Ghicitorile Romanilor

BIBLIOTECA COLARULUI
LITERA
CHIINU 1998
Cinel-cinel
Ghicitorile romanilor
Biblioteca colarului
CINLL-CINLL
GHICI1ORILL ROMANILOR
Antologie, note, bibliograrie i aprecieri critice alctuite de
CONS1AN1IN MOHANU
DAVID LI1LRA
Bucureti Chiinu
2000
Coperta de
I.S.B.N.
OMUL ,ASPLC1UL lIZIC,
Ovvt
1 Ce ie(uitoare
Umbl diminea(a in patru picioare,
La pranz in dou,
Si seara in trei
2 Am un pom
Cu ramurile-n jos,
Si cu rdcina-n sus.
3 Spune(i-mi acum anume:
Ce pom e acel in lume
Care ramurile sale
1oate le are la ale
Si inele, rdcina
i stau in sus, cu tulpina
4 1are ca cri(a
1
i slab ca oul,
Ghici, cine este
1
Crita - o(el.
"
CINLL-CINLL
1rvvt ovvtvi
Sunt dou scunele,
Pe scunele -
Un polobocel,
Pe polobocel -
Un bostnel,
Pe bostnel -
Pdure,
Prin pdure
Umbl lupii.
6 Am o crcan,
Pe crcan - un poloboc,
Pe poloboc - o cobili(,
Pe cobili( - o trtcu(
1
,
Pe trtcu( - o pdure,
Si in pdure ram porcii.
Am dou crcnu(e,
Pe crcnu(e -
Un tiubeia
2
,
Pe tiubeia -
O cp(an,
Si pe cp(an -
Un huci
3
.
1
1artacvta - rructul unei plante cu aceeai denumire din
ramilia curcubitaceelor.
2
\tivbeia, - diminuti de la ,tivbei ,aici cu sensul de trunchi
scobit,.
3
vci - huceag ,pdure tanr, crang, sturi,.
#
Cavt
8 La o margine de crang -
Dou blni de blid,
Lang dou blni de blid -
Doi lucererei,
Lang doi lucererei -
O moar rerecat.
9 Un doleac
Cu apte gurele.
10 Sus pdure,
Jos pdure,
Sub pdure - dou lacuri,
ntre lacuri - o muchiuli(,
Sub muchiuli( - un bordei,
n bordei sunt dou (arcuri.
11 Am o pdurice,
Lang pdurice -
Dou poienice,
Lang poienice -
Dou luminice,
Lang luminice -
|arc spurccioas,
Lang (arc spurccioas -
Moar pietroas,
Lang moar pietroas -
|ap-(aparig.
$
CINLL-CINLL
irvt ae ar, arvt
12 n pdure m dusei,
O nuia imi tiei,
Cand locul cutai,
Lu nu-l mai arlai.
|recbite
13 La o cp(an de ultur -
Dou jumt(i de blid.
14 Pe-o margine de zoi
Stau dou bliduri moi.
Ocbivt, ocbii
1 Dou bobileie de argint:
Cat le arunci, atat se duc.
Ce e
16 Am dou pietre nestemate:
ncotro le-arunc, acolo se duc.
1 Doi lucererei,
Priesc lumea cu ei.
18 Am dou lumini
De ajung pan la cer.
%
19 Dou ape-aprinse
Sub dou pduri intinse.
20 Am doi berbecei:
Acum sunt in curte,
Acum sunt in munte.
21 Am dou turturele
Mici i rrumuele.
Cat le-arunc,
Atat se duc.
22 Am doi porumbei,
1oat lumea se-oglindete-n ei.
23 Am doi pui de greiera,
Joac sub un pltina.
Ocbii ,i va.vt
24 Am dou rerestre:
Diminea(a se deschid,
Si seara se inchid.
2 Sunt doi rra(i gemeni:
Vor s se ad,
Dar un munte ii desparte.
&
CINLL-CINLL
Cevete
26 Pdure deasupra,
Pdure dedesupt.
rvcevete
2 Am dou surori gemene,
Ce dorm de-a-n picioarele.
28 Pe coasta castelului -
lrunza ptrunjelului.
Ocbii ,i .rvcevete
29 Iepura
Sub nozora.
30 Pe dou deluele
Stau dou sge(ele,
Sub dou sge(ele
Sunt doi lucererei,
1e ezi mereu in ei.
De rei ca s-i ghiceti,
Citete-n ochii mei,
Si-i ei edea pe-ai ti.
31 Sub dou pduri intinse -
Dou ape-aprinse.
'
Obra;ii
32 Am doi rra(i,
Care nu se pot edea.
Cvra
33 O csu(
Plin cu osu(.
34 Am o ranicioar:
1oat ziua ranete,
Si noaptea se oprete.
Cvra ,i aivtii
3 Am o cori(
1
Plin de oi(e.
36 Am un coerel
2
Plin cu mieluei.
3 Sus mas,
Jos mas,
La mijloc
lasole-aleas.
1, 2
Diminutie de la co,ara, co,ar ,aici cu in(elesul de ingrditur
de nuiele pentru adpostirea itelor,.
CINLL-CINLL
38 Am un obora
Plin cu iepurai.
39 Am o poie(ic
1
Plin de carlani albi.
40 ntr-o poian
Pasc dou herghelii de cai albi.
41 n jurul lacului mic,
Pietre albe stau chitic.
42 Am o rantan larg
Plin de pietricele albe.
Cvra ,i tivba
43 Am o sob
Cu cociorb.
Cvra, ocbii ,i vrecbite
44 Unul numai cuanteaz,
Doi se uit i egheaz,
Iar al(i doi, care-au rmas,
Stau i-ascult rr glas.
1
Diminuti de la poiat ,adpost pentru psrile de curte sau
pentru ite,.

Divtii
4 Dou randuri de solda(i
n straie albe imbrca(i.
Divtii ,i bvete
46 Scuori albi
Sub streini roii.
4 ntre dou maluri roii
Stau monegi btrani la srat.
Divtii ,i tivba
48 Albiorii treier,
Roioara mtur.
49 Blan treier,
Roa-ntoarce.
0 Am o ac intr-o lunc,
St-ntre lupi, i n-o mnanc.
1 Am un grajdi cu cai albi,
Si numai unul rou,
Si cel rou
Bate pe to(i cei albi.
CINLL-CINLL
ivba
2 Ghici ghicitoarea mea:
Ce ade-n ap rr` s putrezeasc
3 Ce ade-n ap
Si tot se adap,
Omu-mbtranete,
La nu putrezete
4 Am un butuca de tei,
Umbl prin bordei
Si strig: Martei, Martei.
Am o c(elu roie,
Care bate totuna
Printr-un gard alb de os.
6 Ce-i mai dulce
Si totodat mai amar pe lume
Oase n-are, nici aram,
Dar i pietrele le srarm.
Cervt vrii
8 Care cer n-are stele
!
â.vt
9 Am un ciocna de piele
Cu dou gurele.
60 Ciocnel cu dou borte
1
:
lr el, rar ai preche.
61 Am un rluiera
Cu dou borticele.
âra
62 1oat lumea
Nare are,
Dar i popa
Are nare.
Mvcii
63 Iei, Ilie,
Din chilie,
C te-ateapt cinci la u.
Mv.tata
64 Sub muche de deal -
Dou cozi de cal.
1
orta - gaur, scorbur.
"
CINLL-CINLL
6 Sub clcaiul unui deal -
Dou cozi de cal moscal.
arba
66 letele i remeile n-au
Si nici doresc s aib,
Brba(ii o (in de o podoab,
Iar cand o au
Cearc s se cur(easc de ea.
Ctvt
6 Drgan la noi,
Drgan la oi.
)tete
68 Am doi saci de secar,
Li pot stura o (ar.
69 Am doi saci de ngar:
Dac n-ar ri sacii de ngar,
N-ar mai ri lumea in (ar.
0 Pere nu-s, i-s dulci,
Cu ele te culci.
#
Pietvt ,i ttete
1 Am un munte,
Pe munte sunt dou dealuri,
Si pe dealuri sunt doi nasturi.
viva
2 Bate rr incetare,
ncepand de la nscare,
Iar cand ceasul a sosit,
Atunci i ea a tcut!
3 Am o iconi( roie
Sade lipit-n perete.
Nimeni n-o tie
Numa` eu i Dumnezeu.
vricvt
4 Alun pe tob.
Cuibul ciocarlanului
n mijlocul Brganului.
6 n mijlocul Prutului
St cuibarul cucului.
$
CINLL-CINLL
Cuibul berzei
n mijlocul bl(ii.
8 n mijlocul lacului
Lste cuibul dracului.
Mva, vivite
9 lurculi( cu cinci din(i,
Cptat din prin(i.
80 Am o greblu( cu cinci din(iori,
Pe zi imi trebuie de-o mie de ori.
1va
81 Balaur rgat,
n pmant bgat.
Pietea
82 Ce se coase singur,
Dup ce se rupe
Deetete
83 Am zece copilai
Cu cate-o jumtate de cciul-n cap.
%
84 Peste tot gseti in lume
Cinci rra(i cu acelai nume.
8 Dou mame au
Cate cinci reciori.
Deetete vivii ,i vvbiite
86 Am zece cai
Albi,
1o(i
Cu postile-n cap.
Patva
8 Am
O latnic
Platnic
Ghiscoatnic
Cu cinci
Ltnicele
Pltnicele
Chiscotnicele.
Si rr-acea
Latnic
Platnic
Ghiscoatnic
Nimic nu se poate
Ltnici
&
CINLL-CINLL
Pltnici
Ghiscotnici.
Si rr-acele cinci
Ltnicele
Pltnicele
Ghiscotnicele
Nimic nu se poate
Ltnici
Pltnici
Ghiscotnici.
Picioarete
88 Am doi cluei
Cutreier lumea cu ei.
89 Am doi cluei
1ineri sprintenei,
Numai s m-arunc pe ei.
Catciete
90 Am dou aci roii:
Cand le duc la ap,
Se uit acas,
Cand le duc acas,
Se uit la ap.
'
91 Am doi boi:
Cand m duc la rantan,
Li cat acas,
Cand m duc acas,
Li cat la rantan.
CINLL-CINLL
MANIlLS1ARI UMANL,
SLABICIUNI, BOLI
Mivtea
92 Cimilig
1
-cimilea
2
,
Ocolesc lumea cu ea.
93 Ce-i mai scump in lume,
Si ce pre(uiete
Mai mult ca toate
94 Ce nu po(i cantri
1, 2
Civitiacivitea - diminutie de la civititvra cu care incep,
uneori, ghicitorile.
1ot ca rormule introductie se intalnesc in general, riind
prezente i in culegerea de ra(, urmtoarele prescurtri, deria(ii
i construc(ii: civitica; civitivabtiva; civiteaa; civitiatia; civbitita;
civatie; civa, tivativa; civetcivet ,in modul cel mai rrecent,, civetv,;
civetv,civet; ,ivet,ivet; ,icbitivabiva; civetcivet; civita,ta,; civitei,
cei, cei; civv, cei, cei; civvrcei, cei, cei; civvetcivvet; civvitei; cei, ce
i; ,ivvet, ,iei, ,iei; cvtvecivcvtveciv. 1oate aceste rorme proin de la
cuintele: cimilitur i a cimili cu ariantele i respecti pronun(iile
lor regionale.
MANIlLS1ARI, SLABICIUNI, BOLI

Cvavt ;cvetarea,
9 Nuia
Vajia,
Ocolii (ara cu ea,
Mai rmase un crampei,
De-l rcui obor de miei.
96 Nuielu argirea,
Coprinsei lumea cu ea
Si-o pusei tot acolea.
9 Nuielu anj(a
1
,
nconjor lumea cu ea.
98 Am un cal sprintenel
Si-nconjor lumea cu el.
99 Psric minunat,
Ocolete lumea toat.
100 Ce ruge mai repede decat toate
101 Ce trece prin perete,
Si nu-l sparge
102 Cine zboar rr umbr
Si se-ntoarce rr zgomot
1
1v;ata - neastamprat.
CINLL-CINLL
103 Ce-i nezut,
De al(ii netiut,
Cand ii dai drumul,
nconjoar pmantul
1orba
104 Ce se leag cu gura,
Si nu se dezleag cu mana
10 Dac-i dulce, mult aduce,
Dac-i rea, rug to(i de ea.
ovvvt
106 Ce-i mai dulce decat dulce,
Si pe talger nu se duce
10 Ce e dulce i mai dulce,
Si pe taler nu se taie
108 Ce e dulce i mai dulce,
l alungi i nu se duce
109 Ce e dulce, roarte dulce,
Si nu poate s se-mbuce
!
MANIlLS1ARI, SLABICIUNI, BOLI
1i.vt
110 M ede(i i nu m ede(i,
Nu m pute(i edea decat nezand,
Lu orbesc rr ca s orbesc,
lr s mic, m mic, alerg,
Sunt mincinos i totui uneori spun ader,
Ce sunt dar
R.vt
111 Ras-mi-se,
ngamr-mi-se,
Mr se race,
N-ai ce-i race.
Ptv.vt
112 Un butucel de jele
Cu dou gurele.
acriva
113 Ce ap este-n lume rr nisip
114 Apa cea mai lin
Si mai rr-de tin.
"
CINLL-CINLL
oavea
11 La mas rr` de mine nu stai,
1otui nu rei s m ai,
Cand m ai, chiar te grbeti
De mine s te lipseti.
êcavt
116 Ce e mai amar i mai amar
vravt
11 Care om
Nu ascult cantece
118 Cine are urechi
Si nu aude
Microbvt
119 Ce e cel mai mic in lume
]vvbivt
120 Restei rece,
Prin inim trece.
#
NAS1LRLA, CUNUNA, MOAR1LA
NAS1LRLA, CUNUNIA, MOAR1LA
1iata
121 Cinel-cinel:
De ce-o lungeti,
De ce mai scurt-o raci.
.vii rietii
122 Douzeci de rrumoi,
Patruzeci de oinici,
Saizeci de in(elep(i,
Optzeci de nebuni.
Zorite, oavevii ,i .oarete
123 Negurile se ridic,
Viermii capete ridic,
1alger de-aur se despic.
$
CINLL-CINLL
Zorite, coco,ii ,i oavevii
124 Mun(ii se rears,
Diblele
1
cant,
Viermii se mic.
1ivvt ;rrevea,
12 1rece nezut,
Repede de necrezut,
Nu ruge, nu sare,
Rost mare in lume are.
126 luge rr de picioare
De n-o prinzi
Nici de-a clare.
12 Ce ruge rr picioare
128 Ce trece pe dinaintea ochilor
Si nu-l po(i edea
1ivvt ieravt
129 Ce nu po(i cumpra
Cu toate bog(iile din lume
1
Dibta - ioar.
%
Cvvvvia
130 Nodurel legat cu gura,
1e-nnoad pe totdeauna.
131 Ce nod cu gura se-nnoad,
Si cu maini nu se deznoad
atrvetea
132 Crruie-ruie
1
,
Peste umeri suie,
Peste umeri pleac,
Umerii s-apleac...
a.tovvt batrvitor
133 n pdure rusei,
Al treilea picior ajunsei.
1
Rvie - repetarea ultimelor sunete de la cuantul precedent
din cerin(e de ersirica(ie. Lste un procedeu des rolosit in alctuirea
ghicitorilor. Procedeul a ri intalnit i la alte ghicitori din culegerea
prezent.
&
CINLL-CINLL
vftetvt
134 Am o ldi(
Cu o porimbi(:
Dac zboar porumbi(a,
N-ai ce race cu ldi(a.
Moartea
13 Cine nu mai intreab
Dac rea s mearg
Sau dac-i pregtit
Pentru cltorit
136 Am un iepura
Cu urechile de ca:
Lu reau s i le mnanc,
Ll m apuc de gat.
Mortvt ,i cei caret avc ta roaa
13 Pe cea gur de ale
Vine-o matahal mare,
Cu cinci capete,
Patru surlete
Si-o sut de degete.
'
Co,civvt ;.icrivt,
138 Cine il race nu-i trebuie,
Cine il cumpr nu e pentru el,
Si cui ii trebuie
Nu-l tie i nu-l ede.
Ctootvt ta vvorvvtare
139 Sus cant,
Jos plange.
1oaca ta vvorvvtare
140 |ndurica bradului -
Jalnica pmantului.
Civitirvt ;tivtirivvt,
141 Care-i satul
Unde cainii nu latr,
Cocoii nu cant
Si oamenii nu lucreaz
!
