Preparate folosite in masoterapie In masoterapie sunt utilizate urmatoarele preparate: pulberi, grasimi, unguente si uleiuri.

Pulberile sunt mai putin utilizate in practica curenta cu exceptia pudrei de talc (silicat de magneziu, hidratat) care este bine suportat de pacient, neaderand de tegument, absoarbe secretiile sudorale si sebacee, nu se combina cu alte substante, nu ataca tesuturile. Practicienii masajului chinezesc utilizeaza pudra de orez care prezinta insa dezavantajul formarii de compusi iritanti prin procese de fermentatie in contact cu secretia sudoripara. Grasimile utilizate in masoterapie pot fi de origine : animala (untura folosita in speciala in medicina populara) vegetala (intra in compozitia preparatelor dermatologice sau cosmetice : ulei de masline, seminte de in, rapita, floarea soarelui, ricin, etc) minerala (sunt obtinute prin distilarea petrolului : vaselina, glicerina ce intra in compozitia cremelor sau emulsiilor de grasimi, sapunurilor, etc) In masaj, cele mai utilizate unguente sunt dermopreparatele cu actiune antiinflamatorie (hormonii corticosteroizi, ungunete cu !I"#), actiune epitelizanta, cu substante vasculotrope, cu actiune revulsiva, cu vitamine. I. $ermopreparatele cu actiune antiinflamatoarie, cum ar fi :

a) %ormonii corticosteroizi se folosesc in preparate cu uz topic efect rapid, absenta fenomenelor alergice compatibilitate cu cea mai mare parte a substantelor active utilizate in dermatologie sunt derivati ai hidrocortizonului suprima reactiile inflamatorii si alergice diminua durerea, dar nu influenteaza cauza bolii calea de patrundere transfoliculara #e prescriu sub forma de creme, unguente, spra& uri. 'nguentele grase sunt indicate pentru suprafetele uscate. (ele mai folosite preparate sunt : acetatul de hidrocortizon in concentractie de ),*+ *,+,, ungunet de hidrocortizon -,. (ontraindicatiile locale ale corticoterapiei sunt : leziuni tuberculoase, sifilis, varicela, zona zoster, viroze, infectii cutanate. Pot aparea reactii sistemice. "u se vor aplica in cantitati mari si pe suprafete intinse la gravide, la copii pana la . ani si in special la sugari. Pot provoca infectii bacteriene si fungice, deoarece inhiba capacitatea de aparare a pielii. /iind preparate active se vor administra cu prudenta. b)'nguentele cu antiinflamatorii nesteroidiene aplicarea topica au doua mecanisme de actiune :

-. !ctiune locala prin difuziunea directa transcutanata a preparatului care patrunde astfel la nivelul tesuturilor inflamate sau prin actiunea lor asupra circulatiei capilare in special si a terminatiilor nervoase. Preparate sub forma de geluri au penetrabilitate mai profunda decat cele sub forma de unguente. "u au penetrabilitate profunda pana la nivelul articulatiilor mari pentru a fi eficiente terapeutic la acest nivel. *. !ctiunea sistemica este datorata patrunderii in capilarele dermice, a substantei active prin intermediul vaselor capilare si a terminatiilor nervoase periferice. Produce vasodilatatie locala. !cest efect este accentuat prin masaj terapeutic prin cresterea fluxului sanguin in tesuturile superficiale ce vor determina vasodilatatie profunda. 0eactiile cutanate adverse dupa aplicarea locala a unguentelor cu !I"# : reactii de fotosensibilitate si fotoalergice (Piroxicam unguent) eritem polimorf (/enilbutazona unguent) urticarie, prurit (orice !I"#) II. $ermopreparatele cu actiune epitelizanta ele contin substante active, cicatrizante, reepitalizante care grabesc vindecarea : vitamina !, uleiul de peste, germeni de porumb, alantoina, heparina, oxizii si proxizii de 1n si 2g 3 acidul

pantotenic, preparatele apicole, acetat de hidrocortizon -,, clorofila. III. $ermopreparatele cu substante vasculotrope amelioreaza staza venoasa si favorizeaza circulatia de intoarcere a sangelui venos de la periferie spre cord In insuficienta venoasa cronica : heparina *)))) '.I., Prednisolon ),)* g, $imedrol ),).g, anestezina *g, 'lei de piersic -*)g, 4anolina 5)g. Pentru actiunea venotonica se poate utiliza escina sau extractele de castan ((astanil). $intrele preparatele farmacologice citam : %epatrombin, 6roxevasin, 7enoruton, $oxivenil etc. I7. $ermopreparatele cu actiune revulsiva 8sunt utilizata mai ales in tratamentul prin masaj al degeraturilor, avand un efect stimulator si de normalizare a circulatiei sanguine prin vasodilatatia pe care o produc In tratamentul degeraturilor se utilizeaza tanin, rezorcina, ihtiol cate * g, glicerina -) g sau iodura depotasiu *,*g, apa +g, solutie de acid bazic cu p% 5, ungunet simplu de -+g. 7. $ermopreparatele cu vitamine cele cu continut de vitamina !, 9, (, $, :, /, %, P, PP. vitamina ( scade permeabilitatea capilara, avand efect de regenerare a tesutului de granulatie si creste capacitatea de aparare impotriva infectiilor biotina (vitamina %) are rol in procesul de crestere si a fost numita vitamina tegumentului datorita efcetului protector asupra tegumentului

rutin (vitamina P) creste rezistenta capilarelor, scade permeabilitatea vasculara, stimuleaza circulatia avand efecte pozitive in insuficienta venoasa cronica vitamina PP are rol in metabolismul proteinelor, glucidelor, stimuleaza hematopoeza, are actiune vasodilatatoare. 'leiuri pentru masaj uleiul ajuta mana sa alunece mai usor asupra tegumentului si accentueaza efectul benefic al tratmentului 'leiuri de baza au un continut bogat in vitamine, albumine si saruri minerale, mentin starea de hidratare a tegumentului si ii confera elasticitate cele mai utilizate uleiuri sunt din migdale dulci, samburi de caise, floarea soarelui, soia si seminte de struguri de preferat uleiuri presate la rece, intrucat acestea sunt de calitate mai buna decat cele tratate termic sau obtinute prin amestecuri pentru cresterea starii de hidratare si a calitatii nutritive la uleiurile folosite se dauga -) *), uleiuri speciale ca de exemplu : ulei de avocado, susan, tarate de grau au jojoba !mestecuri de ulei uleiurile aromatice intotdeauna sa fie diluate cu un ulei de baza, inainte de a l aplica pe tegument dilutie normala *, : la fiecare -)ml (* linguri de ceai) ulei de baza adaugati ; picaturi de ulei aromat

dilutie inferioara -, : la fiecare -)ml (* linguri de ceai) ulei de baza adaugati * picaturi de ulei aromat dilutie slaba de ),+, se recomanda copiior, sugarilor si celor cu piele sensibila : la fiecare -)ml ulei de baza adaugati o picatura de ulei aromat, dar se poate masa si cu uleiul de baza simplu Pregatirea amestecului de ulei are loc in doi timpi : 1. (antitatea de ulei de baza se toarna intr un vas de culoare inchisa. Pentru dilutie se aleg doua trei uleiuri aromate. 2. #e inchide sticla si se amesteca bine continutul. #e scrie pe sticla numele uleiurilor, concentratia si data. !mestecul este bine sa se foloseasca in cateva saptamani.

