BENZINE AUTO CARACTERISTICI FIZICE si CHIMICE continuare Densitatea Densitatea este data de relatia: = m/V [kg/L].

]. Se determina conform ISO 36 ! sa" /si #S$% &'!(. Densitatea com)"sti)ililor *aria+a in limite ing"ste, d"-a nat"ra .idrocar)"rilor din care s"nt formati si este -ro-ortionala c" n"mar"l de atomi de car)on din molec"la. Se o)isn"ieste sa se determine densitatea com)"sti)ililor -rin com-aratie. /a-ort"l dintre densitatea com)"sti)il"l"i si densitatea a-ei se n"meste densitatea relativa 0entr" a reali+a intotdea"na conditii identice de incercare, densitatea a-ei se determina la 1& '2 si notea+a &(' sa" &5!. Densitatea se -oate determina c": 7 areometr" 8densimetr"9 7 termoareometr"8termodensimetr"9 7 )alanta %o.r :est-.al 0entr" densitate la )en+ine, norma e"ro-eana ;<((=/5>>> im-"ne ca limite ', (! 7 ', ! kg/L, iar -entr" motorine norma e"ro-eana ;<!>'/5>>> im-"ne ca limite ',=(' 7 ',=&! kg/L. In -ractica "tili+ator"l -refera car)"rant la densitatea cea mai mare -osi)ila, com-ati)ila c" s-ecificatiile, deoarece ofera cel mai sca+"t cons"m s-ecific la 5''km. Se estimea+a ca o crestere a densitatii c" 5? antrenea+a o red"cere a cons"m"l"i de 5?.
5

6' mm3g, iar

densitatea com)"sti)il"l"i se determina de o)icei la 1('42 si 15!426 se

#mericanii "tili+ea+a de o)icei e@-rimarea in grade #0I, definita de Instit"t"l #merican de 0etrol, astfel:

6'4 A = 5!,6426 4A = >/! t4 1 3(. Deoarece amestec"l aer7)en+ina n" este omogen 8este de fa-t "n amestec de aer c" *a-ori de car)"rant9 inertia -icat"rilor inter*ine intr7o oarecare mas"ra la re-arti+area acest"ia intre cilindri, la motoarele ec.i-ate c" car)"rator. !uterea calorica "calori#ica$ L"cr"l mecanic -rod"s de motor de-inde de cantitatea de cald"ra de+*oltata -rin arderea com)"sti)il"l"i. Se n"meste
%utere calorica

a com)"sti)il"l"i cantitatea de cald"ra care se

degaBa -rin arderea com-leta a "n"i kilogram de com)"sti)il6 se e@-rima in kC/kg sa" kcal/kg. 0"terea calorica a com)"sti)il"l"i se determina intr7"n a-arat s-ecial, n"mit calori&etru "#i' ($ 2" aB"tor"l "nei scantei electrice, esantion"l de com)"sti)il se a-rinde6 -rin arderea l"i c"
O2

din )om)a se degaBa o cantitate de cald"ra

determinata, care incal+este amestec"l ga+os. #cesta cedea+a cald"ra sa a-ei din *as"l c" a-a. 2"noscand cantitatea de lic.id din *as"l c" a-a si cresterea de tem-erat"ra mas"rata c" termometr"l de mare -reci+ie din dotarea calorimetr"l"i, se -oate determina cantitatea de cald"ra de+*oltata -rin arderea com)"sti)il"l"i. La arderea com)"sti)il"l"i in calorimetr", cantitatea de cald"ra degaBata
(

este -"tin mai are decat cald"ra degaBata in cilindrii motor"l"i. #cest fenomen se e@-lica astfel: -rin arderea com-leta a com)"sti)il"l"i se -rod"ce 2O si *a-ori de 3(O6 in moment"l determinarii, tem-erat"ra
(

a-ei in *as"l calorimetr"l"i este egala c" cea a ga+elor arse din )om)a si m"lt s") tem-erat"ra de *a-ori+are a a-ei. 2a "rmare, *a-orii de a-a din ga+ele arse condensea+a si eli)erea+a cantitatea de cald"ra care a fost necesara -entr" formarea lor 8cald"ra de *a-ori+are9.

Fi' ()Calori&etru %entru deter&inarea %uterii calori#ice su%erioare a co&*usti*ililor Puterea calorifica superioara Q
s

(Pcs)

este cantitatea de cald"ra degaBata la

arderea "n"i kg de com)"sti)il, in conditii de calorimetr". Puterea calorifica inferioara Qi (Pci) este cantitatea de cald"ra degaBata -rin arderea "n"i kg de com)"sti)il in conditii reale, cand *a-orii de a-a raman necondensati. %etoda de determinare este foarte la)orioasa si de aceea, cand n" se cer
3

re+"ltate foarte e@acte, se -refera sta)ilirea -"terii calorifice c" relatii em-irice )a+ate -e com-o+itia elementala sa" -e constante fi+ice. Valori estimati*e -entr" Dci la di*ersi com)"sti)ili:
E E E E E

)en+ina 7 5'!'' kcal/kg 8&3.>65 FB/Fg96 -etrol lam-ant 7 5'3'' kcal/kg 8&3.5(6 FB/Fg96 motorina 7 5'''' kcal/kg 8&5.= ' FB/Fg96 etanol 7 6&'' kcal/kg 8(6. > FB/Fg96 metanol7&6(' kcal/kg 85>.3&&FB/Fg9.

Ci#ra octanica (CO) 2ifra octanica este o caracteristica a )en+inelor legata direct de ca-acitatea acestora de a arde in cilindrii motoarelor n"mai d"-a initierea -rin scanteia )"Biei. ;a caracteri+ea+a re+istenta la detonatie a "n"i car)"rant.
Motoarele &oderne+ caracteri,ate %rin ra%oarte de co&%resie &ari+ necesitco&*usti*ili cu calit-.i deose*ite de ardere+ adic- *en,ine cu re,isten.- la detona.ie Ci#ra octanic- "CO$ este un criteriu de a%reciere al calit-.ii antidetonante a *en,inei in & a i + la un ra%ort de co&%ri&are deter&inat Ci#ra octanic- re%re,int- con.inutul %rocentual "/vol$ de i,ooctan "0+0+1) tri&etil)%entan$ dintr)un a&estec etalon "%e scara Ed'ar$ de i,ooctan 2i n) 3e%tan+ care se co&%ort- la ardere+ 4n condi.ii identice de 4ncercare+ si&ilar cu *en,ina testatMetodele de la*orator utili,ate %entru a%recierea ci#rei octanice sunt Researc3 "COR$ si Motor "COM$ A&*ele &etode de la*orator utili,ea,a un &otor &onocilindric de ti% CFR)ASTM+ IT5)6+ IT5)0M+ IT5)0 Cu c7t valoarea ci#rei octanice este &ai &are cu at7t *en,ina este &ai re,istent- la detona.ie Antidetonan.a 2i i&%licit ci#ra octanic- a *en,inelor cre2te 4n ur&-toarea
&

ordine8 n)%ara#ine 9 na#tene 9 i,o%ara#ine 9 3idrocar*uri aro&atice Ast#el+ cele &ai *une *en,ine "antidetonante$ sunt cele cu un con.inut ridicat 4n i,o%ara#ine 2i 3idrocar*uri aro&atice

