atipice - Crizele comitiale tonico-clonice generalizate (grand mall) - Crizele atone - Crizele mioclonice 3.Crizele epileptice neclasificate: - Crizele neonatale - Spasmele infantile SINDROAME EPILEPTICE: Sindroame epileptice idiopatice (primare) - Convulsiile neonatale benigne- Epilepsia mioclonica juvenila - Epilepsia benigna a copiilor cu varfuri centrotemporale

CLASIFICAREA CRIZELOR EPILEPTICE 1.CRIZELE EPILEPTICE PARTIALE Crizele partiale simple: Crizele partiale se caracterizeaza prin: -simptome sau semne clinice sugestive pentru localizarea focarului,dar fara pierderea starii de constienta/ cu afectarea ei partiala in criza focala temporala -se poate continua cu criza generalizata(care primeste numele de secund generalizata) -anomalii focale EEG.

Page 20 of 68

Avem: Crize motorii: -focarul in lobul frontal controlareral manifestarii clinice. In functie de aria motorie implicata, se descriu mai multe forme de crize partiale motorii: -crize motorii strict localizate-contractii tonice sau clonice limitate la un segment de membru sau la un membru ,fara tendinte de iradiere;electroencefalografic se evidentiaza un focar iritativ limitat in aria 4. -crize motorii jacksoniene-contractii tonice urmate de convulsii ce apar la nivelul unui segment si se extind progresiv pe tot hemicorpul (clasic cu debut distal la membrul superior , apoi hemifata si apoi membrul inferior) si regresie in ordinea invers aparitiei, postcritic putand aparea deficit motor sau/si afazie;electroencefalografic se evidentiaza un focar iritativ prerolandic (arie motoris principala) -crize versive caracterizate prin devierea conjugata a capului si globilor oculari spre partea opusa focarului,sau,mai rar spre focarul epileptic;electroencefalografic se evidentiaza un focar iritativ frontal -crize oculo-clonice-clonii ritmice,conjugate ale globilor oculari in plan lateral cu durata de 1-2 minute ,finalizate printr-o deviere tonica conjugata,leziunea afectand atat lobul frontal (aria 8)cat si lobul occipital (aria 19,care confera aspectul de ritmicitate);electroencefalografic se evidentiaza un focar iritativ fronto-central cu tendinta de generalizare. -crize postural/ hemicorp- torsionarea trunchiului spre partea opusa focarului,ridicarea membrlui superior controlateral focarului ,extensia si pronatia membrului superior de aceeasi parte,extensia membrelor inferioare;electroencefalografic se evidentiaza un focar iritativ central (arie motorie suplimentara) -crize de arie motorize suplimentara- ridicarea membrului superior opus in pozitie de abductie si flexie,devierea capului si globilor ocular de aceeasi parte,oprirea vorbirii urmata de repetarea unei silabe sau a unui cuvant(palilie paroxistica);se poate bilateriza;EEG-focar iritativ central;in cazul bilateralizarii ,focarul apare in ambele emisfere sau apare o activitate iritativa generalizata. -crize afazice-afazie tranzitorie de tip expresiv sau receptive;EEG-focar iritativ fronto-anterior -crize operculare- hipersalivatie si masticatie;EEG-focar iritativ fronto-temporal -crize fonatorii- oprirea vorbirii(baraj verbal) sau repetari de silabe sau cuvinte;EEGfocar iritativ frontotemporal sau central. Crize sensitive: -crize somatosenzitive jacksoniene- parestezii la nivelul hemicorpului opus focarului,cu extensia progresiva similara cu criza motorize de acelasi tip,uneori cu extensie si spre aria motorie principala cand se insoteste de senzatie de miscare a unui membru;EEG-focar iritativ centro-parietal. -crize de arie senzitiva secundara- senzatie paroxistica de amorteala sau de frig pe ambele hemicorpuri;EEG-focar iritativ central
Page 21 of 68

Crize senzoriale : -senzoriale : ILUZIONALE-percepere deformata (dimensiune,forma,distant,pozitie) a obiectelor si spatiului inconjurator;focar la nivelul ariei 17 sau temporal (dau sentimental de ireal afectand si starea de constienta);EEG-focar iritativ occipito-temporal -HALUCINATORII-simple,sub forma de scintilatii punctiforme,liniare,geometrice in hemicampurile opuse focarului occipital,cu corespondent iritativ EEG;complexe, sub forma de figure,peisaje dinamice,de obicei ca manifestare in criza partial cimplexa prin focar temporal. -AGNOZICE:incapacitatea de a recunoaste imaginile obiectelor si persoanelor;focar iritativ la nivelul raspantiei temporo-parieto-occipitale. -auditive: -ILUZIONALE-percepere deformata a sunetelor reale;focar temporal -HALUCINATORII-percepere unor sunete elementare inexistente (voci,ordine;focar auditiv primar extins catre ariile temporale integrative-in criza partial complexa) -AGNOZICE-incapacitatea de a recunoaste sunete complexe familiar -olfactive, gustative: -ILUZIONALE-percepere paroxistica denaturata aunor mirosuri existente(focar la nivelul uncusului hipocampic) sau gusturi (ariile gustative sau cele din vecinatate) -HALUCINATORII-perceperea unor mirosuri sau gusturi ireale(halucinatii simple) carora li se atribuie si o sursa(halucinatii complexe) - vestibulare: -ILUZIONALE-senzatie de plutire;focar temporal; -HALUCINATORIIsenzatie de rostogolire,rotire,alunecare a obiectelor sau abolnavului;focar temporal,parietal sau parieto-occipital. Crize vegetative: -crize de hiperhidroza- generalizate sau localizate;tumori de lob frontal,de ventricul 3,encefalite -crize de hipertermie- tumori de nuclei bazali,glanda pineal,encefalite -crize respiratorii -hiperpnee paroxistica de 1-2 minute ,apoi apnee;tumori hipotalamice -crize vegetative diencefalice: - anterioare vasodilatatie , hipertensiune arterial , tahicardie , tahipnee, midriaza,hipersalivatie,hipresudoratie (leziuni anterioare de ventricul 3); posterioarhipertermie,spasme faciale,rotatia capului,masticatie,miscari coreiforme,halucinatii auditive (leziuni posterioare de nuclei bazali) Crize cu simptome psihice: -Cu simptome psihosenzoriale-halucinatii complexe
Page 22 of 68

-Cu simptome cognitive-senzatie devis,de familiaritate (dj vu),de instrainare (jamais vu),de dublare a personalitatii,de memorie panoramic,de ide fortata - Cu simptome afective-anxietate,depresie,euforie,furie,erotice. Crize partiale complexe: Diagnostic pozitiv: debut brusc durata de 2-3 minute Manifestarea clinica consta in: -modificarea starii de constienta-inabilitatea de a raspunde adecvat la stimuli exterior datorita afectarii perceptiei si/sau capacitatii de raspuns;pacientul pare neatent,confuz sau obnubilat,nu raspunde sau raspunde eronat la intrebari verbale -automatisme motorii-comportament stereotip,uneori ritmic,ce continua activitatea anterioara crizei sau aparitia unor manifestari motorii simple (clipit frecvent,mestecat,inghitit,frecare a mainilor etc.) -automatisme gestuale-miscari de imbracare-dezbracare,cautare,aranjare a hainelor,a biectelor,aparare -automatisme verbale-repetarea a ultimului cuvant pronuntat la inceputul crizei,repetarea unor intrebari sau fraze,exclamatii -automatisme mimice-imobilitate (aspect de masca),indiferenta,frica,bucurie,concentrare Desfasurarea crizei este variabila,tulburarea de constienta poate aparea prima sau poate fi precedata de manifestare focala simpla-capata atribul de aura sau automatism motor. Criza focala complexa poate evolua catre: --criza epileptic generalizata -stare de rau focal complex:repetarea crizelor timp de ore sau zile,fara ca pacientul sa-si recapete luciditatea intre doua crize,timp in care prezinta automatisme motorii variabile ,simple sau complexe,associate cu manifestari psihiatrice Diagnosticul diferential al crizei focale complexe: -criza epileptic generalizata de tip absent -suferintele cerebrale ce se insotesc de tulburari mnezice-ex: amnesia globala tranzitorie (in care insa starea de constienta este pastrata pe parcursul atacului ce dureaza cateva ore) -afectiuni psihiatrice:hipomania,schizophrenia,atacul de panica. 2. CRIZELE EPILEPTICE GENERALIZATE Crizele generalizate s3 caracterizeaza prin: -pierdere deconstienta cu/sau fara manifestari motorii bilateral -anomalii electroencefalografice generalizate,cu debut unilateral sau extensie bilateral sincrona-in criza -amnezia crizei Absentele sau crizele de petit mal Diagnostic pozitiv: -debut brusc, cu intreruperea activitatilor -pierdere completa a constientei, cu durata 10-20 secunde
Page 23 of 68

-conservarea tonusului muscular (sau variatie nesemnificativa) cu pastrarea posturii fixe, imobile, ochii deschisi -poate asocia: automatisme simple, limitate (clipit, mestecat etc) sau mioclonii ale degetelor, sincrone cu decarcarile specific de pe traseul EEG -incontinenta urinara -sfarsit brusc, cu revenirea starii de constienta si reluarea activitatilor -postcritic, pacientul are amnezie completa acrizei;poate deduce indirect producerea ei prin perceperea intreruperii activitatii si modificarea elementelor ambientale,daca durata crizeia fost mai mare decat cateva secunde -aspectul EEG: in afara crizei-normal,in limitele aspectului specific varstei;in crizacomplex varf-unda bilateral sincron,in toate derivatiile cu frecventa de 3 Hz,concomitent cu criza clinica -Crizele pot fi declansate de hiperventilatie si de fotostimulare Diagnosticul diferential ia n considerare alte forme de epilepsie: -stari confuzionale secundare unor dezechilibre metabolice -tulburari psihice Absentele atipice

Diagnostic pozitiv: -debut si sfarsit mai lent -pierderea incomplete sau inconstant a starii de constienta Manifestari associate importante: -mioclonii (absente mioclonice) generalizate sau localizate ,cu correspondent EEG in varfuri sau varf-unda de 2-3 sau 4-5 c/s,pe fondul inui polimorfism al traseului;miocloniile determina schimbarea pozitiei capului si membrelor superioare,mai rar cadere -atonie (absente amiotonice)-pierdere inconstienta a cunostintei,dar cu cadere brusca a tonusului muscular,ce poate determina cadere sau hipotonie partial a extremitatii cefalice (caderea capului pe piept) -automatisme (absenta de automatisme)-automatisme la nivelul membrelor si extremitatilor cefalice -hipertonie (absentele hipertonice)-pierderea progresiva a constientei concomitant cu cresterea tonusului muscular -manifestari vegetative-euretice (pierderi de constienta,de urina),vasomotorii,sternumotorii si tusive Diagnosticul diferential al absentelor atipice: -cu alte forme de epilepsie: absenta tipica,criza partial complexa,crizele generalizate tonice,atonice,mioclonice -cu afectiuni ce se insotesc de modificarea tonusului muscular si cadere -tulburari circulatorii, aritmii cardiac, distonii kinesigene, cataplexie, hidrocefalie, neuropatii periferice, parkinsonism, instabilitate posturala la varstnici.