6ehnici speciale de masaj 2asajul tesutului conjunctiv 6esutul conjunctiv este tesut de legatura intre tegument si celelalte tesuturi si organe indeplineste un mare numar de functii mecanice si fiziologice rol mecanic: functie de protectie, functia de sprijin si de miscare a corpului are o bogata retea vasculara si nervoasa3 au loc fenomene hormonale, procese de aparare, de regenerare si de vindecare aici se depoziteaza adipocitele si substantele de rezerva ale organismului numar mare de fibre elastice<supletea tesutului conjunctiv pierderea elasticitatii prin cicatrizare, sclerozare sau degenerare<=rolului mecanic si fiziologic In masajul tesutului conjunctiv se folosesc aceleasi manevre ca si pentru tegument: netezirea si frictiunea, la care se adauga framantarea, baterea, vibratiile si pensarile. !lunecarile mai puternice pentru a patrunde in profunzimea tesuturilor, pentru a influenta circulatia limfatica se folosesc manevre de netezire in >pieptene?, executate cu pumnul inchis

pentru circulatia limfatica se folosesc alunecarile apasate si intrerupte ritmic sau sacadat /rictiunea este procedeul specific pentru tesutul conjunctiv mentinem si dezvoltam elasticitatea si consistenta proprie manevre mai puternice si mai insistente in caz de fibrozari, sclerozari si cicatrici prin care dezagregam si dezorganizam aceste formatiuni patologice /ramantatul mai ales sub forma de cuta cand actionam asupra depozitelor grasoase 9aterea cele mai utile sunt tocatul, percutatul si plescaitul care influenteaza functiile vegetative ale sistemului nervos local 7ibratiile au efecte calmante si relaxante. Pensarile au influente mecanice de excitare a nervilor periferici. 2asajul tesutului conjunctiv este indispensabil in masajul sportiv<asigura desfasurarea libera a functiilor aparatului locomotor are un efect vascular derivativ prin stimularea functiilor hormonale si de aparare previne si combate depunerile grasoase in exces #e face: local, segmentar sau regional, se poate incadra foarte bine in masajul general.

2asajul articular !rticulatia, structurile periarticulare pot sta la baza deficitului aparatului mioartro@ientic prin pierderea stabilitatii, a echilibrului si a gradului de mobilitate. !fectarea structurilor periarticulare poate fi determinata de: durere, inflamatie, deficit mecanic si pierderea functiei musculaturii adiacente<redoare sau anchiloza articulara<dificultati de mentinere a unei posturi si a unui aliniament corect postural<dificultati la mers sau in abilitatea de a executa o serie de gesturi cotidiene. Redorile articulare:limitari patologice ale miscarii articulare. Pot fi congenitale sau dobandite prin: leziuni tegumentare si ale tesutului celular subcutanat: infiltratii edemetoase, infiltratii sanguine, inflamatie, scleroza, cicatrice leziuni aponevrotice: prin retractura pot bloca mobilizarea unui segment leziuni capsuloligamentare: traumatice directe, inflamatorii (cicatrice retractila, calcifieri, osificari) leziuni musculotendinoase de diferite cauze: ruptura, hematom, calcifiere, scleroza, inflamatie leziuni sinoviale: de origine inflamatorie determina: hidartroza, hiperplazie, procese fibroadezive, cicatrici fibroase leziuni cartilaginoase si osoase: cele mai severe si de obicei ireversibile proces de retractie: rezulta in urma imobilizarii articulare prelungite Anchilozele articulare: pierderi definitive ale miscarii si reprezinta stadiul final al unor procese ce au

reprezentat initial redoarea. :le pot fi fibroase sau osoase. Mobilitati articulare exagerate: reprezinta inversul redorilor. 0elaxarile, rupturile ligamentare, elongatiile tendinoase, hipotoniile musculare sunt cele mai importante si mai frecvente cauze. 6ehnicile folosite in masajul articular sunt urmatoarele: "etezirea alunecari scurte adaptate structurii anatomice a articulatiei, efectuate cu intensitate mica sau medie in sensul circulatiei veno limfatice. /rictiunea efectuata punctual pentru a influenta toate structurile moi periarticulare, mai ales ligamantele si capsula articulara. 7ibratiile influenteza atat elementele articulare, cat si cele extraarticulare. 6ractiunile se efectueaza numai la nivelul articulatiilor mici ale degetelor: I/P, I/$, 2(/, 26/ etc. 6orsiunile se utilizeaza pentru articulatiile mici si mijlocii. 2asajul articular se efectueaza anterior sedintei de @inetoterapie sau terapie ocupationala anterior prescrierii se va efectua o analiza a mecanismelor fiziopatologice :fectele fiziologice ale masajului articular: activarea circulatiei tesuturilor peri si intraarticulare, este influentata atat circulatia superficiala cat si cea profunda

favorizeaza resorbtia colectiilor lichidiene, seroase sau sanguinolente, situate in interiorul articulatiei (hidartroze, hemartroze), fie la nivel periarticular in bursele seroase periaarticulare previne aparitia aderentelor, retractiilor musculare periaarticulare, redorilor si anchilozelor, ori fixarea articulatiilor in pozitii nefunctionale efect antialgic cu cresterea pragului dureros efect biotrofic cu favorizarea nutritiei articulare ca o consecinta a vasodilatatiei locale, ce va determina un aflux crescut de sange oxigenat bogat in substante nutritive Indicatiile terapeutice ale masajului articular: leziuni tegumentare si ale tesutului celular subcutanat leziuni capsulo ligamentare. :lasticitatea aparatului capsulo ligamentar este influentat de varsta, secretii endocrine, fenomene vasculotrofice, reflexe locale. #e recomanda neteziri, frictiuni, vibratii. leziuni sinoviale de etiologie inflamatorie ce determina hiperplazie, procese fibroadezive, cicatrici fibroase, corpi straini fibrocartilaginosi intraarticulari. #e efectueaza neteziri profunde, frictiuni insistente, frictiuni vibrante, ascociate imobilizarii articulare. leziuni cartilaginoase si osoase, cum ar fi fragmentarea cartilajului cu caderea fragmentelor in interiorul articulatiei, atrofie sau fisura, vor limita mobilitatea articulara. 0olul masajului aici este mai redus, adeseori este necesara interventia chirurgicala. retractiaAadaptarea post imobilizare prelungita, duce la limitarea mobilitatii. #e asociaza cu masajul

vascular, deoarece exista tulburari vasculotrofice ce vor determina organizarea unui edem local difuz. anchiloze articulare: se efectueaza neteziri usoare, frictiuni insistente, tensiuni, tractiuni. medicina sportiva pentru pregatirea aparatului mioartro@ientic pentru efortul competitional. 2asajul periostal 7ogler se efectueaza atat profilactic, terapeutic, cat si recuperator face parte din grupul manevrelor masajului reflex, producand o vasodilatatie si decongestionare, atat locala, cat si reflexa, la nivelul tesuturilor din acelasi segment $etermina reactii reflexe prin actiuni asupra formatiunilor nervoase receptoare mecanoreceptori situati la nivelul periostului, asa numitele zone 7ogler. influenteaza periostul, oasele si articulatiile in mod reflex, procesele fiziologice si patologice ce se desfasoara la nivelul organelor interne de asemenea actioneaza asupra structurilor conjunctivale si musculare (onsta in executarea unor manevre foarte puternice pe punctul cel mai dureros de pe periost. 6ehnica de executie: este asemantoare masajului transversal profund (&riax se executa in punctul de maxima durere periostala si constau din presiuni circulare >dilacerante in stea? impingand tesutul superficial spre periferia zonei masate, fara ca degetele sa alunece pe tegument, fiind

insotite de frictiuni liniare sau circulare, pentru a provoca o durere egala cu cea spontana. #e maseaza alternativ mai multe puncte dureroase. $urata sedintei de masaj: la inceput * . min, se creste progresiv la *) de minute. 0itmul sedintelor: in durerile acute de * . oriAzi cu mici pauze intercalate, in durerile cronice ritmul este de * . oriAsapt. In medie + B sedinte sunt suficiente. In cazurile rebele la tratament sunt necesare pana la *) de sedinte. "umarul total al sedintelor va fi determinat de intervalul de timp necesar disparitiei durerii. #e vor evita punctele de emergenta nervoasa si vasculara, trunchiurile nervoase si arteriale, precum si masajul la nivelul apofizelor spinoase vertebrale, cutia craniana, rotula si clavicula. :fectele masajului local se vor urmari atat la nivelul periostului, cat si la distanta, la nivelul zonelor situate la acelasi segment. $upa masaj se acopera regiunea cu un cerceaf sau o patura, pacientul fiind lasat in repaus -+ .) minute. :fectul se stabileste in general, dupa . ; sedinte. 2asajul periostal nu influenteaza cauza durerilor, el se bazeaza pe mecanismul unei hiperemii locale a regiunii, diminuarea durerii si a spasmelor musculare la nivelul zonei masate, dar si reflex la distanta. :fectele fiziologice ale masajului periostal: reglarea circulatiei sanguine si limfatice, atat prin mecanism local, dar si reflex la distanta, ducand la echilibrarea circulatiei periferice, atat a celei superficiale, cat si a celei profunde mobilizarea depozitelor de sange din depozite