Detonatia este a"toinflamarea amestec"l"i car)"rant inainte de sfarsit"l com)"stiei. ;a este insotita de +gomote metalice asc"tite 8ciocanit"ri9 c" intensitati diferite, ce se a"d in regim"ri Boase, distincte de +gomot"l mai s"rd datorat com)"stiei6 motor"l tinde sa se s"-raincal+easca, iar -roces"l de "+are a set"l"i motor se intensifica. %oment"l a-aritiei detonatiei este legat de tim-"l necesar -entr" a-aritia in cantitate s"ficienta de radicali -entr" o reactie in lant. #-ar detonatii cand d"rata de a-aritie a acestor radicali este mai mica decat d"rata normala de com)"stie. %oment"l a-aritiei detonatiei, care de-inde de calitatea car)"rant"l"i si de conditiile de f"nctionare a motor"l"i, -oate fi e*al"at c" "rmatoarea form"la: Mo&ent detonatie : A %)n e"B;T$ "nde: # 7 constanta care de-inde de com-o+itia car)"rant"l"i6 n 7 sensi)ilitatea la -resi"ne a car)"rant"l"i6 G 7 sensi)ilitatea la tem-erat"ra a car)"rant"l"i6 0 7 -resi"nea medie la sfarsit"l com)"stiei6 $ 7 tem-erat"ra medie la sfarsit"l com)"stiei. #-ar detonatii c" atat mai re-ede c" cat este mai ridicata -resi"ne si tem-erat"ra in motor. O )en+ina care in -roces"l com-rimarii si ridicarii tem-erat"rii, ca efect al com-rimarii, se a-rinde inainte ca )"Bia sa dea scanteie sa" in fata front"l"i de flacara generat de aceasta, deci inainte ca -iston"l sa aB"nga la -"nct"l de com-rimare ma@ima, *a -rod"ce o detonatie care *a
!

im-inge -iston"l ina-oi s-re -"nct"l mort inferior. Se -rod"ce astfel "n de+ec.ili)r" in f"nctionarea motor"l"i, o scadere a randament"l"i si c.iar defecti"ni maBore ale ar)orel"i si ansam)l"l"i )iela7mani*ela 7 -iston, to-iri ca- -iston. In conditii normale, cand se a-rinde amestec"l aer7)en+ina c" o scanteie, arderea se -ro-aga din -"nct"l initial -rin tot *ol"m"l ga+"l"i s") forma "nei +one ing"ste, front"l flacarii, care inaintea+a c" *ite+e de 5(7(& m/s, d"-a "nii a"tori 8('7&' m/s d"-a altii9. #rderea detonanta este caracteri+ata -rin fa-t"l ca, la ince-"t, reactiile dec"rg normal insa, in -aralel, in fata front"l"i flacarii a-ar -"ncte de emisie l"minoasa care se de+*olta in n"clee de flacara ce se -ro-aga c" *ite+e de (''7 !' m/s si a-oi in "nde -"ternice de soc ce se -ro-aga in amestec"l com)"sti)il / aer nears si in ga+ele arse c" *ite+e de circa 5('' m/s. 0rin arderea instantanee a amestec"l"i nears in front"l "ndelor de soc se -rod"c "nde de detonate c" *ite+e e@cesi*e *d = 5!''73''' m/s. Hnda de com-resie ce ia nastere -ro*oaca o crestere mare de -resi"ne inaintea moment"l"i -otri*it -entr" -rod"cerea l"cr"l"i mecanic. #mestec"l aer7)en+ina se incal+este asa de tare incat detonea+a s")it in toata masa, in loc sa arda -rogresi*. Hna din -rinci-alele cai de marire a indicilor economici ai m.a.s. o constit"ie marirea ra-ort"l"i de com-resie, care d"ce insa la a-aritia fenomen"l"i de detonatie ale carei consecinte a" im-"s necesitatea -re*enirii l"i -rin cresterea calitatilor antidetonante la )en+ine. #meliorarea calitatilor antidetonante la )en+ine a fost limitata de necesitatea eliminarii -l"m)"l"i -rec"m ai a metalelor grele, care in
6

general s"nt la )a+a "nor com-"si antidetonanti c" efecte im-ortante. $endinta de detonare a m.a.s si intensitatea detonatiei de-ind in mare mas"ra de nat"ra com)"sti)il"l"i "tili+at:
E

aromatele, i+o-arafinele si naftenele c" ramificatii com-le@e s"nt alcanii normali s"nt cei mai detonanti6 cicloalcanii si alcanii -"tin ramificati -re+inta o com-ortare

cele mai re+istente la detonatie6

E E

intermediara. 0rima metoda de a-reciere a -ro-rietatilor antidetonante ale )en+inei a fost metoda ra-ort"l"i critic de com-resie. 2om)"sti)il"l dat se incearca -e "n motor monocilindric c" ra-ort de com-resie *aria)il. Se modifica ra-ort"l de com-resie -ana la a-aritia detonatiei care se a-recia+a d"-a +gomot. /a-ort"l de com-resie care cores-"nde fenomen"l"i de ra-ort critic de com-resie. %etoda -re+inta erori mari. 2riteri"l -rinci-al "tili+at, in -re+ent, -entr" determinarea calitatilor antidetonante ale )en+inei
a"to
detonatie

se n"meste

este cifra octanica 82O9, care se determina

com)"sti)il etalon.

-rin com-ararea )en+inei c" "n

2" cat )en+ina detonea+a

mai

gre", 2O este mai mare. Dre-t com)"sti)il etalon -entr" a-recierea 2O este "tili+at "n amestec format din .idrocar)"ri de referinta: I,ooctanul 8(,(,& trimetil-entan"l9 car"ia i s7a atri)"it con*entional cifra octanica 5'' atat d"-a metoda /esearc. cat si %otor. #re "rmatoarele -rinci-ale caracteristici: -.t. = 75' 426 -.f. = >>426 - = ',6>5 kg/L. ;ste o .idrocar)"ra ramificata dest"l de com-acta si are o )"na sta)ilitate c.imica, formea+a gre" -ero@i+i si de aceea este -"ternic antidetonant.