Page 24 of 68

Crizele mioclonice

Diagnostic pozitiv: -debut brusc -pierderea starii de constienta -mioclonii generalizate (bilateral) localizate la nivelul gatului si umerilor -durata secunde-minut -revenirea lenta a starii de constienta -facilitate de trezire din somn -aspect EEG specific sindromului epileptic Starea de rau epileptic generalizat de tip mioclonic mioclonii generalizate continue cu durata de ore sau zile , fara afectarea starii de constienta -cauze-epilepsie,intoxicatii exogene,anoxie cerebrala prelungita,encefalopatii metabolice Crizele generalizate de tip tonic Diagnostic pozitiv: -debut brusc -pierderea starii de constienta -contractie tonica (spasm) bilateral,simetrica a musculaturii axiale -deschiderea ochilor cu deviatia globilor ocular -contractia musculaturii fetei -postura in extensie a a capului,gatului si trunchiului -expir prelungit si zgomotos-apnee Contractia se extinde la nivelul segmentului proximal al membrelor superioare,care adopta o postura in abductie si flexie sau poate cuprinde toate membrele,cu interesare in flexie sau extensie si a membrelor inferioare Manifestari vegetative asociate,importante:tahicardie ,hipertensiune arterial,midriaza,cianoza tegumentelor,hipersecretie salivara si traheo-bronsica,hipersudoratie. -durata 20 secunde-1 minut -Sfarsit brusc,uneori cu stare comatoasa sau confuzionala Crizele generalizate de tip clonic Diagnostic pozitiv: -debut brusc,cu pierdrea starii de constienta -atonie sau contractie tonica ce determina cederea,urmata de contractii clonice ale musculaturii fetei,membrelor ,bilateral,cu amplitudine si dominant topografica variabile -manifestari vegetative associate de mica amploare -durata de 1-2 minute

Page 25 of 68

Criza generalizata tonico-clonica

Diagnostic pozitiv: -debut brusc prin pierderea de constienta,precedata uneori de scurte mioclonii,care antreeneaza caderea brutal -faza tonica, cu durata de 10-20 secunde ;initial contractie in flexie a muschilor trunchiului si membrelor superioare cu abductia lor,apoi extensie puternica a trunchiului si membrelor inferioare,deschiderea si inchiderea fortata a gurii,expir fortat zgomotos;manifestari vegetative importante -faza clonica,cu durata de aproximativ 1 minut ,ce consta in convulsii clonice generalizate ,manifestari vegetative in regresie -faza de coma,cu durata de 20 secunde-5 minute; moderata contractie tonica a musculaturii axiale si membrelor,midriaza ,tahicardie si polipnee, relaxare sfincteriana ,reflexe osteotendinoase exaggerate -faza postcritica pana la 15 minute ,se caracterizeaza de hipotonie muscular generalizata ,incetarea tulburarilor vegetative, reflex cutanat plantar in extensie,recapatarea progresiva a constientei -faza somnului postcritic inconstanta ,cu durata de cateva ore -dupa criza bolnavul prezinta cefalee ,astenie ,mialgii ,amnezie completa aepisodului STAREA DE RAU EPILEPTIC TONICO-CLONIC GENERALIZAT: -precipitat de intrerupere brusca a tratamentului ,traumatisme ,infectii ,intoxicatii etc. -crize tonico-clonice (cu predominant fazei tonice) repetate timp de cateva ore pana la 1-2 zile, fara recapatarea completa a starii de constienta in acest timp -tulburari vegetative severe ce pot antrena decesul bolnavului:respiratorri,circulatorii,hipertermie -coma postcritica prelungita (pana la 24 ore)urmata de o revenire lenta la starea de constienta Diagnosticul diferential al crizelor tonico-clonice: -sincopa Boli cerebrovasculare: -pierderea de constienta prin suferinta cel mai adesea in teritoriul vertebra-bazilar -manifestari clinice care asociaza si alte deficite specific teritoriului vascular -durata mai lunga Migrena bazilara: -afectare a starii de constienta precedata de cefalee -asociaza greata,varsaturi,vertij,tulburari de vedere -antecedente personale si/sau heredocolaterale de migrena -traseu EEG normal Alte tipuri de crize asociate bolilor cerebrale: -crize de rigiditate prin decorticare sau decerebrare din leziuni vasculare, traumatice, tumorale-apar pe fondul starii Decoma antrenata de astfel de suferinte extinse.
Page 26 of 68

-crize tonice de fosa posterioara-criza tonica, dar cu pastrarea starii de constienta Cataplexia apare izolata sau mai ales in cadrul narcoticelor, alaturi de somnolent excesiva, halucinatii hiponagogice si paralizii de somn; -atacul este adesea declansat de emotii positive,ras; -debut brusc ,cu pierderea partial sau totala a tonusului muscular si cadere , dar pastrarea starii de constienta. Crizele psihogene neepileptice: -apar la orice varsta , dar mai ales la adolescentii de sex feminine -precipitate de emotii, mai ales cu continut negative -debut in starea de veghe, cu perestezii ale extremitatilor si gurii ,respiratie neregulata si rapida, senzatie de lipsa de aer, ameteli ,cefalee, tulburari de vedere -pierdere aparenta a starii de constienta Crizele generalizate atone Diagnostic pozitiv: -debut brusc si durata scurta -pierdera de constienta asociata cu abolirea complete a tonusului muscular si cadere -ochii deschisi cu globii ocular deviate in sus -aspect EEG-descarcare generalizta de unde lente sinusoidale si complexe varf-unda. Diagnostic diferential: -sincopa -migrena bazilara -accidentul ischemic tranzitor -hipoglicemia -cataplexia -crizele psihogene.

3. CRIZELE EPILEPTICE NECLASIFICATE Crizele neonatale Spasmele infantile SINDROAME EPILEPTICE: Sindroame epileptice idiopatice (primare) Epilepsia cu crize tonico-clonice la trezire: Epidemiologie: -debut la adolescent sau adult tanar -mai frecvent la femei Etiologie: ereditara
Page 27 of 68

Clinic: -crize generalizate tonico-clonice ce apar preferential la trezirea din somn sau in timpul siestei din cursul zilei, mai rar in timpul somnului: precipitate de: privare de somn, alcool, stimulare luminoasa ontermitenta naturala -poate asocia absenta si/sau mioclonii Diagnostic diferential: -alte forme de epilepsie: absenta juvenila, mioclonica juvenila- mai greu de diferentiat,uneori sunt considerate ca apartinand unei singuri boli: separarea se face in functie de tipul de criza de debut -alte manifestari paroxistice: sincopa, crizele psihogene Prognostic- favorabil datorita raspunsului therapeutic; crizele se mentin timp de ani, facand necesara mentinerea tratamentului Tratament:prima alegere VPA(valproat de sodium),alternative PRM (primidona), CBZ ,PB (fenobarbital),PHT (fenitoin) O clasificare mai complexa utilizeaza aspectul clinic al crizelor, dar si criteriul etiologic pentru o incadrare cat corecta a sindroamelor epileptic, scopul fiid legat si de posibilitatea de apreciere a prognosticului, dar si a tratamentului cel mai indicat.Pe baza terminologiilor nou-adoptate,Comitetul de initiative ILAE (liga international de lupta impotriva epilepsiei) propune o noua clasificare. 1.EPILEPSIILE FOCALE (LOCALE, PARTIALE) Idiopatice (primare): -epilepsia benigna a copilului cu varfuri centro-temporale -epilepsia copilului cu paroxisme occipital -epilepsia primara de citit Simptomatice (secundare): -epilepsiile de lob temporal -epilepsiile de lob frontal -epilepsiile de lob parietal -epilepsiile de lob occipital 2.EPILEPSIILE GENERALIZATE Idiopatice (primare): -convulsii benigne neonatale familiale -convulsii benigne neonatale -epilepsia mioclonica benigna a sugarului -epilepsia mioclonica juvenila (petit mal impulsive) -epilepsia cu crize grand mal la trezire -alte epilepsii generalizate idiopatice -epilepsii cu crize declansate de factori specifici 3.EPILEPSII NEDETERMINATE Cu crize atat focale cat si generalizate: -crizele neonatal -epilepsia severa a copilului mic -epilepsia cu varf-unda continuu in somn -afazie epileptica dobandita (sindromul Landau-Kleffner) 4.SINDROAME EPILEPTICE PARTICULARE Crize ce apar im anumite circumstante:
Page 28 of 68

-convulsii febrile -crize izolate sau status epileptic izolat -crize ce apar numai in conditiile unei suferinte acute sau toxice: consum de alcool,droguri, eclamsie, hiperglicemie fara cetoza Sindroamele epileptice ale adolescentului si adultului: -crize focale vizuale ,devierea conjugate controlaterala a globilor ocular, nistagmus -crize secundar general Pavor nocturn: Este o manifestare episodica, constand in ridicarea brusca a copilului in timpul somnului, cu tipat si spaima.In tot acest timp, copilul are ochii deschisi, privirea fixa, fata este congestionata sau palida ,prezinta transpiratii ,tahicardie si respiratie dispneica.Deseori copilul prezinta o agitatie anxioasa ,cu senzatie de frica si plange.Diagnosticul diferential al pavorului nocturn se face numai dupa o atenta investigatie clinica si paraclinica, in care inregistrarile E.E.G standard si activate precum si inregistrarile poligrafice de lunga durata de noapte pot transa originea accesului. Eurezismul nocturn: Este o manifestare episodica vegetativa caracterizata prin emisie involuntara de urina in timpul somnului ,la o varsta cand, in mod normal al trebui sa existe un control al mictiunilor.Problema care se ridica in cazul eurezisului este cauza care declanseaza episodul nocturn.Malformatii congenitale ale maduvei spinarii si ale coloanei vertebrale ,malformatii urogenitale, sechele postencefalitice, cerebrale sau medulare , oligofrenii, parazitoze intestinale, afectiuni endocrine si boli renale organice, sunt implicate in declansarea episodului enuretic nocturn.De asemenea in unele cazuri se considera eurezisul nocturn ca o reactie la psihogena la subiecti cu o constitutie psihica si vegetative labila.Astfel, cazurile de eurezis nocturn la care se asociaza si alte manifestari episodice nocturne si la care se semnaleaza in antecedente traumatisme obstetricale, meningoencefalite, convulsii febrile.

Page 29 of 68

CAPITOLUL 3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU EPILEPSIE Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajat total. Unele studii pe pacienii epileptici arat c acetia au dificulti serioase cu serviciul. Numeroi pacieni sufer mai mult datorit concepiilor greite i prejudecilor altor persoane n legtur cu epilepsia, dect afeciunii ca atare. Problemela apar la coal, la locul de munc i n viaa de familie. Pot fi afectate perspectivele de cstorie. n cadrul ngrijirii persoanelor cu epilepsie este important a se ncerca reducerea acestor nenelegeri i a susine pacientul i familia sa. n ngrijirea pacientului cu epilepsie se va ine seama de faptul c acesta este adesea pus n situaii dificile cauzate de declanarea crizelor n cele mai diferite locuri. Vom discuta cu pacientul pentru a-l face s neleag reacia celor din jur, i s o accepte pe ct posibil. Pacientul va trebui s-i accepte suferina i eecurile cauzate de boal, s neleag c n afara perioadelor de ru sunt normali, la fel ca ceilali, c aceast problem nu-I face infimi. Va primi explicaii referitoare la tratament, la boal, la necesitatea de a se prezint a periodic la medic. Importante sunt discuiile cu familia, care va fi nvat cum s se poarte cu ei n cazurile de declanare a crizelor i dup. Pacienii cu epilepsie au mare nevoie de suprotul familiei. mpreun, familia i pacientul, vor trebui s depeasc aceast situaie, s o accepte, s nu se culpabilizeze. Faptul c se culpabilizezaz i face s aib un comprtament forate grijului i supraprotectiv. n ngrijirea bolnavului epileptic se ine seama de faptul c aceast boal creeaz anxietat e, tem de a nu face crize. Din aceast cauz exist tendina de izolare, modificndu-i comportamentul, devenind rutcioi. Pacientul cu epilepsie va fi susinut i integrat n grupuri, unde este acceptat, inndu-se seama i de indicaiile medicale, forma de epilepsie, vrst. Se urmrete diminuarea reactivitii convulsivante a creierului i o ncadrare social corespunztoare. Tratamentul medicamentos trebuie s fie accesibil i eficient, inofensiv pentru organism, inofensiv pentru organism. 3.1 Rolul asistentei medicale in profilaxia bolii Cuprinde: *profilaxia primara urmareste mentinerea si promovarea sanatatii, precum si prevenirea imbolnavirii: -asistarea corecta la nastere si in timpul travaliului si evitarea traumatismelor obstetricale -evitarea consumului de medicamente pe perioada sarcinii -evitarea traumatismelor craniene -evitarea consumului de alcool -respectarea unui regim regulat al meselor si evitarea abuzului de dulciuri concentrate -evitarea activitatilor ce se insotesc de hiperventilatie, mai ales la copii de varsta scolara la care activitatile sportive trebuie sa evite astfel de forme. -evitarea consumului sau abuzului de produse alimentare cu effect excitant sau toxic nervos: cafea, ciocolata, alcool -evitarea fumatului, comsumului de droguri, abuzului de medicamente (automedicatia *profilaxia secundara-reprezinta interventiile curative- pentru traramentul bolilor si prevenirea agravarii sau a complicatiilor : -evitarea activitatilor profesionale sau recreative care presupun conditii ce ar genera accidente in cazul producerii unei crize : lucrul la inaltime ,cu surse de foc sau electricitate, cu arme de
Page 30 of 68

foc ,in conditii de temperaturi sau zgomote excessive, conducerea mijloacelor de transport, sporturi ca alpinism sau ski etc. - in aceasta grupa se incadreaza si o situatie speciala: conducerea autovehiculelor.Privitor la acesta problema, legislatia variaza de la tara la tara, dar consideram rationala atitudinea care interzice conducerea autovehiculelor de catre bolnavul epileptic, indiferent de forma de epilepsie, restrictive ce trebuie mentinuta pana la minimum 2 ani (in functie de caz) dupa ultima criza. *profilaxia tertiara- urmareste recuperarea pacientului: -pacientul va evita efortueile intelectuale si eforturile fizice mari -pacientul va fi reorientat profesional. -este interzis excesul de sare si lichide -este interzis consumul de neurotonice -pacientul sa isi recastige optimismul si increderea in sine -existenta pacientului sa se desfasoare in conditii de normalitate -evitarea starilor conflictuale, a stresului -pacientul sa isi cunoasca boala si necesitatea efectuarii corecte a tratamentului

