CRISTIAN GANESCU

OMUL IN AFARA TRUPULUI

STRUCTURA AURICA A FIINTEI UMANE CICLUL FORTA CONTRA FORTA VOL II, EDITURA ALAYA
In momentul nasterii, la fel ca si in momentul mortii, oamenii se intalnesc, pentru o fractiune de secunda, cu ei insisi, cunoscandu-si toate intruparile si mortile anterioare. Acest flash este insa atat de scurt, incat nu toti oamenii pot constientiza clar momentul respectiv. Este interesant si cazul acelor oameni, care, in existenta anterioara, au suferit morti violente - in care sangele lor s-a scurs pe pamant. De altfel, datorita conditiilor istorice ce existau acum trei-patru-cinci sute de ani, multi oameni care se intrupeaza in prezent au trecut prin astfel de morti. In momentul reintruparii, oamenii din aceasta categorie pot percepe, printr-un flash cognitiv intens, toata istoria planetei Pamant, pastrata in depozitul psiho-informational - memoria akashica - a Spiritului Pamantului. Printr-o moarte anterioara violenta, in care sangele li s-a scurs pe pamant, oamenii se leaga, intr-un fel tainic, de Spiritul Pamantului, iar la urmatoarea incarnare in trup fizic se pot conecta spontan la memoria planetara. Astfel, in momentul urmatoarei nasteri fizice, ei retraiesc fulgerator toate evenimentele trecutului globului terestru in care a curs sange de om, imprimate in memoria Spiritului Pamantului: crime, razboaie, mari cataclisme etc. Iar daca, la sfarsitul existentei actuale, chiar in secunda mortii, au de a activat corpul aric al pla!"lor m"!ianic" - care constituie motorul formarii, in lumea pamanteasca, a !omunitatii "#isericii$ lui Ii!u! #ri!to!, ca o consecinta directa a evenimentelor petrecute acum %&&& de ani in Palestina - oamenii in cauza pot percepe mult mai mult... Pentru ca, activitatea lui Ii!u! #ri!to! nu a incetat dupa !rucificare - momentul in care sangele 'au s-a scurs pe Pamant - ori dupa inaltarea la cer, ci se perpetueaza in pr"$"ntul continuu in care se manifesta Fiinta Sa. (i locul concret prin care, de %&&& de ani, Ii!u! #ri!to! a uta in mod efectiv omul sa transceanda actuala stare de fapt, destinul adamic ca rezultat al caderii initiale, consta in formarea c a%r"i iu&irii si in aparitia celui mai misterios corp auric) corpul aric al pla!"lor m"!ianic". Aceste elemente aurice se formeaza la orice om, in momentul rostirii cu voce tare a Num"lui lui Ii!u! #ri!to! sau, fireste, in cazul rugaciunii crestine. De doua mii de ani, Num"l" lui Ii!u! #ri!to! a devenit cel mai puternic Num" din !er si de pe Pamant. Prin *ertfa 'a, Ii!u! #ri!to!, Dumn"$"u intrupat, a platit Pr"tul !acri'iciului( Platind Pr"tul !acri'iciului, Ii!u! #ri!to! a dobandit Put"r"a !i Domnia. El a devenit Domnul si Invatatorul ) Regele - tuturor oamenilor din Terra aurica. Prin Put"r"a pe care a dobandit-o, Ii!u! #ri!to! a pus in toti oamenii E'i*ia Put"rii Sal" si a stabilit "o noua carmuir"". Datorita acestui fapt, tot ce se face in !er si pe Pamant se face doar prin Ii!u! #ri!to!; astfel se consfinteste cele ce +e-a spus la scurt timp dupa Inviere) +TOATA PUTEREA MI)A FOST DATA IN CER SI PE PAMANT((( SI IATA, EU SUNT CU VOI, PANA LA SFARSITUL VEACULUI( AMIN+(

OMUL IN AFARA... TRUPULUI STRUCTURA AURICA A FIINTEI UMANE

1

Partea intai STRUCTURA AURICA A FIINTEI UMANE Cap( ,( C"rc"tar"a c"lor -a$ut" !i c"lor n"-a$ut" Un eveniment neobisnuit Clarvazator in lumea eteri a Cap( .( Aura omului Pers!e tive In"ivi"ualitatea Personalitatea Cor!urile auri e "erivate Cap( /( Omul, in a'ara (((trupului A "oua !ers!e tiva Culorile stru turilor auri e #e $imea stru turilor auri e Cap( 0( Planuril" cuantic" Ferestre "e lumina Pers!e tiva !lanurilor uanti e Cap( 1( +Fi$iolo*ia+ aur"i Ener%ia vitala C$a&rele Metabolizarea ener%iilor !rin $a&re C$a&rele !rin i!ale C$a&ra iubirii ' S$ainia$ C$a&rele se un"are si $a&rele minore Cap( 2( Si*iliil" %armic" 3 r"'l"ctar"a 4"!tinului In"ivi"ualitatesi !ersonalitate Si%iliile &armi e ale or!ului "u$ Si%iliile &armi e ale su(letului )olile &armi e Cap( 5( T "nt)T int / Si 6"mol Si )emol T$ent T$int Cap( 7( R"'l"ctar"a incarnarilor tr"cut" Con(i%uratia si%iliilor &armi e Pun tul i"eal Steluta "intai Cap( 8( Pr"tul ra!cumpararii Omul nou* omul ve $i Un (a!t "e viata a tual* !rezent* vital Partea a "oua+ O,ISEEA SPIRITULUI Cap( ,( E-olutia omului #iata* su!rema (orma "e initiere Prin i!iul termometrului Para"i%ma evolutiei Re(le tarea evolutiei in or!ul "u$ Cap( .( Scoala -i"tii Cele sa!te lase evolutive
-

 Pra%urile Cru ii #ietii Cap /( Acti-ar"a c a%r"lor Nivelul o!tim "e (un tionare A tiunea ,u$ului S(ant Si%iliile $a&relor Cele sa!te Raze Cap( 0( C"l" tr"i cai E.er itarea liberului arbitru Ti!uri "e unoastere Calea evolutiva stan"ar" Cunoasterea realizata !rin in"u tie Strave $ea Cale a zeilor Cap( 1( Ii!u! #ri!to!, Dumn"$"u intrupat Izvorul "e Lumina Mo"i(i area stru turii auri e umane !rin a tivitatea lui Iisus /ristos Cap( 2( 9iua c"a mai lun*a Cor!ul astral* $eia evolutiei Iubirea* re"inta si s!eranta Cap( 5( Corpul aric al pla!"lor m"!ianic" ,arul Cor!ul $ari Cap( 7( S ainia , Stan*a 0 Cru ea ir ums risa "e er Fiul Omului Cor!ul "e "iamant Cap( 8( O4i!""a !piritului

Ac"a!ta cart" "!t" &a$ata p" 4"$-aluiril" clar-a$atorului EUGEN NICOLAE GISCA CUVANT DE INTAMPINARE LA CICLUL +FORTA CONTRA FORTA+
'emnatarul acestor randuri tine sa multumeasca tuturor celor care au contribuit, intr-un fel sau altul, la realizarea si la aparitia cartilor din ciclul FORTA CONTRA FORTA( 'emnatarul acestor randuri tine sa multumeasca, in mod special, 'eniorului George Ganescu, pentru rabdarea cu care a lecturat manuscrisul cartilor din acest ciclu. 'faturile sale, ca prim lector si critic, au a utat enorm la eliminarea unor erori inerente si la limpezirea textelor. 'emnatarul acestor randuri multumeste, de asemenea, prietenilor si partenerilor Mariana !i Ra4u Gri*or" de la '! +ibra Dif ',+, pentru spri inul acordat. Evident, nu in ultimul rand, semnatarul acestor randuri multumeste lui Eu*"n Nicola" Gi!ca, pentru amabilitatea de a-i fi pus la dispozitie, cu multa generozitate, informatiile ce au stat la baza realizarii cartilor din acest ciclu. !u ceva timp in urma, in copilarie, am avut parte, cu totul intamplator, de o experienta neobisnuita prin care, cu siguranta, au trecut multi alti oameni. In acele vremuri, la fel ca si astazi, exista obiceiul ca, in vacante, colegii legati sufleteste unul de altul - baieti si fete - sa participe la mici -chefuri-, in cadrul carora experimentau diferite ocuri. .nul dintre ele era - ocul cu sticla- - un oc naiv si banal, dar foarte apreciat pe atunci. In urul mesei, pe scaune, de-o parte erau baietii, iar de cealalta parte erau fetele. .nul dintre participanti invartea o sticla goala. 'ticla se oprea pe directia unui baiat si a unei fete, care apoi treceau intr-o camera alaturata pentru a se saruta.
0

+a un moment dat, ocul cu sticla a constituit preludiul unor noi experiente. .nul dintre colegi a avut ideea sa puna in practica - ocul cu fularul-. In cadrul acestui inedit oc, care se uca dupa acelasi principiu, unul dintre parteneri presa, cu a utorul unui fular, anumite puncte sensibile din partea din spate a gatului celuilalt partener. Este, desigur, vorba despre un oc periculos, nerecomandabil, intrucat provoaca un scurt lesin. Prin presarea cu a utorul unui fular a unor puncte sensibile din partea din spate a gatului, se provoaca un scurt lesin. Acest procedu se aplica cu efect doar copiilor care nu depasesc varsta de /& -/% ani, adultii fiind cel mai adesea imuni, probabil datorita faptului ca punctele respective se atrofiaza la maturitate. !el caruia i se aplica procedeul isi pierdea cunostinta, cazand eventual de pe scaunul pe care era asezat, dar in scurtul rastimp de cateva secunde, avea parte de o experienta stranie. 0bserva felurite fiinte in trupuri ce lumineaza ca neoanele si un decor diferit de cel existent in lumea materiala, iar timpul parca se dilata1 aparea senzatia ca trec milenii. Altfel spus, persoana in cauza -aluneca- din aceasta lume si patrundea in alta. Desigur, persoana care experimenta acest oc era readusa rapid in simtiri prin stropirea cu apa si prin aplicarea unor palmute peste obra i. 'entimentul adanc de tristete generat de despartirea de acea lume mirifica persista la toti participantii mult timp dupa experiment. Daca ar fi sa ne ghidam dupa logica obisnuita, nu era vorba decat despre halucinatii trecatoare. 2imeni nu poate raspunde insa la o intrebare foarte simpla, pusa tot dupa logica acestei lumi) cum se face ca toate persoanele care au participat la - ocul cu fularul- au avut aceleasi halucinatii - adica au observat acelasi fiinte si acelasi decor 3 'e stie, copiii au o constitutie fizica ceva mai labila, in curs de formare, astfel incat isi pot permite astfel de -subtilitati de procedura-1 in schimb, daca adultii ar cunoaste acele puncte sensibile si le-ar presa cu a utorul unui fular, nu le-ar fi de nici un folos, n-ar percepe nimic si n-ar putea -aluneca- din lumea oamenilor - din lumea logicii normale si sanatoase care, dupa cate se spune, este singura care are dreptul de a da verdicte si de a stabili ceea ce este adevarat sau fals, ceea ce este mira sau realitate. +a fel ca si ceilalti participanti la ocul cu fularul, si eu am avut parte de aceste experiente. .lterior, dupa incheierea copilariei, de-a lungul vietii, am mai -alunecat- de cateva ori, pret de cateva clipe, in conditii mai mult sau mai putin dramatice, in acea lume in care secundele par milenii. 4ara nici o indoiala, multi oameni au trecut prin experiente similare, mai ales in urma unor evenimente dramatice - de exemplu, cei care au trecut prin experiente la limita mortii ori cei care au trecut prin morti clinice. !a o constanta generala, nici unul dintre acesti oameni nu a reusit sa integreze complet in cunoasterea normala astfel de experiente, tot astfel cum nu se pot integra visele in experienta cotidiana, in care functioneaza doar constiinta specifica starii de veghe - logica -sanatoasa- a acestei lumi. Pentru mine, experientele copilariei au constituit insa imboldul de a cerceta amanuntit astfel de fenomene. Precum un om traumatizat, care se intoarce mereu si mereu la starea ce a premers trauma, cautandu-si adevarata identitate, convins fiind de faptul ca doar dupa descoperirea originii traumei se poate vindeca, am gasit de cuviinta sa cercetez ani de-a randul fenomenologia unor asemenea fenomene, in speranta ascunsa ca voi putea obtine raspunsul la anumite intrebari. De altfel, toti oamenii procedeaza la fel. 5raumatizati in forul lor interior de vreun eveniment petrecut candva in trecut, oamenii incearca sa se vindece. Dar, in momentul in care se vindeca de trauma lor particulara, oamenii inteleg cu necesitate faptul ca mai exista o trauma, mult mai profunda. Inteleg ca dincolo de traumele particulare ale fiecarui om in parte, exista o trauma comuna1 inteleg, in cele din urma, ca toti oamenii sunt bolnavi de aceeasi boala, inteleg, de asemenea, ca aceasta boala comuna i-a determinat sa se nasca in lumea materiala - aici si acum. Abia in momentul in care constientizeaza acest fapt, fiecare om poate incepe procesul de vindecare - vindecarea de existenta. Intalnirea dintre mine si Eugen Nicolae Gisca s-a produs in a doua umatate a anului /666. In acea perioada, Eugen era in cautarea unei persoane care sa-l inteleaga. 4iind prins pe atunci cu alte probleme, nu am avut timpul necesar sa ma implic in ceea ce voia Eugen sa faca. !um nu stapanea mestesugul scrisului, Eugen cauta o persoana capabila sa astearna pe hartie o parte din informatiile la care avusese acces. Am ezitat o lunga perioada de timp inainte de a ma apuca in mod serios de treaba. 7andindu-ma totusi la faptul ca propriile mele traume, propriile nelinisti, propriile erori sau propriile intrebari sunt ale multor oameni, gandindu-ma, in acelasi timp, ca incercarea de a raspunde la ele poate aduce, daca nu raspunsuri, cel putin constientizarea unor aspecte care sa a ute la vindecarea de existenta a cat mai multor oameni, am
1

acceptat in cele din urma o astfel de propunere. +uand in calcul, evident, si propriile trairi si experiente de viata, am inteles abia mai tarziu ce sansa am in fata) integrarea in cunoasterea normala a unor informatii oferite de o persoana ' Eugen Nicolae Gisca - care a devenit capabila, in urma unor evenimente dramatice, sa perceapa acea lume in care secundele par milenii - care este lumea eterica. !eea ce este foarte important este insa faptul ca Eugen a devenit capabil sa perceapa acea lume nu doar pentru cateva fractiuni de secunda, precum in cazul celor care au experiente la limita mortii sau participa la ocul cu sticla, ci o perioada mai lunga de timp, astfel incat informatiile sale sunt extrem de pretioase. Desi, initial, totul parea a fi destul de simplu, am inteles ulterior faptul ca, data fiind natura elementelor pe care Eugen dorea sa le impartaseasca prin intermediul cartilor, lucrurile sunt mult mai complexe. 5reptat, m-am implicat din ce in ce mai mult in acest proiect, care a inceput sa prinda viata si substanta.,olul meu a devenit din ce in ce mai activ, intrucat a fost nevoie de o activitate imensa de selectare, interpretare si comentare a unor informatii brute, adesea neinteligibile prin intermediul logicii formale si de constituire a unei conceptii unitare si coerente. In ultima instanta, a fost vorba despre transformarea unor informatii de natura spirituala intr-un limba adaptat mentalitatii epocii in care traim. In perioada de inceput a colaborarii cu Eugen, mi-am pus problema felului in care sa reflect cele afirmate de acesta. 7andindu-ma la modul in care voi proceda, am descoperit cateva solutii. Aveam de ales intre a face un reporta , de a urma intocmai firul celor narate de el, de a realiza cartile sub forma unui interviu sau de a adopta rolul de narator obiectiv. Am renuntat curand la varianta unui reporta , apoi am renuntat la varianta unei serii de carti-interviu ' variantele cele mai facile - si m-am inhamat la munca cea mai dificila. !eea ce ma interesa cu adevarat si, mai ales, ceea ce voiam sa fac era construirea unei conceptii bazate pe descrierile lui Eugen. Am considerat ca nu persoanele sunt importante, ci conceptia ce ar putea rezulta. De aceea, de-a lungul cartilor, am incercat sa scoatem in evidenta nu atat persoana lui Eugen si capacitatile sale, cat mai ales conceptia rezultata. Aceasta conceptie va fi prezentata in mod progresiv de-a lungul mai multor lucrari, reunite in ciclul pe care l-am denumit dupa titlul primei carti) !RT" #!NTR" !RT". 2ici un moment, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca nu este vorba despre carti de autor in sensul traditional al cuvantului, in care autorul sa prezinte ceea ce gandeste ori ceea ce-si imagineaza in aceste carti este expusa o anumita conceptie, dar trebuie sa fie evident pentru orice cititor faptul ca o astfel de conceptie nu poate fi creatia unui om, oricat de inventiv ar fi acesta. De altfel, o astfel de conceptie nu poate fi creatia exclusiva a unui om incarnat... Precum un brutar care primeste de la altcineva ingredientele necesare fabricarii unei paini, eu nu am fost, in cele din urma, decat un transmitator care a primit de la altcineva ingredientele necesare. Evident, depinde de brutar daca, pe baza ingredientelor primite, reuseste sa faca o paine buna, care sa fie apreciata de consumatori. +a urma urmei, orice brutar trebuie sa-si asume responsabilitatea produsului mainilor sale. 5ot astfel, eu trebuie sa imi asum deschis raspunderea pentru modul in care am reflectat in scris informatiile primite. In acest context, are mai putina importanta ca respectivele carti au fost scrise de o persoana pe baza informatiilor altei persoane. Din acest punct de vedere, actul de a scrie si, respectiv, de a percepe prin cea de-a doua vedere sunt secundare. !eea ce este cu adevarat important este ca o astfel de conceptie sa poata a unge la cititori. !ititorii sunt singurii care au dreptul, pe baza optiunilor personale, sa decida valoarea conceptiei expusa in aceste carti. .neori, se pot face lucruri mari prin oameni mici. !artile au fost scrise, iar restul este un prezent transformat de a in trecut, o re-amintire despre ... viitor. !ristian 7anescu

Part"a intai STRUCTURA AURICA A FIINTEI UMANE Ca!itolul l CERCETAREA CELOR #A2UTE SI CELOR NE#A2UTE

 Un eveniment neobisnuit
Eugen 2icolae 7isca re!rezinta un az ti!i "e !ersoana* are* in urma unui so e.istential* si'a s $imbat mentalitatea materialista u ea s!e i(i a unui investi%ator s!iritual. Lu ran" la o se tie "e trans(ormatoare a unei mari intre!rin"eri* Eu%en a avut un a i"ent "e mun a are i'a mo"i(i at stru tura auri a* eea e i'a !ermis sa !atrun"a onstient* in stare "e ve%$e* intr'un alt !alier al osmosului* in are !er e!e (iinte si evenimente total "i(erite "e ele are !ot (i observate !rin interme"iul simturilor (izi e. In a ea zi ru iala !entru e.istenta lui* "e om obisnuit intr'o lume obisnuita* Eu%en si'a in e!ut !ro%ramul "e lu ru a "e obi ei* si ni i o stare s!e iala nu anunta a se va !etre e eva im!ortant. Era in a!ro!ierea sarbatorii Pastelui* anul "e %ratie 1441. Potrivit aietului "e sar ini "in ziua res!e tiva* Eu%en trebuia sa !atrun"a in zona im!re5muita un"e se a(la* in !roba* un trans(ormator "e mare !utere. Lu ran" la trans(ormator* la un moment "at* in a!ro!iere* "ar su(i ient "e "e!arte !entru a nu'l a(e ta (izi * a avut lo un s urt' ir uit !uterni * iar Eu%en si'a !ier"ut* !entru ateva (ra tiuni "e se un"a* unostinta. A remar at totusi um un val "e al"ura l'a stra(ul%erat "ins!re baza oloanei vertebrale s!re restetul a!ului. Parea a el insusi se trans(ormase intr'o (antana arteziana6 suvoiul "e al"ura ur a u violenta "ins!re baza tru!ului s!re restetul a!ului* !entru a izbu ni in a(ara u mare intensitate. ,esi tru!ul era (ierbinte* restetul a!ului ramasese re e a %$eata. Un"eva* in restet* !ar a se "es $isese eva e semana u o antena !araboli a* iar suvoiul "e neo!rit se s ur%ea in a(ara. Intre%ul a! in e!use sa !ulseze* iar in zona (runtii a!aruse o senzatie "e "urere* a si um ar (i avut un tarus (ierbinte in(i!t intre s!ran ene. ,u!a e !ulsatiile al"'re e s'au "iminuat sau !oate n'au mai (ost onstientizate* Eu%en a remar at u stu!oare um me"iul (amiliar se estom!eaza tre!tat* lasan" lo ul unui alt me"iu* !e are'l ve"ea !entru !rima oara. ,atorita (a!tului a evenimentele "erulate (oarte ra!i" i'au !ro"us o senzatie "e %reata intensa* s'a asezat !e o ban uta "in lemn* "intre a elea are !ot (i %asite in ori e intre!rin"ere. In lo ul ima%inii atat "e (amiliare a lo ului "e mun a* el "istin%ea (oarte lar o alta ima%ine* a ru!ta "intr'un vis* a unei alte lumi. O lume "i(erita* "esi asemanatoare u lumea materiala. Arbusti* (ru te* (lori (ormau* intr'a"evar* un !eisa5 "e basm. In !rimele (ra tiuni "e se un"a* la (el a ori e om a(lat in ast(el "e situatii* ni i nu a realizat e se intam!la. Ima%inile s'au su e"at !e retina* au (ost inre%istrate automat intr'un olt al onstiintei* "ar nu au (ost analizate ores!unzator. Eu%en !rivea ima%ini "intr'o alta lume* (ara sa realizeze e se !etre e. Sur!riza a venit in ateva se un"e6 an" sa se ri"i e "e !e ban uta !e are se asezase* s'a vazut !e sine in "oua i!ostaze "i(erite* in "oua tru!uri "i(erite. Prima to mai se ri"i a "e !e ban uta* iar ealalta sta in ontinuare asezata. Cele "oua 7!ersonalitati7 se !riveau una !e ealalta stu!e(iate. Pe ban a ontinua sa stea tru!ul material* are nu a!u ase sa se ri"i e* iar in !i ioare se a(la o "ublura "in 7(um7. Cea reala era asezata !e ban uta "e lemn* iar ea "in 7(um7 statea in !i ioare. Fie are "intre ele o !rivea !e ealalta si s!unea eu. Tru!ul "in 7(um7 sau* mai ore t s!us* "in lumina era i"enti u tru!ul material* u "eosebirea a se !rezenta intr'o stare oare um i"ealizata+ "antura !er(e ta* !arul lun% si on"ulat si nu s urt si "estul "e rar* !re um era in realitate. ,ar ni i n'a avut tim! sa er eteze !rea amanuntit (enomenul* a "ublura ener%eti a* tru!ul "e lumina* a revenit brus * a as!irat* in tru!ul material* iar atentia lui Eu%en a (ost atrasa "e !eisa5ul e se "es $i"ea in 5urul sau. Un !eisa5 u a"evarat !ara"isia * in are arbori si !omi (ru ti(eri* "e "i(erite (orme si ate%orii* se intin"eau !ana "e!arte* la mar%inea orizontului observabil. O lume !aralela se insera lumii materiale* atat "e (amiliara. La un moment "at* "u!a e* !ar a !ier"ut in observarea a ceea ce nu trebuia sa se a(le a olo* Eu%en a tresarit brus an"* $iar in (ata lui* la ni i "oi metri* a a!arut o (iinta stralu itoare* in tru! asemanator* a esenta* "ublurii sale ener%eti e. Purta o $aina u (al"uri* e se !relin%ea va!oros !este o statura im!resionanta e masura a!roa!e "oi metri si 5umatate inaltime. Fiinta res!e tiva levita la mi a "istanta "e solul a elei lumi* (oarte atenta la mis arile (iintei umane* !e are o observa !rin ochii negri, lipsiti de iris. La un moment "at* (iinta res!e tiva i'a intins lui Eu%en o mi a bila luminoasa* a un %lob terestru* !e su!ra(ata aruia se !uteau remar a lar ontururile unor ontinente. Totusi* la o !rivire su!er(i iala arun ata "e Eu%en* era evi"ent a nu semana u %lobul terestru* intru at on(i%uratia us atului si a a!ei era total "i(erita. Curios* Eu%en a intins mana !entru a lua %lobul luminos* "ar* $iar in a el moment* "e un"eva "e (oarte "e!arte* "intr'un alt tim! si alt s!atiu* eva sau ineva l'a im!ie"i at sa (a a a est %est* iar ima%inea !e are a avut'o* "e "ata a easta in minte* era a buni ii sale* "e(un ta "e mult tim!. In a el moment* Eu%en a !ier"ut
8

onta tul u a ea lume si a revenit* nu (ara !arere "e rau* in lumea atat "e (amiliara si "e !rozai a a ban ului "e lu ru* alaturi "e trans(ormatorul "e mare !utere. ,esi aminitirea evenimentului straniu a !ersistat mult tim! "u!a a eea ' la (el um a !ersistat si amintirea mai !utin !la uta a evenimentelor e au urmat* mo"ul si im!re5urarile in are a lesinat* (elul in are ole%ii "e servi iu l'au a"us intr'un vestiar sa'si revina '* Eu%en a reusit totusi sa trea a "estul "e usor !este a ea intam!lare so anta. ,e (a!t* asa se intam!la u noi toti. Avem anumite senzatii sau trairi in urma unor evenimente mai mult sau mai !utin "ramati e ' in azul unor o!eratii* a i"ente "e mun a* traume* a sa nu vorbim "es!re mortile lini e "estul "e (re vente '* "ar le uitam la (el um* in (ie are "imineata* atun i an" a!rin"em lumina* uitam visele* are in a ne staruie* va%i* !re um ve $ile amintiri. C$iar "a a noi uitam !rea usor* iar uitarea !are sa (ie sin%ura ale "e salvare a unei onstiinte !rea (ri oase sau !rea omo"e* are nu !oate a e!ta "e at eea e i'a "evenit "e5a unos ut* e.ista eva are nu uita si are nu tre e u ve"erea evenimentele sau trairile e !ar sa se in a"reze in re%ulile unei alte lo%i i. In a ea "imineata a anului 1441* "u!a e si'a revenit "in so ul initial* Eu%en si'a reluat viata "e "inainte* (ara a se !reo u!a !rea mult in a %asi e.!li atii. Avusese un a i"ent* urmat "e $alu inatii tre atoare si atata tot. ,ar* la ni i trei sa!tamani* asa'zisele $alu inatii se "ove"ira a nu (i $iar atat "e tre atoare !re um rezuse. Intr'o zi* la vremea !ranzului* o senzatie stranie "e ameteala* urmata "e o stare "e voma* il instiintara !e Eu%en a lu rurile sunt eva mai om!li ate "e at rezuse. La (el a !rima oara* !e (on"ul slabi iunii tru!ului* lumea (amiliara !er e!tibila !rin interme"iul simturilor se estom!a !ro%resiv '(ara insa a "is!area u totul ' !entru a (a e lo lumii !aralale "e5a unos ute* u !eisa5e miri(i e* ru!te !ar a "in visurile ino ente ale unui o!il. ,e "ata a easta* !e (un"alul !eisa5ului* (iinte stralu itoare u staturi im!resionante se mis au u viteze ametitoare intr'o "ire tie sau in alta* (ara a'l remar a !e mi ul om in%rozit. S!eriat la ulme* Eu%en a luat'o la %oana !e strazi* !rintre masinile are'l la.onau* !rintre !ietonii are'1 !riveau mirati. Nu ve"ea !e un"e (u%e si ni i e este in 5ur. Nu voia "e at sa se as un"a at mai %rabni si sa s a!e in s(arsit "e 7e.traterestrii7 are inva"asera !laneta. Oamenii "e !e stra"a as ultau mai mult sau mai !utin in%a"uitori e.!li atiile !re i!itate ale unui in"ivi" livi" "e %roaza* are (u%ea "e ru!ea !amantul. In a ele momente "e a"an a %roaza* sin%ura s!eranta era sa "es o!ere un lo in are sa nu mai (ie urmarit "e 7e.traterestri7. Si* !ana la urma l'a %asit* "ar nu in lo ul a ela linistit* u amasi "e (orta* !aturi albe si me"i i om!etenti* in"i at "e binevoitorii intalniti !e stra"a* i !rin atin%erea unei stari "e oboseala e a "eterminat* in ele "in urma* intreru!erea onta tului vizual u a ea lume !o!ulata "e (iinte ins!aimantatoare* u tru!uri e luminau !re um neoanele* are se "e!lasau in toate "ire tiile u o viteza ametitoare. Si* intr'a"evar* nu se stie um* ima%inea a elei lumi a "is!arut a !rin (arme * iar Eu%en s'a intors la traiul "e toate... zilele.

Clarvazator in lumea eteri a

A esta a (ost insa in e!utul unei aventuri e nu s'a in $eiat ni i in ziua "e astazi. La ateva zile "u!a a eea* 7$alu inatiile7 au revenit* "ar "e "ata a easta Eu%en nu s'a mai s!eriat la (el a !rima oara* i* meto"i * a in e!ut sa investi%$eze eea e se !erin"a in 5urul sau. A inteles a s'a !etre ut un eveniment im!ortant* "ar nu a inteles "e la in e!ut a a "oban"it o a!a itate noua* "e(inita "e er etarile tra"itiei ezoteri e si "e !ara!si$olo%ia mo"erna !rin termenul "e -clarvedere- sau -a doua vedere-. Cu tim!ul* Eu%en nu s'a mai s!eriat la onta tul u a ea lume eni%mati a si* mai mult "e at atat* a invatat sa'si !rovoa e sin%ur* !rin !resarea anumitor !un te "e !e su!ra(ata tru!ului* a!a itatea "e a o !er e!e !rin cea de-a doua vedere, ori "e ate ori "oreste. In ele "in urma* a (ost remar at "e (iintele are* nu u mult tim! in urma* il s!eriasera "e moarte. Si intre a ele (iinte im!resionante si Eu%en s'a in(iri!at un "ialo%* are ontinua si astazi. La in e!ut nein rezator* Eu%en le'a intrebat "a a sunt intr'a"evar e.traterestre* asa um rezuse initial. 2ambin"* a ele (iinte stralu itoare i'au re!li at a nu auzisera vreo"ata "es!re e.traterestri ' "es!re (iinte !rovenite "in a(ara %lobului terestru* are sa se "e!laseze u a!arate "e zbor materiale '* "ar l'au invitat !e Eu%en a* in azul in are va remar a vreuna* sa le "ea si lor "e stire* sa se minuneze im!reuna a e.ista eva "es!re are n'au a(lat. ,ar in momentul in are a "orit sa stie ine si e sunt* Eu%en a !rimit "e la im!ozantele (iinte are
9

!o!ulau a ea lume ras!unsul a sunt -fratii mai mari ai fiilor femeii-, a"i a* eea e* noi* oamenii* "enumim !rin termenul %eneri "e In*"ri. In momentul in are intalneste o (iinta an%eli a* "is utia in e!e* invariabil* u intrebarea -!e vrei sa stii-. Uneori* este ne esar a (iinta an%eli a sa e.!li e "e mai multe ori !entru a (i !ri e!ut "e o minte omeneas a6 "in olo "e toate* rab"area* bunatatea si mo"ul lor im!e abil "e om!ortare "e!ases ori e limita a ima%inatiei. Nimeni nu se su!ara an" este intrebat* toate (iintele sunt (eri ite a !ot ras!un"e unei (iinte umane in arnate. Nimeni nu este in riza "e tim!* "esi vastitatea a tivitatilor !e are le "es(asoara este im!osibil "e on e!ut. Toate (iintele in%eresti se om!orta u un om a si um ar (i el mai im!ortant element "in osmos* iar a easta nu se !etre e "oar u o sin%ura (iinta umana* i u toti oamenii "eo!otriva. Can" omul su(era* (iintele an%eli e su(era im!reuna u el* an" omul este bu uros* se bu ura im!reuna u el. )u uria lor ea mai mare este "e a'l a5uta !e om* -fratele lor mai mic-, are* "e ele mai multe ori* %reseste si su(era onse intele a telor sale. Paralel u investi%area amanuntita a lumii res!e tive si a (iintelor intalnite* Eu%en a remar at un alt (a!t interesant+ ori "e ate ori era one tat la cea de-a doua vedere, !utea ve"ea "ublura eterata* aura ener%eti a e invaluie ori e (iinta vie "in lumea materiala. In a ea !erioa"a* Eu%en nu era in a in(ormat a omul * !ose"a aura* su(let sau s!irit* ni i a e.ista o lume a s!iritelor sau o lume "e 7"in olo7. E"u atia sa* mai mult materialista* nu ii a"usese !ana atun i in atentie (a!tul a "in olo "e lumea materiala mai !oate e.ista si alt eva. A esta este si motivul !entru are* in !rima eta!a a "ezvoltarii a!a itatilor "e larvazator* "enumea intr'un mo" im!ro!riu stru turile aurei !rin termeni !re um 7 amasi7* iar $a&rele !rin termeni !re um 7le"uri7 sau 7be ulete7. ,u!a e s'a obisnut sa !er ea!a !rin ea "e'a "oua ve"ere* Eu%en a (ost im!li at intr'un alt eveniment "ramati . Internat in s!ital* in urma unei rize renale* a (ost su!us unei o!eratii. Atun i a su(erit un a i"ent !osto!eratoriu* in urma aruia a tre ut !rintr'o e.!erienta "e moarte lini a. ,e or!orarea si re or!orarea* !re um si tre erea !rin eta!ele su esive ale mortii lini e* au re!rezentat alte e.!eriente notabile* are l'au "eterminat sa ontinuie investi%area aurei umane si a lumii !aralele !rin cea de-a doua vedere. ,u!a terminarea !erioa"ei "e onvales enta e a urmat o!eratiei* Eu%eu a reluat meto"i investi%atia. O lun%a !erioa"a "e tim!* !rin !ro e"eul "e5a unos ut* Eu%en si'a a tivat voluntar cea de-a doua vedere, !entru a !utea observa atat aurele umane at si lumea !aralela ' are nu este alta "e at lumea eterica. +umea eterica este* "u!a um bine se stie* "i(erita "e lumea astrala ' lumea in are mer% oamenii "u!a momentul mortii. +umea eterica este* "e (a!t* o lume interme"iara intre lumea fizica si lumea astrala. In eea e !riveste lumea eterica, Eu%en !oate observa !rin cea de-a doua vedere "oar e se a(la in (ata lui si eea e'i !ermite a uitatea vizuala6 el !oate ve"ea "oar at ii !ermite a uitatea vizuala in ast(el "e on"itii. ,e orul lumii eterice este "i(erit "e "e orul lumii materiale* "esi u!rin"e a eleasi (orme "e relie(+ am!ii* munti* a!e ur%atoare. A olo un"e e.ista orase in lumea materiala* in lumea eterica nu e.ista "e at (orme "e relie( asemanatoare am!iilor* in are se observa arbori si !omi (ru ti(eri. Intru at* in lumea eterica e.ista si munti inalti* este (ires a Eu%en sa'i !oata observa "oar "e la "e!artare* intru at ar trebui sa ... zboare !entru a a5un%e a olo. Muntii "in lumea materiala nu sunt situati in a eleasi lo uri in are se a(la ei "in lumea eterica. Pe "e alta !arte* este bine "e stiut si (a!tul a ni i un om are !ose"a cea de-a doua vedere nu !oate unoaste absolut tot e se a(la in lumea eterica. Cel are !ose"a cea de-a doua vedere trebuie sa se "e!laseze in lumea materiala !entru a urmari "e orul si !eisa5ele "in lumea eterica. Ast(el* "a a in lumea eterica, Eu%en are in (ata un o!a * sa s!unem la in i metri* trebuie sa se "e!laseze in i metri in lumea materiala* !entru a (i e.a t in (ata lui. Totusi* nu "oar observarea vizuala a lumii eterice si a aurei umane onstituie atributul (un"amental al larvazatorului Eu%en. In a(ara simtului vazului* el are "ezvoltate alte trei simturi "e baza* are !ot a"u e in(ormatii valoroase+ auzul, mirosul si simtul vechimii. Prin vaz, Eu%en ia unostinta "e (ormele si ulorile me"iului lumii eterice si ale aurei. Culorile* "e ele mai multe ori* sunt "i(erite "e ele are e.ista in lumea materiala* au o alta stralu ire si o alta intensitate. #er"ele "in lunea materiala nu este asemanator u el "in lumea eterica sau u el !rezent in straturile aurei. ,e asemenea* e.ista si ulori (ara ores!on"ent in lumea materiala. Auzul este un simt om!lementar "e mare valoare o%nitiva* intru at* s!re "eosebire "e lumea materiala* (ie are obie t* (iinta sau element emite un anumit sunet. ,e (a!t* sunetul nu !oate (i "es!artit "e uloarea sa
:

ores!on"enta. Fie are (iinta a lumii eterice !ose"a !ro!riul sunet "e (on"* are nu seamana u al alteia. Fie are element auri are* "e asemenea* !ro!riul sau sunet. Universul nu este "oar romati * i si sonor* iar a este "oua elemente ale osmosului "au o bo%atie "e in(ormatii !e are unoasterea "in lumea materiala nu le !oate o(eri. Asemanator* mirosul re!rezinta un (a tor su!limentar in !ro esul unoasterii. In %eneral* mirosurile !er e!tibile in lumea eterica si in stru turile aurei sunt "i(erite "e ele e.istente in lumea materiala* !re um!anin" in %eneral mirosurile (lorale. Se !oate stabili totusi o ores!on"enta u mirosuri unos ute "in !lanul (izi . La toate a estea se a"au%a un simt are nu are ores!on"ent in lumea materiala+ simtul vechimii. A est simt* are nu !are sa aiba un or%an s!e i(i * !re um este ure $ea !entru auz sau o $ii !entru vaz* !ermite o intele%ere a!ro(un"ata a me"iului eteri * "ar mai ales a (iintelor umane sau nonumane intalnite. Fie are (iinta are !ro!ria sa e.!erienta "e viata* are este !er e!uta sub (orma a estui simtamant uman+ ve $imea. ,e asemenea* !rin interme"iul simtului ve $imii se !oate !er e!e intr'un mo" ine"it ve $imea straturilor auri e. Multi "intre noi* in anumite momente ale e.istentei noastre* ne simtim* "intr'o "ata* (oarte batrani sau simtim "i(uz (a!tul a avem in s!ate o in"elun%ata e.!erienta "e viata* e !are a trans en"e s urta e.istenta in lumea materiala. ,a a am ri"i a la !uterea a ze ea un ast(el "e simtamant* ne'am !utea (a e o i"ee u !rivire la eea e este simtul vechimii. Fiintele s!irituale au o ve $ime in omensurabila* are a!roa!e so $eaza !e el are le !oate !er e!e. Oamenii sunt* la ran"ul lor* "i(erentiati+ unii sunt mai tineri* altii sunt mult mai batrani* "e i au o e.!erienta s!irituala mult mai in"elun%ata. A um trebuie (a uta o onstatare e.trem "e im!ortanta+ Eu%en nu poate patrunde in lumea eterica, ci doar o poate vedea. Ni i un om in arnat nu !oate !atrun"e or!oral in lumea eterica ;in sta"iul evolutiv a tual<* !entru a nu are um. Eu%en "oar vede lumea eterica - "esi%ur* !rin cea de-a doua vedere ' "ar nu !oate intera tiona u ea. ,e e.em!lu* in lumea eterica e.ista arbori u (ru te* "ar el nu !oate ule%e un (ru t "e !e o ramura. ,e ate ori a in er at sa ulea%a un (ru t* sa ru!a o ren%uta sau sa atin%a o (iinta "e lumina a (ost a si um ar (i in er at sa !rin"a vantul+ a tre ut !rin ea* asa um tre e mana unui om Printr'o ima%ine $olo%ra(i a !roie tata "e un sistem "e laseri. Este a si um un o!il ar in er a sa !rin"a o raza "e soare e se stre oara !rin (anta unei usi intre"es $ise. Este e.trem "e intersant si mo"ul in are ima%inea lumii eterice se !roie teaza omni"ire tional in 5urul lui* !re um o $olo%rama. Sa s!unem a* intr'un anumit moment* Eu%en !riveste s!re "ire tia (izi o' %eo%ra(i a terestra vest. In a el moment* se "es $i"e o imensa !anorama* in are se ve"e a ea !arte "in lumea eterica. ,e orul "in lumea materiala ' ima%inea vizuala a lumii (izi e im!rimata !e retina ' se estom!eaza a!roa!e om!let* iar in lo ul ei a!are un alt "e or+ "e e.em!lu* o !a"ure %i%anti a* u arbusti imensi* bo%ati in (ru te. ,a a s $imba !ozitia* ima%inea se mo"i(i a* in (un tie "e !ers!e tiva+ se va" alti o!a i sau se ve"e alt !eisa5. Eu%en !oate omuni a* "e asemenea* u (iintele "in a ea lume* "ar nu !oate (i atins material* i "oar auri . Mai mult "e at atat* Eu%en a "evenit un anal "e omuni are intre ele "oua lumi+ !e "e'o !arte* el !oate observa lumea eterica, iar !e "e alta !arte (iintele "in lumea eterica !ot ve"ea* !rin interme"iul lui* lumea materiala* asa um se ve"e !rin o $ii (izi i ai unui om.

Aso ierea
In a "oua 5umatate a anului 1444* s'a !ro"us intalnirea "intre semnatarul a estor ran"uri si Eugen 2icolae 7isca. In a ea !erioa"a* are in a mai staruie in amintirea mea intr'un mo" straniu* Eu%en era in autarea unei !ersoane are sa'l intelea%a si* mai ales* sa'l a5ute sa se !oata "es ur a in $atisul "e in(ormatii !e are* intr'un limba5 total ina"e vat* era "is!us sa le im!artaseas a ori ui avea bunavointa "e a'l as ulta. Fiin" !rins !e atun i u !ro!riile mele !robleme ' (a eam ore turile (inale la !rima mea arte* are a a!arut ulterior sub titlul 5ainele initiatilor vechiului Egipt, !aralel u !re%atirile !reliminare ne esare re"a tarii unei a "oua arti '* nu am avut tim!ul ne easar sa ma im!li u a"evarat in eea e voia Eu%en sa (a a. Cum nu sta!anea mestesu%ul s risului* Eu%en auta !e ineva a!abil sa'l a5ute sa astearna !e $artie o !arte "in e.!erientele sale "e !ana atun i. ,esi* "e o buna bu ata "e tim! batuse la multe usi* Eu%en (usese re(uzat* mai mult sau mai !utin
4

!oliti os. Eu insumi* tributar o!iniei a (ie are* "a a are eva "e s!us* trebuie sa (a a sin%ur e(ortul "e a'si omuni a on e!tiile sau e.!erientele* am ezitat o lun%a !erioa"a "e tim! inainte "e a ma a!u a in mo" serios "e treaba. =an"in"u'ma totusi la (a!tul a !ro!riile mele nelinisti* !ro!riile mele erori sau !ro!riile mele intrebari sunt ale multor oameni* %an"in"u'ma* in a elasi tim!* a in er area "e a ras!un"e la ele !oate a"u e* "a a nu ras!unsuri* el !utin onstientizarea unor as!e te are sa a5ute la intele%erea %lobala a unor stari "e (a!t e vizeaza intele%erea omului si a lumii* am a e!tat in ele "in urma sa astern in s ris "ezvaluirile lui Eu%en. In momentul !rimelor "is utii u Eu%en* eu aveam o o!inie oare um (ormata* atat "es!re larvazatori* at si "es!re as!e tele e !ot (i er etate !rin interme"iul larve"erii. Cu toate a* o!inia mea era (ormata in !rin i!alele linii "ire toare* ni i una "intre temele "e (on" nu era in ontra"i tie u eea e'mi s!unea Eu%en. Ceea e era u a"evarat ine"it !entru mine erau amanuntele si as!e tele on rete. Eram uimit "e (a!tul a Eu%en a !utut !enetra o lume "es!re are se stiu (oarte !utin lu ruri* o lume !e are "oar !utini larvazatori au (ost a!abili sa o unoas a. ,i(i ultatile le%ate "e re"a tarea te.tului (inal al !rimei arti* 4orta contra 4orta, si "ebutul olaborarii u Eu%en !ot arun a o lumina lamuritoare asu!ra evenimentelor !etre ute atun i. La in e!ut* lu rurile nu au (ost intru'totul lim!ezi !entru mine. ,esi* initial* am ezitat sa re!ro"u in s ris eea e Eu%en "e isese sa'mi "ezvaluie "es!re e.!erientele sale* ulterior mi'am invins reti enta. Totusi* intre momentul in are am "is utat !entru !rima oara u Eu%en si momenetul in are m'am a!u at e(e tiv "e s ris s'au s urs mai multe luni. ,esi%ur* in urma !rimelor intalniri* "in olo "e stu!e(a tia initiala* sentimentul meu %eneral a (ost a ela "e nein re"ere. Am lasat totusi lu rurile sa ur%a. Tre!tat* intalnirile noastre au "evenit mai "ese* s(arsin" !rin a ne !etre e ore intre%i in "is utii* lari(i ari si* uneori* ontroverse. #orbin"u'mi "es!re lumea eterica, Eu%en "evenise o* Se$eraza"a ale arei !ovesti erau "erulate !e !ar ursul (ie arei seri* iar eu* vran"'nevran"* imi asumasem rolul lui /arun al Ras$i"* a ela "e a as ulta relatari "es!re evenimente !etre ute intr'o alta "imensiune a osmosului. Tre!tat* !e masura e se "erulau "is utiile* !e masura e se insailau a!itolele* iar subie tele erau at "e at "ezvoltate si !artial elu i"ate* mi' am "at seama a* in iu"a limba5ului* "e multe ori ati!i * !e are* sin er sa (iu* nu !rea il intele%eam* Eu%en vorbea "es!re as!e te relativ unos ute. #orbea "intr'o !ers!e tiva !e are nu o unosteam si nu o intalnisem ni aieri. In (aza initiala* total nein rezator* i'am !us lui Eu%en multe* (oarte multe intrebari. La intrebarile mele insistente si a"esea enervante ' eterna intrebare -de ce- '* Eu%en ras!un"ea invariabil+ pentru ca asa se vede. Cum intrebarile mele ur%eau in avalansa* iar nein re"erea era !e masura* Eu%en a reusit* el !utin in !rima !arte a "is utiilor noastre* sa ma arun e intr'o stare "e on(uzie vasitotala. O bariera in omuni are era* !e atun i* limba5ul ati!i al lui Eu%en* !e are nu'l intele%eam in totalitate* si* intr'o oare are masura* era si in a!a itatea mea "e a lasa la o !arte eea e stiam* !entru a as ulta ne!artinitor eea e mi se !ovestea. Cu tim!ul* am in e!ut sa ne armonizam limba5ul* mai ales in eea e !riveste as!e tele 7te$ni e7* u !rivire la aura. Pe !ar urs* "esi nu am "orit initial a est lu ru* rolul meu a trebuit sa "evina mult mai a tiv. ,a a* initial* rolul meu onsta "oar in trans rierea intr'un limba5 oerent a e.!erientelor lui Eu%en* mi'am "at (oarte re!e"e seama "e (a!tul a lu rurile sunt mai om!li ate "e at !arusera. ,ata (iin" natura elor e.!use "e Eu%en* trebuia "e!asit rolul* liber asumat* "e 7s rib autorizat7. Era nevoie "e un e(ort imens "e triere* sele tare* analiza* sinteza si* mai ales* "e inter!retare a unor in(ormatii "iverse. Multe "in in(ormatii aveau toate sansele sa se !iar"a* in azul in are e(ortul "e analiza si "e sinteza* s!e i(i e unui ast(el "e "emers* nu era "us !ana la a!at si* mai ales* in azul in are inter!retarea nu se !otrivea. In !erioa"a "e in e!ut a olaborarii intre mine si Eu%en* mi'am !us !roblema (elului in are sa re(le t ele a(irmate "e el. =an"in"u'ma la mo"ul in are voi !ro e"a* am "es o!erit ateva solutii. Aveam "e ales intre a (a e un re!orta5* "e a urma into mai (irul elor narate "e el* "e a realiza artea sub (orma unui interviu sau "e a realiza o arte in are sa'mi revina rolul "e narator obie tiv. Am renuntat uran" la varianta unui re!orta5* a!oi am renuntat la varianta unei arti interviu ' variantele ele mai (a ile ' si m'am in$amat la mun a ea mai "i(i ila. Ceea e ma interesa u a"evarat si* mai ales* eea e voiam sa (a era onstruirea unei conceptii bazate !e "es rierile lui Eu%en si !e e.!li atiile !rimite "e la (iintele u are el are a!a itatea "e a "ialo%a. Am onsi"erat a nu noi* a !ersoane* suntem im!ortante* i conceptia e ar !utea rezulta. Cu tim!ul* as!e tele !use in "is utie au in e!ut sa se lamureas a. E(ortul omun "e "es i(rare a rolului si a (un tionarii elementelor are !ot (i observate !rin cea de-a doua vedere a "us in ele "in urma la o
1>

conceptie %enerala. Este "e la sine inteles (a!tul a* (ara e.!li atiile lamuritoare !rovenite "e la (iintele u are "ialo%a Eu%en in lumea eterica, nu s'ar (i a5uns la ni i un rezultat. A este e.!li atii au onstituit temeiul are a (a ut !osibila re"a tarea !rimei arti+ Forta contra Forta. ,e (a!t* meritul esential a!artine (iintelor u are Eu%en a "ialo%at in lumea eterica, a i (ara e.!li atiile lor rab"atoare* n'ar (i (ost !osibil nimi . A urmat o !erioa"a in"elun%ata* in are am in er at sa analizez si sa sintetizez intr'un tot oerent in(ormatiile obtinute. Cum terminam un a!itol* i'l iteam lui Eu%en si (a eam ore turile "in mers. Tre!tat* e(ortul "e!us a !ro"us roa"e. Ca!itolele se onstituiau in etul u in etul* (ra%mentele a!arent "is!arate in e!eau sa se le%e. ,u!a mai bine "e noua luni "e re"a tare* am stabilit on(i%uratia %enerala a artii ' nu inainte* "esi%ur* "e a avea a e!tul lui Eu%en. Convenisem* inainte "e toate* sa am "re!tul "e a stabili re"a tarea te.tului* mo"ul "e on e!ere si "e e.!rimare. Trebuia "oar sa (iu atent sa nu mo"i(i in vreun (el in ar atura in(ormationala initiala* ro" al investi%atiei !rin cea de-a doua vedere. In ele "in urma* itin" varianta (inala* Eu%en a (ost "e a or" u te.tul !ro!us "e mine* onsi"eran" a ina"vertentele sunt minore. Fireste* nu a uitat sa'mi re!roseze !rieteneste (a!tul a* in a nu ma !utusem "ezbara "e on e!tiile mele 7inve $ite7 ' um a(irma el in %luma '* !entru a !rimi um se uvine in(ormatiile ine"ite omuni ate !rin interme"iul sau "e atre (iintele "in lumea eterica. ,ar* inainte "e toate* mai trebuie s!us un lu ru absolut ne esar+ ni i artea 4orta contra 4orta, ni i artea "e (ata* ni i urmatoarele arti !e are le !re%atim* nu re!rezinta arti "e autor in sensul tra"itional al uvantului. In aceste carti este expusa o anumita conceptie, dar este evident pentru orice cititor faptul ca o astfel de conceptie nu poate apartine unui om, dupa cum nu poate apartine nici efortului comun a doi oameni. Tot e am re!ro"us in arte este* "esi%ur* ro"ul er etarii lui Eu%en !rin cea de-a doua vedere, "ar !entru a nu in ar a te.tul si* mai ales* !entru a !astra oerenta e.!li atiilor* am !re(erat sa'l "esemnez !e Eu%en !rin termenul clarva$atorul. ,e asemenea* ori "e ate ori* va (i (olosita in arte e.!resia prin clarvedere, Eu%en este subie tul subinteles.

Capitolul . AURA OMULUI Pers!e tive

Cer etarile mai mult sau mai !utin re ente asu!ra stru turii auri e umane !un a entul "oar asu!ra elementelor antitativ'statisti e+ "imensiuni* ulori* "ensitati et . Intr'un (el* er etarile res!e tive er eteaza aura umana a !e un motor "e masina* "u!a normele meto"olo%i e s!e i(i e stiintei. Este totusi "e la sine inteles (a!tul a nu se !oate (a e o analiza a stru turilor aurei umane (ara a tine ont "e elelalte !lanuri ale osmosului s!iritual* "u!a um nu se !oate (a e o analiza !ertinenta (ara a se tine ont si "e (iintele an%eli e are se mani(esta in lumea eterica. ,e a eea* am onsi"erat o!ortun a "es rierea onstatarilor obtinute !rin cea de-a doua vedere "e atre Eu*"n Nicola" Gi!ca sa (ie realizata "in doua puncte de vedere. Primul punct de vedere, are este sintetizat in !rezenta lu rare* are a obie t "e stu"iu stru tura ener%eti o'in(ormationala a (iintei umane onsi"erata in sine, iar al doilea punct de vedere se re(era la stru tura ener%eti o'in(ormationala a omului onsi"erata sub as!e tul ra!orturilor sale u me"iul* u lumea in ansamblu* u alti oameni si u (iintele "iri%uitoare ale osmosului. A est "in urma !un t "e ve"ere va (i analizat se!arat* intr'o lu rare viitoare. ,es rierea onstatarilor obtinute prin clar-"4"r" "e atre Eu*"n Nicola" Gi!ca !oate (i realizata !rin doua metode de lucru) una "intre meto"e !orneste "ins!re %eneral s!re !arti ular* iar ealalta "ins!re !arti ular s!re %eneral. Una "intre meto"e !orneste "e la ma ro osmos s!re mi ro osmos* iar ealalta meto"a !lea a "e la mi ro osmos s!re a a5un%e la ma ro osmos. ,atorita s!e i(i ului er etarii lui Eu%en prin clarvedere, am ales meto"a e !lea a "e la mi ro osmos s!re ma ro osmos. Mi ro osmosul este* "esi%ur* omul si al atuirea sa auri a* iar (ara intele%erea mo"ului in are este stru turat omul* nu se !oate intele%e nimi "in ma ro osmos.
11

Omul, a stru tura materiala* ener%eti a si in(ormationala este o!ia intregului. Omul este imago mundi, un mi ro osmos are re(le ta stru tura ma ro osmosului ' osmosul s!iritual. La (el a si ma ro osmosul* (iinta omeneas a este (ormata "intr'un aspect existential, are este corpul fizic si "intr'un aspect ortoexistential, (ormat* la ran"ul sau* "in mai multe invelisuri ener%eti e* are im!reuna (ormeaza eea e numim aura. Con e!tia rezultata in urma "emersului o%nitiv realizat "e atre Eu%en releva (a!tul a* in a(ara tru!ului (izi * e.ista mai multe stru turi ener%eti e. Preluan" tra"itia statorni ita "e multa vreme* am onsi"erat a este bine a a este invelisuri auri e sa !rimeas a* u toate* "enumirea "e corpuri. Se stie* "enumirea "e corp "n"r*"tic nu a satis(a ut !retentiile riti ilor* eea e este !er(e t intemeiat* "a a ne %an"im e inseamna in (on" termenul "e or!. Prin corp, ne'am obisnuit sa intele%em un or! material mai mult sau mai !utin "ens* are o u!a un lo in s!atiu. ,esi%ur* "in a easta !ers!e tiva* invelisurile ener%eti e nu !rea au um sa in"re!tateas a utilizarea termenului "e or!. Cu toate a estea* Eu%en !oate remar a prin clar-"4"r" (a!tul a invelisurile ener%eti e sunt situate !e un alt nivel cuantic "e at tru!ul material* iar !e nivelul res!e tiv ele se om!orta !re um or!urile materiale in lumea (izi a. A esta este temeiul !entru are* !entru un larvazator* (olosirea termenului "e corp !oate intra in terminolo%ia urenta. Cer etan" (enomenele u "is ernamant si u atentie* bene(i iin" "e asemenea si "e e.!li atiile (iintelor "in lumea eterica, se !oate (a e o "istin tie lara intre corpuril" e (ormeaza stru tura ener%eti o' in(ormationala a omului. ,e a eea* !entru a !reintam!ina ori e neintele%ere a subie tului* am onsi"erat a este util sa "esemnam !rin termenul "e aura toate corpurile ener%eti o'in(ormationale* invizibile !er e!tiei normale* are (ormeaza nivelul ortoexistential al (iintei omenesti. ,e asemenea* am onsi"erat ne esar sa intro"u em termenul "e plan cuantic !entru a "esemna a ele niveluri !er e!tibile prin clarvedere "e atre Eu%en* are trans en" !lanul (izi al osmosului. In !lus* !entru a evita ori e intele%ere eronata u !rivire la (iinta omeneas a si la mo"ul in are este al atuita* in ele e urmeaza vom !rezenta !rin i!alele elemente onstitutive ale (iintei umane "in patru perspective, in functie de patru sisteme de referinta. Prima p"r!p"cti-a este ea a mo"ului in are se !rezinta stru tura ener%eti o'in(ormationala a omului in limitele unei e.istente in lumea materiala* "e i omul ca !pirit incarnat in trup 'i$ic. A easta !ers!e tiva va (i intre%ita !rin "es rierea* in or"inea lor* a elementelor onstitutive ale (iintei umane. A 4oua p"r!p"cti-a este ea a mo"ului in are se !rezinta larve"erii stru tura ener%eti o'in(ormationala a omului atat inaintea nasterii in lumea materiala* at si "u!a moarte sau* u alte uvinte* um a!are omul((( in a'ara trupului. A tr"ia p"r!p"cti-a "in are !oate (i er etata aura omului este p"r!p"cti-a planurilor cuantic". Fie are stru tura a am!lului sistem auri uman se a(la "is!usa in !ro!ria sa 7lume7* a"i a !e !ro!riul ei nivel uanti . In (ine* a patra p"r!p"cti-a este ea 'unctionala, in are om!onentele aurei umane vor (i analizate in "inami a mani(estarii lor la omul in arnat.

In"ivi"ualitatea
,u!a Eu%en* (iinta omeneas a este (ormata* in a(ara tru!ului material* "in mai multe elemente onstitutive* "u!a um urmeaza+ !piritul, in-"li!ul !piritului, corpul cau$al al !piritului, corpul 4u , corpul a4amic, linia 4i-ina, !u'l"tul, corpul "t"ric int"rior, corpul "t"ric ":t"rior, corpul "motional, corpul a!tral, corpul m"ntal in'"rior, corpul m"ntal !up"rior, corpul !piritual, !i!t"mul 4" prot"cti" !a&lon, pla!"l" auric", inima aurica, &an4a 4" lumina 4in ;urul capului, corpul pla!"lor m"!ianic", noul corp "t"ric( Toate a este elemente au (ost "es rise su int in lu rarea anterioara ' Forta contra Forta. In ele e urmeaza vom "ezvolta "es rierea elementelor !rin i!ale ale stru turii auri e* !ornin" "e la elementul el mai im!ortant* !piritul, are este situat !e el mai !ro(un" nivel uanti . Toate elementele stru turii auri e ale (iintei umane vor (i analizate in or"inea lor (ireas a* in"i(erent "e im!ortanta sau "e ara teristi ile !e are le mani(esta in ansamblul %eneral. Elementul central al fiintei umane, nu leul ne!erisabil* este* asa"ar* !piritul. Spiritul este vizibil in interiorul tru!ului omenes in re%iunea !ie!tului* un"eva intre $a&rele mani!ura si vis$u"i.
1-

E.ista insa "i(erente sensibile "e !ozitionare a s!iritului6 unii oameni !ose"a s!iritul situat in a!ro!ierea $a&rei ana$ata* in tim! e alti oameni !ose"a s!iritul in a!ro!ierea $a&rei mani!ura. ,i(erenta "e !ozitionare a s!iritului nu "e!aseste trei'!atru entimetri* ast(el in at* "eo am"ata* vom (a e abstra tie "e ea. Privit !rin larve"ere "e atre Eu%en* !piritul are (orma s(eri a a unei min%i "e !in%'!on%* stralu itoare* are !ulseaza intermitent in trei ulori+ rosu* alb si albastru. A easta stru tura s(eri a* vizibila "estul "e !ali" la omul in arnat* este nu leul im!erisabil al (iintei omenesti. ,e la !pirit se (ormeaza o le%atura u tru!ul material !rintr'un or"on (ormat "in lumina* a o raza stralu itoare. Spiritul este le%at "e or!ul material in "oua !un te !rin i!ale+ osul !ie!tului si in s!ate* intre omo!lati. La toti oamenii* !piritul !ose"a a eeasi stru tura stan"ar". Cu toate a este i"enti la toti oamenii* !piritul !rezinta anumite ara teristi i* in (un tie "e nivelul evolutiv al (ie arui om. Ceea e "i(era este stralu irea si luminozitatea sa. ,e a eea* el !rezinta ulori* sunete si mirosuri "i(erite* in (un tie "e nivelul evolutiv al omului res!e tiv intr'un uvant* !piritul are uloarea* mirosul* luminozitatea si sunetul in (un tie "e %ra"ul "e evolutie al omului. Al doilea element al fiintei umane este in-"li!ul !piritului, o membrana u ir um(erinta "e marimea unei min%i "e tenis "e am!* are invaluie s(era !piritului. In-"li!ul Spiritului este (ormat* la ran"ul sau* "in trei s(ere. Fie are "intre ele trei s(ere are !ro!ria sa uloare. Cele trei s(ere sunt "is!use in 5urul nu leului !piritului. Spiritul si in-"li!ul sau (ormeaza o unitate in"estru tibila. Al treilea element este corpul cau$al. Corpul cau$al are (orma unei s(ere am "e marimea unei !orto ale. Corpul cau$al inveleste !re um o membrana !piritul si in-"li!ul !piritului. Printre alte ara teristi i* corpul cau$al are rolul "e a !rote5a !piritul "e ori e a%resiune "in a(ara. ,e (a!t* corpul cau$al este invelisul "at omului "e stru tura T"rr"i aurica, "re!t !entru are !oate (i onsi"erat un or! s!iritual 7!lanetar7. Corpul cau$al este se"iul onstiintei si vointei* onstientei si memoriei. El !oate (i onsi"erat "re!t "e!ozitul an estral in are se stran% toate e.!erientele in"ivi"ului* "e an" s'a in arnat !entru !rima oara. Corpul cau$al este* !e "re!t uvant* "e!ozitul in are se a(la sto ate toate amintirile in"ivi"ualitatii umane* "e la !rima in arnare !ana in !rezent. Intre ele trei or!uri ' !piritul, in-"li!ul !piritului si corpul cau$al ' nu e.ista* in mo" a!arent* ni i o le%atura ener%eti a* "esi sunt in luse una in alta. Ele se urmeaza una !e ealalta* a si um ar (i situate in a elasi am! %ravitational. Intre%ul an%rena5 seamana u un ansamblu are are in entru o s(era are este !piritul( Spiritul este invaluit intr'o membrana !rote toare ' in-"li!ul !piritului ' si intro"us intr'o alta s(era+ corpul cau$al. ,esi* !ar a (orma un ansamblu !er(e t* este "e la sine inteles a (ie are "intre ele se a(la !e !ro!riul nivel uanti * in !ro!ria sa lume si in !ro!riul sau me"iu. .rmatorul element al structurii energetico-informationale a fiintei umane este linia 4i-ina ' o linie "e ener%ie stralu itoare* asemanatoare unei raze "e lumina* are se ve"e (oarte lar in e!an" "e la un metru si treize i "e entimetri "easu!ra a!ului unui om si are se termina un"eva sub tal!ile !i ioarelor. Linia 4i-ina tre e e.a t !rin entrul !piritului, se tionan" stru tura (iintei umane in "oua !arti e%ale* !re um analul Su! umna la nivelul corpului "t"ric sau oloana vertebrala la nivelul or!ului material. Linia 4i-ina arata a o linie "e uloare ar%intie* e !are sa oboare "e sus* !atrun"e !rin interiorul $a&rei sa$asrara si iese !rin mula"$ara. Este "e !resu!us a linia 4i-ina nu se termina la "istanta "e un metru si treize i "e entimetri "easu!ra a!ului* i ontinua in in(init* "ar a est as!e t nu este observabil !entru a doua vedere a lui Eu%en. Linia 4i-ina !oate (i onsi"erata 7(irul "e ar%int7 e lea%a !piritul omului "e Dumn"$"u. Linia 4i-ina re!rezinta le%atura !erena si in"estru tibila a omului u Dumn"$"u, !roie tia ,ivinitatii in or!ul omenes (iin" $iar !piritul. Linia 4i-ina a!are larve"erii a un tub %ros "e 5umatate "e entimetru* al atuit "in milioane "e !arti ule minus ule* "e uloare rosie* %albena sau albastra* are nu se atin% intre ele* "ar are se a!rin" ontinuu unele "e la altele* a !rin in"u tie. Privita "e a!roa!e* linia 4i-ina !are sa se e.(olieze in mai multe rami(i atii luminoase* (ie are rami(i atie avan" ulori* sunete si mirosuri s!e i(i e. ,in inalt* !rin linia 4i-ina 7 ur%e7 nein etat o ener%ie ristalina* "e (orma unor (ul%i luminosi* u o uloare (ara ores!on"ent in ulorile s!e trului solar. Ful%ii luminosi emit un miros oare um asemanator
10

mierii "e albine. In biseri i* la !reotii a(lati in e.er itiul (un tiunii* a easta ener%ie se revarsa mult mai abun"ent "e at la oamenii obisnuiti* !re um o ninsoare (ormata "in (ul%i mari* luminosi* e oboara !rintr'un tub trans!arent ' la (el a a ele 5u arii "e iarna* (ormate "in %loburi "e sti la in interiorul arora !ar sa a"a (ul%i %rosi "e za!a"a. Linia 4i-ina emite ulori in (un tie "e nivelul evolutiv al oamenilor. ,u!a um se !rezinta larve"erii lui Eu%en* oamenii se im!art in sa!te lase evolutive* (ie are lasa evolutiva (iin" ara terizata !rin anumite !arti ularitati "e baza ale stru turilor auri e. La oamenii "in !rimele "oua lase evolutive* linia 4i-ina are uloarea alba stralu itoare. La oamenii are au "e!asit a "oua lasa evolutiva* linia 4i-ina are uloarea albastra. La ei "in lasa a !atra* linia 4i-ina are uloarea rosie intensa* u s li!iri ar%intii. La oamenii "in a in ea lasa evolutiva* linia 4i-ina are uloarea ar%intie. O alta stru tura auri a este -"c "a lini" 4i-ina. V"c "a lini" 4i-ina este o stru tura auri a i"enti a !ana la un !un t u linia 4i-ina a tuala. Ea !are sa (i (ost in a tivitate an"va* in tre utul in"e!artat. A tualmente* -"c "a lini" 4i-ina este o reminis enta auri a !e ale "e a se ster%e "e(initiv. V"c "a lini" 4i-ina a!are astazi a un tub "in are li!ses mai multe !arti. Este al atuita "in mii si mii "e zale minus ule* "estul "e !utin luminoase* "e (orma !atrata. V"c "a lini" 4i-ina !are sa se "es om!una tot mai mult "e la o e.istenta la alta. In tre utul umanitatii* -"c "a lini" 4i-ina a avut rolul si (un tiunea i"enti e u a tuala lini" 4i-ina. In ziua "e astazi* -"c "a lini" 4i-ina nu mai emite ni i un miros si ni i un sunet* iar luminozitatea sa este "in e in e mai slaba. Corpul 4u - numit uneori p"ri!pirit ;mai ales in azul in are este vorba "es!re omul "e or!orat<* a"i a purtator al !piritului si !rima mani(estare a sa '* este !rimul element al stru turii ener%eti o' in(ormationale are !ose"a o (orma umanoi"a. ,a a !rimele elemente onstitutive ale (iintei omenesti* !piritul, in-"li!ul !piritului si corpul cau$al au (orme s(eroi"e ' in lumea eteri a* !re um si in ve $ile s rieri* !pirit"l" sunt numite -stele- '* corpul 4u este !rimul element are !ose"a (orma umanoi"a. Corpul 4u este un tru! "e lumina "ia(ana. Corpul 4u este a el element al (iintei omenesti are !ersista oare um nes $imbat atat in tim!ul e.istentelor (izi e* at si in lumea de dincolo. A esta este motivul !entru are corpul 4u !oate (i onsi"erat un element !eren al (iintei umane. Evi"ent* corpul 4u este situat la un alt nivel uanti "e at or!ul material sau "e at or!ul eteri * "ar* "in !un t "e ve"ere s!atial* la omul incarnat, se gaseste in interiorul formei materiale si nu depaseste niciodata conturul trupului fizic. Corpul 4u este un element al (iintei umane "es!re are se !oate vorbi (oarte mult* (ara a e!uiza insemnatatea sa "eosebita. ,es!re corpul 4u se !oate vorbi "in "oua !ers!e tive "istin te* oare um in"e!en"ente* "ar in a elasi tim! inter"e!en"ente. In !rimul ran"* se !oate vorbi "es!re corpul 4u "in perspectiva omului... in afara trupului, iar in al "oilea ran" se !oate vorbi "in perspectiva omului aflat in trup material. Atat inainte "e nasterea in lumea materiala* at si "u!a tre erea !rin Poarta mortii* corpul 4u este 7tru!ul7 "e lumina in are se mani(esta omul. ,esi inaintea nasterii in lumea materiala are "imensiuni a!re iabile* inaltimea sa atin%an" a!ro.imativ -*0> metri* in momentul nasterii* corpul 4u su(era o om!rimare a!roa!e "e ne on e!ut !entru o minte rationala. In momentul nasterii* corpul 4u se om!rima brus * "evenin" mai mi "e at tru!ul (atului. Tre!tat* "e'a lun%ul vietii omului* corpul 4u ramane !ermanent mai mi "e at tru!ul material* "ar ontinua sa se maturizeze si sa reas a o "ata u or!ul material. In tim!ul e.istentei intru!ate* corpul 4u nu "e!aseste limitele tru!ului material. Privit prin clar-"4"r" "e atre Eu%en* in tim!ul e.istentei intru!ate* corpul 4u se ve"e a o !a!usa luminoasa* a o (i%urina "in neon* are emite o luminozitate onstanta. La toti oamenii* corpul 4u este uni olor* iar uloarea sa uni a este in (un tie "e nivelul evolutiv al (ie arui in"ivi". ,a a* "e'a lun%ul vietii omului* or!urile aurei ' "e e.em!lu* or!ul eteri * or!ul emotional ori or!ul astral ' isi mo"i(i a nein etat oloritul in (un tie "e sentimentele si "e !asiunile tre atoare* corpul 4u nu isi mo"i(i a uloarea. P" toata 4urata -i"tii unui om, corpul 4u !ose"a a eeasi culoare, a elasi miros si a elasi sunet, in (un tie "e nivelul evolutiv. Cara teristi ile "e baza ale corpului 4u nu se mo"i(i a "e at "u!a moartea (izi a* atun i an" are lo 7metabolizarea7 e.!erientelor "in tim!ul vietii. Intr'un (el* uloarea uni a a corpului 4u este o rezultanta vectoriala, re!rezentan" nivelul evolutiv a umulat in "e ursul !alin%eneziei omului !rin Terra auri a* "e'a lun%ul nenumaratelor e.istente in arnate* "ar si "e'a lun%ul !erioa"elor !etre ute in lumea de dincolo.
11

In (un tie "e uloarea corpului 4u , oamenii !ot (i im!artiti in !apt" cla!" "-oluti-" "istin te. Fie are lasa evolutiva ores!un"e unei anumite ulori a corpului 4u . Prima lasa evolutiva se ara terizeaza !rin culoarea rosie, a "oua !rin culoarea portocalie, a treia !rin culoarea galbena, a !atra !rin culoarea aurie, a in ea !rin culoarea albastra, a sasea !rin culoarea indigo, a sa!tea !rin culoarea alb-argintie. ,u!a um se !oate remar a* "in !un t "e ve"ere romati * nivelurile evolutive umane urmeaza intru atva ' e.ista ateva "eosebiri "e nuanta* avan" in ve"ere (a!tul a si ulorile trans(izi e sunt "i(erite "e ele "in lumea materiala ' ulorile s!e trului solar* iar "in !un t "e ve"ere sonor !ar a urma notele %amei muzi ale* "e la ,o la Si. Culoar"a corpului 4u "!t", a!a4ar, o r"$ultanta -"ctoriala "-oluti-a, car" r"'l"cta calitat"a "n"r*"tico)in'ormationala *lo&ala a 'iint"i uman"( ,u!a tre erea omului !rin Poarta mortii, an" are lo "es!rin"erea tuturor stru turilor auri e "e tru!ul material* corpul 4u , in urma unui !ro es "e restru turare si "e re(ormatare* revine la "imensiunile !e are le'a !ose"at inaintea nasterii in lumea materiala6 "u!a moarte* omul re"evine o (iinta "e lumina* "e a!ro.imativ -*0> metri. In interiorul corpului 4u se a(la "is!use !apt" c a%r" principal", !e are le vom "enumi c a%r") atri&ut. Cele sa!te c a%r")atri&ut au (orma s(eri a* (iin" asemanatoare a as!e t u !piritul omului. A este $a&re se a(la situate in a eleasi lo uri in are sunt "is!use* la nivelul corpului "t"ric, $a&rele eteri e. In (on"* $a&rele eteri e sunt "oar mani(estarile c a%r"lor)atri&ut. Privite "e atre Eu%en !rin larve"ere, $a&rele situate la nivelul corpului "t"ric sunt !relun%irile c a%r"lor)atri&ut a(late la nivelul corpului 4u ( C a%r"l")atri&ut au rolul "e a metaboliza in(ormatiile !rimite "e la $a&rele eteri e ale corpului "t"ric( La nivelul corpului 4u e.ista* "e asemenea* tr"i mari p"t" !au !i*ilii %armic". A este !ete &armi e sunt vizibile la toti oamenii* in re%iunea !ie!tului* "ar eea e "i(era este stru tura* "imensiunea si oloratura lor. Si*iliil" %armic" sunt zonele "e la nivelul corpului 4u , in are este re(le tat "estinul (ie aruia* a umulat "e'a lun%ul e.istentelor tre ute. In tim!ul vietii omului* corpul 4u nu este a esibil observatiei !rin larve"ere* (iin" a o!erit "e stru turile auri e "erivate ' corpul "t"ric, corpul "motional, corpul a!tral et . E.ista totusi o mi a !ortiune* un"eva in re%iunea !ie!tului* in are se !oate observa prin clar-"4"r" o (anta luminoasa e "ezvaluie uloarea corpului 4u . A easta (anta !rin are se !oate observa corpul 4u la omul in arnat este numita -i$or 4" control. ,u!a moarte* in lumea astrala, omul re"evine un corp 4u . ,in olo "e lumea astrala e.ista insa o alta lume* "enumita uneori lumea spiritelor - sau* !entru a (olosi terminolo%ia restina* -!erul-1 in terminolo%ia teoso(ilor este numita Devachan sau lumea mentala -rupa- 8rupa) u (orma<. Pentru a !atrun"e in lumea spiritelor, omul are nevoie "e un alt tru!. A est tru! "e lumina ' are insa nu !oate (i observat la omul in arnat* "u!a um nu !oate (i observat ni i ma ar la omul a(lat !e unul "in !alierele lumii astrale, (iin" as uns om!let "e corpul duh - este corpul !piritual a4amic. Lu rarile mai ve $i "e o ultism vorbes a"esea "es!re un (enomen numit -moartea astrala-, in are* eea e noi "enumim corpul 4u 7moare7* iar omul !atrun"e mai "e!arte* in lumea spiritelor. ,ar* !entru a !atrun"e in lumea spiritelor, in !er sau in Devachan, omul are nevoie "e un 7tru!7 "e natura s!irituala. A est tru! isi "ezvaluie e.istenta abia "u!a e omul a terminat e.istenta in lumea astrala, an" are lo un (enomen e.traor"inar. In tim!ul unei eremonii* la are !arti i!a inalte (iinte an%eli e corpul duh se a!rin"e instantaneu* a un 5o "e arti(i ii si 7ar"e7 om!let* lasan" sa se va"a un alt or!* "e o mare (rumusete+ corpul !piritual a4amic. Asa"ar* corpul 4u as un"e in interiorul sau un alt or! "e lumina. A esta este corpul !piritual a4amic . Corpul !piritual)a4amic este un or! "e lumina "e o (rumusete im!osibil "e e.!rimat in termeni omenesti. El nu !ose"a ara teristi i !re um uloare* (iin" i"enti la toti oamenii. Corpul !piritual a4amic este* intr'a"evar* tru!ul ar$eti!al al omului* reat an"va "e atre Dumn"$"u, -dupa !hipul si Asemanarea 'a-. Omul a(lat in corpul !piritual a4amic este asemanator unui in%er stralu itor. Ca!a itatile sale "e mani(estare sunt e.traor"inare. ,esi%ur* omul nu trebuie i"enti(i at u un in%er* (iin" vorba "oar "es!re o om!aratie. #e $ile on e!tii ale umanitatii* numite astazi !e ne"re!t 7mito'!oeti e7* vorbeau "es!re un megaantropos, o (orma ar$eti!ala !er(e ta* -stramosul tuturor oamenilor-. A est mega-antropos !rimor"ial a (ost numit Puru! a "e ve $ile on e!tii ale in"ienilor* Pan)*u "e ve $ile on e!tii ale $inezilor si A4am
13

<a4mon "e ve $ii evrei. ,enumirea A4am <a4mon a!are in ?abbala un"e "esemneaza 7omul !rimor"ial7. Tot ?abala a(irma a Adam, Primul Om* a (ost reat a re(le tare a mega-antropos-ului !rimor"ial. Cum ma ro osmosul se re(le ta !er(e t la nivelul mi ro osmosului* este "e la sine inteles a re(le tarea in om a mega-antropos-ului !rimor"ial este o stru tura auri a "istin ta* are se mani(esta a atare "oar in 7!atria7 omului* are este lumea spirituala1 a easta stru tura este corpul !piritual a4amic. ,u!a (enomenul "enumit moartea astrala, a(lat in corpul !piritual a4amic, omul se intoar e in eea e s'ar !utea numi 7!atria7 sa* !erul sau lumea spiritelor, lo ul "e un"e a venit an"va !entru a in"e!lini !ro esul !alin%eneziei osmi e. ,u!a o !erioa"a ne"e(inita* in are are !osibilitatea "e a lo ui in !er, omul revine in planul astral, invesmantan"u'se "in nou intr'un corp 4u . In momentul in are revine "in !er, tru!ul stralu itor "e lumina are este corpul !piritual a4amic se a o!era u o !eli ula'invelis* are este corpul 4u . ,in a el moment* se !oate vorbi iarasi "es!re corpul 4u al unui om. ,in !un tul "e ve"ere al unui om in arnat este "i(i il "e a "i(erentia as!e tul (iintei umane are este corpul 4u , "e as!e tul are este corpul !piritual a4amic. Intr'un (el* !oate (i vorba "es!re a eeasi stru tura s!irituala "e baza* in are omul se !oate mani(esta in "oua !lanuri "istin te+ in planul astral si in planul spiritual. Este* "e asemenea* "i(i il "e a stabili u e.a titate "a a este vorba "e "oua 7 or!uri7 sau "e unul sin%ur* in "oua i!ostaze "istin te. Fiin" totusi !rea "e!artat "e interesul oti"ian si "e stru tura aurei umane la omul in arnat ' "e alt(el* corpul !piritual a4amic nu !oate (i observat ni i ma ar in lumea astrala '* !re(eram sa nu'l in lu"em in lasi(i area urenta a elementelor "e baza ale (iintei umane. #orpul du%, spiritul, invelisul spiritului !i corpul cau$al (ormeaza In4i-i4ualitat"a are se mani(esta* a!roa!e nes $imbata* "e'a lun%ul in arnarilor terestre.