Nor&al3e%tanul 8C H 8CH 7 CH - CH 7 CH - CH - CH - CH )9
7 16 3 2 2 2 2 2

este o .idrocar)"ra sat"rata liniara careia i s7a atri)"it con*entional cifra octanica %otor si /esearc. = ' 82O// si 2O/% = '9 si este etalon"l -rimar, folosit alat"ri de i+ooctan, -entr" determinarea cifrei octanice. #re "rmatoarele -rinci-ale caracteristici: -.t.= 7>5426 -.f.= >=426 - =
('

',6=3= kg/L. n7 2 356 este "n alcan c" catena intinsa, c" sta)ilitate c.imica sla)a. Cifra octanica a benzinei reprezinta % in volu e !e izooctan !intr-un a estec !e izooctan si n-"eptan# a estec care are aceeasi sensibilitate la !etontie ca si co bustibilul !e incercat# !eter inarea efectuan!u-se in con!itii stan!ar! !e incercare (e$e plu% benzina care !etoneaza ca un a estec for at !in 7& % izooctan ' 2& %n "eptan are C( ) 7&)* Indicele de performanta are semnificatia de 2O e@tinsa -este 5''. Determinarea se face -rm "tili+area de i+ooctan, la care se ada"ga diferite cantitati de tetraetil-l"m) 8$;09, -entr" a -"tea a-recia )en+inele s"-ercar)"rant si cele -entr" motoarele de a*iatie c" -iston. /elatia intre indicele de -erformanta motor 8I0%9 si cifra octanica motor 82O%9 este: I0% = 5'' 1 3 . 82O% 7 5''9, sa" -rintr7o e@-rimare generala -entr" e*al"area 2O: 2O% = 5'' 1 8I0% 7 5''9/3. 2ifra octanica /esearc. 82O/9 la )en+inele de distilare -rimara din titei *aria+a intre 6'76! din titei"rile -arafinoase si (7 6 din titei"rile asfaltoase. Gen+inele de distilare -rimara s"fera tratamente s-ecifice -entr" cresterea cifrei octanice si an"me, reformarea catalitica si etilarea c" tetraetil de -l"m), "nde "tili+area acest"ia mai este -ermisa. Cifra octanica +otor (C(+ sau +(, - +otor (ctane ,u ber)
=
este o caracteristica care arata com-ortament"l motoarelor in sarcina, sa" in conditii grele de oras. #ceasta indica sensi)ilitatea )en+inelor in

com-ortament"l motoarelor in regim de accelerare 7 decelerare. In astfel de regim"ri )en+inele tre)"ie sa se com-orte normal fara ca motor"l sa s"fere intrer"-eri, +gomote, fara deranBamente in f"nctionare, fara detonatii, indiferent de marirea sa" micsorarea a*ans"l"i la a-rindere.

2O% este o caracteristica im-"sa e@-res in "ltim"l tim- l a

o *aloare de

minim"m =! "nitati. De reg"la, )en+inele din instalatiile de reformare si cracare catalitica a" 2O/ >57>( si 2O% ='7=5. 0rin etilare c" $;0, cifra octanica a )en+inelor create la 2O/ >!, dar 2O% ramane oarec"m nesc.im)ata. 2O% a )en+inelor se -oate im)"natati crescand com-o+itia in -rod"se i+omeri+ate, meto@ilate sa" alc.ilate, re+"ltate din instalatii c" te.nologii mo derne din rafinarii. In /omania maBoritatea )en+inelor comerciale a" 2O% c"-rins intre =5 si =& "nitati, nee@istand inca instalatii in f"ncti"ne care sa asig"re )en+inelor 2O% la *aloarea de =! "nitati, in -roces"l normal de -rod"ctie.

S%eci#ica.ii de calitate ale *en,inelor #a*ricate 4n Ro&7nia Legat de s-ecificaIiile de calitate ale com)"sti)ililor, /omJnia s7a miKcat relati* ra-id, normele e"ro-ene fiind deBa a-licate Ln rafinMriile romJneKti. 0otri*it act"l"i normati*, -e lJngM alte -re*ederi, Lnce-and c" 5 ian"arie (''! 7 Ki n" de la 5 ian"arie ('' , c"m se -re*edea iniIial, s7a admis introd"cerea -e -iaIM n"mai a )en+inei fMrM -l"m) care are "n conIin"t de s"lf de ma@im !' -MrIi -e milion 8--m9 Ki "n conIin"t de .idrocar)"ri aromate de cel m"lt 3!?, conform standard"l"i ;"ro &, iar din (''=7(''> a a-ar"t )en+ina ;"ro !. De asemenea, Ln conformitate c" standard"l naIional S/ ;< ((=/5>> 7 la )en+ine, se s-ecifica ca Lnce-Jnd c" 5 ian"arie (''!, im-ort"rile *or fi limitate. S-ecificaIiile de calitate im-"se )en+inei fa)ricate Ln -re+ent Ln /omJnia s"nt -re+entate Ln ta)el"l 5. De asemenea tre)"ie menIionat fa-t"l cM Lnce-Jnd c" ('' , emisiile datorate motoarelor a"to tre)"ia sa fie red"se considera)il. Nn -re+ent, -e -iaIa mondialM a )en+inelor a"to normele restricti*e -ri*ind control"l emisiilor -ol"ante cond"c la o)Iinerea de )en+ine neetilate, dar c" o calitate octanicM s"-erioarM 7 )en+ina ;< ((=, ale cMrei condiIii de calitate s"nt -re+entate Ln ta)el"l (.

>

$a)el"l 5 S%eci#ica.ii te3nice ale car*uran.ilor %e %ia.- destina.i ve3iculelor ec3i%ate cu &otor cu a%rindere %rin sc7nteie de la ( ianuarie 0<<= $i-"l: Gen+inM S%eci#ica.ia 2ifra octanicM /esearc. 2ifra octanicM %otor 0resi"ne de *a-ori, /eid, *ara Distilare #S$% Va-ori+at la 5''O2 Va-ori+at la 5!'O2 #nali+a .idrocar)"rilor Olefine #romate Gen+en 2onIin"t"l de o@igen ? *ol. ? masM ? *ol. ? *ol. &6,' !,' 7 7 7 7 7 7 5=,' &(,' 5,' (, S/ 53& & ;< 56'5 ;< ISO 3&'! Unit-.i 7 7 k0a >i&ite Min Ma? >! 7 =! 7 7 6' Metode de testare ;< (!56& ;< (!563 ;< 5(

5'

2om-"Ki o@igenaIi metanol 8tre)"ie adM"gaIi agenIi de sta)ili+are9 etanol adM"gaIi sta)ili+are9 alcool i+o-ro-ilic alcool terI)"tilic alcool i+o)"tilic eteri 2! sa" mai grei #lIi com-"Ki o@igenaIi 7 2onIin"t de s"lf 2onIin"t de -l"m) mg/kg g/l 7 !' 5' ',''! S/ ISO 5&!>6 S/ ISO (&(6' S/ ISO = !& ;< (3 5' 5! 5' 8ar -"tea agenIi fi de Vol. ? ! 5' ;< 56'5 ;< 5353( 7 3

