Neoclasicismul

Neoclasicismul este o micare n arta plastic, arhitectura i artele decorative ale Europei i Americii de Nord, n secolele al XVIII-lea i al XIX-lea, caracterizat prin revirimentul stilului clasic grecesc i roman. Printre reprezentanii de runte ai micrii s-au numrat arhitecii !laudeNicholas "edou# i $o%ert Adam, pictorii &ac'ues-"ouis (avid, &ean Ingres i Anton )engs, sculptorii Antonio !anova, &ohn *la#man, +ertel ,horvaldsen i&ohann -ergel precum i designerii &osiah .edg/ood, 0eorge 1epple/hite i ,homas -heraton. In luenat de g2ndirea din -ecolul luminilor, neoclasicismul impune dominaia rigorii, av2nd ca modele arta greac i cea roman. Antichitatea se impune din nou, n opoziie cu concepiile %aroce. Aceasta 3noua lectur4 este menit s duc la redescoperirea simplitii i pro unzimii naturii, spre deose%ire de tririle super iciale ale rococo-ului. ,emele mitologice i antice, sunt din nou prezente. 5n timpul primului Imperiu 6789:-787:;, neoclasicismul devine stilul o icial. $evoluia rancez se olosete i ea de acest stil pentru a evidenia virtuile patriotice, reg2ndind valorile antice n termeni morali. Artistul tre%uie s ie acum o persoan anga<at civic, care s-i nvee pe ceilali aptele eroilor antici, stimul2nd ast el virtutea. -tilul neoclasic se caracterizeaz n principal printr-o ntoarcere la ormele greco-romane. Pentru artiti, nu este vor%a de a recurge la imitarea servil a Antichit ii sau la e#perien a $enaterii italiene, ci de a dezvolta noi principii, destul de repede trans ormate n reguli rigide= claritate a e#punerii, simplitate a structurii prin intermediul ordinii, al simetriei, al proporiilor. -tilul neoclasicismului in arhitectura a ost stilul predominant in Europa in anii 7>?9-78?9 puternic in luentat de ormele imitationale greco romane.)odelele clasice arhitecturale au ost adaptate sau racordate la o multime de corpuri arhitecturale precum %iserici, arcade, temple , case , terase, statui de gradina si decoruri de interior. )ai tarziu, arhitectura neoclasica a devenit un stil international, avand in iecare dintre culturi niste insusiri di erite. Arhitectura neoclasica oloseste de multe ori ordinea clasica a arhitecturii romane si grecesti, pentru a o%tine e ectul unei armonii %alansate. Piloni, capitelurile si porticurile sunt oarte o%isnuite stilului, si mai ales in Anglia multe dintre cladirile pu%lice au ost construite in stilul neoclasic. "ocuintele particulare si interioarele au ost de asemenea decorate cu orme geometrice, stalpi, pilastri si arcade rotun<ite carcateristice neoclasicismlui.