Personalitatea
,e'a lun%ul unei sin%ure intru!ari in lumea materiala* In4i-i4ualitat"a - (ormata "in !pirit, in-"li!ul !piritului, corpul cau$al !i corpul 4u - nu se !oate mani(esta in mo" "ire t. ,e a eea* la (ie are noua intru!are* In4i-i4ualitat"a emite o reflectare limitata de sine, o emantie ener%eti o'in(ormationala* om!usa "intr'o ener%ie in(erioara* !rin are se !oate mani(esta la nivelul lumii materiale. A easta emanatie este Su'l"tul sau P"r!onalitat"a. Su'l"tul este (ormat "in in i elemente om!onente+ !u'l"tul propriu)$i!, corpul cau$al al !u'l"tului, corpul !u'l"tului, corpul con!tiint"i !i corpul con!ti"nt"i. Su'l"tul propriu)$i! se !rezinta elei de-a doua vederi a o samanta luminoasa* situata in "re!tul larin%elui. ,es!re a easta samanta luminoasa a !u'l"tului nu se !ot s!une !rea multe lu ruri. Ea se ve"e a o steluta e stralu este (oarte !uterni . Su'l"tul !ro!riu'zis este invelit intr'o membrana ener%eti a* asemanatoare unui cocon, "e "imensiunea unei min%i "e !in%'!on%* situata la interse tia "intre (osele nazale si larin%e. ,a a omul "es $i"e %ura* prin clar-"4"r", Eu%en !oate observa a est o on e invaluie esenta luminoasa a !u'l"tului. A est o on este corpul cau$al al !u'l"tului. Corpul cau$al al !u'l"tului are o uloare alba'mata* !ulseaza la (ie are ins!iratie si e.!iratie* emitan" o lumina stralu itoare. El !are* in limba5 omenes * leios. Stru tura auri a (ormata "in samanta su(letului si "in o onul are o inveleste este le%ata !rin mii "e (ire "e lumina "e intre%ul tru! omenes ' "e oase* "e ten"oane* "e mus $i* "e or%anele interne si "e %lan"ele en"o rine '* (orman" o stru tura ener%eti a asemanatoare unei (antome albi ioase. Fantoma albi ioasa e inveleste tru!ul uman este corpul !u'l"tului. Asa"ar* corpul !u'l"tului este un invelis ener%eti e invaluie tru!ul (izi * a un abur albi ios. Totusi* s!re "eosebire "e corpul "t"ric, u are nu trebuie on(un"at* corpul !u'l"tului nu re!ro"u e u !rea mare e.a titate onturul tru!ului material. E.tremitatile* mainile sau !i ioarele corpului !u'l"tului sunt "i(uze si estom!ate. Cea mai a entuata asemanare intre trupul mat"rial si corpul !u'l"tului este in re%iunea a!ului. C$i!ul (izi si* mai ales* o $ii se observa (oarte bine la nivelul corpului !u'l"tului( Corpul !u'l"tului este situat* s!atial* intre corpul "t"ric si corpul 4u , (a an" le%atura "intre ele. A easta tria"a* are este situata !e !ro!riul ei nivel uanti ' (ormata "in !amanta "e la nivelul larin%elui* "e i "in !u'l"tul !ro!riu'zis* "in o onul albi ios e o inveleste* corpul cau$al al !u'l"tului, si
18

"in (antoma albi ioasa* corpul !u'l"tului, (ormeaza un ansamblu om!le. !e are am onvenit sa'l numim !rintr'un sin%ur termen+ !u'l"t. Su'l"tul se mani(esta !rin in a "oua elemente om!onente* corpul con!tiint"i, are are (orma unei (la ari si corpul con!ti"nt"i, "e (orma unei o%linzi. Cele "oua or!uri au.iliare* corpul 'lacara al con!tiint"i si corpul o*lin4a al con!ti"nt"i, culiseaza - termenul este* "esi%ur* meta(ori ' straluminan" elelalte stru turi auri e umane. Corpul +'lacara== al con!tiint"i !oate (i observat !rin larve"erea "e atre Eu%en a o (la ara stralu itoare* "e a!ro.imativ 8> "e entimetri e !orneste "in !amanta !u'l"tului. ,olul corpului con!tiint"i este "e a im!rima omului onstiinta a tot e !er e!e. +ocul corpului con!tiint"i este "i(erit "e la un om la altul. Corpul con!tiint"i, are are as!e tul unei (la ari* stralumineaza ate un strat auri * in (un tie "e nivelul evolutiv al omului. La oamenii din prima clasa evolutiva ' ores!unzatoare corpului 4u "e uloare rosie '* or!ul (la ara al onstiintei este situat la nivelul corpului "t"ric. La oamenii din a doua clasa evolutiva - uloarea !orto alie a corpului du% - or!ul onstiintei este entrat la nivelul corpului "motional si la nivelul corpului a!tral. La oamenii celei de-a treia clase evolutive - uloarea %albena a corpului 4u - or!ul (la ara al onstiintei este entrat la nivelul or!ului mental in(erior. A esta este $iar nivelul in are este entrat astazi corpul con!tiint"i la ma5oritatea oamenilor* (iin" sta"iul a tual "e evolutie. Can"va* corpul con!tiint"i va (i situat la nivelul mentalului su!erior* a!oi la nivelul or!ului s!iritual. La oamenii a tivi in corpul m"ntal in'"rior -7intele tualii7* ei are lu reaza !rin interme"iul intele tului+ !ro(esori* "o tori* in%ineri* mun itori et '* uloarea or!ului (la ara este aurie'ar%intie* are un miros "e mere sau "e (ru te verzi* ne oa!te* iar sunetul emis este asemanator suieratului unui sar!e. La oamenii a tivi in corpul m"ntalul !up"rior - ei !reo u!ati "e (iloso(ie* "e esoterism* "e as!e tele nevazute ale e.istentei '* uloarea or!ului (la ara al onstiintei este alb'ar%intie* mirosul este "e !iersi i oa!te* zemoase* iar sunetul emis este asemanator vantului e a"ie blan" !rintre o!a i. La oamenii a tivi in corpul !piritual - misti ii* ei are se roa%a mult* ei !reo u!ati "e reli%ie si "e !roblemati a s!irituala '* uloarea or!ului onstiintei este "e un alb stralu itor* e.trem "e lar6 emite un miros suav* "e !aine al"a inmuiata in vin* miros asemanator u el emanat "e Trupul 4" Sla-a al lui Ii!u! #ri!to!. Sunetul este asemanator li!o itului "ul e al unui izvor "e munte. In ultima instanta* !rin onstiinta omului ' %enerata "e corpul con!tiint"i - se !ro"u e intele%erea le%ilor subtile ale osmosului si onstientizarea me anismului "e (un tionare a lumii. In (un tie "e a!a itatea "e onstientizare si* im!li it* "e intele%ere a lumii si a (iintei sale interioare* omul isi a"a!teaza om!ortamentul. Cu tim!ul* !rin corpul con!tiint"i, omul intele%e a motorul evolutiei osmi e este Iubirea. Corpul +o*lin4a+ al con!ti"nt"i este* la (el a si or!ul onstiintei* o mani(estare a !u'l"tului. Corpul con!ti"nt"i a!are larve"erii a o o%lin"a sau a o antena !araboloi"a* "e "imensiunea intre%ii aure* e invaluie omul "in restetul a!ului !ana la tal!ile !i ioarelor. Substanta "in are este al atuit corpul con!ti"nt"i seamana u un li $i" %elatinos albastru'verzui* ristalin. Prin corpul con!ti"nt"i omul "evine onstient "e lumea in on5uratoare. Ceea e noi numim constienta a mani(estare a !si$i ului* nu este alt eva "e at a tivitatea a estui or! auri . Atun i an" omul este !reo u!at "e as!e tele emotionale ale vietii* corpul con!ti"nt"i este in relatie u corpul "motional. Atun i an" omul este !reo u!at "e !roblemele intele tuale ' "e e.em!lu* an" rezolva o situatie are im!li a (olosirea intele tului '* corpul con!ti"nt"i este in le%atura u corpul m"ntal. Can" omul se "e"i a unei a tivitati abstra te sau (iloso(i e* corpul con!ti"nt"i este in le%atura u corpul m"ntal !up"rior. Can" omul se "e"i a unor !robleme e "e!ases a"rul restrans al e.istentei umane* in"re!tan"u' se s!re !roblemele misti e* corpul con!ti"nt"i este in le%atura u corpul !piritual. Corpul con!ti"nt"i re(le ta eea e (a e omul intr'un anumit moment. Atun i an" omul manan a tort si este onstient "e a est (a!t* or!ul onstientei miroase a tort6 atun i an" omul !riveste in mo" onstient !loaia* corpul con!ti"nt"i are mirosul !loii. Atun i an" rezolva o !roblema !rin interme"iul intele tului* corpul con!ti"nt"i a!ata un miros anumit ' eva asemanator unor (ru te e "au in !ar%. Can" omul me"iteaza la !roblemele misti e* or!ul onstientei im!rumuta ara teristi ile !rin i!ale* mani(estate a miros* sunet si uloare* ale (iintei sau ale nivelului osmi asu!ra arora se a.eaza me"itatia sa. Nu intot"euna corpul con!ti"nt"i se a(la la a elasi nivel u corpul con!tiint"i. La multi oameni* corpul con!tiint"i !oate (i situat la nivelul corpului a!tral, iar corpul con!ti"nt"i la nivelul corpului m"ntal in'"rior.
19

 Cor!urile auri e "erivate

Omul este asa"ar (ormat "in mai multe as!e te (un"amentale+ in4i-i4ualitat"a are are o natura s!irituala* p"r!onalitat"a are are o natura su(leteas a si mat"rialitat"a, are este (ormata "in corpul mat"rial. Ca e(e t al mani(estarii individualitatii !i personalitatii prin int"rm"4iul materialitatii a!ar corpuril" auric" 4"ri-at". In4i-i4ualitat"a nemuritoare a omului este (ormata "in !atru elemente (un"amentale+ !piritul, in-"li!ul !piritului, corpul cau$al !i corpul 4u . A este elemente om!onente* "atorita naturii ener%eti e (oarte inalte* nu se pot manifesta in mod direct in trupul material sau* el !utin* nu o !ot (a e in a tualul sta"iu "e evolutie6 "u!a ate se !are* nu o vor !utea (a e in a mult tim! "e a um inainte. ,e a eea* la (ie are intru!are* este nevoie a a east ansamblu are este in4i-i4ualitat"a sa'si (ormeze un invelis tem!orar6 in4i-i4ualitat"a se re(le ta* "u!a um este si (ires * "e'a lun%ul unei sin%ure e.istente* !rin !u'l"t, a"i a !rin eea e numim p"r!onalitat". Spiritul, in-"li!ul !piritului, corpul cau$al al !piritului !i corpul 4u se reflecta in cele trei structuri aurice al" !u'l"tului3 !u'l"tul propriu)$i!, coconul !u'l"tului !i corpul !u'l"tului( Samanta !u'l"tului situata la nivelul larin%elui este re(le tarea !piritului, coconul !u'l"tului este re(le tarea corpului cau$al al !piritului, iar corpul !u'l"tului este re(le tarea corpului 4u . Su'l"tul este re(le tarea* !entru o sin%ura e.istenta in arnata* a !piritului si* !rin urmare* mani(esta atributele a estuia. Coconul !u'l"tului este re(le tarea* !entru o sin%ura e.istenta in arnata* a corpului cau$al al !piritului si mani(esta ara teristi ile a estuia. E.!erientele "intr'o sin%ura in arnare sunt sto ate la nivelul a estei stru turi auri e. A esta este eea e unii "e(ines a (i -subconstientul-. La ran"ul sau* corpul !u'l"tului este re(le tarea corpului 4u !e !ar ursul unei sin%ure e.istente in arnate* aruia ii mani(esta atributele si ara teristi ile. La toti oamenii* la nastere* !u'l"tul este tabula rasa. ,in a est !un t "e ve"ere* toti oamenii sunt e%ali. In"i(erent "e nivelul lor evolutiv re(le tat la nivelul corpului 4u , "in !un tul "e ve"ere al !u'l"tului, toti oamenii !lea a "in a elasi !un t+ tabula rasa. Pe a easta !a%ina alba are este !u'l"tul, in (un tie "e (a!tele omului* se vor s rie e.!erientele vietii. P"r!onalitat"a in e!e sa se mani(este !rin nasterea in tru! (izi si se (ormeaza "e'a lun%ul anilos* !e masura a umularii e.!erientelor. Prin insusi (a!tul "e a e.ista* "e i "e a a umula e.!eriente* omul isi (ormeaza &arma+ a easta este &arma e.istentei !rezente. In tim!ul e.istentei* &arma este inma%azinata in -subconstient-, a"i a in o onul "e uloare alb'mata* situat la nivelul larin%elui si e(le tata in sigiliile karmice situate la nivelul corpului !u'l"tului. ?arma a umulata "e'a lun%ul unei e.istente nu este trans(erata om!let "e la nivelul corpului !u'l"tului la nivelul corpului 4u , "e at "u!a tre erea !rin Poarta mortii. Abia in momentul tre erii !rin Poarta mortii, &arma este trans(erata in4i-i4ualitatii, iar a est (a!t are o mare insemnatate* "a a ne %an"im la (a!tul a inseamna o sansa imensa !entru ori e om. Atata tim! at omul nu tre e !rin Poarta mortii, in(ormatiile ontinute la nivelul !u'l"tului, are re!rezinta &arma a umulata in a tuala e.istenta* nu sunt transmise corpului 4u , eea e !ermite ar"erea lor $iar si in ultimile zile ale vietii. Poate a o boala la s(arsitul unei e.istente inseamna o sansa* "esi%ur (oarte "ureroasa* a or"ata in extremis omului !entru a'si !lati anumite "atorii si a evita ast(el trans(erarea &armei "e la nivelul p"r!onalitatii la nivelul in4i-i4ualitatii. Con luzionan" ele a(irmate anterior* se !oate s!une a* !entru a se mani(esta !lenar la nivelul !lanului (izi * in4i-i4ualitat"a n"muritoar" ;(ormata "in spirit, corpul cau$al al spiritului si "in corpul 4u & isi onstruieste* a re(le tare limitata "e sine* atat p"r!onalitat"a ' (ormata "in !u'l"t '* at si corpul mat"rial. Ca mani(estare in !lan material a a estor elemente* se "ezvolta corpuril" auric" 4"ri-at") corpul "t"ric, corpul "motiilor, corpul a!tral, corpul m"ntal in'"rior, corpul m"ntal !up"rior !i corpul !piritual( Corpul mat"rial se (ormeaza in !erioa"a %estatiei intrauterine* !e baza ener%iilor mo"ulate in(ormational* ontinute la nivelul individualitatii - mai ales* a elei a umulate la nivelul corpul duh. Corpul "t"ric a !rimit (oarte multe "enumiri* iar e.istenta sa este bine unos uta "e bioener%eti ieni* are lu reaza in mo" urent asu!ra lui. ,e'a lun%ul tim!ului* corpul "t"ric a !rimit nu mai !utin "e nouaze i "e "enumiri. E%i!tenii l'au "enumit ka, evreii nephesh, $in"usii l'au "enumit or! pranic, $inezii l'au "enumit 9i - !rin 9i se intele%e* "e re%ula* ener%ia are sustine tru!ul '* %re ii l'au "enumit pneuma, (ilozo(ii evului me"iu l'au "enumit
1:

arche, anima mundi, li9uor vitae, corp odic et . ,intre "enumirile el mai "es utilizate in ultimul tim! !utem retine+ dublu vital, corp bioenergetic sau corp bioplasmatic. In limba5ul teoso(ilor a!are uneori sub "enumirea linga sharira. Rolul corpului "t"ric este "e a asi%ura buna (un tionare a tru!ului material. Fara e.istenta corpului "t"ric, tru!ul material* su!us entro!iei atot!rezente la nivelul intre%ii lumi materiale* s'ar "ezinte%ra ra!i"* asa um se intam!la u ori e a"avru. ,e (a!t* la moarte* corpul "t"ric isi in eteaza a tivitatea* iar tru!ul este lasat sub "ominatia (ortelor e e.ista in lumea materiala. Rezultatul a tiunii le%ii entro!iei este !rea bine unos ut !entru a mai (i "es ris in "etaliu. Totusi* in eea e !riveste corpul "t"ric, !entru larve"erea lui Eu%en* lu rurile sunt eva mai om!le.e. Prin clar-"4"r", Eu%en !er e!e nu unul* i 4oua a!p"ct" 4i!tinct" al" corpului "t"ric . ,es!re a est ansamblu se !oate vorbi "in "oua !un te "e ve"ere. Ansamblul !oate (i onsi"erat a (iin" (ormat "in "oua straturi ale a eluiasi or! sau !oate (i onsi"erat a (iin" (ormat "in "oua or!uri. In !rimul ran"* este vorba "es!re corpul "t"ric int"rior, are este mai mi "e at tru!ul material6 a est or! este intru atva asemanator corpului 4u . ,e (a!t* corpul "t"ric "es!re are este vorba ai i este o emanatie "ire ta a corpului 4u . El are o uloare albi ioasa* braz"ata "e numerosi urenti ener%eti i a(lati in ontinua mis are. Corpul "t"ric int"rior nu re!ro"u e or%anele interioare ale tru!ului material* "ar !ose"a anumite elemente anatomi e s!e i(i e. Cel mai im!ortant element anatomi al corpului "t"ric int"rior este un 7or%an7 "e (orma s(eri a* situat la ativa entimetri sub ombili . A est or%an "e (orma s(eri a este acumulatorul 4" "n"r*i" al or!ului eteri . In al "oilea ran" este vorba "es!re corpul "t"ric ":t"rior, are este situat $iar la nivelul e!i"ermei. Corpul "t"ric ":t"rior re!ro"u e stru tura si in(atisarea or!ului material. Pro!riu vorbin"* el este "ublura ener%eti a !er(e ta a tru!ului material. Corpul "t"ric ":t"rior nu este ni i el mai mare "e at or!ul material* "ar re!ro"u e !er(e t or%anele tru!esti. Ceea e* intr'a"evar* "e!aseste limitele tru!ului material este ra"iatia sau aureola corpului "t"ric ":t"rior - !e are* !entru a o "istin%e a element reflectat, o !utem "enumi camp !au aura 4" !anatat". Ea "e!asesete u a!ro.imativ in i'ze e entimetri onturul tru!ului material. Corpul "t"ric ":t"rior are uloarea %ri'albastruie. La nivelul corpului "t"ric ":t"rior se !ot !e e!e (oarte lar ontra!artile tuturor or%anelor anatomi e ale or!ului material. La a est nivel se !oate "etermina (oarte lar starea "e sanatate a (ie arui or%an si a (ie arui element anatomi u mult inainte a "is(un tiile sa se !oata mani(esta la nivelul tru!ului material. ,a a o !ersoana are un or%an sau un membru li!sa ' o mana* un !i ior* un "e%et '* ontra!artea eteri a a a estor or%ane se !oate observa prin clar-"4"r". Cu tim!ul* ontra!artea ener%eti a a membrelor li!sa se retra%e* "is!aran" "e la nivelul eteri . La (el a si in azul altor stru turi auri e* !entru a nu rea on(uzii* "esi este vorba "es!re "oua as!e te "istin te ale corpului "t"ric, la are se a"au%a aura 4" !anatat", vom onsi"era intre%ul ansamblu !rin (ormula in%lobatoare "e corp "t"ric. ,e alt(el* !rivite "e la "istanta* "ata (iin" stru tura lor oare um asemanatoare* nu e.ista "i(erente notabile intre ele "oua as!e te ale or!ului eteri * "ar este "e "atoria clar-a$atorului "e a semnala a est as!e t* $iar "a a a est (a!t ine"it !oate ontraria. Corpul "t"ric ; onsi"erat a ansamblu< !ulseaza nein etat. In momentul !usatiilor* corpul "t"ric emite ze i "e !ar(umuri si "e sunete* are se mo"i(i a nein etat. Corpul "t"ric emite mirosuri s!e i(i e* asemanatoare intru atva mirosurilor (lorale+ "e %$io ei* "e violete sau "e (an !roas!at osit. Corpul "t"ric emite o muzi a suava* asemanatoare u sunetul emis "e mii "e tuburi "e u!ru* are vibreaza si se atin% in a"ierea vantului. Corpul "t"ric emite a eleasi sunete si mirosuri a si intrea%a lume eteri a. La nivelul corpului "t"ric e.ista numeroase elemente anatomi e s!e i(i eteri e. Ast(el* corpul "t"ric este strabatut "e o retea om!li ata "e anale !rin are ir ula ener%ia. A este anale ener%eti e au !rimit "i(erite "enumiri "e'a lun%ul tim!ului. In ziua "e astazi* "atorita in(luentei "e(initorii a intele! iunii e.trem orientale* a este anale au (ost "enumite !rin termenul sans rit "e na4i!uri, termen !e are il vom (olosi si noi. La nivelul corpului "t"ric e.ista trei anale ener%eti e !rin i!ale. Cele trei anale ener%eti e !rin i!ale ' !e are Eu%en le !oate remar a (oarte lar !rin larve"ere ' au !rimit numele Su! umna, Pin*ala !i I4a. In a(ara elor trei anale !rin i!ale* e.ista un numar ne"eterminat* ori um (oarte mare* "e anale se un"are* "e mai mi a im!ortanta. O !arte "in a este anale se un"are au (ost "enumite m"ri4ian", (olosIn"u'se un termen !reluat "in strave $ea intele! iune $ineza. Unele anale au un rol "e(initoriu in
14

buna (un tionare a tru!ului si a or!ului eteri * in tim! e altele au im!ortanta !entru !ro esul evolutiv uman in ansamblu. In a(ara analelor !rin are ir ula ener%ia* e.ista si alte elemente om!onente* are (a !osibila (un tionarea corpului "t"ric si a (iintei umane. A este elemente* are a!ar elei "e'a "oua ve"eri a niste varte5uri "e ener%ie* au !rimit "enumirea "e c a%r" - "e la sans ritul chakra, are inseamna roata* !rin e.tensie varte5. ,e'a lun%ul oloanei vertebrale a omului* insirate !e analul entral* Su! umna, sunt situate sa!te $a&re !rin i!ale. In a(ara elor sa!te $a&re (un"amentale* mai e.ista un numar mare "e $a&re mai mi i* u "i(erite roluri si (un tiuni. A este $a&re "e mai mi a im!ortanta sunt mai luminoase sau mai !utin luminoase* in (un tie "e nivelul evolutiv al omului si "e a tivitatea s!e i(i a* "es(asurata la un anumit moment. ,e asemenea* la nivelul corpului "t"ric larve"erea lui Eu%en !oate remar a un cur"nt "n"r*"tic -ital, o "n"r*i" 4" -iata 'un4am"ntala, e !are sa !orneas a "e la nivelul $a&rei mula"$ara. En"r*ia -itala se rami(i a si 7 ur%e7 !rin na"isuri* !re um un li $i" ur%e !rintr'un tub* trans(orman"u'se nein etat in (orme "e ener%ie !arti ulare. Fie are "intre a este ener%ii !arti ulare are !ro!ria sa uloare* !ro!riul sau miros si !ro!riul sau sunet. Totusi* "n"r*ia 4" -iata are anima tru!ul* "esi !orneste "intr'un lo situat la baza oloanei vertebrale* nu este ener%ia unos uta sub numele <un4alini, i* !robabil* numai o mani(estare a sa. ,e alt(el* <un4alini este o ener%ie trans(izi a* are nu !are sa (ie situata la nivelul eteri al (iintei omenesti* i la un nivel mult mai !ro(un". #om ontinua sa "enumim ener%ia e ur a "e la baza oloanei vertebrale !rin termenul "n"r*i" -itala !au "n"r*i" 4" -iata, evitan" sa o on(un"am u <un4alini. Putem onveni a "n"r*ia -itala poate fi o forma de manifestare a lui <un4alini - are a tioneaza !e tim!ul vietii omului !entru a mentine stru tura auri a umana in stare "e (un tionare. Ea !oate (i i"enti(i ata u a ele sufluri de viata sau vanturi "es!re are amintes ve $ile s rieri sans rite. Urmatorul or! auri * corpul "motional, este situat* s!atial* ime"iat "u!a corpul "t"ric. El e.!rima senzatiile si emotiile !rimare ale omului* motiv !entru are* la (el "e bine* !oate (i "enumit corpul !"n$atiilor. Nivelul sau "e mani(estare vibratorie este a!ro!iat "e el al tru!ului (izi . La nivelul a estui or! se e.!rima senzatiile si emotiile !rimare ale omului. Corpul "motional este un or! "e (orma ovoi"ala* are nu o!iaza stru tura or!ului (izi . Conturul corpului "motional "e!aseste am u sa!te'ze e entimetri limitele tru!ului (izi * o u!an" un s!atiu bine "elimitat in interiorul si in e.teriorul a estuia. El se !rezinta a un balon e imita im!re is tru!ul (izi * mult mai lat la umeri si mai subtire in !artea in(erioara. Corpului "motional este al atuit "in (ormatiuni ener%eti e (umurii* "e "i(erite ulori ' ele mai "es intalnite sunt ulorile rosu* %alben si albastru ' e nu se ameste a intre ele. A este (ormatiuni ener%eti e olorate e a!ar a niste norisori translu izi* emit sunete si !ar(umuri "i(erite* in (un tie "e starile "e moment ale omului. Atun i an" omul are senzatii si emotii intense* la nivelul corpului "motional se !ro"u mo"i(i ari ra!i"e ale on(i%uratiei ulorilor* sunetelor si mirosurilor. A este mo"i(i ari se !ro"u atat "e ra!i" in at* in momentul in are clar-a$atorul "oreste sa "es rie o anumita on(i%uratie* a easta s'a si s $imbat. Fie are stare sau senzatie se mani(esta !rintr'o anumita on(i%uratie. Norisorii se "e!laseaza ra!i"* in (un tie "e starea senzoriala si emotionala a omului* intran" uneori in interiorul corpului "t"ric. In momentul in are !atrun" in corpul "t"ric, norisorii "evin mult mai (luizi si* intru atva* "i(eriti "e mo"ul in are se !rezinta la nivelul corpului "motional. La !ersoanele are au senzatii si stari ne%ative ' "e an%oasa* s!aima* (ri a* teroare ' norisorii se oloreaza in ulori intune ate* urate* emitan" sunete 5oase si "izarmoni e* asemanatoare sirenei ra%usite a unui va!or are !araseste ra"a unui !ort. Simultan* mirosul corpului "motional "evine a!roa!e !estilential. In momentul in are omul este bine "is!us si !er e!e lu ruri !la ute sau se simte on(ortabil* corpul "motional a!ata ulori (rumoase* vii* "es $ise* sunetul "evine (oarte melo"ios* a si um ar (i emis "e mii "e lo!otei "e ar%int* iar mirosul "evine aseamanator u el al (lorilor "e !rimavara. Corpul a!tral este situat* el !utin s!atial* ime"iat "u!a corpul "motional. Corpul a!tral re(le ta sentimentele si "orintele omului. El nu trebuie on(un"at u corpul "motional, are re(le ta "oar senzatiile si emotiile !rimare. Ca stru tura auri a* corpul a!tral are o (orma ovoi"ala* mult mai am!la "e at a corpului "motional. Corpul a!tral "e!aseste u !este o!tez i "e entimetri limitele e!i"ermei tru!ului material. Pra ti * corpul
->

a!tral invaluie toate elalalte or!uri ale aurei. Corpul a!tral este al atuit "in (ormatiuni olorate "e ener%ie* are nu se ameste a unele u altele. Atun i an" o !ersoana este !lina "e su!arare sau "e ura* (ormatiunile noroase "e la nivelul corpului a!tral se oloreaza in ulori in $ise* urate* emitan" sunete (oarte 5oase* la (el a si in azul or!ului emotional. ,im!otriva* in momentul in are o !ersoana iubeste sin er o alta !ersoana* corpul a!tral "evine un bul%are stralu itor "e uloare tran"a(irie* u o !eli ula ar%intie !e mar%ine. In a est az* mirosul emis seamana u un suav !ar(um "e tran"a(iri* iar sunetul este (oarte melo"ios* "istin%an"u'se o melo"ie e se re!eta !ar a la in(init+ AAAEEEOOO((( A easta melo"ie* e se au"e a !e un (on" "e $ar!e* rasuna simultan "in mai multe lo uri. Corpul a!tral este asemanator membranei unui "i(uzor e vibreaza in momentul in are im!ulsurile ele troma%neti e se trans(orma in sunete. Primin" im!usurile "in me"iu* vibreaza si se oloreaza in (un tie "e natura im!ulsului. Intru at im!ulsurile !rimite sunt sentimente sau "orinte* inseamna a (ie are norisor sau (ormatiune ener%eti a e a!are la nivelul corpului a!tral re(le ta sentimentele si "orintele !ersoanei res!e tive. In(ormatiile !rovenite "in me"iul e.o%en sunt 7!ro esate7 "e corpul a!tral si transmise mai "e!arte !rin interme"iul $a&relor. C$a&rele sunt a niste ilin"ri e (a le%atura intre toate straturile aurei. Prin clar-"4"r", Eu%en !oate observa um (las$urile luminoase "e ener%ie e !rovin "in me"iu sau "e la alti oameni sunt as!irate (oarte ra!i" !rin interme"iul $a&relor. In momentul in are o $a&ra metabolizeaza in(ormatia* o transmite la !u'l"t si la corpul 4u . In ziua "e astazi* se on(un"a a"esea corpul 4u cu corpul a!tral, a(irman"u'se a omul !atrun"e in lumea de dincolo 7invesmantat7 in corpul a!tral. A est (a!t este nu numai ine.a t* i $iar ilo%i . Corpul a!tral - element are a!are larve"erii a o ra"iatie e se intin"e !ana la o!tze i "e entimetri sau mai mult "e tru!ul material ' este intr'o ontinua mo"i(i are. In eea e !riveste om!ozitia oloristi a si (orma sub are se !rezinta* corpul a!tral este el mai instabil element al (iintei umane. In (on"* atat (orma* at si om!ozitia oloristi a a corpului a!tral, nu re!rezinta alt eva "e at mani(estarea unor ener%ii mo"ulate in(ormational* e se mo"i(i a u re!ezi iune* in (un tie "e "orintele si sentimentele momentane ale omului. Corpul a!tral, atat "e instabil* nu !oate onstitui temelia !rin are sa se !oata mani(esta (iinta umana in lumea de dincolo. In4i-i4ualitat"a omului nu !oate (i onstituita "intr'o stru tura auri a instabila* a i omul si'ar !ier"e i"entitatea. ,e alt(el* prin clar-"4"r", Eu%en !oate remar a mo"ul in are corpul a!tral, la (el a si elelalte or!uri auri e "erivate* isi in eteaza e.istenta la moarte* (iin" resorbite !rin interme"iul $a&relor ' a !rin niste !alnii ' in elementul !u'l"t si* a!oi* in corpul 4u . In onse inta* corpul a!tral - a se"iu al "orintelor si !asiunilor ' nu este si nu !oate (i 7ve$i ulul7 omului in lumea de dincolo. Cel e* intr'a"evar* onsituie temelia (iintei umane este corpul 4u , a arui stabilitate ener%eti o'in(ormationala* mani(estata !rin uloarea uni a si !rin stru tura sa interioara* neatinsa "e sentimente si "e stari a(e tive tre atoare* !ermite ontinuitatea onstiintei* !otrivit le%ii ontinuitatii in(ormatiei. Urmatorul or! auri "erivat* corpul m"ntal in'"rior, a!are larve"erii a un ovoi" e in on5oara tru!ul material* mult mai am!lu in re%iunea umerilor si a a!ului si mai subtire in re%iunea in(erioara a tru!ului. Corpul m"ntal in'"rior re(le ta %an"urile on rete* 7 u su!ort7* le%ate "e lumea (izi a6 el este o%lin"a %an"urilor omului. S!atial* lo ul corpului m"ntal in'"rior este intre corpul "motional si corpul a!tral u are* uneori* (uzioneaza. Cum* "e re%ula* nu se !oate vorbi "es!re sentiment !ur sau %an"ire !ura* corpul m"ntal in'"rior (ormeaza a"esea o unitate u corpul a!tral. Corpul m"ntal in'"rior nu (un tioneaza "e at u %an"uri are au "re!t su!ort realitati ale lumii (izi e. Mentalul in(erior ombina* se!ara* sintetizeaza* analizeaza. Ener%ia (lui"a a corpul m"ntal este (oarte (ina* !re um (umul "e ti%ara. Are un miros (oarte !uterni "e io". Cor!ul mental in(erior !are a (i in relatii u $a&ra mani!ura. In momentul in are omul are o i"ee* $a&ra mani!ura emite o anumita vibratie* iar in ener%ia (lui"a a corpului m"ntal se (ormeaza nenumarate e.!lozii luminoase* a niste stro!i olorati !e %eamul unui !arbriz. ,esi* initial* are o uloare verzuie* (lui"ul ener%eti al corpului m"ntal "evine %alben si se "ilata* onto!in"u'se u corpul a!tral. A est (a!t "etermina im!resia a ele "oua stru turi auri e ' corpul astral !i corpul mental in'erior - (ormeaza o unitate. ,atorita (a!tului a omul are in !ermenenta senzatii* sentimente* "orinte* %an"uri sau i"ei* ele "oua elemente !ar sa (un tioneze im!reuna. ,in reunirea elor "oua or!uri auri e* a!ar miliar"e "e stro!i multi olori* e tin" sa se "e!arteze !ana la
-1

o anumita "istanta "e aura* in (un tie "e !uterea mentala a omului are le emite. =an"urile rele sunt in $ise la uloare* emit un sunet (oarte 5os si au un miros %reu* "e (runze !utrezite. In s $imb* %an"urile "e "ra%oste au o uloare !orto alie si un miros asemanator sa!unului "e asa. ,e alt(el* a est miros se simte uneori si la nivelul (izi * !ersoanele u su(letul urat emit un miros "e sa!un* a si um s'ar (i s!alat "e uran". Corpul m"ntal !up"rior este o stru tura auri a autonoma e inveleste or!ul mental in(erior* !re um o manta. La omul me"iu a tual* corpul m"ntal !up"rior este mai mare u sase'sa!te entimetri "e at or!ul mental in(erior. Corpul m"ntal !up"rior are o uloare tran"a(iriu'aurie si un miros "e zambile. Sunetul emis "e a est or! este asemanator sunetului !ro"us "e o $ar!a. El !are a veni "in toate !artile* a si um s'ar auzi o melo"ie u a5utorul unor "i(uzoare stereo. Corpul m"ntal !up"rior !ermite intele%erea lumii !rin interme"iul on e!telor abstra te. El !are sa e.!rime si "ra%ostea ne on"itionata !entru toate (iintele vii. Intru at re(le ta si iubirea ne on"itionata (ata "e intrea%a lume si (ata "e toate (iintele "in osmos* insusirea !rin i!ala a corpului m"ntal !up"rior este eea e* in limba5ul urent* s'ar !utea numi iubire-intelepciune. Omul nu !oate !atrun"e u ratiunea !ura la intele%erea osmosului "e at in azul in are a easta %an"ire este invaluita "e iubire. Iubirea-intelepciune este sin%urul instrument !rin interme"iul aruia osmosul* in s(arsit* in e!e sa se "es $i"a. Totusi* iubirea-intelepciune a!are numai intr'un anumit sta"iu al evolutiei omului* motiv !entru are* corpul m"ntal !up"rior nu a!are "e at la !ersoanele u un corp 4u "e uloare %albena sau aurie. Corpul m"ntal !up"rior este "ezvoltat ine%al* in ra!ort u elelalte stru turi auri e+ unii oameni il au mai mi * altii eva mai mare si mai stralu itor* in tim! e altii nu'l au "ezvoltat "elo . El !oate (i "oban"it "oar in momentul in are ura* mania si rautatea sunt* in mare masura* eliminate. Urmatorul or! auri "erivat* corpul !piritual, a!are larve"erii a o aureola situata "easu!ra or!ului mental su!erior. El !are (ormat "in miliar"e "e s li!iri e in omo"eaza !rivirea* !re um za!a"a !ros!at asternuta in bataia razelor soarelui. Corpul !piritual are uloarea ar%intie. Corpul !piritual emite un sunet asemanator unei trambite si are un miros e a"u e u el "e !aine al"a* imbibata in vin rosu. Uneori* corpul !piritual emite un sunet e seamana u un OOOO(( !relun%* a o e. lamatie "e uimire. In sta"iul evolutiv a tual* (oarte !utini oameni !ose"a un corp !piritual bine onturat si "ezvoltat. La ma5oritatea oamenilor* corpul !piritual "e!aseste "oar u ativa entimetri corpul m"ntal !up"rior. E.ista totusi si oameni are !ose"a un corp !piritual e "e!aseste u un metru corpul m"ntal !up"rior, "u!a um e.ista oameni ' (oarte !utini ' are !ose"a un corp !piritual are "e!aseste treize i "e metri in "iametru* iar ra"iatiile sale se intin" mult mai "e!arte. Corpul !piritual este le%at intim "e elementului iubire* "ar nu "e iubirea arnala mani(estata in lumea (izi a* i "e a ea iubire !erena are sta la temelia osmosului6 iubire !e are* a um ->>> "e ani* Ii!u! #ri!to! a sa"it'o in inimile tuturor oamenilor ' un "ar ne!retuit !e are Fiul lui Dumn"$"u 1'a a"us umanitatii. Si!t"mul 4" prot"cti" !a&lon nu este !ro!riu'zis un or!* i un sistem "e (orma %lobulara* onstituit "in linii* are se su!ra!un intr'o retea "e !lase e in a"reaza intre%ul or! auri . El este situat ime"iat "u!a corpul !piritual. Si!t"mul 4" prot"cti" !a&lon are (orma unui %lob alun%it la ambele a!ete* (iin" (ormat "in mii si mii "e (ire stralu itoare. El este sustinut "e linia 4i-ina. Mirosul !i!t"mului 4" prot"cti" !a&lon este asemanator aerului urat* are !oate (i res!irat !e var(urile muntilor. Si!t"mul 4" prot"cti" !a&lon are o (rumoasa uloare albastru'verzui in $isa* uloare (ormata "in ameste ul "intre rosu si albastru ' uloarea liniilor ener%eti e e'l strabat. Si!t"mul 4" prot"cti" !a&lon emite un sunet om!le.* (ormat "in suma tuturor sunetelor are'l om!un* la are se a"au%a alte sunete* "es!re are nu se !oate s!une "e un"e !rovin. Fie are sistem este !ro"u atorul unor ara teristi i noi* ine.istente anterior. A esta este si motivul !entru are* atun i an" se a!re iaza ara teristi ile romati e sau sonore %enerale ale unei stru turi auri e* a estea !ot sa nu (ie %enerate "e elementele e om!un sistemul. Si!t"mul 4" prot"cti" !a&lon ontine* a un ne%ativ al unei (oto%ra(ii* toate (ormele stru turilor (izi e ale tru!ului. Stru tura sablon a!are a un model arhetipal - sau a un pattern energetico-informational - al tru!ului material.
--

,a a o elula a tru!ului este "istrusa* "a a omul su(era un a i"ent* o o!eratie sau o "e(ormare a unui or%an* "atorita a estei stru turi sablon* tru!ul se !oate re(a e si isi !oate re"oban"i (orma si stru tura initiala. Fa!tul a o rana sau o o!eratie se vin"e a ra!i"* nu se "atoreaza "oar sim!lei 7intele! iuni7 sau 7inteli%ente7 a materiei* i (a!tului a* un"eva* la un anumit nivel auri * e.ista o stru tura matri iala in are sunt im!rimate toate in(ormatiile re(eritoare la tru!ul (izi . Pe baza a estor in(ormatii* ener%ia (ormatoare a tru!ului !oate o!era insanatosirea. 7Intele! iunea7 sau 7inteli%enta7 materiei nu este alt eva "e at a!a itatea materiei "e a (i re e!tiva la im!ulsurile in(ormationale !rovenite "e la nivelul stru turii matri iale a !i!t"mului !a&lon, a5utata (iin" "e ener%ia %enerata "e corpul "t"ric. Rolul !i!t"mului !a&lon este "e a sustine intrea%a stru tura a aurei. ,es!re a est or! se !oate s!une a este alfa si omega, "eoare e sustine* a pattern energetico-informational, toate elelalte or!uri auri e. Pla!"l" auric" sunt elemente "istin te are in"e!lines rolul "e !rote tie intre or!urile auri e. Plasele auri e "es!art "oua or!uri su esive ale aurei. E.ista ast(el o !lasa auri a situata intre or!ul emotional si or!ul astral* o alta !lasa auri a situata intre or!ul astral si or!ul mental in(erior si asa mai "e!arte. Rolul !laselor auri e este a ela "e a asi%ura o !rote tie a"e vata intre or!urile auri e* "ar si "e a (a ilita transmiterea ener%iei si in(ormatiei. Plasele auri e sunt e.trem "e (ine* (iin" (ormate "intr'un !aien5enis "e (ire "e lumina* u o %rosime "e mai !utin "e un milimetru. Ele seamana u o !anza "e !aian5en. O pla!a aurica este (ormata "in "oua straturi "istin te* una "e uloare rosie* "e semn ne%ativ* ealalta "e uloare albastra* "e semn !ozitiv. Cele "oua straturi "istin te* una "e uloare rosie* ealalta "e uloare albastra* nu se atin% intre ele* "esi sunt situate la ni i un milimetru "istanta. Intre ele "oua straturi se (ormeaza nein etat mi i (ul%ere. Urmatoarea stru tura auri a* corpul aric al pla!"lor m"!ianic", nu este %enerata "e stru tura auri a umana !ro!riu'zisa. Corpul aric al pla!"lor m"!ianic" a!are instantaneu* "oar in azul ru%a iunii restine sau in azul rostirii u vo e tare a Num"lui lui Ii!u! #ri!to!. In momentul in are !ronunta u vo e tare Num"l" lui Ii!u! #ri!to!, omul este invaluit instantaneu intr' o u!ola auri a stralu itoare. Corpul aric al pla!"lor m"!ianic" !ersista "oar atata tim! at omul este one tat vibratoriu !rezentei lui Ii!u! #ri!to!, are se mani(esta in 5rupul de 'lava in lumea eteri a. ,olul corpului aric al pla!"lor m"!ianic" este "e !rote tie* "e !uri(i are si "e intarire. El !rote5eaza aura umana* !rea slaba* "e in(luentele !rovenite "in e.terior. Corpul "t"ric !up"rior este ultimul invelis are !oate (i observat !rin ea "e'a "oua ve"ere a lui Eu%en. Totusi* corpul "t"ric !up"rior nu (a e !arte "in stru tura auri a umana !ro!riu'zisa* (iin" situat in a(ara a esteia. Corpul "t"ric !up"rior nu este un or! auri "erivat6 u alte uvinte* nu este !ro"usul stru turii auri e umane* (iin" total in"e!en"ent. Stru tura auri a umana nu intera tioneaza u el. Lo ul corpului "t"ric !up"rior este in a(ara !laselor mesiani e ' in azul in are a estea sunt a tivate ' sau "in olo "e !i!t"mul 4" prot"cti" !a&lon. Corpul "t"ric !up"rior are o %rosime "e a!ro.imativ ze e entimetri* (iin" (ormat "in miliar"e "e !arti ule mi i "e lumina alburie. Miliar"ele "e !arti ule in(initezimale tin" la un moment "at sa se um(le* !entru a se s!ar%e a!oi a niste balonase "e sa!un. Culoarea a estui or! este in ontinua s $imbare* iar luminozitatea !arti ulelelor reeaza im!resia unei anumite ulori* are nu !oate (i "eterminata u !re izie* intru at nu seamana u vreo uloare "in lumea materiala. Sunetul emis "e a est or! se aseamana u muzi a s(erelor sau a in%erilor* are nu are ores!on"ent u eea e noi numim muzi a. A este sunete melo"ioase se re!eta la in(init+ sunetele triste si* !ar a* tan%uitoare alterneaza u sunetele s!rintene si vesele. Mirosurile emise "e a est or! sunt e.trem "e !ar(umate. Inima aurica - "esi termenul "e inima este im!ro!riu* (iin" (olosit in sensul meta(ori "e inima a fiintei, iar nu "e inima a or%an (izi al tru!ului ' este un element "es!re are* el !utin !ana in a est moment* nu s' a mai s!us nimi . Termenul "e inima aurica a (ost "at "e atre In*"rii V"* "tori "in lumea eterica, "ar termenul el mai a"e vat intele%erii noastre umane !are sa (ie el "e inima a constientei. Sa ne ima%inam a* in 5urul tru!ului nostru* la o "istanta "e ativa entimetri "e tru!* $iar la nivelul inimii (izi e* se a(la o bila luminoasa* are e.e uta o mis are "e rotatie ontinuua. Pentru ea "e'a "oua ve"ere a lui Eu%en asa si este+ in 5urul tru!ului se roteste nein etat o bila stralu itoare* !e o orbita a!ro!iata "e mar%inea or!ului eteri . A easta bila luminoasa are "iametrul "e a!ro.imativ 0'1 milimetri. In interiorul ei se !oate "istin%e un miez* nu mai %ros "e un milimetru* are este in(asurat in "oua invelisuri e stralu es ontinuu* unul "e
-0

uloare %albena* elalalt "e uloare albastra. Inima auri a emite o ra"iatie "e a!ro.imativ - entimetri. Rotin"u'se u mare viteza in 5urul tru!ului* bila stralu itoare ' !e are In*"rii V"* "tori o "enumes inima aurica - emite un -bip- (oarte s urt* $iar in momentul in are a5un%e in "re!tul inimii (izi e. Ea a!are a un satelit minus ul e orbiteaza u viteza in 5urul tru!ului si are* la (ie are bataie a inimii* se a(la e.a t in "re!tul or%anului (izi al inimii !entru a emite un bip (oarte s urt. Pra ti * inima (izi a* im!reuna u inima auri a !ulseaza im!reuna. Inima auri a este le%ata "e (un tionarea corpului con!ti"nt"i. In momentul in are omul "evine onstient "e un lu ru anume* inima aurica emite (ul%ere ener%eti e* are intera tioneaza u corpul con!ti"nt"i si u corpul con!tiint"i. Prin interme"iul a estei intera tiuni se (ormeaza %an"urile oamenilor* e.!rimate la nivelul auri . Prin a est !ro es ontinuu* s!un In*"rii V"* "tori, omul invata tainele lumii materiale. Fireste* a est !ro es se "es(asoara instantaneu* (iin" "estul "e %reu "e !rins "e !rivirea unui om are !ose"a larve"ere. Este un !ro es subtil* are are lo la nivelul mi ros o!i al aurei6 (ara e.!li atiile In*"rilor V"* "tori, ar (i (ost %reu* "a a nu im!osibil* "e sur!rins in uvinte. 6an4a 4" lumina 4in ;urul capului este un alt element al stru turii auri e umane "es!re are nu s'a s!us nimi !ana in !rezent. La nivelul aurei* in 5urul a!ului (ie arui om %raviteaza in 5ur "e 11 stelute stralu itoare. Fie are "intre ele 11 stelute are !ro!ria sa stralu ire* !ro!ria sa uloare* !ro!riul sau sunet si !ro!riul sau miros. E.ista insa oameni la are sunt vizibile mai mult "e 11 stelute ' "e e.em!lu* unii oameni au 1- sau 11 stelute. Nu !oate (i estimata auza a estui (enomen* ast(el in at* a !rin i!iu* vom vorbi "oar "es!re 11 stelute. Cele 11 stelute* a aror stralu ire este mai !ala "e at a corpului 4u , !ulseaza ritmi a niste blituri e emit (as i ule "e lumini multi olore. Fie are "intre ele 11 stelute luminoase are "iametrul "e ma.imim un entimetru. Intre toate ele 11 stelute se (ormeaza (las$uri luminoase are* "e la "istanta* "au im!resia unei benzi ontinue "e lumina u stralu iri multi olore. La o!ii* ban"a "e lumina este mai a!ro!iata "e a!* "ar* o "ata u tre erea tim!ului* se "e!arteaza. La batrani* ban"a "e lumina este eva mai "e!artata "e a!. Rolul elor 11 stelute este "e a inre%istra* a niste amere "e (ilmat* toate evenimentele vietii omului* "e la nastere !ana la moarte. Toate (a!tele omului sunt inre%istrate "ire t !rin interme"iul elor 11 stelute stralu itoare* viu olorate. Prin interme"iul stelutelor sunt inre%istrate toate a tiunile omului atat in stare "e vis* at si in stare "e ve%$e. In mo" on ret* !rimele trei stelute (rontale inre%istreaza a tiunile omului a(lat in stare "e ve%$e. In !artea o!usa a a!ului* alte trei stelute inre%istreaza om!ortamentul omului in stare "e somn. In !artile laterale sunt situate alte "oua stelute* are inre%istreaza me"iul si !ersoanele "in 5ur. Ultimele stelute sunt anale "ire te !rin are omul !oate avea ras!unsuri on rete transmise "e In*"rii Pa$itori. Fie are steluta este 7s!e ializata7 intr'o anumita a tivitate umana. Atun i an" omul rosteste un uvant* inelul "e lumina "in 5urul (runtii vibreaza. In momentul in are omul se enerveaza* unele stelute vibreaza violent* emitan" ulori mur"are* sunete 5oase si mirosuri urate. In a est az* emisiile stelutelor "in 5urul a!ului se transmit la "istanta* reusin" uneori sa s!ar%a aura !ersoanelor "in !rea5ma. In azul in are omul este vesel* ra"e sau %lumeste* stelutele emit ulori !la ute* sunete ristaline si mirosuri !ar(umate. In azul in are omul se roa%a* toate stelutele "evin ar%intii* luminoase* !ro"u an" sunete asemanatoare li!o itului unui rau e oboara vesel !rintre stan i si un miros oare um asemanator stru%urilor tamaiosi. In tim!ul rostirii Num"lui lui Ii!u! #ri!to! sau a ru%a iunii restine* intrea%a ban"a luminoasa se oloreaza tran"a(iriu si emite un miros asemanator !ainii al"e abia s oasa "in u!tor. ,atorita in(ormatiei inre%istrate !rin interme"iul stelutelor* omul este a!abil* ime"iat "u!a Pragul mortii, sa'si aminteas a evenimentele e.istentei (izi e* "ar nu a vazute !rin interme"iul o $ilor (izi i* i a si um ar (i inre%istrate "e un"eva "e sus* "e "easu!ra a!ului sau. ,in a est !un t "e ve"ere* ban"a "e lumina e in on5oara (runtea omului sunt in relatie "ire ta u corpul 4u . Atat inima aurica, at si &an4a 4" lumina 4in ;urul capului tin "e nivelul uanti al corpului 4u .

Capitolul / OMUL IN AFARA ((( TRUPULUI A "oua !ers!e tiva

-1

Analiza (iintei umane "in prima p"r!p"cti-a, omul in timpul ":i!t"nt"i incarnat" , nu este su(i ienta !entru intele%erea omului in om!le.itatea sa. ,e a eea* !rimei !ers!e tive trebuie sa'i a"au%am o a 4oua p"r!p"cti-a, omul in a'ara ((( trupului , are sa u!rin"a analiza (iintei umane inaintea nasterii in lumea materiala si "u!a tre erea !rin Poarta mortii ' "e i* mo"ul in are se mani(esta omul a 7s!irit liber7* ne on"itionat "e tru!ul material. Cer etarea omului in a'ara ((( trupului releva (a!tul a* inainte "e nasterea in lumea materiala* omul este o (iinta "e lumina (oarte (rumoasa* u "imensiuni mai mari "e at ale omului in arnat. Inainte "e intru!area in lumea materiala* (iinta umana "e!aseste "oi metri inaltime* iar stralu irea si uloarea or!ului "e lumina este in on or"anta u nivelul sau evolutiv. Cor!ul "e lumina in are se !rezinta omul inainte "e nasterea in lumea materiala este corpul 4u , elementul (un"amental al mani(estarii sale in lumea de dincolo. In !o(i"a stralu irii orbitoare a corpului 4u , se !ot totusi remar a ateva elemente im!ortante* are !ot sa o(ere o i"ee asu!ra mo"ului in are se !rezinta (iinta umana inaintea nasterii* !re um si asu!ra mo"ului in are se !rezinta "u!a tre erea !rin Poarta mortii. La omul "e or!orat* in interiorul corpului 4u , in re%iunea !ie!tului* se a(la o s(era e.trem "e luminoasa. A easta s(era stralu itoare este !piritul( Prin entrul s!iritului tre e o linie "e lumina ' linia 4i-ina - e vine "e un"eva "e sus* !entru a se !ier"e in !amant. Linia "e lumina tre e e.a t !rin entrul !piritului, im!artin" tru!ul "e lumina ' corpul 4u -, in "oua se tiuni e%ale. Tot la nivelul corpului 4u , situate !e linia 4i-ina, !re um mar%elele !e o ata* se a(la mai multe s(ere stralu itoare. A este s(ere stralu itoare* in numar "e sa!te* eva mai mi i si mai !ale "e at !piritul, sunt !ozitionate in a eleasi lo uri in are* la omul in arnat* la nivelul corpului "t"ric, se a(la $a&rele. Cele sa!te s(ere "e lumina sunt c a%r"l")atri&ut ;sau $a&rele'mama<. Pentru corpul 4u , $a&rele'atribut in"e!lines a elasi rol !e are'l in"e!lines $a&rele eteri e !entru or!ul eteri . Omul in a'ara((( trupului este* asa"ar* o (iinta "e lumina "ia(ana* in interiorul areia se "istin% ' lumina in lumina '!rin i!alele stru turi interioare+ linia 4i-ina, !piritul si c a%r"l" atri&ut. In (un tie "e nivelul evolutiv* la omul "e or!orat* corpul 4u emite o stralu ire are se !oate intin"e !ana la o "istanta a!re iabila in 5ur. ,e "e!arte* "e la ze e metri "e!artare* omul !are un bul%are "e lumina* e emite irizari (eeri e. ,e or!orat* omul se mis a e.trem "e ra!i"* iar a!a itatile sale "e mani(estare sunt e.traor"inare. Pra ti * omul a(lat in a(ara tru!ului se !oate mani(esta !lenar in !alierul osmosului s!iritual u are vibreaza !rin rezonanta* "ar si !e toate !alierele in(erioare a estuia. El !oate (a e tot e "oreste si tot e este in onsonanta vibratorie u !ro!ria lui (iinta. Fa an" insa om!aratie intre (elul in are se !rezinta omul din prima perspectiva, "omul in timpul ":i!t"nt"i trup"!ti", si mo"ul in are se !rezinta omul "in a doua perspectiva, "omul in a'ara trupului", inaintea nasterii sau "u!a moarte* a!ar "oua on luzii e.trem "e im!ortante !entru intele%erea (iintei umane si a me anismelor sale "e (un tionare. Prima conclu$i" se im!une "e la sine+ e.ista o 4i'"r"nta 'un4am"ntala 4" !tructura aurica intre ele "oua i!ostaze ale omului. In tim!ul e.istentei in arnate e.ista toate stru turile auri e. In s $imb* inainte "e nastere* "ar si "u!a moarte* li!ses o serie "e elemente om!onente+ corpul "t"ric, corpul "motional, corpul a!tral, corpul m"ntal in'"rior, corpul m"ntal !up"rior, corpul !piritual si* (ireste* trupul mat"rial. A easta on luzie im!ortanta in"i a (a!tul a !tructura aurica 4" &a$a a omului este (ormata "oar "in in i elemente+ !piritul, in-"li!ul !piritului, corpul cau$al, linia 4i-ina !i corpul 4u . Cele in i elemente (un"amentale ale (iintei umane sunt !rezente atat la omul "e or!orat* in lumea de dincolo, at si la omul in or!orat in tru! material. Ele (ormeaza individualitatea nemuritoare. Celelalte elemente ale (iintei umane ' !u'l"tul, corpul "t"ric, corpul "motional, corpul a!tral, corpul m"ntal, corpul m"ntal !up"rior, corpul !piritual si* bineinteles* trupul mat"rial - se (ormeaza abia la nasterea omului in lumea materiala. Ele onstituie p"r!onalitat"a t"r"!tra. Toate a este "in urma elemente sunt muritoare6 ele "is!ar la moarte. Stru turile auri e e om!un p"r!onalitat"a t"r"!tra se (ormeaza la in arnare. Ast(el* corpul "t"ric se (ormeaza !e masura "ezvoltarii (atului in tim!ul !erioa"ei "e %estatie6 !u'l"tul a!are in !erioa"a intrauterina* "ar se "esavarseste abia o "ata u !rima res!iratie in lumea materiala. Restul elementelor om!onente ' corpul "motional, a!tral, m"ntal in'"rior, m"ntal !up"rior !i corpul !piritual - se (ormeaza tre!tat* "e'a lun%ul e.istentei omului in lumea materiala. Primul are se (ormeaza este insa corpul
-3

a!tral. La moartea omului* toate or!urile e.terioare ' corpul "t"ric, corpul a!tral, corpul "motional, corpul m"ntal in'"rior, corpul m"ntal !up"rior !i corpul !piritual - sunt resorbite in !u'l"t. S urt tim! "u!a a eea* la ran"ul sau* !u'l"tul este resorbit in corpul 4u . Intr'o (ra tiune "e se un"a "u!a momentul mortii* toate e.!erientele asti%ate "e !u'l"t "e'a lun%ul vietii sunt transmise corpului 4u . A 4oua conclu$i" onsta in realizarea unei "istin tii lare* "in !un t "e ve"ere alitativ* intre ele "oua ate%orii (un"amentale "e stru turi auri e+ !e "e'o !arte* elementele e (ormeaza in4i-i4ualitat"a, iar* !e "e alta !arte* elementele e (ormeaza p"r!onalitat"a. In tim!ul vietii in lumea materiala* toate stru turile e (ormeaza in4i-i4ualitat"a sunt mai mi i "e at tru!ul material si !ot (i "enumite* !entru a nu (i on(un"ate* corpuri aurice interioare '* in tim! e stru turile auri e e (ormeaza p"r!onalitat"a se intin" !ana la o anumita "istanta in 5urul tru!ului material* invaluin"u'l. Ele (ormeaza eea e numim corpuri aurice exterioare. Toate stru turile e (ormeaza in4i-i4ualitat"a ) !piritul, in-"li!ul !piritului, corpul cau$al, linia 4i-ina !i corpul 4u : emit lumina. Stru turile e (ormeaza p"r!onalitat"a ) !u'l"tul, corpul "t"ric, corpul "motional et ' primesc lumina si o reflecta, !re um Luna "evine vizibila "atorita (a!tului a re(le ta lumina Soarelui. Ele "evin vizibile "atorita (a!tului a re(le ta lumina !rimita "e la elementele in4i-i4ualitatii, la (el um ori e obie t "in lumea materiala "evine vizibil "atorita (a!tului a re(le ta lumina Soarelui.

Culorile stru turilor auri e

Fie are or! auri are !ro!ria sa !aleta romati a "istin ta. Totusi* ulorile straturilor aurei nu trebuie on(un"ate u ulorile are e.ista in lumea terestra. In %eneral* !entru a "esemna uloarea unui strat auri * (olosim sistemul "e re(erinta e.istent in lumea materiala* ulorile s!e trului solar* "ar nu trebuie uitat ni i o li!a (a!tul a nuantele si ulorile straturilor auri e nu ores!un" intru totul nuantelor si ulorilor "in lumea materiala. Stralu irea ulorilor "in aura omului nu are ores!on"enta in lumea terestra* iar (olosirea "enumirilor ulorilor ' "e e.em!lu* %alben* auriu* albastru et ' este mai mult orientativa si nu trebuie inter!retata intr'un mo" stri t material. In aura omului e.ista nuante are nu e.ista in !lanul terestru. Pe "e alta !arte* uloarea unui corp 4u este "i(erita "e uloarea omonima a or!urilor e (ormeaza aura e.terioara. E.ista o asemanare relativa* "e e.em!lu* intre uloarea %albena a corpului a!tral si uloarea %albena a corpului 4u . Culoarea %albena a unui corp 4u este "i(erita "e uloarea %albena a corpului a!tral, "u!a um este "i(erita "e uloarea %albena !e are o are* sa s!unem* un automobil "in lumea (izi a. Culoarea %albena a corpului 4u are o nuanta "i(erita* o stralu ire interioara a!arte* !e are %albenul e a!are la nivelul corpului a!tral nu o are si nu o !oate avea. Ce sa mai vorbim "es!re uloarea %albena "in lumea (izi a* "e e.em!lu uloarea unui automobil* are este numai o !ali"a umbra a %albenului e e.ista la nivelul aurei* in eea e !riveste intensitatea si luminozitatea. Printr'o %eneralizare* se !oate s!une a la nivelul or!ului "u$* la nivelul aurei si la nivelul (izi se mani(esta uloarea %albena* "ar intre ele trei ti!uri "e %alben e.ista "i(erente a!re iabile* !entru are nu e.ista uvinte in limba omeneas a. Spiritul are ulorile ele mai "i(erite "e ele e.istente in !lanul material. Spiritul - s anteia "ivina "in om ' are* in %eneral* uloarea ar%intie'aurie6 el se aseamana u un Soare e emite raze u s anteieri multi olore. In (un tie "e nivelul evolutiv* !piritul isi !oate mo"i(i a nuantele* !re um!anin" o nuanta sau alta. In-"li!ul !piritului are* la ran"ul sau* ulori e "i(era in (un tie "e nivelul evolutiv al unui om. In %eneral* in-"li!ul !piritului emite ra"iatii roz. Corpul cau$al al unui om mai evoluat are uloarea violet "es $is. Culoarea corpului 4u se !rezinta* si ea* in (un tie "e nivelul evolutiv al unui om. Tra"use in limba5ul urent* ulorile sub are se mani(esta corpuril" 4u urmeaza ulorile s!e trului solar* in (un tie "e ele sa!te lase evolutive. Oamenii "in !rima lasa evolutiva au uloarea corpului 4u rosie* oamenii "in ea "e'a "oua lasa evolutiva au corpul 4u "e uloare !orto alie* oamenii "in a treia lasa evolutiva au corpul 4u "e uloare %albena* oamenii "in a !atra lasa evolutiva au corpul 4u "e uloare aurie* oamenii "in a in ea lasa
-8

evolutiva au corpul 4u "e uloare albastra* oamenii "in a sasea lasa evolutiva au corpul 4u "e uloare violeta* iar oamenii "in a sa!tea lasa evolutiva au corpul 4u "e uloare alb'ar%intie. Culoarea corpului 4u nu se mo"i(i a semni(i ativ in "e ursul e.istentei unui om. Ea se mo"i(i a abia "u!a moartea tru!ului (izi . A elasi lu ru se !oate a(irma si "es!re as!e tul romati !rin are se mani(esta !u'l"tul si* in !rimul ran"* corpul !u'l"tului. Culorile sub are se !rezinta corpul !u'l"tului urmeaza a eeasi %ama oloristi a a si in azul corpului 4u - "esi%ur* u "elimitarile "e ri%oare '* in (un tie "e nivelul evolutiv al omului in "e ursul unei e.istente. In "e ursul vietii omului* uloarea corpului 4u nu oin i"e u ea a corpului !u'l"tului. Su'l"tul invata %reu "in evenimentele vietii. Ori e eroare om!ortamentala a"u e* automat* 7!atarea7 anumitor zone ale corpului !u'l"t"!c, ast(el in at* uloarea %enerala si !etele e a!ar !erio"i !e su!ra(ata sa se mo"i(i a in (un tie "e evenimentele vietii si "e 75o urile7 &armi e are au lo la un anumit moment. La nastere* corpul !u'l"tului are o uloare alb'la!toasa. Tre!tat* corpul !u'l"tului a!ata o tenta oloristi a "e baza ' e urmeaza evolutiv ulorile s!e trului solar* in (un tie "e om!ortamentul omului+ rosu* !orto aliu* %alben et . ,e multe ori* corpul !u'l"tului are o uloare mai in $isa in re%iunea a!ului. Unii oameni au in restetul a!ului o stralu ire aurie u mar%ini verzi. Mi5lo ul !ie!tului corpului !u'l"tului are, la mai toti oamenii* o uloare vanat'intune ata* semn al ne!utintei si "ezama%irii a!roa!e onstante. Este (oarte interesant "e remar at (a!tul a* la nivelul corpului !u'l"tului, !e o $i* %ura si nas se a(la mi i !ete. A este !ete* "enumite "p"c"ti" "e (iintele "in lumea eteri a* au ulori "i(erite. ,e re%ula* la ma5oritatea oamenilor* !e etile "e !e o $i au uloarea violeta* !e etile "e !e %ura au uloarea maron* ele "e !e nas uloarea albastra* iar ele "e !e ure $i au uloare !orto alie'%albuie. P"c"til" in"i a mo"ul in are !piritul "in om reuseste sa se mani(este !rin a este or%ane. Marea ma5oritate a oamenilor !astreaza p"c"til" inta te tot tim!ul vietii. ,a a* !rin a tivitatea omului* "e e.em!lu !rintr'o te$ni a "e initiere* o p"c"t" ar (i eliminata* omul ar a!ata anumite a!a itati !aranormale. Ast(el* "a a ar elimina !e etea "e !e o $i* omul ar "eveni larvazator si ar ve"ea in lumea eterica sau astrala, "a a ar elimina !e etea "e !e ure $i* ar !ose"a eea e se numeste larauz* a"i a ar auzi 7muzi a s(erelor7* 7 orul in%erilor7 sau vorbirea (iintelor in%eresti. ,a a ar elimina !e etea "in "re!tul nasului* omul ar !utea !er e!e mirosuri s!e i(i e lumii eterice sau astrale. ,a a ar elimina !e etea "e !e %ura* omul ar !utea omuni a u (iinte ne or!orale. ,u!a a i"ent* lui Eu%en i'au "is!arut !e etile "e !e ambii o $i* "e !e ure $ea "rea!ta* "e !e nas si "e !e %ura. Urmatoarea stru tura auri a* corpul "t"ric, nu !ose"a o uloare stan"ar" la toti oamenii. Culoarea corpului "t"ric se mo"i(i a "es in (un tie "e alimentatie. Totusi* uloarea "e baza a corpului "t"ric este in %eneral albastruie* u tente verzui* eea e in"i a relatii bune u natura si u Pamantul a !laneta* o alimentatie !on"erata si o sanatate tru!eas a satis(a atoare. La !ersoanele u o vitalitate mai s azuta* corpul "t"ric are o uloare albastrie'albi ioasa. A este !ersoane au* "e re%ula* un or%anism (izi mai slab* o in a!atanare "ezvoltata* "ar si o a!a itate "e re%enerare ra!i"a* mai ales !rin interme"iul somnului. In s $imb* corpul "t"ric al oamenilor solizi are o uloare e tin"e s!re a(eniu. ,a a omul este obosit* corpul "t"ric are nuante in $ise* enusii* iar "a a este o"i$nit sau intr'o buna on"itie (izi a* corpul "t"ric are s li!iri !orto alii sau verzui. La omul bolnav a!ar nuante mai intune ate* e bat s!re enusiu in $is* iar insanatosirea a"u e in corpul "t"ric uloarea !orto alie sau ar%intie' albastruie. Contra!artea eteri a a (ie arui or%an al tru!ului material are o anumita oloratura si o anumita stralu ire* in (un tie "e nivelul "e sanatate. Si!t"mul o!o! al corpului mat"rial emite o stralu ire ar%intie* are nu "is!are ni i "u!a moarte* i "oar isi mo"i(i a uloarea. ,in ar%intie* um era in tim!ul vietii* "u!a moarte* uloarea sistemului osos are 7o"i$neste7 o lun%a !erioa"a "e tim! in !amant "evine san%erie* violeta sau maronie. Atata tim! at oasele sunt in%ro!ate in !amant* san%eriul "evine "in e in e mai in $is. Culoarea oaselor in%ro!ate este retinuta "e memoria !lanetei Pamant. ,e (a!t* intrea%a stru tura a tru!ului in%ro!at este inma%azinata in memoria !lanetei Pamant si* in (un tie "e ea* se va (orma tru!ul material al omului in viitoarea in arnare. ,u!a moarte* !e masura e tru!ul se "es om!une* se "isi!eaza si corpul "t"ric. Oasele insa rezista el mai mult* iar luminozitatea lor se estom!eaza tre!tat. ,a a se intam!la umva a omul sa se rein arneze in lumea materiala* iar oasele ontinua sa subziste in%ro!ate* a estea se oloreaza instantaneu in uloarea
-9

nea%ra. Pra ti * ele vor emite o 7luminozitate7 "e uloare nea%ra ;,esi%ur* in lumea materiala* ne%rul nu !oate emite o luminozitate* "ar un larvazator !oate vorbi u "e!lin temei "es!re o 7luminozitate nea%ra7* $iar "a a* in limba5ul urent !are o aberatie lin%visti a. Pentru un larvazator* stralu irea emisa "e uloarea nea%ra este (as inanta si* mai ales* !aralizanta. Ea in"u e o amortire ra!i"a a simturilor* a si um !rivitorul ar !atrun"e intr'un am! "e (orta (oarte intens* are'i !aralizeaza ori e mis are.< Campuril" auric" 4"ri-at" - in s!e ial corpul "motional si corpul a!tral - isi mo"i(i a "es uloarea !e !ar ursul unei zile* in (un tie "e im!resiile !rimite !rin interme"iul elor in i simturi si* oare um* !rin interme"iul im!resiilor in onstiente. Fie are corp auric exterior are o anumita uloare "e baza. A easta este uloarea elementului !ersonal al omului res!e tiv. Personalitatea omului in arnat se mo"i(i a lent. Se mo"i(i a "oar starile* sentimentele si %an"urile. Corpul "motional este (ormat "in mi i norisori ener%eti i* !u(osi si olorati. Cor!ul emotional are* in %eneral* nuante "e rosu "es $is* roz si visiniu* eea e in"i a senzatii si stari emotionale 7 al"e7* !re um si relatii amiabile u ei "in 5ur* in s!e ial u !ersoanele "e se. o!us* u are se in $i"e ir uitul ener%eti bi!olar. Prezenta ulorii %albene in corpul "motional in"i a !ru"enta* atentie marita la evenimentele vietii* eea e ores!un"e unei stari a(e tive 7linistite7* s!e i(i a omului are nu traieste u a!ul in nori* atent si ir ums!e t la eea e se intam!la in 5urul lui. Pru"enta (ireas a ' nu si ea e.a%erata ' in toate momentele vietii* atentia marita asu!ra in(luentelor "e toate ti!urile* onstituie ras!unsurile ore te si binevenite ale omului la eea e viata ii o(era. Nu tot e zboara se manan a si nu tot e s li!este este aur !ur. Uneori aurul se as un"e si in noroi* iar stralu irea %enerata "in "orinta "e a e!ata ostentativ !oate as un"e mizeria. Culoarea ver"e in"i a a!a itatea "e a iubi in sens !amantes si* intr'un sens lar%* a!a itatea unui om "e a se a!ro!ia "e alti oameni intr'un mo" "es $is si binevoitor. Culoarea albastra in"i a intele! iune in %estionarea emotiilor si a starilor a(e tive* o anumita !a e* "ar si sin%uratate. Culoarea aurie sau* "estul "e rar* uloarea alba "enota (a!tul a !ersoana res!e tiva este a!abila sa "aruias a iubirea "in olo "e se.ualitate si sa a"u a man%aierea elorlalti in momentele %rele. Min iuna a"u e nuante "e %ri* in tim! e rostirea a"evarului a"u e nuante "es $ise "e albastru sau auriu. Can" omul este alaturi "e ei !e are'i iubeste* or!ul sau emotional se oloreaza in rosu "es $is sau in visiniu* iar an" "oua !ersoane se atin% (izi * corpuril" lor "motional" se oloreaza in ver"e sau ver"e'albastrui. In momentul in are "oua !ersoane intretin ra!orturi se.uale* corpuril" "motional" se 7imbratiseaza7* "evenin" verzi a (irul "e iarba. Anterior or%asmului sau emisiei seminale* !entru o s urta !erioa"a "e tim!* or!urile emotionale "evin visinii sau san%erii6 "u!a or%asm "evin albastre u re(le.e ar%intii. #ra5itoarele au* in marea ma5oritate a tim!ului* corpul "motional "e uloarea nea%ra* iar la !rostituate corpul "motional a!ata tente enusii. Corpul a!tral are* in %eneral* ulori asemanatoare u ele ale or!ului emotional. Totusi* ulorile corpului a!tral sunt mai (rumoase si mai luminoase. In(luentele ne%ative* are se mani(esta !rin ulori intune ate* u!rin" corpul a!tral "oar in momentul in are omul are vi ii "e (on"* iar boala su(leteas a "evine roni a. In(luentele ne%ative se tra"u !rin ulori intune ate e emit sunete "izarmoni e6 ele seamana u mi i !araziti are mur"ares aura. Corpul a!tral, situat oare um "easu!ra sau !aralel (ata "e corpul m"ntal in'"rior ;asa ve"e Eu%en prin clar-"4"r"& este el mai %reu "e atins "e in(luentele ne%ative* !entru sim!lul motiv a a este in(luente sunt* "e ele mai multe ori* o!rite "e corpul m"ntal( Numai in azul unor 7bombar"amente7 serioase* mentalul este stra!uns* iar no.ele ' in(luentele auri e ne(aste ' a5un% la corpul a!tral. Totusi* $iar "a a !atrun" !ana la nivelul corpului a!tral, no.ele !ot (i usor in"e!artate in momentul in are omul este onvins "e ne esitatea mo"i(i arii (elului "e viata si a eliminarii vi iilor. Corpul m"ntal in'"rior are* "e obi ei* uloarea %albena stralu itoare a soarelui* "ar se intam!la* "e multe ori* sa se 7!ateze7* a!atan" ulori intune ate "atorita in(luentelor corpului "motional. Cor!urile auri e se om!orta !re um subsistemele unui sistem mai vast* (ie are "intre ale avan" o anumita onstienta "i(uza si o anumita autonomie. In a"rul intre%ului sistem are este (iinta omeneas a* subsistemele auri e au ten"inta "e a uita "e 7sta!an7 si "e a se mani(esta !otrivit nivelului !ro!riu "e evolutie. Cel are trebuie sa ia oman"a este !piritul, "ar* el !utin la omul obisnuit* !piritul "oarme* la (el um "oarme si corpul 4u . Ast(el* !u'l"tul omului este elementul are !reia* in tim!ul e.istentei in arnate* 7(raiele !uterii7. Su'l"tul omului are o oare are sta!anire asu!ra intre%ului ansamblu !rin interme"iul
-:

corpului a!tral !i corpului m"ntal in'"rior. Corpul m"ntal a (ost inrobit mereu* "e'a lun%ul evolutiei* atat "e corpul "t"ric ;instin te !rimare+ su!ravietuirea* lu!ta !entru e.istenta<* at si "e corpul "motional. Pa alit mereu "e !o(te* "orinte si !asiuni* corpul m"ntal este intr'o ontinua lu!ta u corpul "motional, (iin" obli%at* "e ele mai multe ori* sa taie u bisturiul ori e e. es al a estuia. Cu at omul este mai evoluat si "e i* are mai multe e.!eriente "e viata "e'a lun%ul in arnarilor* u atat mentalul se o!une mai $otarat ori aror ten"inte "e 7!a alire7 si "e 7se"u ere7. In (ie are om se "u e o lu!ta a erba intre 7!o(te7 si 7ratiune7* iar el mai !uterni asti%a. Corpul m"ntal ' a subsistem autonom in a"rul stru turii auri e a (iintei umane ' se o!une atat at !oate* train" !ermanent u (ri a "e a (i 7eliberat7 sau 7sus!en"at7 o !erioa"a "in (un tie* rastim! in are as!e tul emotional ar !utea sa'si (a a "e a!. In (on"* betia nu este alt eva "e at sus!en"area "in (un tie a mentalului* rastim! in are corpul "motional isi satis(a e !o(tele. In momentul in are asti%a corpul "motional, corpul m"ntal se a o!era in unele lo uri u o !eli ula ener%eti a a(enie* in (un tie "e natura erorii* se"u tiei sau is!itei. La nivelul corpului m"ntal au lo o serie "e !ro ese are !ot (i remar ate prin clarvedere de catre Eu%en* "ar are* la (el "e bine* !ot (i er etate "e (ie are om in !arte* !rin intros!e tie. Fie are om intuieste !ro esele are au lo la nivelul or!ului mental. ,a a omul a tioneaza intr'un mo" brutal ' "e e.em!lu* inselan" sau lovin" a!roa!ele '* toate or!urile auri e se in ar a u no.e ne%ative* are se mani(esta !rin ulori intune ate. Re!etan" "e mai multe ori a eleasi (a!te* vorbe si %an"uri* a estea se inra"a ineaza a"an la toate nivelurile auri e* !rezentan"u'se a niste norisori intune ati. In momentul in are no.ele intune ate !atrun" in !ro(unzime* (orman" eea e s'ar "enumi un ara ter ne%ativ* mentalul "evine "in e in e mai intune at* iar boala se roni izeaza. Mentalul stie "in e.!erientele anterioare e inseamna sa (a i raul* sa urasti* sa lovesti* sa (uri* sa 5i%nesti* si "a in"i atiile uvenite elorlalte am!uri auri e. In azul in are nu este su(i ient "e onvin%ator ori nu are su(i ienta e.!erienta in a est sens* tot el va (i ' el !utin in !rima instanta ' el are va !lati oalele s!arte. Ast(el* mentalul va (i lovit u a eeasi mone"a* omul in auza !rimin" "e la viata e.a t eea e el a "at altora* iar ei are'l vor (a e sa su(ere vor (i ei "e are se simte atasat. Su(erin" nein etat a eleasi lovituri "e la ei !e are'i iubeste si'i sunt a!ro!iati* omul intele%e* !rin interme"iul mentalului sau* a nu trebuie sa se mai om!orte in a elasi mo" si* ast(el* a!are o noua uloare la nivelul or!ului mental in(erior+ un ameste intre enusiu si ver"e* are este uloarea remus arii. Privita "in a est !un t "e ve"ere* se !oate s!une a al $imia !ro eselor mentale are la baza con!ti"nti$ar"a si 'ormar"a con!tiint"i. Corpul m"ntal !up"rior si corpul !piritual nu a!ar la toti oamenii* i "oar la ei are au "e!us e(orturi in ve"erea "ezvoltarii lor. Culoarea "e baza a corpul m"ntal !up"rior este %albenul'auriu. Uneori* or!ul mental su!erior a!ata o uloare aurie stralu itoare. Ar%intiul !ur este uloarea elor are se roa%a* iar a easta uloare a!are a un nimb ar%intiu "e ativa entimetri. Prin interme"iul corpului m"ntal !up"rior, omul intele%e intuitiv 0rdinea cosmica. Luminozitatea corpului !piritual in"i a a ea a!a itate a omului "e a iubi ne on"itionat* in a(ara limitarilor e tin "e o !ersoana anume sau "e se.. Corpul !piritual este vizibil la mar%inea corpului m"ntal !up"rior a un e(e t "e oroana* asa um a!are in azul e li!selor "e soare. In azul !ersoanelor are se roa%a zilni * mai ales in azul !reotilor* corpul !piritual este mult mai mare "e at la eilalti oameni. Corpul !piritual este "esenat si !e !eretii biseri ilor* el (iin"* "e (a!t* nimbul stralu itor u are sunt in(atisati s(intii. Culorile corpului m"ntal !up"rior !i corpului !piritual sunt "i(erite "e ulorile are se mani(easta in or!urile emotional si astral. Ele sunt mult mai (ine* mai stralu itoare* mai luminoase* mai "ia(ane. Culoarea albastra sau aurie "e la nivel corpului "motional este "estul "e "e!arte "e uloarea omonima are se mani(esta la nivelul or!ului mental su!erior sau s!iritual. Pe masura e omul evolueaza* ulorile aurei "oban"es o stralu ire mai intensa si o luminozitate mai mare. ,e e.em!lu* la oamenii situati in lasa a treia evolutiva* ores!unzatoare ulorii %alben a corpului 4u - are este lasa evolutiva ea mai ras!an"ita in zilele noastre '* ulorile "e baza ale tuturor or!urilor auri e !ar a avea nuante o!a e. Putin ate !utin* !rin e(orturi sustinute "in !artea oamenilor are se 7 ivilizeaza7* ulorile intune ate ale tuturor or!urilor auri e se trans(orma in ulori !la ute* in are !re"omina %albenul stralu itor* auriul* iar in azul in are omul se roa%a* ar%intiul !ur. Ast(el* se !oate vorbi "es!re o al $imie auri a* in are ulorile in $ise si mur"are* insotite "e tonuri sonore %rave si 5oase* !re um $uruitul trenului are intra intr'un tunel* se trans(orma in ulori (rumoase si
-4

luminoase* e emit sunete melo"ioase si !la ute* tot mai asemanatoare u muzi a s(erelor ' 7z%omotul "e (on"7 al osmosului.