55

$a)el"l ( Condi.ii te3nice %entru *en,ina EN 00@ Caracteristica 2ifra octanica /esearc.82O/9 2ifra octanicM %otor 82O%9 2onIin"t"l de 0),mg/l Densitate la 5!'2, Fg/m3 2onIin"t"l de s"lf,mg/kg, Sta)ilitatea la o@idare, min 2onIin"t"l de g"me, mg/5''ml #s-ect $i-"ri de .idrocar)"ri conIin"te, ? Olefine #romatice 2ontin"t"l de )en+en, ?ma@ ;*a-orat la ''2 : 7 *ara 7 iarna ' ;*a-orat la 5'' 2,? :7*ara 7iarna ' Distilate ;*a-orat la 5!' 2,?,min :7*ara 7iarna ' 0"nct final de fier)ere, 2 /e+id"" la distilare,? 0resi"ne de *a-ori,V0,8F0a9 7*ara 7iarna Indice de *olatilitate,ma@8VLI9 7*ara 7iarna 2onIin"t"l de O(, ? 2onIin"t"l de com-"Ki o@igenati,?ma@ : 7;tanol 7;tanol 7alcool i+o-ro-ilic 7alcool i+o)"tilic
5(

Aaloare min >! min =! ma@ ! ('7 ! ma@ 5!' min 36' ! Lim-ede si trans-arent ma@ 5=,' ma@ &(,' 5 ('7&= ((7!' &67 5 &67 ( ! ! ma@ (5' ma@ (,' &!76' 6'7>' 5''' 5(!' ma@ (, 3 ! 5' 5'

7alcool terI7)"tilic 7eteri 7alIi com-"Ki o@igenati O*.inerea *en,inelor co&erciale auto o)Iinerea -rod"selor comerciale,

5! 5'

De o)icei, -rocesele de -rel"crare a IiIei"l"i n" cond"c direct la finite. /eali+area calitMIii com)"sti)ililor comerciali im-licM o serie de o-eraIii com-le@e P reform"larea -ro-ri" P +isM P care consta" Ln selecIionarea com-onenIilor Ki amestecarea lor Ln -ro-orIiile necesare, Lncor-orarea aditi*ilor s-ecifici, control"l caracteristicilor fi+ico P c.imice Ki, e*ent"al, "rmMrirea Ki *erificarea -erformanIelor -rod"s"l"i final. 2om-onenIii care se "tili+ea+M -entr" fa)ricarea -rod"selor -etroliere -rin amestecare, se -ot Lm-MrIi Ln com-onenIi de )a+M, de corecIie Ki aditi*i. Hn -rod"s comercial se o)Iine -rin amestecarea "rmMtoarelor materiale: a9 com-onenIi de )a+M Ln -ro-orIie mai mare de a-ro@. 6' ?6 )9 com-onenIi de corecIie Ln -ro-orIie mai micM de &'?6 c9 aditi*i Ln -ro-orIie mai micM de 5?. #mestecarea celor trei categorii de com-onente de fa)ricare a "n"i -rod"s se reali+ea+M ind"strial Ln instalaIii s-eciale de amestecare, iar Ln rafinMriile integrate, moderne act"ale -rin o-timi+area reIetelor de amestec Ki a-licarea a"tomati+atM, com-"teri+atM a acestor do+aBe. Co&%onen.i de corec.ie 2om-onenIii de corecIie se ada"gM Ln )en+ina finitM Ln sco-"l Lm)"nMtMIirii an"mitor -ro-rietMIi c"m ar fi: com-o+iIia fracIionarM, -resi"nea de *a-ori sa" cifra octanicM. Aa)ricarea )en+inelor finite "tili+ea+M com-onenIi de corecIie -entr" creKterea tensi"nii de *a-ori,
53

creKterea cifrei octanice Ki asig"rarea com-o+iIiei fracIionare a )en+inei -e Lntreaga c"r)M de distilare. 2orectarea tensi"nii de *a-ori se face c" )"tan 8n72 &35'9 sa" i+o-entan 8i72!35(9. 2orectarea cifrei octanice se -oate reali+a c" -rod"se de la i+omeri+area -rod"selor "Koare 2!, 26, 2 , c" alc.ilatele Ki com-onenIii aromatici: tol"en, alc.il )en+eni s"-eriori, fracIie 2> de la /2 Ki com-"Ki o@igenaIi 8alcooli, eteri etc.9 I,o%entanul "0 &etil*utan$ se o)Iine din di*erse -rocese 8/2, 22, 32, i+omeri+are9. 2om-o+iIia i+o-entan"l"i te.nic de-inde de -reci+ia rectificMrii "tili+ate -entr" se-ararea l"i. $ensi"nea mare de *a-ori a i+o-entan"l"i limitea+M adM"garea l"i la ! P ('?6 se ada"gM Ki Ln )en+ina de a*iaIie deoarece n" red"ce -rea m"lt tensi"nea de *a-ori. Ben,ina de %oli&eri,are re+"ltM -rin -olimeri+area fracIiei de .idrocar)"ri nesat"rate 2& sa" c.iar a fracIiei 23 2& o)IinJnd"7se )en+inM c" cifrM octanicM de amestec foarte ridicatM 8>' 53!9. S"sce-ti)ilitatea la etilare a )en+inei de -olimeri+are este foarte micM 85 ( "nitMIi octanice9. Ben,ina de i,o&eri,are I+omeri+area fracIiei 2! 26 Lntr7o sing"rM trea-tM cond"ce la o creKtere "KoarM a cifrei octanice. DacM se l"crea+M c" recirc"lare, se o)Iine o )en+inM de i+omeri+are c" cifrM octanicM >3 >&, care se "tili+ea+M dre-t com-onent de amestec c" )en+ina de /2 -entr" corectarea 2O Ki a c"r)ei de distilare. Ben,ina de alc3ilare #lc.ilarea i+o)"tan"l"i c" olefine 2( 2! este a-licatM -entr" o)Iinerea "n"i com-onent care are sta)ilitate s"-erioarM, cifrM octanicM ridicatM 8=> >=9, s"sce-ti)ilitate mare, -resi"ne de *a-ori
5&

scM+"tM Ki o sensiti*itate scM+"tM. De asemenea, alc.ilat"l n" conIine .idrocar)"ri aromatice sa" olefinice Ki nici s"lf, com-onenIi ce ar necesita mMs"ri s"-limentare de tratare im-"se de restricIiile de medi". 0ro-rietMIile "n"i asemenea com-onent de corecIie re+"ltat dintr7o instalaIie ti-icM de alc.ilare s"nt -re+entate Ln ta)el"l 3. $a)el"l 3. !ro%riet-.ile alc3ilatului Densitatea relati*M, 2O/ 2O%
5!, 6 ! 5! ,6