CINLL-CINLL
MLDIUL lAMILIAL
Coitvt v fa,a
142 Surle(el neinoat,
Mai ru ca un ho( legat.
eaavvt
143 Surlet (ine,
Surlet n-are.
eveia
144 Am o rloare-aleas,
Sade singur in cas,
M-adast
1
s in la mas.
eveia v.arcivata
14 Merge dada pe crare:
Patru maini, patru picioare,
Patruzeci de unghioare.
1
. aaa.ta - a atepta.
!
MLDIUL lAMILIAL
Ovvt cv feveia, fivt ,i fiica
146 - Iaias,
Iaias,
Unde-ai mas
- La un cap de ora.
- Ce-ai zut,
Ce-ai auzit
- Ce s d,
Ce s aud
Am zut un coco
S-o gin,
C-un pui
S-o puic.
1atat cv fiica
14 - Bun ziua, omul cu omoaia!
- Mul(umim dumitale,
Dar nu sunt omul cu omoaia,
Muma lui e soacra mumei mele.
Ghici, ce rud sunt
Parivtii
148 Lste un lucru
Pe care unii il au intreg,
Al(ii jumtate,
Iar al(ii deloc.
!
CINLL-CINLL
UNLL1L GOSPODARLS1I
1oorvt ;.ecvrea,
149 1oat ziua: cioca-cioca,
Vine sara: boca-boca.
10 Pac, pac,
Prin copac.
11 Am o rat mare,
Cu capul de rier,
Cu coada de lemn:
Intr in alcele,
Scoate la nuiele.
ecvrea cva tore,te tevvvt
12 Am un pui de grec,
lace-ndec,
ndec,
ndec.
!!
UNLL1L GOSPODARLS1I
1oorvt e vvar
13 Cand merge de-acas,
Acas cat,
Cand ine din pdure,
n pdure cat.
araa
14 Cam aa, cam aa,
Cam para(atachitea.
ere.travt ;;oaarvt,
1 Pe parul din Cioatc-Boatc,
Lste-o ulpe harc moart,
D din coad har-pocr,
Vulpe albastr in pr.
16 Ardelean taie-n deal,
Achiile cad in ale.
1 Ganj
1
ganjuit,
Sarpe potcoit.
1
Cv; - impletitur rcut din nuiele sau din scoar( de tei,
intrebuin(at in loc de runie.
!"
CINLL-CINLL
18 Are din(i mul(i i mititei
Si nu surer niciodat de ei
1
.
19 Boulean
O(lean,
mpungaci
Si scurmaci,
A mancat,
S-a blegat,
Si pe dat-a mturat.
160 Am un bou:
Intr-n coar
Si las coarnele-arar`.
161 Am un junc, ce cu gura rumeg
Si cu coarnele rlutur.
162 Am un berbec negru,
Si scoate mi(e albe.
163 Cinel-cinel:
Am un godcel,
Cu ratul de o(el.
164 Cinel-cinel:
Picior de purcel,
nelit in cojocel.
1
O rorm pu(in direrit pt. rebta, ghicit. nr. 1162.
!#
UNLL1L GOSPODARLS1I
Rivaeava ;eatavt,
16 Am un purcel
Cu trupul de lemn,
Cu limba de o(el:
nainte cur(ete,
Si in urm netezete.
Cte,tete
166 Cui cu cui
Se scoate-arar.
avtvt
16 Am un copil:
De-i dau pace,
St i tace,
De-l iau in bra(e,
Plange
1
.
168 Cand il iau, (ip i suspin,
Cand il las, s-alin.
1
loarte asemntoare pt. rioara, ghicit. nr. 1613.
!$
CINLL-CINLL
169 Am o scroar cu purcei:
Unu-n man dac iei,
1o(i gui(.
Mevbiva
10 Ce e mic i umrlat,
Si la rlci st mereu dreapt
1ocita
11 Pe pmant - lemn,
Pe lemn - ap,
Pe ap - piatr,
Pe piatr - rier,
Pe rier - carne.
Pirete baie,itor ;,teavvrite,
12 1rei dau,
1rei stau,
1rei se uit,
1rei ascult.
!%
CASA, LOCUIN|A
CASA, LOCUIN|A
Ca.a
13 Sub pdure grmdit
Sade lumea inelit,
Ziua de soare rugit,
Noaptea de lun pitit.
14 Am o grdin din patru pere(i,
mpr(it-nuntru in mai multe pr(i,
Si deasupra pus o plrie.
1 Am o ac nzdranc
Si-i orbesc ma(ele din ea.
16 Am o cloc:
Noaptea strange puii,
Si ziua-i risipete.
1 Puii - ii,
Cloca - moart.
Ca.ete
18 Moinoi lang moinoi,
Numai bune pentru noi.
!&
CINLL-CINLL
Cortvt
19 Ce cas-i pe care
ntr-o clip o rcea,
ntr-o clip o strangea,
Si pe cal o punea
oraeivt
180 Cas cu dou randuri:
Sus cainii,
Jos stpanii.
Ca.a cv co,
181 Am o ac mare
Cu (a(a-n spinare
1
.
182 Am o bioli(,
n rrunte c-o (a(.
Ca.a ,i v,a
183 Ursul ade,
Urechea ii bate.
1
loarte asemntoare pt. vtcior, ghicit. nr. 484, i pt. bvtoi,
ghicit. 0 ,primele dou ersuri,.
!'
CASA, LOCUIN|A
184 Am un bou ce ade,
Si urechea-i bate.
Peretii ca.ei
18 Patru rra(i stau ra(-n ra(,
Si nu orbesc.
Cottvrite caverei
186 Patru rra(i se d in ra(,
Dar nu pot ca s se prind.
Crivaa, rivite ;vrtacii, ca.ei
18 Vac breaz:
Cu coarnele ierneaz,
Cu trupul reaz.
188 Am o ac:
Cu trupul in cas,
Cu coada i coarnele-arar.
189 Am doisprezece boi:
1o(i se culc p-un cptai,
Si nicidecum nu se-mpung.
"
CINLL-CINLL
190 Am nou rra(i,
1o(i pe-un cptai culca(i.
Craatvra v ca.a
191 Ce e rcut la cas
lr man de om
Cvivt
192 Ho(ul intr in cas,
Si capul arar-i las.
193 Am un om mic:
Lu il bag in cas,
Ll numai trupu-l ar.
Capu-l las-arar.
194 1rupu-mi reaz,
Si capu-mi ierneaz.
Cvivt, cviete ae atrvat
19 Jumtate e in cas,
Jumtate e arar.
196 Am un mo intr-un picior.
Ghici, ce e
"
CASA, LOCUIN|A
19 Pui cucuie(i,
La cumtra in pere(i.
.coeravvtvt ca.ei
198 Am o manta larg, mare
Sade pe patru picioare
Si rabd i la ploaie, i la soare.
.coeri,vt ,i eretete ca.ei
199 Dou surate
Se-ntrec care de care
S rie mai curate:
Una - cat se spal
Si se-mbal,
Si-i tot cioar,
Alta - o dat-n an splat,
Ca ghiocu-i de curat
1
.
\ivarita
200 O mie incheiate,
O mie descheiate,
O mie s ri(i,
O mie nu ghici(i!
1
O rorm asemntoare pt. rotite vorii, ghicit. nr. 1193.
"
CINLL-CINLL
trea,iva ca.ei
201 La Ilie -
Plrie
Si pe ar
Si pe iarn.
Pravt ca.ei
202 n pdure nscui,
n pdure crescui,
Acas dac m-aduse,
Vtar de curte m puse.
203 Nici in cas, nici arar,
1alpa mea e drum de (ar.
204 Orice musarir ine
1rece peste mine.
|,a
20 Lu la orice cas
Sunt slug aleas.
Lu pe oriicine
ntampin cand ine,
Cand pleac arar,
Lu il petrec iar.
"!
CASA, LOCUIN|A
206 n pdure nscui,
n pdure crescui,
Acas dac m-au adus,
Primitorul casei m-au pus.
20 1oat ziua: huhuri la deal,
Huhuri la ale,
Iar sara: huhuri-hohoar.
208 1ilic arar,
1ilic in cas,
1itilic cine m las.
209 Si arar, i in cas.
Ghici, ce e
1
210 Am o rat:
Cine ine ii d branci.
211 Ursul st,
Urechea-i bate,
Rman scorburi destupate.
|,a ,i rvtvt
212 Leica (urudeica,
Nea Stan rluiertorul.
1
lorm asemntoare pt. ferea.tra, ghicit. nr. 234 ,primul ers,.
""
CINLL-CINLL
|,a ,i va.a
213 Am dou rete:
Una umbl i nu mnanc,
Alta st i mereu mnanc.
|,a ,i atvt
214 Unul zice: De-ar eni
Noaptea, s m hodinesc!`
Altul zice: De-ar eni
Ziua, s m uurez!`
|,a ,i cviervt
21 Aem o bab i-un moneag:
Baba umbl toat ziua,
Si nu-i imbrcat,
Iar moneagul st pe loc,
Si-i imbrcat.
Ctavta ;cteava, v,ii
216 C(elue
Jucue,
1oat ziua latr-n u.
"#
CASA, LOCUIN|A
21 Intr-n cas, ies arar,
1ot pe mine m omoar.
218 Cine ine, cine pleac,
i d mana doar oleac!
roa.ca v,ii
219 Ziua in plimbare
Mereu m pornesc
Noaptea m pun iar
Casa s pzesc.
220 Ce ade la u
Si plange din gu
Zarvt ;arorvt,
221 Am un rrate cu buricu-n spate:
Cum il prind de buric,
lace uic-uic!
222 Cand il bagi iese,
Cand il sco(i intr.
"$
CINLL-CINLL
1eria evtrv tacat
223 Ziua sunt uitat,
Stau i mo(iesc.
Noaptea m pun straj,
Casa s pzesc.
acatvt
224 Am un dulu btran,
Sade cu ua lang san.
22 1ortel-bortel,
i scurmi ma(ele c-un surcel.
226 Am o ctnu( tare,
|ine ua in spinare.
22 Coco berg
1
,
Legat de gard.
228 Cercelu cu toart,
Nime` nu m poart,
Da` m tot aca(
La ua din ra(.
229 Am o gin buhuiat,
n cmar incuiat,
1
er, berc - cu coada tiat, ciont.
"%
CASA, LOCUIN|A
Cand o descui,
Ha( cu mana de cucui!
230 Nu latr, nu muc
Si nici nu impuc.
n cas
Pe nimeni nu las!
231 Mutul de la u
Cbeia
232 Am o purcicu( ijnea(:
Cand o prinzi de urechi
lace rati in cotirea(
1
.
233 Cine intr mai intai in cas
erea.tra, fere.trete
234 Nici in cas, nici arar,
Ia, aa, o dardaial.
23 Nici in cas,
Nici arar,
Nici in cer,
Nici in pmant.
1
Co,tireata, co,tereata - cote(.
"&
CINLL-CINLL
236 Jumtate e in cas,
Jumtate e arar!
23 La mtua in perete
Sunt trei gini boghete.
238 Sunt atat de apropiate,
Le-ai crede alturate,
Una cu-alta nu-i certat,
Dar nu se d niciodat.
Care sunt ochii casei
Ceavvt
240 M-a trimis doamna de sus
La doamna cea de jos,
S (es panz rr de rost
1
.
241 Lumina prin ce trece
Si nu se oprete
1
Ro.t - aici cu in(elesul de spa(iu intre rire.
"'
CASA, LOCUIN|A
cara
242 Dou lemne
Odolene,
La mijloc
Un bra( de rescurele.
1
243 Am dou re(e
Hodrobe(e,
Celelalte - mrun(ele.
Caraviaa
244 Din pmant m nasc,
n ap mor,
La aer m etezesc,
Si la roc m intresc.
Paratra.vetvt
24 Bici de roc cumplit
Peste cer zarlit,
Dar tot rocul lui
l prind intru-un cui.
1
O rorm asemntoare pt. .ata, ghicit. nr. 646.
#
CINLL-CINLL
IN1LRIORUL CASLI, MOBILILRUL,
ORNAMLN1A|IA
Ma.a
246 n pdure nscui,
n pdure crescui,
Acas` dac m-aduser,
Hor-mprejur mi se puser!
24 n pdure sunt nscut,
n pdure sunt crescut,
Din pdure sunt adus
Si la mare cinste pus.
248 n pdure nate,
n pdure crete,
Vine-acas,
Si e mare jupaneas.
249 Patru picioare are,
Dar s i le mite
Nu e`n stare!
Ma.a cv trei icioare
20 Am o gasc-n trei picioare.
#
IN1LRIORUL CASLI, MOBILILRUL, ORNAMLN1A|IA
Picioarete ve.ei
21 Patru rra(i cu-o plrie
1
.
cavvvt
22 n pdure nscui,
n pdure crescui,
Acas dac m-aduser,
Vtar pentru stat m puser.
23 Sub un singur coperi
Patru rra(i se (in propti.
24 Am picioare, dar nu merg,
Oboseala o-n(eleg.
2 Am un purcel de tei
la(a-ra(a prin bordei.
Cvtvea ;rivaa evtrv baive,
26 n pdure nscui,
n pdure crescui,
Acas` dac m-aduser,
lrumos soon
2
imi puser.
1
O rorm asemntoare pt. .ttii ta oboroc, ghicit. nr. 1141.
2
orov - l purtat de remei ca podoab, panz alb.
#
CINLL-CINLL
2 Peste zi ed deart,
Seara m incarc,
Diminea(a m descarc.
Cvtvea ,i v,a
28 Am dou surioare:
Una ateapt seara, s se odihneasc,
Alta - diminea(a, s se primeneasc.
Cvtvea, v,a ,i ferea.tra
29 Am trei rete intr-o cas:
Una zice c de-ar eni duminica,
S se gteasc,
Alta zice c de-ar eni noaptea,
S se odihneasc,
Si alta zice: Ori ie, ori nu ie,
C mie totuna-mi race.
Patvt
260 Ce-i gata,
Si tot trebuie gtit
#!
Patvt, v,a ,i otita
261 1rei rrta(i
ncertura(i,
Unul zice: Bun-i ziulica!`
Altul: Ba-i mai bun nopticica!`
Da` mezinul totdeauna:
Ba mie, zu, mi-i totuna!`
Patvt, v,a ,i cvtvea
262 Am trei surori, una zice:
De-ar eni ziua, s m uurez!
Alta: De-ar sosi noaptea, s m odihnesc!
A treia: Vie zi i ie noapte, totuna mi-este.
Periva
263 Sichilinga-binga,
1atanica pur
1
.
264 Cine are pene,
Si nu zboar
1
O rorm asemntoare pt. tiara, ghicit. nr.116.
#"
CINLL-CINLL
ata ae eriva ,i eriva
26 Pielea acii-i la paru,
Vaca st unde dorm eu.
aita
1
, v,a ,i ferea.tra
266 1rei surori din ceea cas stau la srat,
Una care-i mai leneuc zice:
Bine hodinesc eu ziua!
Alta, hrnicu( roc:
Ba hodina mea-i la noapte!
Iar mezina:
1itiri-pitiri, mie totuna mi-i!
aaa cv baive
26 Iau iepei aua din spate,
I se d ma(ele toate.
268 Am o ac sur,
Cu ma(e de panztur.
1
aita, tarita - scandur lat rixat de-a lungul unui perete in
casele (rneti, care serete drept banc sau chiar pat.
##
Matvra
269 Ocolica-ocolea,
Ocolii casa cu ea
Si-o pusei mai acolea.
20 Cuturu
Dup u.
21 1rlog-trlog,
De la u pan` la roc.
22 Nu-s rrumoas,
lac rrumos,
Stau posomorat-n jos.
23 nartit
Si legat
Si (epoas,
Noduroas,
D ocol mereu prin cas.
24 Strans prea tare, Dorortei
Geme, bietul, sub curmei.
Cvvoivt aiv ca.a
2 mprejur m inartii
Si-n ungher m grmdii.
#$
CINLL-CINLL
Otivaa
26 |andr
1
mandr,
St in grind
Si arat la oricare
Chipul, ra(a, cum o are.
2 Lu n-am, din rptur,
Nici limb, nici gur,
Dar spui la oricare
Cusurul ce are,
Si-oricat se manie,
1ot a s m (ie.
28 Lu sunt anasur
lr ochi i gur.