3.2 Rolul asistentei medicale in asigurarea conditiilor de ingrijire Spitalul este o institutie sanitara destinata ingrijirii bolnavilor si organizata pentru servicii permanente. In spital se interneaza bolnavii care necesita o ingrijire si supraveghere permanenta si o atentie deosebita din partea asistentei medicale. Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente functionale : - serviciul de primire unde incepe pregatirea psihica a pacientului. El este primit cu zambetul pe buze si cu cuvinte de incurajare, esentiala fiind cucerirea increderii bolnavului in profesionalismul cadrelor sanitare. Pacientii vor fi dezbracati si examinati. La nevoie pacientul este ajutat de asistenta si asezat in pozitia necesara examinarii - prelucrari sanitare - aici se face deparazitarea si imbaierea bolnavului, dupa care acesta va fi imbracat in lenjerie curata si condusa pe sectia cu paturi - sectia cu paturi este partea componenta a spitalului inzestrata cu paturi si sala de tratamente, unde se asigura asistenta corespunzatoare a bolnavilor spitalizati. Asigurarea conditiilor de spitalizare Bolnavul este condus de asistent in salonul prealabil hotarat de catre medic. Salonul se alege in functie de starea pacientului (diagnostic, gravitatea si stadiul bolii) si sex. Asistentul conduce bolnavul in salon, il ajuta sa-si aranjeze obiectele personale in noptiera si sa se instaleze comod si in pozitia indicata de medic in pat. Bolnavului i se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a sectiei precum si indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata daca este cazul si scopul acestuia. Asemenea i se explica necesitatea si modul recoltari de produse biologice si patologice in vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de medic. . Asistentul observa si este obligat sa consemneze in foaia de observatie aspectul general, inaltimea, greutatea, varsta, aspectul tegumentelor si mucoaselor, faciesul si starea psihica a bolnavului. Ea va urmarii necesitatile pacientului, manifestarile de dependenta in vederea satisfacerii acestora. Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale si patologice ale pacientului

Page 31 of 68

Asigurarea conditiilor igienice bolnavilor internati Pregatirea patului si accesoriului: Patul trebuie sa fie comod, sa prezinte dimensiuni potrivite care sa satisfaca atat cerintele de confort a pacientului, cat si ale personalului de ingrijire. Trebuie sa-i permita pacientului sa se poata misca in voie, sa nu-i limiteze miscarile, sa poata la nevoie sa coboare din pat, sa poate sta in pozitie sezand, sprijinindu-si picioarele comod de podea. Patul trebuie sa permita ca asistenta sa poata efectua tehnicile de ingrijire, investigatie si tratament cat mai comod. Patul trebuie sa fie usor de manipulat si curatat, prevazut cu rotite, dispozitiv de ridicare si la nevoie aparatoare. Patul va fi acoperit cu un cearsaf, musama si aleza. Pacientului i se ofera doua perne si o patura din lana moale, usor de intretinut.. Schimbarea lenjeriei de pat: * Pregatirea patului fara pacient : -pentru schimbarea lenjeriei de pat avem nevoie de cearsaf simplu, cearsaf plic, doua fete de perna, una-doua paturi, doua perne. -Dupa ce se indeparteaza noptiera de pe langa pat se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza, in ordinea intrebuintarii, lenjeria curata, pernele, patura, impaturite corect. -cearsaful se aseaza la mijlocul saltelei; se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capataiul patului, cealalta spre capatul opus. Cearsaful se introduce adanc sub saltea la ambele capete. Se executa coltul apoi se introduce sub saltea toata partea laterala a cearsafului *Schimbarea lenjeriei cu pacientul in pat-se efectueaza atunci cand starea pacientului nu permite ridicarea acestuia din pat. Aceasta manevra se executa de obicei dimineata, inainte de curatenie, dupa masurarea temperaturii, luarea pulsului si toaleta pacientului, dar la nevoie se executa de mai multe ori pe zi. In functie de starea pacientului lenjeria se poate schimba in lungime sau in latimea patului. Pacientul se informeaza asupra procedeului. Se linisteste si se asigura ca manopera va fi facuta cu blandete, ca nu va fi miscat inutil, ca manevrele nu-i vor cauza dureri si i se cere cooperarea. Se asigura intimitatea pacientului, un mediu securizat, evitandu-se curentii de aer. Atunci cand schimbarea lenjeriei se face in lungimea patului pacientul va fi intors in decubit lateral. Cele doua asistente se aseaza de o parte si de alta a patului. Asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in axila dreapta, il ridica usor, iar mana stanga o introduce sub umerii lui, sprijinindu-i capul pe antebrat. Apoi cu mana dreapta , retrasa de sub axila, trage usor perna spre marginea patului, pacientul fiind de asemenea deplasat usor in aceeasi directie. Se aseaza apoi in dreptul genunchilor pacientului, introduce mana stanga sub genunchii acestuia flectandu-I putin, iar cu mana dreapta ii flecteaza usor gambele pe coapse. Din aceasta pozitie se intoarce pacientul in decubit lateral drept, sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor. Pacientul se mentine acoperit. dupa aceeasi procedura intoarce pacientul in decubit lateral stang aducandu-l dincolo de cele doua suluri de lenjerie.
Page 32 of 68

- Procedura se efectueaza de asemenea, de catre doua persoane : una sprijina pacientul, cealalta ruleaza lenjeria murdara, aseaza si deruleaza cearsaful curat. -Dupa efectuarea fiecarei proceduri, asistenta trebuie sa se asigure ca pacientul este asezat cat mai confortabil. In unele cazuri, aleza trebuie schimbata de mai multe ori pe zi, fara sa fie nevoie de schimbarea cearsafului. O atenie deosebit trebuie acordat mediului ambiant i al microclimatului. Camera s fie cald i luminoas ,n permanen aerisit, iar comportamentul celor din jur trebuie sa sugereze optimism i linite pacientului . Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii si vindecarii bolii. Pentru a crea un mediu de securitate si confort si pentru a diminua factorii de stres este indicat ca saloanele sa aiba o capacitate de 4 , max. 6 paturi cu o temperatura de 18-22C sa fie curate, linistite si bine aerisite cu aer umidificat. Asistenta medical are un rol deosebit n realizarea i asigurarea igienei bolnavului, un element primordial referindu-se la: -aerisirea salonului -meninerea cureniei riguroase a saloanelor si dezinfecia periodic, aplicnd msuri de asepsie i antisepsie. -curenia aternuturilor i a lenjeriei de corp schimbarea ei de cte ori este nevoie, sau protejarea patului cu muama i alez. Toaleta corporala pe regiuni: 1) Ingrijirea ochilor are ca scop indepartarea secretiilor si prevenirea infectiilor oculare . Materiale necesare : - apa sau ser fiziologic, - tampon de tifon, - comprese, - manusi de baie, - prosop. Bolnavul va fi informat de necesitatea tehnicii. Se spala ochii cu ser fiziologic, cu mana acoperita cu manusa. Secretiile se indeparteaza de la comisura externa spre cea interna. La pacientii inconstienti secretiile oculare se indeparteaza in mod regulat, se aplica comprese imbibate in ser fiziologic si se picura lacrimi artificiale in mod repetat. 2) Ingrijirea mucoasei nazale Scop : mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare, prevenirea infectiilor nazale si a leziunilor mucoasei nazale in cazul in care pacientul prezinta sonda endo-nazala. Materiale necesare - tampoane sterile montate pe bastonase, ser fiziologic, apa oxigenata diluata, manusi de protectie. Tehnica - se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte. Se dezlipeste adezivul cu care este lipita sonda. Sonda se retrage cu 5-6 cm. Fosele nazale se curata fiecare cu cate un tampon umezit cu ser fiziologic, iar crustele se curata cu apa oxigenata diluata. Se curata si sonda, apoi se reintroduce si se fixeaza. Se supravegheaza functionalitatea sondei si pacientul. 3) Ingrijirea urechilor Scop: - mentinerea starii de curatenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern - indepartarea depozitelor patologice din conductul auditiv extern si a dopurilor de cerumen
Page 33 of 68

Materiale necesare - tampoane sterile montate pe betisoare, apa, sapun, manusa de baie, prosop. Tehnica - se intoarce capul bolnavului usor intr-o parte, se introduce tamponul in conductul auditiv extern si se curata cu tamponul uscat. La introducerea tamponului trebuie avut grija de limita vizibilitatii. Pavilionul urechii se spala cu mana cu manusa, cu apa si sapun curatand cu atentie santurile pavilionului si regiunea retroauriculara. Se limpezeste si se usuca cu prosopul . 4) Ingrijirea cavitatii bucale Scop: - obtinerea unei stari de bine a bolnavului - profilaxia infectiilor cavitatii bucale - profilaxia cariilor dentare Materiale necesare - la pacientii constienti : - periuta, pasta de dinti, prosop, tavita renala sau lighian, pahar cu ap - la pacientii inconstienti comprese, tampoane sterile din tifon, deschizator de gura, spatula linguala,glicerin borazat,tvi renal i mnui sterile. Tehnica : - pozitia pacientului este in decubit dorsal cu capul deoparte, cu prosopul protejand lenjeria. - Se introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare, -se sterge limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a arcadei dentare cu tampoane imbinate in glicerina boraxata cu miscari dinauntru in afara. -cu un alt tampon se sterg dintii, apoi se ung buzele. -toaleta se poate face si cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mana fiind acoperita cu manusa. -la pacientii care prezinta proteza dentara, acesta se va scoate, spala si pastra intr-un pahar cu apa. 5) Ingrijirea unghiilor: Scop: - asigurarea igienei pacientului - indepartarea depozitului subunghial care contine germeni patogeni Materiale necesare : - apa si sapun, forfecu, periu de unghii, pil, prosop Tehnica : - unghiile se spala cu apa, sapun si periuta. -pentru spalarea piciorului acesta va fi introdus intr-un lighian -dupa spalare se face taierea unghiilor cu mare atentie pentru a nu leza tesuturile din jur. Instrumentele dupa utilizare se dezinfecteaza. 6) Ingrijirea parului: Scop: - pregatirea pentru operatii in zona fetei,pregtirea pentru EEG,splarea igienic la pacientul cu spitalizare indelungata Contraindicatii: - fracturi ale craniului,politraumatizai,bolnavi cu febra,boli ale pielii capului Materiale necesare : - musama, aleza, lighean, ap cald, ampon, spun Tehnica : - temperatura camerei trebuie sa fie intre 22-24C

Page 34 of 68

-pozitia bolnavului este in functie de starea sa : - sezand pe un scaun cu capul in fata,eznd in pat,decubit dorsal oblic,se protejeaz patul cu muama i alez,se umezete prul,se amponeaz,se limpezete,se usuc i se piaptn 7) Toaleta intima: Scop: - igienic, mentinerea unei stari de confort fizic, in vederea efectuarii unor tehnici la acest nivel, sondajul vezical la femei si barbati, recoltarea de urina pentru urocultura Se face de mai multe ori pe zi la pacientii inconstienti, la cei cu sonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea anala sau a organelor genitale, a cailor urinare si in perioadele menstruale la femei. Materiale necesare : - paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata sau comprese, pensa port-tampon, cana cu apa calda, sapun lichid, prosop Se controleaza temperatura apei, se pregateste patul cu musama si aleza. Se asigura intimitatea bolnavului cu paravanul. Bolnavul se aseaza in pozitie ginecologica, se serveste cu un bazinet pentru a urina. Se pune al doilea bazinet, se imbraca manusa de cauciuc peste care se ia manusa de baie. Se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus turnand apa si sapun.