)iscarea curentului neoclasic care a produs arhitectura neoclasica a inceput la mi<locul secolului 78, ca o reactie la stilurile $ococo si +aroc, si ca o dorinta de a reveni la puritatea initiala a artelor romanice, o perceptie vaga 6un ideal; al artei 0reciei Antice 6unde ma<oritatea artistilor vestici nu au reusit sa a<unga;, si intr-o oarecare masura la clasicimul renasterii din secolul 7@. Neoclasismul s-a dezvoltata in "ondra, prin e#emplele instruitilor pro esori din Paris , -ir .illiam !ham%ers si &ames -tuart, si a studentilor artisti rancezi, instruiti la Academia ranceza din $oma. Acestia au ost in luentati de prezenta lui !harles "ouis !lerisseaA si de scrierile lui &.&..incBelmann. -tilul a ost rapid in luentat si in cercurile progresiste din -uedia. In Paris, multi dintre promotorii generatiei neoclasiciste au primit educatie de pro il in traditia ranceza printr-o serie de lecturi practice e#haustive ale lui &a'ues *racois +londel. Neoclasisimul a continuat sa ie o orta in mediul academic al artei, atat in secolul 7C si nu numai. Este o antiteza constanta intre curentul romantic si gotic, desi de la s arsitul secolului 7C a ost considerat ca iind anti-modern sau chiar reactionar, dupa spusele cercurilor critice. (e la mi<locul secolului 7C, multe dintre orasele euopene, in mod special -t Peters%urg si )unich au ost trans ormate in verita%ile muzee ale arhitecturii neoclasice. !u acest termen sunt desemnate trans ormarile artistice din perioda 7>?9-78D9.In luentat de gandirea din -ecolul luminilor ,neoclasicismul impune dominatia rigorii ,avand drept modele de arta greaca si cea romana .Antichitatea se impune din nou ,in opozitie cu conceptiile %aroce .-coaterea la lumina in 7>:8,a asezarilor romane de al Pompei si 1erculanum avorizeaza o interpretare nuantata a Antichitatii .Aceasta Enoua lecturaE este menita sa duca la redescoperirea simplitatii si pro unzimei naturii ,spre deose%ire de trairile super iciale ale rococo-ului. ,emele mitologice si antice ,sunt din nou prezente.In timpul primului Imperiu 6789:-787:; ,neoclasicismul devine stilul o icial .$evolutia ranceza se oloseste si ea de acest stil pentru a evidentia virtutile patriotice ,regandind valorile antice in termeni morali .Artisutul tre%uie sa ie acum o persoana anga<ata civil ,care sa-i invete pe ceilalti aptele eroilor antici,simuland ast el virtutea. *ara e ecte decorative ,pictura neoclasica incearca per ectiunea neteda, punand accent pe orta reprezentariiFea se oloseste de gesturi teatrale,sugerand eroismul.Artistul neoclasic isi controleaza inspiratia ,supunand-o e#amenului ratiunii sale . Arhitectura neoclasica regaseste so%rietatea si monumentalitatea arhitecturii antice ,ale carei elemente rontonul,coloana,le oloseste.

& a c ' u e s H0 e r m a i n -ou lot proiecteaza o opera grandioasa pentru reconstituirea %isericii -ainte 0enevievedin Paris devenita apoi Pantheonul.El este construit dupa un plan in cruce greceasca ,inaltat cu o mare cupola. "a )adelaine din Paris proiectata de Pierre Vignon, este un templu peripter sim%olizand legatura dintre puterea lui Napoleon 6in onoarea caruia a inceput constructia ; Imperiul $oman . )ani estul neoclasicismului in pictura este considerat a i lucrarea lui &ac'ues H "ouis (avid 67>:8-78G?; ,&uramantul 1oratilor. Ea este riguros compusa pe o retea de verticale si orizontale,intr-o gama cromatica retinuta,toate aceste ealemente de lim%a< plastic con erind operei lui (avid echili%ru ,calm si armonie. Elev al lui (avid, &an Auguste (omini'ue Ingres 67>89-78@>; este unul dintre ultimii mari reprezentanti ai stilului clasic si conservator rancez ,pictura sa aducand in acelasi timp o inoire acestui stil ,care il poate situa printre preromantici.-ustinator pasionat al predominatiei liniei asupra culorii el creaza orme aproape sculpturale,opunandu-se prin aceasta unei cromatici a%undente.)area Idalisca de la "uvru este considerata astazi ca o chintesenta a conceptiei artistice a lui Ignes N%udul este tratat sculptural ,cu o mare precizie si,in acelasi timp ,cu o mare delicatese a tusei. !atre 78D9 idealurile antice ale neoclasicismului se vor risipi in ata idealurilor romantice care incepusera sa se mani este. &ac'ues-"ouis (avid 6n. D9 august 7>:8 H d. GC decem%rie 78G?; a ost unul dintre cei mai in lueni pictori rancezi ai stilului Neoclasic. Pasiunea pentru desen Nscut la Paris, era iul lui "ouis-)aurice (avid, un negustor destul de nstrit i al lui )arie0eneviJve +uron, care se trgea dintr-o amilie de constructori i arhiteci. &ac'ues-"ouis este crescut de amilia mamei sale de la v2rsta de noua ani, dup moartea prematur a tatlui su, care ia pierdut viaa ntr-un duel pe data de G decem%rie 7>?>. Knchii micuului, *ranLois +uron i &ac'ues-*ranLois (esmaisons, l trimit pe %iat mai nt2i la colegiul din +eauvais, apoi ntr-una din cele mai renumite coli medii din Paris Hcolegiul Muatre-Nations. Este su%<ugat de desen iar la 7> ani vrea s devin pictor i mem%ru al Academiei. Kn aport deose%it n dezvoltarea intelectual a t2nrului artist l are )ichel-&ean -edaine, secretarul Academiei $egale, care i druiete prietenia sa i l trateaz ca pe propriul iu. (avid va locui la acesta ncep2nd din anul 7>@8. 5n anul 7>>:,