Lu orice-oi edea,
|ie (i-oi spunea.
29 Am o surioar-n lume,
Si drept ca ea nimeni nu spune.
280 N-are limb i nici gur,
Si-arat orice rptur.
281 Lipie pe lipie,
loaie ererichie.
1
)vara - de la vtvarat, vtvvarat ,impodobit,.
#%
282 1e-am zut intr-un loc
Unde n-ai rost
Si nici nu puteai s rii reodat.
|tcica v cvi
283 Moul cela din perete,
Cu mtua de-o ureche.
#&
CINLL-CINLL
CALDURA SI LUMINA
ttii retrei
284 Am doi unchei la un loc,
Stau cu spatele la roc.
28 1imorei i Dorortei
Stau in atr mititei.
oba
286 Alb i sulemenit,
Cand urat, cand iubit,
Vara nu or s m az,
Iarna to(i m-mbr(ieaz.
28 Iarna to(i grmad
La tine enim,
Vara dac ine,
De tine rugim.
288 Baba mea cu prul breaz,
Numai iarna are haz.
#'
CALDURA SI LUMINA
289 Cand iscolete i-nghea(,
Lu strang pe muta mea-n bra(.
290 Am o ac blaie,
Care mnanc i lemne, i paie.
291 Mnanc toat ziua,
Si tot rlmand rmane.
Ca.a ,i .oba
292 Am o cas,
Si-n ea o rat.
Cand lipsete rata,
nghea( casa.
oba ,i tevvete
293 Am un grajd imprtesc,
Unde caii se topesc.
oba, bvrtavvt, focvt ,i .cvteia
294 Mama lata,
1ata lungu,
Ion rluiertorul,
Si soru-mea:
Uite-o, nu e.
$
CINLL-CINLL
29 Mama lata,
1ata lung,
Nenea rluiericiul,
Si lelea zupiat.
Co,vt ca.ei ;borvvt, boeacvt, cabtita
1
,
296 Am un sac
Plin de mac,
Sade-n jos cu gura,
Nu-i ars stransura.
29 Am un sac cu mac,
La amandou capetele dezlegat.
298 Am un sac rotund,
lr nici un rund.
299 Ursu` pe bordei.
300 Cine zi i noapte tutun rumeaz,
Si nu se mai satur
301 Sus pe cas aezat
Si rumeaz ne-ncetat.
302 Ciutur-mutur cel btran
Sade sus i bea tutun.
1
Cabtita - diminuti de la cabta ,co,.
$
CALDURA SI LUMINA
Co,vt, ratra ,i ara focvtvi
303 1ata lung,
Mama lat,
Si cumnata ralraiat.
Co,vt, ratra ,i fvvvt
304 1ata lungul,
Mama lata,
Nenea rluiertorul.
30 Mama lat i tata gros,
Cant-n rluiera rrumos.
Co,vt ,i fvvvt
306 - Unde te duci, strambule
- Ce m intrebi, gunosule
30 - Unde mergi tu, rsucitule
- La ce m-ntrebi, guritule
C la coad-a aurit,
Nu ca tine, tot cnit
1
.
1
Cavit - opsit in negru.
$
CINLL-CINLL
Co,vt, focvt, cvtorvt ,i ivea
308 1ata inalt,
Ginerele turbat,
Maica milosti,
Surioar alb.
iarete co,vtvi
309 Sade moul pe corlat
1
,
Si-i atarn nasu-n atr.
Cortata ,i co,vt
310 Am patru rra(i,
P-o manec de cojoc bga(i,
Si to(i beau tutun cu lulelele.
Crevevea ,i avvarvt
311 Nstrap
2
din ap,
Ginere din lume.
1
Cortata - un rel de poli( in jurul etrei (rneti.
2
â.traa - can, as, cup.
$!
CALDURA SI LUMINA
a.ca, avvarvt ,i crevevea ;.caaratorite,
312 Mireasa-n pdure,
Ginerele-n |arigrad,
Si nuna in garl.
313 Rage Rujana din pdure
Si cerbana din genune,
Si taur
De la raur.
314 Mama-i din pdure,
1ata e din targ,
Si eu dup prund.
.vvarvt, ia.ca, crevevea ,i .cvteia
31 Vi(elu-n targ,
Vaca la munte,
Sitaru
1
-n prund,
Laptele se duce-n ant.
1
\i,tar - as de lemn cu gura mai larg decat baza, rolosit
pentru muls sau pstrat laptele.
$"
CINLL-CINLL
cvteia
316 Cimilic
Mititic,
Nici de Vod nu-i e rric.
31 L mai mic decat un purice
Si mai grea decat o maj
1
.
318 Uite-o
Nu-i.
319 Iote-o, nu-i,
Dac nu-i,
Nici eu n-o spui.
320 Cinghili(
Minghili(,
Pac! Pac! tirichi(.
321 Cum nate, muc,
Cum muc, moare.
1
Ma;a - unitate de msur pentru greut(i, egal - dup
regiuni - cu 0 sau 100 kg, cru( pentru transportat pete.
$#
CALDURA SI LUMINA
cvtea ,i fvvvt
322 |in(iriga-n rug,
1oroipanu
1
- dup ea.
Cbibritvt
323 Be(ior de tei,
lr dansul piei.
ocvt
324 Am un bour rou:
Unde pate
Mult reme
Se cunoate.
32 Unde se culc Boian,
Se cunoate i-ntr-un an.
326 Unde doarme boul rou,
Nu mai crete iarb erde.
32 Am un giunc rou:
Unde zace intr-o sar,
Se cunoate intr-o ar.
1
1oroiavv - b( noduros mai gros la un capt, ciomag,
mciuc.
$$
CINLL-CINLL
328 Cat a pscut Bujor intr-o sar,
Nu crete iarb intr-o ar.
329 Am un bou rou:
Cand il uzi, moare.
330 Am un bou bujor,
Si nu-l pot scoate
Cu runia din ocol.
331 Am un armsar nebun:
Unde se tlete,
Iarba nu mai crete.
332 Psric mic,
Nu bea, nu mnanc,
Pe unde-atinge, rrige.
333 Am un copil:
1ot mnanc i nu se mai satur.
334 Vantu-l stange,
Vantu-l incinge.
33 Cat de mic,
Dar noaptea tot se ede.
336 Ce e mai tare ca rierul i o(elul
$%
CALDURA SI LUMINA
Para focvtvi ,i cabtita
33 - Unde mergi tu, rsucit
- Ce m-ntrebi tu, gurit
Coada mea e-ntraurit!
]araticvt ;carbvvete ariv.,
338 Aur - buc(ele,
n gura sobei mele.
339 Ce pui in ap
Si moare pe loc
340 l bag ro in ap
Si iese negru.
ocvt ,i fvvvt
341 Prin(ii acum se nasc,
Si copiii-s in arrul casei!
342 1a-su nu-i rcut,
Si ri-su joac pe cas.
343 1atl inc nu s-a nscut,
Si copilul i-alearg prin sat.
344 Popa-n cas,
Pletele-i pe cas.
$&
CINLL-CINLL
ocvt, .oba, co,vt ,i fvvvt
34 Sora mea-nrlcrat,
Mama groas,
1ata lung
Si nenea rluiertor.
vvvt
346 n roc s-a nscut,
De roc a rugit,
De roc despr(it,
Iute a murit.
34 Ciut mohorat,
Umbl oit
1
.
348 1oderel
Din riricel,
Sus se suie
Din c(uie
2
.
349 Copil negru-ant,
Cioar rr aripi,
1ata este rou-luminos
Si zbor in rotocoale pan la nori.
1
\orait - cotit, intortocheat.
2
Catvie - as de metal sau de pmant, in care se ard mirodenii.
$'
CALDURA SI LUMINA
30 Mo Stan lungul
Msoar crangul.
31 Se suie moul in pod
lr scar,
lr maini
Si rr picioare.
32 Iese moul din stramtori
Si se-nal( pan` la nori.
33 N-are maini, nici picioare, nici gur,
Umbl singur prin ur,
1aica-l scuip i-l injur.
Ll nu rspunde nimica:
Suie-n pod, s caute purcica.
34 Ori ii iarn, ori ii ar,
Suie-n pod rr de scar.
3 Ce se suie rr aripi
vvvt, ratra ,i cortata
36 1ata lung,
Mama lat,
Cumnata oalciat
1
.
1
\otrtcaiat - chiop, oldit.
%
CINLL-CINLL
1atraivt ;cociorra,
3 Am un cal negru:
Cand il bag intre cei roii,
Pe to(i ii gonete
Si-i risipete.
38 Am un ocol de boi:
Cand bag un taur negru-n el,
1o(i boii-i imprtie.
39 Am un mo btran
Si st cu nasu-n scrum.
360 Undrulas
Cu nasul ars.
361 Ispas
Cu capul ars.
]arvt ,i v;ovt ;ratraivt,
362 Am un grajd
Cu doi boi roii,
Numai unu-i negru
Si pe to(i ii d arar.
%
CALDURA SI LUMINA
1atraivt, .oba ,i ;araticvt
363 1ata lung i-ncarligat,
Mama lat
Si-arumat,
Iar bie(ii - mrun(ei,
Iese tata-arar` cu ei.
evvvt ae foc, tevvete
364 Cresc departe,
Cresc la munte,
Iar cand acas m aduce,
Buc(ele m race.
36 Primara inerzete,
1oamna-nglbenete,
Si iarna te inclzete.
1rea.cvt rvt
366 Indoitur
Cu pocnitur.
%
CINLL-CINLL
evvvt ,i ratra
36 Rage buha din cenu,
Si buhaiul din pdure.
Craatvra tevvetor
368 Ghici una:
Ce nu pui la car cu mana
vvvarea
369 Lu in toat ia(a
Mereu strlucesc,
Dar cu strlucirea
M i prpdesc.
30 Mititeaua
Umple-argeaua
1
.
31 Mic-mititic,
Bag ziua in argea.
32 Dobra grasa
Umple casa.
1
.rea - construc(ie mic de scanduri, in care se aaz ara
rzboiul de (esut.
%!
CALDURA SI LUMINA
33 Lui Ioan lungul
i pic mucul.
34 1rup de su
Si inim de bumbac ru.
3 Am o rat
Cu inima de retile
1
.
Oaitvt
36 Omuor de lut,
Cu prul de roc.
3 Ce-i mic cat pumnul,
Si ede-n toat casa
ava
38 Sus cas,
Jos cas,
La mijloc rereastr.
39 |andr mandr,
St in grind
Si lucete,
1e orbete.
1
e,tita - aici cu sensul de ritil de lumanare.
%"
CINLL-CINLL
380 Am o bab burduhoas,
lace casa luminoas.
381 Sade doamna pe corlat,
Lumineaz casa toat.
382 O lalnic
1
-palnic,
Pan nu se a llnici
Nu se a plnici.
Lalnica-palnica,
Ghici coalnica!
ititvt tavii
383 ntr-un arr de arina
Se zrete-un sorina.
384 Am un arpe in iaz,
n riecare sar ii arde capul.
Cavt v tava
38 Stejar erde,
Varru-i arde
2
.
1
atvic, taivic - rtcitor, hoinar, agabond.
2
Aceeai rorm: pt. bv;or, ghicit. nr. 916 i pt. avv, ghicit. nr.
169 ,primele dou ersuri,.
%#
CALDURA SI LUMINA
386 n stanc rusesem,
Dup ce m scoaser,
lrumos m cur(iser
Si s luminez m puser.
Cvrevtvt etectric
38 Pe sarm se-ntinde,
Si-n cas s-aprinde.
388 Urzitoare-nalte,
lire rchirate.
Stele aurii
Ard i-n plin zi.
ecvt etectric
389 L-au legat pe nea Ilie
C-un curmei de bagdadie
1
Si-l hrnesc printr-o rranghie,
De ia roc la scrarlie.
390 O prsad
2
atarnat,
Dar nu poate ri mancat.
1
aaaaie - taan.
2
Pra.aaa - par.
%$
CINLL-CINLL
tectrificarea
391 Pe-o colin sau pe sat -
Jratic imprtiat.
392 Si la badea in unghere
Ard acuma stele.
iarocevtrata
393 Un balaur,
Solzi de aur,
St in munte priponit,
Ap band necontenit,
Si pe nri cum surl para,
Lumineaz toat (ara.
394 Cloca-n ad s-a pitulat,
Risipindu-i puii-n sat,
ns noaptea, grijulie,
i hrnete pe-o rranghie.
%%
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,
AR1ICOLL SI OBILC1L DL
UZ CASNIC ,MLNAJ,
1atra cv focvt, iro.triite, ceavvvt, aa
aiv et, vataivt ,i facatetvt
39 Lat patelat,
Peste lat - imbojorat,
Peste imbojorat -
Crcnat,
Peste crcnat -
Mciuc,
Peste mciuc -
Limpezeal,
Peste limpezeal -
Glbeneal,
Peste glbeneal -
Hurdule(
1
.
396 Sade lelea lat,
Peste lelea lat -
Lelea aloroat,
Peste lelea aloroat -
Lelea durdulia,
Peste lelea durdulia
Sade badea burduhoiul.
1
vravtet, bvavtet, bvtvaet - arg, rcle(.
%&
CINLL-CINLL
1atra, bvrca
1
,i .va
39 Lat,
Peste lat -
Bosumrlat,
Peste bosumrlat -
Chioara cu ochi.
1atra ,i fvvvt
398 U(u(ui la Clm(ui,
Iapa este
Murgul nu-i.
Cvtorvt
399 Am un mo btran:
1ot mnanc, i nu se satur.
400 Am o cma:
Numai din petice rcut,
Si nu-i impuns niciodat cu acul.
Cvtorvt vciv.
401 Din arar-ntunecos,
Dinuntru luminos.
1
vrca - turt de mlai coapt in spuz.
%'
402 Pe sub rapile rapite -
Ciute
1
negre, mohorate.
403 Sade naul sub uluc
2
Si rumeaz din ciubuc,
Apoi, dup ce-a rumat,
l hrnesc cu aluat.
404 Urii -
n sat.
Cainii nu bat.
Cvtorvt cv ive
40 Veni titirigile,
Lu pipirigile,
Rmase doctorul gol.
)e.tvt
406 Ce st rezemat rr picioare
40 Am un ciuciulete
3
Sade la perete.
1
Civta - cerboaic, slbticiune, riar.
2
|tvc - jgheab rcut din scanduri sau din tabl i pus de-a
lungul streinii casei, pentru scurgerea apei.
3
Civcivtete - un soi de ciuperc comestibil, cu plria zbarcit,
zbarciog.
&
CINLL-CINLL
atvt te.tvtvi
408 Dubas
1
Cu capul ars.
Piva ,i itvvt ;i.atovt,
409 Unul st,
Si unul d.
410 Lenea d,
Si munca st.
Pivtita
411 Am o ra( rrrrea(,
Numai cu coada se negoa(:
Nici pe mere,
Nici pe pere,
Numai pe nuci,
Bucate dulci.
1
Dvba. - om gros ori manccios.
&
ita, .ita ,i cervvtvt
412 n pdure cioca-boca,
n campie mi-ho-ho,
Iar acas lipa-lipa.
413 Achiu( din pdure,
Mi-ho-ho din camp
Si liop-liop in cas.
414 Roat uscat,
Cu pr rerecat,
n cui ac(at.
41 Ce nu (ine ap
416 Cinel-cinel:
Sus bat dobele,
Jos curg negurile.
41 Jup in deal,
Jup in cellalt deal,
n alcea
1ot ningea.
418 Icea banc,
Icea (anc,
Deale ninge.
&
CINLL-CINLL
419 n pdure nate,
n pdure crete,
Vine-n sat i joac neeste.
420 n pdure nate,
Pre raturi
1
pate,
Mama dac o sucete,
Ninge de haiete.
Piro.triite ;cbiro.teite,
421 Ciontei-bontei,
Picioare de cotei.
422 Sunt trei rra(i,
Numai c-o cciul-n cap.
Piro.triite, ceavvvt cv aa ,i vatai ,i
facatetvt
423 Cracaia,
Negraia,
Albu,
Glbenu,
Mo Neculae deasupra.
1
Rt - liad, pajite.
&!
Ceavvvt ;cataarea, tvcivt,
424 Am o ac neagr:
Cand o mulg
O intorc cu rundul in sus.
42 Am o ac neagr:
Cum rat i(elul,
l mnanc lupii.
426 Am o ac neagr:
n toate zilele rat,
Si bie(ii stau imprejur grmad.