', 5' > ,6 >&,&

$ensi"nea de *a-ori /eid, )ar ',& 2"r)a de distilare #S$% D =6, 2 IniIial 3( t5'? ( t!'? 5'6 t '? 55' t>'? 5(6 $em-erat"ra finalM 5>= se mMreKte densitatea, *Jsco+itatea Ki tensi"nea s"-erficialM a )en+inelor ceea ce are ca re+"ltat modificarea condiIiilor de f"ncIionare a motor"l"i. #stfel se micKorea+M admisia Ki se mMreKte diametr"l -icMt"rilor de com)"sti)il -"l*eri+at6 se sc.im)M com-o+iIia fracIionarM a )en+inelor, crescJnd masa molec"larM Ki micKorJnd"7se grad"l de *a-ori+are Ki astfel se LnrM"tMIesc -ro-rietMIile la -ornire Ki condiIiile de ardere Ln motor6 creKte Lntr7o an"mitM mMs"rM cMld"ra latentM de *a-ori+are a )en+inei ceea ce d"ce la o scMdere mare a tem-erat"rii Ln cond"ctele de )en+inM datoritM *a-ori+Mrii6 se accent"ea+M caracter"l to@ic ale )en+inei, iar miros"l ei este afectat6
5!

 se sc.im)M cantitatea de aer teoretic necesarM -entr" arderea com-letM6 se mMreKte .igrosco-icitatea )en+inelor Ki, asociat c" aceasta, -ericol"l de-"nerii de cristale de g.eaIM din )en+inM la tem-erat"ri Boase ale aer"l"i6 se mMreKte tendinIa de formare a f"ninginii ce stim"lea+M a"toa-rinderea. Co&%u2ii or'anici o?i'ena.i 2om)"sti)ili de corecIie -romiIMtori, -rin -risma -osi)ilitMIilor corelMrii -ro-rietMIilor c" cerinIele motor"l"i ca Ki a -osi)ilitMIilor de o)Iinere, stocare Ki distri)"Iie, s"nt com-"Kii organici o@igenaIi ca alcool"l metilic Ki etilic, eter"l i+o-ro-ilic, %$G; 8metil7 terI7)"til7eter9, ;$G; 8etil7terI7)"til7eter9, $#%; 8terI7amil7metil7eter9, DI0; 8di7i+o7-ro-il7eter9, cetonele etc., care s"nt "tili+aIi -entr" creKterea cifrei octanice. 2om-ortarea acestor com-onenIi Ln amestec diferM Lntre ei, Ln s-ecial, Ln ceea ce -ri*eKte 2O, *olatilitatea, c"r)a de distilare Ki cMld"ra de *a-ori+are 8$a)el"l &9.

$a)el"l &. !ro%riet-.i #i,ice ale *en,inei 2i ale unor co&%u2i o?i'enati Metanol Etanol MTBE TAME Ben,in-

56

Densitatea, ! 5!,6 O@igen, ? masM $em-. de fier)ere,O 2 /a-ort"l stoec.iometric aer/com)"sti)il 2Mld"ra netM de com)"stie 8%Ckg759 2O/ 2O%

5!, 6

', 6 !' 6! 6,!:5 5>,>3 55& >!

', >& 3! = >:5 ( ,6> 555 >&

', &6 5= !! 55, :5 3!,55 55 5'5

', 56 =6

'

', ( P ', = P (' P ('' 5&, :5 &(,6& >5 P > =( P =

55,>5:5 3 ,6( 55( >>

Nn ta)el"l ! s"nt -re+entate cifrele octanice ale com-onenIilor "tili+aIi -entr" fa)ricarea )en+inelor comerciale $a)el"l !.Ci#rele octanice ale unor co&%onen.i de *en,in- auto Ti% de *a,G"tan I+o-entan Gen+inM "KoarM /eformat de -resi"ne medie /eformat de -resi"ne BoasM /eformat gre" 8iniIial 55' 29 Gen+inM totalM de 22 Gen+inM "KoarM de 22 Gen+inM grea de 22 8iniIial 55' 29 #lc.ilat I+omeri+at Dimersol 8oligomeri+are olefine "Koare9 %$G; ;$G; COR >! >( 6= >& >> 553 >5 >3 >! >! =! > 55! 55& COM >( => 6 =! == 5'( =' =( =! >( =( =( >> >=

Aditivi %entru 4&*un-t-.irea ci#rei octanice #diti*ii re-re+intM acele s")stanIe sa" amestec"ri de s")stanIe care adM"gate, de o)icei Ln cantitMIi mici -rod"selor, Lm)"nMtMIesc sensi)il an"mite -ro-rietMIi Ki -ot conferi altele noi 8ta)el"l 69 . #diti*ii -roteBea+M com)"sti)ilii de acIi"nea agenIilor fi+ico7c.imici c" care *in Ln contact, -roteBea+M motor"l de -rod"sele re+"ltate Ln tim-"l f"ncIionMrii, conferM -ro-rietMIi f"ncIionale noi com)"sti)il"l"i. 0entr" a7Ki e@ercita rol"l, ei tre)"ie sM ai)M eficacitate mare la concentraIii mici, sM fie sol")ili Ln com)"sti)ili Ki insol")ili Ln a-M, sM -re+inte sta)ilitate termicM, sM ardM com-let, fMrM re+id""ri, sM n" fie to@ici Ki sM n" forme+e -rod"Ki de ardere to@ici, sM fie renta)ili, "Kor de -roc"rat Ki de de-o+itat etc. 2om-o+iIia car)"ranIilor -entr" motoare este Lntr7"n -roces contin"" de e*ol"Iie atJt Ln ceea ce -ri*eKte -erformanIele cJt Ki Ln res-ectarea restricIiilor de medi". O im-ortanIM a-arte Ln asig"rarea acestor noi cerinIe o a" Ki aditi*ii. 0entr" )en+ine aceKtia s"nt: Q' Q5 Q( Q3 Q& Q! Q6 Q aditi*i -entr" Lm)"nMtMIirea cifrei octanice aditi*i antio@idanIi6 aditi*i de+acti*atori ai metalelor6 aditi*i anticoro+i*i Ki in.i)itori de r"ginire6 aditi*i antiLng.eI6 aditi*i de-resanIi ai -"nct"l"i de congelare6 aditi*i detergenIi6 aditi*i dis-ersanIi.