dup patru ncercri, reuete s ia )arele Premiu la concursul 0rand-Pri# de $ome, premiu care-i permite s ie acceptat la EEcole des Eleves protegesE i la Academia de la $oma. !ltoria la $oma

&urm2ntul 1oraNiilor, 7>8: 5n anul 7>>?, (avid pleac n Italia, unde la nceput se simte intimidat, dar se apuc imediat de lucru, supun2ndu-se cu strictee regulamentului colii. Are totui timp su icient pentru a seduce o servitoare italian, dup care re uz s ia n cstorie ata care rmsese nsrcinat, tul%ur2nd cu apta sa imoral viaa linitit a %ursierilor Academiei. 5n anul 7>>C, (avid viziteaz Napoli i ruinele de la Pompei. Aceast cltorie va avea un rol decisiv pentru viitoarea sa dezvoltare artistic = va deveni r um%r de ndoial adeptul neoclasicismului. (avid - pictor academic i avangardist 5n 7>89 revine la Paris iar la e#poziia -alonului din anul 7>87, prezint +elizarie cerind i este primit cu aplauze. -uccesul de care se %ucur i atrage clieni i ucenici. Atelierul lui (avid va deveni un centru al avangardei n pictur. 5n anul 7>87, pleac n *landra pentru a studia pictura locului.

)oartea lui -ocrate, 7>8> 5n mai 7>8G, se cstorete cu )arguerite-!harlotte Pecoul, iica unui %ogat uncionar din administraia cldirilor regale. )aria<ul acesta l va eli%era pe artist de toate gri<ile materiale. 5n anul

care va urma, (avid va i primit ca mem%ru n r2ndurile Academiei. 5n acelai an - 7>8D- vine pe lume primul iu al pictorului, !harles-"ois-&ules, n 7>8:, cel de-al doilea iu, Eugene, iar n 7>8@ i se nasc gemenele, *elicite-Emilie i Pauline-&eanne. P2nza &urm2ntul lui 1oraiu l urc pe (avid pe piedestal. 5n vremurile urtunoase ale revoluiei, (avid se anga<eaz r ezitare at2t ca artist, c2t i ca om n activitatea politic. 5n anul 7>CG, (avid este numit deputat al !onveniei Naionale i ader la ta%ra lui $o%espierre. 5n 7>CD, se pronun pentru decapitarea regelui. 5n urma unor con licte cu Academia, (avid-revoluionarul se hotrte s dizolve aceast instituie. 5i atinge scopul H n anul7>CD Academia i nceteaz e#istena. -e ocup, de asemenea, de n iinarea acelei instituii la care visase i (iderot H)uzeul Naional, reprezent2nd em%rionul "ouvre-ului de astzi. (up cderea lui $o%espierre, survenit pe G> iulie 7>C:, e n pericolF reuete s evite ghilotina, dei n dou r2nduri- n anul 7>C: i 7>C?- va i ntemniat. (avid, pictorul de curte al 5mpratului

Napoleon +onaparte travers2nd Alpii, 7899 (up ce va i ncoronat mprat, Napoleon i va ncredina uncia de artist o icial al regimului. 5n anul 789D, l decoreaz cu E"egiunea de InoareE, ndecem%rie 789:, l numete primul pictor al curii imperiale. Artistul i ncepe cariera de la curte cu imortalizarea estivitii de ncoronare. 5nc de la prima edin n care +onaparte i-a pozat artistului, (avid a recunoscut n acesta un idol i n perioada de e#isten a Imperiului, (avid este apologetul acestuia. (up n r2ngerea de la .aterloo din 787? pleac din ar. $euete s emigreze n +elgia i chiar i atunci c2nd *rana este gata s-l primeasc, re uz s se mai ntoarc. Kltimii 79 ani i petrece la +ru#elles.