42 Vac bl(at,
n toate zilele rat.
428 Hurbuz-burduz
1
,
Din |arigrad adus,
Sub lai( pus
2
,
Cu mmlig uns.
1
vravbvrav - ca un obiect care st atarnat de cea i se
blbnete ,onomatopee,.
2
O rorm asemntoare pt. bo.tav, ghicit. nr. 1022 ,primele
trei ersuri,.
&"
CINLL-CINLL
Ceavvvt ;cataarea, ciobavvtvi
429 Am o hait
1
neagr:
1o(i mun(ii alearg,
Si numai urd rat.
Cataarea ,i toarta
430 Punte stramb,
Vale-adanc.
Cataarea ta foc
431 Am un bou negru i altul rou,
Cel rou linge pe cel negru.
Cataarea ,i iro.triite
432 - Scurt, groas, un` te duci
- M intreab ciorbul,
Negru ca corbul!
433 - Scurt, gras, un` te duci
- Rchirat, la ce m-ntrebi
1
aita - c(ea.
&#
Cataarea ,i aovita
434 - Dobro groaso, un` te duci
- Arso-n burt, la ce m-ntrebi
43 - Scurto, groaso, un` te duci
- Arso in rund, de ce m-ntrebi
Unde eu m duc,
1ot (ie (i-aduc.
Cataarea ,i feaete,vt
436 A plecat hurdu-burdu la rantan
Si s-a intalnit cu arsa-n rund.
Covavacvt ta cataarea ae fiert rivar.
43 Bute pe bute,
Sus coad de ulpe.
acatetvt ;ve.tecavt, vete.tevt,
438 ntr-o ale-adanc
Descant un pop de branc
1
.
1
rvca - boal contagioas la animale, speciric indeosebi
porcilor.
&$
CINLL-CINLL
439 Iese moul din colib,
Cu nasul plin de mmlig.
440 n pdure nscui,
n pdure crescui,
Acas dac m-aduser,
Mmlig s rac m puser.
Oata
441 Din pmant nscui,
n lume trii,
Si cand murii,
n gunoi m pomenii.
442 Am rost la spat,
La palme m-au luat,
n roc am intrat,
La targ am plecat.
Mul(i ani am slujit,
Pe to(i am hrnit,
Si cand am czut,
|ndri m-am rcut.
443 Am o mtu
Cu gu:
1oat ziua horcotete
1
,
Iar noaptea se odihnete.
1
. borcoti - a horci.
&%
444 A trit
Ne-a hrnit,
A czut,
S-a prpdit.
Oatete
44 La mama sub perete -
1ot gini boghete.
1
Oata cva .e ia ae e foc
446 Cinci in branci
2
,
Neagra-nainte,
1u(uru pe urm.
Caacvt oatei ;feaevt
,
44 Am un rrate
Cu buricu-n spate.
448 Clopul tetei
Pe gura retei.
1
O rorm asemntoare pt. btiae, ghicit. nr. 43.
2
rvca - man.
3
eaev - capacul de la oala rolosit pentru riert.
&&
CINLL-CINLL
.bvrvt
449 Cimurcei ce-i
Ce nu st-n oal
1iaia
40 Am o copil:
Cand ii dau mancare plange,
Cand nu-i dau, tace.
41 Sade baba in cotru(
1
Si-o tot linge-un pui de ma(.
Cratarvt
42 Cat am trit,
Pe roc m-a parlit,
Iar dac-am murit,
n drum m-a azarlit.
tiaete ;.tracbivite,
43 Pe la noi pe sub perete -
1ot gini boghete.
1
Cotrvta - atr mic, parte sau col( din atr, loc intre
cuptor i perete, unde se aaz asele i unde stau de obicei ma(ele.
&'
ivvra
44 lat mare-n comandare
1
-
Nici colac, nici lumanare.
4 Buturugu( uscat:
O ridici incrcat
Si o lai jos uurat.
46 Buturug cam prelung,
Cine-o are rea s-o ung,
O ridic incrcat
Si o las descrcat,
Cand e plin,
1o(i se-nchin,
Cand e seac,
1o(i s-apleac.
4 Ginu-ncrc(ac,
|uti la mou-n poie(ac.
48 Vrbiu(-ncrc(ic,
Hutiuluc in poie(ic.
49 Am un cal:
Cand il sui la deal ii stul,
Cand il scobor la ale-i rlmand.
1
Covvaare - comand ,praznic, osp( la inmormantare,.
'
CINLL-CINLL
ivvrite v .tracbiva
460 ntr-o ale-adanc
Multe ciori s-arunc.
461 Am o sut de gini.
Si stau toate cu coadele peste gard.
462 De la locul lui Istrate
Ies co(oranele-ncrcate.
463 Am nite boi:
Dau s-i bag in obor,
Si ei intr numai cu capul.
ivvra, tivvrite v oata
464 Lupul intr in moar,
Si coada-i rmane-arar.
46 Vi(ei mul(i intr-o coar,
Si to(i cu coadele-arar.
Ceaivicvt
466 n stomac e ap,
n nas - o sit,
Are o singur man,
Si aceea pe spate.
'
Pvtiveivt
46 Buturug bulbur,
Sade jos i tulbur.
468 1rupinic scorbur,
Sade jos i bolbur.
469 Am un lemn scorboros,
Pe care-l bat riind jos,
Ll nu tace,
Ci tot race:
Diitai geeantai!`
40 Am o bab i-un moneag,
Bur! in oala cu chileag
1
.
41 Ulduc
2
- bulduc,
De barb-l duc,
De barb-l aduc.
3
Pvtiveivt ,i batatorvt
42 Hurdu-burdu prin cmar,
Ia-l de pr i d-l arar.
1
Cbi,tea - lapte inchegat, care rmane in as dup luarea
smantanii, lapte prins, lapte acru.
2
|tavc - cuant care imit zgomotul produs de cderea unui
corp in ap.
3
lorme asemntoare pt. vtcior, ghicit. nr. 488.
'
CINLL-CINLL
ota
43 Hurduc-burduc,
De must(i te duc.
Dovita ;cofa,
44 Cinel-cinel:
Am o gasc, cioant-boant,
C-un chicior turlui-burlui,
Cu pliscul pahar smancete,
Ia portim i mi-o gacete!
4 Cimurcei, ce-i
Am o iap,
1ot de coad-o duc la ap.
46 Am o ac alb
Si-o duc de coad la ap.
4 Am o iap sureap
1
:
Cand o duc la ap
De coad o duc,
De coad-o aduc.
1
vre - sirep ,nra,.
'!
Cobitita ;corov.ta,
48 Slab i sub(ire,
Grei cercei mai (ine!
49 n pdure nscui,
n pdure crescui,
Acas dac m-aduse,
Cercei grei imi puse.
480 Lste-o bab-ngheboat,
Si tot cu cercei se poart.
481 Mare, lung,-ncooiat,
La capete inrierat,
Si pe umr e purtat.
482 M duc cantand
Si in plangand.
Cobitita cv cofete
483 M duc cu cerceii seci,
Si in cu ei plini.
'"
CINLL-CINLL
|tciorvt
484 Am o ac
Cu (a(a-n spinare.
48 Am o gasc oait-boait
Si cu gatul ui-burlui.
486 Galgu(-galgu(,
Ciuti cu tine-n paru(!
48 Cat am trit,
|i-am rost de toate roloasele,
Dup ce am murit,
Mi-ai aruncat oasele.
488 Burdur-burdur:
De barb-l duc,
De barb-l aduc.
Carafa
489 Am o ra( toaip-boait,
C-un picior turlui-burlui,
Si unul phrnicete.
490 Am o ra( goibra(,
Cu grumazu oibroi.
'#
Cavcvt ae bavt aa
491 Am o rat urat i scobit,
Cine ine o srut
1
.
492 Am un biat,
Cine ine il pup.
Cava
493 Galgu(
n paru(.
494 Am o reti(,
Srutat de to(i in guri(.
Pabarvt
49 Reteei umrlat,
La rund retezat,
La cap piperat,
Si umbl prin sat,
Se4 d peste cap,
Spune c e beat.
1
O rorm asemntoare pt. cava, ghicit. nr. 494.
'$
CINLL-CINLL
496 Pistornic
1
bumburat,
Se d peste cap.
\ivt
2
49 Saicula
Baicula:
Cine n-a ghici,
Capul i s-a suci.
Ctvt .tictei
498 Cine tie:
Care gat n-are
Nici carne,
Nici ine
Dovt
499 Monegu( in pielea goal,
|ine inul de nal.
1
Pi.tor vic, ri.tor vic - un rel de piramid cu baza
dreptunghiular, serete ca sigiliu sau pecete de imprimat pe aluatul
precurilor.
2
\i - sticl, rlacon.
'%
eaete,vt
00 Hurdur-burdur,
Din pdure-adus,
Sub lai( pus.
01 Am un mo - btran:
De barb-l duc,
De barb-l aduc.
02 n pdure nscui,
n pdure crescui,
Acas de m-a adus,
Plin cu ap m-a pus.
vtoivt ;botobocvt,, bvtea, baterca
03 ntr-un camp inrotat
Sade ldica umrlat.
04 Hurduz-burduz,
Din |arigrad adus
Si-n pini( pus.
0 Am o ac mare
Cu (a(a-n spinare
Si-o mulg pe la coad.
'&
CINLL-CINLL
06 Am o gin cucuiat.
O (in in pimni(-ncuiat,
Si cum intru s-o descui,
i pui mana pe cucui.
0 Lina
Magdalina,
Cu smicele pe spinare,
La buric,
Calabalic,
La inim, eselie,
Ghici(i, boieri, ce s rie
08 Lemnu` (ine balta,
Si balta (ine lemnu.
Cercvt e bototoc
09 Ce-i rotund
Si rr rund,
Si de in
i pare bine
1trvt
1
;tvia,
10 Coada ulpei
Pe doaga bu(ei.
1
1tr - rructul tigei, intrebuin(at la scoaterea prin aspirare a
inului din butoi, unealt in rorm de palnie, rolosit in acelai scop.
''
Pto.ca
11 Am o pasre roioar,
Pe la gue glbioar,
Si mai are pu(in glas,
Si nu m-ndur s i-l las.
12 Am o puic cucuiet,
Sede-n csoaie-ncuiet,
Doar s mor s n-o descui,
S-i pun mana pe cucui.
13 Am o ra(
Soant-boant,
Din picior (urlui-burlui,
Ghici(i-o, c eu -o spui.
14 Am o gasc oanc-boanc:
La grumaz e slbnoag,
Din clon( imi phrnicete,
1rudete-te de-o ghicete!
1 Coco potcoit,
De nunt gtit.
1
16 Ginu potcoit,
De nunt insoonit
2
.
1
O rorm asemntoare pt. i.tot, ghicit. nr. 1281 i pt. car,
ghicit. nr. 131 ,primele dou ersuri,.
2
v.orovit - cu soonul pe cap, gtit.
CINLL-CINLL
1 Am o ac de lemn,
Si i(elul e om.
Ce e
1
18 Broasc-(stoas,
n cui atarnat.
19 Am o rat mare
Si-o atarn de plete in cui.
20 n pdure m-am nscut,
n pdure am crescut,
Apoi de om sunt rcut,
1oat lumea m srut
Si necazurile-i uit.
21 Am o toitan
Doloran,
Ca(i o rotesc
Se-neselesc.
22 Hurduz-burduz,
Din |arigrad adus,
n urub legat,
n cui aninat.
1
O rorm pu(in direrit pt. tvtea, ghicit. nr. 112.

raavt
23 Ciutuc-butuc,
De urechi te-apuc.
Pvtiva
24 lierul (ine gorunul,
Si gorunul - apa.
Pvtiva cv rara ;caaa cv cvrecbi,
2 Alunul (ine gorunul,
Gorunul (ine tul
1
,
1ul (ine broatele.
1
1av - lac, balt, ap stttoare.
CINLL-CINLL
HRANA SI BAU1URA
Meivt
26 Soarele-l sorete,
Vantu-l rcorete,
Gina-l inghi(ete
Si se prpdete.
Mataivt ;,i veivt,
2 Cotcobana
Umple mana.
aiva ;riv .ita,
28 Ce intr prin grdin
Si nu race urm
acvt
29 Cand ii slab,
N-are os,
Candu-i gras,
1otu-i os.
!
HRANA SI BAU1URA
acvt cv faiva
30 1ata gros,
lr os.
31 Burtea gros,
lr os.
De.aii
32 Am dou gate
ntr-un gatlej.
33 Am doi lupi
ntr-un gat.
34 Doi caini gatui(i
Peste poart azarli(i.
Ovvt cv ae.aii
3 Pe aea lui Berbelu,
Un curcan cu dou gui.
1rai.ta
36 Am o ac:
Cand o duc la camp
"
CINLL-CINLL
O duc stul,
Cand o-aduc acas,
O-aduc rlmand.
1vrta ;bvrca,
3 1urtel,
Burtel,
Buz de i(el.
38 Cand eu mana bag in spuz,
Pe boanca apuc de buz.
Mataivt v te.t
39 Am un bou mare,
Care de-abia are loc in coare.
40 Am o ac,
Cand o bag in grajd,
L rr piele.
Cand o scot,
L cu piele.
Pivea
41 Din pmant in soare
Din sac in dogoare.
#
HRANA SI BAU1URA
42 Chinuit
Si muncit,
Peste tot locul bortit
1
,
Cine-o are ii bogat,
Cine nu, ii om srac.
43 Cu ciomege m-au loit,
ntre pietre m-au striit,
Chiar in jar am rost bgat,
Cu cu(itul spintecat,
Dar dei m chinuiete,
Lumea-ntreag m iubete,
1oat lumea m dorete.
44 Roat rotit,
De om muncit
Si de lume-nghi(it.
4 Rotic, roticea
Si manc lumea din ea.
46 Am o gin
Cu creasta de rin
2
.
1
ortit - gurit.
2
lorme asemntoare pt. r,vita, ghicit. nr. 116 i pt. vetc,
ghicit. nr. 16 ,primele dou ersuri,.
$
CINLL-CINLL
ravvtatvt ,i cotvt ivii
4 Ur i ur! de sco(i sudori,
Si-apoi rlea( pe-o rotunjic,
Pe sub bolt raci urhu,
Stai, c o mnanci acu...
Mavatia
48 Dobra gras,
lr` de oas.
49 Cimel-cimel:
Cloi pe ap.
Mavatia facvta v ceavv e iro.trii
0 Cu crcaia
Si negraia
laci mlaia.
Mavatia ,i ivea
1 - Bun diminea(a, clcaie crpcioase!
- Mul(umesc, nesa(iul casei!
- Bun diminea(a, sa(ul casei!
- Mul(umesc, cinstea mesei!
%
HRANA SI BAU1URA
area
2 Apa m nate,
Soarele m crete,
1oat lumea m iubete.
Iar cand mama m-ntalnete,
M omoar, m topete.
atete
3 Ce inghea( ara
Mai iute decat iarna
atete ae vava
4 Ce se mnanc
Si nu se pune pe mas
Ca,vt v ar
Am un inel,
Care doarme in rundul bulboanei.
&
CINLL-CINLL
rva
La cea de jos,
S-mi dea carne burghioas,
Alb, rr oase.
Ocbii aiv ca,carat
Cu cat am mai multe,
Cu atat cantresc mai pu(in.
Ovt
8 Albaie
n paie.
La cea de jos,
S-i dea in i cu rachiu,
1ot intr-un buriu
1
.
60 Si in, i holerc,
1ot intr-o balerc.
61 Am un butoi necercuit
Si (ine i in, i rachiu osebit.
1
vriv - butoia, rolosit indeosebi pentru (uic.
'
HRANA SI BAU1URA
62 Am un poloboc:
Dac se stric
Nu-l poate nici un butnar
1
tocmi.
63 Am un buglena
2
Cu in i cu inars,
Si nu se amestec.
Ghici, ce e
64 Am o brban(
3
Cu dou reluri de branz:
Una inlbete,
Alta-nglbenete.
6 Vinu` oiodesei
Si cu-a-mprtesei
Stau intr-un butoi
Si nu se-amestec amandoi.
66 Am o cas ruit,
Peste tot este boltit.
6 Am o csu(
Micu(,
Vruit,
Si pan ce n-o spargi
Nu po(i s intri-ntr-insa.
1
vtvar - dogar.
2
vteva, - butoi, as.