#e $imea stru turilor auri e

Pentru Eu%en* (ie are "intre elementele onstitutive ale (iintei umane* "e la !pirit la ultimul strat al aurei* are o anumita ve $ime. A easta ve $ime !oate (i "ete tata !rin interme"iul !imtului -"c imii. La (el um o %os!o"ina* atun i an" mer%e la !iata simte !rin !er e!tia omuna "a a o le%uma este ve $e sau !roas!ata* tot ast(el Eu%en !oate !er e!e* !rin interme"iul simtului vechimii, "a a un element onstitutiv al (iintei omenesti este mai ve $i sau mai re ent. Ast(el* ve $imea ea mai mare o are !piritul, are este el mai ve $i element onstitutiv al (iintei umane. Spiritul, are este situat in entrul !ie!tului si are se !oate ve"ea !rin cea de-a doua vedere a o s(era stralu itoare "e marimea unei min%i "e !in%'!on%* !are sa aiba o ve $ime in omensurabila. Urmatorul or!* in-"li!ul !piritului ' are inveleste !piritul a o membrana ' are o ve $ime a!roa!e i"enti a. Corpul cau$al si corpul 4u , !ar a (i mai re ente. Atat corpul cau$al, at si corpul 4u s'au (ormat in momentul in are omul s'a in arnat !entru !rima oara !e Pamant* in tim! e !piritul, are re!rezinta re(le tarea lui Dumn"$"u in om* s'a (ormat 7in vesni ie7. Su'l"tul este el mai re ent "intre elementele onstitutive ale omului* (orman"u'se in momentul nasterii materiale. In s $imb* "esi !are !ara"o.al* corpuril" auric" au o ve $ime mult mai mare. A easta se "atoreaza (a!tului a* eea e Eu%en !er e!e !rin !imtul -"c imii nu se re(era la or!urile auri e "in e.istenta !rezenta* i la ve $imea esentei a estora. Ceea e este u a"evarat sur!rinzator este insa ve $imea corpului 'i$ic, are* nu'i asa* ar trebui sa aiba ve $imea ea mai mi a u !utinta* el (orman"u'se in momentul nasterii. Este mai mult "e at o sim!la uriozitate (a!tul a* !rin cea de-a doua vedere, Eu%en !oate remar a (a!tul a ve $imea corpului 'i$ic este (oarte mare. Totusi* atun i an" se (a re(eriri la or!ul material* trebuie avute in ve"ere ateva elemente %reu "e "i%erat !rin lo%i a obisnuita. Per e!ut !rin interme"iul simturilor eteri e ' vederea eterica, mirosul eteric, auzul eteric si* mai ales* simtul vechimii -, un or! material nu are varsta !e are i'ar on(eri'o "ata nasterii* sa s!unem !atruze i sau in ize i "e ani* i este u mult mai ve $i. Prin simtul vechimii nu se !er e!e ve $imea limitata la o sin%ura e.istenta tru!eas a* i eva e trans en"e toate in arnarile unei (iinte umane* in e!an" "e la !rima sa in arnare in tru! material. Este a si um omul ar !ose"a a elasi tru!* in e!an" "e la !rima sa in arnare in lumea materiala. Tru!ul material a tual este urmasul tuturor tru!urilor !e are le'a avut omul in toate in arnarile* iar !rin simtul vechimii se !er e!e to mai a easta ve $ime imensa. Este a si um un om moare intr'o e.istenta* !entru a in viitoarea e.istenta sa reia $intesenta a eluiasi tru!. Tru!este* o!ilul "e astazi este rezultanta (izi a a batranului are a murit* sa s!unem* a um in i sute "e ani. In onse inta* ve $imea tru!ului material !e are un om il are in e.istenta a tuala este "ata "e ve $imea tuturor tru!urilor !e are a el om le'a avut in e!an" u !rima in arnare. ,u!a ate se !are* numai in momentul nasterii si in momentul mortii omul !oate "eveni onstient "e a est (a!t. In momentul nasterii* la (el a si in momentul mortii* omul se intalneste* !entru o (ra tiune "e se un"a* u sine insusi* unos an"u'si toate intru!arile si mortile anterioare. A est (las$ este insa atat "e s urt* in at omul nu !oate onstientiza lar momentul res!e tiv. Este interesant si azul oamenilor are* in ultima e.istenta* au su(erit morti violente* in s!e ial ei are au (ost asasinati. In a este azuri* are nu sunt ni i (oarte rare* "ar ni i (oarte "ese* in momentul reintru!arii* omul !er e!e !rintr'un (las$ o%nitiv (oarte intens toata istoria !lanetei Pamant* !astrata in "e!ozitul !si$o' in(ormational ' memoria a&as$i a ' a Spiritului Pamantului. Printr'o moarte anterioara violenta* in are san%ele s'a s urs !e !amant* omul se lea%a intr'un (el taini "e Spiritul Pamantului, iar la urmatoarea in arnare in tru! (izi se one teaza s!ontan la memoria a&as$i a !lanetara. Ast(el* in momentul urmatoarei nasteri (izi e* omul retraieste (ul%erator toate evenimentele tre utului %lobului terestru in are a urs san%e "e om* im!rimate in memoria Spiritului Pamantului* rime* razboaie* mari ata lisme et . Iar "a a* in se un"a mortii* are a tivat corpul aric al pla!"lor m"!ianic" ' are onstituie motorul (ormarii* in lumea !amanteas a* a omunitatii ;)iseri ii< lui Ii!u! #ri!to!, a o onse inta "ire ta a evenimentelor !etre ute a um ->>> "e ani ' omul !oate !er e!e mult mai mult...
0>

Pe "e alta !arte* perceptia stricta a vechimii structurii moleculare a tru!ului material !oate releva "ate "i(erite "e ele !e are* sa s!unem* le releva buletinul "e i"entitate. ,e e.em!lu* o !ersoana "e in ize i "e ani* are nu s'a mena5at si a trait intens* a avut multe e.!eriente "e viata* a invatat multe lu ruri si a tras multe invataminte* !ose"a* !entru simtul vechimii, o varsta mult mai inaintata* sa s!unem "e o!tze i sau nouaze i "e ani. Tot ast(el* este (oarte !osibil a o !ersoana sa imbatraneas a u treize i "e ani in in i ani reali* alen"aristi i* sau sa imbatraneas a "oar u un an in ze e ani alen"aristi i* !etre uti in liniste. A esta este si motivul !entru are unii oameni se !ot simti (oarte obositi la treize i "e ani* iar altii se simt (oarte tineri la o!tze i "e ani. In limba5ul urent* oamenii s!un a 7se simt batrani in interior7 sau a 7se simt tineri in interior7* "ar a este sentimente umane sunt le%ate "e anumite stari auri e si "e mo"ul in are tru!ul material traieste evenimentele vietii. To mai a est 7uza57 tru!es este !er e!tibil !rin simtul vechimii, unul "intre ele !atru simturi eteri e. La ran"ul lor* corpuril" auric" ":t"rioar" au ve $imi "i(erite. ,ar* !entru a intele%e in mo" ore t a est as!e t* trebuie sa (a em un e(ort "e ima%inatie. Sa ne ima%inam* "e i* a* a tualmente* un om are toate or!urile auri e e.terioare ' "motional, a!tral, m"ntal in'"rior, m"ntal !up"rior, !piritual ' "ezvoltate !lenar. ,esi%ur* a este or!uri nu s'au "ezvoltat in tim!ul unei sin%ure e.istente. Asa eva ar (i im!osibil. Cor!urile auri e s'au "ezvoltat "e'a lun%ul a multe mii "e ani* in multe in arnari* in "i(erite tru!uri* in "i(erite lo uri. Sa ne ima%inam* in ontinuare* a a est om* are are toate stru turile auri e "ezvoltate !lenar* a avut* in ultimii in i mii "e ani* ze e e.istente in lumea materiala sau* um se mai s!une* ze e in arnari. In !rimele trei e.istente* si'a (ormat corpul "motional !i corpul a!tral, in urmatoarele "oua si'a (ormat corpul m"ntal in'"rior, in alte "oua e.istente si'a (ormat corpul m"ntal !up"rior, iar in ultimile "oua si'a "ezvoltat corpul !piritual. ,a a am onsi"era a ele ze e in arnari ale a estui in"ivi" s'au su e"at ritmi la un interval "e in i sute "e ani* am !utea s!une a* corpul "motional si corpul a!tral s'au stru turat in !rima lor (orma a um 03>> "e ani* corpul m"ntal in'"rior s'a stru turat a um ->>> "e ani* corpul m"ntal !up"rior s'a stru turat a um 13>> "e ani* iar corpul !piritual a in e!ut sa se "ezvolte* a %ermene* a um in i sute "e ani. Abia in e.istenta !rezenta* omul res!e tiv a "evenit a!abil sa'si (ormeze un corp !piritual bine onturat. Ast(el* "a a Eu%en er eteaza aura unui om !rin simtul vechimii, !oate estima an" anume a in e!ut sa se (ormeze (ie are "intre stru turile auri e. Totusi* !rin interm"iul simtului vechimii nu se !oate al ula u ertitu"ine* in ani* are este varsta e.a ta a unei stru turi auri e. Estimarea in ani este "oar a!ro.imativa si re!rezinta "oar in er area "e a tra"u e stari "e natura s!irituala intr'un limba5 s!e i(i intele%erii a tuale. Prin clar-"4"r" si* mai ales* !rin simtul vechimii, Eu%en !oate stabili "oar ateva onstante si* !e baza lor* !oate a!ro.ima ve $imea stru turilor e om!un aura. Cal ulul este "e i relativ* in e uatia "i(i ila a a estei estimari intervenin" anumite ne unos ute le%ate "e (a torul tim!* are* in su esiunea e.istentelor umane* este "estul "e elasti . Se !oate s!une insa u "estula !re izie a* in urma u trei in arnari* a in e!ut sa se (ormeze corpul m"ntal in'"rior. Sau a* in ultimile "oua e.istente s'a (ormat corpul m"ntal !up"rior. ,e asemenea* se !oate "etermina u at o stru tura auri a este mai ve $e "e at alta. A easta analiza su inta evi"entiaza (a!tul a* in urma* sa s!unem u in i mii "e ani* umanitatea in ansamblu nu avea un corp m"ntal in'"rior !rea bine "ezvoltat* (un tionan" !e baza im!ulsurilor !e are noi le numim astazi instin tuale ' ale corpului "t"ric, ale corpului "motional sau ale corpului a!tral, insu(i ient maturizate. A esta este si motivul !entru are* in a ea !erioa"a in"e!artata "e tim! ' !rin anul 0>>> inainte "e Ii!u! #ri!to! - e.istau atatia satra!i* atatea rime* atatea razboie "e u erire si "rame. In a ea !erioa"a "e tim!* viata unui om avea o valoare a!ro.imativ e%ala u a unui al. Abia a um a!ro.imativ -3>> "e ani* "e i u ateva sute "e ani inaintea nasterii Mantuitorului* a in e!ut sa se (ormeze un corp m"ntal in'"rior. ,in !un t "e ve"ere istori * a est moment ores!un"e ' iar istorio%ra(ia !are sa on(irme a est (a!t ' u a!aritia (ilozo(iei lasi e %re esti* are re!rezinta !rimul "emers intele tual "in evolutia umanitatii. Ulterior* la a!ro.imativ in i sute "e ani "u!a nasterea in lumea materiala a lui Ii!u! #ri!to!, a in e!ut sa se (ormeze corpul m"ntal !up"rior. A um a!ro.imativ o mie "e ani* a in e!ut sa se (ormeze corpul !piritual. La ran"ul sau* corpul aric al pla!"lor m"!ianic", are onstituie in e!utul (ormarii* in lumea
01

!amanteas a* a omunitatii ;)iseri ii< lui Ii!u! #ri!to!, este onse inta "ire ta a evenimentelor !etre ute a um ->>> "e ani. Corpul pla!"lor m"!ianic" nu tine "e stru tura auri a a omului* i re!rezinta "arul lui Ii!u! #ri!to! !entru oameni. Pe baza a estor estimari* are au (ara ni i o in"oiala un %ra" mare "e in ertitu"ine u !rivire la "atarea e.a ta in ani* se !oate a!ro.ima mersul evolutiv al intre%ii umanitati. ,in a est !un t "e ve"ere* er etarea prin clar-"4"r" a lui Eu%en !oate sta la baza intele%erii* el !utin in linii %enerale* a evolutiei umanitatii. A easta s urta "i%resiune* are !oate onstitui temelia unui viitoare filozofii a istoriei, nu are "e at rolul "e a in"i a* in termeni %enerali* mo"ul in are* "e'a lun%ul tim!ului si a in arnarilor su esive* s'au (ormat stru turile auri e umane. Este (oarte a"evarat* unii oameni au (ost mai vre"ni i* (orman"u'si a este stru turi auri e mai re!e"e* in tim! e altii le'au (ormat mai %reu. ,ar a easta este "e5a o alta !roblema.

Capitolul 0 PLANURILE CUANTICE 4erestre de lumina

Fara in"oiala* perspectivele analizate anterior ' omul in timpul ":i!t"nt"i mat"rial" !i omul in a'ara trupului ' nu e!uizeaza subie tul om!le. are este (iinta umana. O alta perspectiva "in are !oate (i er etat omul este ea a planurilor cuantic". Fie are or! auri are !ro!ria sa stru tura ener%eti o'in(ormationala* !ro!riile sale ulori* !ro!ria sa stru tura ener%eti a "e baza. Fie are or! este intru atva autonom* e.istan" !ra ti in !ro!ria sa lume ' in !ro!riul sau plan cuantic. Fireste* planurile cuantice ' la (el a si or!urile auri e ' intera tioneaza* "ar a stru tura ener%eti o' in(ormationala raman autonome. Ast(el* !piritul este situat in !ro!riul sau !lan uanti * corpul 4u este situat in !ro!riul sau !lan uanti * !u'l"tul este situat in al sau si asa mai "e!arte. La omul incarnat, planuril" cuantic" apar ca ni!t" '"lii 4" !patiu !uprapu!" . Senzatia !e are o are Eu%en* atun i an" isi (o alizeaza atentia asu!ra !lanurilor uanti e este oare um asemanatoare u a unui om obisnuit are !riveste o fotografie tridimensionala. Atun i an" omul !riveste o fotografie tridimensionala, !rivirea i se (o alizeaza intr'un mo" "i(erit* "e at atun i an" !riveste o ima%ine bi"imensionala ' "e e.em!lu* o (oto%ra(ie obisnuita. Ast(el* "a a un om !riveste o fotografie tridimensionala, este a si um are "e'a (a e u "oua 7!lanuri7 uanti e+ !rimul !lan uanti !oate (i onsi"erat !lanul 7normal7* iar al "oilea !lan uanti !oate (i onsi"erat el are a!are in momentul in are !rivirea este (o alizata asu!ra ima%inii in relie(. Intr'un mo" asemanator* prin clarvedere, Eu%en !oate observa !lanurile uanti e !e are este stru turata aura umana. A easta senzatie a!are si in azul in are observa lumea eterica si (iintele intalnite a olo. Primele !atru elemente al stru turii auri e umane* !piritul, in-"li!ul !piritului, corpul cau$al !i linia 4i-ina !unt !ituat", 'i"car", p" cat" un ni-"l cuantic( Cu toate a a este stru turi auri e sunt situate !e niveluri uanti e "i(erite* "atorita (a!tului a sunt (oarte a!ro!iate* !entru sim!li(i are* vom onsi"era a !rimele !atru elemente om!onente sunt situate !e primul nivel cuantic. Al 4oil"a ni-"l cuantic este el al corpului 4u . Corpul 4u , sa nu uitam* in tim!ul e.istentei in arnate a omului* este mai mi * a marime* "e at tru!ul material. Pe a elasi nivel uanti se a(la situate inima aurica !i (anda de lumina din )urul capului. "l treilea nivel cuantic "!t" c"l al su'letului. Pe !ro!riul sau nivel uanti * !u'l"tul este (ormat "in elementele om!onente "es rise anterior+ !amanta !u'l"tului, coconul !u'l"tului, corpul !u'l"tului, corpul con!tiint"i !i corpul con!ti"nt"i( "l patrulea nivel cuantic "!t" c"l al corpului eteric interior, iar al cincilea nivel cuantic "!t" 'ormat 4in corpurile aurice exterioare: corpul eteric exterior, corpul emotional, corpul mental in'erior, corpul astral, corpul mental superior, corpul spiritual. Si!t"mul !a&lon se a(la !e !ro!riul sau nivel uanti * "i(erit "e ele mentionate anterior* la (el a si corpul aric al pla!"lor m"!ianic" !i corpul "t"ric !up"rior( Ultimele "oua elemente trans en" stru tura auri a umana* intran" intr'o alta ate%orie* "re!t !entru are le vom lasi(i a a atare. Con luzionan"* "ar si sim!li(i an" ele a(irmate !ana in momentul "e (ata* se !oate s!une a (iinta umana este stru turata !e in i !lanuri uanti e "istin te+ planul !piritului, planul corpului 4u , planul
0-

!u'l"tului, planul corpului "t"ric int"rior !i planul corpurilor auric" ":t"rioar"( In (un tie "e -"c im"a are !oate (i !er e!uta !rin !er e!tia e.trasenzoriala* ele in i !lanuri uanti e !ot (i lasi(i ate ast(el. Cel mai ve $i !lan uanti este* (ires * planul cuantic al !piritului. A!oi* urmeaza in or"ine* planul cuantic al corpului 4u , planul cuantic al !u'l"tului, planul cuantic al corpului "t"ric int"rior !i planul cuantic al corpurilor auric" 4"ri-at"( Cer etarea tuturor a estor !lanuri uanti e* asa um a!ar la omul in arnat* releva (a!tul a ele sunt stru turate in 5urul lini"i 4i-in", a un (el "e (erestre "e lumina* "estul "e !ali"e* in are se mo"uleaza ener%eti o'in(ormational or!urile auri e. ,e e.em!lu* la omul in arnat* planul cuantic al !piritului se ve"e a o (ereastra "e lumina ' a o (elie "e s!atiu u oor"onate s!e iale '* eva asemanator unui a variu ilin"ri um!lut u un %az "ia(an. In interiorul ei 7!luteste7 sau %raviteaza !piritul a element "istin t. A elasi lu ru se !oate s!une si "es!re corpul 4u , are !are sa !luteas a sau sa %raviteze in interiorul unui a variu ilin"ri "e o luminozitate "i(uza ' mai !ali"a "e at ea a !lanului !piritului. Corpul 4u este stru turat $iar in luminozitatea !lanului uanti ores!unzator. Mo"ul in are se !rezinta larve"erii elementele stru turii auri e in interiorul !lanului uanti ores!unzator este intru atva asemanator u mo"ul in are un embrion uman !uteste in li $i"ul amnioti . )ineinteles a* la nivelul stru turii aurei umane* nu e.ista ni i un (el "e 7a variu ilin"ri 7* nu e.ista ni i un (el "e 7!lutire7. Termeni !re um 7 ilin"ri7* 7!lutes 7* 7%raviteaza7 sunt termeni !rin are se "es rie o realitate s!irituala.

P"r!p"cti-a planurilor cuantic"

La omul in arnat* primul plan cuantic, planul cuantic al !piritului se !rezinta a o (elie "e s!atiu lata "e a!ro.imativ 13 entimetri si lun%a "e a!roa!e -*3> metri. Planul cuantic al !piritului este al atuit "intr'o lumina ar%intie (oarte lara. Privit "e a!roa!e* !lanul uanti al s!iritului il 7in alzeste7 !e larvazator* iar "a a a esta in ear a sa'l !riveas a !rea mult tim!* e.ista !eri olul real "e a'i a(e ta !rivirea. Planul cuantic al !piritului emite un miros ontinuu* (loral* are nu e.ista ni aieri in lumea (izi a. ,e asemenea* emite un sunet ontinuu* !e nenumarate tonuri* asemanator vo alei AAA... rostita nein etat "e sute "e vo i. Trebuie remar at (a!tul a !piritul !ro!riu'zis nu (a e !arte "in !lanul uanti res!e tiv. Spiritul, a mani(estare a lui Dumn"$"u, este situat dincolo de dincolo, in a(ara mani(estarii osmosului. Ca -"c im", planul cuantic al !piritului ;ai i nu este vorba "es!re !pirit a element al stru turii umane* i "es!re !lanul uanti < trans en"e tot e se a(la in T"rra aurica( Planul uanti al !piritului este planul cuantic primor4ial, planul Lumii 4i-in" , in are* an"va* a avut lo Creatia. ,e (a!t* Planul 4i-in este !lanul in are se !oate !er e!e 'unetul primordial, !uvantul dintru inceputuri, are a reat tot e e.ista. ,in !un tul "e ve"ere al (iintelor "in lumea eterica, planul cuantic al !piritului este SINGURUL VIU( DUMNE9EU "!t" SINGURUL VIU , iar reatia Sa "ire ta* SPIRITUL OMULUI este sin%ura reatie VIE( Spiritul omului "!t" r"$ultatul cr"ati"i primor4ial" a DOMNULUI LUMILOR prin CUVANTUL DINTRU INCEPUTURI( Tot restul ' toate lumile si tot e e.ista in a este lumi ' este o re(le tare* o ima%ine* o reatie "erivata. Tot restul este* intr'un (el* ma;a - o iluzie. Planul cuantic al !piritului este* asa"ar* sin%urul element are emite u a"evarat lumina !ro!rie. El transmite a easta lumina tuturor elorlalte !lanuri uanti e. Omul* a (iinta* e.ista "atorita (a!tului a* !rin interme"iul Creatiei "intru in e!uturi* in !lanul uanti !rimor"ial* Domnul Lumilor a reat !piritul( Nu trebuie totusi !ier"uta "in ve"ere "istin tia (un"amentala intre planul cuantic - vizibil clar-a$atorului a o (elie "e 7s!atiu7 ' si !piritul !ro!riu'zis. Intre ele e.ista o "i(erenta ener%eti o' in(ormationala (oarte mare ' "e uloare* luminozitate* sunet si miros. La ran"ul lor* in-"li!ul !piritului si corpul cau$al !ose"a !ro!riile !lanuri uanti e. Pentru a sim!li(i a lu rurile* "ar si "atorita (a!tului a sunt (oarte a!ro!iate* in%lobam !piritul, in-"li!ul !au si corpul cau$al in !rimul !lan uanti . La omul in arnat* al doilea plan cuantic, planul cuantic al corpului 4u se !rezinta a o (ereastra "e lumina "e (orma unui a variu ilin"ri * %roasa "e a!ro.imativ 13 entimetri si lun%a "e -*3 metri. Al "oilea !lan uanti !are a se su!ra!une !este !lanul uanti al s!iritului.
00

Planul cuantic al corpului 4u are uloarea albastra* (oarte lara. Emite un !ar(um (loral "eli at* asemanator (lorilor intalnite in !lanul astral al osmosului. Totusi* !ar(umul (loral al !lanului uanti al corpului 4u este mereu altul* s $imban"u'se mereu. El emite un sunet ontinuu* are se !er e!e !e mai multe tonuri* asemanator vo alei EEE... rostita !e mai multe vo i* la nes(arsit. ,es!re a est !lan uanti * In*"rii V"* "tori, are (urnizeaza multe "in e.!li atiile !rezente in a easta arte !rin interme"iul lui Eu%en* a(irma a 7 este necreat-. Planul uanti al corpului 4u emite un (el "e al"ura. Nu este totusi vorba "es!re o al"ura alori a* i "es!re o stare asemanatoare al"urii su(letesti. ,e (a!t* e.ista o variatie "e al"ura6 uneori al"ura este mai intensa* alteori este normala. Planul uanti al corpului 4u are o ve $ime e.trem "e mare. La (el a si in azul !piritului, in 7(elia "e s!atiu7 "e (orma ilin"ri a a a estui !lan uanti 7!luteste7 corpul 4u . Si in azul corpului 4u , om!aratia u embrionul uman e 7!luteste7 in li $i"ul amnioti se im!une "e la sine. Tot la a est nivel uanti se a(la si linia 4i-ina. La omul in arnat* intre planul cuantic propriu)$i! !i corpul 4u e.ista o semni(i ativa "i(erenta "e rezonanta ener%eti o'in(ormationala. Al treilea plan cuantic, planul cuantic al !u'l"tului, este vizibil elei "e'a "oua ve"eri a lui Eu%en a o (ereastra "e lumina* "e (orma unui a variu ilin"ri u %rosimea "e 1 metru si u lun%imea "e -*3 metri. Are o uloare roz'tran"a(irie e.trem "e lara. Planul uanti su(letes emite* la nes(arsit* !e mai multe vo i* vo ala 000... Emana un miros !uterni "e tran"a(iri. Planul cuantic al !u'l"tului emite o anumita ra eala si* mai ales* o a uta t"ama 4" moart"( T"ama 4" moart" este s!e i(i a p"r!onalitatii, are se mani(esta "oar in "e ursul unei sin%ure vieti. Teama "e moarte este !rezenta la (ie are om* !e toata "urata vietii* a o senzatie sub onstienta. In (on"* !u'l"tul, are "a constiinta de veghe, este un element muritor* a i "is!are la s urt tim! "u!a moartea tru!ului material. Constiinta mortii si teama "e moarte sunt %enerate "e !u'l"t, are* s'ar !utea s!une* are toate motivele !entru a le mani(esta. Su'l"tul este muritor6 el moare la s urt tim! "u!a in etarea (un tiilor vitale ale tru!ului. Su'l"tul se (ormeaza in tim!ul %estatiei intrauterine. La s(arsitul unei e.istente in lumea materiala* !u'l"tul moare* "ar in(ormatiile "e baza sunt resorbite in corpul 4u , are le 7!ro eseaza7. Al patrulea plan cuantic este cel al corpului "t"ric int"rior, are ores!un"e lumii eterice. Corpul "t"ric int"rior re!rezinta patternul energetico-informational !e are este onstituit or!ul material. Corpul "t"ric int"rior !are a 7!luti7' iarasi (olosim uvinte im!rumutate "in limba5ul urent* sin%urele are !ot "esemna o asemenea stare "e (a!t ' in !lanul sau uanti * !re um embrionul uman !luteste in li $i"ul amnioti . Dupa planul cuantic "t"ric, urm"a$a planul mat"rial - eea e stiinta mo"erna numeste !rin sinta%ma -continuumul spatio-temporal <=/-. In !lanul material* omul se mani(esta in tru! (izi . Se !oate s!une a* intru atva* tru!ul material este rezultatul (inal al (un tionarii elorlalte niveluri uanti e. Cu alte uvinte* ei e a(irma a omul re!rezinta coroana creatiei nu se inseala "e at* !oate* in eea e !riveste !ers!e tiva. Cor!ul material este* u a"evarat* coroana creatiei intru at la (ormarea sa on ura (orte si ener%ii !rovenite "e !e toate elelalte niveluri uanti e. La (ormarea tru!ului material !arti i!a ele mai !uterni e (orte ale osmosului* tru!ul (iin" el mai !er(e t element onstitutiv al (iintei omenesti. Mani(estan"u'se in lumea materiala* tru!ul este su!us le%ilor (izi e unos ute. Prin i!ala onse inta a a estui (a!t este "e%ra"area sa ontinua. ,e%ra"area tru!ului material se "atoreaza a tiunii legii entropiei, a"i a ten"intei naturale a ori arui sistem biolo%i viu "e a se "es om!une. La ran"ul sau* corpul "t"ric int"rior este anentro!i 6 el se o!une mereu ten"intei naturale s!re entro!ie a tru!ului material. Cu toata a easta o!ozitie* rezultatul este invariabil+ uzura ontinua* imbatranirea si* in (inal* moartea tru!ului material. Ai i se im!une o !re izare+ corpul "t"ric int"rior (a e !arte "in planul cuantic eteric - al !atrulea !lan uanti * are este substratul mani(estarii lumii materiale '* iar corpul "t"ric ":t"rior (a e !arte "in al in ilea !lan uanti ' !lanul uanti al aurei. Intr'un (el* "a a am "ori sa (a em o ra!ortare la eea e se unoaste a tualmente !rin !risma realismului industrial, !lanul material este !lanul in are (un tioneaza le%ile ne@toniene ale (izi ii. In s $imb* planul "t"ric !are sa (ie !lanul in are (un tioneaza le%ile (izi ii uanti e6 in !lanul uanti eteri s!atiul* tim!ul si mis area au oor"onate asemanatoare u ele "emonstrate "e (izi a uanti a u !rivire la !arti ulele subatomi e.
01

Al cincelea plan cuantic, planul cuantic al aur"i ":t"rioar" , ontine toate or!urile auri e e.terioare+ corpul "t"ric ":t"rior, corpul "motional, corpul m"ntal in'"rior, corpul a!tral, corpul m"ntal !up"rior, corpul !piritual( Planul cuantic al aur"i ":t"rioar" are "imensiuni "i(erite "e la o !ersoana la alta* in (un tie "e nivelul "e evolutie atins. El a!are a un ilin"ru "e lumina* ale arui "imensiuni !ot (i u!rinse intre 0 metri* in azul unui om normal* si 0> "e metri sau mai mult* in azul !ersoanelor are !ra ti a te$ni i "e autoimbunatatire sau in azul !ersoanelor evoluate. Planul cuantic al aur"i ":t"rioar" este im!artit in mai multe sub"iviziuni uanti e. Fie are or! al aurei e.terioare ' "t"ric ":t"rior, "motional, a!tral, m"ntal et ' subzista in !ro!ria sa sub"iviziune uanti a6 or!urile aurei e.terioare se mani(esta in on or"anta u ara teristi ile "e(initorii ale sub"iviziunii "in are (a !arte. ,e e.em!lu* planul cuantic "e are a!artine corpul "t"ric ":t"rior este "oar o sub"iviziune a elui "e'al in elea !lan uanti . Pentru s o!ul !ro!us* in ele e urmeaza vom vorbi totusi "es!re !lanul uanti al aurei a "es!re un tot unitar* (a an" abstra tie "e sub"iviziunile "in are este (ormat. Planul cuantic al aur"i ":t"rioar" este al atuit "intr'o lumina "e uloare rosie. Cor!urile auri e e.terioare 7!lutes 7 in !lanul uanti * !re um intr'un a variu "e (orma ilin"ri a. Privit "e a!roa!e* a variul ilin"ri al a estui !lan uanti !rovoa a o senzatie asemanatoare u ea !ro"usa "e bulele iesite "in a!a minerala arbo%azoasa. ,u!a um s'a mentionat* !er e!ute !rin interme"iul simtului vechimii, or!urile auri e e.terioare ' emotional* astral* mental et ' in"i a (oarte lar !erioa"a in are s'au (ormat si au in e!ut sa se "ezvolte in "e ursul evolutiei umane. Unii oameni au "e5a* !e "e!lin "ezvoltate* toate elementele auri e* in tim! e altii le au "ezvoltate in om!let. In ziua "e astazi* multi oameni nu au un corp m"ntal !up"rior si* mai ales* un corp !piritual. Cu toate a estea* la toti oamenii e.ista "e5a sub!lanurile uanti e ale a estor corpuri aurice. La ei e in a nu si'au (ormat un or! mental su!erior ori un or! s!iritual* !lanurile uanti e sunt %oale. Omul* in tim!ul unei e.istente in arnate* este in !rimul ran" un !u'l"t( Corpul 4u si* u atat mai !utin* !piritul, nu se !ot mani(esta in tim!ul e.istentei in arnate in a tualul sta"iu "e evolutie. In s $imb* ele !ot "a anumite im!ulsuri elementului are asi%ura onstiinta* onstienta si unoasterea "e'a lun%ul unei sin%ure in arnari+ !u'l"tul, are este p"r!onalitat"a terestra. A esta este si motivul !entru are (ie are om trebuie sa !una un a ent "eosebit !e e"u area !u'l"tului, a esta (iin" !rin i!alul element are asi%ura evolutia in4i-i4ualitatii. La s(arsitul unei vieti in lumea materiala* toate in(ormatiile ontinute in !u'l"t se trans(era corpului 4u , are le metabolizeaza. La s urt tim! "u!a a tul mortii* !u'l"tul se "ezinte%reaza* "ar corpul 4u "u e u sine e.!erientele "oban"ite "e'a lun%ul unei e.istente intru!ate. Stru turarea auri a om!leta a (iintei umane (a iliteaza !u'l"tului - a"i a p"r!onalitatii terestre* are se "ezvolta in !erioa"a u!rinsa intre nastere si moarte ' unoasterea. Cu alte uvinte* !u'l"tul, "atorita a estei intele!te or%anizari a (iintei umane* are !osibilitatea "e a unoaste. Cunoa!t"r"a !e are o !oate avea !u'l"tul este in"re!tata in "oua "ire tii !rin i!ale. In !rimul ran"* !u'l"tul !oate unoaste ,ivinul re(le tat in osmos* a"i a !oate unoaste mani(estarile lui Dumn"$"u in natura. In al "oilea ran"* !u'l"tul !oate unoaste mani(estarea lui Dumn"$"u in sine insusi, a"i a !oate unoaste lo ul un"e Dumn"$"u se mani(esta in om* in are omul este una u Di-initat"a. A el lo este !piritul.

Capitolul 1 FI9IOLOGIA AUREI Energia vitala

Corpul "t"ric este un element e.trem "e om!le. al (iintei umane. Ca element (un"amental al mani(estarii in4i-i4ualitatii in lumea materiala* corpul "t"ric este un ansamblu e ontine atat ontra!artile ener%eti e ale or%anelor tru!ului material* at si anumite elemente s!e i(i e* are asi%ura mentinerea in a tivitate a a estuia.
03

Ca element "istin t* corpul "t"ric are !ro!ria sa (iziolo%ie* (ormata "in trei ti!uri "e elemente s!e i(i eteri e+ "n"r*ii, canal" - nadisuri - si c"ntri "n"r*"tici - chakre. Totusi* "atorita (a!tului a stru tura aurei umane este un tot unitar* nu se !oate vorbi "es!re "n"r*ii, na4i!uri !i c a%r" ra!ortan" totul numai la corpul "t"ric. Corpul "t"ric este* intr'a"evar* un element im!ortant* "ar el trebuie !us in le%atura u trupul mat"rial !e "e'o !arte* u !u'l"tul !i cu corpul 4u "e ealalta !arte. Corpul "t"ric este inter(ata elementelor su!erioare ale (iintei umane. A tivitatea sa este subor"onata unui s o! su!erior+ mani(estarea in4i-i4ualitatii in lumea materiala. Observat prin clar-"4"r" "e atre Eu%en* corpul "t"ric al omului este strabatut "e mii si mii "e anale ener%eti e* e (ormeaza o retea om!li ata si stu(oasa. Pentru a "esemna analele ener%eti e e.istente la nivelul corpului "t"ric vom (olosi "enumirea tra"itionala "e na4i!uri, "enumire intrata in uz in e!o a mo"erna. Cuvantul na4i!, !reluat "in limba sans rita* inseamna 7a ur%e7. Na"isurile (ormeaza o vasta retea "e anale* asemanatoare !ana la un !un t sistemului nervos. ,e'a lun%ul na"isurilor ir ula mai multe ti!uri "e ener%ii trans(izi e* are asi%ura buna (un tionare a corpului "t"ric si* im!li it* a tru!ului. Na"isurile !rin i!ale sunt in numar "e trei+ I4a, Pin*ala !i Su! uma. Ele sunt analele ener%eti e ele mai bine onturate si ele mai vizibile !rin interme"iul elei "e'a "oua ve"eri a lui Eu%en. In a(ara lor mai e.ista un numar (oarte mare "e anale se un"are. Su! umna este situata "e'a lun%ul oloanei vertebrale a omului. Ea !orneste "e la baza oloanei vertebrale si se termina in restetul a!ului. I4a si Pin*ala, ele "oua na"isuri are !ornes "in $a&ra mula"$ara si se termina in $a&ra a5na* a!ar a "oua (ire luminoase* am "e %rosimea unui on"u tor ele tri . I4a are uloarea ar%intie* iar Pin*ala are uloarea rosie. Pornin" "in mula"$ara* I4a si Pin*ala se in ola es !re um "oi ser!i in 5urul analului !rin i!al* Su! umna, are este situat in mi5lo ul oloanei vertebrale. I4a si Pin*ala interse teaza "e in i ori Su! umna, in "re!tul $a&relor !rin i!ale* !entru a se uni in "re!tul a5nei $a&ra. La nivel eteri * ele trei na"isuri !rin i!ale %enereaza o retea om!li ata "e na"isuri se un"are* are au as!e tul unor (ire luminoase. Na"isurile se un"are* al aror numar este e.trem "e mare* s(arses in interiorul $a&relor. A olo un"e se termina rami(i atiile subtiri ale na"isurilor se un"are* $iar in interiorul $a&relor* se (ormeaza un nu leu stralu itor* (ormat "in lumina. Nu leul stralu itor atra%e instantaneu ener%iile !rovenite "in e.terior. ,u!a um se !er e!e (iinta omeneas a !rin interme"iul larve"erii lui Eu%en* la baza (un tionarii (iintei umane in lumea materiala ' atat a or%anismului uman (izi * at si a or!ului eteri ' se a(la a tivitatea unei "n"r*ii 'un4am"ntal". A estei ener%ii (un"amentale* are !orneste "in zona sa rala* ii !utem "a numele "e "n"r*ia 4" -iata sau "n"r*i" -itala. Totusi* trebuie mentionat in a "e la in e!ut (a!tul a "n"r*ia -itala nu este eea e in"ienii intele% !rin <un4alini. Se stie* ve $ii in"ieni a(irmau a la baza oloanei vertebrale e.ista o ener%ie !e are o "enumeau <un4alini. S rierile in"iene* !re um si o mare !arte "intre er etatorii a tuali ai "omeniului* sunt "e !arere a a easta ener%ie* <un4alini, este trezita si activata numai in urma unui !ro es initiati * "e e.em!lu Ao%a. Ima%inea unos uta in lumea mo"erna este a eea "u!a are* in "e ursul !ra ti ilor "e ti! Ao%a* neo(itul trebuie sa 7trezeas a7 ener%ia <un4alini, are 7"oarme7 in $a&ra mula"$ara* si s'o on"u a* (oarte in et* "e'a lun%ul analului Su! umna. Netrezita* ener%ia <un4alini "ormiteaza* (iin" ina tiva. A doua vedere a lui Eu%en !oate o(eri multe amanunte ine"ite u !rivire la (un tionarea (iintei umane "in !un t "e ve"ere ener%eti . Privin" (iinta umana prin clar-"4"r" Eu%en !oate onstata a* intr'a"evar* ener%ia <un4alini nu este trezita la ei are nu !ra ti a anumite te$ni i "e Ao%a. Ener%ia <un4alini este* din fericire, netrezita si la ei are !ra ti a te$ni ile Ao%a* "esi ei au im!resia a este trezita. ,e (a!t* "u!a um arata stru tura auri a a (iintei umane* ener%ia <un4alini ni i nu are "e e sa (ie trezita in a tualul sta"iu evolutiv. Ceea e ne intereseaza in mo" "eosebit in a est !un t al "emersului nostru nu este insa <un4alini ori trezirea sa* i mo"ul in are se mani(esta "n"r*ia 4" -iata si (elul in are se !rezinta stru tura auri a la omul obisnuit al zilelor noastre. La omul obisnuit al zilelor noastre* (un tionarea "n"r*i"i -ital" este (oarte om!le.a. Se"iul "n"r*i"i -ital" este in re%iunea sa rala* la baza oloanei vertebrale* a olo un"e* intr'o zona nu mai mare "e un entimetru !atrat* se intalnes toate !lanurile uanti e. ,e (a!t* re%iunea sa rala este sin%urul lo un"e se intalnes toate !lanurile uanti e+ planul cuantic al !piritului, planul cuantic al corpului 4u , planul
08

cuantic al !u'l"tului, planul cuantic al corpului "t"ric int"rior !i planul cuantic al aur"i( In re%iunea sa rala se reunes mai multe !lase (ine* !atrate* a(late la o "istanta "e a!ro.imativ o 5umatate "e milimetru una "e alta. ,in !lase !ornes mii "e rami(i atii luminoase* are "u la toate stru turile tru!ului material* la oase* la $a&re sau la alte stru turi auri e. Intre toate a este !lase se (ormeaza* !e toata "urata vietii omului* (las$uri luminoase. Privita "e a!roa!e* re%iunea sa rala se aseamana u (ilamentul in an"es ent al unui be . Prin a est lo uni * situat in re%iunea sa rala* !lanurile uanti e emit (iri ele subtiri "e ener%ie. Firi ele subtiri "e ener%ie ur a a!oi in sus !e analul Sus$umna si* "e a olo* !e na"isurile se un"are. Fie are !lan uanti emite !ro!ria sa ener%ie !arti ulara !rin interme"iul !lasei ores!on"ente6 ast(el* se !oate vorbi "es!re !atru ti!uri "e "n"r*i" -itala3 "n"r*ia -itala a !piritului, "n"r*ia -itala a corpului 4u , "n"r*ia -itala a !u'l"tului, "n"r*ia -itala a corpului "t"ric ; are* "e a easta "ata* (ormeaza o unitate u "n"r*ia -itala a aur"i$. Ni i una "in a este !atru ener%ii nu este <un4alini. La ran"ul sau* na"isului entral* Su! umna, este (ormat "in patru canal" int"rioar". Fie are "intre ele !atru anale este situat !e ate un nivel uanti "istin t. C"l" patru tipuri 4i'"rit" 4" "n"r*i" circula prin c"l" patru canal". Cele !atru anale ale Su! umn"i sunt in luse unul in altul* analul !rin are ir ula "n"r*ia -itala a !lanului uanti al !piritului (iin" situat in interior* iar analul !rin are ir ula "n"r*ia -itala a corpului "t"ric si a or!urilor auri e "erivate (iin" situat in e.terior. Atun i an" Eu%en !riveste !rin ea "e'a "oua ve"ere oloana vertebrala a unui om* !oate observa !atru (iri ele subtiri "e ener%ie are se ri"i a "e'a lun%ul analelor situate in interiorul Sus$umnei. En"r*ia -itala a !piritului ir ula !e un anal u %rosimea "e ma.imum un milimetru* are o uloare ar%intie* un miros asemanator esentei "e tran"a(ir* iar sunetul emis se aseamana u un sunet "e $ar!a. Privit "e a!roa!e* a est ti! "e ener%ie vitala !are a (i om!us "in mii si mii "e (ul%i mi ros o!i i "e lumina* are se atin% unul "e altul. En"r*ia -itala a corpului 4u ir ula !e un anal "e a!ro.imativ - milimetri %rosime6 are uloarea albastra stralu itoare* emite un miros !ar(umat "e (ru te !ar%uite si un sunet aseamanator u (osnetul (runzelor unui o!a . En"r*ia -itala a !u'l"tului ir ula !e un anal "e a!ro.imativ 0 milimetri %rosime. Are o uloare roz' tran"a(irie si un miros asemanator tran"a(irilor. Emite un sunet ontinuu* a o tan%uire lina. En"r*ia -itala a corpului "t"ric ir ula !e un anal "e a!ro.imativ 1 milimetri %rosime6 are uloarea rosie intensa* un miros "e (lori "e am! si un sunet asemanator unor tuburi "e u!ru e se atin%. Fie are "in ele !atru ti!uri "e ener%ie vitala se ri"i a !e analul !ro!riu "in interiorul Su! umn"i, in (un tie "e nivelul "e evolutie al omului. Ast(el* "n"r*ia -itala a !piritului este emisia "ire ta a !piritului. Ea in"i a nivelul evolutiv al s!iritului. ,a a s!iritul este evoluat* ener%ia emisa "e !ro!riul sau !lan uanti se ri"i a mai sus !e analul Su! umna. La unii oameni* ener%ia vitala a !piritului se ri"i a !ana in "re!tul $a&rei mani!ura* la altii !ana in "re!tul $a&rei ana$ata* la altii !ana in "re!tul $a&rei vis$u"i et . A elasi lu ru se !oate s!une "es!re elalalte trei ti!uri "e ener%ii vitale+ a corpului 4u , a !u'l"tului si a corpului "t"ric. Fie are "intre ele ur a !e Su! umna in (un tie "e nivelul sau evolutiv. ,atorita (a!tului a ele !atru mari elemente om!onente ' !piritul, corpul 4u , !u'l"tul !i corpul "t"ric - sunt ine%al "ezvoltate* ar (i lo%i a (ie are ti! "e ener%ie sa se ri"i e in"e!en"ent !e analul !ro!riu "in interiorul Su! umn"i, in (un tie "e nivelul sau evolutiv. Totusi* lu rurile stau u totul alt(el* iar el mai im!ortant as!e t "e are trebuie tinut seama este a ela a "n"r*ia -itala a !u'l"tului !enetreaza toate elelalte ener%ii are ir ula !e Su! umna. Ea 7imbratiseaza7 elelalte trei ti!uri "e ener%ii* !re um ie"era u!rin"e streasina unei ase. Fie are "in ele !atru ti!uri "e "n"r*ii -ital" are ten"inta "e ur a in"e!en"ent !e Su! umna6 "atorita inter!enetrarii u "n"r*ia -itala a !u'l"tului are le tine 7in (rau7* ele !atru ti!uri "e ener%ii ur a in mo" uni(orm !e Su! umna. Ur area (ie arui ti! "e "n"r*i" -itala are lo * "esi%ur* !e !ro!riul sau anal "in interiorul *us%umnei. Can"va* in tre ut* intr'o alta on(i%uratie a stru turii aurei umane* (ie are "in ele !atru ti!uri "e ener%ie vitala bene(i ia "e !ro!ria sa "etenta !e analul Su! umna. Fie are ti! "e ener%ie se ri"i a !otrivit nivelului evolutiv s!e i(i . Uneori se intam!ia sa se ri"i e mai sus "n"r*ia -itala a !piritului, alteori "n"r*ia -itala a corpului 4u , alteori "n"r*ia -itala a corpului "t"ric. La oamenii "in tre ut se !utea intam!la a* "e e.em!lu* "n"r*ia -itala a !piritului sa atin%a nivelul $a&rei vis$u"i* in tim! e "n"r*ia -itala a corpului "t"ric sa atin%a nivelul $a&rei ana$ata.
09

La omul a tual* ele !atru ti!uri "e ener%ie vitala sunt tinute la a elasi nivel "e "n"r*ia -itala a !u'l"tului. C$iar "a a "n"r*ia -itala a corpului 4u ar !utea sa se ri"i e !e Sus$umna !ana la nivelui $a&rei ana$ata* iar "n"r*ia -itala a !piritului !ana la nivelul $a&rei sva"istan* "atorita (a!tului a sunt !enetrate "e "n"r*ia -itala a !u'l"tului, toate ti!urile "e "n"r*i" -itala raman stabilizate la un nivel interme"iar* un"eva la nivelul $a&rei mani!ura.

!hakrele
Prin interme"iul larve"erii eteri e* Eu%en !oate remar a* "e'a lun%ul analului Su! umna, "ar si in alte lo uri ale corpului "t"ric, mi i varte5uri "e ener%ie* are re!rezinta !entru stru tura auri a umana eea e onstituie or%anele (izi e !entru or!ul material. A este varte5uri "e ener%ie au (ost "enumite c a%r". ,e'a lun%ul analului Su! umna sunt situate sa!te $a&re !rin i!ale+ mula4 ara, are este situata la baza olanei vertebrale* !-a4i!tan situata !utin mai 5os "e ombili * manipura situata in zona sternului* ana ata situata in mi5lo ul !ie!tului* -i! u44i situata la zona %atului* mai !re is a larin%elui* a;na situata intre s!ran ene si !a a!rara are este situata in restetul a!ului. S!re "eosebire "e o!inia omuna* lar% ras!an"ita* "u!a are omul !ose"a "oar sa!te $a&re !rin i!ale situate "e'a lun%ul analului Su! umna, !e baza !er e!tiei e.trasenzoriale a lui Eu%en* !re um si !e baza in(ormatiilor (urnizate "e (iintele "in lumea eterica, se !oate a(irma a c a%r"l" principal" !unt in numar 4" opt. Intr'a"evar* Eu%en !oate remar a prin clar-"4"r" a* "e'a lun%ul analului Su! umna, are strabate oloana vertebrala in e!an" u zona sa rala si !ana in restetul a!ului* sunt situate sa!te $a&re !rin i!ale. ,intre a estea* unele se a(la in a tivitate* altele nu. In a(ara elor sa!te $a&re onsi"erate !rin i!ale mai e.ista in a o $a&ra* "e o im!ortanta "eosebita la omul a tual6 ea insa nu este situata !e 'ushumna, i in "re!tul inimii (izi e. A easta este c a%ra inimii. In a(ara $a&relor !rin i!ale mai e.ista un numar "e 14'-- $a&re se un"are si un numar "estul "e mare "e $a&re minore. C$a&rele minore* "e mai mi a im!ortanta* sunt situate in !un tele "e interse tie "intre na"isuri. In ziua "e astazi* se a(irma "estul "e "es a $a&rele sunt situate "oar la nivelul corpului "t"ric. Se a(irma* "e asemenea* a $a&rele sunt situate la inter(ata corpului "t"ric, "e i la a!ro.imativ in i'ze e entimetri in e.teriorul corpului mat"rial. A easta onstatare este (oarte 5usta* "ar lu rurile sunt eva mai om!li ate "e at lasa sa se intelea%a o ast(el "e asertiune. ,u!a um se !oate !er e!e !rin ea "e'a "oua ve"ere a lui Eu%en* virte5urile "e ener%ie situate la nivelul corpului "t"ric nu re!rezinta "e at as!e tul e.terior al $a&relor. C$a&rele eteri e sunt mani(estarile c a%r"lor)atri&ut "e la nivelul corpului 4u ( Pra ti * $a&rele sunt a niste tunele* ilin"ri sau !alnii* are strabat toate !lanurile uanti e* "e la nivelul c a%r"lor)atri&ut situate la nivelul corpului 4u , la nivelul !u'l"tului, !ana la nivelul corpului "t"ric. La !rima ve"ere s'ar !utea vorbi* "e e.em!lu* "es!re c a%r" "t"ric", "es!re c a%r" al" corpului !u'l"tului si "es!re c a%r" al" corpului 4u . Este* totusi* in ore ta analizarea $a&relor "in a est !un t "e ve"ere. E.ista "oar un sin%ur ran" "e $a&re. ,esi la nivelul corpului "t"ric a!ar a niste varte5uri* $a&rele sunt elemente om!le.e ale stru turii auri e6 ele strabat intre%a aura* in e!an" "in (ata si terminan"u'se in s!ate. O $a&ra a!are elei "e'a "oua ve"eri a un ilin"ru are se termina u !alnii ' varte5uri ' la amble a!ete. Pentru a ne (a e o ima%ine (oarte lara asu!ra mo"ului in are se !rezinta o $a&ra* sa ne ima%inam un ilin"ru are strabate !atru substante "e "ensitati "i(erite+ !amant* a!a* un %az oare are si aer. Nu !oate (i vorba* "esi%ur* "es!re !atru ilin"ri* i "es!re un sin%ur ilin"ru are strabate !atru elemente materiale "i(erite* atat a stru tura mole ulara* at si a "ensitate. A elasi lu ru este valabil si !entru $a&re. Nu !oate (i vorba* asa"ar* "es!re o $a&ra sva"istan eterica, "es!re o $a&ra sva"istan situata la nivelul corpului 4u si "es!re o $a&ra sva"istan situata la nivelul !u'l"tului, i "es!re o sin%ura $a&ra sva"istan* are se mani(esta in mai multe !lanuri uanti e "i(erite. Este absolut normal a* in (ie are "intre a este !lanuri uanti e* $a&ra sva"istan sa se mani(este in mo" "i(erit* in (un tie "e ara teristi ile nivelului res!e tiv* "ar in ni i un az nu !oate (i vorba "es!re $a&re "i(erite. O $a&ra isi are !un tul "e !ornire in linia 4i-ina. In e!an" "in !un tul "e ori%ine situat !e linia 4i-ina, o $a&ra se 7"es $i"e7 a o !alnie* mai stramta la baza si mai lata s!re e.terior. Pornin" "in !lanul uanti al
0:

corpului 4u , $a&ra strabate !lanul uanti al !u'l"tului si !lanul uanti al corpului "t"ric, lo ul un"e se a(la inter(ata $a&rei. #arte5ul "e ener%ie are a!are la su!ra(ata corpului "t"ric este numai !un tul terminus al $a&rei. La ni-"lul cuantic al !u'l"tului e.ista "ublurile su(letesti ale $a&relor eteri e. Pra ti * $a&rele eteri e sunt re(le tarile $a&relor su(letesti* motiv !entru are $a&rele su(letesti sunt i"enti e u ele eteri e. Cer etan"u'se intensitatea ener%iei are se mani(esta in as!e tul !lanului uanti al !u'l"tului, se !oate !er e!e (orta u are este a!abil sa se mani(este !u'l"tul in lumea terestra si mo"ul in are el este a!abil sa isi mani(este liberul arbitru. Totusi* as!e tele su(letesti ale $a&relor sunt* la ran"ul lor* re(le tarile c a%r"lor)atri&ut, are se mani(esta la nivelul corpului 4u . La ni-"lul corpului 4u , c a%r"l")atri&ut arata a niste s(ere luminoase. In interiorul s(erelor se a(la un nu leu stralu itor* are este* in (on"* re(le tarea ' ima%inea re(le tata a ' !piritului. In 5urul nu leului se a(la un invelis. Nu leul "in entrul c a%r"i)atri&ut are uloarea nivelului evolutiv al omului. In interiorul unei c a%r")atri&ut se a(la in a trei s(ere mai mi i "e ulori "i(erite+ alb* albastru* rosu. Fie are "intre ele trei s(ere !ose"a un am! "e ra"iatii* iar (ie are "intre a este am!uri "e ra"iatii ores!un"e uneia "intre !etalele $a&rei "e la nivelul eteri . A est a%re%at (ormat "in nu leu si "in ele trei s(ere este* la ran"ul sau* invelit intr'o alta s(era* "e "imensiuni eva mai mari* a o membrana luminoasa. ,easu!ra a estora se a(la un alt invelis* "e uloare ar%intie. A easta este in(atisarea unei c a%r")atri&ut. In s $imb* la ni-"lul corpului "t"ric, !rivite "in (ata* $a&rele arata a niste !alnii mai mari* in interiorul arora se a(la* "is!use in 5urul unui canal c"ntral, asemanator unei ti5e* !alnii eva mai mi i - p"tal"l". Toate 4"!c i4"ril" c a%r"lor 4in part"a 4in 'ata a trupului au rolul "e a r"c"ptiona !i 4" a proc"!a "n"r*iil" mo4ulat" in'ormational c" pro-in 4in m"4iu - (ie a esta (izi * (ie trans(izi . Cu alte uvinte* "es $i"erile "in (ata ale $a&relor au rolul unor or%ane "e simt !rin are omul* "a a le'ar avea in stare "e a tivitate* ar !utea !er e!e toarte mult "in eea e'l in on5oara. In s $imb* 4"!c i4"ril" c a%r"lor 4in part"a 4in !pat" a trupului au rolul 4" a ":prima li&"rul ar&itru !i -ointa omului( Prin 4"!c i4"ril" 4in !pat" al" c a%r"lor, omul transmite me"iului !ro!riile sale ener%ii mo"ulate in(ormational. In on luzie* o $a&ra arata a un ilin"ru terminat la ele "oua a!ete ' in (ata si in s!atele tru!ului ' u un (el "e !alnie* (ormata "in mi i varte5uri "e ener%ie* !e are le'am "enumit !etale. Prin !artea "in (ata a tru!ului* !rin !etalele a(erente* omul !rimeste ener%ie "in me"iu6 !rin s!ate* omul transmite !ro!ria lui ener%ie mo"ulata in(ormational atre me"iu. La ran"ul lor* c a%r"l" "t"ric" sunt (i.ate intr'un no" luminos* situat !e analul Su! umna. C$a&rele situate la nivelul corpului "t"ric au rolul "e a atra%e in(ormatii "in me"iu sub (orma "e ener%ie luminoasa. Ener%ia re e!tata "e $a&re este !relu rata si metabolizata. In momentul re e!tarii in(ormatiilor "in me"iu* a!ar 5erbe "e ener%ie luminoasa atat la su!ra(ata $a&rei* at si in interior. Intre om si me"iu* intre oameni in %eneral* intre oameni si !lante* intre animale si oameni* intr'un uvant intre toate vietuitoarele e.ista s $imburi "e ener%ie si in(ormatie. In momentul in are relatiile "intre membrii intre%ului e osistem viu are este %lobul terestru "evin !ro(un"e* intre $a&re se "ezvolta orzi ener%eti e. Ima%inea ea mai (rumoasa a unei $a&re !oate (i re%asita in ve $ile s rieri in"iene* are om!arau $a&rele u (lorile "e lotus. A easta om!aratie !oeti a este !er(e t a"evarata* "a a avem in ve"ere mo"ul in are $a&rele sunt !er e!ute !rin c"a 4")a 4oua -"4"r" a lui Eu%en. Intr'a"evar* o $a&ra arata e.a t a o (loare "e lotus sau a o !anseluta+ este (ormata "intr'un numar variabil "e !etale ' !etalele nu sunt alt eva "e at varte5uri "e ener%ie luminoasa ' in mi5lo ul arora troneaza o ti5a. . ,i(eriti autori vorbes "es!re 7a tivarea7 unei $a&re sau "es!re sensul "e rotire al unei $a&re* a"i a "es!re sensul in are este metabolizata ener%ia. O!inia ea mai ras!an"ita este a eea a unele $a&re sunt in $ise* in tim! e altele sunt "es $ise* a"i a sunt a tivate. Mai mult "e at atat* se onsi"era a numai tre erea lui <un4alini !rintr'o $a&ra "etermina a tivarea a esteia. Totusi* trebuie evitate sim!li(i arile u !rivire la mo"ul "e (un tionare a $a&relor. ,es!re $a&re se !oate "is uta tinan" ont "e mai multe sisteme "e re(erinte6 "in a est motiv* e.!li area ansamblului auri uman nu trebuie re"usa numai la anumite "ezi"erate sau s o!uri. Ceea e ne intereseaza in a este !a%ini este mo"ul in are se !rezinta sistemul auri uman la omul obisnuit* la omul obisnuit al zilelor noastre. ,re!t urmare* in(ormatiile re"ate in ontinuare se re(era numai la ara teristi ile auri e ale oamenilor obisnuiti. Prima concluzie, rezultata in urma er etarii stru turii auri e umane* este a trebuie (a uta "istin tia intre $a&rele a(late in stare de functionare, in urma tre erii energiei vitale si $a&rele activate, "atorita ur arii
04

ener%iei <un4alini. A doua concluzie, rezultata in urma er etarii !rin larve"ere a lui Eu%en* este a ma5oritatea $a&relor ' in s!e ial !rimele !atru $a&re ' sunt in stare de functionare, mai mult sau mai !utin* intr'un (el sau altul* la toti oamenii. A est (a!t nu se "atoreaza insa unor te$ni i initiati e* i mo"ului "e om!ortare a omului in (un tie "e e.!erientele la are viata il obli%a. ,in !un t "e ve"ere stri t (un tional* !rimele trei $a&re ' mula"$ara* sva"istan si mani!ura '* im!reuna u numeroase alte $a&re se un"are* sunt in a tivitate numai atun i an" omul este in arnat in lumea (izi a. ,u!a moarte* a este trei $a&re isi in eteaza a tivitatea. ,esi%ur* la omul in arnat* (un tioneaza si $a&rele su!erioare ' ana$ata* vis$u""i* uneori a5na '* in (un tie "e nivelul evolutiv al (ie aruia* "ar* "u!a moarte* !rimele trei $a&re se stin%* iar $a&rele su!erioare a!ata o alta on(i%uratie* in a or" u nivelul evolutiv atins "e omul res!e tiv.

(etabolizarea energiilor prin chakre

C$a&rele sunt or%ane auri e* !rin are (iinta omeneas a unoaste si intera tioneaza u lumea. C$a&rele sunt ai"oma unor antene !araboli e* !rin interme"iul arora in(ormatia re e!tionata "in me"iu este asimilata la nivelul aurei. C$a&rele sunt eva mai mult "e at sim!le varte5uri "e ener%ie e a!ar la su!ra(ata corpului "t"ric, $a&rele eteri e nu re!rezinta "e at ultima mani(estare a unui an%rena5 auri (oarte vast. Folosin" s!re om!aratie ima%inea unui ilin"ru u a!etele "e (orma unor !alnii* se !oate a(irma a $a&rele sunt or%ane auri e om!le.e* are strabat transversal toate or!urile sistemului auri omenes * "in (ata !ana in !artea o!usa. O $a&ra nu !oate (i re"usa numai la mani(estarea sa eteri a* a"i a la varte5ul e a!are la su!ra(ata6 !rin $a&ra intele%em intre%ul ilin"ru are strabate toate or!urile auri e. #e $ii in"ieni au om!arat o $a&ra* !oeti * u o (loare "e lotus* in tim! e euro!enii au om!arat'o u un rin. Intr'a"evar* la (el a ori e rin* !anseluta sau (loare "e lotus* $a&ra are la su!ra(ata mai multe !etale* are un !istil si o tul!ina e "u e s!re ra"a ina. Ra"a ina $a&rei este situata in !ro(unzimile (iintei umane* !e linia 4i-ina, la nivelul c a%r"lor)atri&ut, iar !etalele se a(la la nivelul corpului "t"ric. Rolul unei $a&re este "e a a!ta in(ormatiile !rovenite "in me"iu si "e a le metaboliza. Ast(el* ener%iile mo"ulate in(ormational !rovenite "in me"iu ' "e la oameni* "e la !amant* "e la animale* ve%etale sau $iar "e la (iintele ne or!orale ' tre !rin pla!"l" auric" e in on5oara intrea%a aura umana si sunt a!tate "e $a&re. In momentul in are o ener%ie mo"ulata in(ormational atin%e o $a&ra* !etalele vibreaza la (el a un "ia!azon sau a membrana unui "i(uzor* iar !istilul emite o ra"iatie luminoasa intensa. A easta ra"iatie luminoasa este liantul !rin are in(ormatia este transmisa "e la !etale la ra"a ina $a&rei ' la c a%ra)atri&ut. La elalalt a!at* c a%ra)atri&ut va analiza ener%ia luminoasa mo"ulata in(ormational. ,u!a e re e!tioneaza in(ormatia !rimita si o !ro eseaza* c a%ra)atri&ut ras!un"e e. itatiei !rimite* iar in a el moment au lo o multime "e (enomene luminoase+ 5erbe "e lumini olorate si mi i e.!lozii. Rea tia $a&rei se transmite instantaneu la nivelul intre%ii aure umane tot !rin interme"iul pla!"lor auric", iar uloarea rezultata "in !ro esele interne ale $a&rei se transmite intre%ii aure. Ast(el are lo eea e se !oate "enumi* !rintr'un termen !reluat "in biolo%ie* m"ta&oli$ar"a un"i "n"r*ii mo4ulata in'ormational. Ener%iile mo"ulate in(ormational* !ro esate "e $a&re* !ot (i interioare sau e.terioare. En"r*iil" mo4ulat" in'ormational 4in ":t"rior !rovin "in me"iul in on5urator sau "e la alte (iinte. En"r*iil" mo4ulat" 4in int"rior !ot (i sentimente* stari* trairi su(letesti et . Fie are sentiment sau stare su(leteas a* la (el a si (ie are ener%ie mo"ulata in(ormational !rimita "in me"iu !ro"u e in aura un (las$ luminos. O teama intensa sau o su!arare se !oate tra"u e la nivelul $a&rei si* im!li it* a aurei umane !rintr'o uloare intune ata si un sunet e.trem "e 5os ' in are !re"omina basii* sunet asemanator sirenei unui tren e tre e !rintr'un tunel ' si !rintr'un miros %reu* inte!ator. In azul unei bu urii sau in azul unei senzatii "e on(ort emotional sau mental* ulorile rezultate "in metabolizarea in(ormatiei sunt !la ute ' !re"omina rozul si ulorile "es $ise '* sunetele sunt (oarte melo"ioase* iar mirosurile emanate sunt !ar(umate.

!hakrele principale
1>

,e'a lun%ul a.ului entral al tru!ului ' ores!unzator* !ana la un !un t* oloanei vertebrale ' sunt situate* asa"ar* sa!te $a&re !rin i!ale+ mula4 ara, !-a4i!tan, manipura, ana ata, -i! u4i, a;na, !a a!rara( In a(ara a estora* in "re!tul mameloanelor* in !artea "rea!ta si in !artea stan%a a !ie!tului* se a(la alte "oua $a&re im!ortante+ c a%ra inimii, situata in "re!tul or%anului (izi al inimii* iar in !artea o!usa a esreia se a(la c a%ra or*oliului. In ele e urmeaza vom tre e su int in revista !rin i!alele ara teristi i ale $a&relor !rin i!ale si rolul (ie arei !etale in !arte. Pentru ea "e'a "oua ve"ere a lui Eu%en* !etalele $a&relor ' !e are le vom numi in a est mo" !oeti mai mult !entru a !astra o tra"itie strave $e ' sunt mi i varte5uri "e ener%ie asemanatoare unor !alnii. La toate $a&rele vom numerota !etalele in sensul a elor "e easorni * in e!an" "e la !etala e ores!un"e orei 1-. C a%ra mula4 ara este situata la baza oloanei vertebrale. C$a&ra mula"$ara este in relatie u elementul !amant* u %lobul terestru in ansamblul sau si u !lanul material. Potrivit tra"itiei* uloarea s!e i(i a mula"$arei este rosu. Potrivit ima%inii lasi e* unos uta "e mii "e ani* mula"$ara !ose"a !atru 7!etale7 Fie are "intre ele !atru !etale ale $a&rei mula"$ara are un anumit rol si o anumita (un tie. Cele !atru !etale sunt "is!use in ru e* "is!unere e !are sa in"i e tetra"a sa ra ' tetrakis, um ii s!unea ve $ii %re i '* a"i a re(le tarea as!e tului material al lumii* baza. Prima p"tala are rolul "e a !relua si !relu ra in(ormatiile !rovenite "e la elementul !amant. Ea mai are rolul "e a e $ilibra ener%iile umane e tin "e elementul !amant. In azul "e (ata* e.!resia 7!amant7 trebuie inteleasa in sensul ei ezoteri ' a emanatie a aurei Pamantului ' iar nu "in !ers!e tiva stiinti(i a. A 4oua p"tala a $a&rei mula"$ara are rolul "e a metaboliza ener%iile elementului !amant* in s!eta ale Spiritului pamantului. Pamantul* a stru tura materiala si auri a* este intr'o ontinua trans(ormare si asa va (i mereu. Pamantul si'a mo"i(i at nein etat stru tura si (orma "e'a lun%ul miliar"elor "e ani. Prin a easta !etala a $a&rei mula"$ara* tru!ul uman* are este (ormat "in a eleasi substante a si !amantul* simte ori e mo"i(i are a %lobului terestru* si'o insuseste si isi mo"i(i a nein etat !arametrii. ,a a omul a tioneaza "e(e tuos asu!ra !amantului si asu!ra me"iului in on5urator* !amantul* a (iinta vie* se imbolnaveste* iar a easta imbolnavire este sesizata "e aura umana !rin interme"iul elei "e'a "oua !etale. Imbolnavirea !amantului "u e* !rin re!er usiune* la imbolnavirea intre%ului sistem or!oral si auri uman. Ceea e (a e omul in e.terior este transmis in interior !rin ea "e'a "oua !etala a $a&rei mula"$ara. A tr"ia p"tala are rolul "e a stabili o anumita relatie "e 7sim!atie7 a omului u un element "in natura ' este vorba "es!re elementele meta(izi e+ aerul* (o ul* a!a* !amantul. Prin elementele "in natura* omul !rimeste s!ri5in in anumite situatii. Este* intr'un (el* o on(irmare a unei ve $i i"ei onsi"erata a (i sim!la (i%ura "e stil* "u!a are omul este a5utat in a tivitatile sale "e elementele "in natura+ marea* muntele* raul* ramul... Cu at omul este mai a!ro!iat "e natura* u atat natura se om!orta mai (rumos (ata "e el* s utin"u'l sa "evina vi tima a unui utremur* a unui ura%an* a unei torna"e* a unei avalanse sau a unei alte alamitati naturale. A patra p"tala are rolul "e a atra%e anumite ener%ii mo"ulate in(ormational ' !rin 7sim!atie7 sau !rin rezonanta ' e !rovin "ins!re elementul !amant* in (un tie "e mo"ul in are omul se om!orta (ata "e el. Nu este vorba* ni i "e a easta "ata* "es!re elementul !amant onsi"erat "in !un t "e ve"ere stiinti(i * i "es!re unul "in !pirit"l" naturii e tine "e elementul !amant. E.!erientele omului !e !amant si* im!li it* trairile !e are le are in "e ursul e.istentei terestre !rovoa a intrarea in stare "e (un tionare tre!tata a ate unei !etale. In momentul in are $a&ra mula"$ara intra om!let in (un tiune* ti5a interioara a $a&rei "evine se"iul "e mani(estare a unei (rumoase lumini rosii. A easta lumina inun"a toate ele !atru !etale* iar $a&ra emana un miros asemanator u el al !amantului !roas!at sa!at. C a%ra S-a4i!tan, a "oua $a&ra* este situata la a!ro.imativ trei "e%ete sub ombili . Potrivit tra"itiei* rolul a estei $a&re este le%at "e as!e tul emotional al omului* "e se.ualitate* !la ere* !ro reatie si* !e un alt !lan* "e reativitate. Ea este le%ata "e elementul a!a. Prin sva"istan* omul re e!tioneaza ener%iile mo"ulate in(ormational e !rovin "in re%nurile animate+ re%nul ve%etal* re%nul animal si re%nul uman. C$a&ra sva"istan !ose"a sase !etale* iar in mi5lo are ti5a "e le%atura u straturile !ro(un"e. Prin $a&ra sva"istan* omul este le%at ener%eti o'in(ormational "e re%nurile vii ale naturii* "e semenii sai6 "e asemenea* !rin $a&ra sva"istan omul este le%at "e !pirit"l" naturii u are sim!atizeaza !rin
11

rezonanta. Prin !etalele $a&rei sva"istan* omul se lea%a la un nivel !rimar "e semenii sai !rin orzi ener%eti e. Ast(el* !rin !rimele !atru !etale* un om se lea%a ener%eti * !e linie se.uala* "e !ersoanele "e se. o!us* iar !rin urmatoarele "oua !etale se lea%a "e !ersoanele "e a elasi se. u el ' "e antura5* "e !rieteni* "e !ersoanele intalnite in a"rul relatiilor so iale oti"iene. Atun i an"* "e e.em!lu* un barbat (a e unostinta sau* el !utin* an" !riveste o (emeie* iar a easta (emeie ii a"e 7 u tron 7 "in !un t "e ve"ere se.ual* el simte o in alzire a zonei in are se a(la $a&ra sva"istan. ,e (a!t* este vorba "es!re a tivarea instantanee a !rimei si a elei "e'a treia "intre !etalele $a&rei sva"istan. In a el moment are lo un s $imb "e in(ormatii ' "e ener%ie mo"ulata in(ormational '* intre !etalele ores!on"ente ale elor "oua !ersoane "e se. o!us. )arbatului i se 7in in%e7 !rima !etala* al ulan" instantaneu in sinea lui in e masura (emeia res!e tiva se aseamana i"ealului sau "e (emeie ' ar$eti!ul eternului (eminin '* in tim! e (emeii i se 7in in%e7 !etala ores!on"enta* (a an" a eleasi so oteli. ,a a ras!unsurile sunt !ozitive in ambele azuri* relatiile se ins riu !e o turnanta !romitatoare6 in e!an" "in a el moment este !osibil sa se (ormeze un or"on ener%eti "e le%atura intre !ersoanele in auza. C a%ra manipura este situata intre a "ouas!reze ea vertebra tora i a si !rima vertebra lombara. Are uloarea %alben' itron. Mani!ura are ze e !etale* iar in mi5lo se ve"e o ti5a e (a e le%atura u !lanurile !ro(un"e ale $a&rei'atribut. Mani!ura este in relatie u corpul a!tral si u corpul m"ntal in'"rior, ast(el in at rolul si (un tiile sale* la (el a si (un tiile (ie arei !etale in !arte* se ra!orteaza la binomul sentiment'mental. Prim"l" 4oua p"tal" ale mani!urei au rolul "e a re e!tiona ener%iile mo"ulate in(ormational e ontin %an"urile !ersoanelor "in 5ur. La omul obisnuit a tivitatea !rimelor "oua !etale se re"u e la o va%a unoastere intuitiva a elor "in 5ur. Uneori* un om !oate avea ;!re<sentimentul a stie eea e "oreste sa'i s!una ineva* inainte a a esta sa "es $i"a %ura. Se s!une atun i a ii 7ia vorba "in %ura7. A esta se "atoreaza (a!tului a !rimele "oua !etale ale $a&rei sunt in stare "e (un tiune. Cu alte uvinte* intre !etalele ores!on"ente ale elor "oua !ersoane se realizeaza or"oane "e le%atura. A esta one tare se !ro"u e* el mai a"esea* in azul in are !ersoanele onvietuies un tim! eva mai in"elun%at. Urmatoar"l" 4oua p"tal" ale mani!urei au rolul "e a re e!tiona ener%iile materne* res!e tiv "e a re e!tioana ener%iile !aterne. Prin a este !etale* omul este in le%atura auri a ' !rin or"oane luminoase ' u mama si u tatal sau !e toata "urata vietii. ,a a relatiile u mama* res!e tiv u tatal sunt !roaste* a este !etale a!ar "e(ormate* iar ulorile !e are le emit sunt intune ate. Urmatoar"a p"r"c " 4" p"tal" are rolul "e a re e!tiona ener%iile mo"ulate in(ormational e !rovin "e la elementul (eminin u are omul intra in onta t+ sotie !rietena* ole%a "e servi iu. La (emei este invers. )arbatii are'si bat sotiile ori are nu res!e ta elementul (eminin* la (el a si ei are* "e e.em!lu* sunt miso%ini* !ot avea a este !etale "e(ormate. Ultim"l" p"tal" a $a&rei mani!ura au rolul "e a re e!tiona ener%iile mo"ulate in(ormational e !rovin "e la (amilie* !e linie "e san%e+ (rati* surori* ne!oti* buni i et . In azul in are le%aturile u membrii (amiliei nu sunt ores!unzatoare* a este !etale a!ar* "e asemenea* "e(ormate. In a(ara a estor ze e !etale* are sunt "is!use on entri in 5urul ti5ei "e le%atura* in interiorul $a&rei mani!ura se mai !ot remar a trei varte5uri. Prin a este trei varte5uri* in"ivi"ul !rimeste ener%ii mo"ulate in(ormational "e la Spiritul poporului. 7S!e i(i ul national7 nu este "oar o vorba in vant* i se ra!orteaza u multa e.a titate la o realitate ener%eti o'in(ormationala bine "e(inita. Cei e isi uras !o!orul* ei e il tra"eaza* !oate $iar si ei e emi%reaza in autarea unei situatii materiale mai bune* !ot avea a este !etale "e(ormate. Nas an"u'se intr'o (amilie anume* intr'o natiune anume* (ie are om se situeaza sub 7umbrela7 !rote toare a unei Fiinte nationale ' eea e in mo" urent !oarta numele "e Spiritul Poporului '* la (el um* "in !un t "e ve"ere in"ivi"ual* se situeaza sub umbrela !rote toare a unor In*"ri -"* "tori. In azul in are omul tra"eaza sau !araseste Spiritul poporului, se sustra%e !rote tiei a estuia. In azul emi%rarii se !ro"u anumite mo"i(i ari ale varte5urilor res!e tive. Rezultatul este o anumita instrainare si insin%urare a !ersoanelor res!e tive* are nu'si %ases lo ul in noul $abitat so ial "e at "u!a o lun%a !erioa"a "e a omo"are. Privita "in a est !un t "e ve"ere* emi%rarea !rovoa a o ru!ere "e 7s!e i(i ul national7* a"i a "e Spiritul Poporului in are omul s'a nas ut* a!oi o noua armonizare ' "e ele mai multe ori anevoioasa ' u Spiritul
1-

Poporului ales !rin a"o!tie. C a%ra ana ata este situata in mi5lo ul !ie!tului* in a!ro!ierea sternului. Nu leul $a&rei eteri e este (i.at in analul Su! umna. Potrivit tra"itiei* $a&ra ana$ata are uloarea ver"e. Totusi* ulorile $a&rei "i(era in (un tie "e nivelul evolutiv al (ie arui in"ivi"* iar ulorile o(erite "e lu rarile are "es riu ast(el "e (enomene sunt !ur i"eale. Ana$ata are 1- !etale are arata a niste varte5uri in (orma "e !alnii. Pe masura e !etalele intra in (un tiune !rin interme"iul e.!erientelor "e viata* uloarea $a&rei se mo"i(i a* in momentul in are 13B "in !etale sunt in stare "e (un tiune* uloarea $a&rei ana$ata este ver"e6 "a a sunt in (un tiune mai mult "e 13 B "in !etale* uloarea $a&rei se trans(orma in %ri. ,a a mai mult "e 8>B "intre !etale sunt in stare "e (un tiune* uloarea $a&rei "evine aurie. Cele 1- !etale !rin i!ale ale $a&rei ana$ata sunt "is!use on entri in 5urul ti5ei entrale. La (el a in azul $a&rei mani!ura* $a&ra ana$ata are trei varte5uri interioare. Rolul !rimelor ze e !etale este asemanator* !ana la un !un t* "ar !e un nivel su!erior* u el "es ris la $a&ra mani!ura. Ultimile "oua !etale* ine.istente la mani!ura* au rolul "e a re e!tiona ener%iile mo"ulate in(ormational e !rovin "e la (iintele an%eli e. Prin interme"iul a estor !etale* oamenii !ot re e!tiona ener%iile mo"ulate in(ormational e !rovin "e la (iintele an%eli e. Oamenii are au $a&ra ana$ata in stare "e (un tiune ' ai i este vorba "es!re functionarea !etalelor sau a $a&rei* iar nu "es!re activarea a estora* "e lansata "e tre erea lui ?un"alini ' !er e!* $iar va%* %an"urile In*"rilor -"* "tori sau ale altor (iinte an%eli e. Cele trei varte5uri entrale "in s!atiul ir ums ris "e $a&ra au un rol asemanator u el "es ris la $a&ra mani!ura+ re!rezinta le%atura ener%eti a a omului u Spiritul Poporului( C a%ra -i! u4i este situata la nivelul %atului* in "re!tul larin%elui. Ea are uloarea ver"e' ristal sau albastru'azur* in (un tie "e nivelul evolutiv al omului si "e numarul "e !etale a(late in stare "e (un tiune. C$a&ra vis$u"i este (ormata "intr'o ti5a entrala* in 5urul areia sunt "is!use 18 !etale. In interiorul er ului !e are sunt situate a este !etale e.ista trei varte5uri* are sunt in le%atura* la (el a si la elelalte "oua $a&re anterioare* u Spiritul poporului. Prin interme"iul prim"lor 4oua p"tal" ale $a&rei vis$u""i omul re e!tioneaza ener%ii mo"ulate in(ormational e !rovin "e la In%eri* Ar$an%$eli si "e la alte (iinte s!irituale. Can" omul %reseste ' si a est (a!t se intam!la "estul "e "es ' !etalele res!e tive sunt 7s urt' ir uitate7* iar omul are senzatia in onstienta* "i(uza* a s'a intam!lat eva ne!la ut* a s'a taiat on"u ta "e le%atura u eva a(lat in !ro(unzimile sale. ,e (a!t* omul* abuzan" "e liberul arbitru* a in al at una "in le%ile subtile ale osmosului* ru!an" sin%ur le%atura are'l le%a u !lanurile su!erioare. Urmatoar"a p"r"c " 4" p"tal" are rolul "e a re e!tiona* !e un alt nivel "e at in azul $a&relor anterioare* ener%iile venite "e la (amilie. Prin urmatoar"l" 4oua p"r"c i 4" p"tal" omul re e!tioneaza ener%iile mo"ulate in(ormational "in me"iul so ial* u tot e im!li a a easta. Urmatoar"l" patru p"r"c i 4" p"tal" au rolul "e a one ta omul u In%erii sai Pazitori. P"r"c "a urmatoar" 4" p"tal" are rolul "e a re e!tiona ener%iile mo"ulate in(ormational e !rovin atat "e la su(letul !ro!riu* at si "e la su(letele oamenilor "in 5ur. Prin interme"iul a estor !etale* oamenii simt intr'un mo" va% su(letul altor !ersoane u are intra in onta t si "e i" in (orul lor interior* "a a se !ot baza sau "a a trebuie sa se (ereas a "e a el om. In s(arsit* prin ultima p"r"c " 4" p"tal", omul re e!tioneaza ener%ii mo"ulate in(ormational !rovenite "in !lanurile subtile* "e la marile (iinte "iri%uitoare ale evolutiei. C a%ra a;na este situata la un lat "e "e%et "easu!ra lo ului un"e se intalnes ele "oua s!ran ene. Tra"itional* uloarea a5nei $a&ra este in"i%o. Totusi* uloarea a5nei "i(era in (un tie "e nivelul evolutiv al omului. La !ersonale la are (un tioneaza in !ro!ortie "e ->B* $a&ra a5na are uloarea mov u re(le.e rozalii. Atun i an" (un tioneaza in !ro!ortie "e 33 B* $a&ra a5na are uloarea mov u re(le.e albastre* iar an" (un tioneaza la trei s(erturi "in a!a itate are uloarea in"i%o. La oamenii la are (un tioneaza !este :> >, uloarea a5nei este aurie u re(le.e ar%intii. A5na se aseamana u o mi a s(era stralu itoare* "e marimea unei visine* "is!usa un"eva in mi5lo ul raniului* $iar la nivelul s!ran enelor. A easta s(era stralu itoare emite in mo" ontinuu un sunet (ormat "in 8 tonuri. Mirosul a5nei este asemanator aerului urat. ,in s(era "e marimea unei visine !orneste un (el "e !alnie are se termina la inter(ata corpului "t"ric, am la in i entimetri in e.teriorul or!ului (izi . In entrul a estei !alnii se termina analul lunar* I4a. In !artea o!usa s(erei interioare "e marimea unei visine se a(la o alta !alnie* "e uloare albastra* un"e se termina analul solar* Pin*ala. Cele "oua !alnii ale a5nei sunt !rote5ate "e o !alnie mai mare* "e (orma
10

oni a* al atuita "in zale minus ule "e lumina. C a%ra Sa a!rara este situata la limita "intre restetul a!ului si aura. Sa$asrara se a(la 5umatate in interiorul raniului* 5umatate in e.terior. As!e tul eteri al a estei $a&re are (orma unei !alnii e !orneste !utin "in interiorul raniului* am la un "e%et* s!re e.terior. In a!ro!ierea restetului a!ului* la nivelul uanti al corpului !u'l"tului, se a(la trei s(ere minus ule* !use una in alta. Cea mai mare "intre ele* are nu "e!aseste %rosimea unui (ir "e !ar* are uloarea ar%intie. ,u!a um a(irma In*"rii V"* "tori, a easta s(era este a un %enerator* are !ermite tuturor !lanurilor uanti e sa se mani(este. In interiorul a estei s(ere minus ule se a(la o (orma "e ener%ie (oarte !uterni a* om!rimata* are tin"e sa se mani(este in e.terior. In lumea eterica a easta ener%ie este numita #AISEL#)OO, a"i a -sunetul ce pleaca-. ,a a a easta ener%ie intensa ar (i a!abila sa !enetreze invelisul !rote tor* omul ar (i inun"at "e ea si ar simti a "evine in(init "e mare. A doua sfera, 5umatate at !rima* are uloarea ver"e. Ea ontine* la ran"ul ei* o alta ener%ie subtila om!rimata. A easta ener%ie este "enumita "e In*"rii V"* "tori !rin termenul #AIS)AA, in tra"u ere libera -sunetul care revine-. ,a a s'ar "istru%e invelisul !rote tor* omul ar avea senzatia a "evine (oarte mi * at un sambure "e (ru t. A treia sfera are "imensiunea -cat o parte dintr-un fir de par- ' iar ai i (olosim e.a t uvintele !rin are In*"rii V"* "tori in ear a sa se (a a intelesi. A treia s(era are uloarea nea%ra ' un ne%ru (oarte intens* "i(erit "e ori e alta nuanta "e ne%ru. A easta s(era este (oarte "ensa. In*"rii V"* "tori numes a treia s(era -micul mare- sau -A circumscris intr-un cerc-, a"i a A...0, Inceputul si 'farsitul, Alfa si 0mega. In a est !un t minus ul* In*"rii V"* "tori s!un a -exista mai mult spatiu decat pot sa vada ochii fiilor femeii noaptea, pe cerul plin de stele. Acolo, este cu adevarat aca!a". ,in entrul elei "e'a treia s(ere !orneste o onstru tie (oarte om!li ata "e !alnii'!etale* a un bra" intors invers. ,in ea "e'a "oua s(era !orneste o alta onstru tie om!li ata* (ormata "in ze e !etale'!alnii su!ra!use* "e uloare ar%intie. In s(arsit* "in !rima s(era !orneste o alta onstru tie ener%eti a (ormata "in sute "e !etale'!alnii* ultima onstru tie in on5uran"u'le !e elelalte in er uri on entri e tot mai lar%i. Toate a este !etale'!alnii sunt "is!use in sa!te er uri on entri e. Este im!osibil "e numarat numarul a estor !alnii'!etale. Se stie* "esi%ur* a* !otrivit tra"itiei* Sa$asrara !ose"a o mie "e !etale* "ar a est in"i iu !oate (i "oar meta(ori sau simboli . A"evarul este a "es!re sa$asrara nu se !ot s!une (oarte multe lu ruri* a i o $a&ra sa$asrara a(lata in stare "e (un tiune nu !rea e.ista in lumea oamenilor. Probabil a la !ersoanele 7trezite7* sa$asrara arata a o (antana arteziana "in are tasneste nu a!a* i o su!erba ener%ie luminoasa. In(ormatiile u !rivire la $a&rele a5na si la sa$asrara au (ost omuni ate "e "oua (iinte "in lumea eterica, In*"rii V"* "tori !ersonali ai lui Eu%en. In a(ara elor sa!te $a&re !rin i!ale situate !e Su! umna mai e.ista tr"i c a%r" !ituat" la apro:imati- ,> c"ntim"tri !u& talpil" picioar"lor( ,e asemenea* mai e.ista tr"i c a%r" 4"a!upra capului, in a(ara utiei raniene* la ->'0> "e entimetri "e Sa$asrara. ,es!re ele se !oate a(uma* "eo am"ata* "oar a e.ista. In a(ara elor sa!te $a&re !rin i!ale* situate "e'a lun%ul Sus$umnei* mai e.ista in a "oua $a&re* are !rezinta im!ortanta "eosebita in intele%erea (iintei omenesti+ c a%ra iu&irii si c a%ra "*oi!mului. Ele sunt situate !e linia $a&rei ana$ata* in "re!tul marneloanelor. C a%ra iu&irii este situata in !le.ul ar"ia * iar c a%ra "*oi!mului este situata in !ozitie o!usa* $iar in "re!tul mamelonului "in !artea "rea!ta. C a%ra "*oi!mului, situata in !artea "rea!ta a tru!ului* emite ulori* sunete si mirosuri ne!la ute. In %eneral* are o uloare are* "e la "istanta* bate s!re maron in $is. C$a&ra e%oismului are : !etale6 (ie are !etala !are al atuita "in balonase "e lumina* are se um(la si se s!ar% ne ontenit. Ra"a ina a estei $a&re se a(la situata !e analul solar* Pin%ala. C$a&ra e%oismului este in (un tiune la !ersoanele are au ales* !rin liberul lor arbitru* sa urmeze alea in"ivi"ualismului e.trem. Intr'un (el* in a easta $a&ra se a umuleaza ara terul ne%ativ al omului. C$a&ra e%oismului este (o arul man"riei e.a%erate. Ea a!artine lui Lu i(er. ,e alt(el* se s!une a* in momentul in are tot mai multi oameni vor avea $a&ra e%oismului in stare "e (un tiune* se vor rea !remisele in arnarii lui Lu i(er.