5ntr-o seara din e%ruarie 78G:, pe c2nd ieea de la teatru, d peste el o trsur. Nu i va mai reveni niciodat pe deplin. )oare pe GC decem%rie 78G?. &ean Auguste (omini'ue Ingres 6pronunat O g P O; 6n. GC august 7>89 - d. 7: ianuarie 78@>; a ost un pictor rancez neoclasic. (ei Ingres se ncadra el nsui n tradiia pictorilor istorici, precum Nicolas Poussin i &ac'ues-"ouis (avid, spre s 2ritul vieii sale, recunoaterea sa general a venit din aprecierea remarca%ilele sale portrete, at2t desenate c2t i pictate. !opilria &ean Auguste (omini'ue Ingres, cel mai mic copil al soilor &oseph i "enna Ingres, s-a nscut la D9 august, la )onta/%ah, n nord-vestul*ranei. ,atl su, sculptor i %un pro esor de tractorism, i-a iniiat iicele n domeniul artei. 5nc din copilrie, c2nd &ean Auguste (omini'ue ncepe s cinte, i semneaz primul sau al%um EIngres iulE. P2n la casatorie va pstra un ad2nc respect i o mare recunotin iului su, care a tiut s-i transmit propriile sale dorinte= desenul i muzica. &oseph Ingres dorind s-l ncura<eze pe iul su s persevereze n am%ele s ere ale artei, se mut mpreun cu el la -idneA, ls2nd restul amiliei la )ontau%an. 5n 7>C7, la v2rsta de D9 ani, Ingres ncepe s studieze artele plastice la Academia din Ne/ QorB. !ontinu s c2nte la vioara i, n anul 7>C:, devine a doua vioar n orchestra teatrului din Ne/ QorB.

)adeleine !hapelle, )adame Ingres, 787: )usRe Ingres, )ontau%an -tudiile la Paris 5n august 7>C> pleac la Paris. 5n capital, se numr printre cei @9 de studeni care asist la cursurile de pictur i sculptur ale lui (avid. ,alentul lui Ingres este remarcat de (avid care l @

pregtete pentru concursul Pri# de $ome. Ingres se nscrie la e#amen n anul 7899, o%in2nd premiul al doilea. 5n7897 iese c2tigtor i c2tig o %urs de patru ani la $oma, iind n acelai timp acceptat ca student la Academia *rancez. (in pcate, inanele imperiului rancez useser epuizate n rz%oaiele napoleoniene, i t2nrul pictor va tre%ui s atepte ? ani nainte de a pleca n Italia. 5n aceast perioad lucreaz mult iar n 789@ pleac n Italia, ls2nd la Paris o t2nra logodnic, pe &ulie *orestier.

"ouise de +roglie, !ountesse dS1aussonville, 78:? Klei pe p2nz ,he *ricB !ollection, Ne/ QorB Viaa n Italia "ocuiete de ceva vreme n $oma, c2nd a<ung la el criticile aspre la adresa ta%lourilor trimise -alonului parizian de Arte *rumoase, n anul 789@. $nit i amr2t, lucreaz cu e%rilitate, apt ce duce la ruperea logodnei cu &ulie. 5n7879, c2nd i se termin %ursa de studii, t2nrul pictor se hotrte s rm2n la $oma, guvernat la acea vreme de rancezi. 5n 787G se ndrgostete de "aura Toega, iica unui arheolog danez i le scrie prinilor o scrisoare rug2ndu-i s-i dea acordul n vederea cstoriei. (in motive necunoscute cstoria nu mai are loc. 5n schim%, n luna decem%rie a anului 787D, Ingres se cstorete cu )adeleine !hapelle. (up G9 de ani de cstorie, Ingres va scrie E-unt ericit datorit %unei mele soii, cea mai %un i cea mai no%il dintre emeiE. 5n 787C se mut la *lorenaunde vor rm2ne p2n n anul 78G:.