3
arbvta - putinic, rcut din doage de lemn, in care se
pstreaz de obicei branza i laptele.
CINLL-CINLL
68 Am o cmru
Plin de mancru,
Pe niciri n-are u.
69 Var ruit,
Zid zidit,
lr ui, rr rerestre.
0 Sus albu tare,
Jos albu moale,
La mijloc galben rloare.
1 Cine n-are cap deloc,
Coad deloc,
Si se race dobitoc
2 Ce se nate din insurle(it,
Si-i neinsurle(it
3 Ce nu po(i s pui
S az in cui
4 Arunci sus, ii alb.
Pic jos, ii galben.
Catbevv,vt ovtvi
Am spart ghea(a
Si-am arlat aurul.
HRANA SI BAU1URA
Coa;a ovtvi
6 Am o cma rr nici un rerec
1
,
lr nici o deschiztur.
Cattabo,vt ;tba,vt, ctba,vt,
Am un balaur mare
Si-l pun in rrigare.
Catv,ca
8 Inelul doamnei
n rundul oalei.
taviva
9 |igan arumat
n cui ag(at.
Mierea
80 Ce-i mai dulce pentru gur
Si-i strans cu alergtur
1
Refec - custur cu ajutorul creia se imbin dou buc(i de
panz.
CINLL-CINLL
81 Ce e mai dulce i mai dulce
Si prin bazait s-aduce
|vtaetevvvt
82 Ce st in umezeal
Si nu se ud
.raeivt ivte
83 1rtcu( roie,
Plin de carmojie
1
.
2
84 Rou ca rocul,
Uite ca dracul.
Piervt, boabete ae ier
8 Cinga, linga-linga,
Lega-(i-s-ar limba,
C-un rir de mtase neagr,
Limba-n gur (i se leag.
86 Ghemule(e cre(e
Umbl prin jude(e.
1
Crvo;ie, crvoa;a - resturi, ririmituri ,de mancare,.
2
O rorm asemntoare pt. vacea,a, ghicit. nr. 1890.
!
HRANA SI BAU1URA
8 Am un mr cre(
De la un precupe(.
88 Ce-i din lumea mare-adus
Si la mare mas pus
Pattaica vvrata
89 Varai mana-ntr-o gleat
Si scosei pe lelea beat.
vocbiva
90 Sus piele,
Jos piele,
n mijloc mlai cu miere.
91 Sus piei,
Jos piei,
La mijloc boabe de mei.
Ptacivta
92 1urt peste turt,
Si la mijloc urd
1
.
1
lorm asemntoare pt. r,vita, ghicit. nr. 11.
"
CINLL-CINLL
93 Petec peste petec,
Sus pe desuietec.
ovboava
94 Ghici, ghicitoare mic
Cat oul de randunic:
Randunica nu-l clocete,
Iar-n gur se topete.
Racbivt
9 1u m raci om!
Lu te rac neom.
1ivvt
96 Sangele Domnului
n capul omului.
9 Lie,
Lie,
Ciocarlie,
C la nunta noastr joac
Sranta poam busuioac.
98 Cinglie,
Dinglie,
#
HRANA SI BAU1URA
Vino de la-mpr(ie,
C-am s-(i spun o mare bucurie:
C s-a mritat
Noidita,
nrlorita,
le(uiala snopului,
lloarea busuiocului,
Iar la nunt
Cine-i joac
Joac:
Sranta poam busuioac.
99 La mesele cele alese
Nu lipsesc,
Si rac poznele adese
Celor ce m prisosesc.
600 Cine aduce sntate, bucurie,
Dar i nebunie
1ivvt v bvtoi
601 Merge moul prin sat
n cojoc de brad,
Canii dup el nu bat.
602 Nebunul satului,
n cma de lemn.
$
CINLL-CINLL
603 Nebunul satului,
mbrcat in coaja pcatului.
604 Gorunul (ine nebunul,
Nebunul nebunete oamenii.
60 Bolundul
1
satului,
Cu cojoc de lemn.
raa
606 Dobra, sub(irica,
Umple putinica.
1
otvva, botva - nebun, smintit, nerod.
%
LUCRU DL MANA
LUCRU DL MANA ,1ORS, |LSU1,
CUSU1, MLLI|A1 etc.,
Pietevii ae tva
60 Am doi monegi:
1oat ziua se trag cu din(ii de barb
1
.
608 Am doi monegi
Cu barba arg
2
,
Cand se-ntalnesc
Se trag de barb.
609 Am doi moroi,
Se trag de barb
Amandoi.
610 Am dou ma(e,
Care se trag de must(i.
Raita ae tva
611 Ltruc, ruc
De bagi degetul
1e muc.
1
O rorm pu(in direrit pt. ietevete ,i barba, ghicit. nr. 43.
2
Sarg - galben-deschis.
&
CINLL-CINLL
viorvt v fvrca
612 Iarna,
La toat casa
Pom inrlorit.
vrca ,i vivite cva torc
613 Cumetri(a suprat
Sade tot nepieptnat.
Cand o piepteni, ii pic prul.
614 Am o ac:
Cat-i ziua o mulg,
Pan rman numai cu coarnele pe ea.
Deetete ta tor.
61 Cinel-cinel:
Cinci sub streain, i-i plou,
Cinci muncesc, i n-au nici rou.
616 Am cinci oinici,
Sed sub streain i plang,
Si cinci alearg-n ale uierand.
61 Cinci mulg
Si cinci alearg.
'
LUCRU DL MANA
v.vt
618 Hur in sus,
Hur in jos,
Pic noaptea burduhos.
619 loltea
1
-n sus,
loltea-n jos,
loltea ine burdios
2
.
620 Am un purcel,
Si-l (in de coad
Pan se-ngra.
vrca ,i fv.vt
621 Sub un pltina
Joac-un iepura.
622 Am un moneag burduhos
Si o bab stren(roas,
Pe moneag il sucesc,
Pe bab o smucesc.
1
ottea - burtos, mancu.
2
vraio. - burduhnos, bor(os.
CINLL-CINLL
Cbevvt
623 Bete peste bete,
O mie-ncheiete.
624 Am un pui de urs,
Cu mii de bete-ncins.
62 Motoralc de purcea
Aruncat-ntr-o argea.
626 l (ii de coad,
Dar el tot ruge de-a dura.
Ra,cbitorvt
62 Hui in sus,
Hui in jos,
Hui un pui
De mthui.
1rtetvita
628 Am un monegu(
ntr-un picioru(.
LUCRU DL MANA
629 Oaie, oaie, oacn
1
,
Sade jos i deapn.
2
630 ntr-un arr de plop
Joac un iepure chiop.
vcata
631 Am o c(elu,
Cand ii dau cu palma,
lace: tudiriu-tudiriu!
632 1oat ziua rcnete,
Si n-o doare gura,
1oat ziua se-nartete,
Si nu ame(ete.
|ritoarea ,i terite
633 Am o iap cu doisprezece manji:
Cand trag de cpstru,
Necheaz to(i manjii.
1
Oacava - neagr la cap i alb la corp.
2
lorme pu(in direrite pt. vvti,ca, ghicit. nr. 162 ,a se compara
cu primele dou ersuri,.
CINLL-CINLL
Raboivt ae te.vt ;.tatirete,, te.vtvt
634 Hotara -potara,
Sairea - boirea,
Hop - hop!
63 Ha(a-ba(a,
Boca-boca,
Hodorog!
636 Am o juncu(,
n rrunte cu stelu(,
n spate
Cu pcate,
n ale
Cu greale,
n pantece
Cu descantece.
63 Murgu calc-n ie,
Via se-ncoie,
Murgu-noat,
Dunrea inghea(.
638 1reapa-leapa,
Apa-nghea(.
!
LUCRU DL MANA
Pva v raboi
639 O mtu imbrcat,
Sueicat,
1ot pe lat edea culcat,
Dou rete-i joac-n spate:
Una sare, i-alta piere.
vtvrite ae ta raboivt ae te.vt
640 Am dou rete:
Cand una se golete,
Alta se primenete.
641 Sunt dou rete:
Una se tot incinge,
Alta se tot descinge.
642 Am doi porci:
Unul e slab, i altul gras.
Cel slab se ingra,
Cel gras slbete.
tete
643 A(e cre(e
Puse-n be(e.
"
CINLL-CINLL
644 Baie
1
cre(e
Pe cote(e,
Lu le-ndes,
Si ele ies.
64 Dou pli lipite,
Petele nu-l prinde.
ata
646 Dou lemne
Codolemne
Si mai multe mrun(ele.
64 Dou lemne,
Dou pene
Si o mie de surcele.
648 Am o bab oarb,
Care-ncheag apele.
649 Am o rat:
Pe unde ea calc,
Locul inghea(.
1
aie - prescurtare de la baier.
#
LUCRU DL MANA
vreica ;.vretvita,
60 lelie de pepene,
1rece sub poduri repede.
61 lelie de pepene,
Intr pe rost
1
repede.
62 Iapa trece,
Marea-nghea(.
63 Saica trece,
Dunrea-nghea(.
64 Psrica ici-colea,
M(iguul dup ea.
6 Am o psric:
Vati in crang,
Vati arar.
66 |uti, oparl, printre gard,
C-un rir de iarb
Legat de barb.
6 Peste ghea(
Pe su-ghea(
1
Ro.t - aici cu sensul de spa(iu in rorm de unghi, rormat la
rzboiul de (esut intre rirele de urzeal ridicate de i(e i cele rmase
jos ,prin care se trece sueica in timpul (esutului,.
$
CINLL-CINLL
Printre ele
Cant-o ra(.
.vareava
68 Am o iap:
Pan n-o inhmi de coad,
Nu trage.
.cvt
69 Ce e mic, mititel,
ngrdete rrumuel
660 Mititel-mititel,
Mai lung-i coada decat el.
661 Ce ruge mereu la ale
Si-i las ma(ele-n cale
662 Ilie trece pe ale
Si-i las ma(ele-n cale.
663 1odirel,
Mititel,
lace gardul rrumuel.
664 Alecu( mititel,
Cu buricul dup el.
%
LUCRU DL MANA
66 Ganganie rr surlare,
Urm impletit are.
666 Am un coco:
Cu ciocul urzete,
Cu coada-mpletete.
66 Am o purcelu:
Cu botul ram,
Si cu oldurile astup.
668 Am un bou:
Cu coada sparge,
Cu capul drege.
669 Am o capr alb,
Hamt de coad.
60 Manz de rier,
Coad de ruior.
61 Luciu-lucior,
i pun coad de ruior.
62 Luciu lucete,
Luciu strlucete,
La gard mereu impletete.
63 Urechi are, dar n-aude,
L micu( i tot impunge.
&
CINLL-CINLL
64 Lunecu, inartecu,
n hain-i race culcu,
Si se leag, i se-nnoad
Chiar cu propria sa coad.
6 Intr, iese, intr iar,
Si codi(a-i las-n dar!
66 Achie lucioas,
Coad mtsoas:
Mereu gurete,
Nu rupe, urzete.
Deetarvt
6 Am o csu(
Micu(,
Si are mai multe rereti
Decat casele impratului.
68 Am un b( de carne
Si-i pui tichie de rier.
Crtiete evtrv vtetit ciorai
69 Am cinci cai:
Muc unul din botul altuia.
'
LUCRU DL MANA
.varetete, firvt ,i vtetitvt cottvvvtvi
680 Cu cinci pari i c-o nuia
Lungeti gardul cat colea.
orbota ;aavteta,
681 Ce-i rcut rr niideal
1
oarfecete
682 Dou r(ioare
Clugricioare:
Pe unde mergea,
Malul se surpa.
683 Dou surioare
loarte tietoare:
Pe unde trec ele,
Surp mlurele.
684 Dou lungi alturate,
Dou scurte-ncarligate.
1
îriaeata, varateata - trecerea rirelor urzelii prin i(e i spat,
in ordinea cerut de modelul (esturii.
!
CINLL-CINLL
68 Dou o(ele,
Dou inele,
Sade un cui intre ele.
686 Am o ac,
Pan nu-i bagi detele in ochi,
Nu pate.
68 Dou achii
S-un buric.
688 Dou babe-ntr-un buric
lac mereu
1arlic, tarlic.
oarfecete ae tvv. oi
689 Cine race saca-baca pe sub strai
Maivt ae rvfe
690 n pdure nate,
n pdure crete,
Vine la sate,
Si sub mal rcnete.
!
LUCRU DL MANA
a,ica ae .avv
691 Gargolic peste colnic,
Si-nuntru nu-i nimic.
Metita ,i vetitatvt
692 n pdure nate,
n pdure crete,
Vine la (ar
Si hpluiete
1
.
693 Merge in pdure,
lace cioc-boc,
Vine acas,
lace treapa-leapa.
694 Am o c(elu clu,
Alatr p-o alcelu
2
.
69 Pe-o moili( nltu(
latr o coteicu(
3
.
696 Latr c(eaua neestei in bttur
Si-i sar din(ii din gur.
1
. baatvi - a manca repede, apucand iolent.
2
O rorm asemntoare pt. te.oi, ghicit. nr. 66.
3
Coteicvta - c(elu de antoare.
!
CINLL-CINLL
69 Latr alba la rscruce,
Si din gur a(e-i cade.
698 Cinel-cinel:
C(lus
Din pdure-adus,
Ltrtoare intreg satului pus.
699 Am o c(ea:
Pan` n-o iau de coad,
Nu latr.
!!
VLSMIN1L, PILP1ANA1URA, AR1ICOLL DL 1OALL1A, PODOABL
VLSMIN1L, PILP1ANA1URA,
AR1ICOLL DL 1OALL1A, PODOABL
Ctva
00 Psric cu cucui,
Ce mi-i da s nu te spui
C-am zut izmene-n cui
1
Cacivta
01 ledele rotund,
Bag pru-n rund.
02 Bucium rotund,
Strange pru-n rund.
03 Putinei rotund,
Bag pru-n rund.
Pataria
04 n arr cuma
2
,
n poal gurela.
1
O rorm asemntoare pt. v,ca ,i eavta, ghicit. nr. 129.
2
Cvva, - stor.
!"
CINLL-CINLL
0 Scut pe soare, scut pe ant,
1rebuie omului numaidecat.
06 Si-nartit, i rotit,
Si se pune cu soarele-n pricin.
Cava,a
0 Am trup, dar n-am corp,
Am gat, dar n-am cap,
Am maneci, dar n-am maini.
08 Cine are un gat rr cap,
Dou bra(e,
Si rr picioare
09 Am o cmar cu patru ui:
Pe una intri,
Pe trei iei.
Si cand te crezi arar,
Lti tot inuntru.
Pavtatovii
10 Intru pe-o u i ie pe dou,
Cand am ieit pe cele dou,
Sunt inuntru.
!#
11 Cine nu poate alerga,
Dei are dou picioare
Cvreava
12 Noaptea - oparl,
Si ziua - cerc.
Oivca, oivcite
13 Am dou co(ele uurele.
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
14 Am dou albioare:
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
1 Am dou legnu(e:
Ziua-s plinu(e,
Noaptea - golu(e.
Oivca ,i vo;itete
16 Am o cas
Cu cpriori deasupra
Si coperiul dedesubt.
!$
CINLL-CINLL
1 Ra(
Cu ma(ele
Pe spate.
.ta ae ta oivci
18 M-am dus in pdure
Si-am tiat o nuia lung,
Si-am ingrdit o poiat
Si-o zhat
1
,
Si mi-a mai rmas o bucat.
19 Am o nuia ergelea,
Vrguii
2
(ara cu ea,
Mai rmase un crampei,
lcui ocol la i(ei.
Civa ;ciobota,, civete
20 Corb negru,
nghite ciolanul tot.
21 Am dou tiubeiee:
Ziua-s pline,
Noaptea-s goale.
1
Zabata - perete de nuiele inelit cu paie, rolosit ca adpost
contra antului ,pentru ite,.
2
. rarvi - a ergelui ,a intri cea cu ergi ca s nu se rup.
!%
22 Am o groap
Pan la genunchi.
23 Am dou surori:
1oat ziua-alearg,
Seara dup u se bag.
24 Ho(, co(,
Cand o sco(,
Har, bar,
Cand o ar.
ocavcii
2 Am doi rra(i,
Cu srori lega(i.
Piciorvt v civa
26 Piele peste piele,
La mijloc os.
2 C-un pai de oar
nelii o cas -un coar,
ntai il inelii,
Si-apoi il mrtcii
1
.