3.3 Rolul asistentei medicale in semiologia bolii 1.aura epileptica: -este reprezentata de simptomele care preced criza cu cateva secunde inainte Rolul asistentei medicale : - sa instruiasca pacientul pacientul pentru a goli gura de la obiect / substan / proteze sau alt instrument n cazul n care faza de aura apare i pentru a evita flcile nchise n cazul n care apar crize fr simptome marcate iniial. -pentru a evita ranirea pacientului acesta trebuie scos din mediul periculos -pacientul pus in pozitie de siguranta 2. accesul epileptic: -apare imediat dupa aura sau brusc in plina activitate -debutul este brutal, marcat uneori de strigat -pierderea starii de constienta si cadere -durata intre 5-10 minute. Faza tonica: -contractii musculare generalizate si apnee cu cianoza fetei -maxilarul inclestat -globii ocular deviate in sus si in afara -pupilele sunt dilatate, reflexul corneean abolit -muscarea limbii -durata intre 20-30 secunde Faza clonica: -incepe cu o expiratie prelunga, zgomotoasa, marcand sfarsitul apneei -apar contractile muscular generalizate, sincrone -contractiile musculare au aspect de miscari scurte, bruste, ample, la inceput dese, apoi se raresc -pacientul prezinta incontinent de urina si fecale

Page 35 of 68

-pacientul isi musca limba (lateral), iar salivatia se prelinge spumegand (salivatie sangiunolenta) din gura -semnul Babinski present -durata este de1- 2 minute. Obiective: -evitarea traumatismelor prin cadere -evitarea arsurilor si electrocutarii -pacientul sa nu-si puna viata in pericol -supravegherea permanenta a pacientului -prevenirea muscarii limbii -toaleta locala si generala a pacientului -pacientul nu va fi imobilizat fortat -diminuarea durerilor de cap si durerilor muscular -educatia pacientului si a familiei Rolul asistentei medicale in criza epileptica: -pacientul pus in pozitie de siguranta -protejeaza capul cu material moale impotriva traumatismelor pana cand cedeaza convulsiile -la nevoie pentru a impiedica muscarea limbii o fixam cu un cleste -in cursul crizei supraveghem permanent pacientul -observam cu atentie crizele: -felul crizelor -durata crizelor -pozitionam postural pacientul -indepartam obiectele traumatizante din jurul pacientului -asiguram protectia pacientului prin ridicarea barelor patului -la nevoie se recurge la imobilizare (nu fortata) a pacientului -asigurarea toaletei cavitatii bucale -administrarea tratamentului anticonvulsivant de urgent -supravegherea functiilor vitale si vegetative. 3.dupa criza pacientul prezinta: -tulburari de comportament, deficit intellectual, perturbarea adptarii sociale si familial, episoade psihotice cu caracter mistic Rolul asistentei medicale dupa criza epileptica: -aspirarea secretiilor faringiene si a salivei -la nevoie dezobstruarea cailor respiratorii -asigura toaleta corporala a pacientului -verifica integritatea corporala si a limbii -combate tulburarile de comportament -combate starea confuzionala si dezorientarea pacientului -recomanda pacientului sa evite eforturile fizice -inerzice pacientului consumul de alcool -suprimarea crizelor nu trebuie obtinuta cu pretul unor efecte secundare excesive. Educatia pacientului si a familiei: -pacientul va evita eforturile intelectuale si eforturile fizice mari -se interzic profesiuni ca: conducatori auto, vatmani, macaragiu, manipulare de substante chimice sau obiecte taioase
Page 36 of 68

-pacientul este reorientat profesional -se interzice excesul de sare si lichide -se interzice consumul de neurotoxice -se interzice suprimarea tratamentului -individualizrea tratamentului -asigurarea continuitatii tratamentului prescris -interzis reducerea dozelor -alimentatia sa fie compusa din legume, fructe, lapte, hidrocarbonate -recastigarea optimismului si increderii in viata -cunoasterea bolii si a necesitatii efectuarii corecte a tratamentului Stabilirea dozelor terapeutice optime si a ritmului de administrare presupune cunoasterea proprietatilor farmacocinetice ale medicamentelor utilizate, a dozelor terapeutice si toxice. Doza terapeutica optima este doza la care se obtine efectul terapeutic propus , respectiv impiedicarea aparitiei crizelor epileptic.Ea se obtine prin: -administrarea lenta a medicamentului: in cazurile in care frecventa crizelor este mai mica decat timpul necesar pentru realizarea concentratiilor serice stabile; se incepe cu doza terapeutica minima si se creste progresiv pana la atingerea dozei optime (apreciata clinic si prin masurarea nivelului seric Orientativ ,se apreciaza ca se atinge concentratia serica stabile dup ace medicamentul se administreaza constant o perioada de timp egala cu de 5 ori timpul de injumatatire a acestuia. Ritmul de administrare trebuie sa tina cont de proprietatile farmacocinetice ale preparatului utilizat, dar sa ia in considerare si complianta pacientului ,pentru a se asigura continuitatea tratamentului- fiind preferabil administrarile de max. 2-3 ori pe zi. Stabilirea dozelor trebuie sa tina cont de gravitatea bolii si de particularitatile fiziologice si patologice ale pacientului: -varsta: doze mai mari la copii (metabolism rapid) si mai mici la batrani. -afectiuni associate care impiedica absortia sau eliminarea medicamentului -interactiunile cu alte medicamente administrate concomitant: anticonvulsivante (in schemele polidrog) sau pentru afectiuni cornice sau intercurente.

Page 37 of 68

SUPRAVEGHEREA TRATAMENTULUI SI URMARIREA EVOLUTIEI BOLII Supravegherea terapiei presupune: 1.Cand evolutia sub tratament este clinic favorabila (crize rare-la una sau mai multe luni): -control clinic si EEG la 6 luni in primul an, annual pana la 5 ani, apoi numai la nevoie -control biologic la 3 luni in primul an ,apoi anual; acesta presupune: hemoleucograma, anzime hepatice, uree si creatinina serice -nivelul seric al anticonvulsivantului se determina anual, pentru a confirma evolutia clinica si a analiza comlpianta pacientului. 2. Cand evolutia clinica nu este favorabila se impune o evaluare clinica si paraclinica (profil biochimic complet, nivel seric al antiepilepticului, EEG, CT cerebral,alte investigatii dupa caz) imediata. Evolutia nefavorabila se poate datora: -evolutiei naturale a sindromului epileptic cu modificarea profilului crizelor; in acesta situatie poate fi necesara modificarea terapiei prin modificarea dozelor sau chiar a preparatului antiepileptic.Schimbarea preparatului antiepileptic se face numai in conditii de spitalizare a pacientului, prin cresterea progresiva a dozei noului medicament concomitant cu scaderea celui vechi.Cresterea ,respective scaderea, se fac cu doze mici si la interval de 2-3 zile, in functie de caracteristicile farmacologice ale preparatelor, tolerant individuala, nivelurile serice atinse.Atunci cand masurarea nivelurilor serice ale medicamentelor nu este accesibila, evaluarea se face pe criteria clinice si EEG. -asocierii altor suferinte acute sau cronice.In aceasta situatie se impune tratamentul corect al acestora, cu precautie in ceea ce priveste interactiunea dintre tratamentul epilepsiei si cel al bolii asociate.La nevoie, se pot modifica dozele sau tipul de anticonvulsivant cu precautiile expuse anterior. -nerespectarii regimului de viata sau de administrare a tratamentului, care se pot datora: -informarii insuficiente a pacientului privitor la cronicitatea bolii, evitarea factorilor declansatori, ritmul administrarii tratamentului medicamentos; -nerespectarii intentionate sau accidentale a regimului de viata si tratament: nivel intelectual redus, tulburari psihiatrice asociate, dependenta de droguri sau alcool, lipsa de supraveghere a copiilor epileptici in familie sau mediul scolar, prejudecati sociale, interese profesionale, dificultati economice, scheme terapeutice complicate sau dificil de procurat etc. Persistenta evolutiei nefavorabile sub tratament maxim (schema polidrog adecvata ,nivel seric terapeutic corect) defineste epilepsia rezistenta la tratament. Posibilele cauze ale acestei forme de epilepsie sunt: -diagnostic de epilepsie gresit (in realitate este sincopa, criza psihogena etc.) -crizele epileptice sunt intricate cu pseudocrize psihogene (posibile tulburari asociate chiar evolutie naturale a epilepsiei) -tratamentul antiepileptic insufficient, neevidentiat prin dozari serice -expunerea la factori declansatori -boli cerebrale ce evolueaza pararel cu epilepsia -forme de epilepsie cu evolutie natural grava: encefalopatii infantile cu epilepsie, epilepsiile mioclonice progressive, statusul epileptic etc. -toxicitatea tratamentului antiepileptic

Page 38 of 68

INTRERUPEREA TRATAMENTULUI ANTIEPILEPTIC 1.Intreruperea totala a tratamentului se poate incerca numai dupa ce, timp de 3-5 ani, pacientul nu a prezentat nici o criza clinica. Decizia de intrerupere totala a tratamentului unui epileptic trebuie sa fie rezultatul unei analize atente si individualizate a cazului, care sa tina cont de particularitatile de evolutie si prognostic ale sindromului epileptic, caracteristicile pacientului (varsta, teren pathologic, complianta), tipul tratamentului urmat. Intreruperea se realizeaza treptat, cu reducerea a 25 % din doza la 6-12 luni, pentru a scadea riscul de reaparitie a crizelor. Monitorizarea se face prin control clinic si EEG.Aparitia anomaliilor paroxistice EEG impugn scaderea ritmului de reducere a terapiei . Reaparitia crizelor (recidiva) este mai frecventa la adulti si depinde de corectitudinea deciziei si modul de intrerupere a tratamentului, ca si de factori accidentali etc. 2. Intreruperea tratamentului polidrog se bazeaza pe studii ce demonstreaza ca, in unele cazuri de epilepsie, terapia polidrog nu aduce o imbunatatire semnificativa a evolutiei, dar creste efectele adverse. In astfel de cazuri se recomanda revenirea la terapia de monodrog prin suprimarea treptata a medicamentelor cu efect sedative, apoi a celor de linia a 2 a si apoi a a celor cu doze sau niveluri plasmatice mici.Reducera dozelor se face prin scadere cu 25% la 2-3 luni pentru fiecare produs.

SITUATII CLINICO-TERAPEUTICE PARTICULARE Criza epileptic unica: -5-7% dintre indivizi prezinta o criza epileptic in viata ; -recurenta apare la 50 % in urmatorii 4 ani si este facilitate de urmatorii factori de risc: -status neurologic pathologic (leziune cerebral); -aspect EEG pathologic (mai ales de tip epileptic); -crize partiale Se recomanda: -in absenta factorilor de risc- nici o masura; -in prezenta factorilor de risc monitorizare clinica si EEG timp de 3-5 ani (controale anuale) si tratament monodrog numai in caz de recurenta. Epilepsia si sarcina: Crizele epileptic cu debut tardiv ce apar in timpul sarcinii sunt: -debut de epilepsie: -epilepsie gestationala (idiopatica, cu debut in sarcina); -epilepsie simptomatica (malformatii vasculare sau meningioame cu receptori pentru estrogeni, acutizate de sarcina) -crize epileptic acute: -boli vasculare cerebrale (tromboflebite cerebrale, emboli amniotice sau paradoxale) -eclampsie -hiponatremie datorita oxitocinei, ce favorizeaza retentia de apa -sincopa (mecanism vasodepresor) -reactie la lidocaina utilizata pentru anestezie.
Page 39 of 68

-pseudocrize, psihogene (mai ales peripartum) Epilepsia creste riscul materno-fetal: -matern- preeclampsia, sangerari vaginale, anemie, placenta previa, infarct placentar -fat: prematuritate, greutate mica la nastere, asfixie neonatal, malformatii, fat mort. Influenta sarcinii asupra epilepsiei: -posibila crestere a frecventelor crizelor, mai ales in ultimul trimestru datorita: -scaderii nivelurilor terapeutice anticonvulsivante -nivel crescut de estrogeni -retentie hidrica -privare de somn, stress, anxietate.