$etraetil-l"m)"l 8$;09, 0)82(3!9&, "n"l dintre aditi*ii antidetonaIie foarte larg "tili+at, este "n lic.id incolor, c" miros d"lceag, mai dens
5=

decJt a-a, sol")il Ln )en+ine Ki insol")il Ln a-M. ;ste foarte to@ic, acIionJnd as"-ra sistem"l"i ner*os central. ;l se ada"gM Ln )en+inM Ln -ro-orIie de ',5(?. O@i+ii -l"m)"l"i s"nt ne*olatili Ki gre" sol")ili Ln )en+inM, -"tJnd"7se de-"ne -e -ereIii cilindrilor, -e s"-a-e, -e )"Bii determinJnd "+"ra acestora. 0entr" a -reLntJm-ina aceste efecte, $;0 se amestecM c" deri*aIi .alogenaIi, /7R 8dicloretan 2l(2(3&, di)rometan, Gr(2(3&, di)rom-ro-an Gr(23369 care la -este = 'o2 transformM o@i+ii -l"m)"l"i Ln .alogen"ri *olatile, e*ac"Jnd"7se Ln ga+ele de eKa-ament. #mestec"l $;0 P /7R -oartM n"mele de lic"i! etilic sa" etilflui! iar )en+inele care7l conIin se n"mesc benzine etilate. Nntr"cJt -l"m)"l Ki deri*aIii sMi s"nt to@ici Ki -ol"anIi s7a "rmMrit Lnloc"irea $;0 c" alIi antidetonanIi neto@ici Ln benzinele f-r- plu b. 2" mare s"cces se "tili+ea+M metil7terI)"tileter 8%$G;9 sa" amestec"ri antidetonante ne-ol"ante c"m s"nt cele -e )a+M de alcool metilic, alcool etilic, alcool terI)"tilic sa" alcool i+o-ro-ilic. Nn ca+"l aditi*ilor menIionaIi cantitatea adM"gatM este LnsM semnificati* mai mare. #lIi aditi*i din clasa car)onililor s"nt alternati* "tili+aIi, fiind eficace Ln concentraIii foarte mici, a*Jnd LnsM Ki "n cost ridicat. Ta*elul 6 ADITIAI !ENTRU BENZINE $i-"ri de aditi*i S")stanIa acti*M #cIi"ne #ntidetonanIi 3idrocar)"ri c" 2O mare6 %Mresc 2O a )en+inelor, 0)82(3!9&, Ae82O9!, Sn82&3>9&, aromatice,
5>

0)82339&,-reLntJm-inM fenomen"l Se82(3!9(,de detonaIie 233I, #mine

#ntio@idanIi 8in.i)itori de o@idare9

%etil7terI)"til7eter 8%$G;9 Aenoli 8(,67di)"til &7metilNncetinesc 8<,<S7di)"til -7aminofenol9 n"mMr"l"i o@idMrii amine#ni.ilea+M a+otaIi)en+inM

-roces"l de

de

fenol9, #mine, #minofenolio@idare -rin micKorarea radicali li)eri formaIi Ln tim-"l

#nticoro+i*i

#moniac amoni"

8<339, 8<3&19,

acIi"nea

-rimare 8/7<3(9, sMr"ri decoro+i*M a com-"Kilor din 8<O379, car)o7naIi alcalini 8<a(2O39, alcooli alifatici Nm-otri*a formMrii de-"nerilor 8/7O39, aci+i graKi 2om-"Ki organici ai )or"l"i$ransformM de-"nerile de Ki al"mini"l"i6 AosfaIi2 Ki 0) Ln -artic"le fine, organici 8metil7etilfosfat,"Kor antrena)ile Ln ga+ele

8233930O&, tricre+il7fosfat9 de ardere De+acti*atori ai Deri*aIi ai o@ic.inoleinei NnlMt"rM metalele 2o, Ae, metalelor Degi*ranIi anticongelanIi Ga+e Sc.iff <i, V, 2r, %n, 2" formand c.elaIi #lcooli inferiori 8/7O39,Nm-iedicM de-"nerea Dimetilformamida, 832O<82339(9, glicol"l"i #ntistatici %etil7*inil-iridina Dii+o-ro-ilsalicilat calci" ;teri g.eIii -e car)"rator ca ai"rmare )en+inei. a e*a-orMrii 0reLntJm-inM

Lng.eIarea a-ei. %Mresc cond"cti)ilitatea deelectricM a )en+inei

('

Gacterici+i

2re+oli,

aminofenoli,Distr"g

)acteriile

din

naftoli, com-"Ki ai )or"l"i re+er*oare $e.nologiile noi de -rel"crare a -rod"selor -etroliere, c"m ar fi .idrocracarea, .idrofinarea Ki .idrotratarea, asociate c" tendinIa eliminMrii )en+inei etilate ca Ki de+*oltarea de com)"sti)ili noi, fMrM -l"m), a" modificat cererea de aditi*i Ki se estimea+M Ln *iitor c.iar o "tili+are la scarM mai mare. 2" foarte rare e@ce-Iii, Ln -re+ent n" se mai fa)ricM -rod"se -etroliere finite fMrM aditi*i. Se -oate disc"ta des-re familii de aditi*i care deBa a" fost fa)ricate Ki comerciali+ate, Ki n" de -rod"se de serie micM. As%ecte %rivind utili,area co&%u2ilor or'anici o?i'enati dre%t co&*usti*ili auto 2resterea necesar"l"i de com)"sti)ili -etrolieri si a cost"rilor acestora in -ers-ecti*a an"l"i ('5(, caracter"l neregenera)il si re-arti+area ne"niforma a re+er*elor de -etrol -e glo), -rec"m si restrictiile im-"se de conser*anea medi"l"i am)iant, a" im-"lsionat cercetarile desfas"rate in *ederea o)tinerii si "tili+arii "nor noi s"rse de com)"sti)ili necon*entionali, care sa -ermita s")stit"irea, cel -"tin -artiala a )en+inelor si motorinelor clasice. 0reoc"-arile e@istente -e -lan mondial in acest sco- *i+ea+a, in s-ecial, "rmatoarele cai: o)tinerea de com)"sti)ili -e )a+a de .idrocar)"ri re+"ltate din "tili+area ga+elor nat"rale dre-t com)"sti)ili a"to6 sist"ri )it"minoase si nisi-"ri asfaltice6

(5

o)tinerea )en+inelor sintetice -rin c.imi+area ga+elor nat"rale, a fa)ricarea de )en+ine sintetice -e )a+a de metanol, etanol si c.iar o)tinerea de car)"ranti de )iosinte+a -rin c"lti*area de ,,-lante "tili+area .idrogen"l"i ca *iitor com)"sti)il a"to6 "tili+area de com-"si organici o@igenati.

car)"nel"i si a )iomaselor6 direct din )iomase6 energeticeT6

Co&%u2ii or'anici o?i'ena.i B car*uran.i %entru &otoarele cu a%rindere %rin sc7nteie "MAS$ <ecesitatea red"cerii cons"m"l"i de com)"sti)ili a"to clasici, -rec"m Ki a dimin"Mrii ni*el"l"i -ol"anIilor emiKi Ln atmosferM -rin arderea com)"sti)ililor Ln motoare c" ardere internM, a" stim"lat cercetMrile -ri*ind "tili+area com-"silor organici o@igenaIi -entr" alimentarea miBloacelor de trans-ort. Nn -re+ent, s"nt ela)orate la scarM ind"strialM "rmMtoarele *ariante de s")stit"Iie totalM sa" -arIialM a )en+inei clasice c" com-"Ki organici o@igenaIi: 5. #limentarea motoarelor a"to c" alcooli -"ri 8metanol, etanol, terI7 )"tanol, etc.96 (. A"ncIionarea *e.ic"lelor c" amestec"ri de alcooli, Ln -ro-orIii diferite6 3. Htili+area com-"Kilor organici o@igenaIi de ti- alcooli, eteri, esteri, etc. Ln amestec c" )en+ine6
((