1
. vartaci - a pune vartacii ,stalpi de lemn intrebuin(a(i ca
material de construc(ie,.
!&
CINLL-CINLL
Civa vcattata cv ciora ae tva
28 Oala - piele de juncan,
Varza - lan de carlan
1
,
Si crni(a de mocan.
Cioravt
29 Lanosul
Poart crnosul.
Co;ocvt
30 Am o panz lung, lat,
Nici prin i(, nici prin spat,
Numai din cu(it tiat.
31 Oaie bl(at,
n spinare purtat.
Mavv,a
32 Lan peste lan,
La mijloc e an,
Vana se zgarcete,
Lana se cltete.
1
Crtav - miel in(rcat.
!'
33 Ce are rorma manei
Si tot nu-i man
34 Goluic
Nrlocoic
Covcivt
3 ntr-un arr de deal
Lste-o potcoa de cal.
1
Pietevete
36 |andr
2
turceasc,
Cine-o gici-o s triasc.
3 Barnu(
3
de os,
Duce porcii in jos.
38 Haidos-paidos,
Man porcii-n jos.
39 Cine are din(i mul(i,
Si nu poate muca
1
O rorm asemntoare pt. tvva vova, ghicit, nr. 2114.
2
)avaara - buc(ic sub(ire i lunguia(, care se desprinde
sau sare din lemn i piatr in timpul cioplitului.
3
rvvta - diminuti de la brva.
"
CINLL-CINLL
Pietevete cv aivti ta avvaova varivite
40 Sus pdure,
Jos pdure,
La mijloc
L loc de joc.
Pietevete ,i barba
41 Am doi unchei,
Ce se trag de barb.
Peria
42 Gogonea(a de purcea,
lugi de-aicea, ino-ncoa.
43 Motoralc de purcea:
|in cu mana,
Dau cu ea.
44 1otolina
Umple mana.
ricivt
4 Cosor de rier,
D pdurea jos.
"
46 Cu un plug de rier
Ar un munte de os.
4 Cal cu din(i de rier
Pate muntele de pr.
48 Am un boulean blan,
Pate prul pe ciolan.
Cercetvt, cerceii
49 Usturime cu durime,
Cand mi-i pui imi pare bine.
0 ncarligat i-ntortocheat,
Si de urechi e ag(at.
1 Drot incarligat,
n carne bgat.
vetvt, aeetvt ,i ivetvt
2 Sade lt-lrumos
Pe un cal de os.
3 Urdel-burdel,
Bgat in coad de i(el.
"
CINLL-CINLL
4 lrigarea de carne,
Si puiul de aur.
Ocbetarii
Sunt o a,
Pe care nu clrete nimeni,
Sunt rereastr,
Dar nu la cas.
ravtaivt
6 Am o gin:
Cand bate antul,
ntinde coada.
"!
CUR1LA CASLI
CUR1LA CASLI
Caravt
n pdure nscui,
n pdure crescui,
Acas de m-aduse,
Pzitorul cur(ii m puse.
8 n pdure nscui,
n pdure crescui,
Acas` dac m-aduse,
n hor m puse.
9 O sut rra(i,
Unul lang altu-nira(i,
Si unul de altul lega(i.
ttii ortii
60 Doi boi tluci,
Nu-i dai nici pe mere,
Nici pe nuci.
""
CINLL-CINLL
\orovvt
61 Am patru rra(i,
ntr-o cciul bga(i.
1
Patvtvt, co,arvt
62 Cciula unchiaului
n mijlocul btturii.
63 Am o ac:
Iarna-i gras,
Vara-i slab.
64 Patru oameni
Poart to(i o cciul.
Patvtvt ot
6 Am un bou slab-slab,
M uitai pe sub coad-i
Si-i zui mselele.
1
O rorm asemntoare i pt. atvt, ghicit. nr. 64.
"#
CUR1LA CASLI
e.oivt
1
66 ntr-o alcelu
Latr-o c(elu.
1atevt
2
6 Lung, cotroit,
n ea - nutre( la it.
Pvtvt cv cvvava ;fvtva,
68 Ciocarlan mo(at
Strig noaptea-n sat.
69 Sara, lang smarc,
Hojma
3
(ap-un cocostarc.
0 Am o gasc potcoit,
Cu grumajii oibarloibi:
Cu gura pahar cltete,
Multe boale cur(ete.
1
e.oi - grtar de nuiele, pe care se bat tiule(ii de porumb
spre a li se desrace boabele.
2
1atev - jgheab de lemn, in care se aaz nutre(ul sau apa
pentru ite.
3
o;va - mereu, incontinuu.
"$
CINLL-CINLL
1 Am o ra( cioaic
Boiac,
Cu grumazul cioi
Barloi,
Si bea ap tulburete,
Rar oinic care-o gacete.
2 Am o ac:
1oat lumea o mulge,
Si laptele ei nu se isprete.
3 Ce e-nalt,
Crcnat,
ndrt cu jucrele,
Si-nainte cu ghizdele
1
.
4 Hoha-n sus i hoha-n jos,
Coada hohei cat hoha.
Noaptea odihnete,
Ziua cantrete.
6 Ion lungu
i spanzur bumbu.
Ian lungu
i pic mucu,
Ineasa
Scorburoasa.
1
Cbiaea, bia - imprejmuire care rormeaz ingrditura unei
rantani de la pmant in sus.
"%
CUR1LA CASLI
Civtvra, civtvra v fvtva
8 Cciula mutului
n rundul pmantului.
9 Bazdabac...
La popa-n gur!
80 Vine-un cap de ulturoi,
Butiubuc in rundul apei.
81 Am o ac:
1oat ziua bea ap
Si nu se mai satur.
82 Am o rat de pandur,
1oat lumea-o pup-n gur.
Cvvava ,i civtvra
83 Urc moul i coboar
Cu mtua subsuoar.
Catetite vtvtvi cv roata
84 Dou ou de sitar
Intr popii-n posunar.
"&
CINLL-CINLL
vtva, civtvra ,i cvvava
8 Una zice: Ai s dm,
Alta zice: Ai s stm,
Alta: Aidi in scarcium
1
s ne dm.
.a v fvtva
86 Oglinda cerului
n adpostul pmantului.
1
crcivv - scranciob, leagn.
"'
ANIMALL DOMLS1ICL
ANIMALL DOMLS1ICL
1ita
8 La cap - rurc,
La mijloc - cotarg
1
cu ran,
La ezut - sit.
ovt
88 Cat a rost mic,
n patru trambi(i trambi(a,
Dup ce-a crescut mai mare,
Dealurile rsturna,
Iar cand a imbtranit,
n cram cu el juca.
89 Cat rusei mic,
Cantai cu patru rluiere,
Cand m rcui mai mare,
M purtai intre dou lemne,
Iar cand imbtranii
mi eni cher s joc la hor.
1
Cotara - coarc, ptul.
#
CINLL-CINLL
90 Pan-i mic,
|ri cuprinde,
Dac crete,
Pmantul risipete,
Dac moare,
n joc sare.
91 Abia dup ce-am murit,
La hor m-am eselit.
92 Cand suge,
Cand ar,
Cand race din el ciobote.
oii v;vati trecva rvt
93 Un mort intre doi ii
1recea printr-un iu intre doi mor(i.
Si zice iul dintre cei doi mor(i
Ctr mortul dintre cei doi ii:
Nu te ari aa aan,
C dac s-ar da iul la ii,
Rman numai mor(ii!
oii ,i tvvt
94 Doi inainte ii,
Unul la mijloc mort,
Si stpanul la urm,
#
ANIMALL DOMLS1ICL
Cel de la mijoc scormonete,
lace pmantul de rodete.
oii, .acii cv rv ,i vacivatvt
9 Patru neteplii
Duc patru sute de mii,
Si le duc la impratul
Si le taie-ndat capul,
Si le schimb numele
Si rmane albele.
1aca
96 Patru implantate,
Patru spanzurate,
Si-o plertur.
9 Patru-mpinge pmantul,
Doi se uit-n cer,
Doi se uit inainte,
Patru d datoria.
98 Patru merg,
Patru stau
Si am dau.
99 nainte rurc,
napoi mtur.
#
CINLL-CINLL
)tete racii
800 Sunt patru ipuoare,
Stau cu gura-n jos,
Si nu se ars.
801 Am patru rra(i
Si-mpuc intr-un corci
1
.
)tete racii, ateata, ritetvt ,i ,v,tarvt
802 Patru ree,
Pastaree,
S-un riu,
S-un rastariu.
)tete racii ,i ate ieei
803 Caulea are patru,
Nihaha - numai dou.
Mvt.vt racii
804 Zece strang,
Si patru plang.
1
Corci - tur, sturi.
#!
ANIMALL DOMLS1ICL
80 Sus crpat,
Jos crpat,
La mijloc cinci trag de patru.
1itetvt
806 Cand eram mic
Cantam din patru caale.
Acum, cand sunt mare,
Nu mai cant din nici unul.
1itetvt aiv vtecete racii
80 Opt picioare trec prin ap
Patru numai mi se-adap.
Catvt
808 n pdure
Cioca-boca,
n targ
Mi-ho-ho
Si acas
1eapa-leapa.
809 Mandru, inalt i rrumos,
La ochi este luminos,
#"
CINLL-CINLL
Urechi are, coarne n-are
Si te poart in spinare.
Catvt ,i ,ava
810 1eleleaua pe crare,
Cuciu-muciu pe spinare.
\ava ;tarvita,
811 Gasculi( cheptoea,
Bine te mai (ii pe ea!
812 i a,
Si-i aa,
Si (i-oi arta-o,
Si tot nu-i arla-o!
813 Hop pe a i lat-aa,
Si (i-o spun i n-o ghiceti.
814 Pe sange st,
Sange poart,
Si-n ea nu-i sange deloc!
##
ANIMALL DOMLS1ICL
Catvt ,i cataretvt
81 1reapa-leapa
Pe crare,
Hingher-mingher
Pe spinare.
816 Surlet - sus,
Surlet - jos.
81 Pe drum merge i grbete,
Unde incet, unde mai iute,
Urechi patru i ochi patru,
Iar unghii douzeci i patru.
818 Sase am,
n patru umblu.
819 Patru rug
Si dou-atarn.
Catvt, cataretvt ,i ,ava
820 Deasupra surlet,
Dedesubt surlet,
Si-n mijloc lemne uscate.
#$
CINLL-CINLL
Catvt ,i carvta
821 Dupa-dupa pe podele,
1ata ursu
Dup dansu`.
822 1ropa-tropa pe crare,
Lnghel-menghel pe spinare,
1etea ursu
Dup dansu`.
aa ,i vvvt
823 Stropa-stropa pe crare,
Slatauzul dup dansul.
Caii ,i oi,tea
824 Un mort
ntre doi ii.
Cvivt aiv otcoara
82 Ce se proptete in cap,
Ca s-(i intre-n tlpi
#%
ANIMALL DOMLS1ICL
Maarvt
826 L un dobitoc
loarte ntantoc:
Urechi lungi
Minte nu are,
Are cruce pe spinare.
82 L sur, dar nu-i lup,
Are urechi, dar nu-i cal,
Are copite, dar nu-i bou.
Maarvt cv ae.ai
828 Pe alea lui Inu,
O curc cu dou gui.
Oaia
829 Patru resteie
Duc un car de ran
Si nu se rram.
830 De pe deal pe deal -
Cand in ub,
Cand in cartan.
831 Am un car cu teie-teie
Si curmeie
n patru resteie.
#&
CINLL-CINLL
832 Am o manta mare,
St pe patru picioare
Si in ant, i in ploaie.
Ghici, ce e
Oite ,i ca,vt
833 Am o mie de lebede
Si rac toate un ou.
erbecvt
834 1rece badea manios
Cu cojocu-ntors pe dos.
Coarvete berbecvtvi
83 ncarligate,
mbarligate,
Pe arr de munte-aezate.
erbecii cva .e bat
836 Opt opintele
Si patru izbele.
#'
ANIMALL DOMLS1ICL
83 Patru bat,
Opt opintesc,
Mii i sute se cltesc.
838 Dou-n dou se loesc,
Patru-n patru s-opintesc,
Mii i sute se cltesc.
839 Butur
Pe butur,
Mii de mii
Se scutur.
Ciobavvt ,i oite
840 Ciogu-mogu-n cap cu stogu,
Cand a stat i-a chiuit,
Cciuli mii s-au imbulzit.
841 Ciugurele mrun(ele,
1ot pe drum inir(ele.
Ciugur-mugur cel btran
Sade jos i bea tutun.
842 Ciugur-mugur-mugurele,
Merg pe drum inir(ele.
Ciugur-mugur l btran,
Merge-n urma lor cantand.
$
CINLL-CINLL
843 Alunele ciugurele,
Cant moul dup ele.
Oite, ciobavvt ,i civete
844 Ciugurele manan(ele
Merg pe drum inir(ele,
Ciugur-mugur
Dup ele,
Ciugur-mugur
Bea tutun,
Ciugurele-manan(ele
Stau i dorm,
Halea
1
- palea
|ine calea.
Ctootvt ta oaie ,i ta raca
84 Ce merge la ap
Si nu se adap
846 Merge la ap cantand.
Vine-ndrpt iar cantand,
Si ap nu bea.
84 Ce se inchin la ap i nu bea
1
atea, bata - dihanie, monstru.
$
ANIMALL DOMLS1ICL
848 Strig ragur din mgur
Si gorgan
1
din gaur,
S-aduc cldrile.
S mulg manzrile.
Cara
849 Barb are,
Pop nu-i,
Coarne are,
Vac nu-i.
eavt
80 Am un pui de drac
Cu doi din(i
De grebl-n cap.
)avt
81 Ce are barb.
Si totui nu e brbat
1
Corav - moil.
$
CINLL-CINLL
Cara, rara, ovvt ,i cbiro.teivt
82 Cinelu-cinel,
Cinel piciorel:
Cel cu patru picioare
D s-l mnance pe cel cu un picior,
Cel cu doau picioare
l apuc pe cel cu trei picioare
Si-l arunc dup cel cu patru picioare,
Ca s-l scape pe cel cu un picior.
Porcvt
83 Unu ar,
Doi se miar,
Patru-mping,
Si-un co(orling.
84 Patru opintoi
S-un tarncop.
8 Unul ar,
Patru umbl,
Doi se uit,
Doi ascult,
Unul d cu biciul inapoi.
86 Patru opintitoare,
Dou bourate
Si-o ra(itoare.
$!
ANIMALL DOMLS1ICL
8 Sindil, mindil,
La bot ca pitacul,
La pr ca acul,
Vara - in glod,
Iarna - in pod.
88 Unul ar,
Doi se miar,
Doi ruli,
Patru umbli
Si-un ri(ai-ri(ai.
89 1urt-n nas,
Carlig in coad,
Butoi la mijloc:
Uit-te i te mir,
Gandete-te i ghicete.
860 Boier cu sapa-n bot
Cat peste tot.
861 A gemut,
Nu l-a durut,
Caut ce n-a pierdut.
862 Cine geme nebolind
Si caut nepierzand
$"
CINLL-CINLL
|vtvra v orc
863 Iepura
Gola,
Cum de nu eti crunt
1
Si cat eti de-arund
864 - Cimila-la,
De unde eti isda
- De pe cei mun(i
Crun(i.
- 1u de ce nu eti crunt
- De ce C eu sunt arund.
Pvrceii .cvrvva
86 M-am suit in scai,
Ca s d de cai,
Dar nu zui cai,
Ci oastea lui Mihai,
1ot umbland ca antul
Si rscolind pmantul.
croafa ,i vrceii
866 Beau boierii pe-ntrecute,
Geme butea pe nerute.
1
Crvvt - plin de sange, insangerat.
$#
ANIMALL DOMLS1ICL
86 Beau boierii pan` se moaie,
Geme butea-n paie.
868 Am o butie mare,
Care tot se sparge,
Si cand este la soare,
Se adun o grmad de buticele.
Porcvt ,i tvvt
869 Hara
1
baba
Cutreier dumbraa,
Vicleanul tlhros
Se pune jos
Si rpune
Capul babei jos,
Si-i race cin din el,
Ca dintr-un miel.
Porcvt ,i vv,tete
80 1itiric srarl
Geme in mocirl,
1itiricu(ele picu(ele
Se dau de-a u(ele
Peste titiric srarl,
Dar titiric srarl
1
ra - boal lung.
$$
CINLL-CINLL
Nu se poate da de-a u(ele
Peste titiricu(ele picu(ele.