Tratamentul antiepileptic in sarcina: -continuarea tratamentului in timpul sarcinii, mai ales daca medicamentele fac parte din grupa cu efect teratogen redus :lamotrigina, carbamazepin, valproat -administrare de acid folic 2,5-5 mg/zi -administrarea de vitamina K oral 20 mg/zi , o luna prepartum- in cazul antiepilepticelor inductoare enzimatice -alaptare normal Tratamentul eclampsiei: -sulfat de magneziu: -initial i.v in timp de 5 min -apoi piv 1g/ora timp de 24 ore -monitorizare: excretia de urina (peste 100 ml/ora), respiratie>12/min, reflexe osteotendinoase pastrate -stare de rau epileptic: fenitoin i.v 10 mg/kgc in 20 min ,posibil inca 5 mg/kgc dupa 2-6 ore sau diazepam 10 mg i.v. Tratamentul chirurgical al epilepsiei Obiective: -controlul bun al crizelor, reducerea efectelor adverse ale terapiei medicamentoase -reducerea handicapului psiho-social -reducerea morbiditatii medicale -deficit neurologic residual minim Indicatie: -epilepsie refractata la tratament medicamentos. Pregatire preoperatorie: -evaluare clinica complete -evaluare EEG pentru localizarea focarului -RMN etc.

Page 40 of 68

Administrarea medicamentelor in epilepsie 1.Administrarea medicamentelor pe cale orala Calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor, acestea putandu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros. Scop: Obtinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor: -efecte locale: -favorizeaza cicartizarea ulceratiilor mucoasei digestive -protejeaza mucoasa gastrointestinal -inlocuieste fermentii digestive, secretia gastrica, in cazul lipsei acestora -efecte generale: -medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoasei digestive, patrund in sange si apoi actioneaza asupra unor organe, sisteme, aparate. Contraindicatii: -medicamentul este inactive la secretiile digestive -medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice -se impune o actiune prompta a medicamentelor -medicamentul nu se resoarebe pe cale digestive -se impune evitarea circulatiei portale Pregatirea pentru adminstrarea medicamentelor: Pacientul: -este informat asupra efectelor urmarite prin administrerea medicamentului respectiv si a eventualelor efecte secundare - se da in pozitie sezanda ,daca starea lui permite. Materiale: -lingura, lingurita, pipeta, sticla picuratoare, pahar gradat, ceasca -apa, ceai, lapte Adminstrerea medicamentelor: Lichidele: -siropuri, uleiuri, ape minerale, emulsii -se masoara doza unica cu paharul, ceasca de cafea -mixturile, solutiile, emulsiile se masoara cu lingura, lingurita -ticturile, extractele se dozeaza cu pipeta sau sticla picuratoare. Medicamentele lichide se pot dilua cu ceai, apa sau se administreaza ca atare, apoi pacientul bea apa, ceai. Solidele: -tabletele, drajeurile se aseaza pe limba pacientului si se inghit ca atare.Tabletele se resorb la nivelul mucoasei sublinguale se aseaza sub limba. -pulberile divizate in casete amilacee sau capsule cerate- se inmoaie inainte caseta in apa si se aseaza pe limba pentru a putea fi inghitita -pulberile nedivizate- se dozeaza cu lingurita sau cu varful unui cutit -granulele se masoara cu lingurita -unele pulberi se dizolva in apa, ceai si apoi se administreaza sub forma de solutii

Page 41 of 68

2.Administrarea medicamentelor pe cale parenterala: Calea parenterala, in intelesul strict al cuvantului, este calea care ocoleste tubul digestive.Dat fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai ocolesc tubul digestive, notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata, pastrand in sfera ei numai calea injectabila de administrare a medicamentelor. Injectia consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in organism, prin intermediul unor ace care tranverseaza tesuturile, acul fiind adaptat la seringa. Locul injectiilor (ca si scopul) il constituie tesuturile in care se introduce medicamentele: -grosimea dermului- injectia intradermica -sub piele, in tesutul celular subcutanat injectia subcutanata -tesutul muscular- injectia intramusculara in venele sangvine- injectia venoasa si intraarteriala -in inima- injectia intracardiaca -in interventie de urgent- in maduva rosie a oaselor -injectia intraosoasa- in spatial subarahnoidian. Alegerea caii de excutare a injectiei este facuta de catre medic in functie de scopul injectiei, rapiditatea efectului urmarit si compatibilitatea tesuturilor cu substanta injectata. INJECTIA IMTRAMUSCULARA Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice, uleioase sau a unei substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa. Scop: introducerea in organism a unor substante medicamentoase. Locuri de electie: Regiunea superoexterna fesiera, deasupra marelui trochanter; fata externa a coapsei, in treimea mijlocie; fata externa a bratului in muschiul deltoid. Materiale necesare: Tava medicala cu: musama si aleza, tavita renala, casoleta cu tampoane sterile de vata sau comprese din tifon; lampa de spirt, seringi sterilizate si uscate de marime corespunzatoare cantitatii substantei de administrat; medicamentul de injectat (solutii apoase, uleioase, pulberi uscate solubile in apa distilata sau ser fiziologic) in flacoane inchise; alcool, eter, benzina iodata sau tinctura de iod, pile pentru deschiderea fiolelor; cel putin trei ace de marimi diferite, inarmate cu mandrin; pensa antomica sau pensa Pean; medicamente pentru eventualele accidente: adrenalina, efedrina, cardiotonice, calciu, Romergan, etc. Tehnica executarii injectiei intramusculare: - Se pregatesc materialele si instrumentele necesare si se transsporta langa bolnav (cu tava sau masuta). Pregatirea psihica si fizica a bolnavului; stabilirea locului injectiei - Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii; - Se aseaza bolavul in decubit ventral, lateral, pozitie sezand sau in picioare - Se descopera locul de electie; Pentru injectie in regiunea fesiera, se repereaza urmatoarele puncte: - punctul Smarnov, la un lat de deget deasupra marelui trochanter si inapoia lui. - punctul Bertlhelemey, la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne ale liniei care uneste splina iliaca antero-posterioara cu extremitatea superioara a santului interfesier.

Page 42 of 68

- zona situata deasupara liniei care uneste splina iliaca posterioara cu marele trochanter. Pentru pozitia sezand, injectia se efectueaza in toata regiunea fesiera, deasupra punctului de sprijin. Efectuarea injectiei: - spalare pe maini cu apa curenta si sapun; - Dezinfectarea mainilor cu alcool; - Se monteaza seringa in conditii de asepsie perfecta. - Se verifica fiola, se incarca seringa cu substanta de injectat, se elimina bulele de aer - Se schimba acul, indepartandu-l pe cel cu care a fost aspirata substanta si se adapteaza un ac potrivit pentru injectie - Se degreseaza locul injectiei cu un tampon de vata cu eter si se dezinfecteaza cu alt tampon cu alcool - Se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit. - Se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi. - Se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 - 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata la seringa. - Se verifica pozitia acului prin aspirare. - Se injecteaza lent lichidul. - Dupa injectare se scoate acul cu seringa, acoperind locul cu un tampon cu alcool. Reorganizarea locului de munca: - se arunca la cos desurile de injectie (fiole golite, tampoane de vata). - se spala imediat seringa, acele folosite, cu apa si detergenti; - se dezinfecteaza dupa o clatire abundenta si se pregateste pentru sterilizare Accidente si incidente: - durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia. Se impune retragerea acului si efectuarea injectiei in alta regiune. - paralizie prin lezarea nervului sciatic - hematom prin inteparea unui vas. - supuratie asptica datorata unor substante care nu sunt resorbite. - ruperea acului - se extrage pe cale chirurgicala;

INJECTIA INTRAVENOASA -reprezinta introducerea unei solutii medicamentoase in ciculatia venoasa. Pe aceasta cale se introduc solutii izotermice si hipertronice care nu sunt caustice pentru testul muscular sau subcutanat. Nu se introduc solutii uleioase produc embolii grasoase si consecutiv moartea. Injectia intravenoasa se efectueaza prin punctia venoasa si injectarea medicamentului intravenos. Locul de electie venele de la plica cotului. 31494jmf52bef5h Incarcarea seringii din flacon ( cu dop de cauciuc) Materiale necesare : -2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10 -fiole, flacoane cu substante de administrat -1-2 seringi de unica folosinta -tampon cu alcool
Page 43 of 68

-garou. Tehnica : -asistenta isi spala mainile -se aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu bratul in extensie, pe o mica perna protejata de musama, aleza sau prosop -se alege locul punctiei -se dezinfecteaza locul punctiei -se leaga garoul -se leaga punctia venoasa -se controleaza daca acul este in vena -se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea usoara a garoului -se injecteaza lent, tinand seringa in mana stanga, iar cu policele mainii drepte se apasa pe piston -se verifica, periodic, daca acul este in vena Incidente si accidente: -injectarea solutiei in tesutul perivenos, manifestata prin tumefierea tesuturilor, durere flebalgia produsa prin injectarea rapida a solutiei sau a unor substante iritante -valuri de caldura, senzatia de uscaciune in faringe -hematom prin strapungerea venei -ameteli, lipotomie, colaps. Interventii : -se incearca patrunderea acului in cumenul vasului, continuandu-se injectia sau se incearca alt ac -injectarea lenta -se intrerupe injectia -se anunta medicul PERFUZIA: -reprezinta introducere pe cale parenterala (intravenoasa) , picatura cu picatura, a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemica a organismului. Introducerea lichidelor se poate face prin ace metalice fixate direct in vena, prin canule de material plastic ce se introdud transcutanat prin lumenul acelor (acestea apoi se retrag) sau chirurgical, prin evidentierea venei in care se fixeaza o canula de plastic ce se mentine chiar cateva saptamani (denudare venoasa). Scop : -hidratarea si mineralizarea organismului; -administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; -depurativ - diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici: completarea proteinelor sau altor componente sangvine, alimentatie pe cale parenterala. Pregatirea materialelor necesare: - tava medicala acoperita cu un camp steril; - trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril; - solutii hidrante in sticle R.C.T. inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica sau in pungi originale de material plastic, riguros sterilizate si incalzite la temperatura corpului; - garou de cauciuc; - tavita renala;
Page 44 of 68

- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor; - 1 - 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu ace pentru injectii intravenoase si intramusculare sterilizate; - o perna musama; - 1- 2 pense sterile; - o pensa hemostatica; - casoleta cu campuri sterile; - casolete cu comprese sterile; - substante dezinfectante; - alcool; - tinctura de iod; - benzina iodata; - romplast; - foarfece; - vata. Tehnica: -Se pregatesc instrumentele si materialele necesare. -Se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde sau se topeste la flacara parafina de pe suprafata dopului, care se dezinfecteaza cu alcool. -Se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul. -Se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dopul flaconului. -Se inchide cu pensa hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se indeparteaza teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu acesta in flacon, prin dopul de cauciuc, fara sa se atinga trocarul. -Se suspenda flaconul pe suport. -Se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast, avand grija sa depaseasca nivelul solutiei sau al substantei medicamentoase. -Se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand drumul aerului in flacon. -Se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului, se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor prestubul, lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, fara ca picuratorul sa se umple cu lichid. -Se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid, fiind eliminate complet bulele de aer. -Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si pronatie. -Se aseaza sub bratul ales o perna tare, acoperita cu musama si camp steril.