diminuarea durerii prin excitarea terminatiilor senzoriale, ce se afla la nivelul periostului influentarea prin mecanism reflex a durerii viscerale, cum ar fi cea din ulcerul gastro duodenal, colica biliara, renala etc influentarea prin mecanism reflex a durerilor ce apar in procesele inflamatorii de origine reumatismala efect sedativ prin diminuarea excitabilitatii nervoase, cu inducerea unei stari de simpaticotonie, diminuanad depresia sau anxietatea, determinate de durere Indicatiile principale ale masajului periostal: afectiuni ale aparatului mioartro@inetic in puseu dureros: boli degenerative articulare, reumatisme abarticulare, reumatisme inflamatorii, cum ar fi poliartrita reumatoida sau spondilatropatiile seronegative, leziuni posttraumatice dureri acute din suferinta aparatului digestiv: gastrita hiposau hiperacida, ulcerul gastroduodenal, colica bilara, colica renala etc.

2asajul muscular se adreseaza muschiului striat scheletal prin efect stimulant, sedativ sau decongestionant /iziopatologia musculara se refera la urmatoarele modificari, asupra carora actionam prin masaj: Atrofie musculara Contractura musculara Distrofia musculara

Oboseala musculara Starea de tensiune musculara, efectele fiziologice si tehnicile folosite :fectuarea masajului va lua in considerare urmatoarele aspecte: topografia musculara, starea de tensiune, efectele fiziologice, tehnicile folosite. $in punct de vedere topografic se efectueaza la nivel: local (ex. biceps brahial, cvadriceps) segmentar (muschii bratului sau antebratului) regional (muschii membrelor superioare sau inferioare, muschii abdominali) general (masaj de intretinere, masajul din medicina sportiva) In functie de starea de tensiune din interiorul fibrelor muscular, masajul muscular se va efectua pe: muschi relaxati, in absenta contractiei musculare muschi contractati voluntar In functie de efectele fiziologice masajul muscular va fi: excitant decongestionant sedativ In functie de tehnicile folosite, acestea se vor adapta scopului urmarit: in masajul sedativ: neteziri lente, usoare, superficiale, vibratii, cernutul si rulatul in masajul excitant: neteziri mai apasate, mai profunde, framantari, frictiuni, tapotamentul, percutatul, tocatul, ciupirile

Particularitatile adaptative ale tehnicilor principale si secundare ale masajului muscular "etezirile se efectueaza de a lungul fibrelor musculare de la o insertie la alta, mai lejer la nivelul jonctiunii tendon muschi, mai pround la nivelul corpului muscular. #unt efectuate la nivelul fasciilor si aponevrozelor. #e efectueaza cu pulpa degetelor infiltrandu se in spatiile intermusculare, sau cu fata dorsala a degetelor, cu articulatiile 2(/, cu marginea cubitala a mainii, sau cu fata palmara a mainii. /rictiunile se efectueaza la nivelul: corpului muscular, insertii musculare, aponevrozei, fasciilor, tendoanelor. #e efectueaza cu fata palmara a mainii, articulatia radio carpiana, cu ambele palme si degetele rasfirate. Presiunea si amplitudinea de executie trebuie sa fie mai mare. /ramantatul este tehnica specifica masajului muscular in cuta sau serpuita la nivelul regiunilor anatomice in tesut adipos sub forma de cerc sau bratara la nivelul membrelor efecte mai bune daca se asociaza cu frictiunea framantatul nu se aplica la nivelul regiunilor tendinoase sau pe fascii rupe micile aderente membranoase si fibroase determinate de inactivitate, determinand cresterea contractilitatii musculare este tehnica cu actiunea cea mai profunda, actionand si la nivelul muschilor subiacenti

6ocatul se aplica pe corpul muscular, fie in lungul fibrei musculare, fie transversal batatoritul cu palmele si pumnii se aplica numai pe muschii voluminosi nu se aplica pe tendoane si fascii (ernutul si rulatul pe segmentele musculare ale membrelor produc relaxare musculara efectele sedative sunt intarite daca se asociaza cu vibratii 7ibratiile manuale sau mecanice combinate cu netezirea si frictiunea, maresc eficienta terapeutica efectele lor depind de amplitudinea, presiunea si durata de executie se efectueaza mai ales pe muschii lati 2asajul tendoanelor. Pentru tendoane, la nivelul unde se face legatura dintre fibrele tendinoase si cele musculare se aplica tehnici sedative de masaj pentru a combate staza si a diminua colectiile serosangvinolente. 2asajul tendoanelor este complementar celui muscular. Poate fi sedativ sau stimulant in functie de tehnica de executie Particularitatile masajului tendinos.

"etezirile se efectueaza dupa izolarea tendonului intre degetul I, II si III >in clesteCC, sensul va fi de la nivelul insertiei pe os, spre cel muscular sau longitudinal. /rictiunile vor fi liniare, longitudinale cum sunt cele de la nivelul tendonului ahilian sau transversal >in fierastrau?. /rictiunile pot fi si vibrante. "u se efectueaza framantatul, baterea cu variantele sale. !socierea masajului muscular cu contractia voluntara , are ca scop intarirea aferentelor proprioceptive a muschiului, fara a solicita mecanoreceptorii articulari in deplasarea segmentelor osoase. (and determina denclansarea strech 8reflexului metoda 0abe, sedinta de masaj se termina cu frictune si netezire a tegumentului cu efect decongestionat asupra muschiului. "ivelul de actiune al masajului este urmatorul: iritarea terminatiilor nervoase senzitiveDdurere si spasm reflexDstaza circulatorieDtoxie si diminuarea fluxului sanguin 2asajul poate sa intrerupa ciclul in oricare punct al sau. :fectele fiziologice ale masajului musculo tendinos sunt: !meliorarea circulatiei musculare prin tehnici cum ar fi: framantarile, stoarceri, presiuni care favorizeaza circulatia venoasa si capilara crescand debitul sangvin muscular si accentuand circulatia limfatica. :ste influentata atat prin mecanism direct cat si reflex , hormonal sau nervos. /ramantarile exercita o

actiune de stoarcere a corpului muscular cu golirea si umplerea alternativa cu sange a vaselor. !meliorarea proprietatilor fundamentale ale muschilor prin tehnici excitante insistente de framantat, frictiuni, presiuni, tensiuni, scuturari cum ar fi: conductibilitatea, excitabilitatea si contractilitatea influentand astfel contractia musculara voluntara. :fectul excitant stimulator prin actiune asupra mecanoreceptorilor musculari favorizand trasmiterea influxului nervos la nivel central de unde vor fi retrasmisi la periferie fie sub forma impulsurilor stimulatoare de cresterea a tonusului, fie sedative de scadere a tonusului muscular. :fectul biotrofic ce rezulta din activarea circulatiei ceea ce va determina accelerarea proceselor metabolice cu cresterea afluxului de sange bogat in oxigen si glucoza favorizand eliminarea produselor reziduale toxice. $iminuarea oboselii musculare prin inlaturarea hipoxiei musculare determinata de acumularea acidului lactic favorizand astfel refacerea depozitelor energetice musculare prin aportul de oxigen si glucoza pentru a creste adaptabilitatea muschiului la efort. (reste elasticitatea, supletea tendoanelor si fasciilor prin tehnici sedative. (ombate staza si infiltratele locale. (ombate atrofia de inactivitate prin ruperea aderentelor si fibrozelor la nivel ul fibrelor musculare