Civete
81 Am un doroban(
lerecat in lan(.
Civete ciobave.c
82 Prin i, ctre stanci,
Sade mou-n branci.
Civete ,i vta
83 Prietenii de cas
Umbl pe sub mas,
Cand se intalnesc,
Ru se mai srdesc.
Cateava
84 Are tata o oaie laie
Si-a rtat doi miei in paie,
Lu zic barr!
La race harr!
Lu zic barr! oaie la stan,
Si ea race hap! de man.
$%
ANIMALL DOMLS1ICL
8 Lste-o cuconi(:
n piept poart noduri
Si sare gardul
Cu mainile-n olduri.
Pi.ica
86 Mihai Srarancioc
Sade lang roc,
i unge curelile,
Sucete must(ile.
8 Care-i dobitocul
Ce pzete rocul
Si-i spal cojocul
88 Opinc neras
Zoapn prin cas.
89 Labe moi, trec pe oriunde,
n lbu(e gheare-ascunde!
880 1oarce, toarce,
Ghem nu race.
881 Nici tu rurc, nici tu rus,
Si cic la tors s-a pus!
882 Giupaneas torctoare,
Nici rus i nici caier n-are.
$&
CINLL-CINLL
883 Sade baba lang sob
mbrcat intr-un cop
1
,
Si tot toarce: horc-horc-horc.
884 Cine toarce,
Si ciorapi nu race
Pi.ica ,i ,oarecete
88 Soldic-boldic
Bate pe starcea-cotarcea,
Dar starcea-cotarcea
Nu poate s bat pe oldic-boldic.
886 Hodoli(
Pe poli(
Si ma(
Pe cameni(
2
.
88 Iese timturugul
Din huliup cacancea
Si-ntreab de clopo(el.
1
Co - msur de capacitate de aproape un litru.
2
Cavevita - atr btraneasc, rormat dintr-o platrorm
de piatr.
$'
ANIMALL DOMLS1ICL
Motavvt, cvtorvt ,i ,oarecete
888 Vine buhosul
Si-ntreab pe grosul:
Unde-i sprintenelul
lacere-i-a relul!
\oarecete, borvvt ,i votavvt
889 A enit ochiosu`
Si-a-ntrebat pe grosu`:
- Acas-i musteciosu
- mi pare ru c toarce,
Cojoace (-ar race.
%
CINLL-CINLL
PASARI DOMLS1ICL
Coco,vt
890 La trup - pepene,
La cap - pieptene,
La coad - secere,
La picioare - rachitoare,
mpunge cu clon(u-n soare.
891 La cap - pieptene,
La grumaz - co cu grun(e,
Si la coad - secere.
892 Cant badea-n zori de zi,
De rsun to(i campii.
893 |up-(up-(up pe sub perete,
la(a-ra(a printre rete.
894 Rege nu-i - coroan poart,
N-are ceas, dar ora tie.
Caiva
89 Vine rana pe crare,
Culegand la pietrioare.
%
PASARI DOMLS1ICL
Caivite ,i coco,vt
896 De la noi
Si pan` la oi
Merge nunta
Cu cimpoi.
Caiva ,i ovt
89 Ce se nate neinsurle(it din insurle(it,
Si insurle(it din neinsurle(it
898 Viul nate pe mort,
Mortul nate pe iu.
Piota aivii
899 nuntru piele.
Si carnea arar.
Pvivt
900 Ce iese din lucru
Si se race riin(
Pvivt v ov
901 Am spart ghea(a
Si am srlat aurul.
%
CINLL-CINLL
Cto,ca ,i votavvt
902 1andalica are mere,
1andalic ine i cere,
1andalica nu se-ndur,
1andalic ine i rur.
903 Gungulica rierbe pere,
Motoloi ine i cere,
Gungulica nu se-ndur,
Motoloi ine i rur.
Rata ,i ratv,tete
904 Am o puic lainic, blainic,
Chiscopainic,
Si race nite puiori lainici,
Blainici, chiscopainici,
Ca i m-sa: lainic, blainic,
Chiscopainic.
Cvrcavvt
90 La cap - ciucurene,
La trup - pepene,
La picioare - rachitoare.
906 Am o pasre rotat,
St cu coada-nolburat.
%!
GRADINA CU lLORI
GRADINA CU lLORI
toarea
90 Ce triete dup moarte,
Si-altul rea ca s-o tot poarte
1ravaafirvt
908 Am o ma( erde
Cu ghearele roii.
Macvt
909 Oastea unui crai
ntr-un arr de pai
1
.
910 S-a suit in arr de plai
Mandra oaste-a lui Mihai.
911 Oastea lui sultan-ttar -
ntr-un arr de par.
1
O rorm asemntoare pt. .icvt ae rv, ghicit. nr. 1014.
%"
CINLL-CINLL
912 Ciutc
Butc,
La arr mciuc.
913 ntr-un arr de be(ior
Am un rrumos targuor.
914 1argu(
ntr-un arr de mcu(
1
.
91 Sub o mciulie
Locuiesc o mie.
v;orvt
916 Stejar erde,
Varru-i arde.
Zoretete
91 Coco(ate sus, pe srori,
Noaptea ne ascundem ra(a,
Si cand ne trezim in zori,
Spunem: Bun diminea(a!`
1
Macavt - diminuti de la vacav ,b(, ciomag,.
%#
GRADINA CU LLGUML
GRADINA CU LLGUML
Ceaa
918 Cau-i,
Albu-i,
Pturi sunt,
Plcint nu-i.
919 Ro e,
Mr nu e,
Pturi sunt,
Plcint nu-i.
920 i un mr ca mrul,
Si nu-i mr,
i cu pr ca omul,
Si nu-i om,
i cu pturi ca plcinta,
Si nu-i plcint.
921 Sus pdure,
Jos prescure,
La mijloc miezure.
922 Am o gin erde,
Cu ou-n pmant.
%$
CINLL-CINLL
923 La coad erde,
Si la cap blaie.
924 letioar
Cu rochi(a roioar,
Cand prind a te dezbrca
N-am de ce m bucura,
C incep a lcrma!
92 Am o doamn in cmar,
Cu cosi(ele arar.
926 Sus plete,
Jos muste(e,
La mijloc cmae cre(e.
92 Cu picioarele in ant
Si cu barba in pmant.
|.tvroivt ;aivt,
928 Ciumel-ciumel:
Albu-mromoiat,
Ga, ce-i acel
929 Chele pe chele,
Alb ca zaharul,
Si ustur ca (ipirigul.
%%
GRADINA CU LLGUML
930 n pmant clocesc,
n pmant scot pui.
931 Capu-i alb,
Si coada-i erde.
vvia ae v.tvroi
932 Capuri spanzurate,
La ant inirate.
933 Plete impletite,
Capete spanzurate,
n pod aruncate.
Morcorvt
934 Popa in cmar,
Si pletele-arar.
93 Coad roie sub pmant,
Pru` erde joac-n ant.
Patrvv;etvt
936 Sede popa-n stran,
Cu pletele-arar.
%&
CINLL-CINLL
Civbrvt
93 Am o sit
Rotosit,
Umbl ara prin grdin.
.raeivt, cbierv,vt
938 Curtea - erde,
Domnul - rou.
939 ntr-un pomuor
Arde-un rocuor.
940 Stejar erde,
Varru-i arde.
941 Rou ca rocu`,
Iute ca dracu`.
Ca.traretete
942 Var mana prin rrunze
Si-apuc pe mou` de buze
1
.
943 La o rdcin de lipan,
Sapte bate de mocan.
1
O rorm asemntoare pt. bo.tav, ghicit. nr. 1028.
%'
GRADINA CU LLGUML
944 Ce se nate cu treangul de gat
1
Pattaetete, ro,iite
94 Bucle cre(e
Pe cote(e.
946 Poame cre(e
Stau pe be(e.
1ara ;cvrecbivt,
94 Am o rat tren(roas,
Sade cu Vod la mas.
948 Anghelu
C-un picioru,
Haine erzi
Pan-n pmant.
949 Am un miel alb,
Crete-ntr-un picior.
90 De aici pan-n hotar
1ot gini intr-un picior.
1
O rorm asemntoare pt. bo.tav, ghicit. nr. 101.
&
CINLL-CINLL
91 Hotrocol
Prin ocol,
Gasc alb-ntr-un picior.
92 1rupul, capul mi-e totuna,
P-un picior stau totdeauna,
Cmi am nenumrate
Si le port toate-mbrcate.
93 Sade baba pe rstoace
1
ntr-o sut de cojoace,
Priponit pe rzor,
Ca o barz-ntr-un picior.
94 Rostogol
ntr-un ocol,
Curte erde-ntr-un picior.
9 Ulcioru,
Bulcioru,
Sade intr-un picioru.
96 Culmeciu-culmeciu:
|ur(urel intr-un picior.
9 Saptezeci de haine are
lr reo incheietoare.
1
Ra.toaca - loc unde o ap este pu(in adanc, garl. bra( de
rau abtut i secat.
&
GRADINA CU LLGUML
98 Carpitur-n carpitur
Si nu-i nici o-mpunstur!
99 nroiat
Si umrlat,
Dar o taie
Si-o despoaie
Si-o aaz in copaie,
La un loc cu seu de oaie.
1ara, ovvt ,i cara
960 Strig cel c-un picior
Pe cel cu dou, s in,
C-l mnanc cel cu patru.
Riaicbea
961 Alb-i albuie, dar ca nu e,
Coad are, oarece nu e.
lrunz are, pom nu e,
Limb n-are, sare linge.
fecta
962 Ce-i rou, - mr nu-i,
Crete-n pmant, - ceap nu-i
&
CINLL-CINLL
963 Sade Iuda in cmar,
Cu rlendurile arar.
Cartofii ;barabvtete,
964 M dusei in pdurice,
Arlai ou de bobice,
Luai nou,
Lsai dou,
Ca bobicea s mai ou
1
.
96 Pusei una,
Gsii dou,
Pusei dou,
Gsii nou,
Pusei dou,
Pusei nou,
Gsii nouzeci i nou.
966 Gina erde,
Si oule galbene.
96 Am o cloc -
n pmant clocete
n pmant scoate pui.
1
lorme asemntoare pt. butucul de rita cva .e taie, ghicit. nr.
10 i pt. tvfa cv vviete, ghicit. nr. 1891.
&!
GRADINA CU LLGUML
968 Sus - pdure,
Jos - prescure.
a.otea
969 Psruie-ruie,
P copaci se suie.
90 Alb psruic,
Pe arac se urc,
N-are aripioare,
N-are nici picioare.
91 Rasca
1
Prasca
S-ar sui la cer,
Dar n-are scar.
92 1ndli(a
Mndli(a
Carcei
1oboli(a.
93 Sade baba pe arac
Si-i (ine boabele-n sac,
Si-i atata de btran,
C-i cad din(ii in (ran.
1
Ra.ca - de la ra.c, rascote, rancote ,reascuri,.
&"
CINLL-CINLL
94 Pan s se coac miezul,
De ce-i mnanci coaja
9 n buzunarul Stoichii
Stau cerceii Voichii.
96 Cerceluul doamnei,
St in rundul oalei.
Pa.taite ae tivte
9 Pungi
Nu prea lungi
Cu bnu(i
1ot mrun(i.
iraaa
98 Mireas rrumoas
Sade lang cas,
ntai cu rlori se gtete
Si pe urm rodete.
Povvt
99 Primara te eselete,
Vara te umbrete,
1oamna te nutrete,
&#
GRADINA CU LLGUML
Iarna te-nclzete,
Portim de ghicete.
980 Lste-un om ciudat,
Vara-n cojoace-mbrcat,
Si iarna gol despuiat.
981 Jos sub(ire,
Sus turos
lace demancat gustos.
.ttoivt
982 Un om cu capul tiat
|inea p-un mort in bra(e.
Cel mort striga:
Vai de mine, am s mor!!...
Iar cel cu capul tiat ii zice:
S nu te temi, cat eu triesc.
Prvva ;er;a,
983 Murgana o rat pe Rujana,
Rujana - pe Blana.
Am o ac cu i(el,
Si-n i(el - alt i(el.
&$
CINLL-CINLL
98 Am o ac a rta,
Dar cum s nu rie a rta,
Cand i i(elul in ea,
nc e a rta
986 Am un cal,
Care cand il bag in grajd
i smulg coada.
1
Marvt
98 Jos sub(ire,
Sus turos,
Si mai multe mrun(ele,
lrumuele,
Roiele,
Si mai multe glbinele.
Para ;ra.aaa,
988 Am o iap gras:
Pan cand nu-i rup coada,
Nu intr in grajd.
1
O rorm asemntoare pt. ara, ghicit. nr. 988.
&%
GRADINA CU LLGUML
Cirea,a
989 Roior
Si micor,
Rotunjor,
Lucitor,
nuntru un oscior,
n man un be(ior.
^vcvt
990 Ce e nalt cat casa,
Verde ca mtasa
Si amar ca rierea,
Si dulce ca mierea
991 nalt cat casa,
Verde ca mtasa,
n toat creanga ou,
n tot oul pui.
992 Am un pun,
Cu penele-n drum.
^vca, vievt vvcii
993 Patru rra(i, gemeni nscu(i,
1ot imbr(ia(i crescu(i,
&&
CINLL-CINLL
Oricand ii ezi la un loc,
neli(i intr-un cojoc.
994 Patru rra(i
ngemna(i,
Prini la joc
ntr-un cojoc.
99 Patru rra(i intr-o cma,
Dinluntru indulcit,
Iar arar amrat.
996 Am un bordei
Cu patru i(ei,
Pan nu spargi bordeiu,
Nu ezi i(eii.
99 Am un tbuie(
1
,
Cu patru bie(i.
^vcitev .ac
998 Hurduc, hurduc,
ntr-un burduh.
1
1abviet - tbaltoc ,sculte(,.
&'
CAMPUL
CAMPUL ,CLRLALLLL, PLAN1L
AGRICOLL SI 1LX1ILL,
Porvvbvt ;av,oivt, cvcvrvvt,
999 Cum ii rupi (oalele,
Ll rade.
1000 Cum ii rupi hainele,
(i arat din(ii.
1001 Cine se nate-nrat
1002 Lste un om cam ciudat:
Vara-n cojoace-mbrcat,
Si iarna gol, despuiat.
1003 i inalt - dar nu-i copac,
i erde - dar nu-i brad,
Are copii - dar nu-i om.
1004 Iese moul din rgoz,
Cu cojocu-ntors pe dos.
100 1inerel -
Cu must(i albe,
Btranel -
Cu must(i negre.
'
CINLL-CINLL
1006 Sinel-inel:
Merg pe drum, ins nu e drum,
Prind un pui, ins nu-i pui,
i smulg penile, ins nu-s peni,
i mnanc carnea, nu-i carne.
1
100 1rei sute de rra(i
Galben-roca(i,
Pe-un b( aduna(i.
Din ei peste noapte
|i-o da aca lapte,
Si ou gina,
Iar porcul - slnina.
\tivtetete ae orvvb
1008 Deasupra hartie,
n mijloc prar,
Si dedesubt parhai(
2
.
1009 Bot
3
mazarat,
n pod aruncat.
1010 B( aurit,
n pod azarlit.
1
O rorm asemntoare pt. e,te, ghicit. nr. 144.
2
Prbaita, rabaita - ciuperc aand carnea alb cand e tanr,
mai tarziu mslinile i brun-rocat, dup coacere se deschide la
arr lsand s ias un prar brun-rocat sau glbui-inchis.
3
ota - bat.
'
CAMPUL
1011 Am o rurc cu rusele pline:
lusele de n-ar ri
Oamenii ar pieri.
Crvt
1012 nalt cat casa,
Verde ca mtasa,
Si-n arrul spicului
lirul mrgrintului.
1013 De pe camp eu in in ur,
Si din ur in hambar,
Arar dac ies, ia(a mi se duce.
icvt ae rv
1014 ntr-un arr pe pai
Sade oastea unui crai.
101 Am douzeci i patru de purcei:
Suge unul de la altul,
Si cel de pe urm e cel mai gras.
avvta
1016 Cinel-cinel:
Se-ngroap in pmant,
Ca s scape de mormant.
'
CINLL-CINLL
Dorteacvt ;bo.tavvt,
101 Ce se nate cu treangul in cap
1018 Pe dealu` rotat
Sade mou` bosumrlat.
1019 Pe alea lui Baibarac
Sade Vlad mort i umrlat.