Page 45 of 68

CAPITOLUL 4 CAZURI CLINICE CAZ CLINIC I Prezentarea cazului: Domnul O.L ,in vrsta de 35 ani, cu domiciliul in Botoani se interneaza la data de 20.02.2012 la Spitalul 9 cu diagnosticul de epilepsie Grand Mal pentru examene complementare i tratament de specialitate. Motivele internarii: Bolnavul acuz: -cefalee -insomnie -irascibilitate -astenie fizica i psihica marcat -anxietate -creterea frecvenelor crizelor caracterizate prin cdere cu pierderea cunotinei, contracii tonico-clonice, spum rozata la gura, pierdere involuntara de urina. -stare generala uor alterat Profilul pacientului: Domnul 0.L este de profesie vnztor comercial, este casatorit de 6 ani i are un copil. Locuiete impreun cu soia i copilul in condiii bune intr-un apartament cu 3 camere, au un mariaj armonios, echilibrat. Nu a satisfacut stagiul militar iar ca studii a terminat Liceul Economic. Temperamental este o persoana activ, ii plac excursiile impreun cu soia i prietenii, pescuitul, grdinaritul. Nu prezint proteze, instrumente ajuttoare, alergiii. Perceperea strii de sanatate: Domnul O.L a fost fumator un an de zile , nu mai fumeaz de 7 ani. Pacientul recunoate c este consumator de alcool dar dup spusele lui nu in cantitai mari. Lucreaz intr-un mediu stresant avand o munca de rspundere.Nu ii cunoaste bine boala ,este revoltat pentru ceea ce I se intampla i dei are team de tratament dorete s-i amelioreze starea de sntate. Antecedente medicale: Din antecedentele heredo-colaterale retinem: -tatal aparent sanatos -mama aparent sntoas. Antecedente personale: -nu are Nu prezinta alergii medicamentoase. Istoricul bolii: Boala a debut in urma cu 5 ani in urma consumului mare de alcool, pacientul fiind consummator de alcool de 10 ani.
Page 46 of 68

PROTOCOLUL MEDICAL ACTUAL: Examenul fizic: -stare generala: usor alterata -tip constitutional: stenic -stare de nutritie: deficitara -elemente fizice: inaltime 1,72 cm; greutate 55 kg -tegumente normale -sistemul ganglionar normal -transpiratii -sistem osteo-articular si muscular- integru, articulatii mobile, troficitate buna, coloana vertebrala fara deformari, nedureroasa la percutie, member mobile, fara edeme. Aparatul respirator: -torace normal conformat, sonoritati pulmonare normale -respiratie tahipneica superficial Aparatul cardio-vascular: -zgomote cardiace ritmice, bine battue, fara suflu supraadaugat -soc apexian palpabil in spatial V intercostals stang pe linia mediocalviculara stanga -puls palpabil in toate punctele periferice -A.V 70/min T.A 150/75 mmHg Aparatul digestiv: -abdomen suplu, fara cicatrice -nedureros la palpare -fara aparare muscular -fara hernie -zgomote intestinale prezente -ficat normal -splina nepalpabila, nepercutabila -pancreas fara simptomatologie dureroasa

Aparatul urinar: -loje renale libere, nedureroase la percutie -mictiuni fiziologice -urina normala macroscopica -diureza 1200 ml/zi Sistemul nervos: -pacientul este orientat temporo-spatial -nu prezinta tulburari psihice evidente

Page 47 of 68

EXAMENE PARACLINICE: Recoltarea sngelui pentru: uree = 18 mg% glicemie = 137 Mg Hb = 12,26 g% USH = 31/46 mm Calcemie = 8,6 mg% L = 10.800 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH Recoltarea sngelui pentru VDRL = negativ Recoltarea urinii pentru examenul de urin: albumin/absent glucoz/absent sediment: rare epitelii plate rari cilindri hialino granuloi ELECTROENCEFALOGRAFIE: In criza- polivarfuri urmate de desincronizare lenta de 1-3 secunde,apoi ritm recrutant de 10c/s. Examen psihiatric: Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internri anterioare, revine la internare cu trimitere de triaj pentru creterea frecvenei crizelor i a intenitii acestora. La internare este agitat pshihomotor, prezint tremurturi ale extremitilor i semne de mpregnare etanolic. Este orientat temporo-spaial. Acuz cefalee, amoreli, hipopraxie voluntar. Prezint tulburri de percepie. ngrijiri diverse: Msurarea i notarea n FO a funciilor vitale TA, puls, temperatur, respiraie. Administrarea medicamentelor. Schimbarea lenjeriei de corp i de pat. Regim alimentar: -interzicerea consumului de alcool -regim alimentar obinuit, fr excluderea grsimilor-evitarea consumului excesiv de lichide i sare Prescripii medicale: Medicamente administrate per os.Fenobarbital 1 cp la 12 ore ,Romparkin 1 cp la 6 ore,Haloperidol 20 pic la 6 ore,Clordelazin 1 cp la 6 ore,

Page 48 of 68

PROCES DE INGRIJIRE PE PERIOADA 20-23.02.2012: Apreciere nursing: Paientul O.L in varsta de 35 ani cu domiciluiu in Botosani se interneaza la data de 20.02.2012 la spiltalul Bagdasar Arseni din Bucuresti .El este adus cu salvarea cu stare generala usor alterata, in stare usoara de ebrietatae,cresterea frecventelor crizelor caracterizate prin cadere cu pierderea cunostintei, contractii tonico-clonice,spuma rozata la gura,pierdere involuntara de urina,astenie fizica si psihica marcata,cefalee, insomnie. Am preluat cazul de la serviciul de internare al sectiei de psihiatrie si am asistat si participat la ingrijirile acordate pacientului. Pe parcursul celor cateva ore am supravegheat pacientul si am apreciat ca: tegumentele si mucoasele sunt integre prezinta agitatie psiho-motorie prezinta transpiratii abundente datorita consumului de alcool somnul este modificat, pacientul adoarme greu noaptea din punct de vedere psihic este anxios are un aspect ingrijit, cu tinuta buna.In ingrijirile zilnice este partial autonom, are nevoiede putin ajutor de sustinere fiind obosit si in in stare usoara de ebrietate alimentatie usor deficitara,isi neglijeaza orele de masa In urma colectarii datelor existente in F.O si a observatiilor proprii, am identificat urmatoarele diagnostic de ingrijire: alterarea starii generale legata de cosumul de alcool, cresterea frecventei crizelor epileptice manifestate prin transpiratii abundente, convulsii tonico-clonice generalizate perturbarea modului de somn legat de starea de criza, agitatia psihomotorie si mediul de spital manifestata prin insomnia, oboseala deficit nutritional legat de apetit scazut manifestat prin scadere ponderala lipsa de cunostinte, ignorant pentru mentinerea sanatatii manifestata prin agravarea bolii comunicare ineficienta la nivel intelectual manifestata prin lipsa de cunoastere mod de administrare ineficient legat de perturbarea respiratiei in timpul crizei manifestata prin dispnee -apnee respiratorie. Alterarea starii de comfort datorita incontinentei urinare/ fecale de la sfarsitul crizei epileptic. Evaluand datele prezentate, obiective si subiective, pot aprecia ca pacientul are nevoie sa fie ajutat in satisfacerea urmatoarelor nevoi fundamentale: Nevoia de a elimina Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Nevoia de a dormi si a se odinhi Nevoia de a se alimenta si hidrata

1.Nevoia de a elimina repreyinta o necessitate organismului dea a se debarasa de substantele nefolositoare,vatamatoare,rezultate din metabolism.

Page 49 of 68

DIAGNOSTIC.alterarea eliminarilor, legat de consumul de alcool si criza epileptic manifestata prin transpiratii abundente,incontinent urinara ( pierdera controlului sfincterelor)/pierdere involuntara de urina/ materii fecale, scaderea imaginii de sine. 22.02.2012 PROBLEME DE DEPENDENTA.alterarea eliminatorie SURSA DE DIFICULTATE.consum de alcool si criza epileptica MANIFESTARI DE DEPENDENTA. transpiratii abundente, pierdere involuntara de urina/ materii fecale, pierderea controlului sfincterelor in criza, incontinenta urinara/de materii fecale. OBIECTIVE. sa nu mai transpire abundent; sa fie hidratat corect pe toata perioada spitalizarii si dupa externare, sa accepte ajutorul oferit in mentinerea igienei sale la nevoie INTERVENTII CU ROL AUTONOM SI DELEGAT. interzic consumul de alcool si explic repercursiunile lui asupra organismului uman, schimb periodic lenjeria de pat si de corp a pacientului, asigur toaleta corporala a pacientului, la indicatia medicului administrez antiepileptice Pacientul refuza sa colaboreze,sa ia tratamentul prescris si face 2 crize in timpul zilei EVALUARE. ZIUA I . 20.02.2012 Pacientul refuza sa colaboreze,sa ia tratamentul prescris si face 2 crize in timpul zilei, ZIUA II 21.02.2012 Pacientul este de acord cu intreruperea alcoolului si accepta tratamentul antiepileptic si ajutorul in efectuarea toaletei corporale dupa criza epileptica. ZIUA III 22.02.2012 Pacientul progreseaza treptat dupa explicatiile date si tratamentul urmat ZIUA IV 23.02.2012 Pacientul este cooperant si isi urmeaza cu strictete tratamentul, nu a mai facut nici o criza epileptica in ultimele 2 zile.

2.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA REPREYINTA O NECESITATE A FIINTEI VII DE A FI IN MISCARE DE A+SI MOBILIYA TOATE PARTILE CORPULUI PRIN MISCARI COORDONATE DE A PASTRA DIFERITELE PARTI ALE CORPULUI INTR+O POYITIE CARE SA PERMITA EFICACITATEA FUNCTIILOR ORGANISMULUI. Diagnostic: Diminuarea mobilitatii fizice datorita crizei epileptice si consumului indelungat de alcool manifestate prin incapacitate de a-si coordona miscarile,dificultate in a se mobilize, anxietate si izolare

Page 50 of 68

Problema de dependent. diminuarea mobilitatii fizice Sursa de dificultate: criza epileptic, lipsa de cunoastere a unor modalitati de mobilizare Manifestri de dependen: dificultate in a se mobilize si de a avea o buna postura, anxietate, izolare

INTERVENTII CU ROL AUTONOM Obiective. pacientul sa nu mai faca nici o criza epileptica si sa numai fie anxios, prevenirea crizelor epileptic, pacientul sa nu mai fie anxios ,sa coopereze cu echipa medicala administrarea de antiepileptice la indicatia medicului, interzic consumul de alcool si explic repercursiunile lui asupra organismului uman Evaluare.ZIUA I 20.02.2012 Pacientul este anxios,refuza sa coopereze si sa ia medicatia prescrisa. In cursul noptii face o criza epileptica. ZIUA II 21.02.2012 Pacientul accepta cu sa urmeze tratamentul si sa urmeze zilnic exercitiile fizice. ZIUA III 22.02.2012 Pacientul progreseaza treptat, sie ce implica boala sa si incepe sa devina mai comunicativ cu ceilalti,urmeaza exercitiile fizice si se simte mult mai bine dupa spusele sale. Isi urmeaza tratamentul cu strictete ZIUA IV 23.02.2012 Pacientul nu a mai facut nici o criza epileptica de 3 zile isi urmeza tratamentul antiepileptic si nu mai este anxios.