secundare unui traumatism sau unei interventii chirurgicale. Indicatiile terapeutice ale masajului musculo ligamentar sunt reprezentate de: prevenirea si combarterea oboselii musculare combaterea spasmelor musculare hipotonii si atonii musculare hipertrofii musculare tratamentul zonelor de miogeloze leziuni ligamentare posttraumatice fibroze secundare edemelor retractia aponevrozei palmare sau plantare masajul general de intretinere masajul in medicina sportiva (ontraindicatiile cele mai importante sunt: afectiuni inflamatorii reumatismale aflate in puseu evolutiv rupturi ligamentare tendinite sau tendinoze secundare: tumorale, tbc sau din colagenoze rupturi musculare hematoame recente tumori musculare (benigne sau maligne) 2asajul transversal profund (&riax are ca scop mobilizarea tegumentului, a tesutului conjunctiv si a straturilor musculare superficiale pe elementele anatomice profunde este o manevra care se efectueaza punctual Principiile de tratament:

se aplica in faza acuta, subacuta sau cronica, ceea ce difera este numai intensitatea de la frictiuni usoare cu miscari superficiale in leziunile acute, in timp ce in cele cronice forta de efectuare va fi mai mare numai locul dureros necesita tratament prin masaj transversal profund $egetele terapeutului si tegumentele bolnavului formeaza un tot, ele miscandu se impreuna prin efectuarea unei frictiuni profunde, dar fara a leza tegumentul. se pot folosi substante uleioase, creme, pudre, dar eficacitatea este mai buna pe tegumentul uscat degetele terapeutului in momentul in care efectueaza frictiunea se misca transversal, ceea ce duce la ruperea aderentelor si dezagregarea fibrozelor structurile ferme si masive necesita un masaj mai viguros (muschii gluteali, cvadricepsul femural) forta trebuie sa fie dat de frictiune si nu de presiunea locala musculatura trebuie sa fie relaxata, bolnavul sa fie intr o stare de relaxare fizica si psihica in timpul masajului tendoanele vor fi mentinute in pozitie laxa Particularitati metodologice. :fectuarea masajului (&riax impune stabilirea cat mai precisa a: diagnosticului lezional tehnicii de masaj utilizata zonei de masaj (se maseaza intotdeuna epicentrul leziunii) profunzimii de efectuare a masajului

mobilizarea tesuturilor mastate (intotdeauna transversal fara de directia fibrelor ligamentare sau tendinoase) :xista ; pozitii de folosire a mainii: -. Indexul incrucisat peste degetul III se foloseste pentru arii liniare (ligamentul supraspinos, insertia occipitala a muschiului trapez) *. 7arful a doua degete indexul si mediusul sau mediusul si inelarul, se folosesc in muschii atrofiati .. Policele si cele patru degete in opozitie >in furculita? este indicata la nivelul muschiului trapez, biceps brahial si tendon achilian, se aplica in jurul leziunii ;. :fectuarea masajului prin superimpunerea policelui se efectueaza la nivelul structurilor profunde, se aplica fata in fata cele doua police efectuandu se mobilizari in sens opus, in balans. 2ecanismul de actiune al masajului transversal profund: 4eziuni recente in functie de structura afectata poate fi un punct de pornire al facilitatii mobilizarii 4eziunile cronice reclama efectuarea masajului in lugimea fibrelor musculare, cea ce va activa circulatia veno limfatica. 6otusi masajul transversa profund da rezultate mai bune prin diminuarea formarii zonelor de miogeloza, si faciliteaza separarea fibrelor musculare. Indicatii terapeutice ale masajului (&riax: 4eziuni musculare: rupturi musculare sechelare 4eziuni tendinoase

4eziuni ligamentare 4eziuni articulare (ontraindicatii: sinovite inflamatorii osteite traseele nervilor periferici smulgeri tendinoas, ligamentare sau osoase calcificari periarticulare artrite septice artropatie gutoasa 2asajul nervilor periferici se executa pe nervi in anumite puncte de excitatie situate fie la nivelul radacinilor nervoase, fie la nivelul ramificatiilor ori trunchiurilor nervoase periferice 6ehnicile utilizate: "etezirile superficiale, usoare, aplicate pe zone sensibile pentru a diminua durerea, continuata cu neteziri mai profunde pe traiect nervos periferic. /rictiunile aplicate difuz pe toata zona dureroasa, fie la nivelul trunchiului nervos. #unt folosite frictiuni liniare de intensitate mica sau medie. Presiunile sunt tehnici specifice pentru masajul nervilor periferici, precum framantarile in masajul muscular. #e utilizeaza presiunile inamice unimanulae sau bimanuale continue sau intermitente, efectuate local la nivelul radacinii, trunchiului sau ramificatiilor nervoase sau la nivelul unei zone dureroase. 9atatoritul sau tocatul cu intensitate mica, medie sau mare se aplica la nivelul unor nervi periferici ce sunt acoperiti de tesuturi abundente (tegument, tesut celular subcutanat, muschi).

7ibratiile manuale reduc sensibilitatea si conductibilitatea nervoasa. :fectele lor depind de intensitate, amplitudine si durata de executie. #unt bine tolerate. :fecte fiziologice: actioneaza asupra terminatiilor nervoase periferice3 executate energic au efecte stimulatoare, cresc sensibilitatea si conductibilitatea nervoasa3 executate lent au efecte sedative, diminua sensibilitatea actioneaza asupra nervilor vasomotori3 prin tehnici excitante se produce vasoconstrictie locala, daca durata de executie este lunga, vasoconstrictoare este inlocuita cu vasodilatatie reflexa efect antialgic efect biotrofic Indicatii terapeutice: hipotonii musculare atrofii musculare contracturi musculare nevralgii 2asajul vascular este o metoda de activare a circulatiei periferice a sangelui si a limfei, activeaza circulatia de intoarcere ce se indreapta dinspre periferie spre centru 6ehnici de masaj: "etezirea goleste vasele de sange si limfa, frictiunea scade si creste alternativ sangele circulant Presiunea asupra tesuturilor si vaselor actioneaza ca o pompa aspiro fulanta /ramantarea stoarce ritmic cotinutul vaselor profunde

6ocatul, plascaitul si batatoritul cu palmele sau vibratia isi exercuta efectul atat prin actiune mecanica directa, cat si reflex la distanta pe cale nervoasa si umorala. :fecte fiziologice: vasodilatatie cutanata vasodilatatie musculara prin mecanisme reflexe este influentat circulatia in organele profunde sunt favorizate schimburile nutritive sunt favorizate cicatrizarile este influentat termoreglarea 4a inceput se produce vasoconstrictie de scurta durata, urmata de vasodilatatie de durata mai lunga. (irculatia din capilare, vene si vase limfatice este mai lenta decat in artere, in conditii fiziologice. In conditii patologice, aceasta este si mai incetinita (staze, edeme). Indicatiile masajului vascular: edeme de origine venoasa sau limfatica tulburari trofice distale cu insuficienta venoasa cronica relaxare psihica si fizica drenajul limfatic 4educ in edemul membrul superior dupa mastectomie sau !"$ edeme hidrostatice hematoame mici, difuze sau organizate fibros 2asajul vascular 4educ va favoriza resorbtia edemului, cu tendinta la organizare fibroasa, asociat tulburarilor trofice sau functionale.

#e asociaza masaj abdominal, crural, gambier si plantar. 6ehnicile de masaj aplicate sunt: presiuni locale etajate, presiuni in bratara, presiuni cu alunecare profunda, framantari in cuta sau bratara. 2asajul pneumatic maseurul se plaseaza in spatele pacientului si isi trece mainile in regiunea inferioara a toracelui, actionand ca un manson pneumatic ce imprima miscari ritmice, alternative de comprimare si decomprimare bolnavul face inspiratie profunda de tip abdominal :fectele fiziologice: efect sedativ efect decontracturant, miorelaxant ameioreaza circulatia veno limfatica efect antialgic 2asajul in edemele hidrostatice Ebiectivele: impingerea sangelui in mod mecanic de a lungul vaselor reducerea presiunii hidrostatice intravasculare impingerea lichidelor din tesut in vase, prin cresterea presiunii tisulare Pozitia pacientului: membrele inferioare in pozitie antidecliva Principii: membrele inferioare sunt impartite pe sectiuni, segmentele proximale vor fi masate primele inaintea celor distale