11

 S#AINIA#, c a%ra iu&irii

Can"va* la in e!utul e.!erientelor sale "e larvazator* in a(ara elementelor (un"amentale ale (iziolo%iei auri e analizate anterior ' sistemul elor sa!te $a&re situate "e'a lun%ul analului Su! umna '* Eu%en a remar at e.istenta* in "re!tul inimii (izi e* a unui entru ener%eti are este !e ale "e (ormare. Prin clar-"4"r", el a observat in "re!tul inimii mai multe (ormatiuni auri e "istin te* mi i varte5uri minus ule* are ar !utea !rimi "enumirea "e !etale. A este (ormatiuni ener%eti e sunt* "e alt(el* asemanatoare a stru tura u !etalele $a&relor entrale situate "e'a lun%ul analului Su! umna( Curios este (a!tul a a este !etale nu au un a. entral in 5urul aruia sa 7%raviteze7. Mai mult "e at atat* ele !ar a sta oare um 7in aer7* a"i a in ... aura. ,ata (iin" stru tura a estui entru ener%eti * se !oate !une intrebarea+ !oate (i el in lus in ate%oria $a&relor sau re!rezinta un element "i(erit "e eea e se intele%e "e re%ula Printr'o $a&raC ,a a ima%inea lasi a a unei $a&re se aseamana u "is!unerea unor !etale "e lotus in 5urul unei ti5e entrale* in azul $a&rei situata in "re!tul !le.ului ar"ia lu rurile sunt "i(erite. Petalele se a(la la o "istanta oare are "e un ima%inar a. entral* (iin" "is!use $aoti . Mai mult "e at atat* e.ista o mare "i(erenta u !rivire la mo"ul in are se !rezinta a easta $a&ra la oameni. Unii oameni nu !ose"a ni i un element al a estui entru ener%eti * altii !ose"a "oar una sau "oua !etale. E.ista oameni* este "re!t (oarte !utini* are !ose"a in i* sase* sa!te sau o!t !etale. C$iar si la ei !utini* are !ose"a sa!te sau o!t !etale* nu se !oate zari ni i un a. entral* ni i un anal interior* !re um se observa la $a&rele situate !e Su! umna. C$iar si in azul in are sunt vizibile sa!te sau o!t !etale* "is!unerea nu are o on(i%uratie !re isa+ una "in !etale este situata mult la "rea!ta* alta mult la stan%a si asa mai "e!arte. E.ista totusi si oameni ' e.trem "e !utini ' are !ose"a o "is!unere a !etalelor mai or"onata. La a esti oameni* on(i%uratia !etalelor este asemanatoare elorlalte $a&re* $iar "a a li!seste a.ul entral. Sim!la observare prin clar-"4"r" a a estor elemente nu a on"us la rezolvarea eni%mei. In s $imb* lamuririle !rimite "e atre Eu%en "e la (iintele "in lumea eterica - in s!e ial "e la In*"rii V"* "tori - au avut "arul "e risi!i misterul a estei stru turi auri e e !are "ezvoltata ine%al la oameni. Fara e.!li atiile amanuntite ale In*"rilor V"* "tori, nu s'ar (i !utut a!re ia rolul "eosebit al $a&rei inimii in stru tura auri a umana. ,u!a um a(irma (iintele "in lumea eterica, c a%ra inimii este* intr'a"evar* o $a&ra in a"evaratul sens al uvantului* "ar are un ara ter s!e ial. In sta"iul evolutiv a tual* c a%ra inimii nu este in a onstituita !e "e!lin* "ar este !e ale "e a se "e(initiva la toti oamenii. A esta este motivul !entru are* astazi* $a&ra inimii nu a!are (ormata in mo" om!let. Petalele a estei $a&re se (ormeaza tre!tat6 $iar si "u!a e se (ormeaza !etalele* on(i%uratia $a&rei este $aoti a. Cu tim!ul* !etalele se or"oneaza a in 5urul unui a. entral* !re um !etalele unei (lori* a arei ti5a este "eo am"ata invizibila. Fiintele "in lumea eterica a(irma a* atun i an" se va (orma om!let* $a&ra inimii va !ose"a o!t !etale sau o!t varte5uri "e ener%ie* "is!use on entri . La omul a tual* ni i una "intre !etale nu se a(la in a tivitate. A tualmente* $iar si la ei are au (ormate toate ele o!t !etale* $a&ra inimii !are stinsa. Can" vor (i on(i%urate om!let* !etalele $a&rei se vor imbina u or%anul (izi al inimii* "e (a!t u ontra!artea sa eteri a. #ar(urile !etalelor* are !lea a am "e la un entimetru "e na"isul lunar* vor iesi in a(ara or!ului material. Totusi* ra"a ina $a&rei nu este situata la nivelul corpului "t"ric, i la nivelul corpului 4u . Fiint"l" lumii "t"ric" a'irma ca c a%ra inimii !" 'orm"a$a numai in urma ro!tirii cu -oc" tar" a Num"lui lui Ii!u! #ri!to!, pr"cum !i, 'ir"!t", in ca$ul ro!tirii cu -oc" tar" a ru*aciunilor cr"!tin", in !p"cial a Ru*aciunii inimii) +Doamn" Ii!u!" #ri!toa!", Fiul lui Dumn"$"u, milui"!t")ma p" min", pacato!ul( + C a%ra inimii nu se (ormeaza la alte ti!uri "e ru%a iune* la rostirea unor mantre sau la rostirea unor (ormule rituale im!ortate* "e e.em!lu* "in limba sans&rita sau $ineza. C a%ra inimii se (ormeaza numai in urma one tarii omului* !rin rezonanta* la Fiinta lui Ii!u! #ri!to!, in urma rostirii cu voce tare a Num"lui Sau ) c"l mai put"rnic Num" 4in T"rra aurica( In momentul rostirii Num"lui lui Ii!u! #ri!to! sau a ru%a iunii restine se !ro"u e un (enomen e.traor"inar+ in interiorul c a%r"i inimii, $iar in mi5lo * a olo un"e ar (i trebuit sa se a(le ti5a entrala* a!are un nim& 4" lumina tran4a'iri", car" !" 'ac" 4in c" in c" mai mar"( Can" omul se roa%a in sens restin sau re!eta nein etat Num"l" lui Ii!u! #ri!to!, !ar a "in neant* a!are
13

mai intai o s li!ire tran"a(irie* (oarte mi a* at un bob "e mazare. A easta s li!ire "evine a!oi tot mai !uterni a* !e masura e omul se roa%a mai intens si onstientizeaza le%atura sa u Fiul lui Dumn"$"u. Prin nim&ul 4" lumina tran4a'iri" se realizeaza le%atura "intre mi rounivers si ma rounivers. Pentru clar-a$ator a!are !"ntim"ntul ca nim&ul 4" lumina tran4a'iri" as un"e o (orta %i%anti a* e isi are ori%inea "in olo "e lume* traverseaza eva (oarte vast u o viteza (ul%eratoare* !entru a se mani(esta intr' o s li!ire at un bob "e mazare. ,es riin" nim&ul 4" lumina tran4a'iri" nu !oti sa nu te %an"esti la versul lui Mi ai Emin"!cu: 7Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boaba spumii, ? E stapanul fara margini peste marginile lumii..C$iar asa si este* a i !rin ru%a iune sau !rin rostirea nein etata a Num"lui lui Ii!u! #ri!to!, $iar "a a* "eo am"ata* omul nu simte nimi "eosebit* Dumn"$"u Tatal se uneste u Ii!u! #ri!to! in $a&ra inimii.

Prin rugaciune, printr-o alchimie aurica misterioasa, toate planurile cuantice devin unul singur, Cal"a catr" Dumn"$"u se deschide, destinul cosmic al fiintei umane incepe sa se implineasca, iar imparatia 5atalui este aproape. Prin rugaciune, cele patru planuri cuantice sunt unificate si patrunse de spirit, iar omul cunoaste adevarata alcatuire a cosmosului.
Formata om!let si a tivata* $a&ra inimii va (a e le%atura "intre toate !lanurile uanti e* in e!an" u !lanul eteri si terminan" u !lanul uanti al !piritului, tre an" "esi%ur !rin !lanurile uanti e ale corpului 4u !i !u'l"tului. Prin $a&ra inimii* toate "evin una. In limba lumii eterice, $a&ra inimii a !rimit numele S#AINIA#. In limba akataka, limba (olosita "e toate (iintele "in lumea eterica, S#AINIA# este un uvant om!us* (ormat "in "oua ra"a ini+ S#O si AINIA#. S#O)NAA# este numele a or"at lui Ii!u! #ri!to! in limba akataka. ,e (a!t* uvantul S#O)NAA# inseamna CINE sau* mai ore t s!us ;"in !un tul omenes "e ve"ere<* CINEVA. Atun i an" (iintele "in lumea eterica se re(era la Ii!u! #ri!to!, la Du ul S'ant sau la Dumn"$"u (oloses a easta !arti ula lin%visti a+ S#O)NAA# a"i a CINE?VA@( Tra"u erea ea mai !e intelesul omenes ar (i CEL CE ESTE; a easta (ormula este asemanatoare u ea (olosita in @echiul 5estament, !rin are Dumn"$"u s'a revelat lui Moi!" !e Muntele Sinai+ -EU SUNT CEL CE SUNT-. Tot in limba a&$ata&a* A#IA inseamna "inauntru", iar D#EIA inseamna "in a'ara". ,e (a!t* D#EIA este numele a or"at aurei omului in limba akhataka, a i aura este situata in a(ara omului* este eva e.terior (iintei sale. Astfel, S#AINIA# sau S#ONAA#)A#IA se poate traduce prin "#RISTOS INAUNTRU", sau "CEL CE ESTE" "!el aflat$ INAUNTRU. Situata in !artea stan%a a tru!ului $iar in "re!tul !le.ului ar"ia * S#AINIA# este a !atra $a&ra a omului ' "u!a mula"$ara* sva"istan* mani!ura* are sunt situate !e Su! umna. S#AINIA#, STANGA 0 - -punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boaba spumii, stapanul fara margini peste marginile lumii- - "!t" locul 4" intalnir", in in!a!i Fiinta omului, 4intr" Dumn"$"u Tatal !i Ii!u! #ri!to!, Fiul Sau, na!cut om, p"ntru a mantui umanitat"a( In momentul in are S ainia va (i a tivata* in are nimbul tran"a(iriu "e lumina va stralu i in !linatatea sa* se va (orma o lini" 4" lumina (oarte subtire si (oarte intensa* a o linie laser* are va strabate orizontal stru tura auri a umana si toate !lanurile uanti e* "in (ata !ana in s!ate. Ac"a!ta lini" 4" lumina, car" !" -a 'orma c iar prin c"ntrul c a%r"i S ainia , -a 4"-"ni o a 4oua lini" 4i-ina( A 4oua lini" 4i-ina -a int"r!"cta c iar in mi;locul 'iint"i uman", in inima !tructurii auric", linia 4i-ina c" co&oara 4in inalt( O&!"r-an4 omul 4in pro'il, c"l" 4oua linii 4i-in" int"r!"ctat" -or 'orma o cruc"( ,eo am"ata* e.ista (oarte !utini oameni are au $a&ra S ainia a tivata si* in onse inta* are au (ormate ambele linii 4i-in". A tualmente* cruc"a (ormata "in ele "oua linii 4i-in" este "oar un "ezi"erat. Can4-a, in -iitor, -or ":i!ta tot mai multi oam"ni car")!i -or 'orma a 4oua lini" 4i-ina( A!t'"l, a patra c a%ra p" part"a !tan*a ) S#AINIA#, STANGA 0 ) "!t" c "ia prin car" Imparatia lui Dumn"$"u !" 4"!c i4" tuturor oam"nilor(

!hakrele secundare si chakrele minore

18

La nivelul stru turii auri e umane* in a(ara $a&relor !rin i!ale* mai sunt vizibile larve"erii lui Eu%en un numar "estul "e mare "e $a&re se un"are si "e $a&re minore* "e mai mi a im!ortanta* are emit o luminozitate mai slaba "e at ele !rin i!ale. C a%r"l" !"cun4ar" a!ar elei "e'a "oua ve"eri a lui Eu%en a mi i !un te luminoase* unele mai !ali"e* altele mai intense. Intru at se mani(esta in (un tie "e nivelul evolutiv uman* numarul c a%r"lor !"cun4ar" a(late in a tivitate este variabil. Cu at omul este mai evoluat* u atat $a&rele se un"are se mani(esta mai !uterni * stralu es mai intens* si !ot (i remar ate mai lar !rin interme"iul larve"erii. C a%r"l" !"cun4ar" sunt "is!use ast(el+ "oua in (ata ure $ilor* "oua in !alme* "oua in tal!ile !i ioarelor* "oua in "re!tul %enun $ilor* "oua in s!atele %lobilor o ulari* "oua le%ate "e %ona"e* una situata in a!ro!ierea (i atului* una le%ata "e stoma * una le%ata "e s!lina* una in a!ro!ierea %lan"ei timus* una in a!ro!ierea !le.ului solar. Cam la un lat "e !alma* in a!ro!ierea (ie arei $a&re !rin i!ale e.ista ate "oua $a&re se un"are+ una in !artea stan%a* elalalta !e !artea "rea!ta. Una este situata !e analul lunar* iar ealalta este situata !e analul solar. Ast(el* e.ista o $a&ra sva"istan se un"ara in !artea "rea!ta si o $a&ra sva"istan se un"ara in !artea stan%a6 e.ista o $a&ra mani!ura se un"ara in !artea "rea!ta si o $a&ra mani!ura se un"ara in !artea stan%a. C a%r"l" !-a4i!tan !"cun4ar" au* (ie are* "iametrul "e o 5umatate "e entimetru. Fie are "intre ele !ose"a !atru !etale u in(atisare "e onuri* "in are emana e(luvii "e ener%ie "e uloare violeta* a niste bule* are se mares !ro%resiv !ana se s!ar%. In momentul in are se s!ar%* rea!ar in a elasi lo . C$a&ra sva"istan "in !artea stan%a este situata !e na"isul lunar I4a, iar $a&ra sva"istan "in !artea "rea!ta este situata !e na"isul Pin*ala, are este solar. Atat "in $a&ra sva"istan "in !artea "rea!ta* at si "in $a&ra sva"istan "in !artea stan%a !ornes mai multe na"isuri se un"are* a niste ate luminoase* are se rami(i a in toate "ire tiile. C a%r"l" 4in palm" se !rezinta a "oua s(ere stralu itoare* u "iametrul "e a!roa!e un entimetru* a niste sori in miniatura a(lati intr'o (ierbere ontinua. C$a&ra "in !alma stan%a are uloarea rosie* iar $a&ra "in !alma "rea!ta are uloarea albastra. Fie are "intre ele !ose"a in i !etale. Petalele se !rezinta a niste onuri "e lumina* e !ar a iesi a niste !roeminente viu olorate* in a(ara or!ului. ,in entrul (ie arei $a&re !ornes in i e(luvii subtiri "e ener%ie* a niste ate luminoase. Culorile lor nu au ores!on"ent in ulorile s!e trului solar. E(luviile subtiri a niste (ire "e lumina ies in a(ara tru!ului "e'a lun%ul "e%etelor. C a%r"l" !ituat" in talpil" picioar"lor sunt asemanatoare* a stru tura* u $a&rele "in entrul !almelor* "ar sunt eva mai mari. Fie are !ose"a in i !etele* iar (irele luminoase (ormate "in e(luvii "e ener%ie ies in a(ara tru!ului* "e'a lun%ul "e%etelor !i ioarelor. C a%r"l" minor" !au minic a%r"l" a!ar larve"erii lui Eu%en a mi i !un te stralu itoare. Fiin" in numar (oarte mare* mini $a&rele !un teaza corpul "t"ric in "i(erite lo uri. Mini $a&rele nu sunt mai mari "e at le"urile e se (oloses in ele troni a. ,e re%ula* mini $a&rele !ot (i observate in lo urile in are se intretaie el !utin "oua na"isuri se un"are. Unele mini $a&re !al!aie (oarte slab* in tim! e altele se a!rin" o !erioa"a variabila "e tim!* "u!a are se stin%* (ara vreun motiv "ete tabil. Mini $a&rele e.ista in stare latenta la toti oamenii. La marea ma5oritate a oamenilor* mini $a&rele 7"orm7* "ar in "e ursul evolutiei intra !ro%resiv in (un tiune. Can" intra in (un tiune* in e! sa stralu eas a. Abia in momentul in are "evin at "e at stralu itoare* mini $a&rele !ot (i "ete tate !rin ea "e'a "oua ve"ere a lui Eu%en si se !oate s!une eva "es!re ele. Mini $a&rele !ar sa (ie in le%atura "ire ta u om!ortamenul si u a tivitatile omului in viata (izi a. Ele se %ases in 5urul $a&relor !rin i!ale+ sva"istan* mani!ura* ana$ata* $a&ra inimii* $a&ra or%oliului* a5na. Toate trairile interioare e se su e" u re!ezi iune "e'a lun%ul vietii lasa urme vizibile la nivelul auri * in sistemul "e $a&re !rin i!ale* "e $a&re se un"are sau "e mini $a&re. Prieteniile* relatiile so iale* relatiile se.uale* a tivitatea "e zi u zi* eea e (a!tuieste* vorbeste sau %an"este un om* is!itele are il sub5u%a sau is!itele !e are reuseste sa le struneas a* alimentatia* al oolul sau tutunul lasa urme in sistemul auri . ,e (a!t* sistemul aurie uman este o $arta vie* !rin interme"iul areia se !oate iti u ea mai mare e.a titate e este omul. Ceea e este (oarte im!ortant si* in a elasi tim!* trebuie sa "ea "e %an"it tuturor oamenilor este (a!tul a sistemul "e $a&re !rin i!ale* "e $a&re se un"are* "e mini $a&re sau "e na"isuri se in ar a u no.e na%ative* "atorita a telor* uvintelor si %an"urilor ne(aste. In momentul in are se in ar a !rea mult u no.e* toate a este elemente auri e au ten"inta "e a in(luenta ne%ativ or%anele "e are sunt le%ate+ inima* (i at*
19

!an reas* rini $i* are se imbolnaves . Mai intai se imbolnaves ontra!artile eteri e ale or%anelor (izi e* "u!a are* !ro%resiv* se imbolnaves si or%anele (izi e. Cauza imbolnavirii or%anelor (izi e nu este alta "e at in al area le%ilor subtile !rin a tivitati $aoti e si total neintele!te. Reinsanatosirea omului ' are la nivelul aurie se tra"u e !rin mo"i(i area stralu irii* a ulorii* sunetului si mirosului $a&relor ' se !ro"u e abia in momentul in are omul renunta la a ele obi eiuri* a tivitati* uvinte sau %an"uri !rin are a in al at le%ile osmosului* are (ormeaza 0rdinea divina sau 4irea lucrurilor)

Capitolul 2 SIGILIILE <ARMICE3 REFLECTAREA DESTINULUI Individualitate si personalitate

#iata omului are un sens ' (iloso(i * s'ar !utea s!une a la ori%inea vietii se a(la un impuls teleologic. E.istenta omului nu se "es(asoara la intam!lare* $aoti * (ara ni i o noima. Fie are om are lo ul lui bine stabilit in marea sim(onie osmi a. Nimi "in eea e se intam!la in lumea materiala* in e.istenta oti"iana a omului ' evenimente marunte ori evenimente im!ortante ' nu se "es(asoara si ni i nu are um sa se "es(asoare intam!lator* "u!a bunul !la al uiva. La baza e.istentei omului in lumea materiala se a(la karma ' le%ea "estinului. #orbin" "es!re "estinul omului ' "es!re karma '* nu !utem sa nu reamintim (a!tul a* !ana la !rezenta in arnare* omul s'a intru!at "e nenumarate ori in lumea materiala. Prin (a!tul a se a e!ta i"eea a omul are un "estin ' o &arma ' si a evenimentele vietii nu sunt $aoti e sau intam!latoare* im!li it se a e!ta si (a!tul a* inaintea !rezentei e.istente* omul a mai avut si alte e.istente in lumea materiala. Fara &arma si (ara rein arnari su esive* !eri!lul omului !rin T"rra aurica si'ar !ier"e ratiunea "e a (i. Pentru Eu%en* aura omului este stru turata a o $arta. Pe ea sunt im!rimate toate evenimentele in are omul a (ost im!li at* "e an" a in e!ut sa se in arneze !entru !rima oara in or! material. ,e (a!t* aura unei (iinte umane nu este alt eva "e at o ener%ie mo"ulata in(ormational are* !entru larvazator* !ose"a !atru ara teristi i "e baza+ uloarea* sunetul* mirosul si ve $imea. ,a a aura este o ener%ie mo"ulata in(ormational* a elasi lu ru se !oate s!une si "es!re &arma. La ran"ul ei* &arma este o ener%ie mo"ulata in(ormational* im!rimata la nivelul stru turii aurei umane. ,ar* !entru a intele%e &arma a ener%ie mo"ulata in(ormational im!rimata la nivelul stru turii aurei umane* trebuie (a uta "istin tia intre eea e !rovine "in e.istentele anterioare si eea e se (ormeaza "e'a lun%ul !rezentei e.istente. Omul* asa um s'a a(irmat anterior* este (ormat "in mai multe stru turi auri e. Re"u an" insa stru turile auri e "es rise anterior la stri tul ne esar* se !oate a(irma a* !e "urata unei in arnari* omul este (ormat "in "oua elemente (un"amentale+ o componenta nemuritoare, in4i-i4ualitat"a omului, are !ree.ista momentului nasterii si o componenta muritoare, p"r!onalitat"a, are se (ormeaza la nasterea omului in lumea materiala. In4i-i4ualitat"a ontinua sa e.iste si "u!a momentul mortii. In s $imb* p"r!onalitat"a "is!are la !utin tim! "u!a momentul mortii. In4i-i4ualitat"a este (ormata "in !pirit, corpul !piritului, corpul cau$al . A este elemente nu se mani(esta sin%ure* i sunt invesmantate intr'un or! "ia(an "e lumina ' corpul 4u . ,e'a lun%ul rein arnarilor su esive* !rin a umulare "e e.!erienta* corpul 4u a su(erit anumite trans(ormari* mo"i(i an"u'si ara teristi ile "e baza+ uloarea* sunetul* mirosul si ve $imea. ,e asemenea* "e'a lun%ul e.istentelor su esive* corpul 4u a a umulat &arma. Cum este si (ires * &arma* a ener%ie mo"ulata in(ormational* este im!rimata la nivelul corpului 4u . Intr'un (el* insusi corpul 4u este rezultatul &armei a umulate "e'a lun%ul e.istentelor anterioare. Evi"ent* corpul 4u nu !oate a umula &arma "e at !rin interme"iul p"r!onalitatii, intru at in4i-i4ualitat"a nu se !oate mani(esta in mo" "ire t in tim!ul e.istentei in arnate a omului. ,e'a lun%ul unei e.istente in arnate* in4i-i4ualitat"a se re(le ta !rintr'o stru tura auri a a!abila sa se mani(este in !lanul material+ p"r!onalitat"a. P"r!onalitat"a, elementul muritor "in om* este (ormata "in ansamblul e (ormeaza !u'l"tul, "in corpul "t"ric, "in corpul mat"rial si "in corpuril" auric" 4"ri-at".
1:

P"r!onalitat"a se (ormeaza abia in momentul in arnarii in lumea materiala. Inainte "e nastere* in !erioa"a %estatiei* se (ormeaza corpul "t"ric, iar embrionii se (ormeaza si se stru tureaza in (un tie "e !arti ularitatile a estuia. In momentul nasterii in lumea materiala se (ormeaza !u'l"tul. Su'l"tul !ro!riu'zis este un !un t luminos invaluit intr'un o on* situat in zona larin%elui. ime"iat "u!a !rima res!iratie a (atului in lumea materiala* se (ormeaza corpul !u'l"tului( La nastere* !u'l"tul omului este a o tabula rasa. ,in !un tul "e ve"ere al !u'l"tului, la nastere* toti oamenii sunt la (el+ sunt !a%ini albe !e are se vor s rie e.!erientele vietii. La ran"ul lor* e.!erientele vietii sunt %eneratoare "e &arma* iar &arma a umulata "e'a lun%ul unei sin%ure e.istente se im!rima la nivelul corpului !u'l"tului( Asa"ar* se !oate vorbi "es!re "oua (eluri "e &arma. Primul (el "e &arma a (ost a umulata "e om "e'a lun%ul e.istentelor anterioare ' ea este im!rimata la nivelul corpului 4u ( Al "oilea (el "e &arma este rezultatul a tivitatii omului in !rezenta e.istenta ' ea este im!rimata la nivelul corpului !u'l"tului. ?arma !rovenita "in e.istentele anterioare este im!rimata la nivelul corpului 4u , in zona !ie!tului* in trei mari !ete. ?arma !rezentei e.istente este im!rimata la nivelul corpului !u'l"tului, tot in zona !ie!tului* in alte trei mari !ete. Cele trei !ete "in re%iunea !ie!tului ' atat "e la nivelul corpului 4u , at si la nivelul corpului !u'l"tului ' (ormeaza eea e !utem numi !i*iliil" %armic". Cele trei si%ilii &armi e sunt "is!use !utin "easu!ra mameloanelor* !e a eeasi linie6 !rimul si%iliu este situat !utin "easu!ra mamelonului "in !artea "rea!ta* al "oilea este situat in mi5lo ul !ie!tului* iar al treilea si%iliu este situat !utin "easu!ra mamelonului "in !artea stan%a. Fie are "intre ele trei trei !i*ilii %armic" are !ro!ria sa semni(i atie+ si%iliul &armi "in !artea "rea!ta in"i a res!e tarea le%ilor e !rives relatiile interumane, si%iliul &armi "in mi5lo in"i a respectarea legilor divine, iar si%iliul &armi "in !artea stan%a indica respectarea legilor familiei. In ele e urmeaza vom analiza* !e ran"* !i*iliil" %armic" la ni-"lul corpul 4u , se"iul in4i-i4ualitatii, are re(le ta &arma !rovenita "in e.istentele anterioare si !i*iliil" %armic" al" corpului !u'l"tului , se"iul p"r!onalitatii, are re(le ta &arma a umulata in !rezenta e.istenta.

Si%iliile &armi e ale or!ului "u$

Corpul 4u are im!rimate* in re%iunea !ie!tului* trei !ete "e "i(erite marimi* ulori si luminozitatii* e re(le ta u !re izie &arma !ersoanei res!e tive* a umulata "e'a lun%ul e.istentelor anterioare. Fie are "intre ele trei si%ilii &armi e are !ro!ria sa !aleta romati a "istin ta. In (on"* si%iliile &armi e sunt !ete "e ener%ie mo"ulata in(ormational im!rimate in stru tura corpului 4u . Si%iliile &armi e seamana u trei mari !eti e olorate* li!ite !e un vesmant va!oros. Si*iliil" %armic" "i(era a (orma* marime si uloare "e la un om la altul6 unii oamenii au si%iliile &armi e ale corpului 4u mai mari si mai intune ate* alti oameni le au mai mi i si mai "es $ise la uloare. In %eneral* si%iliile &armi e au "iametrul unei %uri "e !a$ar. Cele trei !i*ilii %armic" "e la nivelul corpului 4u re!rezinta &arma a umulata "e'a lun%ul e.istentelor anterioare* nu si &arma rezultata in a tuala e.istenta. Si%iliile e.istente la nivelul corpului 4u re!rezinta 7zestrea7 &armi a a (ie arui om* u are vine la in arnare. Pentru a "es rie intr'un mo" om!re$ensibil mo"ul in are* !entru larvazatorul Eu%en* sunt vizibile si !ot (i analizate si%iliile &armi e "e la nivelul corpului 4u , trebuie sa (a em o om!aratie u eea e e.ista in lumea materiala. Ast(el* se !oate om!ara mo"ul in are se !rezinta si%iliile &armi e ale corpului 4u , u mo"ul in are se !rezinta trei mi i !i turi naive in a uarela* realizate "e un o!il !e un zi". ,e (a!t* o!ilul a s!oit zi"ul u a uarele "e "i(erite ulori* in trei mi i zone ir ulare. Pentru a'si "a seama e ulori a (olosit o!ilul si e semni(i atie are !i tura* un !rivitor trebuie sa se situeze la o "istanta variabila. ,esenul !oate (i !rivit "in mai multe !ers!e tive+ "e la trei metri* "e la un metru sau "e a ze e entimetri. ,e la "istanta "e trei metri* !rivitorul ve"e multe nuante "e rosu* multe nuante "e ver"e* multe nuante "e enusiu* "e ne%ru* "e violet* "e albastru si asa mai "e!arte. Unele ulori sau unele nuante sunt mai luminoase* au o stralu ire mai mare* altele sunt mai !ale. A!ro!iin"u'se* !rivitorul isi "a seama a* eea e inainte !area un tot om!a t* este (ormat "in mi i !ete olorate are* im!reuna* su%ereaza eva anume.
14

Sa ne ima%inam a um a res!e tivul observator !ose"a alte "oua simturi* !rin are !oate !er e!e !i tura in a uarela+ auzul si mirosul. Sa ne ima%inam a (ie are uloare* nuanta sau as!e t "e intensitate a luminii emite !ro!ria sa melo"ie si !ro!riul sau miros. Sa ne ima%inam a a ele ulori intune ate* !re um enusiu sau maronul* emit un sunet (oarte 5os* asemanator sirenei unui tren are tre e !rintr'un tunel si un miros "e (ru te !utrezite6 la ran"ul lor* ulorile "es $ise* roz* !orto aliu* %alben* auriu emit sunete !la ute* voioase* z%lobii si mirosuri !ar(umate. Pentru a a easta om!aratie sa (ie om!leta* trebuie sa ne ima%inam a !rivitorul mai bene(i iaza "e un al !atrulea simt+ simtul ve $imii. Prin simtul ve $imii* !rivitorul isi "a seama* u a!ro.imatie* in e !erioa"a a "esenat o!ilul !etele rosii* in e zi a !i tat !etele albastre* la e ora a !i tat !etele maronii* "a a era "imineata ori era seara* si asa mai "e!arte. A5utat ast(el "e ele !atru simturi "e are "is!une ' vazul !rin are analizeaza ulorile6 auzul* !rin are analizeaza sunetele emise "e ulorile res!e tive6 mirosul si simtul ve $imii ' observatorul are analizeaza ele trei mi i "esene in a uarela isi !oate (a e o im!resie %enerala u !rivire la starea su(leteas a a o!ilului are le'a "esenat. A est e.em!lu ilustreaza u a!ro.imatie mo"ul in are Eu%en observa si%iliile &armi e ale corpului 4u . Asemanator unui !rivitor are analizeaza o !i tura naiva a unui o!il* Eu%en trebuie sa (oloseas a mai mult" p"r!p"cti-" 4" o&!"r-ar" !entru a er eta si%iliile &armi e im!rimate la nivelul corpului 4u . In ca$ul prim"i p"r!p"cti-" 4" o&!"r-ar" a !i*iliilor %armic" , Eu%en trebuie sa se !ozitioneze la a!ro.imativ un metru "istanta "e !ersoana !e are "oreste sa o 7s aneze7 auri . ,e la a easta "istanta* si%iliile &armi e isi "ezvaluie ulorile si luminozitatile* "evenin" vizibile in "inami a lor om!le.a. Fie are uloare si (ie are nuanta* (ie are as!e t "e luminozitate are semni(i atia sa. Mai mult "e at atat* (ie are uloare emite un sunet si un miros s!e i(i e* are on(era o unoastere su!limentara. In ca$ul c"l"i 4")a 4oua p"r!p"cti-" 4" o&!"r-ar" a !i*iliilor %armic" , Eu%en trebuie sa se a!ro!ie !ana la o "istanta "e "ouaze i'treize i "e entimentri* !entru a le !utea observa in "etaliu. In azul in are (oloseste a "oua !ers!e tiva* !er e!tia este imbo%atita. Ast(el. Fu%en !oate remar a (oarte lar (a!tul a a ele !ete "e uloare* vizibile "e la "istanta "e un metru* sunt emise "e mi i stelute* nu mai mari "e o 5umatate "e entimetru. #om in e!e u prima p"r!p"cti-a "e itire a si%iliilor &armi e* in are Eu%en trebuie sa se !ozitioneze la a!ro.imativ un metru "istanta "e !ersoana !e are "oreste sa o s aneze. ,e la a!ro.imativ un metru "istanta* si%iliile &armi e isi "ezvaluie ulorile si luminozitatile. Prin inter!retarea ulorilor* sunetelor si mirosului emise "e si%iliile &armi e "e la nivelul corpului 4u se !oate "etermina mo"ul in are omul a res!e tat le%ile universului in tre ut. ,a a omul nu a res!e tat le%ile universului in e.istentele anterioare* si%iliile &armi e sunt mari si intune ate. ,im!otriva* "a a omul si'a "at silinta sa res!e te le%ile osmosului* si%iliile &armi e sunt mai mi i si emit ulori "es $ise. ,e re%ula* oamenii au a este !ete &armi e am "e marimea %urii unui !a$ar* "ar e.ista multi oameni are au !ete &armi e e.trem "e mari* unele "intre ele intinzan"u'se !e intrea%a su!ra(ata a !ie!tului* (orman" o su!ra(ata intune ata. Si*iliul %armic al r"!p"ctarii l"*ilor 4i-in", situat in !artea "in mi5lo a !ie!tului* a!are larve"erii a o !ata variabila a marime sau a as!e t oloristi . In azul in are au (ost in al ate le%ile "ivine intr'o e.istenta anterioara* !i*iliul %armic al r"!p"ctarii l"*ilor 4i-in" este mare si are o uloare intune ata. Si*liul %armic al l"*ilor 'amili"i, 4in part"a !tan*a, in"i a mo"ul in are omul s'a om!ortat in (amilie+ u sotia* u o!iii* u !arintii* u ru"ele. In azul in are au (ost in al ate le%ile (amiliei ' barbati are si'au batut* umilit sau torturat sotiile* (emei are au omis a"ulter* o!ii are au (a ut rau !ro!riilor !arinti et ' !ata &armi a a(lata in !artea stan%a a !ie!tului este mare si intunea ata. Al treilea si%iliu* !i*iliul %armic al r"latiilor !ocial", 4in part"a 4r"apta, in"i a mo"ul in are omul res!e tiv s'a om!ortat u semenii sai* u ole%ii "e mun a* u !rietenii* u inami ii. In azul in are relatiile u alti oameni au (ost ne!otrivite ' azurile "e asu!rire brutala* "e $otie sau "e tal$arie et ' si%iliul &armi este mare si intune at. In a(ara !i*iliilor %armic" a(late in !artea "in (ata a or!ului* mai e.ista un !i*iliu %armic in !pat", situat ":act intr" omoplati. Si%iliul &armi "intre omo!lati !are sa (ie lo ul in are* la nivelul corpului 4u , s'au a umulat (a!tele bune* ma%azia "e 7bile albe7* "e un"e* in anumite momente "in viata omului* se e.tra% anumite bene(i ii. Totusi* !utini oameni !ose"a un !i*iliu %armic situat intre omo!lati. Ener%ia &armi a situata in s!ate* intre omo!lati* este oare um om!lementara ener%iei &armi e situata la nivelul !ie!tului. ,a a ener%ia situata la nivelul !ie!tului este in$ibatoare si onstran%atoare* e(e t al
3>

erorilor omului in e.istetele anterioare* ener%ia "e la niveul omo!latilor are un ara ter bene(i . Si si%iliul &armi situat intre omo!lati are un ara ter &armi * "ar ai i este vorba "es!re eea e am !utea "enumi datoria sistemului cosmic fata de om. Omul* in e.istentele anterioare* a "aruit eva sistemului osmi sau !artilor sale om!onente. In e.istentele anterioare* omul a (a ut binele si a !arti i!at* intr'un (el sau altul* la evolutia intre%ului sistem. A um este ran"ul sistemului osmi sa ras!lateas a omul. Pe masura e omul isi !rimeste ras!lata* !ata situata intre omo!lati se "iminueaza. Ast(el* moneda karmica are doua fete. ,atoriile omului (ata "e osmos* eea e se intele%e !rin datorie karmica, sunt ins rise in !artea "in (ata a or!ului* in re%iunea !ie!tului. Ras!lata !entru binele realizat an"va este ins risa in si%iliul situat in zona "intre omo!lati. Pe masura e omul isi ar"e "atoriile si bene(i iaza "e ras!latile &armi e* si%iliile &armi e se "iminueaza ' !e (ata sau !e s!ate. Evenimentele vietii sunt %enerate in mo" !ro%resiv "e ten"intele &armi e sto ate ener%eti o' in(ormational in a este zone* (ie a "atorie* (ie a ras!lata. Ceea e este insa u a"evarat ne!la ut* este (a!tul a la marea ma5oritate a oamenilor* "atorita ten"intelor "e5a (ormate* "ar si "atorita !erseverarii in erori* si%iliile &armi e* in lo sa se mi soreze* se mares si se am!li(i a nein etat. Sunt "estul "e !utini oamenii are* "e'a lun%ul unei sin%ure e.istente* reuses sa tem!ereze as!rimea unor ara teristi i "e ara ter* sa le sle(uias a ores!unzator* ast(el in at* &arma ne%ativa %enerala* "eterminata "e om!ortament* sa (ie in s a"ere. In e uatia "estul "e om!li ata a "estinului unui om mai !arti i!a si un alt im!uls* are insa nu este %enerat "e evenimente tre ute* "in e.istentele anterioare* "e i nu este !ro"us "e !otentialul &armi uman. Este vorba "es!re a!aritia unei ener%ii s!irituale su!erioare* !e are o "enumim Grati"( A easta ener%ie !rovine "e la Ii!u! #ri!to! si re!rezinta un a5utor "ivin in ve"erea atin%erii unui obie tiv a(lat in on or"anta u Planul osmi "e evolutie. A est a5utor "ivin este a or"at in s!e ial elor are se roa%a.

Si%iliile &armi e ale su(letului

Fiinta umana nu se om!une "oar "in in4i-i4ualitat", al arei invelis "e (orma umanoi"a este corpul 4u . La ran"ul ei* p"r!onalitat"a, (ormata "in ansamblul su(letului ;su(letul !ro!riu'zis* o onul su(letului si or!ul su(letului<* or!ul eteri * or!ul material si or!urile auri e "erivate* (ormeaza as!e tul om!lementar in"ivi"ualitatii* (ara "e are n'ar (i !osibila e.istenta in lumea materiala. ,e alt(el* !t"luta !u'l"tului - su(letul !ro!riu'zis situat in re%iunea larin%elui ' este re(le tarea !piritului !entru o sin%ura e.istenta* !re um corpul !u'l"tului este re(le tarea* !entru o sin%ura e.istenta* a corpului 4u . Corpul !u'l"tului este* intr'un (el* un corp 4u nou, valabil !entru o sin%ura e.istenta. ,a a in4i-i4ualitat"a are !ro!ria ei ener%ie &armi a remanenta* sto ata la nivelul corpului 4u sub (orma elor trei !i*ilii %armic", si p"r!onalitat"a are !ro!ria ei ener%ie &armi a remanenta* sto ata la nivelul corpului !u'l"tului. La (el a in azul or!ului "u$* in mo" i"enti * si la nivelul corpului !u'l"tului sunt vizibile larve"erii lui Eu%en trei !i*ilii %armic"3 !i*iliul %armic al r"!p"ctarii l"*ilor 4i-in", !i*iliul %armic al 'amili"i !i !i*iliul %armic al r"latiilor !ocial"( De data aceasta, cele trei sigilii karmice ale corpului !u'l"tului indica doar karma acumulata in prezenta existenta. Su'l"tul, la nastere* este o tabula rasa - o !a%ina alba. Pe masura e omul a umuleaza &arma "e'a lun%ul vitii* !a%ina alba are este su(letul isi mo"i(i a as!e tul+ uloarea* sunetul si mirosul. Si*iliul %armic al r"!p"ctarii l"*ilor 4i-in" , situat in !artea entrala a corpului !u'l"tului, in"i a u !re izie (elul in are* "e'a lun%ul !rezentei e.istente* omul a (ost a!abil sa res!e te le%ile s!irituale. Si*iliul %armic al r"!p"ctarii l"*ilor 'amili"i, situat in !artea "in stan%a a corpului !u'l"tului, in"i a natura relatiilor !e are omul le are u sotia* u o!iii sau u !arintii. Si*iliul r"latiilor !ocial", situat in !artea "in "rea!ta a corpului !u'l"tului arata (oarte lar mo"ul in are omul se om!orta in so ietate+ "a a este ba"aran sau bine res ut* "a a'i res!e ta sau ii 5i%neste !e eilalti. Fireste* p"r!onalitat"a nu este (ormata numai "in ansamblul !u'l"tului, i si "in elealte elemente
31

om!onente+ corp "t"ric, corp mat"rial si "in or!urile aurei "erivate+ corp "motional, corp a!tral, corp m"ntal in'"rior, corp m"ntal !up"rior( D" ac""a, %arma pr"$"nt"i ":i!t"nt" nu !" r"'l"cta numai in !i*iliil" %armic" al" corpului !u'l"t"!c, ci in intr"a*a 'iinta om"n"a!ca( Tot e a (a ut (iinta omeneas a este ast(el re(le tat in toate as!e tele auri e. ?arma !rezentei e.istente este "ete tabila atat la nivelul corpului !u'l"tului, at si la nivelul aurei e.terioare* la nivelul corpului "t"ric, la nivelul corpului mat"rial si la nivelul in(atisarii (izi e. Tot e (a e omul in !rezenta e.istenta este sto at* sub (orma unor ener%ii &armi e* la nivelul elor trei si%ilii ale corpului !u'l"tului. ,e la si%iliile &armi e situate la nivelul corpului !u'l"tului, im!ulsurile &armi e sunt transmise la toate elelalte elemente ale (iintei umane. Pro esul "i(uzarii ener%iilor &armi e la intrea%a stru tura a p"r!onalitatii este sim!lu. ,a a omul (a!tuieste eva in "eza or" u le%ile s!irituale ale osmosului ' u alte uvinte* nu se ins rie in 0rdinea divina '* la nivelul elor trei si%ilii &armi e ale corpului !u'l"tului a!ar ener%ii "e ulori intune ate. Ele a!ar in urma unor a te om!ortamentale "e(e tuoase si !ersista atata tim! at omul nu'si imbunatateste mo"ul "e om!ortament. ,e la e.tremitatile !i*iliilor %armic" al" corpului !u'l"tului !ornes (irisoare "e lumina (oarte subtiri* are "u * in ele "in urma* la $a&rele corpului "t"ric. Prin a estea "in urma* ener%iile &armi e sunt "i(uzate* mai "e!arte* la am!urile eteri e e in on5oara or%anele or!ului material. Fie are or%an (izi este invaluit intr'un am! eteri "istin t. ,e a olo* ener%iile &armi e sunt "i(uzate or%anelor (izi e. Intrea%a stru tura auri a a (iintei umane (ormeaza in a est mo" un me%asistem (ormat "in (ire si on"u tori (oarte subtiri "e ener%ie e (a le%atura* !e !rin i!iul vaselor omuni ante* intre si%iliile &armi e* $a&re si or%anele (izi e. ,esi este "i(i il "e urmarit intre%ul !aien5enis "e (ire "e lumina e !lea a "e la si%iliile &armi e si "u e la $a&re* la ontra!artile eteri e ale or%anelor (izi e si* in (inal* la or%anele (izi e* intre%ul !ro es se "es(asoara "u!a un stan"ar" !revizibil. Can" omul omite erori om!ortamentale* se (ormeaza ener%iile &armi e ne%ative ' no.e ener%eti e ' e emit ulori* sunete si mirosuri "izarmoni e. A este no.e sunt sto ate in a!ro!ierea si%iliilor &armi e ale corpului !u'l"tului. ,e la si%iliile &armi e* ener%ia mo"ulata in(ormational se !ro!a%a !rin (irisoarele "e lumina ' na"isurile ' la toate elelalte elemente e (ormeaza (iinta omeneas a* !entru a a5un%e la am!urile eteri e e in on5oara or%anele (izi e ores!on"ente+ inima* !lamanii* !an reasul* s!lina et . In momentul in are im!ulsul ener%eti a5un%e la am!urile eteri e si* in (inal* la or%anele (izi e* omul se imbolnaveste. Elementele "e le%atura intre corpul !u'l"tului* are este situat !e un nivel uanti si corpul "t"ric, situat !e alt nivel uanti * sunt $a&rele. Prin interme"iul $a&relor* ener%iile !rovenite "e la !i*iliil" %armic" a5un% la nivelul corpului "t"ric. La ran"ul lor* $a&rele a!ata instantaneu uloarea* mirosul si sunetul s!e i(i e no.elor emise "e si%iliile &armi e. A eleasi ara teristi i ale no.elor se transmit mai "e!arte la nivelul %lan"elor u se retie interna si la or!urile eteri e ale or%anelor (izi e* "e are sunt le%ate !rin inter one.iuni luminoase. Fiin" ast(el in(estat* $aloul luminos e in on5oara un or%an tru!es im!rumuta oloratura* sunetul si mirosul no.elor &armi e. In a est mo"* &arma se "i(uzeaza in toate stru turile auri e si in toate elementele ores!on"ente ale tru!ului material. A east !ro es "emonstreaza (a!tul a e.ista o le%atura ener%eti a intre (un tionarea unui or%an (izi si zestrea &armi a %enerata "e o eroare "e om!ortament. Con luzia este evi"enta+ omul in!u!i, atat ca !tructura aurica, cat !i ca !tructura mat"riala "!t" %arma cri!tali$ata( Pro esul !oate (i e.em!li(i at !rintr'un az on ret+ o earta* urmata "e bataie* intre "oi soti. ,u!a earta si "u!a on(li t* ei "oi soti au !astrat su!ararea !ana seara* an" s'au im!a at. Prin larve"ere* Eu%en a remar at um* ime"iat "u!a earta on5u%ala* la ambii !arteneri au a!arut ast(el "e no.e &armi e in re%iunea si%iliilor "in !artea stan%a a tru!ului. Pana la im!a are* "e i !e !ar ursul intre%ii zile* no.ele &armi e au ramas la nivelul !ie!tului sub (orma unor mi i !ete ener%eti e. Pana in momentul e(e tiv al im!a arii* no.ele &armi e au ontinuat sa !ersiste* emitan" ulori mur"are* sunete %rotesti si mirosuri urate. ,in !a ate* $iar si "u!a momentul im!a arii* no.ele &armi e nu au "is!arut u "esavarsire6 in lo ul lor au ramas mi i semne ' asemanatoare u ele e raman "u!a o 5ulitura '* eea e inseamna a* "in earta urmata "e violenta (izi a* ni i unul "intre soti nu a invatat nimi . Semnele ramase in"i a u multa !re izie (a!tul a* in viitor* "e'a lun%ul tim!ului* vor mai urma s ene "e a est %en* $iar "a a* "e (ie are "ata* earta va (i urmata "e o im!a are mai uran" (ormala. Abia in momentul in are ei "oi soti vor intele%e ' vor onstientiza ' (a!tul a nu au "e e sa se erte sau sa se bata*
3-

semnele vor "is!area "e la sine. Ca re%ula %enerala* in tim!ul ori arei "is!ute* "is utii a!rinse sau batai intre "oi oameni* no.ele &armi e res in intensitate si a!ata uloarea* mirosul si sunetul eleilalte !ersoane. ,u!a im!a are* raman 75uliturile7. eea e inseamna a sunt !osibile re i"ive "e a eeasi natura. ,in ne(eri ire* toti oamenii au in stru tura auri a ast(el "e no.e &armi e* semn a n'au invatat mai nimi "in e.!erientele lor. A easta "emonstreaza (a!tul a* "e'a lun%ul vietii* oamenii nu invata !rea multe "in evenimentele are se tot re!eta ' motiv !entru are au senzatia (oarte ne!la uta a se invart intr'un er . Cei are sunt ertareti* batausi* la omi sau tra"atori nu sunt "e azi sau "e ieri* ni i "e alaltaieri6 ei vor ontinua sa (ie asa. !ana in momentul in are vor elimina ast(el "e ara teristi i ne%ative "in om!ortamentul lor.

)olile &armi e
No.ele ontinute la nivelul !i*iliilor %armic" ale corpului !u'l"tului, e(e te ale erorilor om!ortamentale* "e lanseaza &olil" %armic". La ran"ul lor* &olil" %armic" se e.!rima in viata in"ivi"ului !rin interme"iul evenimentelor "ramati e* !rin intam!lari ne!la ute* !rin a i"ente sau !rin boli (izi e. 6olil" %armic" se (ormeaza "u!a traseul "e5a unos ut+ in momentul in are un anume mo" "e om!ortare ' "e e.em!lu* a%resivitatea ' !ro"u e un im!uls &armi * a esta este sto at in !i*iliil" %armic" ale corpului !u'l"tului. In ar an"u'se in e. es* !i*iliil" %armic" %enereaza un semnal luminos ne%ativ ' un (lu. "e ener%ie &armi a ne(asta. Ulterior* semnalul luminos se transmite* !rin (ire subtiri "e lumina* la c a%r" si* in (inal* la contrapart"a "t"rica a unui or*an 'i$ic. In momentul in are este atinsa ontra!artea eteri a* or*anul 'i$ic sau or%anele au.ilare le%ate "e el in e! sa (un tioneze "e(e tuos* imbolnavin"u'se. In !rima (aza* &olil" %armic" a!ar a niste norisori intune ati* !i%mentan" corpul !u'l"tului. Ele se mani(esta !rin interme"iul unor noxe aurice ' im!uritati ener%eti e "e (orme* ulori* sunete si mirosuri "izarmoni e. Prin i!ala auza a bolilor &armi e o onstituie "orintele nerealizate. ,orintele nerealizate %enereaza absenta armoniei "intre oameni* "intre oameni si me"iu* "intre oameni si legile divine. In momentul in are oamenii nu sunt in armonie unul u elalalt* aurele lor su(era mo"i(i ari stru turale* iar om!onentele auri e su(era "istorsiuni. Evi"ent* toti oamenii au "orinte+ unele mai mari* altele mai mi i. Unele "orinte se mani(esta u !utere* in tim! e altele se mani(esta mai slab. Oamenii isi "ores * unii mai multi bani* altii mai multa %lorie* unii mai multa a tivitate se.uala* altii mai multa s!iritualitate sau mai multa intele! iune. ,atorita limitarilor inerente* nu intot"euna oamenii a5un% la im!linirea "orintelor. Toate "orintele* ma5oritatea realizabile !artial* (oarte !utine realizabile total ' a i u at oamenii obtin mai mult* u atat "ores mai mult ' se re(le ta in aura. ,atorita (a!tului a (ie are "orinta este le%ata* in !rimul ran"* "e corpul a!tral si 4" corpul m"ntal in'"rior, 4" corpul !u'l"tului si 4" !i*iliil" %armic", a!oi "e cimpul "t"ric al 'i"carui or*an 'i$ic, inseamna a a este elemente auri e suni ele mai a(e tate "e "orintele realizate !artial sau re(ulate. In momentul in are omul isi "oreste eva* "e e.em!lu bani* %lorie sau se.ualitate intensa* se lea%a "e aurele altor oameni !entru a'si im!lini "orintele. In a el moment* intre aurele oamenilor se realizeaza one.iuni auri e* are se mani(esta sub (orma unor orzi luminoase. Prin insasi natura sa* corpul "t"ric al 'i"carui or*an este a tivat in momentul in are este one tat la eva are'i trezeste interesul. In momentul in are se in(atiseaza obie tul "orintei* or!ul eteri al or%anului res!e tiv se a tiveaza brus si omul se intreaba* onstient sau nu* e sa (a a !entru a'si satis(a e "orinta. In momentul in are "is!are obie tul "orintei* elementele auri e 7a"orm7. ,ar* atun i an" se 7trezes 7 ' (ie atun i an" sunt a tivate "e un stimul interior ;ima%inatia<* (ie e.terior !rin observarea obie tului "orintelor '* ele trebuie $ranite. Asa"ar* nu or%anul (izi este el are trebuie $ranit* i or!ul eteri al or%anului (izi res!e tiv. ,e ele mai multe ori* satis(a an"u'si "orinta* omul in al a (ie liberul arbitru al uiva* (ie una "in legile divine. In a el moment* a!ar no:"l" %armic". C$iar si ei are se re" (oarte tari sunt luati "e val si tarati in
30

lar%* in etul u in etul. Omul* el !utin in sta"iul evolutiv a tual* este mult !rea slab !entru a !utea lu!ta u "orintele. Este* "e asemenea* (oarte %reu "e lu!tat im!otriva !ro!riilor ener%ii ' "e e.em!lu* im!otriva ener%iei se.uale '* are* in"i(erent um s'ar intoar e !roblema* auta sa se mani(este* !otrivit naturii sale. Toate "orintele nesatis(a ute* a"i a re(ulate* are stau mereu la !an"a* u ra"a ini a"an i la nivelul corpului !u'l"tului - inconstientul "es!re are se vorbeste astazi '* "evin &oli %armic" u e(e te "istru tive asu!ra intre%ii (iinte umane. Unele boli &armi e !ot "eveni atat "e !uterni e* in at pot -iru!a corpul !u'l"tului. Se.ualitatea e.a erbata* "orinta "e !utere* la omia sau or%oliul !ot "eveni u tim!ul boli su(letesti roni e. ,e e.em!lu* la omia* $otia si ten"inta "e a a a!ara bunurile altora !ot "u e la !atarea corpului !u'l"tului in zona mainilor. La nivelul corpului !u'l"tului, $iar in zona mainilor* se (ormeaza un (el "e z%ura urat mirositoare* are emite sunete "izarmoni e. Una "intre bolile su(letesti ele mai "es intalnite* u re!er usiune "ire ta asu!ra corpului !u'l"tului, este dezamagirea. Oamenii se imbolnaves "e dezamagire ;!entru un larvazator* dezamagirea nu este numai un sentiment* i o boala* intru at !ro"u e e(e te auri e< "atorita (a!tului a* intr'un anumit moment al vietii* le' au (ost inselate aste!tarile. C$iar "a a !ose"a intuitia "re!tatii si nu se lasa tarati intr'o "is!uta u alt ineva* ei are au (ost inselati intr'o !rivinta sau in alta ' si marea ma5oritate a oamenilor au avut "e multe ori in viata a easta e.!erienta ' se imbolnaves su(leteste "e dezamagire, u onse inte vizibile la nivelul intre%ii stru turi auri e. Dezamagirea se mani(esta !rin a o!erirea corpului !u'l"tului u o rusta intune ata. Se !oate intalni a"esea un tip mai special de dezamagire sufleteasca, onta tata mai ales "e a ei oameni are se re" ' si "e ele mai multe ori $iar sunt ' su!eriori. =eneralizan"* se !oate s!une a* in lume e.ista "oua ti!uri !rin i!ale "e oameni. Primul tip este el are (un tioneaza !re!on"erent la nivelul !rimelor trei $a&re+ mula"$ara* svas"istan si mani!ura. A tivitatea !rimelor trei $a&re orienteaza intele%erea a estui ti! "e oameni s!re lumea (izi a si s!re a tivitatea oti"iana. Constiinta si onstienta sunt (i.ate !e !rimele trei or!uri auri e ' emotional* astral* mental in(erior '* iar unoasterea are rezulta nu !oate (i orientata "e at atre lumea materiala. Oamenii "in a easta ate%orie ores!un" ulorii !orto alii sau %albene a corpului 4u ( Al doilea tip "e oameni este el la are in e! sa (un tioneze si urmatoarele $a&re+ ana$ata* vis$u"i si* !artial* a5na. Oamenii "in a easta ate%orie au in a tivitate atat corpul m"ntal !up"rior, at si corpul !piritual. A tivitatea corpului m"ntal !up"rior si a corpului !piritual o(era o intele%ere mult mai lar%a asu!ra vietii. Oamenii "in a "oua ate%orie au "e!asit uloarea %albena a corpului 4u . Oamenii "in !rima ate%orie* ei a(lati la nivelul evolutiv ores!unzator mentalului in(erior* ii vor onsi"era !e ei "in a "oua ate%orie "re!t naivi sau ina"a!tabili. Ultimii* "esi se simt su!eriori* se loves "e atitu"inea elorlalti a "e o !latosa im!enetrabila. In urma on(runtarii "intre ele "oua ti!uri "e atitu"ini si in urma on(runtarii "intre interesele ime"iate* ei e !ose"a un corp 4u su!erior se imbolnaves su(leteste "e dezamagire. In %eneral* om!ortamentul unui om su!erior este "at "e anumite alitati* !re um "re!tatea* (rumosul* !rietenia* buna intele%ere. Un ast(el "e om ar vrea a totul sa (ie !er(e t* atat in relatiile u altii* at si in relatiile u (amilia. ,e multe ori* un ast(el "e om este onsi"erat "re!t 7!er(e tionist7* iar a est (a!t se "atoreaza (a!tului a el auta sa a"u a ar$eti!uri s!irituale in lumea materiala. Un ast(el "e om nu este multumit u eea e'i o(era e.istenta in a easta lume si tin"e s!re im!liniri a!roa!e im!osibil "e obtinut. ,e ele mai multe ori* ei "in !rima ate%orie nu intele% om!ortamentul* i"eile sau atitu"inea ti!ului "e om are (un tioneaza !rin mentalul su!erior6 "e multe ori il ne"re!tates * il blameaza* il ironizeaza sau* atun i an" sunt se(i !e linie ierar$i a* il !erse uta. In momentul in are se simte ne"re!tatit* omul se imbolnaveste "e dezamagire, iar corpul !u'l"tului se a o!era u o rusta intune ata. Crusta se (ormeaza atun i an" omul "in a easta ate%orie nu reusesete sa ierte !erse utiile sau ironiile elor situati !e un nivel in(erior. ,atorita (a!tului a nu este a!abil sa ierte* rusta a umulata se 7varsa7* !rin interme"iul $a&relor* "e la nivelul si%iliilor &armi e la nivelul tru!ului material. Omul "evine "in e in e mai trist si are ten"inta "e a se izola "e semenii sai. Ulterior* a!ar boli roni e. Sin%urul mi5lo "e lu!ta im!otriva bolilor su(letesti este (ormarea pla!"lor m"!ianic", are au un e(e t bine(a ator asu!ra intre%ii aure umane. )olile su(letesti !ot (i eliminate !rintr'o ontinua onstientizare "e sine si* mai ales* !rin !astrarea unei le%aturi !ermenente u Ii!u! #ri!to!. Formar"a, cat mai 4"!, a pla!"lor m"!ianic" prin int"rm"4iul ru*aciunii !au a ro!tirii Num"lui lui Ii!u! #ri!to! s!ala si e $ilibreaza sigiliile karmice, "an"u'le o uloare ores!unzatoare* in (un tie "e
31

alitatea ru%a iunii si "e re"inta !e are o are omul.

Capitolul 5 T#ENT T#INT / SI 6EMOL 'i bemol

,a a !riveste aura umana "e la a!ro.imativ un metru "e!artare* e.a t "in (ata* !er!en"i ular !e a.ul or!ului* Eu%en !oate observa um nu leele elor trei !i*ilii %armic", situate la nivelul corpului 4u , se interse teaza u ele trei na"isuri !rin i!ale ' I4a, Pin*ala !i Su! umna ) in tr"i punct" !tralucitoar". Cele trei !un te se aseamana u trei ru i (oarte luminoase. E.a t "in (ata* !er!en"i ular !e a.ul tru!ului* "e la un metru "e!artare* a!ro.imativ 1>'1- se un"e* Eu%en !oate observa um in entrul (ie arui si%iliu &armi se (ormeaza o ru e mi a* stralu itoare. ,a a se muta !utin la stan%a sau la "rea!ta* nu mai mult "e ze e entimetri* (enomenul nu se mai !ro"u e* iar aura ramane la (el a inainte. ,esi !i*iliil" %armic" se a(la la nivelul uanti al corpului 4u , iar analele ener%eti e I4a, Pin*ala !i Su! umna se a(la la nivelul uanti al corpului "t"ric, !rivit !er!en"i ular "e la un metru "e!artare* intre%ul ansamblu auri (ormeaza o on(i%uratie uimitoare. ,a a a est (enomen ar a!area in lumea materiala* am !utea vorbi "es!re o iluzie o!ti a6 in azul aurei omului* lu rurile sunt !utin mai om!le.e. In momentul in are Eu%en !riveste aura unui om situat in !ozitia "es risa anterior* luminozitea elor trei ru i mi i "evine ar%intie* u s li!iri multi olore. Privite !er!en"i ular "in (ata* !entru ateva se un"e* ele trei ru i mi i "evin i"enti e a stralu ire si uloare* a sunet si a miros. Mirosul lor a"u e oare um a %utui !ar%uite* iar sunetul emis se aseamana a!ro.imativ u 'i bemol. Ac"!t '"nom"n auric !" pro4uc" 4oar in mom"ntul in car" 4oua p"r!oan" !tau po$itionat" 'ata in 'ata, la o 4i!tanta 4" apro:imati- un m"tru( In momentul in are "oua !ersoane stau !ozitionate (ata in (ata* la nivelul aurei (ie areia "intre ele se (ormeaza instantaneu ele trei ru i stralu itoare6 este a si um s'ar a!rin"e trei be ulete sau trei le"uri stralu itoare* are emit un (las$ luminos ' a un blit "e a!arat (oto%ra(i . Cele trei be ulete "e la nivelul (ie arei aure stau a!rinse* !re um alarmele u senzori* "oar atata tim! at ele "oua !ersoane stau !ozitionate in !ozitia "es risa anterior. In momentul in are una "intre !ersoane se mis a s!re "rea!ta sau s!re stan%a* ele trei be ulete se stin%. A est (enomen auri are un ara ter universal+ in azul in are "oua !ersoane* (ie "e a elasi se.* (ie "e se.e "i(erite* se a(la "is!use* absolut intam!lator* in a easta !ozitie* a"i a la un metru "istanta una "e ealalta* iar a.ul ambelor tru!uri este milimetri asezat* in asa (el in at !i*iliil" %armic" situate la nivelul corpului 4u si na"isurile !rin i!ale "e la nivelul corpului "t"ric sa (ie (ata in (ata* se (ormeaza eea e vom "enumi a (i Punctul 4" inci4"nta +I+ ) +I+ 4" la Iu&ir". Ast(el* "a a "oua !ersoane* sa s!unem un barbat si o (emeie* are se unos "e mult tim!* se intalnes !e stra"a si se aseaza 7intam!lator7 una in (ata eleilalte* la un metru "istanta* se !ro"u e un (enomen uimitor+ ele "oua ve $i unostinte* barbatul si (emeia* au toate sansele "e a se in"ra%osti instantaneu una "e ealalta. A elasi (a!t se !etre e si in azul in are se intalneas "oua (emei sau "oi barbati* numai a (enomenul este "e intele%ere si "e a e!tare re i!ro a. Abia in a est moment uni * $iar "a a se unoas "e ani "e zile* ele "oua !ersoane se 7"es o!era7 una !e ealalta. Femeia isi "a seama intr'o (ra tiune "e se un"a at "e atra%ator este barbatul "in (ata ei* miran"u'se a nu a remar at a est (a!t mai "evreme. Ast(el* iubirea la prima vedere, !re um si acceptarea neconditionata a cuiva, se !ro"u numai in on"itiile in are* instin tiv* "oua !ersoane se entreaza una (ata "e alta "in !un t "e ve"ere auri * (iin" "is!use (ata in (ata* in !ozitia "es risa* minimum ze e se un"e. Numai in a est az se (ormeaza Punctul 4" inci4"nta +I+( In a ele momente* ele trei ru i stralu itoare situate la nivelul aurei (ie arei !ersoane vibreaza a o alarma u senzori* emitan" a eeasi uloare* a elasi !ar(um si a elasi sunet ' Si &"mol( In rastim!ul in are se !ro"u e a est (enomen* corpul m"ntal in'"rior s a"e brus in intensitate* iar corpul m"ntal !up"rior, !re um si corpul !piritual, res brus in intensitate si luminozitate. Toate a este mo"i(i ari auri e nu se !ro"u "e at in s urta !erioa"a "e ze e se un"e. Ime"iat e onta tul se intreru!e* totul revine la normal. Cei "oi !arteneri !ar a se "esmeti es a "intr'un vis* ies "in
33

7 eata7 "ensa are'i invaluise* intreban"u'se !oate e i'a a!u at. In a easta !erioa"a s urta "e tim! s'a !ro"us o mi a 7li!eala7* are lasa* o !erioa"a oare are "e tim!* un %ust !la ut. Punctul 4" inci4"nta +I+ se (ormeaza uneori si in azul unor u!luri are se unos "e multa vreme* in are !artenerii s'au !li tisit unul "e elalalt* si are au sansa "e a se rein"ra%osti in anumite momente banale* la o !etre ere mon"ena* sau la o "is utie in "oi* in are "oreau sa !una lu rurile la !un t. Este !osibil a !ersoanele iubarete* marii amanti ai lumii* um a (ost "e e.em!lu ,on Duan* sau mi ii amanti ai lumii um sunt (antii "e artier* sa (i "es o!erit instin tiv a easta !ozitie a!arent banala si a est !un t "e in i"enta* !un t "enumit "e noi Punctul +I+( ,ar* !entru a "eveni un mare sau un mi amant mai este nevoie "e in a un element+ sarmul. Este* "e asemenea* !osibil a unii oameni "e a(a eri* mana%eri* broo&eri sau omis'voia5ori sa aiba su es in tranza tii omer iale sau (inan iare "atorita !ozitionarii instin tive in (ata !artenerului "e a(a eri $iar in Punctul +I+( Personale "e a elasi se.* "e e.em!lu ve inii sau ami ii* are se im!rietenes s!ontan !rin interm"eiul Punctului 4" inci4"nta +I+ au o !rietenie "urabila si (oarte soli"a. Punctul 4" inci4"nta +I+ se a tiveaza si in azul in are "oi !arteneri intretin relatii se.uale in !ozitia lasi a* unul "easu!ra eluilalt. In ori e alta !ozitie* Punctul +I+ nu se (ormaza* ast(el a e(e tele !e !lan su(letes ale a tului se.ual sunt minime si intra in ate%oria 7s!ortului in "oi7. In momentul in are* in tim!ul unui a t se.ual* !artenerii se entreaza in Punctul 4" inci4"nta +I+, la nivelul aurei se (ormeaza o !a la tran"a(irie. La in e!ut* (ie are !artener emite !ro!ria !a la tran"a(irie* a!oi a estea se unes * (orman"u'se un norisor uni * sub (orma "e inimioara* are ii invaluie !e ei "oi !arteneri !e toata "urata a tului se.ual. In a est mo"* a tul se.ual "evine eva mai mult "e at o im!reunare6 "evine o unire su(leteas a* are !resu!une omuniunea "e la su(let la su(let. In a ele momente* !artenerii sunt atat "e a!roa!e unul "e elalalt* in at !ar a se onto!es . ,u!a terminarea a tului se.ual* norisorul "e uloare roz* !ersista o !erioa"a variabila "e tim!* in 5urul (ie aruia. In*"rii V"* "tori "in lumea eterica a(irma a* in momentul in are se realizeaza e $ilibrarea "e rezonanta intre ele trei ru i luminoase* in a"rul Punctului 4" inci4"nta I, se !etre e -ceva minunat-, !entru a* in a el moment* se realizeaza o e $ilibrare "e Put"r" si "e Calitat" intre "oua (iinte umane.