3.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNII REPREZINTA O NECESITATE A FIECAREI FIINTE UMANE DE A DORMI SI A SE ODIHNII IN BUNE CONDITII. Diagnostic. Perturbarea somnului si a odihnei datorita agitatiei psihomotorie si a mediului de spital manifestate prin stare de oboseala permanenta, dificultate in adormire si insomnia. Problema de dependenta: perturbarea somnului si a odihnei Manifestri de dependen:stare de oboseala permanenta, dificultate de a adormi seara, dificultate de a adormi seara Obiective pacientul sa aiba un somn odihnitor, pacientul sa beneficieze de 8 ore de somn, sa nu prezinte stare de discomfort in 24 ore Interventii cu rol autonom.. educ pacientul s-i organizeze un program al activitii zilnice ntre procedurile terapeutice, conversaii plcute i nu n contradictoriu, alimentaie uoar seara, administrez sedative usoare la indicatia medicului

Page 51 of 68

EVALUARE. ZIUA I 20.02.2012 Pacientul este de acord cu tratamentul. ZIUA III 22.02.2012 Pacientul afirma ca in urma tratamentului are un somn odihnitor pe tot parcursul noptii. Insomnia si agitatia psihomotorie au disparut. Pacientul. ZIUA II 21.02.2012 Pacientul afirma ca a inceput sa se simta mai odihnit ,doarme mai bine noaptea si nu mai are dificultate la adormire. Obiectiv realizat 4.NEVOIA DE A SE ELIMINA SI HIDRATA .reprezinta nevoia fiintei umane de a ingera si a absorbi alimente de buna calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea. Diagnostic: Alimentatie ineficienta si inadecvata datorita consumuli de alcool manifestate prin nerespectarea orarului meselor si prin satietate rapida la cantitati mici de alimente. Problema de dependenta:alimentatie ineficienta si inadecvata Sursa de dificultate. Consumul de alcool Manifestri de dependen: satietate rapida prin ingerare de cantitati mici de alimente, nerespectarea orarului meselor Obiective. in 48 ore pacientul sa aiba un aport caloric corespunzator, pacientul sa aiba o alimentatie echilibrata, respectarea meselor zilnice,stoparea consumului de alcool Intervenii cu rol autonom. administram de alimente in cantitatea necesara, pacientul sa fie supravegheat sa nu consume alcool stop alcool, la indicatia medicului administram vitamine si solutii perfuzabile care sa inlocuiasca aportul necesar de calorii/zi, evaluez cantitatea de alcool primita zilnic ca sa pot aprecia daca e consumator Evaluare. ZIUA I 20.02.2012 Pacientul refuza sa colaboreze cu echipa medicala, refuza sa manance regulat ZIUA II 21.02.2012 Pacientul accepta colaborarea cu echipa medicala ,incepe tratamentul cu vitamine si reechilibrarea prin perfuzie ZIUA IV 23.02.2012 Pacientul are alimentatie echilibrata din punct de vedere calitativ si cantitativ, i se scoate perfuzia deoarece nu mai este necesara alimentatia pe cale parenterala

Page 52 of 68

NEVOI INDEPENDENTE.NEVOIA FUNDAMENTALA,NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE,NEVOIA DE A SE RECREA,NEVOIA DE A INVATA,NEVOIA DE A TINE TEGUMENTELE CURATE SI INTEGRE. Scaderea starii de incordare, capacitate fizica buna, dezvoltare psihologica si emotionala optima, dorinta si interesul de a invata, acumularea de cunostinte, pacientul este multumit, ii sustin motivarea fata de cunostiintele pe care urmeaza sa le dobandeasc

Page 53 of 68

CAZ CLINIC II Prezentarea cazului: Pacienta I.P, in varsta de 20 ani , cu domiciliul in Tulcea se interneaza la data de 1.05.2012la sectia de neurologie a spitalului Bagdasar Arseni, cu diagnosticul de epilepsie cu crize tonicoclonice la trezire pentru examene complementare si tratament de specialitate. Motivele internarii: -cefalee -insomnii -tulburari de dispozitie -cresterea frecventei crizelor comitiale dimineata la trezire sau in timpulzilei, mai rar in timpul somnului. Profilul pacientului: Domnisoara I.P nu este casatorita, locuieste impreuna cu parintii intr-un apartament cu 4 camere in conditii bune.este singura la parinti. Lucreaza de 1 an si jumatate part-time in domeniul promovarii de produse cosmetice noi . Este in anul I la facultatea Spiru Haret. Relatia dintre ea si parinti este una foarte buna, fiind sprijinita in tot ce face. Temperamental este o persoana active, ii plac excursiile impreuna cu prietenii.

Perceperea starii de sanatate: Domnisoara I.P nu este fumatoare, dar consuma cafea- o ceasca, cel mult doua pe zi. Este la curent cu boala sa dar in ultimul timp si-a cam neglijat tratamentul si crizele sunt mai numeroase. Antecedente medicale: Antecedente heredo-colaterale: -prima mestruatie a avut-o la varsta de 14 ani -mama apparent sanatoasa -tatal epileptic Antecedente personale: -operatie de apendicita la varsta de 17 ani Istoricul bolii: Boala a debutat la varsta de 4 ani cu crize generalizate tonico-clonice ce apareau de obiceila trezirea din somn.A fost apoi internata la spitalul 9 pentru investigatii, stabilirea diagnosticului si a tratamentului. PROTOCOL MEDICAL ACTUAL Examen fizic general: -stare generala usor modificata -tip constitutional: stenic -stare de nutritive buna -elemente fizice: inaltime- 1,65; greutate-50k
Page 54 of 68

Aparatul respirator: -in afara crizei: sonoritati pulmonare normale -in criza: In faza tonica:-apnee de 15-20 secunde In faza clonica:-respiratie sterteroasa, zgomotoasa, ampla, polipneica Aparatul cardio-vascular: -zgomote cardiac ritmice -soc apexian palpabil in spatial V intercostals stang pe linia medioclaviculara stanga -ritm regulat Aparatul digestiv: -abdomen suplu, nedureros la palpare, fara aparare muscular,fara hernia -zgomote intestinale prezente -splina nepalpabila, nepercutabila Aparatul urinar: -loje urinare libere -in criza- incontinent urinara. Sistemul osteoarticular si muscular: -ROT prezente, normal morfofunctional Sistemul nervos: -pacienta este orientate temporo-spatial -fara problem psihice evidente Examene de laborator diverse Recoltarea sngelui pentru: uree = 18 mg% glicemie = 95 mg% Hb = 13,86 g% VSH = 7/16 mm Calcemie = 8,7 mg% L = 6600 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH Recoltarea sngelui pentru VDRL = negativ Recoltarea urinii pentru examenul de urin: albumin/absent glucoz/absent sediment: rare epitelii plate ngrijiri diverse: Msurarea i notarea n FO a funciilor vitale TA, puls, temperatur, respiraie. Administrarea medicamentelor. Schimbarea lenjeriei de corp i de pat. Tratament medicamentos:

Page 55 of 68

Medicamente administrate per os.Fenobarbital 1 cp la 12 ore ,Romparkin 1 cp la 6 ore,Haloperidol 20 pic la 6 ore,Clordelazin 1 cp la 6 ore,

PROCES DE INGRIJIRE PE PERIOADA 1.05-5.05.2012 APRECIERE NURSING

Pacienta I.P in varsta de 20 ani se interneaza in data de 1.05.2012 la spitalul Bagdasar Arseni din Bucuresti cu stare generala usor modificata, insomnii, cefalee,tulburari de dispozitie, cresterea frecventei cizelor comitiale.Am preluat pacientul de la serviciul de internare al sectiei si am asistat ,uneori participat la ingrijirile acordate pacientului. Pe parcursul celor cteva ore am supravegheat pacienta i am apreciat c: Din punct de vedere psihic e anxioasa Perturbarea somnului legat de starea de criza Alterarea comfortului legat de incontinent urinara Teama de a nu marginalizata de ceilalti legat de boala pe care o are Evaluand datele prezentate, obiective si subiective, pot aprecia ca pacienta are nevoie s fie ajutat n satisfacerea urmtoarelor nevoi fundamentale: nevoia de a elimina nevoia de a evita pericolele nevoia de a respira si a avea o buna circulatie nevoia de a dormi i a se odihni 1.Nevoia de a elimina reprezinta o necesitate organismului de a se debarasa de substantele nefolositoare vatamatoare ,rezultate din metabolism. Diagnostic: alterarea eliminarilor datorita pierderii controlului sfincterelor in criza epileptica manifestate prin incontinent urinara sau de materii fecale, emisie involuntara de urina Problema de dependenta:alterarea eliminarilor Sursa de dificultate. criza epileptic Manifestari de dependenta:pierderea controlului sfincterelor,emisie involuntara de urina Obiective. In termen de 4 zile pacienta sa prezinte eliminari adecvate, sa nu mai prezinte emisie involuntara de urina , crizele epileptice sa se rareasca Intervenii cu rol autonom. supraveghez pacientul permanent, urmaresc eliminarile, invat pacienta sa evite factorii declansatori ai epilepsiei,la indicatia medicului adminisrez tratament antiepileptic Evaluare. ZIUA I 1.05.2012 Pacienta este anxioasa si refuza sa colaboreze cu echipa medicala ZIUA II 2.05.2012 Pacienta accepta tratamentul dupa explicatiile date asupra lui.
Page 56 of 68

Incepe sa colaborteze cu echipa medicala. ZIUA III 03.05.2012 Pacienta urmeaza cu strictete tratamentul si se simte mult mai bine.Nu a mai facut nici o criza epileptica si nu a mai prezentat emisie involuntara de urina. 2.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE.este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata contra tuturor agrsiunilor interne sau externe. Diagnostic: Incapacitatea de a evita pericolele datorita anxietatii, stresului, situatiei de criza manifestate prin agitatie, iritatie, neincredere, frica, perdispozitie la accidente Problema de dependenta:incapacitatea de a evita pericolele Sursa de dificultate. Anxietate,stres,situatia de criza,mediu de spital Obiective. In termen de 3 zile pacienta sa nu mai fie anxioasa, pacienta sa comunice cu ceilalti, pacienta sa fie echilibrata psihic, pacienta sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente, Pacienta sa beneficieze de siguranta psihologica, pentru inlaturarea starii de anxietate. Intervenii cu rol autonom. ajut si suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor organismului, asigur conditii de mediu adecvate , pentru a evita pericolele prin accidente, incurajez pacienta sa comunice cu cei din jur ,sa-si exprime emotiile, nevoile, frica, opiniile, la indicatia medicului administrez anxiolitice usoare. Evaluare ZIUA I 1.05.2012 Pacienta este retrasa, nu comunica cu cei din jur, izolata ZIUA II 2.05.2012 Pacienta este mai receptiva la sfaturile din jur,incepe sa comunice cu personalul medical. Este de acord cu tratamentul ZIUA III 03.05.2012Pacienta se simte aparent bine, comunica cu pacientele din salon.Starea de depresie s-a diminuat. ZIUA IV 04.05.2012 Pacienta nu mai este anxioasa, comunica cu personalul medical,urmeza sfatul medicului, participa la activitati recreative 3.NEVOIA DE A AVEA O BUNA RESPIRAIE repreyinta nevoia fintei umane de a capata oxigenul din mediul inconjurator necesare proceselor de oxidare din organism. Diagnostic:Respiratie dificila datorita crizei epileptice manifestata prin apnee Problema de dependent . respiratie dificila , Manifestari de dependenta:apnee de scurta durata, cianoza fetei, anxietata

Page 57 of 68

Intervenii cu rol autonom. supraveghez permanent pacienta, mai ales atunci cand e in criza, la nevoie administrez oxigen, educ pacienta sa evite factorii declansatori ai crizelor epileptice, invat pacienta sa faca exercitii respiratorii , sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respiratia, sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta,mese copioase)

Evaluare ZIUA I 1.05.2012 Pacienta refuza tratamentul si in dimineata urmatoarei zile face o criza epilptica. Este anxioasa si retrasa ZIUA II 02.05.2012 Pacienta accepta tratamentul medicamentos si pare mai receptiva la sfaturile personalului de ingrijire. Starea de anxietate s-a diminuat simtitor. mediul de spital ZIUA III 03.05.2012 Pacienta isi urmeaza tratamentul ,este cooperanta cu personalul de ingrijire, a invatat exercitii de respiratie,a inlaturat obiceiurile daunatoare. ZIUA IV 04.05.2012 Pacienta nu a mai facut nici o criza epileptica de 2 zile. 4.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNII.reprezinta o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi in conditii bune,suficient,astfel sa permita organismului sa dea un randament bun. Diagnostic: Perturbarea somnului datorita mediului de spital manifestat prin insomnie,stres, neliniste, incapacitatea de a se relaxa. Problema de dependent . somn insuficient calitativ si cantitativ Sursa de dificultate: agitatie psihomotorie Manifestari de dependenta: stare de neliniste, agitatie, insomnia,stress,oboseala. Intervenii cu rol autonom. invat pacienta sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cu cateva minute inainte de culcare, ofer pacientei o cana de lapte cald inainte de culcare, o baie calda, favorizez odihna pacientului prin suprimarea resurselor care-i pot determina discomfortul si iritabilitatea. , Evaluare. ZIUA I 1.05.2012 Pacienta este agitata, se simte obosita, nu beneficiaza de somn suficient calitativ si cantitativ ZIUA II 02.05.2012
Page 58 of 68

Pacienta urmeaza sfaturile asistentei referitor la exercitiile fizice si siesta inainte de culcare.Se observa o imbunatarire in starea pacientei, a sczut gradul de agitatie si oboseala ZIUA III 03.05.2012 Pacienta declara ca se simte odihnita .Nu mai prezinta agitatie, oboseala, stare de stres.