6ehnicile utilizate: "etezirile: se efectueaza in asociere cu contractiile musculare statice sau in inspir profund, ca sa utilizam efectele de tractiune ale toracelui /ramantarea profunda se efectueaza in tesuturile mai profunde. #uccesiunea tehnicilor de masaj este: effleuaj vibratii, effleuraj framantare profunda effleuraj, dupa care se repeta. !ditional se fac mobilizari articulare pentru a favoraza si mai mult masajul. #patiile 2(/ si 26/, spatiile din jurul maleolelor vor fi netezite cu policele, urmate de vibratii pentru a inlatura staza limfatica. 2asajul miofascial Punctele miofasciale apar datorita unor factori ce altereaza circulatia locala in fibrele musculare (posturali, mecanici, metabolici sau de nutritie). !ceste puncte apar in musculatura ce a fost tinuta intr un exces de tonus sau spasm pentru o perioada de timp. /ibrele respective devin ischemice sau chiar fibroase. Presiunea sau apasarea produc durere, se simte o induratie locala, cand degetul aluneca de a lungul fibrei musculare apare un raspuns reflex de crestere a contracturii musculare. 6ratamentul are doua stadii: dezactivare-ce inseamna combaterea durerii si scaderea apasticitatii fibrelor musculare, intinderea

$ezactivarea se poate face cu : injectii cu !I"#, acupunctura, frictiuni cu gheata, ultrasunet, presiune directa prin tehnici de masaj bland. (ea mai buna metoda este masajul care se face la F)G perpendicular pe fibre aproximativ *) min. Pentru a evita eritemul se schimba locul de abord fata de piele. $ezactivarea insistenta determina o ameliorare pe termen scurt fiind urmata de intindere pasiva pentru a reveni la lungimea initiala a fibrei musculare. 6ehnica de masaj miofascial: "etezirile pentru a creste debitul circulator. Presiunea statica pentru echilibrarea lichidelor tisulare. !pasarea cu degetul pentru a distruge fibroza. 0ularea tegumentului pentru a restabili mobilitatea interfetelor articulare. 2asaj profund muscular pentru a promova remodelarea colagenului. /rictiuni cu gheta pentru distrugerea aderentelor. 2asajul onsite avantajul este ca poate fi executat oriunde (birou, sali de asteptare, locuri publice) !tingerea in vederea stabilirii comunicarii: pacientul asezat calare pe scaun, sprijinit de spatar palmele maseurului se aseaza pe spatele pacientului se apasa umerii apox -) sec, dupa care se maseaza usor spatele Partea superioara a trunchiului Presiunea cu radacina mainii

se aseaza cele doua maini, de o parte si de alta a coloanei in partea superioara realizand presiuni egale, apoi presiunea se scade si mainile coboara de a lungul spatelui /ramantarea pe muschii superiori ai umarului, intai cu o mana apoi cu cealalta, impingand ritmic masele musculare dintr o parte in cealalta apoi se deplaseaza catre partea superioara a bratului Presiuni profunde cu mana stanga se sprijina zona data si cu cotul drept se executa presiuni de jur imprejurul omoplatului bratul trebuie sa fie relaxat pentru a nu provoca durere "etezirea circulara cu cele doua maini se executa neteziri circulare in jurul omoplatilor, dupa presiunile realizate cu cotul 2etoda "elson in vederea unei presiuni profunde pacientul isi aseaza bratul stang inapoia trunchiului maseurul asezat in spatele pacientului, cu ajutorul antebratului stang relaxeaza bratul asezat la spatele pacientului cu marginea cubitala a mainii drepte sau cu policele aplica presiuni profunde in partea inferioara a omoplatului "etezirea in 7 cu o mana se sprijina fruntea pacientului, iar cu policele si aratatorul de la mana cealalta formand o

deschidere in 7, se realizeaza neteziri de la radacina gatului catre craniu, prin miscari apasate apoi se realizeaza miscari ale capului pacientului de flexie extensie, intainzand astfel muschii 9ratul si mana #cuturarile cu ambele maini se prinde pumnul pacientului se scutura in sus, in jos, dreapta stanga cu efect relaxant bun /ramantarea se incepe din apropierea umarului si se coboara spre pumn alternand mainile Presiunea cu falangele cu o mana se tine antebratul drept al pacientului si cu falangele de la cealalata mana se realizeaza un masaj puternic, circular si descendent al antebratului 0elaxarea articulatiilor degetelor se prind degetele de la nivelul articulatiei 2(/ si apoi se aluneca spre varful degetului Indoirea pumnului cu degetele se tine palma pacientului si se realizeaza miscari de flexie palmara si dorsala la nivelul artic. 0( Portiunea inferioara a spatelui "etezirea circulara se executa la inceput neteziri circulare in zona sacrata in vederea relaxarii musculare Presiuni se executa presiuni profunde, statice si circulare cu degetele da la o mana in timp ce cealalta sprijina talia pacientului

#oHing (actiune asemanatoare taiatului cu fierastraul) se frictioneaza cu marinea cubitala a mainii regiunea lombo sacrata, cu miscari asemanatoare taierii cu fierastraul are efect hiperemiant si mioralaxant in acelasi timp !tingeri de incheiere 4inistirea pentru a mentine starea de relaxare profunda se netezeste cu pulpa degetelor cat mai incet si mai lent posibil in sens descendent spatele si membrele superioare de la umeri catre maini 6rezirea cu pumnii relaxati, usor si prin miscari rapide se bate zona umerilor (riomasajul actiunea unui stimul rece cu actiune profunda duce la relaxare musculara si stimulare specifica de scurta durata care faciliteaza contractia musculara, racirea in profunzime ducand la o blocare la rece a procesului excitant in receptor sau fibrele aferente asemanatoare cu blocajul produs de anestezia locala #e efectueaza cu calup cu gheata invelit in plastic, cauciuc subtire, tifon fin, poros, sau in panza de bumbac, nu se aplica direct la nivelul tegumentului. #e efectueaza timp de . + minute, obtinandu se o anestezie locala. Pentru asigurarea durabilitatii efectelor se aplica e * . ori pe zi. :fectele fiziologice efect antalgic: prin scaderea conductibilitatii informatiei nociceptive

efect vasomotor: vasoconstrictia initiala prin influx scurt de axon, daca se prelungeste, este urmata de vasodilatatie diminuarea excitabilitatii fusurilor neuro musculare prin scaderea vitezei de conducere nervoasa diminuarea proceselor metabolice locale cresterea vascozitatii pe structurile conjunctive, de colagen, capsulare etc ameliorarea dexteritatii scade viteza de transmitere a influxului nervos la nivel muscular cu blocarea sinapsei, ceea ce va determina relaxare musculara cu decontracturare prelungita Indicatii terapeutice Pentru efectul decontracturant: spasme musculare, contracturi musculare localizate, antalgice Pentru efectul antialgic: patologia aparatului abarticular: dureri fasciale, musculare, tendinite, bursite, epicondilite Pentru efectul antiinflamator: traumatisme acute in primele *; ;5 ore (entorse, lixatii, hematoame, fracturi, edeme posttraumatice), leziuni de nervi periferici ( iceng aplicarea de cuburi de gheata timp de . + secunde pe tegument, se stimuleaza fibrele senzitive de tip ( cu un inalt prag de sensibilitate ! iceing consta din aplicarea de lovituri scurte, puternice, rapide cu calupul de gheta pe tegument3 efectul este bilateral Iuic@ ice pentru facilitarea deglutitiei in afectiunile neurologice ce prezinta tulburari de deglutie si de masticatie cum ar fi: boala Par@inson, !7(

hemoragice sau ischemice. !plicata in interiorul cavitatii bucale stimuleaza mucoasa si favorizeaza inghitirea. 4a nivelul buzeleor favorizeaza strangerea buzelor si deschiderea orala, intinderea si stimularea faciala cutanata. 4a nivelul muschiului buccinator va favoriza tinerea alimentelor in cavitatea bucala. In hipotoniile musculare se aplica pe tegument prin trei atingeri rapide. !plicata dorsal interdigital, pe palme sau plante obtinem un reflex de retractie. #timuleaza procesele mentale aplicata pe palme sau police. #e evita Iuic@ ice la pacientii cardiovasculari. %idromasajul completeaza efectele benefice ale masajului !pa in functie de temperatura actioneaza diferit asupra corpului: apa fierbinte: incalzeste corpul si relaxeaza muschii apa rece: activeaza circulatia sanguina, amelioreaza inflamatia si tonifica tegumentul %idromasajul consta dintr un ansamblu de tehnici aplicate pe intreg corpul sau pe regiuni ale acestuia, cand este imersionat in apa termala sau apa obisnuita. $usul masajul :fectele fiziologice sunt datorate asocierii actiunii termice ale apei calde (.5 ;)G) cu actiunile mecanice determinate de presiunea jetului de apa, precum si a tehnicilor de masaj utilizate.