T$ent'T$int
Tot e este omul se a(la im!rimat la nivelul auri . Rezultanta ve toriala %enerala a tuturor trasaturilor "e baza ale unui om este re(le tata in stru tura aurei. Pentru Eu%en* aura omului !oate (i analizata "in !un tul "e ve"ere al luminozitatii* ulorii* sunetului* mirosului si ve $imii. In lumea materiala* atata tim! at se mani(esta in tru! (izi * (ie are om !ose"a o anumita a!a itate "e a se mani(esta. !apacitatea unui om de a se manifesta in lumea materiala poate fi denumita Put"r". Asa"ar* !rin Put"r" se !oate intele%e* in limba5 omenes * a!a itatea totala a unei (iinte umane "e a se e.!rima. In %eneral* oamenii sunt ine%ali+ unii au o Put"r" mai mare* altii au o Put"r" mai mi a. Ast(el* unii oameni sunt mai !uterni i* (iin" mai evoluati s!iritual* in tim! e altii sunt mai slabi. De regula, ca o constanta generala, ocurile destinului aduc persoane mai puternice alaturi de persoane mai slabe sau persoane cu calitati, capacitati si caracteristici complementare. E.istenta oti"iana nu a (ost on e!uta !entru !la eri si "istra tii nes(arsite* asa um re" multi "intre oameni* a i (ie are e.istenta in arnata este (oarte valoroasa. C$iar "a a unii "intre noi avem im!resia a nu se intam!la nimi "e'a lun%ul unei vieti* totul este on e!ut !entru !ro!ria noastra evolutie. Evenimentele vietii sunt "oar var(ul aisber%ului6 ele as un" !ro ese nevazute e au lo la nivelul stru turilor auri e. La nivelul in"ivi"ului* la nivelul unor u!luri* la nivelul (amiliei sau la nivelul unor omunitati se !ro"u (enomene auri e are* in ansamblu* au o (oarte mare im!ortanta. Noi* oamenii* nu stim arui (a!t "atoram anumite !rietenii* intalniri* evenimente sau stari su(letesti6 totusi* tot e se intam!la sub soare* $iar "a a la !rima ve"ere !are 7intam!lator7 si li!sit "e relevanta* are !ro!ria sa reverberatie auri a si !ro!ria sa insemnatate. Evolutia fiintei umane presupune, inainte de toate, asocierea prin complemantaritate ori asocierea prin rezonanta vibratorie. !a regula generala si necesara, evolutia umana se realizeaza prin inductie spirituala, pe baza asocierii dintre un om cu Put"r" mar" si, deci, cu un corp 4u evoluat si un om cu Put"r" mica,
38

al carui corp 4u este mai putin evoluat, Intalnirea 7intam!latoare7 "intre "oi oameni are* ulterior* se aso iaza (ie in !rietenii* ami itii* asatorii* (ie in azul realizarii in omun a unei a tivitati so iale sau a unei a(a eri are la baza flashul realizat in Punctul 4" inci4"nta +I+ - are emite un sunet om!arabil u 'i #emol. In momentul in are se realizeaza flashul luminos in Punctul 4" inci4"nta +I+* se realizeaza si o e $ilibrare intre Put"r"a mar" !i Put"r"a mica. In akatakha, limba (olosita in lumea eterica, e $ilibrarea intre Put"r"a mar" !i Put"r"a mica este "enumita T "nt)T int. E $ilibrarea "intre Put"r"a mar" !i Put"r"a mica este insotita "e un sunet s!e i(i . A est sunet se aseamana u un Si 6"mol tri!lu6 "e a eea am onvenit sa numim a est (enomen !rin (ormula T "nt)T int / Si 6"mol. T "nt inseamna Putere mare, T int inseamna Putere mica, iar / Si 6"mol este sunetul e insoteste a est eveniment !e are se bazeaza mersul lumii. T "nt)Tint / Si 6"mol este !un tul "e "e lansare a evenimentului minunat* are onstuie motorul evolutiei umane. !onvietuind mai mult timp impreuna, cel cu Put"r"a mica este -ridicat- de catre cel cu Put"r" mar", astfel incat, intre cei doi parteneri se realizeaza un echilibru vectorial. Pentru a intele%e ore t a est (a!t* este ne esara o mi a e.em!li(i are. Sa !res!unem a* "in !un tul "e ve"ere al "inami ii evolutive* o !ersoana Put"r" mica este situata la nivelul "e corp 4u portocaliu. Partenerul ' !rietenul* sotul* !artenerul in a(a eri et ' a estei !ersoane este o Put"r" mar", are are corpul 4u auriu. Intran" in relatia "e !arteneriat* !ersoana u Put"r"a mar" este obli%ata* intr'un (el* sa sta%neze auri * "ar* in (on"* a easta !ersoana (a e un sa ri(i iu "in "ra%oste. La ran"ul ei* !ersoana u Put"r"a mica, !rin insasi onvietuirea in omun* este (ortata sa ur e evolutiv. Relatia elor "oi !arteneri se va situa ast(el la nivelul unui or! "u$ "e uloare galbena. Noul nivel* are re!rezinta punctul de echilibru, "ublat "e (olosirea Punctului 4" inci4"nta +I+ o !erioa"a "e tim! mai lun%a* inseamna un !ro es evolutiv realizat !rin in"u tie. In a est (el* Put"r"a mica este obli%ata sa res!e te anumite 7re%uli ale 5o ului7 si sa se om!orte in onse inta6 "oar ast(el* nivelul ei rezonanti %eneral* (iin" atras !rin in"u tie* se !oate stabiliza in 5urul punctul de echilibru. T "nt)tint / Si 6"mol este valabil mai ales in azul u!lurilor asatorite. T "nt)tint / Si 6"mol, "c ili&rul Put"r" mar")Put"r" mica, "ublat "e ur area evolutiva !rin in"u tie a Put"rii mici si "e sa ri(i iul "in "ra%oste a Put"rii mari, "ureaza in azul u!lurilor asatorite "oar atata tim! at ei "oi !arteneri intretin relatii se.uale normale si nu omit a"ultere. ,in a est !un t "e ve"ere* a"ulterul este o im!ru"enta ostisitoare* "a a ne %an"im a o terta !ersoana ' are are !ro!riul sau nivel evolutiv ' ru!e e $ilibrul realizat. Se ve"e ast(el a principiul tertiului exclus este valabil nu numai in lo%i a (ormala* i si in viata "e zi u zi* intr'un mo" nestiut si in om!let onstientizat. Intr'a"evar* unii oameni se intreaba are este motivul !entru are* "e e.em!lu* unul "intre soti este mai bun* mai (rumos* mai inteli%ent sau mai blan" "e at altul si "e e* in unele on(li te on5u%ale* el mai !uterni e"eaza !rimul. Ras!unsul nu !oate (i "e at unul sin%ur+ viata aduce intotdeuna pe cel cu Put"r" mica in compania celui cu Put"r" mar", pentru ca acesta este singurul mi loc prin care se realizeaza evolutia umanitatii. Prin 7viata7 intele%em* "esi%ur* 75o urile7 "estinului* are au "re!t s o! resterea evolutiva a unuia "intre !arteneri. Ce s'ar intam!la "a a ei u Put"r" mar" s'ar uni sau ar onvietui numai u ei u Put"r" mar", iar ei u Put"r" mica ar (i lasati "e a!ul lor C Ras!unsul este sim!lu si se a(la la in"emana ori ui+ s'ar intam!la a numai unii sa evolueze* in tim! e altii ' are sunt ei mai multi ' sa sta%neze sau* $iar mai rau* sa re%reseze. Numai in a est mo"* !rin T "nt Tint / Si 6"mol, oamenii se a5uta unii !e altii si evolueaza im!reuna. ,e alt(el* evolutia in"ivi"uala ni i nu e.ista asa um re" ei in"ra%ostiti "e !ro!ria lor !ersoana si are voies sa evolueze sin%uri* in"i(erent "e mersul lumii. Evolutia* el !utin "e la intru!area in lumea materiala a lui Ii!u! #ri!to!, se realizeaza in mo" ole tiv. La nivel "e omunitate evolutia se realizeaza !otrivit om!lementaritatii Put"r" mar")Put"r" mica. Oamenii vin la in arnare in %ru!uri om!a te6 "e'a lun%ul e.istentei* oamenii "in a"rul %ru!urilor sunt le%ati unul "e altul in mo"uri nestiute* in"i(erent "a a se intalnes sau nu. Fenomenul om!lementaritatii Put"r" mar")Put"r" mica se !oate ve"ea el mai bine in a"rul eremoniei reli%ioase a ununiei. Fie are "intre !artenerii noului u!lu !orneste "e la nivelul stan"ar" !e
39

are l'a avut inainte. Sa s!unem a mirele* are este in a est az Put"r"a mar", o ia in asatorie !e mireasa Put"r"a mica. In momentul asatoriei reli%ioase* an" ambii miri s!un un 7"a7 $otarat* nivelurile evolutive se e $ilibreaza ' asta in azul in are nu erau "e5a e $ilibrate* iar a um se ons(inteste 7minunea7 are are lo * s!re slava elor "oi !arteneri are'si urmeaza "estinul ' si se reeaza nivelul evolutiv omun* entrat in urul punctului de echilibru. Intr'un (el* ar (i la (el "e ore t "a a !reotul are o(i iaza asatoria nu ar intreba+ -cutare mire, vrei sa o iei in casatorie pe cutare mireasa 3-, i ar intreba+ -Put"r" mar" vrei sa o iei sub ocrotire pe Put"r"a mica, pentru a o ridica pe scara evolutiva3Si* ori at "e amuzanta ar !area o ast(el "e intrebare* in mo" real* Put"rii mari i !" 4a Put"r"a mica s!re in"rumare. Intot"euna "e la el !uterni se ia si se "a elui mai slab. Asa este mersul lumii si ni io"ata n'ar (i e.istat ni i el mai mi !as evolutiv* "a a lu rurile nu s'ar (i "es(asura ast(el. Fireste* nu intot"euna barbatul este 7stal!ul (amiliei7 intr'o asatorie* $iar "a a* "e ele mai multe ori* el este elementul a tiv* mas ulin. Uneori* (emeia "evine elementul a tiv si 7mas ulin7* ea (iin" ea are are %ri5a "e (amilie sau are %ri5a a sotul sa nu mai bea al ool si il astea!ta u (a aletul "u!a usa* "imineata la ora trei* to mai !entru a'i reaminti a* el* barbatul are in a est az este Put"r"a mica, i'a (ost "at in !rimire la asatorie si a* ea* (emeia* este obli%ata !rin (orta im!re5urarilor sa aiba %ri5a "e el. In momentul o(i ierii asatoriei* an" !reotul uneste (emeia u barbatul* ele trei ru i "e lumina stralu es !uterni * (orman"u'se Punctul 4" inci4"nta +I+6 simultan* corpuril" m"ntal in'"rior ale elor "oi miri !ar sa se "e oloreze ra!i"* in tim! e or!urile s!irituale res in volum. Atun i se !ro"u e e $ilibrarea evolutiva "es risa anterior ' T "nt)ti"n / Si 6"mol. Tot atun i se mai !ro"u e si un alt (enomen absolut ma%ni(i * u bataie lun%a in "estinul ambilor !arteneri+ %arma Put"rii mici !" "c ili&r"a$a 4upa c"a a Put"rii mari( Si*iliil" %armic" ale !ersoanei Put"r" mica "evin "in e in e mai "e olorate. Este a si um Put"r"a mar" a semnat !entru Put"r"a mica si i'a !reluat o !arte "in &arma. ,e (a!t* Put"r"a mar" nu !reia* !ersonal* nimi . Cel are !oate !relua &arma unui om este "oar Ii!u! #ri!to!, sin%ura (iinta "in univers are a !latit Pr"tul !entru a realiza a easta. In azul on ubina5ului sau in azul !rieteniilor "e mai lun%a sau mai s urta "urata* e $ilibrarea auri a* evolutiva si &armi a se !ro"u e "oar in !ro!ortie "e 93B si nu este "e(initiva. Ea !oate "ura "oar !ana an" se "estrama !rietenia sau on ubina5ul. In azul asatoriilor* atun i an" unul "intre !arteneri omite a"ulter* se revine la starea initiala+ nu mai !oate (i vorba "es!re o e $ilibrare Put"r" mar" ) Put"r" mica. ,e asemenea* !rin a"ulter* Put"r"a mar" !ier"e a!a itatea "e a e $ilibra auri * evolutiv sau &armi Put"r"a mica. ,a a unul "intre !arteneri a avut nenumarate !rieteneE!rieteni* amanteEamanti* on ubineE on ubini !ana la asatorie* iar "u!a a eea "evine 7baiatE(ata7 uminte si nu omite a"ulter* isi !astreaza a!a itatea "e Put"r" mar" si !oate e $ilibra &arma eluilalt !artener. Institutia casatoriei, taina ea mare a asatoriei* onsta $iar in a tul misterios al e $ilibrarii Put"r" mar")Put"r" mica, "ar si in a tul !reluarii unei !arti a &armei. A easta este eea e )iseri a restina numeste -taina sfanta a casatoriei-.

Capitolul 7 SIGILIILE <ARMICE3 REFLECTAREA INCARNARILOR TRECUTE Con(i%uratia si%iliilor &armi e

Si%iliile &armi e ale corpului !u'l"tului ' are re(le ta &arma unei sin%ure e.istente ' nu trebuie on(un"ate u si%iliile &armi e ale corpului 4u , are re!rezinta &arma a umulata in nenumarate in arnari.
3:

Abia "u!a moartea tru!eas a* si%iliile &armi e ale corpului !u'l"tului vor (i trans(erate la nivelul corpului 4u !rintr'un !ro es "e asimilare. A est !ro es are lo la ateva se un"e "u!a momentul mortii. In "e ursul tim!ului* la nivelul corpului 4u s'au a umulat toate si%iliile &armi e ale !u'l"t"lor !e are un om le'a avut "e'a lun%ul in arnarilor. ,e a eea* si%iliile &armi e ale corpului 4u sunt mai mari "e at ele ale !u'l"tului1 ele re!rezinta zestrea &armi a a (ie arui om. Pentru intele%erea tre utului unei (iinte umane "e'a lun%ul in arnarilor su esive* trebuie er etate si%iliile &armi e ale corpului 4u . Cele e urmeaza se re(era numai la si%iliile &armi e ale corpului 4u , (a an"u'se abstra tie "e ele ale !u'l"tului ) ale corpului !u'l"tului. ,u!a um s'a remar at* !i*iliil" %armic" al" corpului 4u !ot (i er etate "in mai multe !ers!e tive. Pri-it" 4in prima p"r!p"cti-a, "e la a!ro.imativ trei metri "istanta* !i*iliil" %armic" ale corpului 4u arata a o !i tura naiva* in a uarela* a unui o!il+ mi i !ete ener%eti e "e ulori si on(i%uratii "i(erite* are emit sunete si mirosuri "istin te. ,e la a!ro.imativ trei metri* si%iliile &armi e isi "ezvaluie ulorile si luminozitatile. Fie are uloare* (ie are nuanta si (ie are as!e t "e luminozitate are semni(i atia sa. Fie are uloare emite un sunet si un miros s!e i(i e. ,in analiza tuturor a estor ara teristi i se !oate "es i(ra ' in linii %enerale ' &arma unui om. ,a a sunt !rivite !rin larve"ere "e atre Eu%en 4in a 4oua p"r!p"cti-a, "e la o "istanta "e a!ro.imativ in is!reze e'"ouaze i entimetri* ele trei !i*ilii %armic" ale corpului 4u isi "ezvaluie a"evarata al atuire. A!ro!iin"u'se su(i ient "e mult* Eu%en isi "a seama a si%iliile &armi e sunt al atuite* "e (a!t* "in !t"lut" !tralucitoar". Toate ulorile si%iliilor &armi e sunt* "e (a!t* emise "e stelute* la (el um ima%inea unei (oto%ra(ii este (ormata "in !i.eli. Pra ti * s!atiul o u!at "e un si%iliu &armi este (ormat "in stelute' !i.eli. Culorile emise "e stelute re(le ta mo"ul in are* "e'a lun%ul in arnarilor anterioare* omul a res!e tat 0rdinea cosmica !e linia relatiilor "e (amilie* !e linia relatiilor so iale si !e linia res!e tarii le%ilor "ivine. Fie are steluta are o anumita luminozitate* o anumita nuanta oloristi a* un anumit miros si un anumit sunet. In interiorul unui si%iliu &armi * stelutele sunt "is!use in s!irale sau* mai "e%raba* in er uri on entri e e "au senzatia unor s!irale. Ast(el* in interiorul (ie arui si%iliu &armi se a(la un anumit numar "e stelute* nu mai mult "e 1>'3> "e stelute* am!lasate in s!irala. Di!pun"r"a !t"lut"lor "!t" i4"ntica la toat" c"l" tr"i !i*ilii %armic" ) in 'on4, "!t" -or&a 4"!pr" ac"l"a!i !t"lut" ), 4ar c""a c" 4i'"ra "!t" culoar"a "mi!a( Este a si um a eeasi ima%ine se re!eta "e trei ori* in (ie are "intre ele trei si%ilii &armi e ale corpului 4u ( ,i(erenta "intre as!e tul elor trei !i*ilii %armic" este "ata "e oloritul si "e luminozitatea emise "e stelute. 4iecare steluta este reflectarea unei incarnari anterioare. Distanta intre stelute indica perioada dintre incarnari1 luminozitatea fiecarei stelute indica, dupa cate se pare, durata respectivei existente, iar culorile emise indica modul in care omul a respectat legile spirituale ' 0rdinea cosmica. .ltima steluta a fiecarui sigiliu karmic indica existenta prezenta si calitatea omului in momentul actual. ,e (a!t* ultima steluta nu este om!let on(i%urata. Ea va "oban"i on(i%uratia (inala abia "u!a moartea omului* "u!a e e.!erientele !rezentei e.istente vor (i absorbite "in corpul !u'l"tului in corpul 4u . In on luzie* ele trei !i*ilii %armic" sunt i"enti e in eea e !riveste (orma e.terioara si "is!unerea stelutelor* "ar "i(erite in eea e !riveste oloritul si stralu irea. Este a si um a eeasi ima%ine a on(i%uratiei stelutelor se re!eta "e trei ori* in ele trei si%ilii &armi e6 eea e "i(era este uloarea emisa* in (un tie "e "omeniul vizat+ al respectarii legilor divine, al respectarii relatiilor cu semenii, al respectarii relatiilor de familie. In ele trei si%ilii* stelutele emit* asa"ar* ener%ii mo"ulate in(ormational* are !ot (i !er e!ute romati * sonor si ol(a tiv in (un tie "e un tri!lu sistem "e re(erinta ,e e.em!lu* o steluta !oate emite in "re!tul sigiliului respectarii legilor divine o ener%ie mani(estata Printr'o uloare intune ata* semn a relatiile in"ivi"ului u le%ile "ivin's!irituale ale osmosului in res!e tiva in arnare n'au (ost ore te. A eeasi steluta !oate emite in "re!tul elorlalte "oua si%ilii ulori eva mai "es $ise* in"i an" (a!tul a* in a ea e.istenta* omul a avut %ri5a "e (amilia sa si a n'a avut on(li te ma5ore u semenii. Ast(el* !i*iliil" %armic" r"pr"$inta o arta a comportam"ntului omului 4" la inc"puturi !i pana in $iua 4" a!ta$i( ,a a omul !e are'l s aneaza auri are !i*iliil" %armic" mari ' si* intr'a"evar* e.ista multi oameni la are !i*iliil" %armic" a o!era a!roa!e tot !ie!tul ' Eu%en !oate 7 iti7 (oarte bine numarul stelutelor si !oate (a e a!re ieri !ertinente u !rivire la e.istentele anterioare ale a elui in"ivi". ,a a insa omul are !i*iliil" %armic" mi i* am "e marimea unei min%i "e tenis "e am!* a!re ierile !ot (i inselatoare* intru at ener%iile
34

olorate emise "e stelute se intre!atrun"6 in onse inta* nu se !oate estima u !re izie e anume !rovine "e la o in arnare sau e !rovine "e la alta. Probabil a* !entru a !utea 7 iti7 prin clar-"4"r" ast(el "e si%ilii &armi e* Eu%en ar avea nevoie "e un mi ros o! sau* el !utin* "e o lu!a... eteri a. In interiorul (ie arui !i*iliu %armic, $iar in entru* se "istin%e o steluta entrala mult mai luminoasa "e at elelalte ' !e are o "enumim !t"luta 4intai. La unii oameni* !t"luta 4intai are marimea unui var( "e reion* la altii are marimea unei mar%ele. In 5urul !t"lut"i 4intai, !e orbite on entri e* sunt insirate elelalte stelute. Toate stelutele sunt "is!use "u!a un pattern e !oate (i intalnit in tot universul+ patternul spiralei. A est pattern sau mo"el ar$eti!al !oate (i remar at in on(i%uratia atomului* a sistemelor solare* a %ala.iilor s!iralate* "ar si in o $iliile mel ilor* s oi ilor sau altor animale marine* !entru a "a numai ateva e.em!le. Cer urile on entri e !e are sunt insirate stelutele au on(i%uratia in (un tie "e ve $imea si "e nivelul evolutiv al corpului 4u al omului res!e tiv. Ast(el* oamenii u corpul 4u portocaliu au un sin%ur er on entri om!let* !e are sunt ins rise nu mai mult "e in is!reze e'o!ts!reze e stelute. Oamenii u corpul 4u *al&"n au "oua er uri on entri e* are !resu!un in 5ur "e "ouaze i si in i'"ouaze i si o!t "e stelute'in arnari. Oamenii u corpul 4u auriu, au trei er uri on entri e !e are sunt "is!use in 5ur "e treize i si !atru* treize i si o!t* !ana la !atruze i "e stelute'in arnari. Oamenii u corpul 4u al&a!tru !ot avea !ana la in ize i "e stelute in arnari. In urma a estor onstatari* se !ot (a e ateva "e"u tii interesante u !rivire la !ro esul rein arnarii omului. Avan" !ermanent in ve"ere (a!tul a "istanta "intre stelute in"i a !erioa"a intre in arnari* intensitatea stralu irii stelutelor in"i a "urata res!e tivei e.istente* iar ulorile emise "e stelute in"i a mo"ul in are omul a res!e tat 0rdinea cosmica, vom in er a sa arun am o !rivire asu!ra mo"ului in are on(i%uratiile stelutelor re(le ta in arnarile tre ute.

Pun tul i"eal

In interiorul si%iliilor &armi e sunt "is!use* asa"ar* mai multe stelute. Stelutele nu sunt mai mari "e o 5umatate "e entimetru* "ar ra"atia lor este eva mai mare. Toate stelutele sunt "is!use !e "oua'trei er uri on entri e* in (un tie "e ve $imea si "e nivelul evolutiv al omului. Fie are steluta re(le ta o in arnare anterioara. Cer etan" o steluta !rin larve"ere* "oar "e la ativa entimetri "istanta* Eu%en !oate remar a u "estula "i(i ultate ' (iin" vorba "es!re e(e te "e lumina si "e uloare minus ule '* un nu leu stralu itor "e o uloare "i(erita "e ea a stelutei. Ast(el* 'i"car" !t"luta, car" r"'l"cta o !in*ura incarnar", po!"4a in mi;loc un nucl"u !tralucitor( A est nu leu !oate (i "enumit punctul i4"al( Punctul i4"al, nu leul stralu itor "in mi5lo ul unei stelute'in arnare re!rezinta standardul calitativ cerut de legile divine pentru respectiva incarnare. Cu alte uvinte* la nivelul nu leului stralu itor se a(la ins ris planul ideal arhetipal al res!e tivei in arnari. ,a a ar res!e ta planul ideal arhetipal re(le tat in punctul i4"al, omul ar !utea atin%e !er(e tiunea intr'o sin%ura in arnare. ,in punctul i4"al a(lat in mi5lo ul (ie arei stelute'in arnare !rovine imbol"ul !e are'l resimte ori e om* "e a se om!orta in mo" ore t (ata "e so ietate* (amilie* sot* sotie* o!ii* (rati* surori* buni i et . ,atorita imaturitatii !u'l"tului, toate a este stan"ar"e om!ortamentale sunt !use in !ra ti a in mo" eronat. In momentul in are omul nu se on(ormeaza stan"ar"elor "ivine* in 5urul stelutelor a!ar !ete in $ise la uloare. Ele in"i a (a!tul a omul s'a in"e!artat "e stan"ar"ul ins ris in punctul i4"al. Ast(el* intre om!ortamentul omului si nivelul %enerat "e punctul i4"al se (ormeaza o diferenta de potential. Culorile emise "e stelute ' !e are Eu%en le !oate observa (oarte lar "in !rima !ers!e tiva ' nu re!rezinta alt eva "e at diferenta de potential "intre mo"ul "e om!ortare al unui om si stan"ar"ul ins ris in punctul i4"al. Cu alte uvinte* ulorile emise "e stelute in"i a %ra"ul in are omul s'a "e!artat "e +egile divine si "e 0rdinea cosmica, ins rise in punctul i4"al. ,a a ar (i su(i ient "e matur !entru a !rivi mereu s!re stan"ar"ul i"eal* omul nu ar avea &arma* iar stelutele n'ar mai emite "e at uloarea s!e i(i a punctului i4"al. Tot e este omul* este ins ris in stru tura sa auri a* a intr'o $arta $olo%ra(i a. Stru tura auri a umana re(le ta eea e este omul intr'un anumit moment al e.istentei sale* iar diferenta de potential in"i a* u !re izie* "eosebirea "intre eea e este omul in mo" e(e tiv si eea e ar (i trebuit sa (ie. Avan" ins ris standardul ideal $iar in stru tura sa auri a* omul nu are nevoie "e ni i o *udecata !ost'
8>

mortem* in are instantele osmi e sa 5u"e e mo"ul sau "e om!ortare "e'a lun%ul unei e.istente. Insasi stru tura auri a este ea are in"i a u !re izie e este omul si at s'a "e!artat "e stan"ar"ul osmi . In a est onte.t* *udecata are se realizeaza "u!a moarte are un alt s o!. ,e alt(el* in momentul in are o (iinta an%eli a se a!ro!ie "e un om ' (ie in arnat* (ie "e or!orat '* !rimul lu ru la are !riveste este !i*iliul %armic, mai !re is diferenta de potential (ormata intre punctul i4"al si ulorile emise "e ultima steluta ' ea a in arnarii !rezente !entru ei in arnati ori ea a ultimei in arnari !entru ei "e or!orati. La ran"ul lor* In*"rii V"* "tori numes punctul i4"al !rin (ormula "calitatil" 'iului '"m"ii 4"!a-ar!it in 'i"car" !u'lar", *an4 !i 'apta, in 'ata lui Dumn"$"u, a 'amili"i !i a 'ratilor !ai mari !au mici, ori 4"opotri-a cu "l, pana in $iua in car" -a put"a !ta 4r"pt in 'ata Lui !i -a put"a r"$i!ta Put"rii Lui mari+(

Steluta "intai
In interiorul unui !i*iliu %armic, in mi5lo ul tuturor stelutelor "is!use !e er urile on entri e* a !un t "e !ornire* se a(la o steluta mai mare si mai stralu itoare "e at elelalte. A easta este !t"luta 4intai. In mo" lo%i * !t"luta 4intai ar (i trebuit sa in"i e !rima in arnare a omului !e !amant6 "atorita unor evenimente tre ute* ea nu re(le ta !rima in arnare a omului* i o rezultanta evolutiva. Ast(el* "u!a in(ormatiile obtinute in lumea eterica, !t"luta 4intai in"i a sta"iul evolutiv atins "e om inainte "e un eveniment "ramati * !etre ut u mult tim! in urma+ marele !oto!. Privin" in tre ut* a!are evi"ent a istoria !amantului si* im!li it* a umanitatii s'a "es(asurat in i luri tem!orale. Ci lurile tem!orale mai mari ontin* la ran"ul lor* i luri mai mi i* totul "es(asuran"u'se in a"rul unui !ro es in are !erioa"ele "e mani(estare se im!letes u !erioa"e "e atastro(a si "e nemani(estare. ,u!a um mentioneaza !pirit"l" naturii, "e'a lun%ul tim!ului s'au !ro"us mai multe evenimente atastro(ale* numite in lumea eterica !rin termenul "e stergeri, iar in lumea noastra potopuri. Este bine "e stiut si (a!tul a* !ana in momentul "e (ata* !e !amant s'au su e"at patru mari generatii de oameni "enumite uneori* "estul "e im!ro!riu* rase. Cel mai am!lu si "ramati eveniment atastro(al a avut lo * an"va* intr'un tre ut (oarte in"e!artat. A est eveniment este "enumit "e (iintele lumii eteri e marea stergere. Inainte "e marea stergere, Pamantul era !o!ulat "e oamenii !rimelor trei %eneratii. Mare !arte "in %eneratia a !atra* a tuala %eneratie "e oameni* a a!arut "u!a a est eveniment. In a ele vremuri* ve $ea ivilizatie umana o luase !e ai %resite* eea e a atras "u!a sine un !oto! "e !ro!ortii. Umanitatea are a e.istat inainte "e marea stergere era (ormata "in in"ivizi e.trem "e !uterni i* are atinsesera !uteri inima%inabile !entru omul mo"ern. Fata "e ele* siddhisurile - !uterile ma%i e ' "es rise "e ve $ile arti in"iene* sunt "oar !ali"e umbre. 'idhhisurile u erite "e su!eroamenii "e o"inioara !ermiteau* bunaoara* (olosirea unor (orte !si$o'mentale a!abile "e a "istru%e !rin (orta %an"ului o !a"ure sau un sat* "e a oman"a elementelor naturii* "e a asu!ri mase mari "e oameni !rin (orta !rivirii* "e a levita sau "e a voia5a in tru! (izi * oriun"e* u mare viteza. ,esi%ur* nu toti oamenii atinsesera un asemenea nivel evolutiv* "ar ne !utem ima%ina a erau su(i ienti ateva ze i sau sute. In a ele tim!uri* "atorita on(i%uratiei %enerale a stru turii auri e umane* era !osibil a* in numai ateva intru!ari in lumea materiala* oamenii sa atin%a un nivel evolutiv (oarte inalt* are sa le !ermita u erirea siddhisurilor. ,esi erau e.trem "e !uterni i* su!eroamenii "e atun i se ru!sesera "e Dumn"$"u, ast(el in at nu mai e.ista ni i un ontrol asu!ra a eea e (a eau. Multi "intre ei se aliasera u (iintele lu i(eri e* are 5ubilau* (eri ite a venise tim!ul !entru a ontrola evolutia umanitatii si* in (inal* !entru a o "istru%e. Omul !oate (a e e "oreste si nimeni* in virtutea res!e tarii liberului arbitru* nu il !oate in(luenta u nimi . Cat tim! omul nu (a!tuieste in mo" e(e tiv eva rau* nimeni nu !oate lua ni i o masura im!otriva sa. Omul mai intai (a!tuieste !otrivit liberului sau arbitru si abia "u!a a eea su!orta onse intele (a!telor sale. La nivelul osmi nu e.ista !ro ese "e intentie* i "oar !ro ese ale a tiunilor on rete. In esenta* omul este liber sa (a a eea e "oreste* "ar abia "u!a e isi materializeaza intentiile* osmosul si stru turile sale rea tioneaza intr'un mo" a"e vat. Cauza tuturor evenimentelor atastro(ale ramane* asa"ar* omul si mo"ul
81

sau "e om!ortare. Se stie (oarte bine (a!tul a !uterea* in absenta lui Dumn"$"u, "u e la auto"istru%ere* iar 7realizarile7 (iintelor umane su!er!er(ormante "usesera umanitatea s!re !ra%ul "is!aritiei totale. Inaintea marii stergeri a avut lo un razboi al su!eroamenilor aliati u (iintele lu i(eri e* im!otriva (iintelor an%eli e. Fiintele lu i(eri e* !re um si oamenii are au olaborat u ele* au (ost in(rante. Ime"iat "u!a marele razboi* s'a !ro"us marea stergere. Mo"ul aberant in are se om!ortau ea mai mare !arte "intre oameni "emonstreaza u !risosinta (a!tul a* in azul in are nu ar (i avut lo marea stergere, umanitatea s'ar (i autoeliminat sin%ura "in ir uitul evolutiv ' eea e "oreau* "e (a!t* (iintele lu i(eri e. ,u!a um se a(irma in lumea eterica, marea stergere a a(e tat atat me"iul !lanetei materiale* at si 5erra Aurica 85erra Aurica este ansamblul !lanurilor osmi e e invaluie on entri Pamantul material<. Teribilul eveniment a !us a!at e.istentei oamenilor "e !e su!ra(ata !lanetei6 mai mult "e at atat* a insemnat si retra%erea e(e tiva a oamenilor "in ir uitul evolutiei. In "e ursul marii stergeri a avut lo retra%erea "n"r*i"i -ital" a Du ului S'ant - !el care confera @iata a tot ce exista, al treilea aspect al 'fintei 5reimi. Retra%erea "n"r*i"i -ital" a !rovo at "is!aritia ori arei (orme "e viata si a (a ut a Pamantul* a !laneta materiala* sa semene u solul lunar sau u solul martian. Toto"ata* toate (iintele umane ' !pirit"l" umane invelite in corp 4u - au (ost retrase "in ir uitul evolutiv si "use* un"eva* in a(ara sau* !oate* $iar in interiorul 5errei Aurica, intr'un lo izolat. +umea de dincolo !asa 5atalui ceresc - a "evenit %oala nu numai meta(ori . Oamenilor li s'a retras corpul 4u si au ramas 7stele7* a"i a !pirit", !re um erau an"va* intr'un tre ut in"e!artat* inaintea (ormarii lumii materiale. ,u!a um se stie* ve $ile mituri ale umanitatii* la (el a si er etarile intre!rinse "e maestrii s!iritului* amintes in (elul lor s!e i(i (a!tul a* in tre utul umanitatii* au avut lo mai multe 7!oto!uri7. Totusi* marea stergere nu trebuie on(un"ata u !oto!ul "es ris "e #e $iul Testament ' !oto!ul lui Noe ' are a (ost "oar ultimul "iluviu. In "e ursul marii stergeri s'au "erulat evenimente !lanetare "e o am!loare mult mai mare si "e o natura "i(erita (ata "e ele rezultate in urma inun"atiilor "evastatoare "es rise "e )iblie. ,u!a marea stergere, a"evarata noa!te a evolutiei umanitatii ' ea mai ins!aimantatoare noa!te !e are a !ar urs'o umanitatea "e la a!aritia sa ' a rein e!ut re!o!ularea 5errei Aurica1 mai intai a 7 erului7* a"i a a lumii de dincolo, a!oi a lumii materiale. ,u!a e oamenii au (ost retrasi "in ir uitul evolutiv* iar soarta umanitatii a (ost !usa in um!ana ' a i multi se intrebau atun i "a a umanitatea va mai (i lasata sa'si ontinuie traie tul evolutiv '* numai bunatatea lui Dumn"$"u a "es $is alea unui alt i lu evolutiv. Printr'o al $imie "ivina* viata a revenit in 5erra Aurica, iar Pamantul* a !laneta materiala* a revenit la viata sub a tiunea Du ului S'ant. Totusi* $iar inainte "e marea stergere, s'au in arnat multi oameni are a um (a !arte "in a !atra %eneratie. Marea ma5oritate a oamenilor are au* astazi* corpul 4u "e uloare %albena si aurie* s'au in arnat "e el !utin in i'sase ori inainte "e marea stergere. In arnan"u'se "e mai multe ori inainte "e marea stergere ' in ciclului evolutiv anterior - oamenii elei "e'a !atra %eneratii au "oban"it tre!tat e.!eriente "e viata. In a ea !erioa"a "e tim! e.istau alte stan"ar"e evolutive6 oamenii erau stru turati auri intr'un alt mo"* iar !ro esul evolutiv se "es(asura sensibil "i(erit (ata "e mo"ul in are se "es(asoara astazi. Ni i unul "intre oamenii %eneratiei a !atra nu !are sa (i atins inainte "e marea stergere un nivel evolutiv !rea inalt. Totusi* in i lul a tual* !ornin" "e la nivelul "e atun i al corpului 4u , oamenii "in a !atra %eneratie* are s'au in arnat "e ateva ori inainte "e marea stergere, sunt el !utin u o trea!ta mai sus "e at ei are s'au in arnat !entru !rima oara "u!a a est eveniment "ramati . Oamenii are au astazi corpul 4u "e uloare aurie sau albastra au !t"luta 4intai mult mai stralu itoare "e at ei are au corpul 4u !orto aliu sau %alben* eea e inseamna a e.!erientele lor "e viata sunt mult mai bo%ate* iar ve $imea lor este mai mare. A easta ate%orie "e oameni s'a in arnat "e mai multe ori inainte "e marea stergere, iar ara teristi ile ' uloare* luminozitate* sunet si miros ' !t"lut"i 4intai in"i a u !re izie a est (a!t. St"luta 4intai este* asa"ar* rezultanta evolutiva a i lului evolutiv anterior* !astrata in memoria s!irituala a omului* iar nu in e!utul evolutiei omului in lumea materiala. Esenta mani(estarii omului in i lul anterior ramane im!rimata in uloarea* mirosul si sunetul emise "e !t"luta 4intai6 in onse inta* toate a este ara teristi i in"i a nivelul evolutiv "e la are a !le at omul in noul i lu evolutiv si* im!li it* nivelul evolutiv atins inainte "e marea stergere. St"luta 4intai are* la (ie are om* o anumita uloare* o anumita intensitate luminoasa* un anumit sunet si
8-

un anumit miros* in (un tie "e ele trei stan"ar"e &armi e+ le%ile "ivine* le%ile (amiliei* relatiile u semenii. ,e e.em!lu* un om !oate avea* in eea e !riveste !t"luta 4intai, la nivelul si%iliului le%ilor "ivine* uloarea %alben* la nivelul si%iliului relatiilor so iale uloarea rosie* iar la nivelul si%iliului le%ilor (amiliei uloarea maron. Sinteza tuturor ulorilor nu !oate (i "e at uloarea !orto alie a corpului 4u . Culoarea !orto alie in"i a asa"ar alitatea corpului 4u al unui om inainte "e marea stergere. St"luta 4intai este* "a a !utem s!une ast(el* $intesenta corpului 4u are e.ista inainte "e marea stergere. ,u!a marea stergere, an" viata a revenit in 5erra aurica, !e !amant a a!arut a patra generatie "e oameni ' umanitatea a tuala. Primii are s'au in arnat in noile on"itii* au (ost* (ireste* a ei oameni "in %eneratia a !atra are se in arnasera "e ateva ori inaintea marii stergeri. Ei au "es $is "rumul noului val "e in arnari. O !erioa"a "e tim! "u!a marea stergere si "u!a revenirea !amantului la viata* evolutia oamenilor s'a "es(asurat in on"itii o!time. Oamenii ' spirite invesmantate in corpuri 4u ' au re!o!ulat !amantul si au urmat traseul evolutiv !revazut in Planul lui Dumn"$"u. Totusi* "e la un anumit moment "at* lu rurile au rein e!ut iarasi sa se inrautateas a. In prima etapa a perioadei ce a urmat marii stergeri, sub atenta o rotire a Fiilor Luminii, oamenii au urmat traseul evolutiv normal. ,in !a ate* sub in(luenta (iintelor lu i(eri e* oamenii au "evenit "in e in e mai rai si mai e%oisti. In a doua etapa a acestei perioade, lu rurile s'au inrautatit onstant. Su!usi in(luentelor (iintelor lu i(eri e* "ar si "atorita (olosirii abuzive a te$ni ilor "e evolutie a elerata* te$ni i asemanatoare u te$ni ile Ao%a "e astazi* o !arte "intre oameni au "orit sa u ereas a at mai re!e"e sidhhisurile, !e are insa le'au (olosit in s o!uri e%oiste* intran" iarasi in "eza or" ener%eti u instantele osmi e. Ast(el* no.ele &armi e s'au a umulat in mo" %alo!ant* iar ei mai multi oameni* in !o(i"a !uterii !ersonale si a siddhisurilor, au "evenit tot mai intune ati &armi . O buna !arte a oamenilor a atins un !ra% al imoralitatii* "in olo "e are nu se a(la "e at Noa!tea si /aosul. Ei au intrat iarasi in "isonanta ener%eti a u Pamantul* u Spiritul Pamantului, u instantele osmi e* u In%erii si u Planul lui Dumn"$"u. E(e tele n' au intarziat sa se mani(este6 ele s'au on retizat !rin noi ata lisme "evastatoare. In a est onte.t* ultimul mare !oto!* !oto!ul lui Noe* a re!rezentat !un tul terminus al unei e!o i a%itate. Ni i "u!a !oto!ul lui Noe* "u!a um este unos ut* lu rurile nu s'au imbunatatit. La (el a in !erioa"a anterioara* "in e in e mai multi oameni s'au a(un"at in mlastina ailor %resite. ,atorita ontinuei "e!artari "e 0rdinea cosmica, un nou !oto! nimi itor era iminent. In 7 eruri7 s'a !us !roblema u a"evarat tulburatoare "a a umanitatea mai !oate ontinua !ro esul evolutiv. Pentru salvarea umanitatii* in a ele momente "e ras ru e* Dumn"$"u, in marea sa iubire* a luat "e izia "e a'l timite !e Fiul Sau, Ii!u! #ri!to!, in lumea oamenilor* !entru a* !rin El, umanitatea sa (ie ri"i ata iarasi "in malastina slabi iunilor si sa (ie o olita o noua Noa!te. Ii!u! #ri!to!, Fiul lui Dumn"$"u s'a in arnat in lumea oamenilor* "ar oamenii nu L'au re unos ut. Mai mult "e at atat* L'au rasti%nit !e ru e. Iar a el ras!uns al Fiului lui Dumn"$"u, Ii!u! #ri!to! , -5ata, iarta-i ca nu stiu ce fac-, a salvat "in nou umanitatea. P" t"rm"n !curt, Ii!u! #ri!to!, Dumn"$"u intrupat, a !al-at umanitat"a 4" la o imin"nta 4i!tru*"r", ra!cumparan4 !u'l"t"l" oam"nilor, iar p" t"rm"n lun* a cr"at pr"mi!"l" mantuirii 'inal"(

Capitolul 8 PRETUL RASCUMPARARII Omul nou, omul -"c i

Cele a(irmate anterior re!rezinta o e.!unere (oarte sumara a unor in(ormatii !rimite "e la (iintele u are Eu%en a "ialo%at in lumea eterica. Ast(el "e in(ormatii au (ost e.!rimate* intr'o (orma sau alta* si "e ve $ile mituri ale umanitatii* are nu sunt "oar sim!le reatii mito'!oeti e* asa um* a"esea* se s!une astazi. ,e alt(el* as!e tele !rin i!ale e !rives (iinta umana ' !re um e.istenta "e "in olo "e moarte* &arma si rein arnarea ' nu !ot (i intelese u a"evarat "e at "a a sunt ra!ortate la evenimentele u im!a t "eosebit asu!ra "estinului ole tiv* !etre ute in tre utul umanitatii. Toate evenimentele tre utului si'au lasat am!renta asu!ra stru turii auri e a (iintei umane. In onse inta* ele !ot (i "ete tate !rin larve"ere "e atre
80

Eu%en. Pentru a e.em!li(i a at mai lar mo"ul in are evenimentele tre utului sunt re(le tate la nivelul stru turii aurei* vom ale%e un e.em!lu are ilustreaza mo"ul in are se !rezinta un si%iliu &armi si stelutele situate in interior. Sa !res!unem a avem "e'a (a e u un om are* in e.istenta a tuala* "es(asurata la s(arsitul se olului FF si in e!utul se olului FFI "in Era restina* are corpul 4u "e uloarea aurie. Cer etarea si%iliile &armi e ale a estui om* releva (a!tul a* in mi5lo ul tuturor stelutelor* are sunt "is!use !e trei er uri on entri e* se a(la o steluta luminoasa* u o stralu ire mult mai intensa "e at toate elelalte. A easta este !t"luta 4intai( In a(ara !t"lut"i 4intai, "ar si in a(ara ultimei stelute insu(i ient on(i%urata ' ultima steluta re!rezinta in arnarea !rezenta '* !e ele trei er uri on entri e !ot (i numarate 0: "e stelute. A easta inseamna a a el om a avut 0: "e rein arnari. Stelutele sunt asemanatoare le"urilor (olosite in ele trote$ni a6 (ie are le" emite !ro!ria sa uloare* !ro!riul sau sunet* !ro!riul sau miros. Unele le"uri'stelute emit ulori mai intune ate* alte le"uri'stelute emit ulori mai "es $ise. Cer etan" uloarea* sunetul si mirosul (ie arui le"'steluta in !arte* Eu%en !oate estima alitatea morala a omului in res!e tiva in arnare* in (un tie "e ele trei sisteme "e re(erinta+ legile divine, relatiile de familie, relatiile cu semenii. Fie are uloare emisa "e o steluta are o semni(i atie !re isa* iar inter!retarea ansamblului !oate o(eri in(ormatii !retioase u !rivire la eea e a (a ut omul in res!e tiva e.istenta. ,in ele 0: "e in arnari insirate "e'a lun%ul elor trei er uri on entri e* 9 nu !ot (i luate in al ul* (iin" !rea sterse* semn a in a ele in arnari in"ivi"ul res!e tiv a murit la o varsta (ra%e"a* ast(el a nu a !utut a umula e.!eriente "e viata. ,in totalul elor 0: "e in arnari* 0> s'au "es(asurat !ana la in e!utul Erei restine* iar ultimile : "u!a a eea. ,intre ele 0> "e in arnari s urse "e la marea stergere !ana la in e!utul Erei restine* 3 in arnari au (ost ratate* "atorita !robabil unor morti !remature* iar "u!a in e!utul Erei restine "oar - in arnari au (ost ratate. Cer etan" ele 0: "e stelute* are in"i a e.istentele anterioare ale omului "in e.em!lul itat* Eu%en a !utut observa um* "in !un t "e ve"ere oloristi * in e!an" u a -'a !ana la a -:'a* stelutele'in arnari au "evenit "in e in e mai intune ate* semn a omul avea toate sansele "e se in%ro!a "e(initiv in mlastina !ro!riilor sale %reseli e.istentiale. A easta inseamna a omul in auza* la (el a si umanitatea in ansamblu* a ontinuat ' este "re!t a nu $iar in mo"ul %alo!ant a in !erioa"a anterioara ' a elasi traseu evolutiv "e(e tuos. ,a a omul ar (i ontinuat sa se om!orte in a est (el* s'ar (i s u(un"at ireme"iabil in mlastina erorii. La (el a si umanitatea in ansamblu* omul res!e tiv avea toate sansele "e a (i eliminat "e(initiv "e !e s ena lumii. La nivelul istoriei umanitatii* in !erioa"a "e tim! ores!unzatoare in arnarii u numarul 0> a omului "in azul itat* antitatea "e no.e &armi e se a umulase atat "e mult* in at trebuia* !otrivit le%ilor osmi e* sa se !ro"u a un "ezno"amant tra%i + o atastro(a terestra in%rozitoare* in "e ursul areia umanitatea avea sa (ie maturata "e !e s ena evolutiva. ,u!a um se a(irma in lumea eterica, in a ea !erioa"a* are ores!un"e "in !un t "e ve"ere istori u in e!utul Erei restine* un"eva* in eruri* s'a !us "ramati a intrebare+ ce este de facut C Revenin" la er etarea si%iliilor &armi e ale omului "in azul itat* se !oate remar a o mo"i(i are semni(i ativa a ulorilor emise "e stelute* in e!an" u a 01'a in arnare. Petele intune ate e invaluie stelutele tin" tre!tat sa se "es $i"a la uloare si sa "evina mai luminoase in e!an" u ea "e'a 01 'a in arnare. Totusi* elevarea oloristi a nu se "atoreaza omului res!e tiv si e(ortului sau onstient atre mai bine. Elevarea oloristi a a stelutelor'in arnari se "atoreaza in(luentei %lobale a lui Ii!u! #ri!to!, eea e inseamna a e.istenta u numarul 01 a res!e tivei !ersoane s'a !ro"us la s urt tim! "u!a Cruci'icar"a, Moart"a, In-i"r"a !i Inaltar"a lui Ii!u! #ri!to!( A(irmatiile u !rivire la omul al arui corp 4u are in !rezenta e.istenta uloarea aurie ' are este "oar un az !rintre multe altele ' sunt valabile !entru toti oamenii. Ast(el* in urma analizei multor azuri er etate !rin larve"ere "e atre Eu%en* se im!une o on luzie (un"amentala+ inainte "e Era restina* in !erioa"a are urma mortii (izi e* in lumea de dincolo, omul nu era a!abil sa onstientizeze "e at (oarte !utin a* in e.istenta materiala* a omis o %reseala6 "re!t urmare* a re!etat'o si in e.istenta urmatoare. ,a a lu rurile ar (i ontinuat in a est mo"* omul s'ar (i s u(un"at "e(initiv in mlastina slabi iunii* a vi iului si a ne"re!tatii si nu ar (i e.istat ni i o (orta are sa'l s oata "e a olo. In !erioa"a anterioara Erei restine* In*"rii V"* "tori si toti Fiii Luminii in er au sa a5ute oamenii* "ar a"erea intre use $iar si ele
81

mai !esimiste aste!tari. Mo"i(i area ulorii si luminozitatii stelutelor'in arnari* in e!an" u in arnarile "es(asurate in Era restina* in"i a (a!tul a umanitatea a intrat sub o rotirea "ire ta a lui Ii!u! #ri!to!. Prin a tivitatea nein etata a lui Ii!u! #ri!to!, (ie are om* la (el a umanitatea in ansamblu* a unos ut un !ro es "e maturizare auri a si* im!li it* "e evolutie morala. In urma evenimentelor !etre ute a um ->>> "e ani* omul ve $i s'a trans(ormat ra"i al* "evenin" omul nou.

Un (a!t "e viata a tual* !rezent* vital...

Asa"ar* nu (iinta umana* sin%ura* a realizat turul "e (orta al evolutiei !ersonale* remar at in mo"i(i area bene(i a a ulorilor emise "e stelute* i Fiinta are i'a venit in a5utor !entru a o "etermina sa nu se mai !iar"a in $atisurile e.istentei materiale. Fiinta are a venit in a5utorul omului este Ii!u! #ri!to!. Omul nu !oate evolua "e unul sin%ur* iar "a a se in a!ataneaza sa evolueze sin%ur intam!ina "i(i ultati o!lesitoare. Prin Ra!ti*nir"a, Cruci'icar"a, Moart"a, In-i"r"a !i Inaltar"a la c"r, Ii!u! #ri!to! a !latit Pr"tul, !entru a toti oamenii sa se !oata elibera sau* mai ore t s!us* sa se !oata mantui. Ast(el* "e "oua mii "e ani* umanitatea are in !ersoana lui Ii!u! #ri!to! p" Mantuitorul are a !latit Pr"tul Mantuirii. Ca urmare a evenimentelor !etre ute in !lan terestru a um ->>> "e ani ' Cruci'icar"a, Moart"a, In-i"r"a !i Inaltar"a Fiului lui Dumn"$"u - umanitatea a intrat sub "ire ta Sa o rotire. Prin interme"iul Der(ei !e ru e* Ii!u! #ri!to!, Fiul lui Dumn"$"u, a 4"-"nit Parint"l" !i Ocrotitorul 4ir"ct al intr"*ii umanitati( El a 4"-"nit Domnul tuturor !u'l"t"lor 4in T"rra aurica. Prin Dert(a Sa* Ii!u! #ri!to! a ras um!arat sufletele "sufletele, ca elemente aurice$ tuturor oamenilor. Pentru a intra in (lu.ul mantuirii* omul trebuie sa se "es $i"a* atat auric, at si sufleteste. ,in !un t "e ve"ere auri * omul este un circuit oscilant deschis, are re e!tioneaza si emite ener%ie* in(ormatie si substanta. ,in !a ate* "e'a lun%ul tim!ului* in in arnari re!etate* "atorita a umularii no.elor ener%eti o' in(ormationale ' &arma '* omul s'a in $is !ro%resiv* ast(el a nu mai !oate !rimi eea e osmosul si stru turile sale ii o(era. Ast(el* !entru om a "evenit ne esara atat o noua "es $i"ere auri a* at si o noua "es $i"ere su(leteas a. 2oua deschiderea aurica a omului are lo !utin "u!a nasterea sa in lumea (izi a* !rintr'un eveniment aruia nu i se mai a or"a !rea multe semni(i atii+ &ot"$ul cr"!tin. Prin botezul crestin, omul se !une* auric, sub in(luenta !rote toare a lui Ii!u! #ri!to!. In s $imb* deschiderea sufleteasca se !ro"u e in momentul in are omul il re unoaste liber onsimtit* onstient* !e Ii!u! #ri!to! "re!t O rotitorul su!rem. )iseri a restina (oloseste termenul "e Mantuitor. Ulterior* !rin rugaciune sau prin rostirea Num"lui Sau, omul intareste ne esitatea re unoasterii lui Ii!u! #ri!to! "re!t 0crotitorul suprem al tuturor (iintelor umane* are traies atat in lumea materiala* at si in intrea%a 5erra Aurica. Prin rostirea repetata a 2umelui lui Ii!u! #ri!to! ori !rin rugaciune se a tiveaza corpul haric al plaselor mesianice, iar omul se !une sub !rote tia lui Ii!u! #ri!to!. Simultan se (ormeaza chakra iubirii, S ainia , $a&ra situata in "re!tul inimii (izi e. Prin S ainia se (a e le%atura "intre Ii!u! #ri!to! si Dumn"$"u Tatal. Prin rostirea Num"lui Sau ori !rin rugaciune, are inseamna mai mult "e at sim!la re unoastere teoreti a a lui Ii!u! #ri!to! a Prieten, 0crotitor si (antuitor, omul intele%e a trebuie sa se on(ormeze invataturilor Marelui Mo"el. In momentul in are se on(ormeaza nu numai in vorba* i si in (a!ta invataturilor lui Ii!u! #ri!to!, substanta su(leteas a se mo"i(i a* iar omul onstientizeaza a el in"emn* atat "e !utin inteles* "in Evan%$elie+ -+asa pe mama ta, pe tatal tau, pe fratii tai si urmeaza-(a-. ,in !a ate* on e!tiile a tuale il situeaza !e Ii!u! #ri!to! un"eva* "e!arte* intr'un er ina esibil* ru!an"u'l "e oameni si "e e.istenta oti"iana ' un"e este atata nevoie "e El. In virtutea unei asemenea on e!tii* ru%a iunea !are eva "e!lasat si %ratuit* "a a nu total iluzoriu* a i* la urma urmei* nu te !oate auzi nimeni. Con e!tiile ' sa le numim s!iritualiste ' a tuale a(irma la unison a* "u!a moarte* oamenii mer% intr'un lo EstareEs!atiu* in are salasluies a s!irite "e or!orate !ana la o noua in arnare sau* eventual* !ana la Marea Du"e ata. A eleasi on e!tii re(uza insa a easta !osibilitate unei Fiinte (oarte inalte !re um este Ii!u!
83

#ri!to!. Pentru a "esemna lo ul in are se a(la a tualmente Ii!u! #ri!to! se (oloses "oar termeni e $ivo i* !re um 7 er7* 7rai7* 7la "rea!ta Tatalui7. Fara in"oiala* !in*ur"i Fiint" car" "!t" in ac"la!i timp om !i Dumn"$"u nu i se !oate atribui "estinul !ost'mortem al unui om* "ar a easta nu inseamna a trebuie res!insa i"eea Prezentei Sale intr'un anumit !alier al osmosului s!iritual. Cer etarea lui Eu%en !rin larve"ere on(irma (a!tul a Ii!u! #ri!to! se manifesta in prezentul continuu, "e un"e alauzeste in mo" on ret umanitatea. A esta este motivul !entru are Fiul lui Dumn"$"u nu este un"eva "e!arte* intr'un 7 er7 ina esibil* im!osibil "e atins* (oarte "e!artat "e oameni. Fa!tul a lumea eterica este lo ul prezentei continue a lui Ii!u! #ri!to!, nu inseamna a Ii!u! #ri!to! se mani(esta numai in lumea eterica. Ii!u! #ri!to! este sin%ura (iinta are se !oate mani(esta -in sapte planuri cuantice, in sapte timpuri si in sapte perioade-, ast(el in at e.!resia -la dreapta 5atalui-, el !utin in onte.t* in"i a "e (a!t "oar !ozitia sa ierar$i a in osmos. Ii!u! #ri!to! se a(la simultan -la dreapta 5atalui-, in lumea eteri a si in toate elelalte planuri cuantice, perioade si timpuri. Ii!u! #ri!to! se o!une atat la nivelul auri 'mi ro osmi * at si la nivelul ma ro osmi * tentativelor (iintelor lu i(eri e sau s$aitani e "e a "istru%e omul. Fara a tivitatea Sa* omul ar (i azut "emult !ra"a (ortelor !otrivni e e auta "in ras!uteri sa'1 elimine "e !e s ena evolutiei. E.ista o lu!ta "ramati a !entru (ie are (a!ta* !entru (ie are om* !entru (ie are su(let. Lu!ta se "a la toate nivelurile Terrei auri a. La a easta lu!ta !arti i!a toti Fiii Flacarii. FORTA CONTRA FORTA, lu!ta !er!etuua intre FORTELE osmi e* se "a atat la nivelul ma ro osmosului* at si la nivelul mi ro osmosului. Lu!ta "intre moralitate si imoralitate se "es(asoara u armele si u su!orturile e.istente in lumea materiala* prin oam"ni. In lumea materiala* unii oameni in"eamna (atis la rima* tal$arie* !rostitutie sau a"ulter6 toate a esta sunt* in ele "in urma* ro"ul in(luentelor (iintele lu i(eri e. Altii in"eamna la e $ilibru si la normalitate* la res!e tarea re%ulilor morale* iar a easta se realizeaza !rin a tivitatea lui Ii!u! #ri!to! si a Fiilor Luminii. Lu i(er si (iintele rebele urmares a"erea umanitatii si "is re"itarea totala si "e(initiva a s!etei umane in (ata lui Dumn"$"u, numit in lumea eterica #AUTI. In (inal* (iintele lu i(eri e urmares "istru%erea totala a umanitatii !entru -a fi la fel ca la inceputuri-, an"* a(irma ele* "#AUTI ne iubea pe noi cel mai mult...Ii!u! #ri!to! urmareste "esavarsirea ra!i"a a evolutiei omului* !rin "ezvoltarea nivelului ve torial evolutiv "e la o e.istenta in arnata la alta sau* u alte uvinte* trezirea si mani(estarea "e!lina a !piritului. Fiin" aici si acum, in !rezentul ontinuu* Ii!u! #ri!to! su(era !entru toate (a!tele rele si !entru toate erorile noastre* iar a ea (rumoasa ru%a iune restina* are in e!e !rin (ormula "Doamn" Ii!u!" #ri!toa!", Fiul lui Dumn"$"u, iarta)ma caci prin pacat"l" m"l" "u T")am ra!ti*nit-, s'ar !utea sa ontina mai mult a"evar "e at suntem !re%atiti sa a e!tam.... In(luenta lui Ii!u! #ri!to! "e a um ->>> "e ani a (a ut sa nu se mai !oata vorbi "es!re o evolutie in"ivi"uala* i "es!re o evolutie colectiva, realizata !rin T "nt)T int / Si 6"mol, in are omuniunea auri a* su(leteas a si s!irituala intre oameni re!rezinta motorul !rin i!al. Ast(el* restinismul nu este o sim!la !oveste* buna "e s!us o!iilor iarna* la %ura sobei* in are este narata !ovestea unui barbat inalt si (rumos are a (ost rasti%nit !e ne"re!t a um ->>> "e ani6 i este un 'apt 4" -iata actual, pr"$"nt, -ital, a arui !oveste* la (el "e (rumoasa* se s!une* se un"a "e se un"a* "e "oua mii "e ani si se va s!une atata tim! at va e.ista T"rra Aurica.

PARTEA A DOUA ODISEEA SPIRITULUI Capitolul , EVOLUTIA OMULUI #iata* su!rema (orma "e initiere
,emersul a estei arti* are este situat in !ers!e tiva intele%erii me anismelor "e (un tionare ale aurei* se ra!orteaza la mo"ul in are arata stru tura ener%eti a la omul o&i!nuit al tim!urilor noastre. ,e a eea* a entul este !us !e observarea, interpretarea si intelegerea !ro eselor ener%eti e subtile e
88

au lo la omul o&i!nuit3 omul $il"lor noa!tr", omul are !ur si sim!lu isi ve"e "e treburile sale si "e e.istenta sa oti"iana si nu urmeaza te$ni i "e autoimbunatatire. Analizan" mai atent evi"enta o(erita "e e.istenta oti"iana* (ara a ne lasa in(luentati "e o "o trina sau "e alta* "ar* mai ales* bazati (iin" !e onstatarile obtinute "e atre Eu%en !rin larve"ere* se !oate a(irma ca 'i"car" om !" a'la !ituat p" un anumit ni-"l "-oluti-. Asa"ar* nu "oar ei are urmeaza te$ni i "e autoimbunatatire se a(la in !lin !ro es evolutiv* i si oam"nii o&i!nuiti. Se a(irma a"esea a omul evolueaza $aoti ' in azul in are se a e!ta i"eea a omul evolueaza si nu re%reseaza '* iar ei mai multi "intre noi ne intrebam "a a* intr'a"evar* e.ista o anumita lo%i a sau un anumit sens in toate evenimentele e.istentei. -'ingurul sens al vietii este sa-i dam un sens-, s!unea an"va unul "intre marii nostri ontem!orani. Totusi* "in olo "e (rumusetea a(orismului* lu rurile sunt eva mai om!le.e* iar a te intreba "a a viata are sau nu un sens este e $ivalent u a te intreba "a a merita sau nu sa traiesti. Si* ast(el* a5un%em la eea e s!unea an"va Al&"rt Camu!, !entru are problema fundamentala a filosofiei, "e!arte "e a (i a el i!oteti ra!ort "intre s!irit si materie* onsta in o!tiunea omului ' !rin liberul arbitru ' "e a trai sau "e a muri. Prin sim!lul (a!t "e a trai* (ie are om a "es o!erit sin%ur ras!unsul la problema fundamentala a filosofiei, ale%an"* in (on"* sa res!e te "arul lui Dumn"$"u, @iata, si sa o "u a !ana la a!at. ,esi%ur* in azul in are "a un ras!uns !ozitiv problemei fundamentale a filosofiei, este (oarte (rumos a omul sa a or"e vietii sensul !e are'l "oreste. ,ar* inainte "e a se %an"i ma ar la asa eva* este azul sa "ea Cezarului e'i al Cezarului* a"i a sa "ea #ietii a atare ' #iata mani(estata !rin interme"iul unor (orte inalte ' e'i al ei. Con luzia ea mai im!ortanta e !oate (i trasa in urma er etarii stru turii auri e !rin larve"ere "e atre Eu%en* a !ro eselor auri e e au lo "e'a lun%ul vietii omului* a one.iunilor "intre evenimentele vietii si ulorile straturilor aurei este a nimi nu este lasat la voia intam!larii* a omul !ar ur%e un !ro es "e maturizare evolutiva* "ar* mai ales* a "-olutia !pirituala !" r"ali$"a$a prin acumular" 4" ":p"ri"nta( +iata pune in 'ata 'iecarui om ceea ce are nevoie pentru a evolua. Evenimentele existentei 'iecaruia dintre noi repre$inta mi)loacele cele mai potrivite prin care are loc evolutia. +iata are un sens, su'erintele au un sens, existenta 'iecaruia, ca si evenimentele cotidiene, au un sens mai adanc decat lasa sa se inteleaga aparentele. +iata - toate evenimentele vietii -, destinul omului ca atare, re'lecta ceea ce nu este omul, dar tre(uie sa devina pentru a-si ocupa locul pe care-l merita si care-i este menit, inca de la inceputul creatiei, in giganticul ansam(lu care este cosmosul. ,in a est !un t "e ve"ere* evenimentele vietii (ie arui om* "e!arte "e a (i sim!le 7intam!lari7 (ara sens* sunt e(e tele li!surilor ' unii s!un ale 7!a atelor7* "ar noi nu suntem $iar atat "e severi '* intr'un uvant ale bolilor e.istentiale re(le tate in aura. Li!surile omului sunt ele are* in (on"* au (a ut !osibila si au on"itionat in arnarea si e.istenta in lumea materiala. Viata in!a!i "!t" o pro'un4a 'orma 4" initi"r", iar "-"nim"nt"l" -i"tii 'i"carui om in part" r"pr"$inta 'orma 4" initi"r" 4" car" ac"l om ar" n"-oi"( Ast(el* omul nu are nevoie strin%enta "e te$ni i "e initiere* (iin a #iata ii o(era e.a t e are el nevoie !entru a !ro%resa. Totusi* "a a* in mo" onstient si voluntar* omul ale%e o (orma su!limentara "e initiere sau "e imbunatatire !si$o'mentala si s!irituala ' (orma a(lata in on or"anta u ara teristi ile "e(initorii ale a tualei eta!e "e evolutie '* iar a est lu ru este (a ut u "is ernamant si u inteli%enta* este u atat mai bine.

Principiul t"rmom"trului
Omul este un sistem (ormat "in !atru subsisteme "istin te+ !u&!i!t"mul !piritului, !u&!i!t"mul corpului 4u , !u&!i!t"mul !u'l"tului !i !u&!i!t"mul corpurilor auric" 4"ri-at" ; or!ul emotional* or!ul astral* or!ul mental in(erior et <. Evi"ent* baza (un tionarii a estor subsisteme in !lanul material este tru!ul. Fie are subsistem este situat !e ate un nivel uanti "istin t6 ast(el se !oate vorbi "es!re !atru niveluri uanti e+ nivelul uanti al !piritului, nivelul uanti al corpului 4u , nivelul uanti al !u'l"tului, nivelul uanti al corpului "t"ric si al aur"i ":t"rioar"( ,esi e.ista relatii stri te "e intera tiune intre ele !atru subsisteme e om!un omul* (ie are evolueaza oare um in"e!en"ent* in !ro!riul sau re%istru evolutiv. Intre toate subsistemele e.ista* (ara ni i o in"oiala* relatii "e one.iune si "e inter on"itionare* "ar* in ansamblu* (ie are se mani(esta in"e!en"ent* !otrivit
89

naturii sale* !e !ro!riul sau !lan uanti . Spiritul are !ro!riul sau nivel "e evolutie. La (el* corpul 4u are nivelul sau s!e i(i "e evolutie. Su'l"tul, corpul "t"ric int"rior !i corpuril" aur"i ":t"rioar" au* (ie are* nivelul !ro!riu "e evolutie. Cele !atru subsisteme se mani(esta !rin !atru ti!uri "e "n"r*ii -ital", are ir ula !e analul Su! umna, !ornin" "in zona sa rala* a olo un"e ele !atru !lanuri uanti e se intre!atrun" intr'un s!atiu "e ativa milimetri* (orman" o !lasa asemanatoare (ilamantului unui be . Fie are "intre ele !atru ti!uri "e ener%ie vitala ur a !e Su! umna, alimentan" in mo" !ro%resiv $a&rele !rin i!ale si $a&rele se un"are. Se !oate ast(el vorbi "es!re patru tipuri principal" 4" "n"r*i" -itala, (ie are u ara teristi ile !ro!rii+ ener%ia vitala a s!iritului* ener%ia vitala a or!ului "u$* ener%ia vitala a su(letului si ener%ia vitala a or!urilor auri e "erivate. Nivelul evolutiv al (ie arui subsistem !oate (i er etat !rin larve"ere "e atre Eu%en* urmarin" mo"ul in are "n"r*ia -itala s!e i(i a ur a !e analul Su! umna. Primul subsistem este el al !piritului, iar ri"i area "n"r*i"i -ital" a !lanului uanti res!e tiv !e Su! umna nu in"i a alt eva "e at nivelul evolutiv atins "e !piritul omului. Al doilea subsistem este el al corpului 4u , iar ri"i area "n"r*i"i -ital" a !lanului uanti res!e tiv in"i a nivelul evolutiv atins "e a esta. Al treilea subsistem este el al !u'l"tului; ri"i area "n"r*i"i -ital" a !lanului uanti res!e tiv !e Su! umna in"i a nivelul evolutiv atins "e !u'l"t. Al patrulea subsistem este el al corpului "t"ric si* im!li it* al aur"i ":t"rioar". En"r*ia -itala a a !lanului uanti res!e tiv in"i a nivelul evolutiv atins "e corpul "t"ric si "e or!urile e.terioare. E-olutia omului, mai !re is stabilirea nivelului evolutiv al unui om* !oate (i er etata !rin larve"ere "e atre Eu%en* !rin urmarirea nivelului "e ur are a elor !atru ti!uri "e "n"r*ii -ital", are ir ula !rin ele !atru anale "in interiorul Su! umn"i. Mo"ul "e mani(estare a elor !atru ti!uri "e "n"r*ii -ital" si ri"i area lor !rin ele !atru anale ale Su! umn"i nu inseamna alt eva "e at configurarea nivelului evolutiv uman. Pentru a (olosi o om!aratie u eea e e.ista in lumea (izi a* analul Su! umna se aseamana u un termometru. Ni-"lul 4" urcar" a "n"r*i"i -ital" p" canalul Su! umna in4ica a!t'"l +t"mp"ratura+ int"rioara a omului, a4ica ni-"lul lui "-oluti-( Can"va* in tre ut* stru tura auri a a omului era intru atva "i(erita "e ea a tuala* iar ele !atru ti!uri "e "n"r*ii -ital" se mani(estau in"e!en"ent. Fie are ti! "e "n"r*i" -itala se ri"i a !e analul Su! umna, in (un tie "e nivelul evolutiv !ro!riu. La omul a tual* s!re "eosebire "e omul "in tre ut* ele !atru ti!uri "e "n"r*i" -itala ur a simultan, !rin in"u tie* !e analul Su! umna. La omul a tual* "n"r*ia -itala a !u'l"tului tine in (rau elelalte trei ti!uri "e ener%ie vitala ;a s!iritului* a or!ului "u$ si a or!urilor auri e "erivate<. Ast(el* se !oate vorbi "es!re o r"$ultanta -"ctoriala "-oluti-a ;"u!a Prin i!iul "es om!unerii ve torilor "in (izi a<* "ata "e nivelul "e ur are simultana a elor !atru ti!uri "e ener%ii* are in"i a nivelul %eneral "e evolutie. A est mo" "e mani(estare a "n"r*i"i -ital" este eea e vom numi mai "e!arte a (i principiul "-oluti- al t"rmom"trului(

Para"i%ma evolutiei
,e'a lun%ul Su! umn"i se a(la ele sa!te $a&re !rin i!ale. Prin interme"iul evenimentelor vietii* "n"r*ia -itala este im!insa "e la baza oloanei vertebrale in sus* iar $a&rele ' mai !re is !etalele $a&relor ' intra tre!tat in stare "e (un tiune* "evenin" luminoase. Ur an" "e'a lun%ul Su! umn"i, "n"r*ia -itala !rivita a r"$ultanta -"ctoriala "-oluti-a este atrasa "e (ie are $a&ra. Cu at "n"r*ia -itala ur a mai sus !e analul Su! umna, vitalizan" $a&rele* u atat omul este mai evoluat. Pro esul om!le. al ur arii "n"r*i"i -ital" !e analul Su! umna, !aralel u intrarea in stare de functiune a $a&relor* se "es(asoara "e'a lun%ul intre%ii vieti. In e!an" u momentul nasterii* omul !rimeste e.!erienta "e viata* !re um si in(ormatii "in me"iu6 a easte in(ormatii a5un% sub (orma unei ener%ii luminoase la $a&re* are au rolul "e a le metaboliza si trans(orma. E.!erientele "e viata si in(ormatiile "in me"iu sunt inma%azinate in !etalele $a&relor. Con omitent u a umularea e.!erientei "e viata* "in se"iul sa ral este emisa una "in ele !atru ti!uri "e ener%ii vitale* are se mani(esta !rin r"$ultanta -"ctoriala "-oluti-a. E.!erientele omului* o "ata inma%azinate in !etalele
8:

$a&relor sub (orma unor im!ulsuri ener%eti e luminoase* atra% "n"r*ia -itala ores!unzatoare. E-olutia !pirituala a omului este, asadar, rezultatul cumulat al experientei de viata si, implicit, al reactiei celor patru planuri cuantice, care se manifesta prin cele patru tipuri de energii vitale. Cele !atru ti!uri "e ener%ii sunt emise "atorita atra tiei naturale a unei $a&re. C a%ra "!t" c"a car" atra*" "n"r*ia -itala !i nu "n"r*ia -itala "!t" c"a car" urca !in*ura( In momentul in are omul are o anumita e.!erienta "e viata sau traire interioara* !etala unei $a&re intra brus in stare "e a tivitate* atra%an" simultan* a un ma%net* "n"r*ia -itala a unuia "intre ele !atru !lanuri uanti e. E-olutia umana !" 4"!'a!oara 4")a lun*ul a !apt" "tap" principal"( Fi"car" 4intr" c"l" !apt" "tap" "-oluti-" cor"!pun4" intrarii in stare de functiune a un"i c a%r" !i urcarii "n"r*i"i -ital" c-a4rupl" rezultanta vectoriala evolutiva - 4")a lun*ul canalului Su! umna pana la ni-"lul cor"!pon4"nt( Ur area "n"r*i"i -ital" c-a4rupl" ) a r"$ultant"i -"ctorial" "-oluti-" ' !e Su! umna, "u!a principiul t"rmom"trului "-oluti-, si a tivarea !ro%resiva a sistemului elor sa!te $a&re onstituie eea e !utem "enumi a (i para4i*ma "-oluti"i uman". Fie are "intre ele sa!te $a&re !rin i!ale re!rezinta o trea!ta sau o lasa evolutiva. Ast(el* an" "n"r*ia -itala c-a4rupla ) r"$ultanta -"ctoriala "-oluti-a - a5un%e la 5umatatea "istantei intre mula"$ara si sva"istan* omul !atrun"e in prima cla!a "-oluti-a. In momentul in are "n"r*ia -itala c-a4rupla ;a s!iritului* a or!ului "u$* a su(letului* a aurei e.terioare< ur a !e Su! umna !ana la nivelul $a&rei svadistan, omul !atrun"e in ea "e'a 4oua cla!a "-oluti-a. Can" "n"r*ia -itala ur a !ana la nivelul $a&rei manipura, omul !atrun"e in a tr"ia cla!a "-oluti-a. In momentul in are "n"r*ia -itala ur a !e Su! umna !ana la nivelul $a&rei anahata, omul !atrun"e in a patra cla!a "-oluti-a( Can"* in "e ursul evolutiei* "n"r*ia -itala ur a !ana la nivelul $a&rei vishuddi, omul !atrun"e in c"a 4")a cinc"a cla!a "-oluti-a, iar in momentul in are "n"r*ia -itala ur a !ana la nivelul $a&rei a na, omul !atrun"e in cea de-a !a!"a cla!a "-oluti-a( In mo" normal* urman" a eeasi lo%i a* ar trebui a* in momentul in are "n"r*ia -itala "e!aseste $a&ra a5na si !orneste s!re $a&ra sa$asrara* omul sa intre in a !apt"a cla!a "-oluti-a( Totusi* in e!an" "e la nivelul a5nei* lu rurile in e! sa se om!li e. Evolutia a!ata o turnura s!e iala* "i(erita "e eea e ne'am !utea ima%ina in sta"iul a tual "e intele%ere. ,u!a um Eu%en !oate remar a !rin ea "e'a "oua ve"ere* in e!o a "e astazi nu e.ista !rea multi oameni "in !rima ate%orie* ei "in lasa intai evolutiva* la (el um nu e.ista !rea multi oameni "in lasele evolutive a sasea si a sa!tea. Cel mai inalt nivel evolutiv are !oate (i remar at in marile orase este lasa a in ea. Oamenii "in ea "e'a sasea ate%orie sunt e.trem "e !utini6 multi "intre ei sunt retrasi* un"eva* in a(ara ivilizatiei omenesti* in s $ituri* manastiri sau in alte lo uri izolate. Oamenii "in a sa!tea lasa evolutiva sunt ine.istenti* el !utin in marile orase. ,in a est motiv* in ele e urmeaza* vom vorbi mai mult "es!re oamenii "in lasele evolutive a "oua* a treia si a !atra. Cei mai multi "intre oamenii are traies in !rezent si are (ormeaza me"ia* (a !arte "in lasa a treia evolutiva ' lasa e tine "e a tivitatea !lenara a $a&rei mani!ura si "e ur area ores!unzatoare a "n"r*i"i -ital" c-a4rupla ) r"$ultanta -"ctoriala "-oluti-a( Para4i*ma "-oluti"i uman" este* "e (a!t* o s oala are u!rin"e sa!te lase. A easta este 'coala vietii. Fie are lasa este le%ata "e o $a&ra si "e intrarea in stare de functiune, !rin interme"iul e.!erientelor "e viata* a tuturor !etalelor unei $a&re. Urmarea ursurilor* "e'a lun%ul elor sa!te lase* !resu!une intrarea tre!tata in stare de functiune a elor sa!te $a&re !rin i!ale. Totusi* !ar ur%erea elor sa!te lase evolutive nu se !oate !ro"u e intr'o sin%ura e.istenta. Asa eva ar (i im!osibil. Ur area "n"r*i"i -ital" "e'a lun%ul sistemului elor sa!te $a&re !rin i!ale se (a e "e'a lun%ul multor e.istente* in multe mii "e ani. Tre!tat* "e'a lun%ul e.istentelor "e s!irit in arnat in lumea materiala* !rin e.!eriente "e viata multi!le si variate* se !ro"u e intrarea in (un tiune a !etalelor $a&relor si ri"i area "n"r*i"i -ital" c-a4rupl" ) r"$ultana -"ctoriala "-oluti-a ) "e la baza oloanei vertebrale !ana in restetul a!ului* a olo un"e se a(la $a&ra Sa$asrara. Se stie a (ie are $a&ra are mai multe !etale. Mula"$ara are !atru !etale* sva"istan are sase !etale* mani!ura are ze e !etale* ana$ata are "ouas!reze e !etale* vis$u""i are sais!reze e !etale* a5na are ' !otrivit tra"itiei ' "oua !etale* iar sa$asrara are ' !otrivit a eleiasi tra"itii ' o mie "e !etale. ,a a am om!ara para4i*ma "-oluti"i realizata !otrivit principiului t"rmom"trului "-oluti- u urmarea ursurilor unei s oli* atun i (ie are !etala a unei $a&re ar ores!un"e unui trimestru. Totu!i, c a%r"l" nu 'ac altc"-a 4"cat !a m"ta&oli$"$" ":p"ri"nt"l" 4" -iata !i !a l" tran!'orm" in in!u!iri ontolo*ic" la ni-"l auric(
84

Fie are !etala a unei $a&re are rolul sau s!e i(i 6 !etalele intra in (un tiune "oar in momentul in are omul are un anumit ti! "e e.!erienta. #orbin" meta(ori * se !oate s!une a r"$ultanta -"ctoriala "-oluti-a (a e !atru !asi !ana la !rima $a&ra* in a sase !asi !ana la a "oua* alti ze e !asi !ana la a treia* in a "ois!reze e !asi !ana la a !atra* alti sais!reze e !asi !ana la a in ea* in a "oi !asi !ana la a sasea* si alti o mie "e !asi !ana la $a&ra a sa!tea. Este lesne "e inteles a 7!asii7 ores!un" !etalelor $a&relor* a"i a trimestrelor "in ele sa!te lase evolutive ale 'colii vietii. ,in !un tul "e ve"ere al !im&oli!tica c a%r"lor - simbolisti a im!rimata in mo" e(e tiv atat la nivelul $a&rei* at si in re!rezentarile universal (olosite ' paradigma evolutiei umane !oate (i ilustrata s $emati !rin trans(ormarea !atratului in er . Prima $a&ra* mula4 ara, ores!un"e !ar ur%erii !rimei eta!e evolutive6 ea !oate (i re!rezentata !rintr' un !atrat intr'un er . Cir um(erinta er ului este e%ala u suma laturilor !atratului* eea e !oarta numele "e cuadratura cercului. Cer ul simbolizeaza !er(e tiunea are e.ista la nivelul Terrei auri a* in are a (ost intro"us !atratul* a"i a omul 7nesle(uit7. A "oua $a&ra* !-a4i!tan, ores!un"e elei "e'a "oua lase evolutive6 ea !oate (i re!rezentata !rintr'un er are ir ums rie "oua !atrate* in interiorul arora se a(la un er mai mi . Re!rezentarea $a&rei sva"istan semni(i a mis area* $eia "e bolta a evolutiei in Terra auri a. Cer ul semni(i a onstiinta* iar !atratele semni(i a or!urile auri e in urs "e sle(uire. Pentru (ie are "intre $a&rele urmatoare se a"au%a ate un !atrat er ului e le u!rin"e !e toate6 la nivelul elei "e'a sa!tea $a&re* !a a!rara, are ores!un"e elei "e'a sa!tea lase evolutive* toate !atratele trasate in er (ormeaza o stea u -: "e un%$iuri. Cele -: "e un%$iuri sunt atat "e a!ro!iate unele "e altele in at !ar sa (ormeze o s(era.