Page 59 of 68

CAZ CLINIC III

PREZENTARE CAZ

Pacienta M.D, in varsta de 36 ani , cu domiciliul in Nicseni jud Botosani se interneaza la data de 09.03.2012 sectia de neurologie a spitalului Bagdasar Arseni, cu diagnosticul de epilepsie cu crize tonico-clonice la trezire, pentru examene complementare si tratament de specialitate.

Motivele internarii: -cefalee -insomnii -tulburari de dispozitie,de comportament Profilul pacientului: Doamna M.D este casatorita, locuieste impreuna cu sotul intr-un apartament cu 2 camere in conditii bune. Lucreaza de 7 ani in domeniul promovarii de produse cosmetice noi .. Relatia dintre ea si sot este una foarte buna, fiind sprijinita in tot ce face. Temperamental este o persoana activ, ii plac excursiile impreuna cu prietenii. Perceperea starii de sanatate: Doamna M.D este fumatoare, consuma cafea- o ceasca, cel mult doua pe zi. Este la curent cu boala sa dar in ultimul timp si-a cam neglijat tratamentul si crizele sunt mai numeroase. Antecedente medicale: Antecedente heredo-colaterale: -prima mestruatie a avut-o la varsta de 15 ani -mama apparent sanatoasa -tatal epileptic Antecedente personale: -operatie de apendicita la varsta de 17 ani si poliomelita la varsta de 3 ani. Istoricul bolii: Boala a debutat la varsta de 4 ani cu crize generalizate tonico-clonice ce apareau de obiceila trezirea din somn.A fost apoi internata la spitalul 9 pentru investigatii, stabilirea diagnosticului si a tratamentului. PROTOCOL MEDICAL ACTUAL Examen fizic general: -stare generala modificata -tip constitutional: stenic -stare de nutritive buna -elemente fizice: inaltime- 1,68; greutate-63kg

Page 60 of 68

Aparatul respirator: -in afara crizei: sonoritati pulmonare normale -in criza: In faza tonica:-apnee de 10 secunde In faza clonica:-respiratie sterteroasa, zgomotoasa, ampla, polipneica Aparatul cardio-vascular: -zgomote cardiac ritmice -soc apexian palpabil in spatial V intercostals stang pe linia medioclaviculara stanga -ritm regulat Aparatul digestiv: -abdomen suplu, nedureros la palpare, fara aparare muscular,fara hernia -zgomote intestinale prezente -splina nepalpabila, nepercutabila Aparatul urinar: -loje urinare libere -in criza- incontinent urinara. Sistemul osteoarticular si muscular: -ROT prezente, normal morfofunctional Sistemul nervos: -pacienta este orientate temporo-spatial -fara probleme psihice evidente Examene de laborator diverse Recoltarea sngelui pentru: uree = 18 mg% glicemie = 95 mg%Hb = 13,86 g%VSH = 7/16 mm Calcemie = 8,7 mg% L = 6600 mc Probe hepatice Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH Recoltarea sngelui pentru VDRL = negativ Recoltarea urinii pentru examenul de urin: albumin/absent glucoz/absent Tratament medicamentos: Medicamente administrate per os.Fenobarbital 1 cp la 12 ore ,Romparkin 1 cp la 6 ore,Haloperidol 20 pic la 6 ore,Clordelazin 1 cp la 6 ore, Regim alimentar:interzicerea consumului de alcool i buturi alcoolice,evitarea consumului excesiv de lichide i sare,regim alimentar obinuit, fr excluderea grsimilor evitarea expunerii ndelungate la temperaturi ridicate.

1.Nevoia de a elimina repreyinta o necessitate organismului dea a se debarasa de substantele nefolositoare,vatamatoare,rezultate din metabolism.
Page 61 of 68

DIAGNOSTIC.alterarea eliminarilor, legat de consumul de alcool si criza epileptic manifestata prin transpiratii abundente,incontinent urinara ( pierdera controlului 9.03.2012 sfincterelor)/pierdere involuntara de urina/ materii fecale, scaderea imaginii de sine. PROBLEME DE DEPENDENTA.alterarea eliminatorie SURSA DE DIFICULTATE.consum de alcool si criza epileptica MANIFESTARI DE DEPENDENTA. transpiratii abundente, pierdere involuntara de urina/ materii fecale, pierderea controlului sfincterelor in criza, incontinenta urinara/de materii fecale. OBIECTIVE. sa nu mai transpire abundent; sa fie hidratat corect pe toata perioada spitalizarii si dupa externare, sa accepte ajutorul oferit in mentinerea igienei sale la nevoie INTERVENTII CU ROL AUTONOM SI DELEGAT. interzic consumul de alcool si explic repercursiunile lui asupra organismului uman, schimb periodic lenjeria de pat si de corp a pacientului, asigur toaleta corporala a pacientului, la indicatia medicului administrez antiepileptice Pacientul refuza sa colaboreze,sa ia tratamentul prescris si face 2 crize in timpul zilei EVALUARE. ZIUA I . 09.03.2012 Pacientul refuza sa colaboreze,sa ia tratamentul prescris si face 2 crize in timpul zilei, ZIUA II 10.03.2012 Pacientul este de acord cu intreruperea alcoolului si accepta tratamentul antiepileptic si ajutorul in efectuarea toaletei corporale dupa criza epileptica. ZIUA III 11.03.2012 Pacientul progreseaza treptat dupa explicatiile date si tratamentul urmat ZIUA IV 12.03.2012 Pacientul este cooperant si isi urmeaza cu strictete tratamentul, nu a mai facut nici o criza epileptica in ultimele 2 zile. 2.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA REPREYINTA O NECESITATE A FIINTEI VII DE A FI IN MISCARE DE A+SI MOBILIYA TOATE PARTILE CORPULUI PRIN MISCARI COORDONATE DE A PASTRA DIFERITELE PARTI ALE CORPULUI INTR+O POYITIE CARE SA PERMITA EFICACITATEA FUNCTIILOR ORGANISMULUI.

Diagnostic: Diminuarea mobilitatii fizice datorita crizei epileptice si consumului indelungat de alcool manifestate prin incapacitate de a-si coordona miscarile,dificultate in a se mobilize, anxietate si izolare

Page 62 of 68

Problema de dependent. diminuarea mobilitatii fizice Sursa de dificultate. Anxietate,stres,situatia de criza,mediu de spital Obiective. In termen de 3 zile pacienta sa nu mai fie anxioasa, pacienta sa comunice cu ceilalti, pacienta sa fie echilibrata psihic, pacienta sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente, Pacienta sa beneficieze de siguranta psihologica, pentru inlaturarea starii de anxietate. Intervenii cu rol autonom. ajut si suplinesc pacienta in satisfacerea nevoilor organismului, asigur conditii de mediu adecvate , pentru a evita pericolele prin accidente, incurajez pacienta sa comunice cu cei din jur ,sa-si exprime emotiile, nevoile, frica, opiniile, la indicatia medicului administrez anxiolitice usoare. Evaluare ZIUA I 9.03.2012 Pacienta este retrasa, nu comunica cu cei din jur, izolata ZIUA II 9.03.2012 Pacienta este mai receptiva la sfaturile din jur,incepe sa comunice cu personalul medical. Este de acord cu tratamentul ZIUA III 09.03.2012Pacienta se simte aparent bine, comunica cu pacientele din salon.Starea de depresie s-a diminuat 3.NEVOIA DE A AVEA O BUNA RESPIRAIE repreyinta nevoia fintei umane de a capata oxigenul din mediul inconjurator necesare proceselor de oxidare din organism. Diagnostic: Respiratie dificila datorita crizei epileptice manifestata prin apnee Problema de dependent . respiratie dificila , Manifestari de dependenta: apnee de scurta durata, cianoza fetei, anxietata Intervenii cu rol autonom. supraveghez permanent pacienta, mai ales atunci cand e in criza, la nevoie administrez oxigen, educ pacienta sa evite factorii declansatori ai crizelor epileptice, invat pacienta sa faca exercitii respiratorii , sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respiratia, sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta,mese copioase) Evaluare ZIUA I 9.03.2012 Pacienta refuza tratamentul si in dimineata urmatoarei zile face o criza epilptica. Este anxioasa si retrasa ZIUA II 09.03.2012 Pacienta accepta tratamentul medicamentos si pare mai receptiva la sfaturile personalului de ingrijire. Starea de anxietate s-a diminuat simtitor. ZIUA III 09.03.2012
Page 63 of 68

Pacienta isi urmeaza tratamentul ,este cooperanta cu personalul de ingrijire, a invatat exercitii de respiratie,a inlaturat obiceiurile daunatoare.

4.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNII.reprezinta o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi in conditii bune,suficient,astfel sa permita organismului sa dea un randament bun. mediul de spital Diagnostic: Perturbarea somnului datorita mediului de spital manifestat prin insomnie,stres, neliniste, incapacitatea de a se relaxa. Problema de dependent . somn insuficient calitativ si cantitativ Sursa de dificultate: agitatie psihomotorie Manifestari de dependenta: stare de neliniste, agitatie, insomnia,stress,oboseala. Intervenii cu rol autonom. invat pacienta sa practice tehnici de relaxare, exercitii respiratorii cu cateva minute inainte de culcare, ofer pacientei o cana de lapte cald inainte de culcare, o baie calda, favorizez odihna pacientului prin suprimarea resurselor care-i pot determina discomfortul si iritabilitatea. , Evaluare. ZIUA I 9.03.2012 Pacienta este agitata, se simte obosita, nu beneficiaza de somn suficient calitativ si cantitativ ZIUA II 09.03.2012 Pacienta urmeaza sfaturile asistentei referitor la exercitiile fizice si siesta inainte de culcare.Se observa o imbunatarire in starea pacientei, a sczut gradul de agitatie si oboseala ZIUA III 09.03.2012 Pacienta declara ca se simte odihnita .Nu mai prezinta agitatie, oboseala, stare de stres.

Page 64 of 68

Capitolul V Concluzii Pentru tratarea pacientului cu epilepsie, psohoterapia este foarte important. Asistenta medical are un rol important n convingerea pacienilor bolnavi de epilepsie, n acceptarea tratamentului de a-l parcurge n permanen, ct i necesitatea acestuia. Pentru ca pacientul s-i recapete ncrederea i optimismul, asistenta medicl va trebui s creeze o atmosfer plcut, calm, familial. Asistenta medicaltrebuie s comunice n permanen cu pacientul, pentru a-I reda ncrederea, petru a nu se simi marginalizat, informnd-ul permanent despre tratament, despre familie; s-l ajute n gsirea unor activiti pentru a-I stimula starea de bine, pentru recptarea ncrederii de sine; trebuie s-l ajute n comunicariea cu familia i a celorlalte persoane din jurul su. Aistenta medical mai trebuie s comunice cu membrii familiei bolnavului, s-i informeze i s-I ndrume spre a-l accepta aa cum este, s-l apropie, i s menin un contact ct mai apropiat cu famili. Asistenta medical mai trebuie s informeze medicul despre starea pacientului, dac este agitat sau linitit, dac se alimenteaz suficient, dac doarme noaptea, dac ntreine contacte i relaii cu persoanele din jurul su, dac pe parrcursul spitalizrii intervin modificri n evoluia i prognosticul bolii. Deasemenea sistenta medical va trebui s supravegheze permanent bolnavul, deoarece crizele epileptic se pot declana oricnd, ct i n afara acestora deoarece este o boal cu risc. Asistenta medical va trebui s urmreasc bolnavul n pstrarea regimului alimentar, igieno-dietetic impus pe parcursul spitalizrii. Cnd bolnavul se externeaz, trebuie s-I explice necesitatea de a urma tratamentul anticonvulsivant permanent, i s mearg la control permanent. Datoria asistentei medicale este de a-l convinge pe pacient c poate s duc o via normal sau cel puin apropiat de normal.

Page 65 of 68

Bibliografie Valeriu Popescu, Dumitru Dragomir Convulsiile i epilepsia Editura Medical Popovici Epilepsia de lob temporal Editura Medical Articol din Monitorul Oficial Dr. Mndru Ioana Spitalul Universitar Prospecte, Internet. 41

Page 66 of 68

Page 67 of 68

Page 68 of 68