(onsta din aplicarea jetului mai multor dusuri rozeta la temperatura de .5 ;)G, concomitent efectuandu se masajul subacval. /recvent masajul este partial, la nivelul anumitor regiuni: regiunea toracica posterioara, partea posterioara a membrelor, pacientul fiind in decubit ventral ori pe regiunea toracica anterioara si pe fata anterioara a membrelor sau pacientul este in decubit dorsal pe o masa sau bancheta care este acoperita cu un material impermeabil inclinata spre membrele inferioare pentru a facilita scurgerea apei. Pentru aplicarea dusului exista instalatii speciale cu ; B dusuri rozeta verticale situate unul langa celalalt care functioneaza simultan sau separat. !pa dusului se imprastie uniform in ploaie sau in jet uniform liniar in diferite sensuri si planuri. 2anevrele de masaj efectuate sunt: netezirile, frictiuni, framantari sau se poate efectua automasajul. "u se efectueaza tapotamentul. $urata masajului este de 5 -+ minute. :fectele fiziologice ale dus masajului se clasifica in: efecte locale: hi!eremie datorata vasodilatatiei locale, efect antialgic su!erficial" efect miorelaxant, decontracturant sau de crestere a tonusului muscular in functie de tehnica de masaj folosita3 efect sedativ sau excitant" stimulare a metabolismului !ceste efecte sunt dependente de temperatura apei, presiunea jetului, tehnica de masaj utilizata, durata procedurii.

efecte regionale: ameliorarea circulatiei de intoarcere veno limfatica, cresterea secretiei sudoripare prin mecanism reflex efecte generale: cresterea ritmului respirator, a frecventei cardiace, relaxare generala prin actiune asupra sistemului nervos, cresterea sudoratiei si diurezei, stimularea proceselor metabolice Indicatiile sunt reprezentate de: !fectiuni de origine posttraumatica: sechele dupa fracturi, luxatii, entorse, sechele postoperatorii. 9oli degenerative, boli ale aparatului abarticular (tendinite, miozite, fasceite, tenosinovite, epicondilite), boli reumatismale inflamatorii (ontraindicatiile sunt cele ale hidroterapiei si masajului terapeutic in general. $usul subacval este o procedura de hidromasaj bine tolerata de catre bolnavi intruneste efectele favorabile ale apei calde, calitatile fizice ale apei si presiunea centripeta reglabila a coloanei de apa calda temperatura apei este cuprinsa intre .) .5G, presiunea jetului * ; atmosfere :fecte: amelioreaza circulatia venolomfatica induce relaxarea musculara scade excitabilitatea cutanata activeaza metabolismul muscular 2asajul organelor toracice 2asajul regiunii precordiale

pacientul este posturat in decubit dorsal cu capul si trunchiul usor flecatate pe un plan oblic, cu membrele inferioare usor flectate masseurul va aborda pacientul din partea sa dreapta scopul urmarit este acela de sedare, de relaxare. 6ehnicile utilizate sunt: netezirile, frictiunile si vibratiile. 7ibratia: cu cele doua maini, una la nivelul regiunii precordiale, iar cealalta la nivelul regiunii dorsale va influenta activitatea inimii avand un efect sedativ, de scadere a frecventei cardiace si a tensiunii arteriale. Pentru a avea un efect si mai linistitor aceasta tehnica poate fi atat de superficiala incat abia sa se atinga tegumentul. /rictiunea trebuie sa aiba un ritm lent si usor la nivelul tegumentului si tesutului subcutanat. 6apotamentul este contraindicat in masajul regiunii precordiale. !plicabilitatea este in masajul de intretinere profilactic sau in tratamentul reflex al unor reactii secundare cardiovasculare ce apar in timpul altor mijloace terapeutice: acupunctura, crioterapia, termoterapia etc. $urata unei sedinte este de -) -+ minute. 2asajul organelor respiratorii indirect, organele respiratorii vor fi influentate prin masajul superficial al peretelui toracic anterior, lateral si posterior se influenteaza reflex pe cale circulatorie prin tehnici de masaj cum suntnetezirile, frictiunile si framantarile

combinate cu cu actiunea profunda mecanica a baterii cu variantele sale ori cu presiunile statice locale a vibratiilor tehnica de electie o reprezinta baterea masajul este legat de timpii respiratori 2asajul aparatului respirator se asociaza altor mijloace 9/6, cum ar fi posturarile, drenajul postural, inhaloterapia, exercitii respiratorii, baile %auffe etc. :ste recomandat in special pacientilor imobilizati la pat pe perioade lungi de timp. 4a pacientii cu astm bronsic nu se recomanda deoarece stimulii mecanici pot influenta pe cale reflexa starea de echilibru a sistemului nervos vegetativ putand determina o crestere a frecventei crizelor de astm. In medicina sportiva este recomandat postcompetitional pentru a inlatura tahipneea sau plipneea.

2asajul organelor abdominale Pozitia pacientului decubit dorsal, membrele inferioare usor flectate, rulou sub cap, capul usor ridicat, bratele pe toracele anterior 2asajul abdomen poate fi: 2asajul peretelui abdominal superficial (almant prin neteziri, se executa prin miscari circulare superficale cu partea palmara a mainii in

regiunea hipogastrica, circular in sensul acelor de ceasornic la inceput mai rapid, apoi mai lent #timulent prin framantat: se executa transversal cu policele si cele patru degete, ciupituri profunde3 frictiuni3 baterea pe suprafata abdomenului cu fata dorsala a degetelor relaxate, sau cu palma 2asajul stomacului are drept scop intarirea musculaturii acestuia, si de a favoriza evacuarea continutului 2asajul ficatului este adjuvant si ocupa un loc secundar in tratamentul afectiunilor hepatice 2asajul colonului se efectueaza in principal presiuni statice sau glisante si frictiuni contractia muschilor prin aceste manevre cresc in mod considerabil eficacitatea asupra tranzitului intestinal 2asajul intestinului subtire este indicat in constipatiile habituale, colite, tratamentul postoperator 2asajul rinichilor se aplica la nivelul polului inferior al rinichilor se executa vibratii profunde in timpul expiratiie cu palma si varful degetelor de jos in sus 0eguli generale ale masajului organelor abdominale: pacientul va fi in stare de relaxare fizica si psihica de obicei masajul viscerelor abdominale este un tratament adjuvant, combinat cu alte mijloace terapeutice

masajul se efectueaza pe namancate sau la . ore dupa masa, cu evacuare prealabila a vezicii urinare se vor urmari permanent reactiile pacientului in expresia sa faciala Pentru a evita aparitia reactiilor negative, se va efectua astfel: se vor trata succesiv diferite zone se va progresa lent pe directia pe care se lucreaza se vor folosi tehnici ce vor fi lente, usoare si numai ulterior acestea vor fi puternice, mai energice daca apare durerea sau ea se augmenteaza in timpul masajului, inseamna ca tehnica a fost inadecvata si se abandoneaza in timpul masajului se va respecta metodica de lucru stabilita 2asajul peretelui abdominal incepe cu efleuraj, care se face din zona supraombilicala in sus si lateral spre baza cutiei toracice, pe traiectul ultimelor spatii intercostale, se coboara apoi spre flancuri, apoi spre simfiza pubiana. 'rmeaza frictiunea procedura de baza in masajul peretelui abdominal. #e face prin miscari circulare mai mult sau mai putin profund efectuate. #e intercaleaza netezirea, apoi se efectueaza framantatul, care consta din formarea unei cute de tesuturi intre degete si palma, cu rularea insistenta. 0ularea si apasarea se face cu atat mai intens, cu cat dorim o prelucrare si liza a tesutului celular subcutanat mai mare si o tonizare mai importanta a musculaturii peretelui abdominal.