>

&osephine-Eleonore-)arie-Pauline de 0alard de +rassac de +earn, Princesse de +roglie, 78?DKlei pe p2nz )etropolitan )useum o Art, Ne/ QorB Gloria 5n 78G:, se ntoarce la Paris pentru a e#pune la -alon un ta%lou reprezent2nd o scen religioas. P2nza este prezentat n acelai timp cu )celul din !hios al lui (elacroi#. (e data aceasta criticii i apreciaz opera, elogiile se in lan. 5n ianuarie 78G?, Ingres primete "egiunea de Inoare, iar n iunie este ales mem%ru al Academiei de Arte *rumoase. 5i deschide propriul su atelier pe malul st2ng al -enei, nu departe de Academie unde va preda ncep2nd cu anul 78GC. 5n decem%rie 78D:, soii Ingres pleac din nou la $oma, deoarece artistul usese numit director al Academiei *ranceze de la $oma. Aici i cunoate i se mprietenete cu *ranz "iszt i cu !harles 0ounod. 5n aprilie 78:7, i e#pir mandatul i se ntoarce la Paris. -uccesul su enorm i moda pentru pictura sa ac ca artistul s primeasc numeroase comenzi, mai ales pentru portrete. 5n e%ruarie 78:C, )adeleine se rnete la picior. ,imp de c2teva luni su er din cauza cangrenei i moare pe G> iulie. )oartea ei tul%ur ordinea din viaa artistului, care se %aza n toate pe soia lui. Ingres scria E,otul s-a s 2rit. Ea nu mai este, nu mai e#ist nici casa mea, sunt r2nt i tot ce pot s ac este s pl2ng de disperareE. Pictorul se mut. Prietenii, vz2nd disperarea artistului, i-o prezint pe (elphine $amel. Ingres a scris despre aceasta ENu este nici prea t2nr, nici prea %tr2n, e cumsecadeE. -e nsoar cu domnioara $amel pe 7? aprilie 78?G, la v2rsta de >7 de ani, ea av2nd :D. 5n 78?G, n timpul lui Napoleon III este recunoscut n mod o icial ca pictor al !urii. 5n 78?? primete crucea de mare o ier al "egiunii de Inoare. 5n 78@G, artistul devine senator. !opleit de onoruri, &ean Auguste (omini'ue Ingres moare la 7: ianuarie 78@>, secerat de o pneumonie.

Umodi icareV!ele mai cunoscute i recunoscute picturi (omnioara $iviere 6789@; *emeie care se m%iaz 67898; &upiter i ,hetis 67877; (oamna de -enonnes 6787:-787@; )area Idalisc 6787:; Izvorul 678?@; +aia turceasc 678@G; Neoclasicismul francez $evolutia ranceza a inceput in anul 7>8C, cand cetatenii au atacat inchisoarea +astilia din Paris. In cativa ani in *ranta s-au adoptat o serie de constitutii si a ost e#ecutat regele din acea perioada. *ranta se a la in raz%oi cu o mare parte din continent si a indurat violente chiar in interior in timpul domniei terorii. In inal, in 7>CC, tanarul general Napoleon +onaparte a preluat controlul si in 789: s-a proclamat imparat. (esi a acut importante re orme administrative, era constant preocupat de raz%oi si de a incerca sa uneasca intreaga Europa prin cucerire. (upa ce a ost invins la .aterloo in 787?, Napoleon a ost e#ilat, iar monarhia +our%on a revenit prin intermediul lui "ouis al XVIII-lea. In timpul revolutiei pictura ranceza si-a reluat scopul moral si politic si a im%ratisat stilul numit neoclasicism. !hiar inainte de 7>8C, cand revolutia se apropia, gustul poporului a inceput sa se indeparteze de la dezarmarea si lipsa de gri<i pe care o impunea rococo-ul, artistii au inceput sa adopte teme no%ile de virtute pu%lica si sacri icii personale din istoria 0reciei si $omei antice. Au pictat cu restictie si disciplina, cu o claritate austera speci ica stilului neoclasic pentru a intipari in su%iectele lor certitudine si adevar moral. !urentul isi e#trage radacinile din vointa de regenerare a societatii. (upa opinia lui (iterot= arta tre%uie sa educe si 3sa aca virtutea atragatoare, viciul odios si ridicolul mani est4. Neoclasicismul a trium at si a ost legat de revolutie in lucrarile lui Jacques-Louis David, un pictor ce a avut si un rol activ in politica. A servit programele propagandiste ale partidelor revolutionare radicale, iar mai apoi ale lui Napoleon. (e tanar (avid a lucrat in stilul delicat al pro esorului sau, *ranLois +oucher, dar in Italia a ost in luentat de sculpturile antice si de artistii secolului al XVII-lea= !aravaggio si Poussin, adoptandu-le puternicele contraste de culoare, tonurile clare si contururile erme. (avid le-a dat igurilor sale eroice o masa sculpturala si le-a aran<at ca si