Re(le tarea evolutiei in or!ul "u$

Ca stru tura ener%eti o'in(ormationala* omul are in al atuirea sa !atru om!onente+ !piritul si ansamblul "e elemente e tin "e in4i-i4ualitat"a !erena a omului* in lusiv corpul 4u ; eea e vine la in arnare "in lumile su!erioare si eea e !lea a in a elasi lo "u!a momentul mortii<6 !u'l"tul si ansamblul e tine "e p"r!onalitat"a limitata la o sin%ura e.istenta in arnata6 "in ansamblul tru! material' or! eteri 6 "in or!urile auri e "erivate+ corpul "motional, corpul a!tral, corpul m"ntal)in'"rior, corpul m"ntal !up"rior !i corpul !piritual( Ceea e se in arneaza la nastere este ansamblul (ormat "in !pirit, in-"li!ul !piritului, corpul cau$al !i corpul 4u , are re!rezinta in4i-i4ualitat"a nemuritoare. In !erioa"a !renatala se (ormeaza corpul "t"ric, iar in momentul nasterii se (ormeaza !u'l"tul, are re!rezinta !ersonalitatea terestra. Ime"iat "u!a (ormarea !u'l"tului, se (ormeaza $a&rele si or!urile auri e e.terioare. La toti oamenii* ime"iat "u!a nastere* $a&rele arata i"enti . La un nou nas ut* in !rimele zile "u!a taierea or"onului ombili al* $a&rele arata a niste s(ere !utin alun%ite e nu "e!ases 0 entimetri* "e uloare ver"e. Ele emit un sunet asemanator unui lin $et vesel "e !a$are "in ristal* are se io nes unele "e altele si ras!an"es un miros asemanator la!telui !roas!at (iert. La un nou nas ut* !etalele $a&relor nu sunt in a (ormate. La ran"ul lor* or!urile auri e e.terioare !ar a (i li!site "e ontinut. Ele arata a niste sabloane %oale. Cor!urile auri e e.terioare se (ormeaza u tim!ul* "e'a lun%ul e.istentei* (iin" !roie tia corpului 4u !rin interme"iul !u'l"tului si a corpului "t"ric - mai !re is* !rin interme"iul $a&relor situate la inter(ata corpului "t"ric. La in e!utul evolutiei intra in (un tiune constienta, a"i a a tul !ur al omului "e a lua unostinta "e sine si "e lume. Con!ti"nta ' are nu este "e at a!a itatea ori%inara a omului "e a !er e!e lumea ' se mani(esta !rin cu-ant. Ulterior* in momentul in are omul !oate analiza eea e se intam!la u el a!are si con!tiinta. Cele "oua ara teristi i "e(initorii ale (iintei umane a!artin elor "oua or!uri %enerate "e !u'l"t: corpul con!ti"nt"i !i corpul con!tiint"i. Primul or! are (orma unei (la ari inalte "e a!ro.imativ 8> "e entimetri e !orneste "in !amanta !u'l"tului, iar al "oilea se aseamana u o antena !araboli a sau u o o%lin"a e ir ums rie intrea%a aura. Cor!urile auri e e.terioare sunt (ormate "in !arti ule (oarte mi i* un (el "e atomi "n"r*"tici primari, luminosi. Priviti !rin larve"ere "e atre Eu%en* a esti atomi !rimari !ar ubi i. Corpul !u'l"t"!c al
9>

con!ti"nt"i este si%urul element al stru turii auri e (ormat "in atomi ori%inari "e o alta (orma "e at ea ubi a* s!e i(i a aurei in ansamblu. Corpul con!tiint"i este (ormat "in atomi ori%inari luminosi "e (orma s(eri a. In "e ursul evolutiei umane* atomii ener%eti i ori%inari "e (orma ubi a se loves unii "e altii* iar in urma io nirii lor $aoti e a!ar mi i e.!lozii "e ener%ie. Cu tim!ul* atomii "e (orma s(eri a ai corpului con!ti"nt"i !atrun" !rintre atomii ori%inari "e (orma ubi a ai or!urilor "erivate ale aurei6 "atorita (re arii unora "e altii* atomii "evin "in e in e mai s(eri i. Privit "in a easta !ers!e tiva* !ro esul evolutiv al (iintei umane onsta in trans(ormarea !ro%resiva a atomilor ori%inari "e (orma ubi a in atomi s(eri i. ,in !un t "e ve"ere !si$olo%i si s!iritual* a est !ro es onsta in trans(ormarea inertiei ori%inare* !rin interme"iul corpului con!ti"nt"i, in onstientizare. Constientizan" evenimentele vietii* omul "evine "in e mai onstient "e sine si "e lume si* in a elasi tim!* isi mo"i(i a stru tura auri a. El"m"ntul car" i!i imprima p"c"t"a a!upra 'ormarii !tructurii auric" uman" "!t" in!a corpul 4u , c" contin" an!am&lul !piritului, cu toat" "l"m"nt"l" !al" compon"nt"( Nu trebuie uitat* corpul 4u este rezultanta tuturor rein arnarilor omului* "e la !rima in arnare in lumea materiala. In (un tie "e nivelul evolutiv al omului* corpul 4u !ose"a o uloare s!e i(i a* are nu se mo"i(i a "e'a lun%ul vietii si are nu trebuie on(un"ata u ulorile in ontinua s $imbare ale or!urilor auri e e.terioare ' "e e.em!lu* u ulorile or!ului astral. Totusi* si corpul 4u este su!us trans(ormarii si evolutiei. La (el a si elelalte elemente e om!un (iinta umana* corpul 4u !oate (i ara terizat !rin uloare* luminozitate* ve $ime* sunet si miros. Corpul 4u este* in esenta* un corp psiho-moral, iar om!onenta 7moralitate7 este elementul "e baza* !rin are osmosul s!iritual "i(erentiaza s!iritele umane. In ziua "e astazi* oamenii auta 7s!iritualitatea7 u ori e !ret* on(un"an" a"esea evolutia s!irituala u a umularea "e unostinte sau u realizarile on rete* !al!abile* "in lumea materiala. Totusi* "u!a um se !rezinta lu rurile la nivelul Terrei auri a* !roblema evolutiei spirituale trebuie le%ata "e moralitatea omului. ,e alt(el* (olosirea si a!li area termenului "e moralitate in e!o a a tuala a im!ie"i at mult tim! intele%erea me anismelor "e (un tionare ale osmosului. ,esi !are a (i asemanator unei e uatii u 7n7 ne unos ute* in esenta* osmosul nu este om!li at. E.!li area me anismelor sale "e (un tionare este* in realitate* (oarte sim!la+ intre%ul osmos (un tioneaza !e baza acumularii 4" moralitat". Celelalte ara teristi i* are in o $ii oamenilor !ot avea o im!ortanta "eosebita* n'au ni i un (el "e valoare si nu sunt luate in al ul "e at a sim!le in a"rari. Acumular"a 4" moralitat" inseamna* !ur si sim!lu* r"!p"ctar"a L"*ilor Di-in". L"*il" Di-in" nu au (ost "ate ni i "e oameni* ni i "e In%eri* ni i "e Ar$an%$eli* i au (ost "ate "e Dumn"$"u. Intre%ul osmos este al atuit !e baza a estor Le%i* are sunt ins rise* "intru eternitate* in me anismul sau "e (un tionare. L"*il" 4i-in" (ormeaza Or4in"a co!mica sau Fir"a lucrurilor. Problema este sim!la+ ine res!e ta L"*il" Di-in" ' Or4in"a co!mica sau Fir"a lucrurilor - se alatura me anismului "e (un tionare a osmosului. In (on"* ine res!e ta L"*il" Di-in" se alatura lui Dumn"$"u insusi, 7im!linin" voile Sale7. Cine nu le res!e ta* "evine la (el a o rotita e se o!une me anismului "in are (a e !arte. Si e se intam!la in azul in are rotitele unui urias me anism sau ale unui sim!lu motor nu mai vor sa (un tionezeC Ras!unsul este (oarte sim!lu+ vine te$ni ianul sau in%inerul "e servi iu si in ear a sa le re!are* !entru a (un tiona la !arametrii normali. S!re "eosebire "e lumea materiala* lo ul un"e rotitele !ot (i inlo uite si arun ate la (iare ve $i* in osmosul s!iritual nimeni nu este inlo uit. Oamenii sunt "eterminati* !rin a eleasi L"*i Di-in", sa se ore teze !entru a "eveni elemente om!onente viabile si 7(un tionale7 in marele sistem osmi . Ast(el* in momentul in are omul a5un%e 7"in olo7 si se tra%e linie la s(arsitul unei e.istente in lumea materiala* nu il intreaba nimeni ni i ate arti a itit* ni i e s oli inalte a (a ut* ni i e unostinte a a umulat* ni i ma ar e (el "e e.er itii "e on entrare sau "e me"itatie a !ra ti at. As!e tele onsi"erate in lumea "e 7ai i7 a (iin" im!ortante ' !re um a umularea "e unostinte sau "e averi '* nu sunt re(le tate in corpul 4u . In corpul 4u este re(le tat "oar eea e a (a ut omul in viata* !entru a'si ri"i a *ra4ul 4" moralitat". ,a a omul a "us o viata morala* "e i a res!e tat L"*il" Di-in" - Or4in"a co!mica !au Fir"a lucrurilor -, nivelul sau evolutiv reste* iar a est (a!t este vizibil in uloarea corpului 4u . ,a a nu a res!e tat L"*il" Di-in", inseamna a omul este 7bolnav7. In azul in are este bolnav* atun i* u ne esitate* omul trebuie 7insanatosit7. Pentru a (i insanatosit* uneori* omul trebuie sa trea a !rintr'o ura
91

"e insanatosire+ trebuie sa (a a un tratament a"e vat ' trebuie sa urmeze o ura "e 7"ezinto.i are7. In urma urei "e "ezinto.i are* omul trebuie sa'si re a!ete el !utin nivelul !e are l'a avut inainte "e a in e!e ultima e.istenta in lumea materiala. ,in !un tul "e ve"ere al al $imiei auri e* lu rurile sunt sim!le. Pe tim!ul vietii* mo"ul "e om!ortament al unui in"ivi" se re(le ta in stru turile sale auri e. Ime"iat "u!a moarte* ontinutul ener%eti o'in(ormational al or!urilor auri e e.terioare este as!irat ;la !ro!riu< !rin $a&re in corpul 4u , are metabolizeaza toate e.!erientele a umulate "e'a lun%ul e.istentei in lumea materiala. In onse inta* *ra4ul 4" moralitat" al unui om este re(le tat* a r"$ultanta -"ctoriala "-oluti-a, in uloarea corpului 4u . Fireste* nu numai in uloarea* i si in luminozitatea* ve $imea* sunetul si mirosul !e are a esta le emite. #orbin" "oar "es!re uloarea corpului 4u , trebuie avute in ve"ere* "esi%ur* si elelalte ara teristi i ' sunetul* ve $imea si mirosul. ,atorita (a!tului a in e!o a noastra !re"omina ima%inea vizuala* este "e inteles a !unem a entul asu!ra a estei om!onente. ,e alt(el* este "i(i il sa a!ro.imezi un sunet* o ve $ime sau un miros in uvinte uzuale* tinan" ont si "e (a!tul a (ie are in"ivi" este uni si* in onse inta* are un sunet* o ve $ime si un miros oare um "i(erite "e ale ori arui alt in"ivi". Fara ni i o in"oiala* si uloarea corpului 4u a (ie arui in"ivi" este uni a* "ar este mult mai sim!lu sa re"u i totul la un nume ' un nume "e uloare ' in%loban" totul intr'o ate%orie ontolo%i a (un"amentala. Corpul 4u ar" o culoar" unica p" toata 4urata -i"tii omului, iar culoar"a !a "!t" in 'uncti" 4" *ra4ul 4" moralitat", 'iin4 in r"lati" 4ir"cta cu ni-"lul pana la car" urca "n"r*ia -itala p" na4i!uri, pr"cum !i cu !ta4iul 4" 'unctionar" al c a%r"lor( Asa"ar* stabilirea nivelului evolutiv al unui om !otrivit para4i*m"i "-oluti"i, nu trebuie re"usa "oar la er etarea nivelului !ana la are ur a "n"r*ia -itala c-a4rupla )r"$ultanta "-oluti-a ' si a mo"ului in are (un tioneaza $a&rele. Stabilirea nivelului evolutiv al unui om !otrivit para4i*m"i "-oluti"i uman" se (a e* in !rimul ran"* !rin er etarea "ire ta a ara teristi ilor corpului 4u . In (on"* ara teristi ile corpului 4u e.!rima nivelul evolutiv al unui om6 ele se re(le ta* !rin interme"iul !u'l"tului !i corpului "t"ric, in !rezenta e.istenta. In (un tie "e nivelul evolutiv uman* "e 7 lasele7 evolutive* uloarea corpului 4u ores!un"e ulorilor s!e trului solar* "e la rosu in $is la albul stralu itor. ,e asemenea* uloarea corpului 4u este in relatie "ire ta u ulorile !e are $a&rele le mani(esta in !ro esul a tivarii. In mo" tra"itional* (ie are "in ele sa!te $a&re ores!un"e uneia "in ele sa!te ulori ale s!e trului solar+ mula"$ara are uloarea rosie* sva"istan are uloarea !orto alie* mani!ura are uloarea %albena* ana$ata are uloarea aurie* vis$u"i are uloarea albastra* a5na are uloarea in"i%o* iar sa$asrara are uloarea alba. Ast(el* "a a un om se a(la* sa s!unem* in a "oua lasa evolutiva* are ores!un"e (un tionarii !lenare a $a&rei sva"istan* in mo" si%ur corpul !au 4u are uloarea !orto alie. ,e asemenea* an" un om se a(la in a treia lasa evolutiva* iar "n"r*ia -itala este entrata la nivelul mani!urei* uloarea corpului !au 4u este %albena. A elasi !ro es se !etre e si in azul (un tionarii $a&rei ana$ata* are %enereaza* a rezultanta ve toriala* un corp 4u "e uloare aurie ;!ana a um ->>> "e ani* uloarea ver"e<* !re um si in azul (un tionarii $a&rei vis$u""i* are %enereaza un corp 4u "e uloare albastra. ,u!a toate !robabilitatile* a est (a!t este valabil si !entru $a&rele a5na si sa$asrara* "ar nu au (ost observati oameni are sa mani(este ulorile ores!unzatoare. E.ista* asa"ar* un tip de om rosu ; $a&ra mula"$ara in stare "e (un tionare !lenara<* un tip de om portocaliu ; $a&ra sva"istan in stare "e (un tionare !lenara<* un tip de om galben ; $a&ra mani!ura in stare "e (un tionare !lenara<* un tip de om auriu ; $a&ra ana$ata in stare "e (un tionare !lenara6 !ana a um ->>> "e ani* a est ti! avea uloarea ver"e<* un tip de om albastru ; $a&ra vis$u""i in stare "e (un tionare !lenara< si asa mai "e!arte. In a(ara ulorilor "e baza mai e.ista o serie "e ulori interme"iare* are !ot (i lasi(i ate in (un tie "e numarul !etalelor (ie arei $a&re. Ast(el* mula"$ara are 1 nuante "e rosu* ores!unzatoare elor 1 !etale6 sva"istan are 8 nuante "e !orto aliu* ores!unzatoare elor 8 !etale6 mani!ura are 1> nuante "e %alben ores!unzatoare elor 1> !etale6 ana$ata are 1- nuante "e auriu* ores!unzatoare elor 1- !etale6 vis$u""i are 18 nuante "e albastru* ores!unzatoare elor 18 !etale6 a5na are - nuante "e in"i%o* ores!unzatoare elor - !etale6 sa$asrara ar trebui sa aiba* !otrivit tra"itiei* 1>>> "e nuante* ores!unzatoare elor 1>>> "e !etale. Cum (ie are om se a(la !e "i(erite tre!te ale s arii evolutive* in "i(erite trimestre ale 7s olii7 are se numeste T"rra aurica, "e i !oate (i in a"rat in una "intre ulorile interme"iare ale s!e trului evolutiv* am
9-

onvenit sa "enumim (ie are om in (un tie "e nuanta sa s!e i(i a la un moment "at. Atun i an" se (a e ara terizarea auri a a unui om si stabilirea nivelului sau evolutiv* se iau in al ul atat lasa evolutiva ' e ores!un"e ulorii "e baza '* at si trimestrul in are a esta se a(la la un moment "at6 in a est onte.t se !ot (olosi e.!resii "e %enul 7rosu 07* 7%alben 47 sau 7albastru 1>7 ' i(rele in"i an" u !re izie trimestrul sau !etale ores!on"ente 7 lasei7 in are se %aseste. #orbin" "es!re ulorile corpului 4u , nu trebuie insa !ier"ut "in ve"ere e inseamna o culoar". Ceea e un om !er e!e a (iin" o uloare nu este alt eva "e at o ener%ie* "e i o vibratie mo"ulata atat in am!litu"ine* at si in (re venta. Cu alte uvinte* este vorba "es!re o ener%ie e !ose"a o anumita lun%ime "e un"a si o anumita (re venta6 !entru !er e!tia omeneas a* a easta ener%ie a!are a o uloare. ,a a oamenii ar !utea observa un"ele ra"io u o $iul liber* atun i* in mo" si%ur* ar remar a (a!tul a un"ele u (re venta mi a bat s!re ulorile 75oase7 ale s!e trului solar* rosu* !orto aliu sau %alben* in tim! e un"ele u (re venta inalta bat s!re ulorile inalte* !re um albastru* in"i%o sau alb. A elasi lu ru se !ro"u e si in azul corpului 4u , u "i(erenta a a esta nu este (ormat "in ener%ii ra"io* i "in ener%ii s!irituale. In on luzie* eea e se !oate "etermina !rin interme"iul larve"erii la un corp 4u , nu este alt eva "e at -caldura- spirituala a unui om* "ete tabila si masurabila "atorita (a!tului a* la (el a ori e alta ener%ie* se mani(esta !rin uloare si sunet. In "e(initiv* corpul 4u nu este alt eva "e at corpul caldurii spirituale a umulata "e atre un om in "e ursul e.istentei in T"rra aurica - atat in lumea materiala* at si in lumea de dincolo. ,e'a lun%ul unei e.istente in lumea materiala* omul a umuleaza in 5ur "e "oua* ma.im trei nuante. ,e e.em!lu* "a a un om s'a in arnat u un corp 4u "e nivelul galben A, la s(arsitul vietii* in el mai bun az* !oate reste !ana la galben B, (oarte rar !ana la galben C. A easta restere alitativa este asimilata om!let abia "u!a momentul mortii* an" e.!erientele vietii si* in onse inta* ba%a5ul e.istential &armi u are omul tre e "in olo* sunt (i.ate "e(initiv la nivelul corpului 4u . ,u!a momentul mortii* in urma unei al $imii auri e* corpul 4u isi mo"i(i a uloarea ;nuanta<* ve $imea* sunetul si mirosul* ur an" in mo" !ro!ortional u e(ortul (a ut in tim!ul vietii terestre.

Capitolul . SCOALA VIETII Cele sa!te lase evolutive

Oamenii !ot (i* asa"ar* lasi(i ati in sa!te ti!uri evolutive* in (un tie "e nivelul "e ur are a "n"r*i"i -ital" !e analul Su! umna. Mersul evolutiv uman se "es(asoara "u!a principiul t"rmom"trului "-oluti-, eea e onstituie para4i*ma 'un4am"ntala a "-oluti"i uman"( En"r*ia -itala ) r"$ultanta "-oluti-a - este tinuta astazi in (rau "e ener%ia vitala a !u'l"tului. Prin ur area "n"r*i"i -ital" !rin analul Su! umna $a&rele in e! tre!tat sa (un tioneze. Trebuie !re izat a este vorba "es!re punerea in functiune a $a&relor !rin ur area "n"r*i"i -ital" si nu "es!re activarea $a&relor !rin interme"iul lui ?un"alini. ,es!re activarea $a&relor !rin trezirea lui ?un"alini nu se !oate in a vorbi. Intru at oamenii se im!art in sa!te ti!uri evolutive "istin te* este "e la sine inteles a* !entru a er eta mo"ul in are are lo "ezvoltarea si maturizarea lor auri a* trebuie sa tinem ont "e anumite !arti ularitati s!e i(i e (ie arui ti! in !arte. ,atorita (a!tului a oamenii sunt atat "e "i(eriti* !ro esul "ezvoltarii auri e !oate (i "es ris "oar "a a sim!li(i am intre%ul !ro es la liniile "ire toare %enerale. Ple an" "e la !remisa (un"amentala rezultata "in analiza sistemului auri uman ' "u!a are -iata ar" un !"n! p"ntru toti oam"nii, nim"ni nu "!t" la!at la &unul plac al 'ort"lor oar&", iar ":i!t"nta coti4iana a 'i"carui in4i-i4 r"pr"$inta !upr"ma 'orma 4" initi"r" '* !atrun"em ast(el $iar in esenta mo"ului "e intele%ere a omului si a e.istentei sale intru!ate. Iar "a a -iata ar" un !"n! p"ntru toti oam"nii, "a a evenimentele vietii (ie arui om re!rezinta eta!e ne esare si obli%atorii ale "esavarsirii* inseamna a* la nivel ole tiv* la ni-"lul i!tori"i umanitatii, "-"nim"nt"l" au un !"n!, r"pr"$"ntan4 "tap" n"c"!ar" !i o&li*atorii al" m"r!ului "-oluti-( In onse inta* "a a se !oate vorbi "es!re sa!te ti!uri evolutive la nivel in"ivi"ual* inseamna a si istoria
90

umanitatii !oate (i im!artita in sa!te eta!e "istin te* (ie are eta!a avan" !arti ularitati s!e i(i e* in (un tie "e nivelul evolutiv al ma5oritatii in"ivizilor. Ast(el* se !oate vorbi "es!re sa!te lase evolutive atat "in !un t "e ve"ere ole tiv'istori * at si "in !un t "e ve"ere in"ivi"ual. Prima "tapa a trai"ctului "-oluti- uman !rin Terra auri a ' omul 4in cla!a intai "-oluti-a a Scolii -i"tii ' !resu!une intru!area a fiu al femeii si tre erea !rin !rima Poarta* Poarta Pamantului, a"i a mula4 ara. Omul "in lasa intai* are se a(la la !rimele sale in arnari* este le%at "e elementul !amant si "e as!e tele !ur materiale ale e.istentei terestre. Culoarea s!e i(i a a corpului 4u e a!artine unui om "in !rima lasa evolutiva este uloarea metalului to!it* uloarea Soarelui la rasarit* alfa evolutiei umane. Simultan u intrarea in (un tiune* in mo" tre!tat* a elor !atru !etale ale $a&rei mula"$ara* corpul 4u al omului "in !rima lasa evolutiva isi mo"i(i a uloarea "e baza* "e la nuanta metalului to!it la rosu. Omul "in lasa intai evolutiva* nu are constiinta a eea e !er e!e si traieste* i "oar constienta (a!tului a traieste. Atat onstiinta* at si onstienta sunt mani(estarile elor "oua or!uri are tin "e !u'l"t ) corpul con!ti"nt"i !i corpul con!tiint"i. Prin in arnari re!etate* omul "oban"este "in e in e mai multa constiinta. Nivelul ener%eti %eneral al aurei omului "in lasa intai evolutiva este s azut* iar mirosurile sunt ne lare si ameste ate. Aura omului "in lasa intai este (ormata "in atomi ori%inari "e (orma unor ubulete "e lumina* are se mis a %reoi si $aoti . Corpul con!ti"nt"i se mis a u "i(i ultate !rin aura* eea e inseamna a atentia si a!a itatea "e (o alizare a atentiei este (oarte re"usa. A est (a!t se !oate remar a la nivelul al $imiei aurei+ atomii ori%inari "e (orma s(eri a ai corpului con!ti"nt"i strabat u %reu atomii "e (orma ubi a ai elorlalte or!uri auri e. Prima lasa evolutiva !resu!une in e!utul unoasterii me"iului si e(ortul "in !artea su(letului "e a (i onstient "e eea e il in on5oara. In*"rii V"* "tori "in lumea eterica, are se e.!rima intr'un mo" "i(erit "e limba5ul uman* s!un a* in !rima lasa evolutiva* omul a!ata -cunoasterea constientei- u !rivire la eea e ii in"i a or%anele "e simt+ natura si (iintele. A tualmente* oamenii "in !rima lasa evolutiva sunt rari* iar in azul in are se nas * nu traies (oarte mult. La in e!utul evolutiei* omul are nevoie* "u!a ate se !are* "e nasteri si "e morti re!etate la intervale s urte* !entru a !utea ur a at mai re!e"e !e al "oilea !alier evolutiv. Pentru a ne (a e o i"ee "es!re mo"ul in are arata un om "in !rima lasa evolutiva* !robabil a trebuie sa ne ima%inam um aratau !aleantro!ii. Tre!tat* omul "in !rima lasa evolueaza nein etat !rin u erirea unor e.!eriente "e viata variate* are !resu!un nasteri si morti re!etate6 !aralel* "n"r*ia -itala ) r"$ultanta "-oluti-a - ur a !e Sus$umna !entru a !atrun"e in $a&ra sva"istan* eea e ores!un"e in e!utului elei "e'a "oua lase evolutive. La omul "in ea 4")a 4oua cla!a "-oluti-a - omul entrat in !-a4i!tan -, r"$ultanta "-oluti-a ur a !e Sus$umna !ana in a!ro!ierea ombili ului. Cor!urile auri e ale omului "in a "oua lasa evolutiva sunt (ormate "in atomi ori%inari eva mai s(eri izati. Mu $iile si laturile atomilor ori%inari se ster% "in e in e mai mult* "atorita io nirilor si (re arii re!etate* %enerate "e e(ortul omului "e a (i "in e in e mai onstient "e sine si "e lumea are'l in on5oara. La omul "in ea "e'a "oua lasa evolutiva a!are corpul con!tiint"i, are nu e.ista la omul "in lasa intai. La omul lasei a "oua evolutive* intre corpul con!ti"nt"i !i corpul con!tiint"i se (ormeaza o "i(erenta "e !otential+ corpul con!ti"nt"i este in ar at u ener%ie ne%ativa* iar corpul constiintei este in ar at u ener%ie !ozitiva. A!arut !rimul* corpul con!ti"nt"i este mereu u o trea!ta mai sus "e at corpul con!tiint"i. Ast(el* in momentul (ormarii corpului con!tiint"i, corpul con!ti"nt"i se a(la "e5a !e el "e'al "oilea nivel. In momentul in are onstiinta !er e!e eva nou* la nivelul or!ului onstientei are lo un (las$ ener%eti * semn a omul onstientizeaza a el eva. ,in !un tul "e ve"ere al al $imiei auri e* atomii s(eri i se mis a mult mai usor !rintre atomii ubi i. Mo"i(i an"u'si stru tura auri a !rin a tivitatea or!urilor onstientei si onstiintei* omul evolueaza nein etat. A "oua lasa evolutiva !resu!une !rima onstientizare a Eului+ omul se "istin%e "e me"iu !entru a "eveni un Eu6 "u!a um se e.!rima In*"rii V"* "tori, onstientizarea Eului !resu!une -cunoasterea constientei-, in"i an" a omul este o !ersoana "istin ta "e me"iu si "e elelalte (iinte vii. In*"rii V"* "tori mai a(irma a -omul cunoaste ca este constient, iar datorita acestui fapt apare ceva nou, inexistent anterior) constiinta si cuvantul. Devenind constient de constiinta, omul incepe sa combine invataturile primei clase evolutive cu invataturile celei de-a doua-.
91

In a "oua lasa evolutiva* in a(ara onstientei are a!aruse !e !rimul nivel* a!are "e i un element nou+ onstiinta. Omul "evine onstient "e sine si "e lume sau* alt umva s!us* onstientizeaza sinele si lumea. Prin (un tionarea elei "e'a "oua $a&re* omul "evine onstient nu numai "e sine* i si "e !uterea sa tru!eas a. In !erioa"a istori a in are oamenii au "evenit onstienti !entru !rima oara "e !uterea lor (izi a* tru!urile erau (oarte robuste. Mani(estarea !uterii brute in lumea oamenilor a "eterminat un nou sentiment* mandria, are este (oarte mare la ei situati !e a est nivel evolutiv. ,u!a um se e.!rima In*"rii V"* "tori, -atunci a existat cel mai puternic corp fizic ;"in istoria umanitatii<6 acesta a dus la cunoasterea constientei ;"oban"irea onstientei< acestui fapt. Atunci a aparut puterea si manifestarea ei, iar rezultatul a fost mandria-. In !rimele "oua lase evolutive* onstientizarea sau -cunoasterea constientei- este le%ata "e natura si "e eilalti oameni. In !rima lasa evolutiva* omul are cunoasterea constientei !amantului* a"i a a eea e* astazi* "esemnam !rin termenul %eneri "e natura. Prin natura intele%em !amantul si tot e u!rin"e el+ minerale* ve%etale* animale. Clasa a "oua !ermite -cunoasterea constientei- oamenilor* atat in a"rul relatiilor so iale* at si !rin interme"iul !artenerului "e viata+ sotul ori sotia. In ea "e'a "oua lasa evolutiva* uloarea corpului 4u este !orto alie* "e la !orto aliul e bate s!re rosu* s!e i(i !rimului trimestru sau !rimei !etale a $a&rei sva"istan* !ana la !orto aliul "es $is e tin"e sa se trans(orme in %alben* s!e i(i intrarii in (un tiune a ultimei !etale. C$a&ra sva"istan are sase !etale* "e i se !oate vorbi "es!re sase trimestre evolutive* (ie arui trimestru ores!unzan"u'i o nuanta in !lus* re(le tata la nivelul corpului 4u . ,in !un t "e ve"ere istori * a "oua lasa evolutiva ores!un"e e!o ii ar$ai e* in are omul se "es!artea "e im!ulsurile !rimare* %enerate "e se.ualitatea e.a erbata s!e i(i a o!ilariei umanitatii si "e so ietatea matriar$ala in are erau a"orate zeitele materne* simbol al (ertilitatii universale. A tr"ia cla!a "-oluti-a !resu!une "ezvoltarea mentalului si a tot e tine "e el* in lusiv ara teristi ile ne%ative. A treia (aza a evolutiei omului !resu!une* inainte "e toate* in e!utul intele%erii lumii si a sinelui !ro!riu !rin interme"iul mentalului* iar nu "oar instin tiv* !re um in !rimele "oua lase. +a nivel individual, in a easta lasa evolutiva* !aralel u in e!erea (un tionarii !etalelor $a&rei mani!ura* are lo "ezvoltarea or!ului mental in(erior* a intele tului* a 7"este!ta iunii7* a a!a itatii "e a investi%a natura si me"iul so ial* "e a (a e "es o!eriri* "e a inter!reta lumea. +a nivel colectiv, a treia lasa evolutiva ores!un"e e!o ii "e avant a ulturii si a stiintei6 intr'un uvant a unoasterii e. lusiv !e ale intele tual'rationala. A treia lasa evolutiva este e!o a marilor (iloso(i ' philosophus, iubitorii "e intele! iune '* e!o a marilor savanti* a marilor on"u atori !oliti i* a marilor "es o!eriri* a marilor inventii* a marilor alatorii* a unoasterii rationale la su!erlativ. A treia lasa evolutiva im!li a* "e asemenea* e.!erimentarea e%oismului6 eea e !resu!une "in !artea omului -cunoasterea constientei ca este inselat sau ca inseala- - "u!a um se e.!rima In*"rii V"* "tori. In lasa a treia* omul "a !ie!t u !er(i"ia* u (atarni ia* u e%oismul* u man"ria e. esiva si "evine onstient "e (a!tul a inseala sau a este inselat. Relatiile so iale* relatiile EuELume si EuEalt'Eu* (ormeaza un ansamblu om!le. "e inter one.iuni auri e. Prin i!ala ara teristi a a elei "e'a treia lase evolutive onsta in mani(estarea e%oismului. Re(le tarea elei "e'a treia lase evolutive in istoria umanitatii a onstituit'o e!o a marilor razboaie "e u erire si "e e.!ansiune* e!o a marilor state $e%emoniste "in anti $itatea Orientului a!ro!iat sau in"e!artat* a!oi "in Euro!a ' e!o a e a ulminat u (ormarea Im!eriului roman* u (ormarea onstiintei "e etatean si* ulterior* u (ormarea !rin i!alelor !uteri !oliti o'militare ale Evului Me"iu euro!ean. Ultimul avatar al elei "e'a treia lase evolutive este e!o a mo"erna* in are s'au (ormat* !e (un"alul ve $ilor stru turi* natiunile a tuale. Intr'un viitor nu !rea in"e!artat* ve $ile or%anizari e onomi o'!oliti e si so iale* s!e i(i e elei "e'a treia lase evolutive* se vor stin%e* !entru a (a e lo unei alte or%anizari e onomi o'so iale* are nu este insa %lobalizarea* i eva mult mai !ro(un"* le%at in s!e ial "e atin%erea elei "e'a !atra lase evolutive* in are in"ivizii vor lu ra !rin $a&ra ana$ata. Culoarea corpului 4u a oamenilor "in ea "e'a treia lasa evolutiva este %albenul* "e la nuantele e bat s!re rosu'!orto aliu s!re nuantele e bat s!re auriul (la arii unei lumanari. Fie are !etala a $a&rei mani!ura inseamna un trimestru "e !ar urs* inseamna o nuanta in !lus la uloarea %enerala a corpului 4u 6 inseamna* "e asemenea* e.!eriente noi "e viata. Atomii ori%inari "in aura a!ata tre!tat (orma s(eri a* eea e inseamna onstientizarea lumii si a sinelui !ro!riu. Par ur%erea trimestrelor anevoioase ale lasei a treia !resu!une si "ezvoltarea or!ului mental* al arui volum ' la !ro!riu ' "evine "in e in e mai am!lu* invaluin" !artea su!erioara a tru!ului !ana la o "istanta
93

a!re iabila. In lasa a treia evolutiva* unoasterea se bazeaza e. lusiv !e travaliul intele tului. Totusi* inteli%enta e. esiva* stiinta (ara re"inta* "u e in (un"aturi !eri uloase* a i mentalul este "omeniul !re"ile t "e a tiune al (iintelor lu i(eri e... In cla!a a patra, are ores!un"e u intrarea in (un tiune a $a&rei ana$ata si ur arii ores!unzatoare a "n"r*i"i -ital", om!ozitia aurei este (ormata a!roa!e in totalitate "in atomi ori%inari s(eri i* (iin" ast(el asemanatoare u ea a corpului con!tiint"i( Tre!tat* !e masura e omul !ar ur%e ele "ouas!reze e trimestre* e $ivalente elor "ouas!reze e !etale* $a&ra ana$ata intra in stare "e (un tionare la !arametrii o!timi. ,atorita (a!tului a a tul unoasterii este rezultanta onto!irii constientei u constiinta, omul "in lasa a !atra intele%e la 5usta valoare or%anizarea lumii si a (iintei umane in ansamblu. La oamenii "in ea "e'a !atra lasa evolutiva* o!eratiunile s!e i(i e mentalului* are analizeaza* sintetizeaza si "ise a "oar in termeni "e bine'rau sunt tre!tat inlo uite u o!eratiunile mentalului su!erior. Tre!tat* oamenii "in a !atra lasa evolutiva se "es $i" atre lume !rintr'un e(ort o%nitiv* are ar !utea (i sintetizat intr'o sin%ura e.!resie+ iubire-intelepciune. Ca revers* a !atra lasa evolutiva !resu!une cunoasterea constientei unui element nou+ tradarea. Cei are tre !rin a easta lasa "evin onstienti "e (a!tul a min iuna si* in ultima instanta* tra"area 7stau u re%ele la masa7. 5radarea se !oate mani(esta !e toate !alierele e.istentei+ in eea e !riveste res!e tarea le%ilor subtile* in eea e !riveste relatiile so iale u semenii sau in eea e !riveste (amilia. Paralel u tra"area* a !atra lasa evolutiva !resu!une cunoasterea unui alt element+ angelicul, are este !er e!ut "i(uz !rin aura. Oamenii "in ea "e'a !atra lasa evolutiva "evin onstienti* "i(uz la in e!ut* a nu sunt sin%uri in univers* a e.ista instante su!erioare* mani(estate !rin (iinte in%eresti. Ori at ar !area "e straniu "u!a mo"ul "e intele%ere a tual* intr'un (el* angelicul este le%at "e tradare, intru at* in a easta lasa evolutiva* omul este !us* !rin im!re5urarile vietii* sa isi "e lare "es $is !ozitia (ata "e tra"are. Pozitia (ata "e tra"are nu !oate (i e.!rimata "e at !rin "oua sentimente+ ura si iubire. Prin mani(estarea urii in azul tra"arii* omul ale%e sa a"a sub in(luenta (iintelor lu i(eri e. Prin mani(estarea iubirii in azul tra"arii* omul ii iarta !e ei are l'au tra"at si se alatura Fiilor Luminii si lui Ii!u! #ri!to!, Fiul lui Dumn"$"u. Omul lasei a !atra evolutive se a(la in (ata unei mari in er ari interioare+ tr"&ui" !a al"a*a. Ale%erea este ru iala* intru at a !atra lasa evolutiva* are !resu!une a tivarea $a&rei ana$ata* este !un tul "e interse tie a elor "oua a.e !rin i!ale ;in a est az* omul este !rivit "in (ata< e (ormeaza cruc"a omului) axa verticala e uneste sa$asrara u mula"$ara si axa orizontala e uneste $a&ra inimii* S ainia "es $isa "e Ii!u! #ri!to! - u $a&ra ana$ata si u $a&ra or%oliului. Omul "in lasa a !atra evolutiva trebuie* !re um Ii!u! #ri!to! a um ->>> "e ani* sa'si !oarte sin%ur !rucea si sa alea%a* !rin liberul sau arbitru* !alea. Cruc"a omului estre o ru e interioara* iar aile e se "es $i" in a est !un t al !eri!lului s!iritual "u ori in Cer ori in In(ern. ,a a ale%e iubirea si iertarea* mo"eratia si viata um!atata* omul isi !une in (un tiune $a&ra inimii* S ainia , in are Ii!u! #ri!to! se uneste u Dumn"$"u. ,a a ale%e alea e%oismului* omul isi "es $i"e $a&ra maron "in !artea "rea!ta si'l ale%e !e Lu i(er. Se s!une a* in momentul in are* intr'un viitor mai mult sau mai !utin in"e!artat* vor e.ista su(i ienti oameni u $a&ra e%oismului in stare "e (un tiune* lu in" in sumbra uloare maron s!re ne%ru* se va !utea in arna in lumea materiala insusi Lu i(er* sub (orma Anti$ristului. ,in !un t "e ve"ere istori * a !atra e!o a* e ores!un"e elei "e'a !atra lase evolutive* a in e!ut "e5a6 totusi* a!o%eul este situat in viitor* "ar nu atat "e "e!arte um s'ar !utea re"e. In a easta eta!a evolutiva e "e5a a in e!ut* oamenii sunt !usi in (ata ale%erii. Cum s'a s!us a"esea "e atre ve $ii !ro(eti si este onsemnat in s rierile sa re* umanitatea se va s in"a ' "e (a!t* s in"area a si in e!ut. Unii oameni vor ale%e tru(ia* !uterea* man"ria* e%oismul* iar eilalti ' "esemnati in ve $ile s rieri !rin (ormula 7alesii7 ' vor ale%e S#AINIA#, STANGA,0. S#AINIA#, STANGA, 0 este a !atra $a&ra "in !artea stan%a* in are Ii!u! #ri!to! se uneste u Dumn"$"u in om... #lasa a cincea a"u e elemente noi in mersul evolutiv al omului. In lasa a in ea are lo intrarea in (un tiune a $a&rei vis$u""i. Simultan* se "ezvolta corpul m"ntal !up"rior( Pe masura e omul !ar ur%e ele sais!reze e trimestre ores!unzatoare !etalelor $a&rei vis$u""i*
98

corpul 4u "oban"este o (rumoasa uloare albastra* "evenin" "in e in e mai "ia(an. ,in olo "e toate* in lasa a in ea evolutiva* omul are cunoasterea constientei ca a ales, in (un tie "e eea e a ales* iubirea sau ura* omul se onsa ra uneia "intre ai+ Cal"a lui #ri!to! sau Calea (iintelor lu i(eri e. In (un tie "e eea e ale%e* omul 7invata sa'i invete7 !e altii* "evenin" a!ostolul uneia "intre ele "oua ai. Ale%an" alea ea "rea!ta* omul va !atrun"e in cla!a a !a!"a "-oluti-a. In a easta lasa evolutiva* !e masura a tivarii $a&rei a5na* omul "evine onstient de 4iinta care l-a salvat, ri"i an"u'l "in sta"iul in i!ient. A easta Fiinta este Ii!u! #ri!to!, are salvan"u'l !e om* a !latit Pretul rascumpararii. In a easta eta!a evolutiva* omul in e!e sa "evina onstient "e Pr"$"nta lui Ii!u! #ri!to! in Trupul 4" Sla-a si in e!e sa intre in omuniune u El. A !a!"a cla!a "-oluti-a !resu!une "ezvoltarea $a&rei a5na* (ormarea unui corp 4u "e uloare violeta si atin%erea !un tului terminus al !ro esului evolutiv uman. ,in olo "e a easta trea!ta* nu se mai !oate vorbi "es!re %enul ontolo%i "e om.

Pragurile !rucii @ietii

In "rumul as en"ent al "n"r*i"i -ital" ) r"$ultanta "-oluti-a - s!re restetul a!ului* se a(la "oua !ra%uri ma5ore+ !rimul !ra% se a(la la nivelul $a&rei ana$ata* iar al "oilea se a(la la un nivel su!erior* in a!ro!ierea $a&rei a5na. Privin" omul "in !ers!e tiva (rontala* se !oate s!une a stru tura auri a umana al atuieste o cruc". A easta cruc" este al atuita "in linia verti ala ' analul Su! umna - si "in linia orizontala (ormata "intr'un a. ima%inar e uneste ele trei $a&re situate la nivel !ie!tului+ $a&ra inimii 8S ainia $, $a&ra ana$ata si $a&ra or%oliului. A.ul ast(el (ormat este primul mar" pra*. La nivelul primului mar" pra*, in a !atra lasa evolutiva* omul trebuie sa aleaga intre Cail" e se "es $i" in (ata sa. Prima este Cal"a "-oluti-a !tan4ar4 ) para4i*ma "-oluti"i "es risa anterior '* in are are lo intrarea !ro%resiva in (un tiune a elor sa!te $a&re situate "e'a lun%ul Sus$umnei. A "oua este Cal"a "*oi!mului, are se !re(i%ureaza in on"itiile in are omul isi !une in (un tiune $a&ra or%oliului* situata in !artea "rea!ta. A treia ale este Cal"a iu&irii, "es $isa "e Ii!u! #ri!to!6 in a est az* omul isi !une in (un tiune $a&ra iubirii ' S ainia . Omul* !rin liberul sau arbitru* estre el are "e i"e !e e ale sa mear%a. Inainte "e a !atrun"e in a in ea lasa evolutiva* omul se a(la* asa"ar* !e talerele unei balante+ in mi5lo este a.ul entral al balantei ' are* "in !un t "e ve"ere mi ro osmi este Su! umna '* intr'o !arte sta Ii!u! #ri!to! are se mani(esta !rin S ainia , iar in ealalata !arte sta /eruvimul are s'a o!us an"va !lanului "ivin+ Lu.ELu i(er* are se mani(esta !rin $a&ra or%oliului. ,u!a e !rimul !ra% a (ost "e!asit "e omul "in a !atra lasa evolutiva ' ale%erea intre Ii!u! #ri!to! si Lu i(er '* la s(arsitul elei "e'a in ea lase ;inainte a "n"r*ia -itala sa !atrun"a in a5na< urmeaza al 4oil"a !i c"l mai 4i'icil pra*) intalnirea u A"versarul* S$aitan. Al "oilea !ra% al Crucii Vi"tii este re!rezentat uneori in biseri ile restine !rin a "oua bara orizontala a!li ata !e bara verti ala. ,u!a um se stie* unele ru i restine au "oua brate orizontale* una mare si ealalta mi a. )ratul el mi este !utin mai sus "e bratul mai lun% si in"i a al "oilea !ra% al omului+ intalnirea u S$aitan* A"versarul ' esenta raului* a%entul $aosului* "usmanul absolut al osmosului. Pe a "oua bara orizontala a ru i(i.ului restin ' bara mi a ' este s risa* uneori* !res urtarea INRI. Tra"itional* INRI este !res urtarea (ormulei Ii!u! 4in Na$ar"t , R"*"l" Iu4"ilor. Se !are* totusi* a !res urtarea INRI !resu!une si un al "oilea sens* subsi"iar. INRI !oate (i inter!retat si a !res urtare a uvintelor latinesti I%nes Naturam Rerum I%nitus. ,esi uvintele latinesti !ar a in"i a a este vorba "es!re un Fo are !uri(i a intrea%a natura* este "estul "e evi"ent a avem "e'a (a e u !uri(i area naturii (iintei umane !rin Fo ul Interior. Sau* "u!a um sta s ris in artile sa re ale restinismului+ #otezul prin foc. In a east eas "e um!ana* in lasa a in ea evolutiva* omul trebuie sa alea%a intre Ii!u! #ri!to! si A"versar. A"versarul este mult mai !eri ulos si mai !er(i"* mult mai !uterni si mai "ur "e at Lu i(er. Lu i(er insusi ' are inaintea razvratirii sale era el mai !uterni si el mai (rumos "intre inaltii /eruvimi* Purtatorul de lumina sau 'tralucitorul 4iu al diminetii ' a azut an"va in mre5ele sale. ,oar Ii!u! #ri!to!, !rin interme"iul #otezului prin 4oc - 4ocul este Du ul S'ant ' !oate a5uta omul sa
99

"e!aseas a !ra%ul intalnirii u A"versarul. Intalnirea omului u A"versarul are lo la s(arsitul elei "e'a in ea eta!e evolutiva* inainte a $a&ra a5na sa intre in stare !lenara "e (un tiune. Oamenii are !ar ur% para4i*ma "-oluti-a !tan4ar4 au toate sansele "e a se !oti ni* in li!sa unui s!ri5in* la tre erea elor "oua !ra%uri+ intalnirea obli%atorie u Lu. si intalnirea obli%atorie u A"versarul' S$ait$an. In actualul stadiu evolutiv, de %&&& de ani, unicul spri in pentru oameni este Ii!u! #ri!to!, a carui Putere si 5arie este mai presus de a oricarui ispititor. Ii!u! #ri!to!, 0crotitorul suprem al tuturor oamenilor, este singura 4iinta din cosmos care poate salva omul si-l poate ridica dincolo de praguri. ,in !un t "e ve"ere istori * re(le tare a evenimentelor mi ro osmi e* a sasea eta!a a istoriei lumii va avea lo an"va* intr'un viitor ne"e(inibil* an"* "u!a um sta s ris in Apocalipsa 'f. Ioan, (iara u sa!te a!te isi va (a e a!aritia in lumea oamenilor. ,e (a!t* Apocalipsa 'f. Ioan, ea mai misterioasa si ea mai ezoteri a s riere restina* "es rie atat mi ro osmi * at si ma ro osmi ele sa!te eta!e ale evolutiei omului si ale lumii. ,es $i"erea elor sa!te !e eti ' !e eti omolo%abile $a&relor si elor sa!te lase evolutive ' intalnirea u Lu i(er ' !rima (iara '* a!oi u A"versarul ' (iara e se ri"i a "in mare ' re!rezinta "es rierea (i"ela a !ro esului evolutiv universal* osmi si uman* !e are 'f. Ioan a !rimit'o "ire t* aflat in duh, de la Ii!u! #ri!to!. Atun i an"* sub "ire ta su!rave%$era a Mi"lului, su(letul va 7"es $i"e7 !ro%resiv !e etileE $a&rele* omul va "eveni onstient "e !anorama lumii (izi e si a lumii s!irituale6 omul va intele%e* in s(arsit* natura 75o urilor7 &armi e are se "es(asoara atat in lumea oamenilor* at si in lumea s!irituala. Toto"ata* omul va intele%e relatiile om!le.e e se (ormeaza intre ele "oua lumi+ lumea s!irituala si lumea materiala. Punerea in (un tiune a $a&rei a5na* on omitent u a tivarea om!leta a S aini"i on(era corpului !u'l"tului ara teristi i i"enti e u ele ale corpului 4u . In a est az* "u!a moarte* corpul !u'l"tului se va uni u corpul 4u , u are va (orma o unitate. A easta unitate !oarta numele "e !u'l"t !piritual sau* !entru a (olosi atat limba5ul restin at si limba5ul (olosit in limba eteri a* numele "e Fiu al Omului ;!ana in a easta eta!a* omul este "oar un 'iu al '"m"ii&. Atin%an" a easta (aza evolutiva* !u'l"tul omului va "eveni nemuritor* "oban"in" a eleasi ara teristi i a si corpul 4u , u are va (orma o unitate. Oamenii are au reusit sa'si (ormeze un !u'l"t !piritual si au trans ens on"itia umana* ea de 'ii ai '"m"ii, "evenin" Fii ai Omului, vor !astra ara teristi ile (iziolo%i e si (izionomi e ale ultimei lor e.istente tru!esti. Ei nu se vor mai in arna in lumea materiala* ramanan" sa a tioneze in lumea eterica. La toti eilalti oameni* la 'iii '"m"ii, "u!a moarte* !e masura trans(ormarilor su(erite in lumea de dincolo, trasaturile (iziolo%i e se mo"i(i a tre!tat6 ast(el* la viitoarea in arnare omul va "oban"i o (izionomie "i(erita. Cla!a a !apt"a "-oluti-a !resu!une cunoasterea constientei (a!tului a in toate (iintele se a(la Dumn"$"u. Omul "evine onstient "e (a!tul a Dumn"$"u nu 1'a !arasit ni io"ata* !re um si "e (a!tul a* vazan"u'l mereu !rin mani(estarile sale in lume* nu 1'a inteles u a"evarat. Omul "evine onstient "e (a!tul a* "intot"euna* a (ost un o!il al lui Dumn"$"u.

Capitolul / ACTIVAREA C#A<RELOR Nivelul o!tim "e (un tionare

Pe masura e oamenii !ar ur% tre!tele s arii evolutive* or!urile auri e "evin "in e in e mai ra(inate* mai luminoase* iar sunetele si mirosurile emise "e ele sunt mai armonioase. Pro esul "e evolutie !ro%resiva intalnit in azul or!urilor auri e se re!eta si in azul $a&relor. Tre!tat* !e masura e omul evolueaza !otrivit para4i*m"i "-oluti"i, "e i u ereste e.!eriente "e viata si* im!li it* unoastere* 'i"car" 4intr" c"l" !apt" c a%r" !ituat" p" canaulul Su! umna atin*" un ni-"l 4" 'unctionar" optim( Totusi* nu "n"r*ia -itala are ur a !e Su! umna !une in stare "e (un tiune o anumita $a&ra* i e.!erientele vietii6 "oar e.!erientele vietii atra% in mo" ores!unzator "n"r*ia -itala "ins!re baza oloanei vertebrale in sus. In momentul in are !etala unei $a&re intra in stare "e (un tiune* "n"r*ia 4" -iata ur a in mo" ores!unzator. Petalele $a&relor sunt varte5uri "e ener%ie are isi s $imba uloarea ' a"i a (re venta si
9:

lun%imea "e un"a ' in (un tie "e ener%ia metabolizata* "atorita e.!erientelor "e viata a umulate. O $a&ra intra in functiune "oar in momentul in are omul u ereste anumite e.!eriente "e viata6 la ran"ul lor, e.!erientele "e viata "etermina ur area "n"r*i"i -ital". Pro esul este* !ra ti * simultan. E.!erientele "e viata !un in (un tiune !etala ' mi ul varte5 "e ener%ie '* iar "n"r*ia -itala ur a "e la baza oloanei vertebrale !ana la a el !un t. E:i!ta in!a o 4i'"r"nta "!"ntiala intr" 'unctionar"a un"i c a%r" !i acti-ar"a "i( Multi er etatori au astazi ten"inta "e a onsi"era a o $a&ra este activata in momentul in are un clarvazator !oate remar a o luminozitate emisa "e varte5ul ener%eti res!e tiv. A easta nu este insa o activare, i "oar intrarea $a&rei res!e tive in stare de functionare. Intrarea in stare "e (un tionare nu este "ata "e trezirea lui <un4alini si nu are "e'a (a e u <un4alini. Fun tionarea unei $a&re este "eterminata "oar "e e.!erientele "e viata ale omului ' viata, unica forma de initiere ' si* im!li it* "e ur area simultana a "n"r*i"i -ital". Acti-ar"a un"i c a%r" "!t" in!a cu totul altc"-a 4"cat intrar"a "i in !tar" 4" 'unctiun", in ca4rul proc"!ului "-oluti-( Acti-ar"a un"i c a%r" !" pro4uc" a&ia 4upa c" c a%ra a;un*" !a 'unction"a$" la param"tri "i normali( ,es!re a tivarea $a&relor se !oate vorbi "oar "u!a e s'a in $eiat !ro esul evolutiv stan"ar". In momentul in are "n"r*ia -itala a5un%e in $a&ra a5na* iar restul $a&relor au nivelul optim de functionare, se !oate s!une ca !)a inc "iat proc"!ul "-oluti- uman !otrivit para4i*m"i !tan4ar4. In a el moment* omul trans en"e nivelul ontolo%i de 'iu al '"m"ii( In mo4 natural, a&ia in ac"l mom"nt !" poat" mani'"!ta "n"r*ia numita <un4alini !i poat" inc"p" acti-ar"a c a%r"lor( <un4alini apar" a&ia in mom"ntul in car" "n"r*ia -itala )r"$ultanta -"ctoriala ) !i)a inc "iat acti-itat"a !i toat" c a%r"l", inclu!i- a;na, !unt in !tar" 4" 'unctionar"( ,a a ele !atru ti!uri "e ener%ie vitala ' a s!iritului* a or!ului "u$* a su(letului si a or!ului eteri ' au ulori* mirosuri si sunete s!e i(i e* <un4alini !oate (i !er e!ut !rin larve"ere "e atre Eu%en a un (ir subtire "e ener%ie stralu itoare* (ara o uloare !re isa* (ara miros* are ur a in e!an" "e la $a&ra situata la baza oloanei vertebrale* mula"$ara.

A tiunea ,u$ului S(ant

En"r*ia <un4alini nu !" tr"$"!t" in!a cu 4" la !in" put"r"3 "a urca p" canalul Su! umna 4oar 4atorita 'aptului ca "!t" atra!a 4" o alta "n"r*i", mult mai put"rnica( Ac"a!ta "n"r*i" "!t" DU#UL SFANT( Du ul S'ant, al tr"il"a a!p"ct al Trinitatii, "!t" !in*ura 'orta 4in co!mo! car")l poat" atra*" p" <un4alini( Du ul S'ant apar" a&ia in mom"ntul in car", in mo4 natural, omul "!t" pr"*atit p"ntru a)l primi intr)o 'ractiun" 4" !"cun4a, atunci can4 omul "!t" pr"*atit, !u& 'orma un"i lim&i 4" 'oc 4" culoar" ro!i", Du ul S'ant !" c"ntr"a$a 4"a!upra cr"!t"tului omului, il tr"$"!t" p" <un4alini !i)l ri4ica inc"t prin Su! umna( Atras (iin" "e Du ul S'ant, <un4alini ur a in et "e'a lun%ul analului "e un milimetru %rosime "in interiorul Sus$umnei. A est anal subtire ' "enumit !itrini "e misti ii in"ieni ' este el !rin are ir ula* la omul normal* "n"r*ia -itala s!e i(i a !lanului uanti al !piritului. ,esi%ur* trezirea lui <un4alini sub a tiunea Du ului S'ant se !ro"u e numai in azul in are "n"r*ia -itala ur ase anterior !ana la a5na $a&ra. In momentul "e a!o%eu al !ro esului* ime"iat "u!a e s'a entrat in a5na* "n"r*ia -itala se retra%e (oarte ra!i" "in toate stru turile auri e* "e !e toate na"isurile si "in toate $a&rele* iar omul !are a se 7stin%e7+ la nivelul aurei sale nu se ve"e ni i un (el "e lumina. ,a a* in mo" obisnuit* omul a!are luminat (eeri "e ener%iile multi olore e'l braz"eaza nein etat* "e stralu irea $a&relor sau a or!urilor auri e ' (ie are om!onenta auri a* (ie are na"is* $a&ra sau ener%ie !ose"an" luminozitatea sa s!e i(i a '* in momentul retra%erii "n"r*i"i -ital", totul este stins. Omul este a un mare oras in !ana "e urent ele tri + nimi nu lumineaza* nimi nu este luminat. Totul este ta ere* totul este u!rins "e linistea !remer%atoare e.!loziei luminoase %enerate "e ur area lui <un4alini. Pro esul trezirii lui <un4alini sub a tiunea Du ului S'ant se !ro"u e (ul%erator. Ime"iat "u!a retra%erea "n"r*i"i -ital", "easu!ra restetului a!ului* eva mai sus "e Sa$asrara* sub (orma unei ener%ii
94

stralu itoare "e uloare rosie* a o limba "e (o * a!are Du ul S'ant. Simultan* u viteza (ul%erului* !rin analul !itrini, situat in interiorul Sus$umnei* isi (a e a!aritia <un4alini. La in e!ut* intre <un4alini si S'antul Du se (ormeaza s urt' ir uite asemanatoare u ele !ro"use la instalatiile "e inalta tensiune. Foarte in et* atras "e S'antul Du , <un4alini ur a* a tivan" toate $a&rele "e !e analul Su! umna) mula"$ara* sva"istan* mani!ura* ana$ata* vis$u""i* a5na. In momentul in are a5un%e in a5na* <un4alini se intalneste u S'antul Du , (orman" o unitate. In conclu$i", iluminar"a nu !" pro4uc" 4" ;o!, ci 4" !u!, 4" la Du ul S'ant, car" ar" rolul 4" a atra*" "n"r*ia <un4alini( Sin%ur* (ara a!ortul Du ului S'ant, are este ea mai !uterni a ener%ie e.istenta in osmos* <un4alini nu are "e e sa (ie trezit. <un4alini trebuie trezit numai !rin interme"iul Du ului S'ant, are vine "in inalt. A est !ro es nu !rea are lo in lumea noastra* a oamenilor 7normali7. Ea nu se !ro"u e ni i in lumea Ao%$inilor* "atorita (a!tului a* in era noastra, (iinta umana nu mai !oate evolua "oar !rin !ozitii or!orale* e.er itii res!iratorii* !ro e"ee "e on entrare* me"itatie* ontem!latie et * (ara o evolutie ores!unzatoare a moralitatii. In azul !ra ti arii te$ni ilor Ao%a* unele !etale ale unor $a&re !ot (i* intr'a"evar* 7!a alite7 sa se a tiveze !rin me"itatie sau !rin rostirea nein etata a unor mantrasuri ' are nu sunt alt eva "e at sinonimele sonore ale 7z%omotului "e (on"7 !ro"us "e res!e tivele !etale. ,esi se a tiveaza* !etalele $a&relor nu !ot insa "etermina ri"i area ener%iei vitale* iar a est (a!t se "atoreaza (a!tului a* "e ->>> "e ani* "n"r*ia -itala c-a4rupla este tinuta in (rau "e atre "n"r*ia -itala a !u'l"tului. ,a a* anterior a estui eveniment e!o al* ru ial in istoria umanitatii si a 5errei Aurica are a (ost in arnarea lui Ii!u! #ri!to! in lumea oamenilor* <un4alini !utea (i trezit !rin te$ni i me"itative* mantrasuri* (ormule rituale* te$ni i "e Ao%a et * in era restina a est (a!t nu mai este !osibil. A esta este si motivul !entru are* in ziua "e astazi* ni i un !ra ti ant al te$ni ilor Ao%a nu se !oate lau"a u trezirea lui <un4alini inainte "e vreme* ori at e(ort ar "e!une in a est sens. Si%urele !ersoane are* teoreti * astazi* ar mai !utea realiza o ast(el "e !er(ormanta sunt "oar ativa misti i $in"usi ' ivanmukti '* are* !robabil* erau "e5a treziti in e.istentele anterioare erei restine si are (inalizeaza* in "e ursul e.istentei !rezente* eea e au in e!ut an"va. Ei insa nu a!artin !ro esului evolutiv a tual* (a an" !arte "intr'o alta %eneratie evolutiva* "intr'un alt val "e in arnari* val e este !e ale "e a se stin%e. Pentru omul a tualului val evolutiv* omul elei "e'a !atra %eneratii* !robleama se !une in mo" "i(erit. Nu mai este !osibila trezirea lui <un4alini in a(ara !ro esului evolutiv stan"ar" !rin are trebuie sa trea a toti oamenii* "u!a um nu mai este !osibila a tivarea unor $a&re !rin re!etarea unor mantrasuri. Ai i se im!une o onstatare+ la se"intele "e Ao%a or%anizate astazi in "i(erite lo uri* sub in"rumarea unor guru, au !utut (i remar ati !rin larve"ere "e atre Eu%en multi oameni* "estul "e mo"esti a nivel evolutiv ' unii ne"e!asin" nivelul !orto aliu 1'3 al corpului 4u '* are e.erseaza asane, mudre, prana;ama sau mantre, !rin are in erar a sa'si a tiveze anumite $a&re sau sa'l trezeas a !e ?un"alini. Uimitor este (a!tul a $a&rele !e are "ores sa le a tiveze a esti !ra ti anti o azionali ai te$ni ilor Ao%a* nu sunt ni i ma ar in stare o!tima "e (un tionare. In onse inta* toti a esti !ra ti anti nu (a alt eva "e at sa'si !erturbe serios stru tura auri a. Ori e !eturbare auri a !ro"usa la nivelul or!urilor auri e se re!er uteaza asu!ra corpului 4u . Perturbarile auri e !ro"use "e ast(el "e e.er itii !ot urmari !ra ti antii mai multe vieti "e a um inainte. Cat "es!re a tivarea $a&relor sau "es!re iluminare* ni i nu !oate (i vorba.

Si%lele $a&relor
C a%r"l" nu pot 'i, a!a4ar, acti-at" 4"cat prin actiun"a Du ului S'ant( Du ul S'ant atra*" "n"r*ia <un4alini, car" +4ormit"a$a+ la &a$a coloan"i -"rt"&ral"( A tivarea $a&relor nu se !oate !ro"u e "e at atun i an" omul este !re%atit. Un om este 7 o!t7 abia in momentul in are a u erit e.!eriente "e viata ores!unzatoare* iar "n"r*ia -itala c-a4rupla a !us in stare "e (un tiune toate $a&rele !ana la a5na* in mo" !ro%resiv* !otrivit !ara"i%mei evolutiei. ,a a "n"r*ia -itala c-a4rupla a a5uns* !ro%resiv* in a5na* inseamna a omul in auza a atins a sasea trea!ta a Scolii -i"tii, a tre ut ele "oua Pra%uri* iar or!ul sau "u$ are o uloare albastra'in"i%o "es $isa* u irizari aurii' ar%intii.
:>

In mom"ntul in car" o c a%ra "!t" acti-ata !u& actiun"a Du ului S'ant , la inter(ata $a&rei isi (a e a!aritia o (i%ura %eometri a* !e are o !utem "enumi !i*la. Ast(el* in momentul in are se activeaza $a&ra mula4 ara, toate !etalele se oloreaza in ulorile lor s!e i(i e* iar "in ti5a entrala a $a&rei !orneste o lumina subtire de culoare rosie, are (ormeaza un (rumos !atrulater "e uloare rosie* are re!rezinta !i*la c a%r"i mula4 ara. In momentul in are se activeaza $a&ra !-a4i!tan, "in ti5a entrala a $a&rei a!are o (rumoasa lumina de culoare portocalie, am "e %rosimea unui (ir "e !ar* are uneste toate ele sase !etale ale $a&rei* (orman" o stea u sase olturi ' !i*la c a%r"i !-a4i!tan( In momentul in are se activeaza $a&ra manipura, "in ti5a entrala a $a&rei a!are un fir luminos de culoare galbena are uneste toate ele ze e !etale* (orman"u'se o stea in ze e olturi* iar in interior un triun%$i u var(ul in 5os ' !i*la c a%r"i manipura. In momentul in are se activeaza $a&ra ana ata, o energie foarte subtire, luminoasa, de culoare aurie !orneste "in ti5a entrala* uneste var(urile elor "ouas!reze e !etale* (orman" o stea in "ouas!reze e olturi* iar in interior se (ormeaza "oua triun%$iuri are se intretaie* unul u var(ul in 5os* elalalt u var(ul in sus ' !i*la c a%r"i ana ata. Mai intai se (ormeaza triun%$iul u var(ul in 5os* a!oi* $iar la mare "istanta in tim!* a!are si triun%$iul u var(ul in sus. In momentul in are se activeaza $a&ra -i! u44i, "in ti5a entrala !orneste o energie luminoasa de grosimea unui fir subtire, unin" ele sais!reze e !etale intr'o stea stralu itoare ' !i*la c a%r"i -i! u44i. In interior a!are un triun%$i u var(ul in 5os. In interiorul triun%$iului se ve"e un nimb stralu itor. Cele sase si%le ale $a&relor au "evenit* in tim!* simboluri u a!li atie universala. Totusi* simbolismul nu "evine e(e tiv "e at in momentul in are $a&rele sunt a tivate !rin a tiunea Du ului S'ant. In momentul a tivarii $a&relor* oamenii u eres !uterile mira uloase ' siddhisurile - ores!on"ente.

Cele sa!te Raze

C a%r"l" pot 'i acti-at" partial !i inaint"a tr"$irii compl"t" a lui <un4aliniA ac"a!ta acti-ar" !" pro4uc", 4" a!"m"n"a, 4oar prin actiun"a Du ului S'ant( A est !ro es se !ro"u e in (un tie "e anumite ara teristi i ale unui om si* in !rimul ran"* in (un tie "e nivelul sau evolutiv. Pro esul a tivarii !artiale a unei unei $a&re este urmatorul+ an" omul este !re%atit "in !un t "e ve"ere evolutiv* ener%ia luminoasa a Du ului S'ant se entreaza "easu!ra restetului si atra%e un (iri el (oarte subtire "in ener%ia <un4alini6 a easta nu onstituie insa 7trezirea7 om!leta a lui <un4alini, i "oar o emisie* oare um s!e ializata* in (un tie "e anumite ara teristi i ale omului. ,in !un tul "e ve"ere al a tivarii !artiale a $a&relor* oamenii sunt s!e ializati. Fie are om este 7s!e ializat7 !e o $a&ra. Unii oameni sunt s!e ializati !e mula"$ara* altii sunt s!e ializati !e sva"istan* altii !e mani!ura* altii !e ana$ata si asa mai "e!arte. ,in a est !un t "e ve"ere* oamenii !ot (i im!artiti in !apt" tipuri r"pr"$"ntati-". ,u!a ate se !are* "n"r*ia Du ului S'ant, !re um lumina Soarelui (iltrata !rintr'o !risma* se mani(esta sub !apt" 'orm" 4i!tinct". A este sa!te (orme "e mani(estare "istin te ale Du ului S'ant, !ot (i numite Emanatii sau Ra$". ;in a est onte.t* termenul "e Ra$a nu are !rea multe in omun u eea e tra"itia ezoteri a intele%e !rin a est termen. E.ista totusi anumite similitu"ini* "ar* in onte.tul "at* analiza "etaliata a a estora "e!aseste s o!ul !ro!us.< Unii oameni 7lu reaza7 !e prima Ra$a, are ores!un"e a tivarii $a&rei mula"$ara6 altii 7lu reaza7 !e a 4oua Ra$a are ores!un"e a tivarii $a&rei sva"istan6 altii 7lu reaza7 !e a tr"ia Ra$a are ores!un"e a tivarii $a&rei mani!ura6 altii !e a patra Ra$a, are ores!un"e a tivarii $a&rei ana$ata6 altii !e a cinc"a Ra$a are ores!un"e a tivarii $a&rei vis$u"i et . Nu se unoaste auza a estei im!artiri se!tenare si ni i "e e un om lu reaza !e o Ra$a si nu !e alta. Se !are a e.ista anumite imprintinguri auri e !rimor"iale* asu!ra arora nu vom zabovi in a este ran"uri. Se !oate totusi onstata a a tivarea !artiala a unei $a&re on(era omului ara teristi i im!ortante* "e(initorii* in e.istenta oti"iana* iar a tivarea totala a unei $a&re a"u e "u!a sine u erirea siddhisurilor ores!on"ente. In mom"ntul in car" o c a%ra "!t" acti-ata partial !rin emisia s!e ializata a Du ului S'ant, simultan
:1

u trezirea !artiala a lui <un4alini, la inter(ata $a&rei isi (a e a!aritia o ener%ie stralu itoare* subtire at un (ir "e !ar* "in are se (ormeaza !i*la ores!on"enta. Totusi* in azul a tivarii !artiale a unei $a&re* nu a!are "e at o mi a !ortiune "in si%la* iar nu intrea%a on(i%uratie a a esteia. ,e e.em!lu* in azul a tivarii !artiale a $a&rei sva"istan* !oate sa a!ara "oar o sin%ura linie "e lumina e va (orma an"va steaua u sase olturi. Pro esul "e a tivare !artiala a unei $a&re este urmatorul+ an" omul a evoluat su(i ient "e mult si este o!t !entru a tivarea !artiala a unei $a&re* "easu!ra a!ului sau isi (a e a!aritia Du ul S'ant sub (orma unei limbi "e (o . In (un tie "e nivelul evolutiv al omului si "e $a&ra !e are 7lu reaza7* Du ul S'ant emite Ra$a ores!unzatoare* are atra%e o emisie a lui <un4alini. Lo ul "e intalnire a Ra$"i e vine "in inalt si a emisiei lui <un4alini e vine "e la baza oloanei vertebrale este mi5lo ul $a&rei. In urma intalnirii "intre ele "oua ener%ii se !ro"u e o mi a e.!lozie luminoasa* are "ureaza ateva (ra tiuni "e se un"a. In urma e.!loziei a!are un (ir luminos* are nu este alt eva "e at o !ortiune "in !i*la ores!on"enta. Este (oarte im!ortant "e remar at (a!tul a toate si%lele* are se (ormeaza in urma a tiunii Du ului S'ant, !ot (i intalnite la nivelul osmosului s!iritual* sub (orma unor (i%uri %eometri e e a!ar !e vesmintele !urtate "e (iintele "iri%uitoare ale osmosului* unos ute "e noi sub numele "e Ar$an%$eli sau In%eri. Fie are "intre a este inalte (iinte s!irituale !oate (i onsi"erata 7se(ul7 unui nivel evolutiv* unei lase* !re um si 7sta!anul7 unei anumite $a&re. A easta inseamna a macroco!moa!ul !i microco!mo!ul cor"!pun4 intr)un punct &in" 4"'init 4in !patiu !i timp1 (ie are lasa sau !alier evolutiv "e la nivelul mi ro osmi ' aura* $a&re ' are un ores!on"ent ma ro osmi * in osmosul s!iritual. Si*la unei $a&re se (ormeaza in mo" om!let intr'un rastim! in"elun%at* "e'a lun%ul mai multor e.istente in arnate* (ara a se !ro"u e trezirea om!leta a lui <un4alini. Fie are in arnare* !rin e.!erientele "e viata u erite* isi a"u e !ro!ria sa ontributie la (ormarea unei !i*l". Nu este !osibil a un om sa'si (ormeze o !i*la om!leta "e'a lun%ul unei sin%ure e.istente. La unii oameni se (ormeaza mai intai un (iri el "e lumina ' "e e.em!lu* !rimul (ir "e lumina orizontal al !atrulaterului e (ormeaza !i*la $a&rei mula"$ara. A!oi* "u!a o !erioa"a lun%a "e tim!* se (ormeaza al "oilea (iri el "e lumina si asa mai "e!arte. Foarte !utini oameni si'au (ormat* "e'a lun%ul tim!ului* o si%la on(i%urata om!let ' az in are ar "is!une "e si""$isurile ores!on"ente.

Capitolul 0 CELE TREI CAI E.er itarea liberului arbitru

Omul este liber sa alea%a. In (un tie "e eea e ale%e !rin e.er itatea liberului arbitru* !aseste !e o ale ori !e alta. ,in !un tul "e ve"ere a stru turii aurei umane* se !oate vorbi "es!re trei ai !rin i!ale. Prima ale este !alea evolutiva standard, para4i*ma "-oluti"i. A "oua ale este alea or%oliului si a man"riei ' !alea luciferica. A treia ale* a!aruta "oar "e ->>> "e ani* este !alea lui Ii!u! #ri!to! - !alea Iubirii. Fie are "intre ele trei ai are mai multe eta!e si mai multe rami(i atii. Prima este Cal"a "-oluti-a !tan4ar4. In a"rul a estei ai* !rin interme"iul e.!erientelor "e viata* "n"r*ia -itala ur a "e'a lun%ul Sus$umnei* !unan" in (un tiune $a&rele. Simultan* corpul 4u "evine "in e in e mai elevat* urman" un !ro es "e maturizare auri a. Tre!tat* "ar (oarte lent* omul tre e !rin ele in i lase !rin i!ale ale Scolii Vi"tii si !este ele "oua Pra%uri* !ana an" "n"r*ia -itala se entreaza in $a&ra a5na. Evi"ent* "n"r*ia -itala se entreaza in $a&ra a5na abia "u!a e a !us in stare "e (un tiune elelalte $a&re. In momentul in are toate $a&rele* "e la mula"$ara la a5na* au (ost !use in stare "e (un tiune* se !ro"u e a tiunea Du ului S'ant si trezirea lui <un4alini. Atras "e Du ul S'ant, <un4alini a tiveaza toate $a&rele "e !e analul Sus$umna. !alea evolutiva standard a (ost (olosita in tre ut* asa um este (olosita si in !rezent "e toti oamenii. Ea este insa e.trem "e in eata6 omul are nevoie "e (oarte multe e.istente in arnate !entru a o strabate. Mai mult "e at atat* omul nu este su(i ient "e !uterni !entru a rezista ontra'a tiunii (iintelor lu i(eri e sau s$aitani e* are'i "ores !ieirea. Pentru oamenii are "ores sa urmeze !alea evolutiva standard, $iar si in azul elor u vointa !uterni a* e.ista multe re uluri evolutive si ese uri. Pe !alea evolutiva standard - are onstituie para4i*ma "-olut"i '* !ro esele auri e se "eruleaza (oarte in et. ,e a eea* in a "in tim!urile strave $i* oamenii au !us la !un t o serie "e m"to4" !i t" nici 4" acc"l"rar" a para4i*m"i "-oluti-".
:-

A este meto"e si te$ni i "e auto"esavarsire !ot (i reunite sub titlul %eneri "e !alea zeilor. Toate te$ni ile initiati e ' "e la te$ni ile (olosite in anti $itate* in E%i!t* Sumer* Feni ia* =re ia* in ultura maAa sau in a* la te$ni ile "e ti! Ao%a ' (a !arte "in !alea Deilor. Strave $ea !ale a zeilor nu este o ale evolutiva noua* i "oar o a elerare a para4i*m"i !tan4ar4 4" "-oluti". Si* la (el a ori e a elerare a unui !ro es* !alea Deilor !resu!une (olosirea unor meto"e "e initiere. !alea zeilor este insa a!roa!e im!osibil "e strabatut !entru omul a tual* are este stru turat auri intr'un mo" "i(erit (ata "e omul ante restin. Inainte "e intru!area lui Ii!u! #ri!to!, !alea zeilor se (olosea u eva mai mult su es* "ar nu u un su es atat "e mare !re um se re"e astazi. !alea zeilor a (ost e.trem "e "i(i ila in toate tim!urile. !alea zeilor, (olosita si "e maestrii Ao%a* are !resu!une trezirea lui Eundalini si* im!li it* activarea su esiva a tuturor $a&relor* (ara a os ila intre stan%a si "rea!ta* nu mai este !osibila la omul mo"ern "atorita trans(ormarilor auri e ireversibile !etre ute a um ->>> "e ani. ,e alt(el* rezultatele la are au a5uns stramosii nostri nu sunt re oman"abile !entru oamenii "in e!o a a tuala. Initiatii "in ve $ime au atins* intr'a"evar* un nivel s!iritual inalt si au "oban"it !uteri mari ' si""$isuri ' !rin activarea su esiva a $a&relor* "ar* in ele "in urma* s'au !oti nit in mersul lor evolutiv* !unan" in !eri ol 0rdinea cosmica. Folosin" in mo" abuziv siddhisurile ' !uterile !si$o'mentale si s!irituale '* initiatii "in ve $ime au starnit ri!osta Puterilor osmi e* iar rezultatul a (ost blo area !ro esului evolutiv. Pe cea de-a doua cale evolutiva, Calea lui Lu i(er* se avanta ei are* !rin liberul arbitru* ale% e%oismul si tru(ia. La !ersoanele are ale% a easta ale* intra in (un tiune $a&ra "in !artea "rea!ta* $a&ra e%oismului* "e uloare maron. )aza "e !ornire a Caii lu i(eri e este e.a erbarea nesanatoasa a se.ualitatii* in"i(erent sub e (orma. E.a erbarea nesanatoasa a se.ualitatii este !oarta "e intrare s!re cunoasterea intunecata, are !resu!une* in ele "in urma* asu!rirea elorlalti oameni si im!unerea u (orta a !ro!riilor re%uli. !unoasterea intunecata are la baza o iubire bolnava (ata "e eilalti semeni si (ata "e sine. ,in a est !un t "e ve"ere* se !oate s!une a ori e "eviatie se.uala "u e s!re cunoasterea intunecata si* in (inal* s!re !unerea in (un tiune a $a&rei maron* $a&ra lui Lu i(er. A treia cale evolutiva este alea "es $isa a um ->>> "e ani "e atre Ii!u! #ri!to!. Totusi* a treia ale evolutiva nu o anuleaza !e !rima* !alea evolutiva standard, i o im!lineste. Pe lan%a !unerea su esiva in (un tiune a $a&relor "e !e Sus$umna* a treia cale evolutiva !resu!une (ormarea onstienta a corpului aric al pla!"lor m"!ianic" si a tivarea c a%r"i inimii, S ainia 6 (iintele "in lumea eteri a s!un a* "e "oua mii "e ani* ori e alta ale este vorba in vant si !ier"ere "e tim!. A treia cale evolutiva !oate (i numita S#AINIA#, STANGA 0. S#AINIA#, STANGA 0, Cal"a lui Ii!u! #ri!to! , im!li a punerea in functiune, !etala u !etala* a $a&rei inimii. ,u!a punerea in functiune, !etala u !etala* se !ro"u e activarea $a&rei inimii. In (inal se (ormeaza c"a 4")a 4oua lini" 4i-ina. A 4oua lini" 4i-ina se uneste cu prima lini" 4i-ina $iar in c a%ra inimii. Prin linia 4i-ina nou (ormata* Ii!u! #ri!to! se uneste in om u Dumn"$"u Tatal. Fie areia "intre ele trei ai ' !alea evolutiva standard, !alea intunecata si !alea lui Ii!u! #ri!to! - ii ores!un"e un anumit ti! "e unoastere.