#e intercaleaza netezirea, dupa care se trece la tapotament, care trebuie efectuat cu blandete, usor, numai cu degetele, datorita riscului de leziuni intrene. 'rmeza din nou efleuraj, la care se pot asocia vibratii usoare. In incheiere se pot adauga respiratii profunde, chiar combinatie intre miscarile respiratorii, mai ales expir, cu manoperele de masaj a peretelui abdominal care sa favorizeze expiratia. #e pot face manopere active ascendente concomitent cu expiratia cu facilitarea acesteia. 2asajul capului necesita un prealabil examen medical si o indicatie terapeutica atenta3 o atentie mai mare din partea maseurului, o buna pregatire si experienta practica se face la nivelul tuturor structurilor anatomice de la acest nivel, cu exceptia ochilor tehnica se va adapta conformatiie anatomice, dispozitia circulatiei venolimfatice si scopului tratamentului pe care dorim sa l aplicam circulatia de intoarcere are o dispunere care merge de la mijlocul fruntii lateral spre regiunilr temporoparietale, in sus spre crestetul capului, la nivelul calotei, din zona mijlocie inspre partile laterale ale craniului si spre ceafa piela paroasa a capului are o sensibilitate mai mare tehnicile de masaj vor fi efectuate cu blandete masajul se poate face pe zone limitate sau in totalitate

manevrele de masaj utilizate sunt: efleurajul, frictiunile, vibratiile si tapotamentul usor trebuie sa se tina cont de sensibilitatea zonei si toleranta pacientului 2asajul fetei este diferit daca se aplica in scop terapeutic sau in scop cosmetic se utilizeaza: alunecari scurte din efleuraj, frictiuni, framantat, tapotament, vibratii si alte manopere secundare sau variante de tehnica (pensari, scuturari) In masajul terapeutic manoperele de masaj se fac asemanator cu cele clasice cu particularizare si insistenta dupa tipul de modificare patologica prezenta. In masajul cosmetic suplimentar se folosesc preparate cosmetice, la care se adauga tehnicile de masaj cu scopul cresterii actiunii trofice, regenerative, sau cu scopul combaterii ridurilor, a hipotrofiilor sau modificarilor legate de varsta. 2asajul gatului 0egiunea anterioara a gatului la acest nivel sunt dispuse o serie o serie de formatiuni anatomice care au la nivelul o structura anatomica si functionala particulara rezistenta fizica la intindere si tractionare capacitate de raspuns reflex la anumite atingeri semnificativa masajul se va adresa in special musculaturii anterioare a a gatului

procedeele de masaj utilizate sunt: efleurajul, frictiunea, framantatul si vibratii usoare 0egiunea posterioara a gatului nu sunt necesare precautiile masajului regiunii anterioare masa musculara este mai bine dezvoltat si sensibilitatea mai redusa, reactiile reflexogene sunt mai putin ample se practica: efleurajul, frictiunea, framantatul, tapotamentul si vibratiile :fecte: activeaza circulatia la nivelul musculaturii, circulatia cerebrala si la nivelul tegumentului regional are efect antialgic, miorelaxant si sedativ influenta importanta prin mecanism reflex asupra circulatiei si durerilor cervicale 2asajul general este o optiune care tine de necesitatile de tratament si de experienta clinicianului nu constituie o forma aparte de masaj, ci reprezinta o aplicare a masajului medical clasic la nivelul intregii suprafete corporale se utilizeaza aceleasi manopere cunoscute si particular folosite pentru fiecare regiune de tratat, in parte se respecta regula sensului de curgere a circulatiei de intoarcere veno limfatica nu este obligatorie utilizarea tuturor manoperelor de masaj cunoscute

nu exista o succesiune obligatorie a regiunilor care trebuie masate in general se incepe masajul pe fata posterioara a corpului, continuand cu membrele superioare sau inferioare, dupa care se trece la fata anterioara a corpului manevrele se fac de regula mai amplu decat la masajul partial, mai lung, peste mai multe segmente si mai rapid decat la masajul partial se pot utiliza manoperele singular sau combinate intre ele se efectueaza cu o mana sau cu ambele, poate fi facut de o persoana sau de doua persoane intensitatea manoperelor este mai mare la nivelul zonelor mai sensibile (abdomen, toracele anterior) se insista pe zonele modificate patologic si se trece mai usor peste zonele indemne si fara acuze clinice durata unei sedinte de masaj va fi de circa .) min, maxim o ora nu se recomanda o durata mai mare, deoarece apar fenomene de epuizare tisulara cu efecte negative la incheiere se vor efectua mobilizari articulare, insistand pe segmentele modificate patologic

!utomasajul sunt folosite aceleasi tehnici principale sau secundare ca si masajul clasic se conduc dupa aceleasi reguli metodice, avand aceleasi indicatii si contraindicatii

Pentru a nu fi obositor si a nu suprasolicita anumite grupe musculare sunt recomandate pozitiile cu cea mai mare suprafata de sprijin: ortostatism cu membrele inferioare usor indepartate, ortostatism cu membrul inferior sprijinit pe un scaun plasat in fata, pentru automasajul membrului inferior si al coapsei sezand rezemat sau asezat pe o bancheta pentru masajul membrului inferior decubit lateral pentru masajul regiunii fesiere si al soldurilor, al peretelui abdominal si al toracelui sezand pe un scaun pentru automasarea membrelor superioare, coloanei cervicale si gatului $ozarea tehnicilor in intensitate, ritm, viteza si durata se conduce dupa toleranta proprie. :fectele fiziologice caracteristice automasajului sunt: descoperirea si tratarea punctelor dureroase diminuarea stresului fizic si psihic ameliorarea circulatiei veno limfatice priferice prevenirea sau inlaturarea oboselii musculare Pacientii in varsta nu isi vor efectua masaj decat cu recomandarea medicala. !utomasajul se va intercala cu exercitii respiratorii si de relaxare. 4a automasajul general se urmareste succesiunea: spate, regiunea posterioara a membrelor inferioare, se continua cu fata anterioara a membrelor, trecand apoi la trunchi, masand separat abdomenul si toracele si terminand cu membrele superioare. #uccesiunea in masajul extins este urmatoarea:

membrele inferioare incepand la extremitati, spre radacina, fie segmentar, fie pe toata lungimea unuia sau a amandurora, continuat la trunchi, peretele abdominal perete toracic membre superioare. :ste un masaj segmentar. #e poate folosi orice tehnica de masaj: principale, secundare, ori speciale.

2asajul gravidei orice manevra de masaj efectuata in timpul sarcinii, trebuie efectuata numai la indicatia medicului specialist ginecolog, cu excluderea contraindicatiilor are un efect benefic in sarcina, are efect sedativ, amelioreaza durerile articulare si contracturile musculare, ameliorarea circulatiei venolimfatice efectuarea unui masaj intempestiv, mai ales asupra cavitatii abdominale, poate sa duca la efecte nedorite, contractii abdominale sau chiar pierderea sarcinii prezenta unor dureri abdominale, vertebrale lombare, dureri locomotorii cu alte localizari, edeme ale membrelor inferioare, nu reprezinta intotdeauna o indicatie sigura de masaj se poate aplica pe toata perioada sarcinii

este importanta pozitia comoda a gravidei: decubit dorsal, decubit lateral, pozitia sezand, eventual patrupedie cu sprijin pe perne in regiunea toracica 6ehnicile utilizate sunt: netezirile, framantarile, frictiunile si presiunile usoare Indicatii: sindroame algice in special vertebrale hiperlordoza din sarcina, mai ales la cele cu o patologie vertebrala lombara prezenta inaintea sarcinii tulburari de statica vertebrala anterioare sarcinii (scolioze, cifoscolioze, asimetrii ale bazinului) tratamentul insufientelor venolimfatice 2asajul in timpul nasterii are efecte miorelaxante, ajuta relaxarea intre doua contractii dureroase este de preferat sa se utilizeze uleiuri sedative, cu efect calmant pentru ulei se poate utiliza lampa de aroma sau pulverizator electric In timpul nasterii se maseaza partea inferioara a spatelui si membrele inferioare: gravida face anteflexie si se sprijina de perete, in timp ce cu palma dreapta se aplica presiuni circulare in jurul sacrului, iar cu mana stanga se sprijina zona respectiva pentru ameliorarea durerilor aparute in partea inferioara a spatelui se sprijina degetele pe partile laterale ale bazinului, in timp ce cu policele se aplica presiuni profunde la nivelul muschilor