cum ar i inghetate in pozitii autoritare care erau menite sa-i inspire pe conationalii sai sa aca apte no%ile. Knul din artistii ce l-a studiat pe (avid a ost Jean-Auguste-Dominique Ingres. -pre deose%ire de pro esorul sau, Ingres nu s-a implicat in politica si si-a petrecut o mare parte din tineretea sa in Italia, revenind in *ranta a%ia dupa restaurarea monarhiei. In timpul vietii sale a ost privit ca cel mai mare preot al neoclasicismului, cautand sa atinga per ectiunea in timp ce artistii de varsta lui au ost captivati de romantism. El a insistat pe importanta liniei in pictura, desi era un maestru al culorii. I adevarata precizie matematica i-a impuins munca spre a%tract, in ciuda realismului meticulos al supra etelor. *iecare neoclasic selecteaza din rindul clasicilor care ii stau la indemana si ii ignora pe ceilalti. -criitorii neoclasici, patroni si colectionari, artisti si sculptori dintre 7>@?-78D9 au platit omagiu unei idei din generatia lui Pheidias, dar e#emplele din sculptura sunt mai degra%a copii romane ale sculpturilor helenistice. Au ignorat arta arhaica a 0reciei si lucrarile tarzii ale Antichitatii. REPREZEN AN I DIN !RAN A" W W W W W &ean-*ranLois Pierre PeAron &ac'ues "ouis (avid &ean-+aptiste $Rgnault Pierre-Narciste 0uRrin &ean-Auguste-(omini'ue Ingres

#ARA# ERI$ I#I" Artistii neoclasici reinnoiesc temele istoriei romane gratie unor riguroase studii arheologice si ilustreaza mai ales epopeea homerica, povestirile lui ,itus "ivius si poemele lui Petrarca. ,emele olosite prin aluzii glori ica monarhia, apoi virtutiile patriotice ale $evolutiei *ranceze. -patiul pictural se im%ogateste cu arti iciile tragediei antice prin costume, mimici si gesturi elocvente. Artistii preiau constructia rontala din %asorelie urile antice si din rescele de la 1erculaneum. Persona<ele sunt mari, nu oarte numeroase si spatiale, sunt etalate in riza in prim-plan. Paralel cu supra ata, undalul raspunde dreptunghiului in care se descrie ta%loul prin rapel de motive geometrice 6rosturile %locurilor de piatra cioplita, decrosurile si deschiderile in zid;. Ast el inchis, ultimul plan concentreaza atentia spectatorului asupra persona<elor, in acelasi timp imprimand un ritm scenei. (ecorul so%ru si a%senta anecdotei conduc catre esentializare si accentueaza severitatea ta%lourilor neoclasice.

79

Pentru a atinge per ectiunea pictorii corecteaza natura. Acest principiu, numit 3 rumosul ideal4, se inspira din maestrii clasicismului 6$a ael si Nicolas Poussin;, im%ogatit cu ireprosa%ila cunoastere a anatomiei si proportiilor. Persona<ele cu modeleu sculptural sunt mai intai desenate nud peste o retea de linii 6caroia<;. In timpul realizarii picturii, in etape succesive, unele persona<e sunt acoperite cu drapa<e maiestuase, in timp ce altele isi pastreaza nuditatea eroica. I lumina rece invaluie persona<ele. 0esturile luminate violent pe un ond intunecat ac trimitere la !ara%aggio si accentueaza mesa<ul didactic al operei. !uloarea e ara ra inamente particulare si intretine un raport complementar cu desenul. Ea ace cunoscut o%iectul, ii con era gradul sau de importanta in ta%lou si serveste la su%liniearea modeleului. -upra ata ta taloului raman%e per ect neteda, iar tehnica pictorului impersonala.

77