Ti!uri "e unoastere

Se vorbeste astazi "es!re om la su!erlativ* onsi"eran" a este oroana reatiei si a "in olo "e el nu mai este nimi semni(i ativ. ,e asemenea* se ri"i a con!tiinta si cunoa!t"r"a la ran%ul su!rem* onsi"eran" a "in olo "e ele se a(la "oar neantul. Totusi* ast(el "e a!re ieri nu s!e i(i a in mo" lim!e"e e este con!tiinta, um nu s!e i(i a ni i e este cunoa!t"r"a. In %eneral* !rin con!tiinta, se intele%e constiinta de veghe, iar !rin cunoa!t"r" se intele%e eea e !arvine omului !rin interme"iul simturilor si a instrumentului !rin are a esta ;!resu!une a< intele%e lumea si !e sine+ corpul mental inferior, intelectul. ,in !un tul "e ve"ere al !ro eselor ener%eti o'in(ormationale "es(asurate la nivelul aurei* cunoa!t"r"a nu are valoarea are i se "a in mo" urent* a eea "e a umulare "e in(ormatii. Cunoa!t"r"a este rezultanta
:0

ve toriala a (un tionarii corpului con!tiint"i si a corpului con!ti"nt"i. ,e asemenea* cunoa!t"r"a este intim le%ata "e nivelul evolutiv al omului* re(le tat in uloarea corpului 4u si in nivelul "e ri"i are a "n"r*i"i -ital" ) ca r"$ultanta -"ctoriala "-oluti-a - "e'a lun%ul Sus$umnei. ,in !ers!e tiva !ro eselor auri e* cunoa!t"r"a rezulta "in intera tiunea auri a a omului u tot e'l in on5oara+ u alti oameni* u ve%etatia* u re%nul animal* u me"iul in on5urator* u (iintele in%eresti. Pro esul 7te$nolo%i 7 al evolutiei omului se re(le ta in mo"i(i arile auri e e a!ar in urma a tului unoasterii. Sintetizan" in(ormatiile a umulate in urma er etarii (iintei umane !rin cea de-a doua vedere "e atre Eu%en* se !oate a(irma a (ie are ale evolutiva are !ro!riile sale ti!uri "e unoastere. Ast(el* !alea evolutiva standard !resu!une trei ti!uri !rin i!ale "e unoastere+ o cunoa!t"r" 4" tip +lum"!c+, o cunoa!t"r" 4" tip mi:t si o cunoa!t"r" r"ali$ata prin in4ucti". Fie arui ti! "e unoastere ii ores!un"e un s!e tru s!e i(i al onstiintei. Cunoa!t"r"a 4" tip +lum"!c+ este s!e i(i a oamenilor situati in !rimele trei lase evolutive ' ores!unzatoare corpurilor 4u "e uloare rosie* !orto alie si %albena* !ana la galben A-C. Ea se bazeaza !e (un tionarea !rimelor trei $a&re. A est ti! "e unoastere este rezultatul onstientizarii e.!erientelor vietii. Cunoa!t"r"a 4" tip mi:t este s!e i(i a oamenilor "in a treia si a !atra lasa evolutiva* ores!unzatoare corpurilor 4u "e uloare %alben ' "e la galben A-F - !ana la auriu F-B1 ea se bazeaza !e (un tionarea !lenara a !rimelor !atru $a&re+ mula"$ara* sva"istan* mani!ura si ana$ata. A est ti! "e unoastere ombina cunoa!t"r"a +lum"a!ca+, !rovenita "in e.!erientele vietii u o cunoa!t"r" r"ali$ata prin in4ucti" !pirituala( Cunoa!t"r"a r"ali$ata prin in4ucti" !pirituala este s!e i(i a oamenilor are au "e!asit lasa a !atra evolutiva* in e!an" u nivelul auriu F-B al corpului 4u . La rin"ul ei* ve $ea !ale a Deilor, a a elerare a !ara"i%mei evolutive stan"ar"* !resu!une u !re a"ere cunoa!t"r"a r"ali$ata prin in4ucti". A 4oua cal", !alea luciferica, !resu!une o unoastere intune ata. !unoasterea intunecata se bazeaza !e e.a erbarea se.ualitatii si !e tentativa "e mani!ulare* "ominare si asu!rire a elorlalti oameni. Si cunoasterea intunecata !resu!une trei ti!uri !rin i!ale "e unoastere+ o cunoa!t"r" 4" tip +lum"!c+, o cunoa!t"r" 4" tip mi:t !i o cunoa!t"r" r"ali$ata prin in4ucti". Fie arui ti! "e unoastere ii ores!un"e un s!e tru s!e i(i al onstiintei. ,e la un anumit nivel* cunoasterea intunecata se realizeaza "oar !rin in"u tie s!irituala A tr"ia cal", valabila "e "oua mii "e ani* im!li a un nou ti! "e unoastere ' cunoa!t"r"a intru Ii!u! #ri!to!. A treia ale nu o anuleaza !e !rima* !alea evolutiva standard, i "oar o am!li(i a* ri"i an"'o !e un nou nivel. Cunoa!t"r"a intru Ii!u! #ri!to! !oate (i atinsa in mo" !ro%resiv* in (un tie "e om!ortamentul omului si "e !ar ur%erea unor tre!te ne esare si obli%atorii in a"rul a eea e s'ar !utea numi 7initierea7 restina ;in limba5ul "u$ovni es al mona$ilor restini se (oloses alte "enumiri<. In !rin i!iu* cunoa!t"r"a intru Ii!u! #ri!to! se realizeaza in "oua eta!e. Prima etapa !oate (i "enumita cunoa!t"r"a !u& pla!"l" m"!ianic", are este o unoastere realizata !rin inductie spirituala, iar a doua etapa !oate (i "enumita cunoa!t"r"a r"ali$ata prin acti-ar"a c a%r"i inimii ) S ainia ; a easta "in urma este o cunoastere directa. Cunoa!t"r"a r"ali$ata prin acti-ar"a c a%r"i inimii ' S ainia este sin%ura (orma "e cunoastere directa la are omul !oate avea a es in sta"iul evolutiv a tual. !unoasterea directa se !ro"u e numai in urma coborarii mintii in inima, in tim!ul ,ugaciunii inimii) +DOAMNE IISUSE #RISTOASE, FIUL LUI DUMNE9EU, MILUIESTE)MA PE MINE PACATOSUL+(

Calea evolutiva stan"ar"

!alea evolutiva standard - paradigma evolutiei - !resu!une trei ti!uri "e unoastere+ unoasterea "e ti! lumes * unoasterea mi.ta si unoasterea realizata !rin in"u tie s!irituala. Primul ti! "e unoastere* cunoa!t"r"a 4" tip lum"!c, este s!e i(i a oamenilor "in !rimele trei lase
:1

evolutive ' nivelurile evolutive rosu* !orto aliu si %alben ale corpului 4u . Ea se realizeaza !rin trei mo"alitati+ !rin activitate sexuala, prin experiente de viata si !rin studiu. ,in !un t "e ve"ere ener%eti o'in(ormational* activitatea sexuala este %eneratoare "e unoastere* ast(el in at nu trebuie sa sur!rin"a (a!tul a* "e!asin" o anumita i!o rizie u !rivire la a est subie t* ii a or"am lo ul !e are'l o u!a u a"evarat in om!li ata e uatie a vietii. Fara ni i o in"oiala* a tivitatea se.uala este una "intre e.!erientele vietii6 u toate a estea* "atorita (a!tului a* el !utin "in !un t "e ve"ere auri * a tivitatea se.uala "e!aseste in am!loare alte e.!eriente* am onsi"erat o!ortun sa o tratam in mo" "istin t. Unirea tru!eas a si ener%eti a "intre "oua !ersoane "e se. o!us este unul "intre ele mai !ro(un"e a te realizate "e om in tru! material* u re!er usiune "ire ta asu!ra "estinului si asu!ra !ro esului evolutiv %eneral. In tim!ul a tului se.ual se !ro"u e o unire auri a intensa* are %enereaza mo"i(i ari ale or!urilor auri e. A tivitatea se.uala este intensa si (oarte a!re iata "e oamenii "in !rimele trei lase evolutive ' corpuril" 4u rosu* !orto aliu si %alben. Totusi* a tivitatea se.uala nu !une in (un tiune "e at corpul "motional la !rimele "oua lase evolutive si corpul a!tral la lasa evolutiva ores!unzatoare nivelului %alben al corpului 4u . In %eneral* in azul oamenilor "in !rimele trei lase evolutive* corpul "motional a tioneaza a o su!a!a "e "e(ulare a unor an%oase sau (rustrari. Nu onteaza u ine* um* un"e si in e (el se "es(asoara a tivitatea se.uala6 la a easta ate%orie "e oameni onteaza "oar antitatea. Iubirea !ersoanelor "in !rimele trei lase evolutive se re"u e la as!e tul e.terior si la antitatea "e !la ere e !oate rezulta "in a tul se.ual. In esenta* iubirea a estor !ersoane se bazeaza !e ima%inea vizuala ' !e look ' * !e interes material si !e rea tia corpului "motional si a corpului a!tral. In azul in are a este on"itii nu sunt in"e!linite* iubirea nu mai (un tioneaza. Experientele vietii la !ersoanele "in !rimele trei lase evolutive sunt "ure* iar le tiile invatate au la baza experimentarea suferintei, in una "in (ormele ei "e mani(estare* in e!an" "e la "urerea (izi a la "urerea si su(erinta !si$i a. ,e re%ula* oamenii "in !rimele trei lase evolutive sunt sta!aniti "e emotii intense* "ar si "e ambitii (oarte !uterni e. Ambitiile !rovin "in as!e tele in(erioare ale !ersonalitatii6 ele se materializeaza !rin "orinta "e imbo%atire ori !rin ten"inta "e a ur a ra!i" si (ara mult e(ort tre!tele s arii so iale si !ro(esionale. ,orinta "e "ominare este* la ran"ul ei* (oarte !uterni a. A este !ersoane intra (oarte "es in on(li t u antura5ul* on(li tele (iin" a"esea rezolvate !rin meto"e "ure+ 7lu raturi7 !e la s!ate* razbunare* ura* violenta mentala sau verbala* uneori $iar (izi a. La oamenii "in !rimele trei lase evolutive studiul, !re um si intele%erea* rezulta "oar "in (olosirea corpului m"ntal in'"rior, are (iltreaza in(ormatiile a umulate. Rezultatul travaliului s!e i(i corpului mental inferior este cunoa!t"r"a 4" tip lum"!c. Oamenii are (un tioneaza !e baza a estui ti! "e unoastere onsi"era a lumea materiala este sin%ura !osibila6 a "u!a moarte urmeaza "is!aritia totala si a* in onse inta* trebuie sa se bu ure "e viata* !entru a* in (on"* 7o viata are omul7. Cunoa!t"r"a 4" tip lum"a!c %enereaza multe on(li te u antura5ul si !rovoa a rea tia instantelor &armi e. Rezultatul este* el mai a"esea* su(erinta. ,e'a lun%ul multor in arnari tre ute* "ate (iin" on5un turile istori e* ma5oritatea oamenilor are traies a tualmente in lumea materiala au su(erit morti violente* sol"ate u s ur%erea san%elui !e !amant* eea e a onstituit un (a tor "e evolutie. Pentru a u!rin"e u mintea e inseamna u a"evarat s ur%erea san%elui !e !amant trebuie sa ne %an"im* "e e.em!lu* la on"itiile istori e "in anti $itate sau Evul me"iu* in are razboaiele* asasinatele* rimele si brutalitatile "e ori e (el erau (a!te banale. Ma5oritatea oamenilor are traies astazi !e !amant s'au in arnat "e el !utin trei'!atru ori* "a a nu mai mult* in ast(el "e on"itii istori e. ,e esele violente* urmate "e s ur%erea san%elui !e !amant* re!etate "e'a lun%ul in arnarilor su esive* creeaza, in ele "in urma* o le%atura auri a s!e iala a (iintei umane u Spiritul Pamantului !i cu !pirit"l" naturii. Uneori* oamenii "in a easta ate%orie !ot avea o le%atura auri a s!e iala u unele (iinte in%eresti ' "e e.em!lu* u In%erii ve%$etori. A easta le%atura auri a !ro(un"a onstituie temelia a!aritia elui "e'al "oilea ti! "e unoastere+ cunoa!t"r"a mi:ta. Cunoa!t"r"a mi:ta a!are "oar la oamenii are au !arasit "e5a !rimele trei tre!te evolutive* ur an" in lasa a !atra. In lasa a !atra evolutiva intra in (un tiune $a&ra ana$ata* iar corpul 4u "oban"este uloarea aurie. Cunoa!t"r"a mi:ta se bazeaza* la (el a si cunoa!t"r"a 4" tip lum"!c, !e trei oor"onate+ activitatea
:3

sexuala, experintele vietii si studiul. Activitatea sexuala a oamenilor "in a !atra lasa evolutiva este situata !e un nivel su!erior !rimelor trei lase evolutive. ,a a in !rimele trei lase* corpul "motional !i corpul a!tral erau ele e se a tivau in momentele a tului se.ual* in a !atra lasa evolutiva* 7%reul7 este sustinut "e un or! nou (ormat+ corpul m"ntal !up"rior, are nu e.ista "e at intr'un sta"iu in i!ient la !rimele trei lase. Oamenii "in lasa a !atra evolutiva nu mai va" in !artener un sim!lu obie t se.ual* !re um ei "in !rimele trei lase* i un "ar !e are intele% sa'l !rote5eze in masura !osibilitatilor. Ei a or"a !artenerului a eleasi "re!turi* res!onsabilitati si obli%atii. A est (a!t !rovoa a e(e te auri e im!ortante* (iin" !rimul !as s!re omuniunea su(leteas a "intre oameni. Oamenii "in lasa a !atra evolutiva au o bo%ata e.!erienta "e viata* a umulata in multe in arnari anterioare. Su(erintele* evenimentele "ramati e !rin are au tre ut si s ur%erea re!etata a san%elui !e !amant in e.istentele anterioare !ermit oamenilor "in lasa a !atra evolutiva intele%erea intuitiva a marilor le%i ale universului si o onstientizare mai !ro(un"a a (iintei !ro!rii. Totusi* in on"itiile e.istentei a tuale* oamenii "in ea "e'a !atra lasa evolutiva* ores!unzatoare nivelului auriu al corpului 4u , are (un tioneaza !e baza cunoa!t"rii 4" tip mi:t, intam!ina multe "i(i ultati* mai ales an" au "e'a (a e u oameni "in !rimele trei lase. ,a a am in er a sa (a em o ara terizare su inta* am !utea s!une a oamenii "in lasa a !atra evolutiva sunt* intr'un (el* ru!ti "e ambitiile si "e "orintele e'i !reo u!a !e oamenii "in !rimele trei lase. Interesul lor este* el mai a"esea* orientat s!re intele%erea me anismelor "e (un tionare ale osmosului si ale (iintei umane* mai uran" "e at s!re !roblemele oti"iene6 "e a eea* a"eseori* ei !ar sa (ie u 7 a!ul in nori7. In azul oamenilor "in lasa a !atra evolutiva* studiul este un (a tor (oarte im!ortant "e evolutie !ersonala. Prin (ormarea corpului m"ntal !up"rior si !rin (ormarea corpului !piritual, oamenii "in a !atra lasa evolutiva intele% lumea alt(el "e at oamenii "in !rimele trei lase* are (un tioneaza "oar !e baza corpului m"ntal in'"rior.

Cunoasterea realizata !rin in"u tie

Al treilea ti! este cunoa!t"r"a r"ali$ata prin in4ucti" !pirituala . A est ti! "e unoastere este a esibil oamenilor al aror corp 4u este situat u !re a"ere la nivelul ulorilor %alben* auriu si albastru ' lasele trei* !atru si in i ale Scolii -i"tii '* in azul in are au (ormate el !utin o !arte "in !i*l"l" $a&relor. Asa"ar* cunoa!t"r"a r"ali$ata prin in4ucti" !pirituala a!are la a ele !ersoane are in e! sa aiba $a&rele a tivate !artial !rin a tiunea Du ului S'ant, in (un tie "e Ra$a !e are 7lu reaza7. Ast(el "e oameni au un nivel ener%eti inalt. In virtutea ores!on"entei "intre ma ro osmos si mi ro osmos* in momentul in are stru tura auri a a unui om a!ata o vibratie inalta "atorita (ormarii !artiale a unei !i*l" la nivelul unei $a&re* el intra* a un "ia!azon* in rezonanta u (iintele osmi e ores!on"ente ' In%eri* Ar$an%$eli* Puteri et . Ast(el* !rin inductie spirituala, omul !oate avea a es la unoasterea res!e tivei (iinte. Omul !oate unoaste ' in !rimele (aze "oar (ra%mentar ' eea e unoaste res!e tiva (iinta. ,e (a!t* omul unoaste prin (iinta res!e tiva. In ori e az* cunoa!t"r"a r"ali$ata prin in4ucti" !pirituala nu a!artine su(letului omului* are nu se lumineaza "in interior* i "in e.terior. In(luenta !rin in"u tie s!irituala a unei (iinte in%eresti se aseamana u lumina unui (ar are lumineaza eea e nu are lumina !ro!rie. Can" (arul s!iritual este stins* su(letul omului nu mai este luminat. Totusi* in azul obtinerii a estui ti! "e unoastere* lu rurile in e! sa se om!li e onsi"erabil. !unoasterea realizata prin inductie spirituala !oate imbra a mai multe (orme* in (un tie "e ale%erea omului. Ast(el* in (un tie "e e.er itarea liberului arbitru si "e e(e tele !rovo ate asu!ra stru turii auri e umane* cunoasterea realizata prin inductie spirituala !oate (i "e trei (eluri. Prin libera ale%ere* omul se !oate one ta* !rin in"u tie s!irituala* la una "intre ele trei ai !rin i!ale+ !alea evolutiva standard - u varianta ei a elerata* !alea Deilor -, !alea intunericului ori !alea lui Ii!u! #ri!to!. In primul ran4, se !oate vorbi "es!re o cunoastere realizata prin inductie spirituala - mai ales* in azul (olosirii ve $ilor te$ni i initiati e s!e i(i e !aii zeilor. In a est az* !ra ti antul* a tivan"u'si !artial o $a&ra* !otrivit Ra$"i !e are se a(la si "atorita nivelului vibratoriu inalt al aurei !ro!rii* !oate intra in rezonanta s!irituala u zeul ores!on"ent* al arui nume il
:8

(oloseste "re!t su!ort mental. El obtine ast(el o unoastere realizata !rin in"u tie s!irituala6 unoasterea res!e tiva nu este a omului* i a zeului* are o im!rumuta !rote5atului sau. A est ti! "e unoastere a!are in ziua "e astazi la oamenii are se "e"i a !ra ti arii unor te$ni i "e ti! Ao%a. Semnele* mantrele ;re!etarea unor nume ori silabe sa re<* Aantrele ;"ia%ramele misti e<* si toate elelalte simboluri (olosite re!rezinta "oar mi5loa e !rin are un om !oate obtine o cunoastere realizata prin inductie spirituala specifica vechii !ai a Deilor. Al 4oil"a tip "e cunoastere realizata prin inductie spirituala este s!e i(i !aii intunecate. Omul are ale%e a easta ale intra in rezonanta ener%eti o'in(ormationala u o (iinta lu i(eri a* areia ii !lateste un anumit pret. Cel mai a"esea* pretul este a e!tarea ta ita a su(letul sa'i (ie !reluat "u!a moarte si "us in lumea (iintelor lu i(eri e. Mi5loa ele !rin are un om !oate intra in rezonanta s!irituala u ast(el "e (iinte sunt* la (el a in !rimul az* mantrele ;re!etarea unor nume ori silabe<* Aantrele ;"ia%ramele misti e< sau simbolurile s!e i(i e. In a est az* $iar si sim!lele tatua5e* tot mai ras!an"ite astazi !e intre% ma!amon"ul* !un omul in le%atura ' in omuniune auri a ' u (iintele lu i(eri e. In (on"* tot e (a e omul* "e la a"o!tarea unui mo" "e om!ortament la ale%erea vestimentatiei* e.!rima !ozitia sa (ata "e osmos si* mai ales* re(le ta ale%erea ;mai mult sau mai !utin< in onstienta a uneia "intre ele trei Cai. Al tr"il"a tip "e cunoastere realizata prin inductie spirituala este s!e i(i a Caii lui Ii!u! #ri!to!. Este vorba "es!re unoasterea realizata !rin interme"iul corpului haric al plaselor mesianice, are se (ormeaza "oar in urma rostirii Num"lui lui Ii!u! #ri!to!.

Strave $ea Cale a zeilor

,atorita (a!tului a paradigma evolutiei, !alea evolutiva standard, este !rea lenta si ne esita multe in arnari* in a "in vremurile strave $i au (ost !use la !un t te$ni i "e initiere !entru a elerarea evolutiei. Potrivit tra"itiei* ve $ile te$ni i "e initiere au (ost "ezvaluite oamenilor "e atre zei6 "in a est motiv* alea a elerata "e evolutie s!irituala a (ost "enumita !alea zeilor. Astazi nu se mai unos strave $ile te$ni i initiati e anterioare marii stergeri, "u!a um nu se mai unos u !rea multa e.a titate ni i ele utilizate !e s ara lar%a in anti $itatea unos uta "e istorio%ra(ie. Putine mituri !astrate !ana in ziua "e astazi mai amintes "es!re te$ni ile initiati e (olosite in anti $itate* in E%i!t* Sumer* Feni ia* =re ia* ,a ia* C$ina* In"ia. Sin%urele te$ni i initiati e are au strabatut tim!urile !ana in ziua "e astazi sunt te$ni ile "e ti! Ao%a. Te$ni ile Ao%a a tuale re!rezinta ast(el ultima reminis enta a strave $ii !ai a zeilor, !rin interme"iul arora umanitatea strave $e a in er at a elerarea evolutiei. Cea mai ve $e* "ar si ea mai im!ortanta s riere are trateaza in mo" oerent te$ni ile Ao%a este* (ara ni i o in"oiala* vestitul tratat Yo*a Sutra, s ris inaintea erei restine "e un autor "evenit elebru+ Patan;ali. )azat* "esi%ur* !e lu rari mult mai ve $i are sintetizau e.!erientele multor %eneratii "e Ao%$ini* Yo*a Sutra este !rima s riere are !rezinta in mo" or"onat !rin i!iile "e baza ale te$ni ilor Ao%a. Totusi* trebuie remar at a* !ra ti ile Ao%a* asa um au (ost sintetizate "e atre Patan;ali, sunt "oar tehnici "e evolutie s!irituala* are nu au nimi in omun u (ormele reli%ioase are e.istau la a ea "ata. In Goga 'utra, Patan;ali a !us a entul "oar asu!ra te$ni ilor "e baza !rin are se !oate atin%e kaival;a, a"i a autonomia omului a !pirit ;"enumit Purusha$. Patan;ali a im!artit a este te$ni i in o!t anga sau tre!te+ ;ama si ni;ama, are re!rezinta re%uli morale si "e on"uita6 asanas, !ozitiile autonomiei si stabilitatii (izi e6 prana;ama, te$ni ile "e res!iratie6 prat;ahara, abstra%erea simturilor "e la obie tele lumii e.erioare6 dharana, on entrarea6 dh;ana, me"itatia6 samadhi, iluminarea. Toate a este te$ni i au rolul "e a asi%ura autonomia, nemurirea si liberatea absoluta. Cel !utin in !rima (aza a "i(uzarii lor in s!atiul !anin"ian* te$ni ile Ao%a nu au (ost le%ate "e (ormele "e ult. Abia ulterior* (ormele reli%ioase a!arute in s!atiul !anin"ian au im!rumutat "e la Patan;ali si "e la urmasii sai te$ni i* meto"e si retete "e evolutie s!irituala. )ra$manismul* bu""$ismul* 5ainismul* vis$nuismul* s$ivaismul* tantrismul* $in"uismul et au !reluat* (ie are* eea e le'a interesat "in Ao%a e.!usa "e atre Patan;ali, invaluin"u'le intr'un abur "evotional* in (un tie "e interesele !ro!rii. Totusi* inainte "e toate* Ao%a a ramas un set de tehnici si nu o reli%ie* ast(el in at trebuie (a uta "e la bun
:9

in e!ut o "elimitare (oarte stri ta. Intr'un (el* Ao%a !oate (i om!arata u o te$ni a oare are "in viata "e zi u zi ' "e e.em!lu* u te$ni a !ro"u erii ener%iei atomo'nu leare. Omul (oloseste a eeasi te$ni a* meto"a sau !ro e"eu te$nolo%i atun i an" !ro"u e ener%ie ele tri a ne esara alimentarii unui oras* "ar si atun i an" !ro"u e o arma "e "istru%ere in masa. Ast(el* te$ni a !ro!riu'zisa nu !oate (i on(un"ata u a!li area ei !arti ulara intr'un "omeniu sau in altul sau u ontinutul i"eolo%i are i se "a la un moment "at. ,u!a um a !utut remar a Eu%en !rin interme"iul larve"erii* !ra ti area (ormelor "e Ao%a ' "e e.em!lu hatha, la;a, mantra sau ra a Ao%a ' !ro"u e la nivel aurei e(e te semni(i ative+ linia 4i-ina "evine e.trem "e luminoasa* iar corpul "t"ric ":t"rior "evine a un vul an e emite ulori* lumini* sunete si mirosuri e.trem "e intense. Totusi* a o onstanta* te$ni ile Ao%a (olosite astazi nu in(luenteaza "e at corpul "t"ric ":t"rior, nu si corpul "t"ric int"rior sau corpul !u'l"tului. Cu atat mai !utin corpul 4u ( In urma !ra ti arii te$ni ilor Ao%a* corpul m"ntal in'"rior reste in volum si in intensitate* iar corpul a!tral s a"e !ro!ortional. Toto"ata* tensiunea si intensitatea corpului "t"ric ":t"rior "evin e.trem "e mari* iar "in $a&ra mula"$ara !ornes 5erbe "e ener%ii multi olore e ur a !rin analul Sus$umna. La ran"ul lor* $a&rele "evin stralu itoare. Derbele "e lumini* are !ornes "in mula"$ara* ies in (inal !rin $a&ra sa$asrara a !rintr'o (antana arteziana e im!rastie a!a !e mai multi metri in 5ur. Totusi* a ele 5erbe "e lumini multi olore nu sunt eea e se intele%e astazi !rin <un4alini. Ener%ia <un4alini este in olora* in tim! e 5erbele "e lumini "es!re are este vorba ai i sunt multi olore. ,a a am (olosi limba5ul s!e i(i oriental* am !utea s!une a* !rin !ra ti ile "e ti! Ao%a* omul reuseste sa im!rime in stru tura aurei !ro!rii o rezonanta "e ti! sattva. Se stie a* !otrivit on e!tiei orientale* e.ista trei mari calitati numite gunas) tamas'inertia* ra5as'a tivitatea si sattva-lumina. Cele trei gunas se a(la in !ro!ortii ine%ale la toti oamenii. Prin situarea !e o anumita trea!ta a s arii evolutive* oamenii "etermina !re um!anirea uneia "intre ele trei gunas. 5amas este starea oamenilor are !ose"a un corp 4u "e uloare rosie si* !ana la o anumita limita* !orto alie. ,a as este starea ores!unzatoare oamenilor are !ose"a corpul 4u "e uloare %albena si* !ana la o anumita limita* aurie. 'attva ores!un"e oamenilor are !ose"a corpuri 4u elevate* auriu'"es $is sau albastru. G Totusi* !rin interme"iul te$ni ilor Ao%a a tuale nu se !oate a e"e "e at la un ti! "e unoastere realizata !rin inductie spirituala. Prin resterea nivelului vibratoriu al aurei !ro!rii* !ra ti antul se one teaza ener%eti unor (iinte s!irituale ne or!orale* eea e inseamna a este vorba "es!re o cunoastere reflectata, indusa spiritual. Cunoasterea realizata !rin interme"iul te$ni ilor Ao%a !oate (i "oban"ita "e atre !ra ti anti !rin interme"iul unor semne, suporturi si simboluri) !ozitii or!orale ' asanas si mudras, e.er itii res!iratorii ' prana;ama1 vizualizarea unor ima%ini ' ;antre sau mandale1 rostirea unor sunete mo"ulate in(ormational ' mantre. Toate a este semne, suporturi si simboluri sunt utilizate "e mii "e ani6 ele au (ost utilizate in tim!urile strave $i* "u!a um sunt utilizate si astazi "e atre !ra ti antii te$ni ilor Ao%a. Prin interme"iul tuturor a estor semne, suporturi si simboluri, !ra ti antii Ao%a intra in rezonanta ener%eti o'in(ormationala u stru turile osmi e si u elementele subtile* "enumite tattvasuri in s rierile sans&rite* !re um si u (iintele osmi e are le !atroneaza+ ve $ii zei. In a est onte.t* (olosirea sunetelor mo"ulate in(ormational !re um mantrele ;"e e.em!lu* Aum$ ori a ima%inilor vizuale* !re um ;antrele ;"e e.em!lu* 'hri Gantra$, are onstituie "i%rame misti e* nu re!rezinta alt eva "e at meto"e o!erationale !rin are un om !oate intra in rezonanta ' eea e "enumim inductie spirituala - u elementul osmi ores!on"ent* tattvasul, "ar si u entitatea cosmica, zeul are'l %uverneaza. Pe baza unoasterii e.!erimentale a a estui (a!t* in a "in anti $itate a (ost reat un sistem "e ores!on"ente intre $a&re* silabe misti e sau sunete mo"ulate in(ormational* ulori* (iinte osmi e ne or!orale ;zei<* elemente subtile 8tattvasuri$ si !aliere osmi e. Sa "am un e.em!lu on ret+ !otrivit tra"itiei* $a&ra mula4 ara are uloarea rosie* are sunetul 7OOO7* ores!un"e silabei misti e lam si zeului )ra$ma "in !anteonul $in"us. La ran"ul ei* $a&ra !-a4i!tan ores!un"e ulorii !orto aliu* silabei vam si zeului #is$nu. C$a&ra manipura ores!un"e ulorii %alben* sunetului ram, zeului Ru"ra sau A%ni. C$a&ra ana ata ores!un"e ulorii ver"e* sunetului ;am si zeitatilor $in"use Isa sau Eakini. C$a&ra -i! u44i ores!un"e ulorii albastre* sunetului ham si zeului Sa"asiva. C$a&ra a;na ores!un"e ulorii in"i%o* sunetului om-aum si zeului Paramashiva - el mai inalt as!e t al lui 'hiva. Sa a!rara ores!un"e ulorii violet* sunetul sau (iin" nea!li abil in lumea materiala. Pe baza a estui sistem "e ores!on"ente* !rin re!etarea unui sunet mo"ulat in(ormational ' mantra !ra ti antul intra in rezonanta u un element subtil si u un zeu* iar rezultatul este a tivarea unei $a&re. ,e e.em!lu* !rin re!etarea sunetului ram, !ra ti antul intra in rezonanta u elementul subtil (o ul si u zeul
::

Ru"ra* iar rezultatul rostirii sale tim! in"elun%at "u e la a tivarea $a&rei mani!ura. ,ar e este* "e (a!t* a est sunet mo"ulat in(ormational ' mantra ' "es!re are se s!une a a tiveaza $a&ra mani!ura C Prin clar-"4"r" - "e (a!t* !rin larauz '* Eu%en a remar at (a!tul a sunetul ram ;sau un sunet asemanator a mo"ulatie ener%eti o'in(ormationala< este $iar sunetul "e (on" al $a&rei mani!ura6 in onse inta* re!etarea omonimului ei sonor !rovoa a* "u!a !rin i!iul "ia!azonului* a tivarea $a&rei. Intr'un (el* $a&ra mani!ura este 7!a alita7 si "eterminata sa se a tiveze !rin rostirea sunetului ei "e (on". A tivan"u'se* $a&ra mani!ura "oban"este o vibratie s!e i(i a* are one teaza !ra ti antul u toate elelalte elemente ale sistemului+ u elementele subtile sau (izi e* u tattvasurile, u (iintele ne or!orale ores!on"ente ' zeii. In a est mo"* !ra ti antul "oban"este o cunoastere realizata prin inductie spirituala. Prin urmare* e.ista un mare !eri ol !entru ori e !ra ti ant are in ear a sa "oban"eas a a est ti! "e unoastere !rin interme"iul te$ni ilor Ao%a. A est !eri ol survine in azul in are !ra ti antul nu este !re%atit ' "in !un t "e ve"ere evolutiv ' !entru activarea $a&relor. In urma er etarii stru turii auri e umane !rin larve"ere* Eu%en a onstatat eva e trebuie sa !una in mo" serios !e %an"uri ori e !ra ti ant al te$ni ilor Ao%a+ a e.ista o "i(erenta (un"amentala intre functionarea unei $a&re si activarea ei. O $a&ra ' in e.em!lul "is utat* $a&ra mani!ura ' intra in functiune "oar in "e ursul e.istentelor su esive* !rin a umularea unor e.!eriente "e viata. Corpul 4u "e uloare %albena ' s!e i(i oamenilor "in lasa a treia evolutiva ' ores!un"e "oar intrarii in functiune a $a&rei mani!ura. In s $imb* activarea $a&rei mani!ura inseamna alt eva. Sunetul ram !rovoa a* intr'a"evar* activarea $a&rei mani!ura* "ar oare e se intam!la atun i an" omul nu are "e5a a easta $a&ra in functiune, (iin" situat !e un nivel in(erior ulorii %albene a corpului 4u CH. Ras!unsul nu este !rea om!li at+ re!etarea sunetului ram !rovoa a* intr'a"evar* a tivarea arti(i iala a $a&rei mani!ura6 omul* a nivel evolutiv* nu este !re%atit !entru asa eva si* "re!t urmare* isi !erturba %rav intre%ul sistem auri . A elasi lu ru se !oate s!une "es!re toate $a&rele si "es!re toate stru turile auri e. Con luzia e rezulta "in a easta onstatare se im!une "e la sine si este la in"emana ori ui+ !rin (olosirea semnelor, simbolurilor si suporturilor s!e i(i e te$ni ilor Ao%a a(late in uz "e mii "e ani* omul 7!a aleste7 stru tura ener%eti o'in(ormationala !ro!rie* "etermina trezirea unor !otentialitati latente inainte "e vreme si* im!li it* se aso iaza ener%eti !rin in"u tie (iintelor osmi e ' zeii '* (ara a (i intot"euna !re%atit evolutiv !entru o asemenea aventura s!irituala. In (inal se !a aleste !e el insusi* u onse inte ne(aste. ,u!a um a(irma (iintele "in lumea eteri a* ast(el "e evenimente se !etre eau (re vent a um ateva mii "e ani* an" stru tura auri a era "i(erita "e ea a tuala si era relativ !retabila la ast(el "e aventuri s!irituale. In vremurile tre ute* urman" ve $ea Cale a zeilor* !rin te$ni i asemanatoare !ana la un !un t te$ni ilor Ao%a a tuale* in "oar ateva e.istente* multi oameni au reusit sa "oban"eas a !uteri mari ' siddhisuri. Initial* oamenii "in a ele vremuri nu au inteles marele !eri ol e batea la usa* "eoare e a elerarea !ro esului evolutiv si "oban"irea siddhisurilor inainte "e vreme au "us* in ele "in urma* la resterea man"riei si a e%oismului. Rezultatul "oban"irii a!a itatilor si !uterilor inainte "e obtinerea maturitatii ne esare* a e(e t al a tivarii $a&relor* a !us in !eri ol $iar e.istenta !lanetei. (area stergere, are in a staruie a o imensa !ata intune ata in memoria ole tiva a umanitatii* re!rezinta un e.em!lu on lu"ent. A esta este* "e (a!t* si motivul !entru are invataturile Ao%a "e astazi !un un a ent "eosebit !e res!e tarea unor re%uli morale ' ;ama si ni;ama - avertizan" asu!ra (a!tului a te$ni ile urmatoare+ asanas, prana;ama, prat;ahara, dharana, dh;ana, et * "ezvolta in e%ala masura alitatile !ozitive* at si !e ele ne%ative. ,evine ast(el im!erios ne esar a oamenii sa a"o!te un anumit mo" "e viata* in on(ormitate u !re e!tele morale si om!ortamentale u!rinse in ;ama si ni;ama si abia dupa aceea sa incerce sa-si activeze chakrele. La toate a estea s'a mai a"au%at in a ceva, iar a est ceva merita reamintit+ !rin (olosirea unor te$ni i initiati e are !resu!un suporturi, semne sau simboluri s!e i(i e strave $ii !aii a zeilor, omul intra in "isonanta u osmosul si u mo"ul in are este stru turata aura in ziua "e astazi. ,u!a evenimentele "e a um ->>> "e ani ' Intruparea, !rucificarea, (oartea, Invierea si Inaltarea la cer a lui Ii!u! #ri!to! - s'a mo"i(i at atat stru tura ener%eti o'in(ormationala a osmosului* at si stru tura ener%eti o'in(ormationala a omului. ,atorita mo"i(i arilor !ro"use la nivelul ma ro osmosului si la nivelul mi ro osmosului* unoasterea realizata !rin interme"iul te$ni ilor Ao%a nu mai este viabila* intru at (oloseste suporturi si semne - a"i a ima%ini mentale* sonore sau vizuale+ mantre, ;antre, asane sau mudre - are nu mai au
:4

ores!on"ent in ma ro osmosul a tual. ,e ->>> "e ani* nu mai este !osibila u erirea unor siddhisuri si trezirea voluntara a lui <un4alini si* im!li it* ni i a tivarea $a&relor inainte "e vreme. E.ista si vor e.ista* "esi%ur* e. e!tii+ ei are au atins* inaintea erei restine* un asemenea nivel evolutiv* in at nu mai !ot "a ina!oi6 ei !ot ontinua eea e au in e!ut. Ma5oritatea "intre a estia* are !ose"a astazi un corp 4u "e o uloare su!erioara ulorii aurii* (a !arte "in rasele asiati e. Ei !ot in a sa'si urmeze "estinul si sa atin%a anumite stari s!irituale inalte !rin trezirea lui <un4alini, "ar a easta nu mai este o re%ula %enerala si* ori um* oamenii "e a est ti! sunt !utini. ,ar* "e "e!arte* el mai im!ortant lu ru are !oate (i s!us u !rivire la a est subie t este a nu mai ":i!ta -"c ii $"i - zeii mentionati in s rierile in"iene strave $i. In al "oilea ran"* nu toti ve $ii zei au (ost u a"evarat zei. In tre ut* au e.istat o multime "e zei (alsi ' (iinte lu i(eri e are s'au substituit ve $ilor zei* "u!a e a estia au "is!arut. Rolul ve $ilor zei s'a in $eiat u mult tim! in urma* iar in er arile "is!erate "e a'i 7resus ita7 ener%eti o'in(ormational si s!iritual !rintr'o in"u tie "e ti! feedbeak - one.iune inversa ' !oate "u e la blo a5e ma5ore ale stru turii auri e ale !ra ti antilor. Nu mai e.ista ve $ii zei sau* mai ore t s!us* ve $ii zei nu mai sunt ai i. Intr'un (el* ve $ii zei nu mai sunt vii. E.ista numai anumite ima%ini ale lor* ima%ini are* er etate atent !rin larve"ere* a!ar oare um stati e a niste (oto%ra(ii sau* mai "e%raba* a niste $olo%rame. Ele !ot !a ali !e unii !ra ti anti sau larvazatori are 7"is uta7 u ei si le !ot observa* "ar nu sunt vii* (iin" "oar ima%ini remanente* rezi"uale* a eea e au (ost an"va. Ast(el "e ima%ini $olo%ra(i e* rezi"uale* a!ar si in azul unor oameni are !arases lumea astrala !entru a se muta !e un !lan osmi su!erior. In urma lor raman "oar ima%inile a eea e au (ost an"va. In on"itiile in are ast(el "e ima%ini ontinua sa (ie alimentate u ener%ie mo"ulata in(ormational* !rovenita "e la re"in iosi !rintr'o in"u tie s!irituala "e ti! feedbeak ' one.iune in ambele sensuri ' atun i ele se mani(esta a si um ar (i vii* "esi sunt "oar ima%ini $olo%ra(i e. In osmosul s!iritual* in lumea astrala sau in lumea eteri a* au lo multe (enomene stranii* iar a esta este unul "intre ele. Pot e.ista ima%ini $olo%ra(i e ale unor (iinte "iri%uitoare osmi e ' sau ale unor (iinte umane ' "ar a estea nu sunt vii* i sunt sim!le ima%ini. Un larvazator isi !oate "a seama "e a est (a!t "oar an" a a umulat su(i ienta e.!erienta. A este ima%ini $olo%ra(i e sunt alimentate mereu !rin on entrarea asu!ra lor* !rin re!etarea numelor lor ' apa '* !rin !ra ti i ma%i e sau eremoniale. Prin ast(el "e !ra ti i "e invo are ' re!etarea unui nume al unui zeu este in (on" o !ra ti a ma%i a* e tine "e ma%ia eremoniala '* se !oate intam!la eva u mult mai %rav+ um ve $ii zei* in $ein"u'si misiunea* s'au mutat in a(ara T"rr"i aurica a!atan" alte atributii ' a i e.ista o evolutie s!irituala si in azul (iintelor an%eli e ' ei sunt re $emati ina!oi "e atre !ra ti antii e ii invo a* !rin re!etarea numelui. ,ar* in lo sa vina ve $ii zei* are ori um nu mai !ot reveni* vin altii... Mai mult "e at atat* unele nume "e zei n'au (a ut !arte ni io"ata "in ate%oria a"evaratilor zei. Ei au (ost* in a "e la in e!ut* zei (alsi+ s!irite ale naturii rebele* entitati umane te$nolo%izate* semizei rezultati "in im!reunarea unor In%eri u (ii ele oamenilor et . ,u!a !le area ve $ilor zei* ei s'au substituit intr'un mo" (rau"ulos elor a"evarati si subzista ener%eti !rin interme"iul elor are'i invoa a. Trebuie remar at si un alt (a!t* la are* "u!a ate se !are* multi !ra ti anti ai te$ni ilor Ao%a nu s'au %an"it in a. Este evi"ent a toti oamenii are are traies in arealul restin* nu s'au nas ut la intam!lare aici si acum. La !utin tim! "u!a momentul nasterii* in"e!en"ent "e "orinta sau "e vointa lor* oamenii are traies a tualmente in s!atiul restin au (ost botezati in rit restin* eea e inseamna a* in a "e la nastere* s' au in ar at auri intr'un anumit mo". In a "in !run ie* oamenii nas uti in arealul restin isi "es(asoara viata sub un anumit imprinting ener%eti o'in(ormational. Ast(el* !rin &ot"$ si !rin a!artenenta auri a la arealul restin* ei au intrat sub o anumita in(luenta ener%eti o'in(ormationala si s!irituala. In onse inta* "e'a lun%ul vietii* in "e ursul !ro esului evolutiv* in (un tie "e o multime "e (a tori* stru turile lor auri e au "oban"it o anumita "inami a si un im!uls teleolo%i lar "e(init. Tinan" ont "e toate a este in(ormatii* "evine lim!e"e (a!tul a !ra ti area ve $ilor (orme initiati e !oate !rovoa a mari !erturbari ale stru turii auri e umane6 $iar "a a nu sunt vizibile in tim!ul vietii* !erturbarile a"use stru turii auri e umane a!ar (oarte lar "u!a momentul mortii* an" !ra ti antii unor ast(el "e te$ni i !ot avea !arte "e o mare "ezama%ire. In urma e(orturilor asi"ue "e!use "e'a lun%ul vietii* in lo sa (ie mai evoluati* !ra ti antii are se avanta in aventuri s!irituale u %ra" mare "e ris au ne(eri ita sur!riza "e a nu mai vibra u eea e este osmosul s!iritual in actuala eta!a evolutiva si "e a (i !lasati ' "e (a!t* "e a se (i !lasat ei insisi ' intr'o !ozitie "e neinvi"iat.
4>

,e"i an"u'se* in "e ursul vetii* unor te$ni i s!irituale are nu sunt in rezonanta u stru tura ener%eti o' in(ormationala a tuala* !ra ti antii intra in "isonanta u ei insisi* !re um si u osmosul s!iritual. Nu numai a nu !ar ur% vreun !ro es "e evolutie s!irituala a elerata* "ar e(e tele !e termen lun%* in in arnarile viitoare* a si in e.istenta "e "in olo "e moarte* sunt "aunatoare. ,e alt(el* multi !ra ti anti ai te$ni ilor Ao%a se intreba "e e simt interior a nu mai vibreaza u lumea aceasta, u !ro!riul lor tru!* u restul oamenilor ' sau "e e "estinul !ersonal le !une atatea !ie"i i. Este (oarte iu"at si (a!tul a* in ziua "e astazi* nu se intreaba nimeni u !rivire la un as!e t (oarte sim!lu+ um este !osibil a* "in sutele "e mii "e !ra ti anti Ao%a* ni i un o i"ental sa nu (i atins 7iluminarea7* u toate a a res!e tat toate !ro e"urile te$ni e erute C Ras!unsul* in o!inia noastra* este "oar unul sin%ur+ nu mai "!t" po!i&il. 'emnele, suporturile si simbolurile (olosite in te$ni ile Ao%a nu mai au ores!on"ent ener%eti o'in(ormational la nivelul ma ro osmosului si la nivelul mi ro osmosului. Ele re!rezinta ceva e nu mai este in rezonanta u stru tura umana a tuala6 ceva are !rovoa a su(erinta* ne(eri ire* boala* a i"ente si nu evolutie s!irituala* trezirea lui <un4alini sau iluminare s!ontana. Si* !oate a* !ra ti antii te$ni ilor Ao%a "e astazi ar trebui sa re iteas a* (ara !re5u"e ati* ve $ile s rieri in"iene* a"evarate omori ale intele! iunii tim!urilor "e o"inioara* in !rimul ran" #hagavat 7ita, .panishadele, Puranele, Goga 'utra a lui Patan ali, Hatha Goga Pradipika et . Poate vor simti sin%uri in a"an ul su(letului lor a toate a este s rieri se a"reseaza unei alte e!o i* unui alt ti! "e om si unui alt ti! "e stru tura auri a. ,u!a e vor (i re itit a este omori ale intele! iunii in"iene* are merita* intr'a"evar* un lo a!arte in su(letele noastre* a i re!rezinta $intesenta unei intele! iuni strave $i* al arei !ar(um nu se va stin%e ni io"ata* !oate vor avea ra%azul "e a se intreba* o "ata in !lus* "a a a tualele on e!tii* u tenta va% orientala* e stau la baza !ra ti ilor Ao%a* ores!un" s!iritului "e o"inioara si "a a mai sunt "e a tualitate. Toate a este onstatari sunt bazate "oar !e eea e Eu%en !er e!e prin clar-"4"r" si !e e.!li atiile !rimite in lumea eterica. ,a a a(irmatiile ontinute in a easta arte au "arul "e a'i ontraria !e unii !ra ti anti ai te$ni ilor Ao%a* !utem sa le s!unem a ne ontrariaza "eo!otriva si !e noi* ei are am ontribuit la realizarea ei. ,ar* um am ales sa "ezvaluim at mai obie tiv tot e se !oate onstata in urma er etarii !rin larve"ere* nu !uteam lasa la o !arte un subie t atat "e im!ortant. Pe "e alta !arte* a easta arte* la (el a si altele are vor urma* are la baza un autenti res!e t !entru toate realizarile s!iritului "in toate tim!urile* in s!e ial !entru !ro(un"a intele! iune in"iana. To mai res!e tul !entru on e!tiile "in toate tim!urile ne in"eamna sa re(le tam in mo" ore t atat asu!ra onse intelor rezultate "in observatiile obtinute "e atre Eu%en !rin larve"ere* at si asu!ra e.!li atiilor !rimite "in lumea eterica.

Capitolul 1 IISUS #RISTOS, DUMNE9EU INTRUPAT Izvorul "e Lumina

#orbin" "es!re evolutia omului si "es!re nivelurile evolutive umane* trebuie (a uta o "istin tie (un"amentala. ,in !un t "e ve"ere al stru turii auri e* omul nu a (ost tot"eauna asa um se !rezinta astazi. E.ista* ast(el* o mare "i(erenta intre mo"ul in are se !rezenta (iinta umana a um 0>>> "e ani sau a um -3>> "e ani si mo"ul in are se !rezinta astazi. In istoria s!irituala a umanitatii s'au !etre ut multe evenimente are au mo"i(i at atat $abitatul natural al omului ' Pamantul a !laneta materiala ' at si 5erra aurica. Paralel u mo"i(i area stru turii materiale a Pamantului s'a mo"i(i at si stru tura ener%eti o'in(ormationala a omului. Este bine unos ut (a!tul a in rastim!ul miilor "e ani e s'au asternut !este tot e e.ista in 5erra aurica, stru tura auri a a (iintei umane a unos ut o mo"i(i are s!e ta uloasa. In osmos* totul este su!us trans(ormarii si "evenirii. Omul* a spirit in arnat in lumea materiala* a unos ut o evolutie nein etata. Cor!urile auri e si'au mo"i(i at stru tura* iar $a&rele au intrat !ro%resiv in stare "e (un tionare. La ran"ul sau* corpul 4u a su(erit un !ro es "e 7 oa ere al $imi a7* maturizan"u'se ne ontenit ' un (el "e 7ar"ere la alb7 '* "evenin" "in e in e mai "ia(an si mai "es $is al uloare. In a(ara a estor trans(ormari lente* "e "urata* ale stru turii auri e umane s'au !ro"us si trans(ormari ra!i"e* bruste. Este* "e alt(el* unos ut si (a!tul a trans(ormarile !etre ute la nivelul %lobului terestru ' atat
41

ele %eolo%i e* at si ele istori e ' sunt in le%atura "ire ta u (iinta umana in ansamblu. Evenimentele !etre ute !e s ena istoriei universale re!rezinta "oar var(ul aisber%ului sau inter(ata unor evenimente s!irituale "e mare am!loare. Toate evenimentele istori e au mo"i(i at* intr'un (el sau altul* atat "estinul ime"iat al oamenilor* at si stru tura aurei umane. ,e (a!t* (ie arui eveniment !etre ut in lumea materiala ii ores!un"e un eveniment !etre ut in lumea s!irituala* la nivelul %lobal al 5errei aurica. )ene(i iin" "e onstatarile rezultate in urma !er e!erii stru turii aurei umane !rin larve"ere "e atre Eu%en si* mai ales* bene(i iin" "e e.!li atiile (iintelor "in lumea eterica, se !oate a(irma a c"l mai important "-"nim"nt p"tr"cut in i!toria T"rr"i aurica, "-"nim"nt cu con!"cint" 4" mar" amploar" a!upra 4"!tinului !i a!upra !tructurii auric" a omului, il r"pr"$inta intrupar"a, acum .>>> 4" ani, a lui Ii!u! #ri!to!( -Nu am -"nit !a !tric L"*"a, s!unea a um ->>> "e ani Ii!u! #ri!to!, ci !)o implin"!c-. Si* intr'a"evar* !rin intruparea lui Ii!u! #ri!to!, a um ->>> "e ani* +egea cea veche a !rimit un nou im!uls* "evenin" +egea cea 2oua. Ast(el* !alea evolutiva standard a su(erit un im!uls "e isiv. Pentru mo"ul artezian "e a intele%e lumea* P"r!oana lui Ii!u! #ri!to! nu are !rea mare im!ortanta in e uatia evolutiei omului si a lumii. Pentru on e!tia stiinti(i a mo"erna si !entru istorio%ra(ie* lu rurile sunt "estul "e lare ' este ilustrativ "oar (a!tul a* el mai a"esea* P"r!oana lui Ii!u! #ri!to! este !usa in "is utie "oar intr'un mo" i!oteti 'istori . ,e asemenea* !entru a ei omentatori are va" !este tot e.traterestri* totul este um nu se !oate mai lim!e"e+ Ii!u! #ri!to! a (ost in onta t u e.traterestrii HHH Este insa sur!rinzator mo"ul in are* a tualmente* on e!tia bazata !e strave $ea (iloso(ie orientala* intele%e P"r!oana lui Ii!u! #ri!to!. Trebuie remar at "e la in e!ut (a!tul a est ti! "e on e!tie nu seamana in ni i un (el u !ro(un"a on e!tie a In"iei strave $i e.!usa in marile arti sa re* @edele, .panishadele, #rahmanele, i este "oar o a"a!tare mo"erna nereusita. 7S!iritualismul7 "es!re are vorbim in a este !a%ini* "estul "e ras!an"it in ziua "e astazi* nu este* la urma urmei* "e at un materialism s!iritualizat* oa(at si u o tenta "e e.otism oriental. !onceptia spiritualista actuala este* in (on"* un $ibri" rezultat "in ameste ul on e!tiilor !rovenite "in arealul ultural e.trem oriental u on e!tia materialista. A est ti! "e s!iritualism este (oarte usor "e re unos ut6 el ru!e eea e se !etre e la nivelul intim al (iintei omului* la nivelul stru turii ener%eti o'in(ormationale a aurei* "e eea se !etre e la nivel osmi ' s!iritual6 "e asemenea* ru!e eea e se !etre e la nivel in"ivi"ual uman "e eea e e.ista la nivelul 5errei aurica. in a est mo"* stru tura ener%eti o'in(ormationala a omului este izolata "e !alierele 5errei aurica sau "e (iintele "iri%uitoare ale osmosului si este 7i"enti(i ata7 a un motor "e masina* are trebuie re!arat atun i an" se "e(e teaza* !entru a !utea (un tiona in on"itii o!time. A est ti! "e on e!tie s!iritualista onsi"era a Ii!u! #ri!to! a e.istat in realitate6 nu se in"oieste* !re um istoriografia si ni i nu inter!reteaza evenimentele "e a um ->>> "e ani "oar "in !ers!e tiva i!oteti 'istorio%ra(i a. Totusi* onsi"era a Ii!u! #ri!to! nu a (ost "e at un initiat !rintre atatia altii* un !ersona5 istori are a mani(estat anumite !uteri !si$o's!irituale ' siddhisuri '* u a5utorul arora a realizat minuni. Printre atatea minuni realizate "e'a lun%ul tim!ului* ele realizate "e Ii!u! #ri!to! nu sunt* !entru a est ti! "e on e!tie* mai im!ortante sau mai %ran"ioase "e at ele ale unor misti i $in"usi sau tibetani* !re um Milare!a sau Sai )aba. Pentru a est ti! "e on e!tie s!iritualista* Ii!u! #ri!to! nu a (ost "e at un initiat !rintre multi altii* iar un initiat veritabil se !utea "esavarsi (ie in E%i!t* !atria initierilor in anti $itate* (ie in In"ia. A esta este motivul !entru are a est ti! "e on e!tie %aseste a este mai im!ortant sa "emonstreze* "e e.em!lu* (a!tul a Ii!u! #ri!to! a (ost initiat in Marea Pirami"a "e la =ize$ ori a a alatorit in In"ia* "e at sa se o u!e "e Persoana Sa. In %eneral* a est ti! "e on e!tie s!iritualista !une un a ent mai mare asu!ra minunilor lui Ii!u! #ri!to!, luate se!arat si s oase "in onte.t* "e at asu!ra e.istentei Sale in lumea materiala* "es risa "e Noul Testament. Consi"era* "e asemenea* a este mai im!ortant "e er etat e a (a ut Ii!u! #ri!to! !ana la varsta "e 0> "e ani* an" a avut lo )otezul in Ior"an* "e at "u!a a eea6 a!re iaza a eea e a (a ut Ii!u! #ri!to! in ultimii ani ai e.istentei Sale in tru! material este !rea bine unos ut "in marturiile evan%$elistilor !entru a mai onstitui un mister. In a est onte.t* ve $ile s rieri ale restinismului sunt "in start o olite* a si um n' ar e.ista* iar atun i an" sunt luate in al ul* sunt inter!retate in mo" 7ori%inal7* u s o!ul "e larat "e a (i e!urate "e 7z%ura7 e s'a asternut asu!ra lor. Fara ni i o in"oiala* on e!tia orientala are o mare !ro(unzime* "ar se uita mult !rea usor (a!tul a temelia acestei profunde conceptii a fost pusa inaintea nasterii in lumea materiala a lui Ii!u! #ri!to!. In
4-

esenta sa* s!iritualitatea orientala este "i(erita "e ea o i"entala a tuala* !entru sim!lul (a!t a se a"resa altor vremuri si altor ti!olo%ii umane. Intre tim!* vremurile s'au s $imbat6 la ran"ul lor* oamenii ' are traies sub vremuri - s'au s $imbat. In a easta situatie* este lesne "e remar at !entru ori e om* are nu (un tioneaza "oar !e baza unor i"ei !re on e!ute* a ti!ul "e om oriental este "i(erit stru tural "e ti!ul o i"ental* iar in er area unor o i"entali sau $iar a unor orientali ontem!orani "e a semana mo"elului strave $i este ne!otrivita. Cer etarea stru turii auri e a omului* observarea lumii eterice, "ar mai ales e.!li atiile !rimite "e atre Eu%en in lumea eterica, arun a o alta lumina asu!ra P"r!oan"i lui Ii!u! #ri!to! si asu!ra evenimentelor !etre ute a um ->>> "e ani in =alileea. Pe baza tuturor a estor in(ormatii !reluate* um se s!une* la !rima mana* se !oate s $ita o on e!tie unitara* a"a!tata mo"ului a tual "e intele%ere. Ceea e este u a"evarat ine"it* este (a!tul a in(ormatiile obtinute "e Eu%en on(irma* in mo" in"e!en"ent* ontinutul i"eati al ve $ilor s rieri sa re restine* "u!a um on(irma si ontinutul ve $ilor s rieri sa re in"iene. Am&"l" conc"ptii ) conc"ptia cr"!tina !i conc"ptia ori"ntala !tra-"c " ) r"'l"cta in mo4 o&i"ctic""a c" poat" r"marca Eu*"n prin clar-"4"r"( E:i!ta in!a o 4i'"r"nta3 c"l" 4oua conc"ptii, c" pot par"a ir"concilia&il", !" r"'"ra la p"rioa4" 4i'"rit" !i la "tap" 4i!tinct" al" "-oluti"i omului !i lumii( Prima on luzie e rezulta "in investi%area lumii eterice sau "in e.!li atiile (iintelor "e a olo este a Ii!u! #ri!to! nu a (ost un initiat sau un !ro(et oare are* are sa (ie om!arat u ve $ii initiati* !re um Moi!", Enoc , Apolloniu! 4in TBana, 9arat u!tra sau 6u4 a. Toti marii initiati ai lumii* "e la Enoc la Moi!", "e la 9arat u!tra la 6u4 a au 'o!t oam"ni are* in virtutea !rin i!iului !alin%eneziei osmi e* s'au in arnat in lumea materiala la (el a ori e !pirit omenes . Ii!u! #ri!to! nu "!t" in!a un om are sa (i !ar urs i uitul evolutiv obli%atoriu* are !resu!une evolutia "e'a lun%ul e.istentelor su esive* !re um toti marii initiati ai lumii. Ii!u! #ri!to! nu a avut nevoie sa !ar ur%a eta!ele evolutiei umane in tru! omenes * !re um au (a ut marii initiati ai umanitatii* iar s o!ul in arnarii Sale in lumea materiala* in tru! omenes * a (ost altul. 'pre deosebire de toti maestrii spirituali, Ii!u! #ri!to! "!t" Dumn"$"u intrupat !i nu om in4umn"$"it "sau iluminat$ precum (oise, Enoch, Darathustra sau #uddha. Ii!u! #ri!to! "!t" Unicul Fiu al lui Dumn"$"u car" !)a incarnat o !in*ura 4ata in lum"a mat"riala, acum .>>> 4" ani ,esi%ur* er etatorii s!iritualisti mo"erni !ot re!rosa a a est mo" "e inter!retare ar !utea avea un vi iu "e (on"* a(irman" bunaoara a toti oamenii sunt o!iii lui Dumn"$"u si a toti oamenii !ose"a un !pirit izvorat "in Fiinta 4" lumina a lui Dumn"$"u( A est re!ros se bazeaza insa !e o mare neintele%ere a (a!telor si evenimentelor "e natura s!irituala. ,esi%ur* omul !ose"a un !pirit "e natura "ivina6 !piritul omului a (ost reat "e atre Dumn"$"u la in e!uturi6 in on luzie* toti oamenii sunt o!iii lui Dumn"$"u. Totusi* oamenii !ot (i onsi"erati "oar !otential in a est mo". ,oar !piritul omului este "e natura "ivina ' "e i este reat "ire t "e Dumn"$"u - nu si elelalte om!onente ale (iintei umane. Spiritul omului* el !utin !ana in a est moment evolutiv* "oarme. Omul este un !pirit "oar virtual si nu e(e tiv. Evolutia nu inseamna alt eva "e at reintoare erea omului la Sur!a prima are este Dumn"$"u. Identitatea Atman-#rahman, on e!tie "e baza a (iloso(ii lor orientale* a"i a i"entitatea "e esenta "intre !piritul omului si Spiritul Uni-"r!ului este* intr'a"evar* o realitate in ontestabila* "ar* "eo am"ata* este "oar virtuala. Omul nu "!t" un !pirit car" !" mani'"!ta in lum"a mat"riala cum !)a !pu! 4" atat"a ori, ci "!t" un trup 'i$ic purtator al unui "l"m"nt, car" "!t" !piritul, 4"!pr" car" nu cunoa!t" a&!olut nimic( Pana e omul va !utea "eveni un !pirit in a"evaratul sens al uvantului ' un !pirit onstient "e sine '* mai este ale lun%a. Probabil a multe stele se vor stin%e !ana an" omul va "eveni onstient a este un !pirit i"enti u Spiritul uni-"r!ului si sa a(irme* !re um ve $ii rishii ai In"iei+ Acela esti tu. In a tualul sta"iu al evolutiei in lumea materiala* omul nu este onstient "e at "e !lanul material si "e tru!ul sau* iar in lumea de dincolo este onstient "oar "e !alierul !e are* !otrivit naturii sale vibratorii* il !oate !er e!e. In a tualul sta"iu* oamenii mani(estati (ie in trup 'i$ic, (ie in corp 4u nu sunt "e at 'ii ai '"m"ii, iar nu Fii ai lui Dumn"$"u. Intre ele "oua tre!te evolutive mai este inter alata o a treia* trea!ta "e Fiu al Omului, !e are oamenii a tuali in a nu au atins'o si* "eo am"ata* !oate "oar o viseaza. ,a a omul nu a atins ni i ma ar trea!ta ontolo%i a "e Om, "a a nu a "evenit ni i ma ar un Fiu al Omului, um !oate sa (ie* "intr'o "ata* Fiu al lui Dumn"$"u C Fara ni i o in"oiala* in "e ursul !ro esului evolutiv* omul va !utea !ar ur%e "rumul "e la starea "e 'iu al '"m"ii la trea!ta "e Fiu al Omului, !entru a* in (inal sa se reintoar a la 'ursa Prima) Dumn"$"u. ,ar !ana atun i mai este in a mult.
40

Ii!u! #ri!to! este insa cu totul altceva. Prin insasi natura 'a, Ii!u! #ri!to! este esenta din esenta lui Dumn"$"u, 4iinta din 4iinta 'a. Tatal, Fiul !i S'antul Du formeaza o unitate nedespartibila, desi se manifesta prin Tr"i P"r!oan" "aceasta identitate a celor 5rei Persoane Divine este numita perihoreza$. Lumina 4in Lumina, Fiinta 4in Fiinta Tatalui, Ii!u! #ri!to! '-a nascut "mai inaint" 4" toti -"cii", inca din vremea in care !osmosul, Ingerii, Arhanghelii, 'erafimii, Heruvimii sau 0amenii nu erau creati. Din acest punct de vedere, Ii!u! #ri!to! este Unicul Fiu al lui Dumn"$"u, +na!cut, nu 'acut+( ,a a omul* a !pirit, este o s anteie "in Dumn"$"u are s'a intru!at !rintr'un !ro es "e oborare* iar !ro(etii* maestrii s!iritului sau marii initiati ai lumii sunt oameni are au in er at sa re(a a traseul invers* ur an" "e la om la Dumn"$"u, I!u! #ri!to! "!t" Dumn"$"u co&orat in mi;locul oam"nilor, in lumea materiala* !entru a'i s oate "intr'un mare im!as si !entru a'i rea"u e la "emnitatea initiala* a eea "e !pirit". S!iritualismul a tual mai (a e in a o on(uzie "e mari !ro!ortii* a(irmin" a"esea* ni i mai mult ni i mai !utin* a "#ri!to! este adevaratul +ucifer-. A easta on(uzie este bazata !e inter!retarea eronata a unui (ra%ment "in )iblie6 baza "e !le are a a estei on(uzii "estul "e ras!an"ite este "enumirea a or"ata lui Lu i(er in t":tul &i&lic3 +ux, stralucitorul 4iu al diminetii. Se stie (oarte bine* iar te.tul bibli on(irma a easta* a* inainte "e a"ere* Lu i(er a (ost un inalt /eruvim* su!ranumit Purtatorul de +umina, a"i a Lu.. In a est onte.t* s!iritualismul a tual a(irma "es!re Ii!u! #ri!to! a este* la ran"ul sau* un Purtator de +umina, uitan" totusi as!e tul (un"amental+ Ii!u! #ri!to! nu "!t" un Purtator 4" Lumina, ci "!t" in!u!i I$-orul 4" Lumina, c""a c" nu "!t" ac"la!i lucru( Di'"r"nta 4intr" Purtatorul 4" Lumina !i I$-orul 4" Lumina "!t" ca 4" la c"r la pamant, !au 4" la Rai la Ia4( Dumn"$"u "!t" !in*ura 'iinta 4in car" i$-ora!t" Lumina( D" ac""a, in lum"a "t"rica, Dumn"$"u "!t", un"ori, numit I$-orul 4" Lumina( Fiinta 4in Fiinta lui Dumn"$"u, Ii!u! #ri!to! "!t", la ran4ul Sau, I$-orul 4" Lumina ) "!t" C"l 4in car" i$-ora!t" Lumina( Heruvimii, 'erafimii, 5ronurile, Arhanghelii, Ingerii et sunt "oar Purtatori de +umina, are re(le ta Lumina !rimita "e la Dumn"$"u. Ni i una "intre a este inalte (iinte osmi e nu !oate emana Lumina u "e la sine !utere. Tr"im"a 'ormata 4in c"l" tr"i P"r!oan" n"4"!parti&il" ) Dumn"$"u, Ii!u! #ri!to! !i Du ul S'ant ) "!t" I$-orul 4" Lumina ne!ieritor* "atorita aruia e.ista osmosul si toate (iintele+ /eruvimi* Ar$an%$eli* In%eri* Oameni* S!irite ale naturii. Totusi* om!le.itatea P"r!oan"i Ii!u! #ri!to!, "e!aseste u mult intele%erea omeneas a limitata. ,e a eea* trebuie remar at u multa lu i"itate (a!tul a multe as!e te le%ate "e P"r!oana Ii!u! #ri!to!, "e!ases in am!loare si om!le.itate tot e !oate on e!e un om. Asa um (irul "e nisi! nu !oate (a e ni i un (el "e a!re iere asu!ra !la5ei "in are (a e !arte* asa um !i atura "e a!a nu !oate (a e ni i o a!re iere asu!ra o eanului* tot ast(el oamenii nu !ot sa on ea!a am!loarea si om!le.itatea (ara seaman a elei mai inalte (iinte s!irituale are s'a in arnat vreo"ata in tru! material. A vorbi "es!re P"r!oana 4i-ina a lui Ii!u! #ri!to! im!li a si un mare ris . Mintea omeneas a ' intele tul sau ratiunea '* s $imbatoare* in onse venta si limitata* !oate %resi (oarte lesne. Este* intr'a"evar* un ris (oarte mare "e a s rie %resit "es!re Ii!u! #ri!to!, "ar !oate a este un ris si mai mare a nu s rie "elo sau "e a'L o oli ' asa um se (a e* "e ele mai multe ori* astazi. ,in !a ate* in a(ara e.e%ezei are se o u!a in s!e ial u "atele istori e ' a si um numai !rin "atele istori e !oti intele%e esenta unui (enomen '* P"r!oana lui Ii!u! #ri!to! este mereu !usa la tim!ul tre ut si !rivita "oar "in a easta !ers!e tiva. ,in !un tul "e ve"ere ras!an"it in ziua "e astazi* P"r!oana lui Ii!u! #ri!to! este !rivita eminamente istori . Totusi* "e!arte "e a a!artine tre utului* Ii!u! #ri!to! apartin" pr"$"ntului !i, mai cu !"ama, -iitorului( Pun tul "e ve"ere al unui larvazator u !rivire la Ii!u! #ri!to!, la (el a si !un tul "e ve"ere al unui misti * nu are nimi in omun u !un tul "e ve"ere al unui istorio%ra(. ,a a istorio%ra(ul onsemneaza ramasitele !amantesti ale tre utului ' "o umente ar$eolo%i e* s rieri ve $i et '* larvazatorul si misti ul traies in prezentul continuu, onstientizan" o !arti i a "in Pr"$"nta Fiint"i #ri!tic". Interesant "e remar at este insa (a!tul a omul obisnuit este la (el "e a!roa!e a si misti ul sau a si larvazatorul "e Ii!u! #ri!to!, atun i an" se roa%a sau atun i an" ii ere s!ri5inul. Pentru omul are'i ere s!ri5inul* Ii!u! #ri!to! nu a!artine "oar tre utului a !entru istorio%ra(. Pentru omul are* intr'un moment "e um!ana* ii ere s!ri5inul* Ii!u! #ri!to! este alaturi* aici si acum. Nu in tre ut* nu in viitor* nu a(lat intr'o
41

nava s!atiala* nu a(lat un"eva "e!arte* "easu!ra norilor* i (oarte a!roa!e+ alaturi. Pentru oamenii obisnuiti* Ii!u! #ri!to! este aici si acum, este o Prezenta continua si* a "e obi ei* (orul interior al oamenilor nu %reseste ni io"ata.

Mo"i(i area stru turii aurei umane !rin a tivitatea lui IISUS /RISTOS
'piritul, invaluit intr'un corp 4u , se naste in lumea materiala intr'un or! "e arne si !rimeste numele "e om. A est om a umuleaza e.!erienta si &arma* moare* isi ontinua e.istenta in lumea de dincolo, renaste in lumea materiala. A esta este ir uitul osmi 's!iritual obli%atoriu al (iintei umane. S o!ul !rin i!al al e.istentei omului in lumea materiala il onstituie acumular"a 4" ":p"ri"nta si* im!li it* "e moralitat". Cele "oua ara teristi i (un"amentale !ot (i masurate la nivelul stru turii auri e ale (ie arei (iinte umane. Stru tura auri a este o $arta a traseului evolutiv. ,in !un tul "e ve"ere al stru turii aurei umane* evolutia omului inseamna mo"i(i area !arametrilor or!urilor auri e ' "e la corpul 4u la ultimul strat al aurei ' si a tivarea !ro%resiva a $a&relor situate !e analul Su! umna. Trezirea !ro%resiva a tuturor ener%iilor* "eblo area na"isurilor si !unerea in (un tiune a tuturor $a&relor ' !etala u !etala '* !aralel u "ezvoltarea or!urilor auri e onstituie mo4"lul !tan4ar4 al "-oluti"i omului in T"rra aurica( In tim!urile strave $i* inaintea marii stergeri, stru tura ener%eti o'in(ormationala a omului era "i(erita "e ea a tuala. In a ele vremuri* (iinta umana era stru turata auri e.a t asa um este "es risa in ve $ile s rieri $in"use* iar evolutia onsta in a tivarea $a&relor situate !e Su! umna. Oamenii "in ve $ime au inteles (a!tul a evolutia stan"ar" este (oarte in eata si (oarte anevoioasa* "re!t !entru are au reat te$ni i s!e i(i e are sa a elereze evolutia. In tim!urile strave $i* !rin te$ni i as eti e* asemanatoare te$ni ilor Ao%a* "ar a.ate !e o om!onenta s!e iala "enumita tapas ; u erirea (ortei si vointei s!irituale !rin as eza<* para4i*ma "-oluti"i uman" !utea (i !ar ursa (oarte ra!i"* in ateva e.istente. A easta a (ost !alea Deilor. Initial* !alea Deilor a (ost omuni ata oamenilor "e atre (iintele "iri%uitoare ale osmosului ' 2eii ' in s o!ul s urtarii traseului evolutiv stan"ar". Cu tim!ul* oamenii au "at o (inalitate "i(erita a!a itatilor "oban"ite !rin te$ni i initiati e* in (un tie "e interesele "e moment. Ur an" !ro%resiv tre!tele !aii Deilor, !rin trezirea lui ?un"alini si !rin a tivarea $a&relor* oamenii "in ve $ime au "oban"it !uteri !si$o'mentale mari ' siddhisuri -, !e are insa le'au (olosit in interese e%oiste. O !arte "intre ei are atinsesera ast(el "e !uteri au "evenit su!eroameni. Multi "intre ei s'au rezut a (i asemenea zeilor* "ar !rin alune area !e !anta e%oismului s'au ru!t "e Dumn"$"u. Orbiti "e !ro!riile !uteri* se"usi "e (iintele lu i(eri e* su!eroamenii "in ve $ime au "evenit tru(asi* obrazni i* ruzi* !o(ti osi. Intr'un uvant* au 7 azut7. Este "i(i il "e inteles astazi e re!rezentau a ei su!eroameni* are (a eau e "oreau* (ara a "a so oteala nimanui. ,oar ateva "intre ve $ile s rieri ale umanitatii ' !rintre are Enuma Elis, Popol @uh, (ahabaharata sau ,ama;ana '* are ori um nu mai sunt astazi luate in seama* mai amintes "es!re %rozaviile si razboaiele "evastatoare* are au avut lo intre "i(erite ate%orii "e fii ai femeii, "eveniti !este noa!te asemanatori zeilor. Unii "intre ei !uteau mani!ula (ortele naturii* altii !uteau "istru%e omunitati "oar u (orta %an"ului. In momentul in are umanitatea a atins el mai "e 5os !un t al evolutiei sale* in are "estinul rasei umane era in um!ana* iar &arma se a umulase intr'un mo" intolerabil !entru instantele osmi e* a avut lo marea stergere. #e $ea umanitate* oru!ta si "e azuta* a !ierit. Ulterior* Tatal eres a "at o noua sansa umanitatii6 an" Pamantul a "evenit iarasi a!abil sa sustina viata* iar fiii femeii s'au inmultit si s'au ras!an"it "in nou in lumea materiala. ,in !a ate* $iar si "u!a marea stergere, noua umanitate a al at !e urmele elei ve $i+ a eleasi erori om!ortamentale* a eleasi !uteri (olosite abuziv* a eeasi man"rie e.a%erata ' a "oar (iintele lu i(eri e nu stateau u mainile in san* um nu stau ni i astazi. Ast(el* "in nou* &arma %enerala a umanitatii s'a "eteriorat "e la un se ol la altul* "e la o !erioa"a la alta si totul se in"re!ta s!re un "ezastru %eneral. Atun i* in miezul istoriei umanitatii* an" "rumul evolutiv atinsese iarasi el mai 5os !un t* un"eva* in inalturi* s'a !us !roblema ce-i de facut, a i alternativele erau "oar "oua+ ori s!eta umana trebuia sa "is!ara* ori trebuiau limitate a!a itatile (iintei umane "e a "oban"i !uterile ' siddhisurile ' are* (olosite abuziv*
43

!uneau in !eri ol 0rdinea lumii. in a ele momente ru iale* s'a !us intrebarea u a"evarat utremuratoare* "a a omul mai !oate e.ista a s!e ie* ori "a a trebuie sa (ie maturat "e !e s ena evolutiva. Can" umanitatea* in ansamblul ei* a atins el mai riti !un t al a"erii* s'a !ro"us el mai im!ortant eveniment al istoriei umanitatii. A est eveniment a (ost intru!area Unicului Fiu al lui Dumn"$"u, Ii!u! #ri!to!. Pentru salvarea umanitatii, cazuta aproape iremediabil, a fost nevoie de Sacri'iciul Supr"m: A doua Persoana a 5reimii, Fiul lui Dumn"$"u a coborat din !eruri, '-a intrupat, a suferit, '-a crucificat pe 'ine pe !rucea lumii, a (urit, a Inviat a treia zi, deschizand o noua epoca in istoria umanitatii. Evenimentele !etre ute a um ->>> "e ani in Palestina au onstituit mo"alitatea ea mai e(i ienta* "ar si ea mai "ramati a* !rin are umanitatea a (ost salvata "e la un "ezastru iminent. Mai mult "e at atat* !rin intru!area Fiului Lui Dumn"$"u, Ii!u! #ri!to! , s'au reat !remisele !entru a umanitatea sa !oata (i mantuita. Prin "-"nim"nt"l" 4" acum .>>> 4" ani 4" p" Gol*ota ) Cruci'icar", Moart"a, In-i"r"a lui Ii!u! #ri!to! ) !i!t"mul auri" uman !i 'i$iolo*ia aurica au cuno!cut o mo4i'icar" !tructurala ":tr"m 4" importanta( ,in !un t "e ve"ere al om!ozitiei aurei umane* "e "oua mii "e ani se !oate vorbi "es!re un nou ti! "e umanitate* "i(erita stru tural "e ea e.istenta anterior. ,esi%ur* a um a!roa!e ->>> "e ani s'a sa"it !otentialitatea unor trans(ormari auri e* "ar trans(ormarile in sine au "evenit e(e tive in "e ursul tim!ului. La (el a si in e!o ile anterioare* omul 7nou7 trebuie sa !ar ur%a ele sa!te tre!te evolutive* in a"rul paradigmei standard a evolutiei. La nivel auri uman* ele sa!te lase evolutive sunt le%ate "e ur area "n"r*i"i -ital" si "e !unerea su esiva in (un tiune a elor sa!te $a&re !rin i!ale. Paralel u a easta* se !ro"u e maturizarea corpului 4u , are va "eveni tot mai "es $is la uloare. ,atorita evenimentelor !etre ute a um ->>> "e ani* paradigma standard a evolutiei umane a (ost imbo%atita !rin sa"irea in stru tura auri a umana a !atru elemente (un"amentale+ 'ormar"a S aini"i, c a%ra inimiiA aparitia corpului aric al pla!"lor m"!ianic"A mo4i'icar"a rolului "n"r*i"i -ital" a !u'l"tuluiA mo4i'icar"a culorii corpului 4u in e!an" u a !atra trea!ta evolutiva. Prima modificare structurala importanta a fiintei umane consta in 'ormar"a c a%r"i inimii ) S ainia . Cu toate a a um ->>> "e ani a avut lo inserarea unui im!uls* !rima (ormare a !etalelor $a&rei inimii la !rimii oameni nu !are a (i anterioara anului 18>>. C$a&ra inimii nu a (ost luata in onsi"erare "e atre s!e ialistii sa rului "in ve $ime* !entru sim!lul motiv a nu e.ista in a ea !erioa"a. In ziua "e astazi* $a&ra inimii ' S ainia - nu este in stare "e (un tiune si* u atat mai mult* nu este a tivata la !rea multe !ersoane* "e i nu este !er e!tibila unui larvazator. ,e a eea* !entru multi larvazatori* ea nu e.ista "e at a un mi !un t auri !e are nu stiu um sa'l inter!reteze. ,u!a um a(irma (iintele "in lumea eterica, S ainia nu se (ormeaza la oameni "e at in urma ru%a iunii restine. ,atorita a tivitatii a estei $a&re* omul "evine entrat* in relatia sa u osmosul* !e elementul iubire. Iubirea "es!re are este vorba ai i nu se re(era la iubirea arnala* i la iubirea e trans en"e as!e tele !arti ulare ale e.istentului+ Iu&ir"a intru #ri!to!. Prin c a%ra inimii, Dumn"$"u Tatal !" un"!t" cu Fiul Sau, Ii!u! #ri!to!, in om( Al doilea element important consta in formarea, de %&&& de ani, a corpului aric al pla!"lor m"!ianic", la toti oamenii are rostes * !rin viu %rai si nu "oar mental* Num"l" lui Ii!u! #ri!to!. Corpul aric al pla!"lor m"!ianic" nu a!artine omului* i a (ost "aruit "e atre Ii!u! #ri!to!, ast(el in at a!are la oameni "oar in tim!ul rostirii Num"lui Sau, el mai !uterni Num" "in !un t "e ve"ere ener%eti o'in(ormational* a Putere si 5arie, "in Terra auri a. Prin interme"iul corpului aric al pla!"lor m"!ianic" "evine !osibila one tarea omului la Fiinta lui Ii!u! #ri!to! c"l Viu, are se mani(esta in Trupul 4" Sla-a( Al treilea element important este mo"i(i area substantiala a rolului "n"r*i"i -ital" a !u'l"tului. ,u!a um s'a remar at* !rin ele !atru mini anale "in interiorul analului entral Su! umna se mani(esta !atru ti!uri "e ener%ie* !rovenite "in !atru !lanuri uanti e "istin te+ "n"r*ia -itala a !piritului, "n"r*ia -itala a corpului 4u , "n"r*ia -itala a !u'l"tului !i "n"r*ia -itala a corpului "t"ric si* im!li it* a aur"i ":t"rioar". Pana a um ->>> "e ani* "n"r*iil" -ital" al" !piritului, corpului 4u , !u'l"tului !i corpului "t"ric se "ezvoltau* (ie are* !e ont !ro!riu* in (un tie "e mo"ul in are a tiona omul* ur an" !e analul ores!on"ent
48

"in interiorul Su! umn"i. #orbin" meta(ori * se !oate s!une a* !ana a um ->>> "e ani* omul !ose"a !atru 7termometre7 evolutive autonome. ,a a omul a tiona "oar in sensul evolutiei !piritului ;"e e.em!lu* !rin (olosirea unor te$ni i initiati e<* "n"r*ia -itala %enerata "e !lanul uanti al s!iritului ur a !e Su! umna, a5un%an"* sa s!unem* !ana la $a&ra vis$u""i. In s $imb* elelalte ti!uri "e ener%ie vitala ramaneau in urma. Pana la in e!utul erei restine* se intam!la (oarte "es a "n"r*ia -itala a !piritului sa ur e !ana la $a&ra vis$u"i* ener%ia corpului 4u sa ur e la nivelul $a&rei mani!ura* iar ener%ia corpului "t"ric "oar !ana la nivelul $a&rei sva"istan. In a este on"itii* omul "evenea* "in !un t "e ve"ere ener%eti * "eze $ilibrat. Spiritul sau intele%ea anumite lu ruri !e are intele tul nu le !utea re"a verbal. In s $imb* instin tele ' are tin "e corpul "t"ric si* im!li it* "e $a&ra sva"istan sau "e $a&ra mani!ura ' e.!lo"au !ur si sim!lu. Un !pirit evoluat* unos ator al marilor taine ale lumii* in $is intr'o masinarie are nu'si !utea ontrola instin tele si !ornirile brutale era* u si%uranta* o amenintare serioasa !entru osmos. A esta a (ost* "e (a!t* motivul !entru are* in vremurile ante"iluviene* oamenii !uteau 7ar"e7 eta!ele evolutiei numai in ateva e.istente* "evenin" o amenintare !entru 0rdinea divina. In i lul anterior* moralitatea* a baza a e.istentei* era* a"eseori* a si ine.istenta* iar tru(ia e.a erbata a "evenit var(ul "e lan e !rin are o minoritate !uterni a* "ar li!sita "e s ru!ule* a !us in !eri ol insasi e.istenta lumii. No.ele ener%eti e rezultate "in om!ortamentul unor ast(el "e in"ivizi s'au a umulat !ro%resiv* atra%an" rea tia instantelor osmi e. A est (a!t nu mai este insa !osibil in prezent, a"i a in era noastra ;"esi (ormularea 7era noastra7 este materialista* ai i este !otrivita< are a in e!ut a um ->>> "e ani. In !rezent* "n"r*ia -itala a !u'l"tului invaluie !rin in"u tie elelalte trei ti!uri "e "n"r*ii -ital" si le mentine im!reuna. ,esi (ie are ti! "e ener%ie ir ula !e analul !ro!riu ' este vorba "es!re ele !atru anale "in interiorul Sus$umnei '* ele sunt tinute im!reuna !rin in"u tie sau !rin 7sim!atie7 "e atre ener%ia vitala a su(letului. ,e ->>> "e ani* !rintr'o al $imie auri a taini a* "n"r*ia -itala a !u'l"tului este elementul are mentine elelalte "n"r*ii -ital" in (rau. Ca o onse inta a a estui (a!t* $iar "a a oamenii elei "e'a !atra %eneratii !ra ti a te$ni i initiati e* ni i una "intre ele !atru ti!uri "e "n"r*i" -itala nu mai !oate ur a "is!ro!ortionat in om!aratie u elalalte. ,e asemenea* in era noastra, o $a&ra nu mai !oate (i a tivata in mo" arti(i ial !rin te$ni i initiati e* in ve"erea obtinerii unor !uteri ' siddhis '* are* "a a ar (i a!li ate arbitrar si e%oist* ar !une in !eri ol stabilitatea universului. Evenimentele "e !e =ol%ota au im!rimat un alt "rum evolutiv !entru umanitate* nu numai "in !un t "e ve"ere moral* i si auri . ,e ->>> "e ani* omul nu mai !oate evolua "is!ro!ortionat intr'o "ire tie sau intr' alta. In era noastra, omul nu !oate evolua "e at uni(orm. ,atorita a tiunii "n"r*i"i -ital" a !u'l"tului nu mai este !osibila a tivarea $a&relor si* in onse inta* ni i trezirea lui <un4alini inainte "e vreme. Pentru a omul sa atin%a iluminarea* trebuie sa lu reze simultan asu!ra tuturor stru turilor sale auri e* asu!ra tuturor $a&relor* asu!ra tuturor ener%iilor vitale* "e !e toate nivelurile uanti e. A um nu mai este !osibila atin%erea unei elevari s!irituale !rin te$ni i initiati e s!e i(i e !aii zeilor, i numai !rin "ezvoltarea iubirii. Omul el nou trebuie sa "es o!ere iubirea !entru a !utea evolua. Al patrulea element important este mo4i'icar"a culorii corpului 4u incepand cu a patra treapta evolutiva. Pana a um ->>> "e ani* uloarea corpului 4u a oamenilor e atinsesera a !atra trea!ta evolutiva !otrivit paradigmei evolutive si principiului termometrului evolutiv era uloarea ver"e. ,atorita mo"i(i arilor !ro"use a um ->>> "e ani in =alillea* or!ul "u$ al omului a "oban"it uloarea aurie ' uloarea (la arii unei lumanari6 a easta uloare a (ost im!rimata omului* !rin in"u tie s!irituala* "e la 5rupul de 'lava al lui Ii!u! #ri!to!. Prin mo"i(i area* a um ->>> "e ani* a elor !atru elemente ale stru turii auri e umane* paradigma standard a evolutiei umane s'a mo"i(i at. A um se !oate vorbi "es!re o noua para4i*ma a "-oluti"i uman", are "a un nou urs evolutiei omului in 5erra aurica. ,e ->>> "e ani* evolutia onsta in resterea !ro%resiva a moralitatii re(le tata in uloarea corpului 4u , !aralel u (ormarea corpului aric al pla!"lor m"!ianic" si u a tivarea chakrei inimii. S ainia este 2oua Poarta atre Imparatia lui Dumn"$"u, are este atat in noi insine* it si in a(ara noastra. In on luzie* a'l intele%e* astazi* !e Ii!u! #ri!to! a !e un sim!lu initiat are a !ose"at sidhisuri sau a !e un !ro(et oare are este o eroare "e inter!retare la (el "e mare a si ea are il onsi"era un sim!lu intemeietor "e reli%ie* !re um au (ost 2arat$ustra* Ma$ome" sau )u"$$a. Unicul Fiu al lui Dumn"$"u,
49

Ii!u! #ri!to! nu este "oar Con"u atorul s!iritual al restinilor. El "!t" Con4ucatorul !piritual al intr"*ii om"niri. Are mai !utina im!ortanta (a!tul a e.ista astazi un miliar" "e $in"usi* o 5umatate "e miliar" "e musulmani sau un s(ert "e miliar" "e 5ainisti. A estea sunt (a!te e.terioare. Persoana lui Ii!u! #ri!to! nu trebuie limitata la restini* i trebuie ra!ortata la intrea%a umanitate. ,e!arte "e a (i 7"oar7 un sim!lu initiat* om!arabil u alti initiati "in tre ut* Ii!u! #ri!to! trebuie ra!ortat la toti oamenii "e !e su!ra(ata !amantului. Ii!u! #ri!to! "!t" Unicul Fiu al lui Dumn"$"u, car" !)a incarnat in lum"a mat"riala, a trait, S)a cruci'icat, a murit, a In-iat !i S)a inaltat pentru toti oamenii "in Terra auri a. Cal"a "es $isa "e Ii!u! #ri!to!, A4"-arul !e are Fiul lui Dumn"$"u 1'a !ro!ova"uit oamenilor* Viata !e are a !re(i%urat'o* a Viata intru #ri!to!, re!rezinta temelia !e are* "e ->>> "e ani* se "es(asoara e.istenta tuturor oamenilor in 5erra aurica, atat in !alierul material* at si in el eteri * astral si s!iritual.