se continua masajul, netezind cu ambele maini fata dorsala a membrelor inferioare 2asajul lauzei masajul abdominal se efectueaza la aproximativ B saptamani de la nastere ajuta in recuperarea si refacerea tonusului peretelui abdominal, a musculaturii paravertebrale, relaxare fizica si psihica #e maseaza spatele, gatul si abdomenul. #patele si gatul se realizeaza la acest nivel presiuni circulare cu efect miorelaxant cu o mana se sprijina spatele, iar cu policele de la mana opusa se maseaza bine zona gatului si omoplatului !bdomenul cu mana dreapta se sprijina abdomenul, iar cu degetele de la mana stanga sub forma literei >7? se realizeaza neteziri ascendente de la nivelul osului pubian catre ombilic se revine la punctul de plecare si se repeta de trei ori manevra se aseaza mainile una peste alta, apoi foarte lent si profund se netezeste ascendent abdomenul 2asajul copilului amelioreaza colicile abdominale, somnul devine mai linistit, stimuleaza sistemul imunologic si de relatie a nou nascutului, care se adapteaza mai usor, va creste

mai rapid in greutate, va fi mai dinamic, mai tonic, cu o mai buna adaptare la mediu se practica cu durata de -+ min, o data sau de doua trei ori pe zi se maseaza membrele superioare si inferioare, abdomenul, spatele, fata si capul sunt necesare conditii optime: spatii calde, pe perne sau prosoape moi, mari, pentru a nu traumatiza nou nascutul se tine cont de reactia copilului si se aleg acele tehnici care relaxeaza si i fac placere copilului 2asajul varstnicului este util in tratamentele geriatrice trebuie sa se tina cont de aspectele specifice varstnicilor sunt aceleasi tehnici ca si cele aplicate adultilor, dra se aplica mai bland si se adapteza la starea fizica, morfologica si functionala, precum si psihica a acestora :fecte: amelioreaza starea psihica, ii cresc increderea in sine ii diminua durerea si amelioreaza mobilitatea 6rebuie sa se tina cont de faptul ca tegumentul este mai subtire, uscat, cu elasticitate scazuta, prezinta teleangiectazii, se asociaza cu diverse modificari locale de tipul ridurilor, distrofii tegumentare, nevi, papiloame etc., pentru care se impune un examen dermatologic. Prezenta hipotoniilor sau hipotrofiilor musculare impune o atentie in plus la acesti bolnavi.

9olile asociate sunt de asemenea un factor de care trebuie sa se tina cont in indicatia de tratament a acestor bolnavi. 2anoperele se practica cu blandete, intensitatea procedurilor se va creste progresiv la limita de toleranta a fiecarui bolnav, in asa fel incat sa nu produca disconfort. $urata unei sedinte este de -+ minute, efectuata zilnic sau de doua ori pe saptamana, masaj local sau regional. "u se recomanda masaj general de lunga durata, datorita efectelor iritante care pot sa apara prin masarea prelungita in timp a acestor bolnavi. 2asajul in sport activitatea sportiva este insotita de masaj, efectuat inainte sau dupa efortul sportiv ori chiar in timpul competitiei sportive sau meciului, in caz de mici incidente sau accidente sportive masajul este benefic in activitatea sportiva, dar niciodata efectuarea sa indiferent de metoda sau tehnica utilizata, nu va duce la cresterea fortei musculare sau performantei fizice, daca nu va fi insotita de exercitii fizice adecvate, de un antrenament sportiv corespunzator :fectele masajului in sport: completeaza miscarile fizice, ajuta la mentinerea performantei fizice creste elasticitaea musculoligamentara amelioreaza circulatia

diminua contractura musculara sau durerea musculara previne instalarea unor injurii sportive prin disfunctionalitati musculoligamentare in lipsa unei >incalziri? corespunzatoare inaintea efortului sportiv reduce tensiunea psihica din timpul competitiilor sportive creste atentia si performanta sportivilor faciliteaza refacerea mai rapida a sportivului dupa efort 2asajul medical inaintea efortului sportiv combinat cu exrctii fizice de intindere musculara vor duce la cresterea prformantei fizice, un muschi relaxat avand performante fizice mai bune decat un muschi rigid. $e asemenea complicatiile dupa efortul sportiv vor fi mai mici in cazul unei musculaturi elastice, bine pragatita prin intindere si masaj. In functe de tipul de sport practicat se va alege masajul general sau se va prefera masarea zonelor musculare care sunt folosite mai mult in activitatea sportiva respectiva. $upa incheierea competitiei sportive, masajul are rol in: eliminarea substantelor rezultate in urma metabolismului muscular crescut, respectiv acidul lactic si dioxidul de carbon, care sunt raspunzatoare de aparitia febrei musculare, a rigiditatii, a contracturii musculare si chiar a unor leziuni musculare efectul este mai bun daca se combina masajul cu exercitii fizice usoare, relaxante

sub actiunea masajului combinat cu exercitii fizice usoare se impiedica fibrozarea sau aderarea fibrelor musculare iritate sau lezate 2asajul mecanic vibrator se realizeaza cu ajutorul unor aparate si dispozitive speciale (omponenta mecanica are o pondere variabila, producand de la un >micromasaj? local la un >electromasaj? local cu efectele unui masaj, in functie de intensitatea stimularii si pana la vibratia intregului corp $ispozitivele care realizeaza un micromasaj si electromasaj local: $iferite tipuri de impulsuri de curent electric si camp magnetic Impulsuri de curent electric de joasa frecventa: de tip rectangular, exponential, trapezoidal, mai rar cei sinusoidali si triunghiulari ($$ ((urenti diadinamici) : 2$ (monofazat fix), P# (perioada scurta), 0# (ritm sincopat) au efecte excitatorii, tonicizante, actionand ca un masaj profund intens, realizand o adevarata gimnastica musculara Impulsurile de camp magnetic generate de magnetodiaflux sub forma regimurilor intrerupte, modulate ritmic sau aritmic, creeza un micromasaj. (urenti de medie frecventa curentii interferentiali frecventele miciJ-)%z au efecte excitomotorii, cu indicatii in hipotoniile musculare de inactivitate, in redorile articulare posttraumatice, in constipatiile atone etc.

se aplica in tehnica stabila cu ajutorul electrozilor de tip placa, pernuta sau vacuum se aplica in tehnica dinamica cu electrozi palmari (manusa), care permit efectuarea in dinamica a electromasajului pe diferite regiuni ale organismului 'ndele mecanice se aplica sub forma ultrasunetului, a carui componenta fundamentala este cea mecanica, realizand un micromasaj prin vibratia produsa si transmisa din aproape in aproape, fiecare molecula fiind pusa in miscare cu o frecventa egala cu cea a sursei se poate aplica direct prin intermediul unei substante de contact sau indirect (in apa) $ispozitive ce realizeaza un masaj vibrator 7entuze cu vid: reprezinta ventuze speciale atasate la o pompa cu vid ce creeaza alternanta de vacuum de ),;KgAcm*3 realizand astfel suctiuni si decompresii succesive ale tesuturilor, cu intensitatea unui masaj clasic la acestea , prin intermediul unor electrozi introdusi in ventuze, se pot aplica si variate forme de impulsuri de curent electric, in acest fel actiunea si efectele celor doua proceduri se insumeaza /otolii, mese, paturi vibratorii (oscilante) un angrenaj mecanic asociat acestora realizeaza oscilatii cu frecventa mare si amplitudine mica, sau cu frecventa mica si amplitudine mare, a intregului dispozitiv sau numai a unor parti

de asemenea in timpul vibratiilor dispozitivul poate bascula in diverse directii !parate vibratorii portabile sunt usoare, simplu de manipulat, se folosesc pentru masajul partial