&. 2on*ersia alcoolilor 8metanol, etanol9 Ki a "lei"rilor *egetale Ln )en+ine sintetice6 0rin introd"cerea de alcooli Ln )en+ine se Lm)"nMtMIeKte considera)il calitatea octanicM a acestora Ki sim"ltan se o)Iine o scadere nota)ila a concentraIiei de no@e din ga+ele emise.Nn acelaKi tim-, -rin ada"garea de alcooli se -oate dimin"a sa" elimina total 0) din )en+inele comerciale. Hna din caile im-ortante de s")stit"ire a )en+inelor clasice o re-re+intM transformarea c.imicM a %e7O3 Ki ;t7O3 Ln )en+ine sintetice c" 2O ridicate. ;tanol"l -oate fi transformat Ln )en+inM sinteticM -rin con*ersie cataliticM. 2atali+atorii "tili+aIi transformM etanol"l Ln )en+inM la tem-erat"ri de 3''7&'''2, -resi"ni de 57!atm. Ki *ite+e *ol"mare Ln inter*al"l ',675.75, c" randament mai mare de >!?. Car*uran.i auto %e *a,a de *en,ine+ alcooli 2i eteri Dific"ltatile legate de "tili+area integrala a alcoolilor, dre-t car)"ranti -entr" alimentarea motoarelor a"to a" cond"s la sol"tii intermediare, care -ermit folosirea acestora in amestec c" )en+ina, astfel incat modificarile ad"se a"tomo)ilelor sa fie minime, iar motoarele acestora sa -oata f"nctiona atat c" amestec"ri de )en+ina si alcooli, cat si n"mai c" )en+ine. Hn interes deose)it il -re+inta metanol"l, etanol"l, tert. )"tanol"l, -rod"sii de fermentatie acetono7)"tilica -rin introd"cerea de alcooli in )en+ine, se im)"natateste considera)il calitatea octanica a acestora si, sim"ltan, se o)tine o scadere nota)ila a cocentratiilor de no@e din ga+ele emise. Infl"enta alcoolilor as"-ra ra-ort"l"i 2O/ / 2O% al "nor )en+ine de )a+a neetilate este redata in fig. (.

(3

Aig. (. In#luenta adau'arii alcoolilor asu%ra ci#relor octanice COM si COR ai unor *en,ine de *a,a infl"enta alcoolilor %e7O3 si ;t7O3 as"-ra -arametr"l"i 2O/ al )en+inei nr.36 * infl"enta alcoolilor as"-ra -arametrilor 2O% ai )en+inelor nr.5 si nr.(. Se -oate remarca fa-t"l ca, dintre alcoolii en"merati, metanol"l are infl"enta cea mai ridicata as"-ra 2O/, determinind cresteri nota)ile ale ni*el"l"i octanic al )en+inelor. 2om-ortarea metanol"l"i este, in sc.im), mai -"tin satisfacatoare in -ri*inta factor"l"i 2O% al amestec"l"i. ;tanol"l, desi este caracteri+at -rin aceeasi *aloare -ro-rie 2O/, are o infl"enta mai red"sa as"-ra ni*el"l"i octanic al amestec"rilor. O alta dific"ltate, intam-inata la "tili+area amestec"rilor )en+ineU alcooli in calitate de car)"ranti a"to, este determinata de toleranta red"sa fata de a-a a acestora. 0ractic, com)"sti)ilii -etrolieri contin intotdea"na, c.iar la iesirea din rafinarie, "rme de a-a 8!'U=' --m9 care s-oresc in c"rs"l diferitelor eta-e de de-o+itare 8cisterna, de-o+it, re+er*or"l statiei de alimeritare, re+er*or"l *e.ic"l"l"i etc.9, -rec"m si in f"nctie de anotim-, aB"ngand -ana la '' --m.
(&

$oleranta fata de a-a a amestec"rilor )en+ine7alcooli este de-endenta de tem-erat"ra, de nat"ra si concentratia alcool"l"i si de contin"t"l in .idrocar)"ri aromatice al )en+inelor. $oleranta fata de a-a a amestec"rilor )en+ine7alcooli 8metanol, etanol9 se im)"natateste considera)il -rin cresterea contin"t"l"i de .idrocar)"ri aromatice din )en+ina. I&*unatatirea tolerantei #ata de a%a a a&estecurilor de *en,inei si alcooli $oleranta fata de a-a a amestec"rilor )en+ineUmetanol -oate fi im)"natatita semnificati* -rin introd"cerea "nor cosol*enti de ti-"l: .idrocar)"ri aromatice, alcooli s"-eriori 8n7)"tanol, i7)"tanol, fractii de "lei de f"+el9, eteri 8%$G;, $#%; etc.9, esteri si alti com-"si organici. Di#icultati inta&%inate la utili,area alcoolilor in &otoarele cu a%rindere %rin scanteie #nali+a -ro-rietatilor fi+ico7c.imice ale -rod"silor organici o@igenati de ti- alcooli e*identia+a o serie de diferente considera)ile fata de com)"sti)ilii lic.i+i de origine -etroliera. Htili+area eficienta a alcoolilor in calitate de com)"sti)ili im-"ne, in consecinta, modificari de ordin constr"cti* si -ri*ind reglarea motoarelor, atat -entr" aten"area "nor infl"ente negati*e, cat si -entr" *alorificarea "nor -ro-rietati fa*ora)ile. Dintre -ro)lemele -rinci-ale care se ridica la "tili+area alcoolilor dre-t com)"sti)ili ca atare in motoarele c" a-rindere -rin scanteie se -ot en"mera: tendinta de red"cere a -"terii efecti*e la "n de)it constant de alcooli, ca "rmare a -"terii calorifice mai red"se a acestora, com-arati*
(!