Capitolul 2 2IUA CEA MAI LUN=A Cor!ul astral* $eia evolutiei

Inaintea erei restine* stru tura auri a a (iintei umane era al atuita "in a eleasi or!uri !re um in ziua "e astazi. Omul era al atuit "in !pirit si ansamblul sau* "in corpul 4u , "in ansamblul e (ormeaza !u'l"tul, "in corpul "t"ric, "in corpul mat"rial si "in corpuril" 4"ri-at"3 corpul a!tral, corpul m"ntal in'"rior, corpul m"ntal !up"rior. Inaintea erei restine nu se mani(esta corpul pla!"lor m"!ianic", are a in e!ut sa se (ormeze ulterior* in era restina. Primul or! auri "erivat are s'a (ormat la omul in arnat a (ost corpul a!tral. O lun%a !erioa"a "e tim!* omul a (ost (ormat "oar "in or!urile interioare ' !piritul, corpul 4u , corpul !u'l"tului !i corpul "t"ric -, are erau mai mi i "e at tru!ul material6 la a estea s'a a"au%at !rimul or! auri e.terior* "erviat* corpul a!tral, are invaluia omul a un $alou olorat. Ulterior* !e masura e omul a su(erit in(luentele me"iului* o !ortiune "in corpul a!tral s'a s!e ializat intr'un anumit %en "e a tivitate. A easta a tivitate era le%ata "e a tivitatea senzoriala si emotionala6 in a est mo"* u tim!ul* s'a (ormat* a element autonom* corpul "motional. Ast(el* corpul "motional este "oar o !ortiune "in corpul a!tral ori*inar, s!e ializat sa re(le te !ro esele senzoriale si emotionale ale (iintei umane in arnate. ,u!a un tim!* omul a "oban"it unoasterea me"iului si a semenilor sai si a invatat sa investi%$eze lumea6 ast(el* s'a (ormat corpul m"ntal in'"rior -intelectul. Asa"ar* corpul m"ntal in'"rior este* si el* "oar o !ortiune "in corpul a!tral ori*inar ' !rimul or! auri e.terior* "erivat '* are s'a s!e ializat intr'un anumit %en "e a tivitate. Corpul m"ntal in'"rior, intele tul* re(le ta !ro esele mentale ale omului. Corpul m"ntal in'"rior - el are !ermite omului sa se "es ur e in so ietate ' a a!arut ast(el a o ne esitate* in "e ursul evolutiei. ,e'a lun%ul tim!ului* el s'a stru turat "in e in e mai bine* "evenin" un or! autonom. Totusi* nu trebuie !ier"ut "in ve"ere (a!tul a* la ori%ine* corpul m"ntal in'"rior s'a (ormat "in corpul a!tral ori*inar, el (iin" un corp astral transformat. In mo" (ires * urmatoarele "oua or!uri auri e "erivate* corpul m"ntal !up"rior si corpul !piritual, trebuie sa se (ormeze tot "in corpul a!tral. Totusi* "atorita a!le arii e. esive s!re ele materiale* !ro esul maturizarii si eman i!arii auri e a (iintei umane nu se mai "es(asoara in a est (el. ,e la un anumit moment al evolutiei auri e a (iintei umane in lumea materiala s'a !ro"us o "ero%are. In urma a estei "ero%ari* corpul m"ntal in'"rior a "oban"it o !on"ere "in e in e mai mare. In onse inta* corpul m"ntal !up"rior si corpul !piritual au in e!ut sa se (ormeze "ire t "in corpul m"ntal in'"rior, iar nu "in corpul a!tral, asa um ar (i (ost (ires . A easta "ero%are* e a "us la (ormarea corpului m"ntal !up"rior si a corpului !piritual "ire t "in corpul m"ntal int"l"cti-, s'a !ro"us intr'o !erioa"a anterioara erei restine* in are oamenii s'au a!le at mai mult "e at era ne esar asu!ra lumii materiale* iar e%oismul si ten"inta "e "ominatie au unos ut o
4:

e.a erbare e nu (i%ura in !ro%ramul evolutiv. Mai mult "e at atat+ in a ea !erioa"a in"e!artata "e tim!* tot mai multi oameni au "orit sa u ereas a !uteri (iintiale ' sidhisuri -, inainte a evolutia morala sa (ie la un nivel ores!unzator. Cu mult tim! inaintea erei restine* !e (on"ul ten"intei "e5a (ormate "e "ominare a lumii* o elita s'a "e"i at !ra ti arii meto"elor "e evolutie a elerata !rin ve $ea !ale a zeilor, oamenii e om!uneau a easta elita au mo"i(i at !rin i!alele linii "ire toare ale !aii zeilor !otrivit !ro!riilor "ezi"erate+ "ominarea naturii si a semenilor. Ulterior* oamenii e (ormau a easta elita si'au unit (ortele u ele ale (iintelor lu i(eri e si s'au revoltat im!otriva 0rdinii divine, im!otriva Planului lui Dumn"$"u si a elor are'l !uneau in a!li are+ Fiii Luminii. Rezultatul este unos ut+ a urmat razboiul "intre ele "oua ate%orii "e beli%eranti si Marea Ster%ere. Ca meto"a "e evolutie a elerata* ve $ea !ale a zeilor s'a bazat !e "ezvoltarea arti(i iala a corpului m"ntal in'"rior, in "etrimentul corpului a!tral, eea e a %enerat resterea e%oismului si a man"riei. ,ezvoltarea corpului m"ntal in'"rior nu inseamna* asa um s'ar re"e* "ezvoltarea s!iritualitatii. ,im!otriva* inseamna "oar "ezvoltarea man"riei* a e%oismului si a unei inteli%ente inuman "e re e. Rezultatul "ezvoltarii "is!ro!otionate a corpului m"ntal in'"rior nu este cunoasterea, asa um se onsi"era "e obi ei* i "oar a!li area unor !rin i!ii in lumea materiala+ este abilitatea omului "e a se "es ur a in lumea materiala in "etrimentul semenilor sai. ,u!a um se a(irma in lumea eterica, cunoa!t"r"a nu a!artine* "eo am"ata* "e at In*"rilor "in ate%oria Fiilor Luminii. Ea nu se obtine !rin interme"iul corpului m"ntal in'"rior, i !rin interme"iul unei alte stru turi auri e* !e are* astazi* "oar In*"rii o mai !ose"a. Prin a easta stru tura auri a* In*"rii "in ate%oria Fiilor Luminii bene(i iaza "e a el ceva, !e are omul l'a !ier"ut+ Iu&ir"a. Cone tan"u'se la Iu&ir", In*"rii obtin cunoa!t"r"a. In masura in are sunt mai a!roa!e "e DUMNE9EU !rin IU6IRE, In*"rii "in ate%oria Fiilor Luminii obtin cunoa!t"r"a. DUMNE9EU "!t" Sin*urul car" po!"4a Cunoa!t"r"a , iar IU6IREA este singura modalitate de a accede la ea. ,e a eea* In*"rii nu !ot intele%e inteli%enta si mentalul omului sau* mai ore t s!us* nu !ot intele%e omul "otat u mental. In*"rii nu !ot intele%e 7%ran"ioasele7 realizari ale stiintei si ale te$ni ii* are* in o!inia lor* sunt nebunie si vanare "e vant. La ran"ul sau* in a tualul sta"iu evolutiv* omul !oate obtine cunoa!t"r"a "oar !rin interme"iul onta tului realizat prin inductie u (iintele an%eli e "in ate%oria Fiilor Luminii. Fiintele "in lumea eterica a(irma* "e asemenea* a omul nu poate face binele, ci poate doar sa-l doreasca. 0mul are doar -ointa de a face binele, dar nu are inca put"r"a de a-l face. Deocamdata, binele nu se poate face prin intermediul mainilor omenesti. Prin a tiunile lor* in a or" u Or4in"a co!mica si u Planul lui Dumn"$"u, Fiii Luminii "ores a omul sa'si "ezvolte corpul m"ntal !up"rior !i corpul !piritual "ire t "in corpul a!tral. ,oar ast(el oamenii !ot "oban"i Iubirea-intelepciune1 a i "oar !rin Iu&ir", omul !oate atin%e cunoa!t"r"a si put"r"a "e a (a e binele. In s $imb* Fiii intuneri ului a(lati sub oman"a lui Lu i(er* "ores revenirea corpului a!tral la (orma si la ara teristi ile "in e!o ile anterioare si (ormarea stru turilor auri e su!erioare "ire t "in corpul m"ntal. In (on"* Fiii intuneri ului "ores (ormarea a elui ti! "e su!erom are e.ista* an"va* in tre ut+ re e* ne lintit* !uterni si ru". Prin a est ti! "e su!erom* Fiii intuneri ului "ores "es $i"erea erurilor* a"i a spargerea planurilor cuantice, !entru a se !utea mani(esta in mo" "ire t la nivelul !lanului material. Evi"ent* a easta "ero%are !eri uloasa !entru evolutia (iintei omenesti* are onsta in "ezvoltarea "is!ro!otionata a corpului m"ntal in'"rior, ontinua* u intensitate si in ziua "e astazi. A!le area e. esiva asu!ra elor le%ate "e lumea materiale este* la (el a in tre ut* !rin i!ala auza a (ormarii unui corp m"ntal in'"rior, "ezvoltat "is!ro!ortionat (ata "e corpul a!tral. In onse inta* or!urile su!erioare ' corpul m"ntal !up"rior !i corpul !piritual - tin" sa se (ormeze "ire t "in corpul m"ntal in'"rior, iar nu "in corpul a!tral. Intele tualitatea re e* li!sita "e al"ura iubirii* a "evenit ast(el a!ana5ul e!o ii !rezente* ara terizata* "e alt(el* si !rin e.a erbarea e%oismului* a man"riei* a ten"intei "e "ominare a semenilor !rin ori e mi5loa e. Cu a"evarat in%ri5orator este (a!tul a multe "in realizarile te$nolo%i e si stiinti(i e ale e!o ii a tuale nu sunt "ire tionate in sensul a5utarii a!roa!elui* i in sensul "ominarii a estuia. ,esi* in mo" a!arent* multe !ro"u tii te$nolo%i e a5uta oamenii si serves !ro!asirii materiale* ele serves "ominarii si asu!ririi. Cel mai in%ri5orator este insa (a!tul a multe "in "is i!linele onsi"erate astazi a serves evolutiei
44

s!irituale ' !re um unele (orme "e Ao%a ' nu re!rezinta "e at mi5loa e !rin are !ra ti antul isi !erturba evolutia s!irituala* in lo sa si'o "esavarseas a. Multe "in te$ni ile Ao%a "e astazi sunt ontinuatoarele "e(ormate ale ve $ii !ai ale zeilor. La (el a la a ei oameni "in ve $ime* are urmau ve $ea !ale a zeilor, si in ziua "e astazi* la multi !ra ti anti ai te$ni ilor Ao%a se !oate remar a o restere "is!ro!ortionata a corpului m"ntal in'"rior, in "etrimentul corpului a!tral. ,in !un tul "e ve"ere al on(i%uratiei auri e* multi !ra ti anti ai te$ni ilor Ao%a "in ziua "e astazi se aseamana u a ei su!eroameni "in ve $ime are* la un moment "at* sub in(luenta lui Lu i(er* au ri"i at mana im!otriva In*"rilor si a elorlalti (rati ai lor. ,u!a um a(irma (iintele "in lumea eterica, ma5oritatea (ormelor a tuale "e Ao%a s ot omul "e sub in(luenta lui Ii!u! #ri!to! si il muta sub aus!i iile lui Lu i(er. In a est mo"* se realizeaza o in(luentare auri a* bazata !e Prin i!iul transmiterii in(ormatiei* "ar "e sens o!us elei realizate !rin (ormarea !laselor mesiani e. Ast(el* s o!ul ime"iat al mo"i(i arii stru turii auri e umane realizat !rin a!le area e. esiva a oamenilor s!re ele materiale* !re um si al multora "in te$ni ile Ao%a tinteste* un"eva* la un nivel (oarte !ro(un". S o!ul este unul sin%ur+ stoparea formarii corpurilor superioare - corpul m"ntal !up"rioar si corpul !piritual - direct din corpul a!tral si dezvoltarea excesiva a corpului m"ntal in'"rior. ,a a isi (ormeaza or!urile su!erioare ' corpul m"ntal !up"rioar si corpul !piritual ' "ire t "in corpul m"ntal in'"rior, !ra ti antii te$ni ilor Ao%a a tuale ies "e sub tutela Fiilor Luminii si a lui Ii!u! #ri!to!, !entru a intra sub tutela male(i a a Fiilor intuneri ului* iar evolutia s!irituala "orita nu va mai !utea (i atinsa ni io"ata. Pentru a !reintam!ina a est (enomen auri ne"orit* are lo o vie a tivitate in lumea eterica. Im!ulsul (un"amental al (ormarii corpului m"ntal !up"rior !i corpului !piritual "ire t "in corpul a!tral a (ost im!rimat a um ->>> "e ani* in ziua cea mai lunga a umanitatii.

Iubirea* S!eranta si Cre"inta

Evenimentele !etre ute a um ->>> "e ani* in s!e ial ele "es(asurate in ziua Mortii !e ru e a lui Ii!u! #ri!to!, in $iua c"a mai lun*a a i!tori"i umanitatii, au sa"it im!ulsul !entru a* "e atun i inainte* in mo" absolut natural* corpul m"ntal !up"rior !i corpul !piritual sa se (ormeaza "ire t "in corpul a!tral, iar nu "in corpul m"ntal in'"rior. ,in a el moment* se !oate vorbi "es!re omul cel nou, are este ra"i al "i(erit "e omul "in ve $ime. ;Evi"ent* este vorba "e azul in are omul nu re ur%e* in mo" onstient si voluntar* !rin liberul sau arbitru* la solutii (ortate* !re um !ra ti area unor te$ni i initiati e e se o!un a estei ten"inte.< Impusul fundamental care a modificat structura aurica umana s-a produs, pentru prima data, in structura aurica a F"cioar"i Maria, iar apoi s-a extins la toti oamenii, datorita principiului candelei Principiul universal al transmiterii informatiei. 2oua configuratie aurica a omului s-a format prin F"cioara Maria, Maica Fiului lui Dumn"$"u , in trei etape distincte. Prima etapa a modificarii configuratiei aurice a omului !)a pro4u! in mom"ntul Cruci'icarii( In a el moment ru ial* in !rima instanta* F"cioara Maria nu a inteles "e e Dumn"$"u si'a 5ert(it Unicul Fiu. Ulterior* $iar in momentul ulminant al Cru i(i arii* F"cioara Maria a inteles si i'a iertat !e ei are l'au ru i(i at !e Ii!u! #ri!to!. Neintele%erea evenimentului* !aralel u imensa si o!lesitoarea "urere ' re(le tata su int in Evan%$elii ' a Mam"i are si'a vazut Fiul ru i(i at* a re!rezentat* "in olo "e sentimentul uman asa um este inteles astazi* un moment "e isiv in istoria s!irituala a umanitatii. Iertarea elor vinovati a !rovo at un utremur su(letes * are a "eterminat mo"i(i area instantanee a stru turii auri e a F"cioar"i Maria. Intr'o (ra tiune "e se un"a* !e (on"ul imensei "ureri interioare* "atorita (a!tului a i'a iertat !e ei are l'au ru i(i at !e Ii!u! #ri!to!, o (iinta omeneas a ' F"cioara Maria - a(lata in tru! "e arne* si'a (ormat un nou corp a!tral. La temelia noului corp a!tral se a(la* asa"ar* Iu&ir"a si I"rtar"a. ,atorita principiului candelei, Principiul transmiterii informatiei, toti oamenii are s'au in arnat "u!a a el moment* !e are istorio%ra(ia il (i.eaza in anul 00 al erei restine* !ose"a un nou corp a!tral, !re um
1>>

el al F"cioar"i Maria, "ar in on(ormitate u ante e"entele lor &armi e si evolutive in"ivi"uale.. A doua etapa a modificarii configuratiei aurice umane a avut loc tot la nivelul structurii aurice a F"cioar"i Maria. Aceasta etapa s-a produs in momentul in care F"cioara Maria l-a vazut pentru prima oara pe Ii!u! #ri!to! inviat. In a el moment* "in noul corp a!tral - are se (ormase in momentul Cru i(i arii ' s'a (ormat !entru !rima oara un corp m"ntal !up"rior. Asa"ar* !rima (iinta umana are si'a (ormat un corp m"ntal !up"rior "ire t "in noul corpul a!tral a (ost tot F"cioara Maria( ,u!a a est eveniment* !etre ut in anul 00 al erei restine* "atorita !rin i!iului transmiterii in(ormatiei* toti oamenii au bene(i iat "e !osibilitatea "e a'si (orma ' a pattern informational ' un corp m"ntal !up"rior, !re um si'a (ormat F"cioara Maria, in momentul in are l'a vazut !e Fiul lui Dumn"$"u inviat. A treia etapa a modificarii structurii aurice a avut loc tot la F"cioara Maria, intr-o zi numita in lumea eterica -de cinci ori, zece degete-, iar in lumea oamenilor, !incizecimea - ,usaliile -, in care a avut loc coborarea Du ului S'ant. In a treia eta!a a mo"i(i arii stru turii aurei umane* "in noul corp a!tral, !rin oborarea Du ului S'ant, s'a (ormat !entru !rima oara corpul !piritual, iar !rima (iinta umana la are a a!arut a est or! a (ost* "e asemenea* F"cioara Maria. ,in a el moment* toti oamenii au "oban"it* !otential* a!a itatea "e a'si (orma un corp !piritual, "ire t "in corpul a!tral. F"cioara Maria este, asadar, prima fiinta omeneasca care si-a format un nou corp a!tral, iar din acesta au luat nastere un corp m"ntal !up"rior !i un corp !piritual. ecioara ,aria a sa"it un imprinting auric, e a reverberat in eternitate6 toti oamenii nas uti "u!a evenimentele !etre ute la in e!uturile erei restine s'au nas ut u a est imprinting, are (a e !osibila mantuirea. In lumea eterica se s!une a* (iin" !rima (iinta omeneas a are si'a (ormat* in urma unei al $imii auri e taini e, un nou corp a!tral, un corp m"ntal !up"rior !i un corp !piritual, F"cioara Maria a !rimit 'tapanirea si Domnia. F"cioara Maria a "evenit ast(el 'tapana noului corp astral. Sub atenta sa o rotire si in"rumare* toti oamenii vor !utea sa'si (ormeze corpul m"ntal !up"rior si corpul !piritual "ire t "in corpul a!tral( Ii!u! #ri!to! nu va !utea (i unos ut "e at "e oamenii are'si vor (orma corpul m"ntal !up"rior si corpul !piritual, !rin interme"iul corpului a!tral. Ceilalti oameni* are isi (ormeaza corpul !piritual "in corpul m"ntal in'"rior, nu)l vor !utea unoaste. La multi "intre !ra ti antii te$ni ilor Ao%a* corpul m"ntal !up"rior si corpul !piritual nu se !ot (orma "ire t "in corpul a!tral, i "in corpul m"ntal in'"rior. ,e alt(el* a easta ate%orie "e oameni il va onsi"era mereu !e Ii!u! #ri!to! un sim!lu initiat si nu'i vor !utea intele%e Lu rarea. ,a a* in urma u ->>> "e ani* F"cioara Maria l'a nas ut !e Ii!u! #ri!to! in tru! "e arne* ea il va naste* a Stapana a noului corpul a!tral, p" Ii!u! #ri!to! in su(letul (ie arui om. Numai oamenii are isi vor "ezvolta noul corp a!tral, !e baza imprintingului auric fundamental sa"it "e F"cioara Maria, vor !utea sa' si (ormeze* ulterior* un corp m"ntal !up"rior si un corp !piritual, numai a esti oameni vor "eveni mantuibili* intru at Ii!u! #ri!to! nu !oate (i unos ut u a"evarat "e at "e atre ei are isi (ormaza un corp !piritual !uterni si bine stru turat. Astfel, -iata 'i"carui om a 4"-"nit !upr"ma 'orma 4" initi"r" , pentru ca pune in fata sa incercarile si evenimentele de care are nevoie pentru a evolua. Din acest punct de vedere, toate evenimentele existentei reprezinta o initiere, pentru ca omul, chiar la diferenta mare de timp, sa poata avea aceleasi sentimente si trairi - este drept, atenuate - pe care, acum %&&& de ani, le-a avut F"cioara Maria. ,e (a!t* noul corp a!tral se !oate (orma "oar in urma unor !u'"rint": a easta este prima treapta a initierii crestine - initiere !e are numai Viata o !oate o(eri omului. In momentul in are re"oban"es Sp"ranta si "e i" sa'si in(ran%a "is!erarea initiala !rovo ata "e su(erinta ' eea e ores!un"e momentului in are F"cioara Maria l'a vazut !e Fiul Sau In-iat -, oamenii isi !ot (orma ; el !utin* in stare "e %ermene< un corp m"ntal !up"rior. A easta este a doua etapa a initierii crestine. In a treia etapa, !rin Iu&ir" si !rin I"rtar", omul isi !oate (orma %ermenele noului corp !piritual. Atun i a!are Cr"4inta. Forman"u'si corpul !piritual, !rin are il !oate unoaste !e Ii!u! #ri!to!, omul intele%e a Imparatia c"rurilor nu este "e!arte. I"rtar"a i$-orata 4in Iu&ir", Sp"ranta !i Cr"4inta sunt pilonii de baza pe care se construieste noul edificiu al Imparati"i lui Ii!u! #ri!to! in lumea oamenilor - sau, din punct de vedere al structurii aurice
1>1

umane) noul corp a!tral, corpul m"ntal !up"rior !i corpul !piritual( @iata ramane unica forma de initiere, iar osmosul* !rin interme"iul tuturor (iintelor an%eli e "in ate%oria Fiilor Luminii, auta sa !una in (ata oamenilor a ele evenimente* are !ot sa trans(orme corpul a!tral intr'un corp !piritual !uterni ' sin%urul 7instrument7 auri !rin are omul il !oate unoaste !e Ii!u! #ri!to! in Trupul 4" !la-a si se !oate one ta "u$ual la Fiinta Sa. ,e a eea* ei 7sara i u "u$ul7* ei e su(era intens* ei bolnavi su(leteste* ei are atin% nea%ra "is!erare* "in olo "e are nu se a(la nimi * sunt mai a!roa!e "e Dumn"$"u "e at ei bo%ati si (eri iti. A tualmente* "oar ei are !ose"a un or! mental 7"iluat76 "oar ei slabi si a(lati in su(erinta6 "oar ei are au atins limitele su(erintei umane6 "oar ei are s'au in"oit "e tot si "e toate6 "oar ei are au inteles sa ierte si sa iubeas a6 "oar ei are au "evenit !re um o!iii mi i6 "oar ei are au azut si au tre ut !rintr'o "urere su(leteas a e reitereaza oare um "urerea F"cioar"i Maria; "oar ei are au o bu urie si o s!eranta om!arabile u )u uria si S!eranta F"cioar"i Maria an" si'a vazut Fiul In-iat ' !ot e. lama* im!reuna u ve $ii !ro(eti* !hemarea Dintai) DIN STRAFUNDURILE FIINTEI MELE TE C#EM PE TINE DOAMNE+ HHH

Capitolul 5 CORPUL #ARIC AL PLASELOR MESIANICE ,arul

A tele sa re savarsite "e Mantuitor a um ->>> "e ani* Na!t"r"a in lumea materiala* In-ataturil" e.!use in !il"e si !arabole* Minunil", Cruci'icar"a, Cur*"r"a San*"lui Sau p" pamant, Moart"a, In-i"r"a a tr"ia $i, Co&orar"a in Ia4, Inaltar"a la C"ruri, V"* "a p"rman"nta a!upra tuturor oam"nilor - -Eu voi fi cu voi pana la sfarsitul veacurilor- '* au !ro"us si !ro"u e(e te im!ortante "atorita !rin i!iului osmi omni!rezent+ Principiul tran!mit"rii in'ormati"i, Principiul can4"l"i !au Principiul tran!mit"rii Luminii( Prin a tele sa re* !ara"i%mati e* ar$ieresti* savarsite la in e!utul erei restine* Num"l" lui Ii!u! #ri!to! a "evenit Num"l" u ea mai !uterni a in ar atura ener%eti a "in Terra auri a6 sau* "u!a um se s!une in lumea eterica, Num"l" lui Ii!u! #ri!to! a "evenit c"l mai put"rnic Num" 4in C"r !i 4" p" Pamant. Prin Dert(a Sa* Ii!u! #ri!to!, Dumn"$"u intrupat, a !latit Pretul sacrificiului. Platin" Pretul, Ii!u! #ri!to! a "oban"it Puterea si Domnia. El a "evenit Domnul !au Carmuitorul ) R"*"l" ) tuturor oam"nilor 4in T"rra aurica( In lumea eterica se s!une a* !latin" Pretul sacrificiului, !rin Puterea !e are a "oban"it'o* Ii!u! #ri!to! a !us in toti oamenii Efigia Puterii 'ale si a stabilit !entru umanitate "o noua Carmuir"". ,atorita a estui (a!t* toate lu rarile se (a !rin Ii!u! #ri!to!. ,e "oua mii "e ani* tot e se (a e in er si !e !amant se (a e "oar !rin Ii!u! #ri!to!( A tivitatea lui Ii!u! #ri!to! nu a in etat "u!a inaltarea la er* i se !er!etueaza in prezentul continuu, in are se mani(esta Fiinta Sa. Mi5lo ul !rin are* "e ->>> "e ani* Ii!u! #ri!to! a5uta in mo" e(e tiv omul* onsta in (ormarea elui mai misterios or! aurie+ corpul aric al pla!"lor m"!ianic". A est or! auri se (ormeaza la ori e om in momentul rostirii u vo e tare a Num"lui lui Ii!u! #ri!to! sau* (ireste* in azul ru%a iunii restine. ,a a este rostit u vo e tare* Num"l" lui Ii!u! #ri!to! !rovoa a o reverberatie intensa la nivelul aurei omului res!e tiv* iar omul se one teaza auri Fiint"i Sal" !rin 'ormar"a corpului aric al pla!"lor m"!ianic"( ,u!a um a(irma (iintele "in lumea eteri a* corpul aric al pla!"lor m"!ianic" este darul fara plata lasat "e Ii!u! #ri!to! oamenilor( Corpul aric al pla!"lor m"!ianic" a a!arut !entru !rima "ata in istoria umanitatii a um a!roa!e "oua milenii* in a ea zi "e Rusalii* in are* sub (orma unor limbi rosiati e a "e "e (o * Du ul S'ant s'a !o%orat asu!ra A!ostolilor* iar a estia au in e!ut sa vorbeas a 7in limbi7. ,in a el moment ru ial al istoriei s!irituale a umanitatii* corpul aric al pla!"lor m"!ianic" a!are instantaneu la toti oamenii* in"i(erent "e reli%ie* are rostes Num"l" lui Ii!u! #ri!to! - (ie si "oar intr'o "is utie.
1>-

Evi"ent, corpul aric al pla!"lor m"!ianic" a!are mai ales in azul ru%a iunii restine. Este (oarte im!ortant "e remar at a* in azul ,ugaciunii Domnesti, "Tatal no!tru", a"resata "ire t lui Dumn"$"u, linia 4i-ina "evine (oarte luminoasa* "e !ar a s'ar a tiva brus * iar !piritul omului se a!rin"e instantaneu* stralu in" (eeri . In s $imb, corpul aric al pla!"lor m"!ianic" a!are "oar in azul rostirii Num"lui lui Ii!u! #ri!to! - u atat mai mult* in azul rostirii u vo e tare a ,ugaciunii Inimii) "Doamn" Ii!u!" #ri!toa!", Fiul lui Dumn"$"u, milui"!t")ma p" min" pacato!ul"(

Cor!ul $ari
#orpul %aric al plaselor mesianice nu (a e !arte "in sistemul auri uman* in sensul a nu este %enerat "e vreunul "intre elementele om!onente ale (iintei umane+ !pirit, corp 4u , corpul !u'l"tului et . Corpul aric al pla!"lor m"!ianic" a!are "oar la oamenii are !ronunta Num"l" lui Ii!u! #ri!to!, $iar si numai intr'o "is utie* sau se roa%a in sens restin* "ar numai !e "urata ru%a iunii. In mo" on ret* a easta stru tura auri a se mani(esta "oar in momentul in are omul rosteste Num"l" lui Ii!u! #ri!to!, in"i(erent "e limba !e are o (oloseste. Este im!ortant "e remar at (a!tul a a esta stru tura auri a a!are numai la oamenii are rostes prin intermediul vocii Num"l" lui Ii!u! #ri!to!, "e i nu si la ei are il !ronunta mental. Corpul aric al pla!"lor m"!ianic" se !rezinta a o u!ola ener%eti a e invaluie toate elelalte stru turi auri e. El !ose"a o stru tura "ubla+ un strat interior si un strat e.terior. Stratul interior este orientat s!re aura umana si are uloarea metalului to!it. Stratul e.terior are uloarea alba stralu itoare. Stratul "e uloarea metalului to!it* asemanator aramei ' uloarea Soarelui la rasarit '* %ros am "e un lat "e !alma* este (ormat "in (ormatiuni ener%eti e e !ar noroase. Al "oilea strat* stratul e.terior* are am a eeasi %rosime* (iin" om!us "in miliar"e "e bilute* "e (orma atomilor materiali* are se "e!laseaza (oarte re!e"e si se io nes nein etat. As!e tul stratului e.terior este "e o laritate e. e!tionala* (iin" oare um asemanator u mii si mii "e ristale (oarte (ine "e %$eata. Al "oilea strat este le%at "e $a&ra iubirii* S ainia , situata in "re!tul !le.ului ar"ia . Foarte interesant este (a!tul a* atun i an" se rosteste numele Ii!u!, a!are !rimul strat* "e uloarea metalului to!it* iar in momentul an" se rosteste numele #ri!to! a!are si el "e'al "oilea strat. ,u!a rostirea* prin intermediul vocii, a Num"lui lui Ii!u! #ri!to! sau "u!a e s'a in $eiat ru%a iunea* corpul aric al pla!"lor m"!ianic" "is!are instantaneu* la (el um a a!arut* eea e "ove"este (a!tul a a est or! !rote tor este im!rumutat* !rin in"u tie* "e la Fiinta areia ii este a"resata ru%a iunea si u are* in a ele momente* omul intra in rezonanta auri a. Mai intai se (ormeaza stratul "e uloarea metalului to!it* iar a!oi se (ormeaza stratul "e uloare alba'ar%intie. ,in ameste ul elor "oua ulori se (ormeaza uloarea %alben'aurie* asemanatoare (la arii unei bri $ete. ,e a eea* !rivit "e la "e!artare !rin larve"ere* or!ul $ari al !laselor mesiani e are uloarea aurie. La oamenii are nu se roa%a !rea "es ori la oamenii are !ronunta rar Num"l" lui Ii!u! #ri!to!, or!ul $ari al !laselor mesiani e se (ormeaza "oar !entru ateva (ra tiuni "e se un"a sau "oar !entru ateva se un"e. Pentru oamenii are !ronunta "es Num"l" lui Ii!u! #ri!to!, in a"rul ru%a iunii ori in a"rul unor "is utii* or!ul $ari al !laselor mesiani e are o !erioa"a "e mani(estare mai lun%a ' "e or"inul ze ilor "e se un"e. Cu at !ronunta mai "es Num"l" lui Ii!u! #ri!to! , u atat "urata "e mani(estare a or!ului $ari al !laselor mesiani e este mai mare* iar a tiunea sa este mai !ro(un"a. ,e e.em!lu* la mona$ii "in manastiri* are re!eta nein etat Num"l" lui Ii!u! #ri!to!, corpul aric al pla!"lor m"!ianic" se mani(esta !ermanent* iar aura lor !are !uri(i ata "e un (o viu* ast(el in at* prin clar-"4"r", Eu%en nu mai !oate ve"ea ni i un alt or! al aurei+ toate or!urile aurei "evin unul. Ii!u! #ri!to! nu se one teaza !rin darul 'au (iintelor umane "e at "a a este $emat. Omul trebuie sa'l $eme !e Ii!u! #ri!to!, !rin e.er itatea liberului arbitru* iar $emarea ea mai e(i ienta este* re!etam* !rin rostirea Num"lui Sau, are este el mai !uterni Nume "in Cer si "e !e Pamant. Rolul corpului aric al pla!"lor m"!ianic" este "e !rote tie. El !rote5eaza omul "e ori e in(luenta ne(asta !rovenita "in e.terior. Invaluit "e corpul aric al pla!"lor m"!ianic", omul este a intr'o u!ola "e
1>0

!rote tie. Mai mult "e at atat+ or!ul $ari al !laselor mesiani e are a!a itatea "e a in(luenta bene(i si* in (inal* "e a !uri(i a toate or!urile auri e "erivate ale omului* in e!an" "e la or!ul s!iritual* ontinuan" u or!ul mental su!erior* or!ul astral* or!ul mental in(erior* or!ul emotional* or!ul eteri si or!ul (izi . Ast(el* a tiunea lui Ii!u! #ri!to! !rin interme"iul or!ului $ari al !laselor mesiani e se transmite su esiv !e toate nivelurile+ la nivelul mental, eea e a"u e o mai mare laritate in %an"ire* !re um si ale%erea ailor 5uste "e a tiune6 la nivelul emotional si astral, eea e a"u e o lim!ezire a as!e telor emotionale si sentimentale6 la nivelul corpului eteric si fizic, eea e %enereaza sanatate6 la nivelul destinului individual - al &armei ' eea e %enereaza !ros!eritate materiala si evitarea evenimentelor ne"orite in e.istenta oti"iana. Totusi* este "e la sine inteles a nu Ii!u! #ri!to! a"u e omului !ros!eritate* sanatate* %an"ire lim!e"e* ale%ere 5usta* sentimente luminoase. Ii!u! #ri!to!, !rin interme"iul !laselor mesiani e* reeaza "oar on"itiile a omul sin%ur sa "es o!ere in sine toate a este ara teristi i. ,a a Ii!u! #ri!to! ar a tiona in lo ul omului* a esta n'ar mai invata ni io"ata nimi . Foarte multi oameni se !lan% "e (a!tul a* intr'o a tiune oare are* 7n'au (ost a5utati7* uitan" a n'au erut a5utorul* "ire t* !rin vo e* atre sin%ura Fiinta "in osmos are'i !oate u a"evarat a5uta+ Dumn"$"u 'acut om ' Ii!u! #ri!to!. A!oi* a ei oameni uita si (a!tul a a tiunilor lor nu sunt "ublate "e "orinta sin era "e a !ro%resa s!iritual ori "e a !ros!era material in a or" u le%ile osmi e* ei eran" lu ruri im!osibile ori in "eza or" u 0rdinea lumii. ,e a eea* este (oarte im!ortant a inainte "e a ere a5utorul* omul sa analizeze in "etaliu esenta ererilor sale si sa "is earna intre ne esitate si !retentii ne5usti(i ate. Formarea corpului aric al pla!"lor m"!ianic" la un sin%ur in"ivi"* onstituie !remisa a* a um sau in viitor* si alti oameni sa (a a a elasi lu ru. ,a a un sin%ur om isi (ormeaza* !rin e.er itarea liberului arbitru* corpul aric al pla!"lor m"!ianic", atun i "evine un focar haric !entru ei "in 5urul sau. Nestiut* "e la am!ul sau auri * "u!a principiul can4"l"i, al tran!mit"rii Luminii !i al continuitatii in'ormati"i , darul o(erit "e atre Ii!u! #ri!to! se intin"e la toti oamenii. Omul are isi (ormeaza sin%ur corpul aric al pla!"lor m"!ianic" a!are a in lus sub o u!ola mesiani a* in interiorul aruia se !oate observa linia 4i-ina, a un stal! luminos. ,a a "oi oameni rostes im!reuna* onstient* !rin e.er itarea liberului arbitru* Num"l" lui Ii!u! #ri!to! - "e e.em!lu* intr'o "is utie sau se roa%a in omun '* nu se (ormeaza "oua u!ole mesiani e* um ar (i lo%i "u!a sistemul nostru "e %an"ire* ci tot o !in*ura cupola m"!ianica. Noua u!ola mesiani a* mult mai mare* ii va u!rin"e !e ambii oameni. In azul in are "oi oameni se roa%a sau rostes Num"l" lui Ii!u! #ri!to!, se mai !ro"u e insa un alt (enomen e.traor"inar+ apar" o !in*ura lini" 4i-ina situata e.a t in mi5lo ul u!olei mesiani e nou (ormate. ,a a ze e* o suta* o mie sau o suta "e mii "e oameni rostes Num"l" lui Ii!u! #ri!to! sau se roa%a im!reuna ;"e e.em!lu* intr'o biseri a ori !e un sta"ion<* atun i se (ormeaza o u!ola mesiani a imensa* iar in entrul ei se (ormeaza* "e asemenea* o !in*ura lini" 4i-ina. Mai mult "e at atat+ "a a "oi oameni vorbes "es!re Ii!u! #ri!to! sau se roa%a im!reuna ' mai ales an" er eva '* Ii!u! #ri!to! a!are instantaneu lan%a ei in Trupul 4" Sla-a. In (un tie "e im!re5urari* Ii!u! #ri!to! ramane alaturi "e a ei oameni atata tim! at onsi"era ne esar. Intot"euna este (oarte atent la eea e s!un oamenii si la eea e er. ,u!a !le area lui Ii!u! #ri!to!, la nivelul lumii eteri e* lo ul res!e tiv ramane s al"at "e mii si mii "e irizari* "atorita onta tului* $iar si "e s urta "urata* u Trupul Sau 4" Sla-a. Prin int"rm"4iul corpului aric al pla!"lor m"!ianic" a!are* ast(el* o noua !osibilitate in osmos+ 4aca un !in*ur om 4o&an4"!t" capacitat"a 4" a trai !u& ar, atunci toti c"ilalti 4o&an4"!c ac""a!i capacitat" prin in4ucti". Iar 4aca, in -iitor, un !in*ur om -a 4o&an4i capacitat"a 4" a 'i mantuit, atunci toti oam"nii, p" &a$a principiului tran!mit"rii in'ormati"i, 4o&an4"!c capacitat"a -irtuala 4" a 'i mantuitiA un !in*ur om ii poat" tra*" 4upa !in" p" toti c"ilalti, car" !unt compati&ili cu "l, 4in punct 4" -"4"r" auric(

Capitolul 7 S#AINIA#, STANGA 0

1>1

 Cru ea ir ums risa "e er

Scopul !upr"m al cunoa!t"rii - si* in a elasi tim!* s o!ul evolutiei si !alin%eneziei oamenilor in T"rra aurica - este cunoa!t"r"a lui Dumn"$"u. ,in !un t "e ve"ere auri * unoasterea !resu!une mo"i(i area tuturor or!urilor auri e* are se realizeaza in urma travaliului corpului con!tiint"i si corpului con!ti"nt"i. In a est onte.t* intera tiunea stru turii auri e a oamenilor u me"iul este a"u atoare "e unoastere. A umulan" unoastere* oamenii isi mo"i(i a !arametrii or!urilor auri e. Simultan* se im!lineste para4i*ma "-oluti"i "u!a principiul t"rmom"trului "-oluti-( Intera tionan" ener%eti o'in(ormational u me"iul* oamenii "oban"es cunoa!t"r"a; !e masura e a umuleaza cunoa!t"r", se "ezvolta con!tiinta. In (on"* cunoa!t"r"a - a !ro es auri ' are "re!t s o! (ormarea a elei ara teristi i (un"amentale* are in lumea oamenilor !oarta numele "e con!tiinta( Toto"ata* !e masura e a umuleaza cunoa!t"r"a, oamenii isi e.er ita li&"rul ar&itru. E.er itan"u'si liberul arbitru* oamenii se situeaza "e o !arte sau "e alta a bari a"ei+ "e !artea raului sau "e !artea binelui. Conse intele a estei al%eri !oarta numele "e %arma. Asa"ar* cunoa!t"r"a este in er area la are osmosul su!une toate (iintele umane+ a umulan" cunoa!t"r" !rin mani(estarea li&"rului ar&itru, oamenii isi "ezvolta con!tiinta, a"i a a ea a!a itate "e a "istin%e binele "e rau si a"evarul "e (als. Strabatan" aile unoasterii ' in er arile !e are osmosul le !une in (ata tuturor (iintelor umane '* oamenii ale% ne ontenit* e.er itan"u'si li&"rul ar&itru. Primul !as al oamenilor !e calea cunoasterii este al"*"r"a 4" a al"*". Viata "!t" !upr"ma 'orma 4" initi"r" , iar rezultatul final al procesului alchimiei aurice este cunoa!t"r"a lui Dumn"$"u. ,ar* !ana la atin%erea cunoa!t"rii lui Dumn"$"u, oamenii trebuie sa !ar ur%a un !ro es lent* e tre e !rin eta!ele "es rise anterior+ cunoa!t"r"a 4" tip lum"!c, cunoa!t"r"a mi:ta, cunoa!t"r"a r"ali$ata prin in4ucti" !pirituala. Prin cunoa!t"r"a 4" tip lum"!c, realizata !rin interme"iul !rimelor trei $a&re si a or!urilor auri e ores!on"ente* oamenii a umuleaza unoastere in urma intera tiunii auri e u me"iul+ u (iintele vii ' u !lantele si animalele '* u natura in on5uratoare. Prin cunoa!t"r"a 4" tip lum"!c se "ezvolta onstiinta* iar oamenii "evin a!abili "e a al"*" ore t* !rin e.er itarea li&"rului ar&itru. Prin cunoa!t"r"a mi:ta, are !resu!une* !e lan%a (un tionarea !rimelor trei $a&re* si (un tionarea !lenara a $a&rei ana$ata* oamenii a umuleaza atat o unoastere lumeas a* at si o unoastere realizata !rin inductie spirituala. In a est az* unoasterea realizata !rin inductie spirituala este in om!leta si (ra%mentara. Formarea unei onstiinte ores!unzatoare se realizeaza "oar in azul cunoa!t"rii r"ali$ata prin in4ucti" !pirituala( Prin cunoa!t"r"a r"ali$ata prin in4ucti" !pirituala , "atorita rezonantei inalte a aurei !ro!rii* oamenii se one teaza la stru turile osmosului6 simultan* onstiinta lor se "ezvolta ores!unzator. Urman" ve $ea !ale a Deilor, are se !ra ti a in vremurile strave $i* oamenii aveau !osibilitatea "e a a5un%e ra!i" la !un tul (inal+ cunoa!t"r"a lui Dumn"$"u. Evenimentele "ramati e !etre ute "e'a lun%ul tim!ului ' stergerile si diluviile - au "ove"it insa a mo"alitatile "e unoastere s!e i(i e a estei ai au (ost (olosite "e oameni in s o!uri ne on(orme u 0rdinea cosmica. Evenimentele !etre ute a um ->>> "e ani* Intrupar"a, Moart"a !i In-i"r"a lui Ii!u! #ri!to! au mo"i(i at "in temelii tot e e.ista inainte. Dert(a Fiului lui Dumn"$"u a mo"i(i at atat stru tura aurei umane* at si stru tura osmosului. ,atorita mo"i(i arilor !ro"use la nivelul stru turii aurei umane* cunoa!t"r"a a unos ut un nou im!uls. Ast(el* "e ->>> "e ani* se !oate vorbi "es!re un nou ti! "e unoastere+ cunoa!t"r"a intru Ii!u! #ri!to!. De %&&& de ani, cunoa!t"r"a lui Dumn"$"u nu mai poate fi atinsa decat prin intermediul lui Ii!u! #ri!to!. A est (a!t este total ne unos ut s rierilor "e ins!iratie orientala* are in a re(le ta* in virtutea inertiei* o stare anterioara nasterii in lumea materiala a lui Ii!u! #ri!to!. #remurile s'au s $imbat* oamenii s'au s $imbat* iar a est (a!t nu !are a (i observat "e !rea multe !ersoane. Unii oameni se om!orta a si um ar trai u trei mii "e ani in urma* a si um ar (i stru turati auri la (el a si stramosii lor are au trait inaintea erei restine. ,e a eea* o "ata u schimbarea vremurilor, a "evenit ne esara !ra ti area unor te$ni i "e autoimbunatatire u suporturi restine. Re!etarea Num"lui lui Ii!u! #ri!to! , ru%a iunea restina* (olosirea
1>3

unor su!orturi restine* are nu sunt altele "e at i oanele si ru i(i.urile* "es $i" alea unei cunoa!t"ri 4" tip nou, in "e!lin a or" u eea e este omul in e!o a a tuala. ,e asemenea* !arti i!area* in biseri i* la ritualurile anului litur%i e reitereaza eta!ele Vi"tii lui Ii!u! #ri!to!, iar realizarea a telor eremoniale "e atre ei in"rituiti sa le (a a ' !reotii restini* ei are !ose"a Harul !rin $irotonie ' !ermit omului a esul la noul ti! "e unoastere. Cunoa!t"r"a intru Ii!u! #ri!to! se realizeaza in "oua eta!e. Prima etapa !oate (i numita cunoa!t"r"a !u& pla!"l" m"!ianic", iar a doua etapa !oate (i "enumita cunoa!t"r"a r"ali$ata prin int"rm"4iul acti-arii c a%r"i inimii, S ainia . Fiintele "in lumea eterica s!un a* ele "oua eta!e "esavarses Lucrar"a lui Ii!u! #ri!to! in om3 "#RISTOS IN OM SI OMUL IN #RISTOS". Prin e.!resia "OMUL IN #RISTOS" se intele%e 'ormar"a pla!"lor m"!ianic", iar !rin e.!resia "#RISTOS IN OM= se intele%e (ormarea si a tivarea $a&rei inimii S ainia . ,es!re prima etapa a cunoa!t"rii intru Ii!u! #ri!to!, cunoa!t"r"a !u& pla!"l" m"!ianic" , am vorbit in a!itolul anterior. Cunoa!t"r"a !u& pla!"l" m"!ianic" este o unoastere realizata !rin inductie spirituala. Re!etan" "es Num"l" lui Ii!u! #ri!to!, oamenii se one teaza !rin in"u tie Fiintei Sale. Observat "e la "istanta* un om are si'a (ormat corpul aric al pla!"i m"!ianic" a!are a un a. luminos ' a.ul este Linia 4i-ina - in on5urat "e un er (ormat "in lumina ' !lasele mesiani e. Ast(el* simbolul omului are'si (ormeaza corpul aric al pla!"lor m"!ianic" este cercul ce circumscrie o linie verticala. A doua etapa a cunoa!t"rii luminat" intru Ii!u! #ri!to! se realizeaza !rin a tivarea* !etala u !etala* a c a%r"i inimii. C a%ra inimii, S ainia , se (ormeaza* intra in (un tiune si se a tiveaza "oar in urma unei initieri "e ti! restin* in are ,ugaciunea inimii, "DOAMNE IISUSE #RISTOASE, FIUL LUI DUMNE9EU, MILUIESTE)MA PE MINE PACATOSUL" este in"is!ensabila. In momentul in are $a&ra iubirii S ainia este activata, a!are instantaneu o linie orizontala "e lumina* a 4oua lini" 4i-ina, are strabate toate !lanurile uanti e* (a an" le%atura* !rin om, intre Dumn"$"u Tatal !i Fiul Sau, Ii!u! #ri!to!. A 4oua lini" 4i-ina, linia orizontala e tre e e.a t !rin $a&ra S ainia , este i"enti a a luminozitate* uloare* sunet si miros u linia 4i-ina e oboara "in inalt si tre e !rin !piritul omului. Ast(el* omul in are s'a "esavarsit -ucrarea lui Ii!u! #ri!to!, +#RISTOS IN OM SI OMUL IN #RISTOS+, este re!rezentat simboli !rintr'o cruc" circum!cri!a 4" un c"rc( !ercul este semnul pla!"lor m"!ianic", e in on5oara (iinta auri a a omului a un balon !rote tor. #ratul vertical al crucii este linia 4i-ina si* im!li it* analul Su! umna, iar bratul orizontal este a 4oua lini" 4i-ina e se (ormeaza !rin a tivarea $a&rei S ainia . Privit "in !ro(il* un om are a realizat a tivarea $a&rei S ainia , a!are in mo" on ret a o ru e luminoasa* (oarte stralu itoare* ir ums risa intr'un er la (el "e luminos. Cunoa!t"r"a intru Ii!u! #ri!to! este !osibila* "eo am"ata* mai mult la oamenii are au a5uns la limita evolutiva a corpului 4u auriu si are s'au an%a5at !e "rumul initierii. La a esti oameni* corpul 4u nu isi va mai mo"i(i a uloarea* "in auriu in albastru* atun i an" vor !atrun"e in a in ea lasa evolutiva. Cor!ul "u$ al a estor oameni va ramane la sta"iul "e auriu !entru tot"eauna. Culoarea aurie a or!ului "u$ va (i "in e in e mai "ia(ana* trans(orman"u'se !ro%resiv intr'un auriu'alb. ,esi%ur* a easta ate%orie "e oameni va ur a in a in ea lasa evolutiva* "ar nu si sub as!e t oloristi al corpului 4u , eea e in"i a o mo"i(i are substantiala a traseului evolutiei umane. A easta ate%orie "e oameni* nu (oarte numeroasa in ziua "e astazi* (ormeaza eea e in lumea eterica se numeste 6i!"rica lui Ii!u! #ri!to!. Cu toate a estea* cunoa!t"r"a intru Ii!u! #ri!to! nu re!rezinta doar a!ana5ul oamenilor are* in "e ursul a numeroase e.istente* au evoluat !entru a atin%e nivelul auriu al corpului 4u . Ea este a esibila si oamenilor situati in lasa a "oua sau a treia evolutiva ' corpuril" 4u "e uloare %albena sau !orto alie '* la (el um este a esibila si oamenilor situati in lasa a !atra sau a in ea. De %&&& de ani, cunoasterea intru Ii!u! #ri!to! a devenit accesibila tuturor claselor evolutive. Astfel, pentru prima oara in istoria spirituala a umanitatii, prin contactul haric cu Ii!u! #ri!to!, prin intermediul plaselor mesianice si, ulterior, prin formarea chakrei S ainia , eliberarea - a se citi mantuirea - este accesibila tuturor categoriilor de oameni, din toate clasele evolutive. Cunoa!t"r"a arica intru Ii!u! #ri!to!, 'ormar"a pla!"lor m"!ianic" !i acti-ar"a c a%r"i S ainia , re!rezinta ast(el Noua Cal" E-oluti-a Dir"cta a Umanitatii sau Noua Para4i*ma a E-oluti"i Uman". Para4i*ma "-oluti-a !tan4ar4 nu a (ost abolita* "ar* "e ->>> "e ani* oamenii au la "is!ozitie o ale
1>8

evolutiva mai s urta. ,e ->>> "e ani* oamenii nu mai au nevoie sa strabata traseul anevoios al evolutiei stan"ar" !rin interme"iul nenumaratelor si "i(i ilelor e.!eriente "e viata* "u!a um nu mai au nevoie sa urmeze !alea zeilor. ,e ->>> "e ani e.ista o Noua Cal", !rin are se !oate !atrun"e !e Poarta stramta a Imparati"i lui Dumn"$"u intr'un rastim! mult mai s urt. Noua Cal" este sub "ire ta o rotire si in"rumare a C"lui car" a in-in! Moart"a3 Ii!u! #ri!to!.

Fiul Omului
In era noastra, "e ->>> "e ani* !entru omul %eneratiei a !atra* a elerarea !ro esului evolutiv se realizeaza in alte on"itii "e at in tre ut. Evi"ent* la (el a si in tre ut* !un tul terminus al evolutiei omului este ur area lui <un4alini si a tivarea totala a tuturor $a&relor. <un4alini nu ur a u "e la sine !utere* i "oar "atorita atra tiei Du ului S'ant( Du ul S'ant este el are'l atra%e !e <un4alini "ins!re $a&ra mula"$ara* un"e se s!une a 7"ormiteaza7* in ola it a un sar!e. Totusi* Du ul S'ant nu se mani(esta "e at in momentul in are "n"r*ia -itala a !us in (un tiune toate $a&rele !ana la $a&ra a5na* iar omul este !re%atit !entru ultimul a t al e.istentei sale in arnate in T"rra aurica. In mo" su!limentar* (ata "e e!o ile tre ute* in era noastra, !aralel u !ro esul "es ris anterior* a entul se !une !e a tivarea $a&rei inimii S ainia si !e (ormarea c"l"i 4")a 4oua linii 4i-in", !rin are Ii!u! #ri!to! se uneste u Dumn"$"u Tatal. Pentru atin%erea a estui s o!* in"i(erent "e Ra$a !e are a lu rat !ana in a est moment* omul %eneratiei a tuale trebuie sa "oban"eas a tre!tat cunoa!t"r"a intru Ii!u! #ri!to! ' mai intai cunoa!t"r"a prin int"rm"4iul pla!"lor m"!ianic", a!oi cunoa!t"r"a o&tinuta prin acti-ar"a c a%r"i inimii, S ainia . Privit "e la "istanta* un om are a atins a est ti! "e unoastere a!are a o cruce circumscrisa intr-un cerc. Axul vertical al crucii este linia 4i-ina, iar la nivelul or!ului eteri este Su! umna - "e'a lun%ul areia limba "e (o rosiati a a Du ului S'ant se uneste u ener%ia in olora a lui <un4alini. Axul orizontal este a 4oua linia 4i-ina are se (ormeaza in $a&ra inimii S ainia , a !relun%ire in(inita a nimbului "e lumina ' are este -'tapanul fara margini peste marginile lumii-. Cer ul este or!ul $ari al !laselor mesiani e. Ultimul act al ":i!t"nt"i 'iint"i uman" in T"rra aurica "!t" cuc"rir"a ran*ului ontolo*ic 4" Fiu al Omului( Pana in ac"!t mom"nt, omul "!t" 4oar un 'iu al '"m"ii( A or"area ran%ului "e Fiu al Omului unei (iinte umane are lo in a"rul unei eremonii "es(asurate in lumea eterica. A easta eremonie se "es(asoara numai la rasaritul Soarelui. Omul aruia i se (a e eremonia "e a e!tare a Fiu al Omului este a"us in (ata unei multimi "e (iinte "in lumea eterica) (iinte an%eli e* s!irite ale naturii* oameni. ,atorita !uterilor la are a a5uns* omul res!e tiv !oate observa ' !rin larve"ere ' tot e se !etre e in 5urul sau. In entrul tuturor (iintelor are iau !arte la eremonie sta Ii!u! #ri!to! C"l Viu in Trupul 4" Sla-a( Alaturi "e multimea "e (iinte s!irituale ' In%eri* s!irite ale naturii* oameni ' are iau !arte la eremonie se a(la In*"rul Ga&ri"l - !el ce tine cheile Puterii. Asezat intr'o !ozitie simboli 'ar$eti!ala* u un !i ior !e !amant* elalalt !i ior !e a!a* u mana "rea!ta ri"i ata in sus* s!re er* In*"rul Ga&ri"l tine o alo utiune $iar la in e!utul eremoniei. In "e ursul alo utiunii sale* In*"rul Ga&ri"l $eama "re!t martori elementele naturii+ erul* a!a* !amantul. ,u!a e se in $eie eremonia "e a e!tare* toate (iintele !rezente anta un ante numit S#ONA# SA#EIII ONAS, in tra"u ere libera+ Lumina 4in a'ara a 4"-"nit una cu Lumina 4inauntru( In limba lumii eterice, num"l" lui Ii!u! #ri!to! este S ona . E.!resia S#ONA# SA#EIII ONAS (olosita in limba lumii eterice are o semni(i atie s!e iala* (iin" i"enti a u uvantul SS#OO, a"i a EU, ACELASI. Este interesant (a!tul a* atun i an" sunt intrebate are este numele lor* toate (iintele "in Alaiul lui Ii!u! #ri!to! ras!un" !rin uvantul SS#OO, a"i a EU ACELASI, are inseamna "Eu !unt in toti !i toti !unt in min", iar principiul car" n" un"!t" "!t" #ri!to!+( Omul res!e tiv este !rezentat tuturor "e atre Ii!u! #ri!to!, !entru a intre%ul osmos sa stie a a el om a !ar urs traseul evolutiv s!e i(i unui 'iu al '"m"ii. Evenimentul entral al eremoniei "in lumea eterica are lo in momentul in are Ii!u! #ri!to!, a(lat in Trupul Sau 4" Sla-a, se a!ro!ie "e a el om si se
1>9

onto!este auri u el. Pur si sim!lu* Ii!u! #ri!to! !atrun"e u Fiinta sa auri a in Fiinta auri a a omului res!e tiv si ramane a olo. Stru tura auri a a omului se onto!este u stru tura auri a a lui Ii!u! #ri!to! C"l Viu in Trupul 4" Sla-a. Nimeni nu ve"e an" iese Ii!u! #ri!to! "in omul res!e tiv6 ime"iat "u!a a eea* Ii!u! #ri!to! a!are lan%a a el om* a si um ar veni "intr'o alta "imensiune. A est moment uni !oarta numele "#RISTOS IN OM SI OMUL IN #RISTOS+( Omul are tre e "e la sta"iul ontolo%i de 'iu al '"m"ii la sta"iul ontolo%i "e Fiu al Omului "oban"este ara teristi ile lui Ii!u! #ri!to!. #o ea omului "evine asemanatoare u vo ea blan"a si "ul e a lui Ii!u! #ri!to!; !rivirea sa "evine asemanatoare u a lui Ii!u! #ri!to!: bla5ina si intele%atoare* a si um ar ve"ea "in olo "e vea uri si "e s!atii6 zambetul omului "evine asemanator u zambetul lui Ii!u! #ri!to!: suav si linistitor* emanan" o !ro(un"a bunatate* iubire si intele! iune6 mersul omului "evine asemanator u mersul lin si maiestuos* !utin a!le at s!re stan%a* al lui Ii!u! #ri!to!. Mimi a sa* !re um si mi ile %esturi oti"iene "evin asemanatoare u ale lui Ii!u! #ri!to! ' asa um !ot (i remar ate in lumea eterica si* (oarte !robabil* asa um au (ost remar ate "e oamenii are l'au unos ut "ire t !e Ii!u! #ri!to!, atun i an" era in tru! (izi * a um "oua milenii* in =alileea. ,in a el moment* la omul "evenit Fiu al Omului, $a&ra a5na va "eveni stralu itoare. S(era mov "in interiorul a5nei $a&ra va in e!e sa !ulseze intermitent in uloarea aramei si in uloarea ar%intie. In momentul in are !ulseaza lumina "e uloarea aramei* se au" sunete asemanatoare a mii "e tuburi e se atin% intre ele in bataia vantului. In momentul in are !ulseaza lumina "e uloarea ar%intie se simte un miros asemanator !ainii inmuiate in vin rosu si se au"e un sunet asemanator li!o itului "e a!a. Pra ti * in urma a estei eremonii* in are omul este inaltat ontolo%i "e la ran%ul de 'iu al '"m"ii la ran%ul "e Fiu al Omului, se !oate s!une a omul il unoaste !e Ii!u! #ri!to!A cuno!can4ul p" Ii!u! #ri!to!, omul !" cunoa!t" p" !in" prin Ii!u! #ri!to!. Abia in a est sta"iu omul il unoaste !e Ii!u! #ri!to!. Pana in a est moment* tot e unoaste omul "es!re Ii!u! #ri!to! este "oar vorba in vant* vanare "e vant. A unoaste nu inseamna numai a auzi sau a iti eva "es!re o anumita (iinta* i inseamna i"enti(i area totala u a ea (iinta. Cunoa!t"r"a intru Ii!u! #ri!to! inseamna i"enti(i area u Fiinta Sa. I"enti(i an"u'se u Ii!u! #ri!to!, omul se i"enti(i a u toti ei are* !ana in a el moment* s'au i"enti(i at u El, ast(el in at* !oate s!une* la (el a si eilalti+ SS#OO sau EU ACELASI .S#ONA# este numele "at lui Ii!u! #ri!to! in lumea eterica$. In a est sta"iu* omul a(la o multime "e taine. Ast(el* a(la e este omul u a"evarat si "e e se in arneaza !e !amant* ine este Dumn"$"u)Tatal, ine sunt In%erii si elelalte (iinte osmi e* ine este Ii!u! #ri!to! si "e e au avut lo evenimentele "e a um ->>> "e ani "in =alileea. ,e asemenea* omul a(la ine este A"versarul ' /alls$it$an ' si e vrea el* ine este Lu. sau Lu i(er* "e e a azut si e urmareste !rin a tivitatea sa a tuala. I"enti(i area omului u Ii!u! #ri!to!, in momentul elebrarii eremoniei "e inaltare la ran%ul "e Fiu al Omului, este o taina atat "e mare si "e neinteleasa* la (el um sunt si ras!unsurile la !roblemele enumerate mai sus. Prin mintea noastra a tuala* $iar "a a le'am a(la e.!li ate "e ineva* nu le'am !utea intele%e* a i numai unirea in duh u Ii!u! #ri!to! !oate on(eri a"evarata unoastere. A tivarea arti(i iala a $a&relor !rin te$ni ile "e ti! Ao%a nu on(era omului (orta "e a mentine onstiinta si onstienta la otele ne esare intele%erii unei ast(el "e trairi. C$iar "a a o $a&ra se a tiveaza !rin re!etarea unei mantre sau !rin vizualizarea unei Aantre* unoasterea rezultata este (ra%mentara* "eoare e nu este sustinuta "e intele%erea (enomenului. Este a si um un om l'ar intalni !e Ii!u! #ri!to! !e stra"a* l'ar !rivi in (ata* "ar nu l'ar re unoaste. Ii!u! #ri!to! nu !oate (i re unos ut "e un om "e at interior* !rin su(let. A esta este motivul !rin i!al !entru are* atun i an" a (ost intru!at* a um ->>> "e ani* in =alileea* Ii!u! nu a (ost re unos ut a (iin" #ri!to!, a"i a Un!ul lui Dumn"$"u, M"!ia , Unicul Fiu al lui Dumn"$"u( Abia in momentul in are s'au onto!it in duh u Ii!u! #ri!to! !rin oborarea Du ului S'ant in Diua !incizecimii - moment "es ris in "etaliu in 2oul 5estament '* A!ostolii au inteles u a"evarat ine a (ost Ii!u! 4in Na$ar"t , (iul tam!larului Iosi( si al Mariei.

Cor!ul "e "iamant

,in olo "e u erirea ran%ului ontolo%i "e Fiu al Omului mai e.ista "oar o trea!ta in !ro esul evolutiv
1>:

uman. A easta trea!ta evolutiva* e !resu!une o stare "e onstienta si onstiinta are nu are nimi in omun u e se unoaste a tualmente !e !amant* !resu!une a tivarea $a&rei !a a!rara. A tivan" $a&ra !a a!rara !rin a tiunea "ire ta a Du ului S'ant, (iinta umana intro"u e un element nou in osmos ' unoasterea om!leta. In momentul a tivarii $a&rei !a a!rara se !ro"u o serie "e (enomene auri e "e mare am!loare. Petalele "e !e mar%ini ale sa$asrarei ' !etale are arata a niste !alnii ' isi s $imba stralu irea* in tim! e !etalele "e !e mi5lo se stin%. ,easu!ra !etalelor "in mi5lo ul $a&rei sa$asrara se (ormeaza o s(era stralu itoare "e lumina aurie. A easta lumina aurie este am!li(i ata "e lumina Du ului S'ant. In momentul a tivarii $a&rei sa$asrara* Du ul S'ant se uneste om!let u ener%ia <un4alini, (orman"u'se un (ir "e ener%ie luminoasa !e toata lun%ime analului Su! umna, "e la baza oloanei vertebrale !ana in restetul a!ului. Canalul Su! umna ' "e (a!t analul Citrini - este inun"at "e a est (ir luminos a "e un (ul%er orbitor. Cel "e'al treilea as!e t al Treimii* Du ul S'ant, oboara in om* atra%an"* $iar in momentul in are !atrun"e in !a a!rara, ener%ia situata la baza oloanei vertebrale. In a el moment* toate !lanurile uanti e si toate or!urile aurei se onto!es si (ormeaza un sin%ur on%lomerat auri ' !e are In*"rii V"* "tori "in lumea eterica il numes Corp 4" 4iamant. Ful%erul lumios al Du ului S'ant va ramane !ermanent in om* $a&rele isi vor mo"i(i a as!e tul* "evenin" bul%ari "e lumina orbitoare. Atin%an" a easta stare ultima* omul ' "evenit Fiu al Omului ' va "eveni nemuritor si va "oban"i viata vesni a.

Capitolul 8 ODISEEA SPIRITULUI

La in e!utul anului 1:>3* in orasul Iena "in =ermania* a!area o arte s risa "e ' !e atun i ' un obs ur !ro(esor "e (iloso(ie. Cartea se numea 4enomenologia spiritului, iar autorul ei era G"or* Cil "lm Fri"4ric #"*"l. ,u!a a!roa!e "oua sute "e ani "e la !ubli area ei* 4enomenologia spiritului ramane unul "in !ilonii "e baza ai (iloso(iei universale. Im!artirea artii este %raitoare+ #"*"l a in er at sa sur!rin"a evolutia onstiintei omenesti si auto"ezvaluirea omului a Eu si onstiinta "e sine atat "in !un t "e ve"ere in"ivi"ual* at si ole tiv* istori . 4enomenologie, !entru #"*"l, inseamna teoria (ormelor "e a!aritie ale unoasterii si ale evolutiei omului. Evolutia s!iritului are se "es o!era !e sine a s!irit are* in o!inia lui #"*"l, mai multe eta!e+ etapa constiintei simple, etapa constiintei de sine, etapa intelectului, etapa ratiunii, etapa spiritului care se descopera pe sine, etapa spiritului religios, etapa spiritului care atinge cunoasterea absoluta. Plea an" "e la constiinta simpla - are u!rin"e atat senzatia* at si !er e!tia '* la constiinta de sine, ea in are omul se "es o!era !e sine a Eu* #"*"l urmeaza traseul in"ivi"ual si ole tiv ' el ole tiv este e.em!li(i at !rin !ersonalitati istori e ' al evolutiei (iintei umane. ,e la nivelul intelectului, (iinta umana tre e in etapa ratiunii, a!oi in etapa spiritului care se dezvaluie pe sine. In eta!a spiritului, (iinta umana se unoaste !e sine in trei i!ostaze+ a spirit adevarat in actiunea etica, a spirit instrainat de sine in cultura, a spirit cert de el insusi in moralitate. Ulterior* !entru a se intele%e !e sine* in etapa spiritului religios, (iinta umana !ar ur%e tre!tele "evenirii reli%ioase in eea e #"*"l "enumea religia naturala, are u!rin"e ve $ile (orme reli%ioase ale umanitatii* in religia artei si in religia revelata, restinismul. In (inal* cunoasterea absoluta re!rezinta !un tul terminus a o"iseei s!iritului6 sau !entru a (olosi e.!resia lui #"*"l, a (enomenolo%iei s!iritului. ,esi%ur* nu se !oate (a e analiza unei arti "e o asemenea am!loare "oar in ateva ran"uri. La (el a multe alte omori ale s!atiului ultural o i"ental* 4enomenologia spiritului este o arte uitata* iar in e!o a a tuala oamenii nu mai au rab"area ne esara !entru a se a!le a asu!ra marilor omori ale intele! iunii. Re(erin"u'se la a easta mare arte* (iloso(ul roman Con!tantin Noica a(irma urmatoarele+ -4enomenologia ;s!iritului< e cartea peripetiilor adevarate din fiecare constiinta individuala. Ai vrea sa nu citesti cartea aceasta, dar ea e dintre cele care nu pot fi ignorate nepedepsit. Daca nu citesti cartea, atunci risti s-o scrii, intr-un fel, adica sa desfasori traiectoria vietii proprii de constiinta potrivit unora sau altora din capitolele ei. 'i riscul cel mai mare e de-a o scrie prost, de a ramane blocat in cate un capitol si a te stinge acolo...
1>4

Dar nu e si un risc de a o citi, sau mai ales in a-ti inchipui ca ai inteles-o 3 Este unul, fireste, unul exact opus) riscul de a nu o mai scrie, inchipuindu-ti ca ai devenit atat de lucid...Sa !crii 4"!pr" p"rip"tiil" !piritului !au !a nu !crii D este intrebarea !e are* im!reuna u #"*"l si u Con!tantin Noica, ne'o !unem si noi. Au "evenit oamenii "e azi atat "e lu izi in at nu mai "ores sa se a!le e asu!ra artii lui #"*"l C Sau asu!ra altor arti e "ezvaluie ' unele (iloso(i si in i(rat* altele "ire t ' eta!ele !rin are tre e s!iritul si onstiinta omului atat la nivel in"ivi"ual* at si la nivel ole tiv C Ori au "evenit atat "e omozi* in at s'au !oti nit intr'una "intre eta!ele (enomenolo%iei onstiintei "es rise "e #"*"l, si nu mai vor sa iasa "e a oloC In"i(erent "e ras!uns* este totusi uimitoare analo%ia !er(e ta intre eea e marele (iloso( %erman ' are nu unostea nimi "es!re aura sau "es!re $a&re ' "e(inea a (i "'"nom"nolo*ia !piritului" si eea e* in urma e.!erientelor e.trasenzoriale ale lui Eu%en* am "e(init in artea "e (ata "re!t para4i*ma "-oluti"i uman". Ca i* e alt eva re!rezinta ur area ener%iei "e viata !rin na"isuri* "e'a lun%ul elor sa!te $a&re "u!a principiul t"rmom"trului "-oluti- ' (ie are $a&ra ores!unzan" unei lase evolutive ' "e at o '"nom"nolo*i" a !piritului si* im!li it* o s riere* "e atre (ie are om* a Marii Carti a E-oluti"i. Ce alt eva re!rezinta !rima trea!ta evolutiva ' are ores!un"e 7omului rosu7* a"i a ulorii rosii a corpului 4u si ur arii ener%iei "e viata !ana la $a&ra mani!ura ' "e at -omul senzatiilor- "es ris "e #"*"l C Ce alt eva re!rezinta a "oua trea!ta evolutiva "e at uloarea !orto alie a corpului 4u , "es ris atat "e bine "e #"*"l a om al perceptiei C Ce alt eva re!rezinta a treia trea!ta a s arii evolutiva ' "e(inita !rin uloarea %albena a corpului 4u si a tivarea $a&rei mani!ura* !rin ur area ores!unzatoare a ener%iei "e viata* e $ivalenta (ormarii or!ului mental in(erior ' "e at omul intelectului "es!re are amintea #"*"l C Ce alt eva re!rezinta a !atra trea!ta evolutiva ' "e(inita !rin uloarea aurie a corpului 4u , a tivarea $a&rei ana$ata situata !e Su! umna si (ormarea or!ului mental su!erior ' "e at omul ratiunii "es ris "e #"*"l C Ce alt eva re!rezinta a in ea trea!ta evolutiva ' "e(inita !rin uloarea albastra a corpului 4u , a tivarea !lenara a $a&rei vis$u""i si (ormarea or!ului s!iritual ' "e at etapa omului religios "es ris "e #"*"l C Ce alt eva re!rezinta a sasea trea!ta evolutiva ' "e(inita !rin uloarea violeta a corpului 4u si entrarea in a5na $a&ra ' "e at eea e "e(inea #"*"l a (i omul spiritual, spiritul care se regaseste pe sine drept spirit C Ce alt eva re!rezinta a tivarea $a&rei inimii* S ainia , "e at ultima trea!ta a evolutiei* "e(inita "e marele (ilozo( %erman "re!t etapa spiritului care atinge cunoasterea absoluta. ,in !a ate* F"nom"nolo*ia !piritului, la (el a si multe alte !erle ale %an"irii* a (ost "emult uitata6 !erlele vremurilor "e o"inioara nu mai sunt astazi er etate "e at a sim!le uriozitati. La (el "e uitata a (ost si Apocalip!a lui Ioan, ea mai misterioasa* "ar si ea mai !ro(un"a s riere ins!irata restina* in are omentatorii mo"erni nu mai re%ases "e at amenintarea numarului (iarei si (enomenele one.e* abil e.!loatate in arti olele unor ziare in autare "e senzational sau in (ilmele $orror. Ca i* e alt eva este "es ris in Apocalip!a, "e at "estinul s!iritual al omului* in(atisat a o veritabila '"nom"nolo*i" "es(asurata in sa!te eta!e evolutive* eta!e e ores!un" "es $i"erii elor sa!te !e eti* a"i a a elor sa!te $a&re C ,e ->>> "e ani* !ar ur%erea elor sa!te eta!e evolutive* "es $i"erea elor sa!te !e eti si s rierea "e atre (ie are om a Marii Carti a E-oluti"i - care corespunde fenomenologiei spiritului ce se regaseste ca spirit in cunoasterea absoluta '* nu se !oate realiza "e at sub atenta o rotire a lui Ii!u! #ri!to! c"l Viu, car" !" mani'"!ta in pr"$"ntul continuu, in Trupul 4" Sla-a, ac"la!i in car" l")a aparut !i Apo!tolilor, con!'iintin4 a!t'"l c"l" c" L")a !pu! la !curt timp 4upa In-i"r" ?Mat"i .7A ,8).>@3

+TOATA PUTEREA MI)A FOST DATA IN CER SI PE PAMANT((( SI IATA, EU SUNT CU VOI, PANA LA SFARSITUL VEACULUI( AMIN+(

11>