c" )en+ina 8la arderea metanol"l"i se degaBa o cantitate din energie c" circa !'? mai mica decat in ca+"l arderii "nei cantitVti ec.i*alente de )en+ina, iar -rin arderea etanol"l"i re+"lta doar 66? din energia degaBata la ardenea )en+inei96 -re+enta o@igen"lni in str"ct"ra molec"lara a alcoolilor asig"ra, -e de alta -arte, micsorarea necesan"l"i de o@igen -entr" ardere, astfel incat, in ansam)l", -"terea calorifica a amestec"l"i com)"sti)il7aer, ra-ortata la *ol"m"l de amestec, este -"tin modificata 8metanol necesita c" &&? mai -"tin aer -entr" com)"stie, com-arati* c" )en+ina, iar etanol"l U doar 6l? din aer"l necesar arderii )en+inei96 -rin "rmare, se -oate asig"ra mentinerea nesc.im)ata a -"terii motor"l"i c" o cilindree data, -rin marirea cores-"n+atoare a de)it"l"i de com)"sti)il 8-entr" mentinerea ra+ei de acti"ne a a"tomo)il"l"i tre)"ie marita, totodata, ca-acitatea re+er*or"l"i de com)"sti)il96 . dific"ltatea -ornirii la rece, determinata de -resi"nea red"sa de *a-ori la tem-erat"ri Boase6 in ca+"l "tili+arii alcoolilor -"ri, -ornirea la rece -oate fi sol"tionat -rin folosirea de com)"sti)ili a"@iliari 8)en+ina sa" ga+ -etrolier lic.efiat9 sa" ameliorarea -"l*eri+arii 8metanol"l necesita -entr" *a-ori+are de 3, ori mai m"lta cald"ra, iar etanol"l U de (,6 ori, com-arati* c" )en+ina96 tendinta de inra"tatire a *a-ori+arii in sistem"l de admisie la motoarele c" car)"rator, determinata de *alorile ridicate ale cald"rilor de *a-ori+are ale alcoolilor si care necesita re-roiectarea sistern"l"i de admisie6 tendinta de crestere a frec*entei incidentelor s"r*enite la f"nctionarea motor"l"i la cald ca "rmare a formarii do-"rilor de *a-ori
(6

si a emisiilor de alcooli 8-"nctele de fier)ere ale alcoolilor fiind co)orate, com-arati* c" )en+ina96 calitati defa*ora)ile de "ngere, determinate de *isco+itatea red"sa a alcoolilor si care afectea+a direct c"-l"rile de frecare,in -rim"l rand la ni*el"l -om-ei si in secti"nea de inalta -resi"ne a instalatiei de alimentare6 incom-ati)ilitatea com-"ilor organici si, indeose)i, a alcoolilor c" "lei"l de "ngere si c" materiale de ti-"l elastomerilor, c" care acestia *in in contact nemiBlocit6 . coro+i"nea, determinata de alcooli si, de asemenea, de atac"l to@icitatea alcoolilor si, indeose)i, a metanol"l"i6 metanol"l -oate c.imic direct al "nor com-"i s-ecifici, re+"ltati in c"rs"l arderii6 -atr"nde in organism -e cale res-iratorie, digesti*a si c"tanata, -ro*ocand, in general, into@icatii c" efecte gra*e, care de-ind de conditiile e@-"nerii si de s"sce-ti)ilitatea indi*id"ala6 concentratia limita de *a-ori de metanol in atmosfera, admisa la o e@-"nere contin"a tim- de = ore -e +i, este de (6'' mg/m 36 efecte fi+iologice -ot, insa, inter*eni si -rin e@-"nere la concentratii de 5, 5U5,&6 mg %eU O3/m3. Modi#ic-ri constructive ale MAS ali&entate cu alcooli 0entr" ca motoarele ce ec.i-ea+M miBloacele de trans-ort act"ale sa -oata f"nctiona c" metanol sa" etanol, se im-"n o serie de modificari constr"cti*e. 2ate*a dintre acestea s"nt -re+entate in contin"are. In ca+"l motoarelor alimentate c" alcooli 8metanol, etanol9, datorita cald"rii de *a-ori+are ridicate a alcool"l"i are loc o racire intensa a amestec"l"i aerUcar)"rant, sit"atie care cond"ce la formarea "nei
(

-elic"le de alcool -e -eretii trase"l"i de admisie. 2a "rmare a re-arti+arii ne"niforme a amestec"l"i in cilindrii, arderea *a fi incom-leta. 0entr" eliminarea acest"i de+a*antaB, colector"l de admisie tre)"ie racordat la circ"it"l de racire al motor"l"i sa" la trase"l de e*ac"are a ga+elor arse. In acest fel, transfer"l de cald"ra de la -eretii fier)inti ai camerei de ardere si ai cilindr"l"i este s"ficient de mare -entr" a asig"ra *a-ori+area ra-ida a alcool"l"i si -entr" reali+area "n"i amestec omogen in cilindri.Htili+area alcoolilor dre-t com)"sti)ili -entr" motoarele c" ardere interna 8%#S9 im-lica si o ada-tare cores-"n+atoare a ec.i-ament"l"i de alimentare. Datorita contin"t"l"i ridicat de o@igen din molec"lele de alcooli, de)it"l de aer necesar -entr" arderea stoec.iometrica este de circa do"a ori mai mic in ra-ort c" de)it"l cores-"n+ator car)"rant"l"i clasic, )en+ina. In consecinta, sistem"l de formare a amestec"l"i car)"rant tre)"ie modificat. #stfel, este necesar sa se mareasca diametrele Bicloarelor de com)"sti)il 8Biclor"l -rinci-al, Biclor"l de sarcina si Biclor"l de mers in gol9 si, res-ecti*, sa se micsore+e diametr"l Biclor"l"i de aer. Datorita -"terii calorifice red"se a alcoolilor, com-arati* c" )en+ina, cons"m"l de com)"sti)il al motor"l"i alimentat c" metanol este, -ractic, d")l". 0entr" asig"rarea "nei a"tonomii de circ"latie ec.i*alente a a"to*e.ic"l"l"i ec.i-at c" "n astfel de motor, ca-acitatea re+er*or"l"i de com)"sti)il tre)"ie marita in mod cores-"n+ator. La -roiectarea si constr"ctia sistem"l"i de stocare a alcoolilor la )ord"l a"to*e.ic"l"l"i tre)"ie sa se ia in considerare -ro-rietatile acestor com)"sti)ili, to@icitatea *a-orilor de metanol, efect"l corosi* al car)"rant"l"i as"-ra -ieselor metalice, incl"si* -osi)ilitatea se-ararii
(=

fa+elor alcool7com)"sti)il con*entional in -re+enta a-ei 8in ca+"l sistem"l"i mi@t de alimentare9. 0entr" -re*enirea degaBarilor de *a-ori de alcooli 8metanol9 in interior"l a"to*e.ic"l"l"i si e*itarea contact"l"i acestora c" atmosfera "meda, re+er*or"l de com)"sti)il tre)"ie etansat cores-"n+ator. Hna din sol"tiile ado-tate consta in constr"ctia re+er*oarelor -re*a+"te c" ca-ac interior flotant. 0entr" e*itarea efect"l"i corosi*, este necesar ca re+er*or"l de com)"sti)il sa se reali+e+e din materiale re+istente la acti"nea alcoolilor. Hna dintre caile im-ortante de s")stit"ire a )en+inei clasice o re-re+inta transformarea c.imica a metanol"l"i si a etanol"l"i in )en+ine W sintetice X, ecologice c" cifre octanice ridicate.

(>