1020 1rece moul peste gard
Si rmane spanzurat.
1021 Pe un arr de deal
Stau monegii de man.
1022 Hurduz-burduz,
Din |arigrad adus,
Sub lai( pus.
1023 Cine se tarte ca arpele
Si-i race cuib ca iepurele
1024 Am o cas:
lr ui, rr rereti,
nluntru plin de bie(i.
102 Am un butoia
Plin cu copilai.
'!
CAMPUL
1026 Am un bordei.
Plin de i(ei,
Pan nu sparg bordeiul,
Nu se d i(eii.
102 Am un coticior
Plin cu manziori
Si n-are u nicieri.
1028 Bag mana prin rrunze
Si-apuc pe moul de buze.
1029 Baba-n ale,
Ca o rloare,
Mou-n deal,
Ca un butean.
1030 Am un bou galben-rocat,
1oat ara il (in legat,
Si toamna se sparge de gras.
1031 Din surcea - nuia,
Din nuia - butuc,
De nu pot s-l duc.
1032 Ce este:
Aduni ghemele
Si rman a(ele
'"
CINLL-CINLL
1033 Hop indop,
Blni
1
ingrop,
A(e-ntinse,
Gheme stranse,
Urdubela
2
priponit.
1034 Blni ingrop,
1ei intind,
Gheme-adun.
103 Pui pan
Si iese ghem.
1036 Sub o roaie de lipan
St ascuns un mocar(an.
Peevete ;barbvvt, tvbevita,
103 Hop-hop,
Surcele-ngrop,
Ghemuri stranse,
A(e-ntinse,
Malul rou,
Ghizduri erzi.
1
tava - scandur.
2
|ravbetea - pacoste, belea.
'#
CAMPUL
1038 Strchinu( erde,
Untul nu se ede.
1039 Am o rantan:
Apa e roie,
Pere(ii - erzi,
Si pietrele - negre.
1040 Lste o balt
Cu malurile erzi,
Cu apa roie,
Si cu petii negri.
1041 Sus - erde,
Jos - erde,
La mijoc - rlacr de roc.
1042 Hurdubel
Priponit.
1043 Pielea erde,
Carnea roie,
Si oasele negre.
1044 Ciumel-ciumel:
M dusei la targ,
Si de un crucer
Cumprai,
Mancai i bui,
Si-n cap - comanac.
'$
CINLL-CINLL
104 Am o ulcicu( cu miere
La cumetri(a in buruiene.
1046 Capul, trupul mi-i totuna,
La pmant is totdeauna.
104 Am o mnstire erde,
lr ui, rr rerestre,
Si-nuntru - o mul(ime de clugri.
1048 Cimu ce-i, ce-i
Am un bou:
n runie nate,
n runie crete:
De nu l-ii clti,
Acolo-a putrezi.
toarea.oaretvi
1049 Care rloare
Parc-i soare
100 ntr-un arr de garni(
1
-
Un ocol de rani(.
101 Plrie-mbumburat
Numai ctre soare cat.
1
Crvita - arietate de stejar.
'%
CAMPUL
1ita ae rie
102 Pe alea lui 1erteleat
Legai erde pe uscat.
103 Butucel rrumos,
Curge din el i sntate,
Si eselie,
Si nebunie.
104 A orbit un imprat
C-un alt imprat
S-adune la pdure
Copaci usca(i cu rrunza erde.
10 Am o ciotu(
De tei
Si-amiroas
A bumburei.
106 Am apte rete,
Si riecare rat are apte ruste,
Si riecare rust are apte buzunare,
Si riecare buzunar
Are cate apte bani i jumtate.
'&
CINLL-CINLL
vtvcvt ae rita cva .e taie
10 M dusei in deie,
S caut dou resteie,
Nu gsii resteie,
Si gsii un chenar cu ou.
Luai nou,
Lsai dou,
Ca chenarul s mai ou.
trvvrete, oava
108 Dimirlie
1
Cu dimirlie,
Mare eselie,
Siminoc
Cu siminoc,
Crengu( de busuioc.
Ce-i
109 Chipul meu e tot bubos,
Si nu-s la nimeni scarbos,
Chiar de-mpra(i sunt cinstit,
Si la mas sunt primit.
1060 Am o rat buboas-buboas,
Sade cu Vod la mas.
1
Divirtie - eche msur pentru cereale, bani(.
''
CAMPUL
1061 Am o gasc buboas
Sede cu Vod la mas.
1062 Vacii mele-i a rta,
Si i(elei - tot aa.
1063 Ciumel-ciumel:
Gin borzoas
1
,
La domni pe mas.
1064 Ginu porumbac,
De coad spanzurat.
106 Soarele o coace,
Mana o rupe,
Piciorul o calc,
Gura o bea.
aravt, frvva ritei ,i .trvvrii
1066 Mama erde,
1ata uscat,
Pruncii cre(i la cap.
106 Mama-i erde,
1ata-i uscat,
Si copiii - dulci.
1
oro. - zbarlit, zborit ,despre psri,.
CINLL-CINLL
aravt, rita, .trvvrete ,i rivvt
1068 1ata lung, mama lat,
Sor-mea imbarligat,
lrate-meu, nebunul satului,
Sade la masa-mpratului.
1069 Nenea lungu, mama lat,
Sora mea zgrimburat,
lrate-meu nebunul satului,
Cu cojoc de lemn imbrcat,
Sade cu impratul la mas.
Cvea
100 Ce inrloare i nu se coace
Si inrloare i se coace
101 Strig Petrior
Din cotior,
S-l apere de gini,
C de caine
Nu se teme
1
.
1
lorme asemntoare pt. vera.tvica, ghicit. nr. 168 i pt. rva,
ghicit. nr. 189.
CAMPUL
taavvt
1
ae cvea
102 Sade moul rcle(
Cu cmile pe b(.
De cma s-l dezbrac,
l murez pe mo in lac.
1
taav - rirul de canep plantat i recoltat special pentru
sman(.
CINLL-CINLL
MUNCI AGRICOLL
aa
103 La o margine de lunc
Nedelcu(a se arunc.
104 Lelea Sarta cea buzat
L-o ddac minunat:
Crete-n (arin i-n lunci
Zeci i zeci de mii de prunci.
Oticvt
1
10 Cum e el aa de mic,
lace treab de oinic,
Si din lanurile toate
Buruienile le scoate.
1
Otic - aici cu in(elesul de splig ,sap de propor(ii mici
rolosit la tiatul buruienilor din lan,.
!
MUNCI AGRICOLL
Ptvvt
106 Opt opintele,
Dou scar(aiele,
S-un (u(ui
1
dup ele.
10 Opt impingtori,
Doi rluiertori,
Ghelbuia gogoa
naintea lui Musta(.
108 Ce hiar incornorat
Umbl cu gura cscat
Si numai cu limba ram,
1ot rstoarn i dram
109 Ce riar cu limba ram,
Si cu spatele dram
1080 Am un bou:
1rupu-arar
Limba-n pmant,
Si coarnele-n aer.
1081 Am un bou-bourel,
La rptur rrumuel,
Are coarnele-napoi,
Abia-l mic al(ii doi.
1
)vtvi, tvvi - arr de deal sau de munte, cretet, pisc, arrul
ascu(it al unor obiecte.
"
CINLL-CINLL
1082 Am un pete:
n ezut sclipete,
Patru boi abia-l cltete.
1083 Porumb anat,
Cu clon(u-n pmant.
1084 Iepure-mpnat
1
,
Sarpe potcoit,
Porunc de domn,
Meteug de om.
108 Un antor,
Un strigtor
Si doi trgtori.
.ratvt
1086 M suii in deal,
S d al meu cal.
Nu zui calul,
Ci zui antul,
Rsturnand pmantul.
108 M suii in deal in cuc
2
,
M uitai in ale-n lunc,
Vzui antul
Rsturnand pmantul.
1
vavat - impodobit.
2
Cvca - deal inalt i izolat.
#
MUNCI AGRICOLL
otavt .travvrarii
1
1088 ntr-un arr d-anin -
Pu(inel senin.
iciv,ca
1089 Am o gasc cioant-boant
Cu grumajii ciobarlan.
raaete
1090 Pe alea lui Marmarac
Se dau porcii peste cap.
2
1091 Pe alea lui Maimarac
Se dau turcii peste cap.
3
1ractorvt
1092 Am un cal rotund, bordoc
4
Si mnanc numai roc,
1
travvrare - b( ascu(it sau prjin cu arr de rier, cu care
se indeamn itele la mers, nuia lung, arg.
2,3
lorme asemntoare pt. taratv, taratvi, ghicit. nr. 110, 110,
pt. voara, ghicit. nr.1189 i pt. .acii ta co,vt vorii, ghicit. nr. 1201.
4
oraoc - roiatic-inchis.
$
CINLL-CINLL
Iar cand il pornesc la drum
Srorie i-arunc rum.
1093 Biol negru a scpat
Diminea(a de la sat,
Pan seara-n lung i-n lat
Dealul mare l-a zgarmat.
1094 Ram porcul rr ia(
Cu trei raturi dintr-o dat.
109 Badea Ghi(, cand lucreaz,
Surl-n pip i rumeaz.
Nici nu-l po(i urni din loc
Pan nu-i ia pipa roc.
1096 Iarb nu pate,
Bici nu cunoate,
Da` cand ar
Sapte pluguri car.
109 lan la iesle n-a mancat,
Si cat zece a lucrat.
1098 Duduie ca aeroplanul,
Dar in nori nu se ridic,
Si rstoarn brganul.
Ia ghici(i, cine-i ultanul
%
MUNCI AGRICOLL
1ractori.tvt e tractor
1099 lr a, pe-un cal clare,
Diha-diha pe ogoare.
evavatoarea
1100 Diminea(a cand se scoal
Ia un sac de boabe-n poal
Si pornete pe ogoare
S dea brazdelor mancare.
1101 Leli(a c-un sac in bra(
A plecat de diminea(,
S hrneasc pe alcea
Cu grun(e o tarla.
Craa ;boroava,
1102 Un arici sltre(,
Umbl dup plugule(.
Ptvvt ,i raa
1103 Rstoarn strambul,
Piaptn din(atul.
&
CINLL-CINLL
1104 Lup tplgos
Coboar pe munte-n jos.
1aratvvt ;ratatvcvt, ratvt,, taratvii
110 Pe alea lui Gansac
Se d ariciul peste cap.
1106 Mou Gheorghe-ncetior
Se d tumba pe ogor.
110 n alea lui pitpalac
Se dau urii peste cap.
Oorvt
1108 Am un arpe cu ciulini,
Doarme ruriat in spini,
nelit pan la brau,
Si-mi mnanc-un stog de grau.
Roata ae vaat
1109 Hurduc, burduc,
Umplu sanu`
Si m duc.
'
MUNCI AGRICOLL
vtarete ae avvt
1110 Bumburel rostogol,
N-are stare pe ogor.
otaete
1111 De aici i pan` la munte -
Numai pturi aternute.
ecera
1112 Reteei de tei
Pe mirite de mei.
1113 Mtuic chercheri(,
Cu din(ii de eeri(,
Cu mijlocu-ncarligat,
Cu coada de lemn uscat.
1114 Garni(-poarni(,
Cu din(i ca de ceperi(
1
.
111 Am o c(ea cu gura de rier
Si cu trupul de lemn.
1116 Ogrcu( neagr,
Peste camp alearg.
1
Ceerita, cear - srredel mic pentru dat cep la butoaie.
CINLL-CINLL
111 Am o scroar mangoli(
Cu din(ii de eeri(,
1118 Cinci in branci,
Ranjita-nainte.
vovt
1119 Nouzeci i nou de rra(i,
C-un singur brau lega(i.
1120 Am un om mic, gros i scurt
Si strans pe lang pmant.
Miri,tea
1121 Mii de mii de ochiurele
Se uit noaptea la stele.
.ria
1122 ntr-o ta spoit
Sade-o nuc cur(it.
MUNCI AGRICOLL
Parvt ariei ;,tea;arvt,
1123 Sla Srantului
|ine i el umbr pmantului.
.ria ,i arvt
1124 Strachin splat,
n rund un cui poart.
112 ntr-un taier splat -
Un par implantat.
1126 Nalt i sub(irel,
Lat lang el.
vbtacivt
1
;vbtacevt,
112 Dou lemne-hodolemne,
Cu grumazul tot de piele.
1128 Dou lemne-hodolemne,
Si la mijloc brau de piele.
1
vbtaciv - unealt agricol rudimentar, rormat dintr-un
b( gros, articulat cu o prjin, cu care se btea recolta de pioase
pentru a ob(ine semin(ele.
CINLL-CINLL
1129 Dou noaje-ngenuncheate,
Un ciocan i jumtate.
vbtatitorii
1130 Unu` (ine,
Unu` st,
Unu`-n cumpn se d.
1131 Doi stau,
Doi dau,
Doi se mir,
Doi se-nchin.
1132 Doi izbesc,
Doi loesc,
Iar o mie ptimesc.
atoa
1133 Am o i( nzdran,
St culcat in poian,
Nu-i nici ac i nici taur,
Iar pe nri ii curge aur.
Covbiva ;covbaiva,
1134 Cosete, dar nu e coas,
1aie-taie, aur ars.
!
MUNCI AGRICOLL
113 Cine-i oare, cine este
llmanzil din poeste
De i-ai da un camp de grane,
1ot rlmand mereu rmane.
Crvt ,i teara, rvtvratvt
1136 Cimurce-i, ce-i
Am dou ra(e:
Una zboar peste cas,
Una nu poate de gras!
113 Blana sare peste gard,
Dar blan nu rea.
1138 Blan sare peste gard,
Dar galben rmane.
1139 Am nite cai grai
Si nite iepe slabe:
Iepele slabe sar gardul,
Caii grai cad jos.
Divertia ;bavita,
1140 Achiu(a bradului,
Mandruli(a satului.
"
CINLL-CINLL
ttii ta oboroc
1
1141 Sunt patru rra(i,
Si to(i stau sub un clop
2
.
Coa.a, co.itvt
1142 C(elua liera
Pate campul otoa
3
.
1143 I(a-i(a
Prin pi,
la(a-ra(a
Prin costi.
1144 C(lu arg,
Mult rana( alearg.
114 Cinel-cinel:
1ot campul alearg,
Cand ajunge-n drum, st.
1146 Am o i(elu pag
4
,
Care tot campul alearg,
Numa-n turi nu se bag.
1
Oboroc - as mare, care serete ca unitate de msur pentru
cereale sau pentru transportatul i pstrarea acestora.
2
Cto - plrie.
3
Otora - unirorm, oblu, tot intr-un rel, monoton.
4
Pa - cu pete albe pe cap sau pe trup, (intat.
#
MUNCI AGRICOLL
114 Nparc neagr,
Vara pe camp alearg.
1148 Mi-mi
Prin pi,
Haci-haci
Prin copaci.
1149 la-ra
Prin pi,
Paci-paci
Prin copaci.
110 Curelu bra
Peste campul de ota.
111 Stiuca din balt s-arunc,
Dumbraa o culc.
112 O pornir tiucile
Ca s pasc luncile.
113 Lucete, sclipete,
Pe campii gonete,
Reteaz tot ce-nrlorete.
|rva coa.ei e co.iri,te
114 De la noi
Si pan` la oi -
$
CINLL-CINLL
1ot cu(ite
Rscu(ite.
Coa.a ,i rebta
11 1ata rage
Prin parloage,
Mama-ngan
Prin grdin
1
.
Cre.ia ;cvtea,
Cine d la altu` ce n-are el
11 Dau
Ce n-am.
Potovt
118 De la noi
Si pan` la oi -
Psat
Vrsat.
1
lorme asemntoare pt. ctootvt ,i toaca, ghicit. nr. 1486 i pt.
ecov, ghicit. nr. 2030.
%
MUNCI AGRICOLL
vvt
119 Iarna sus,
Si ara jos.
vrca ta fv
1160 Cumetri(
Nepieptnat
Sade mereu suprat.
Lu o pieptn
Si pru-i cade.
Crebta
1161 La o cas cu trei rchi(i
Lste-o rat cu trei ghim(i
1
.
1162 Din(i rrumoi i zdraeni are,
Si nicicand gura n-o doare!
)aoivt
1163 N-are cap,
Dar are coarne de (ap,
Vulpe nu-i,
Dar are coad.
1
Zim(i.
&
CINLL-CINLL
tovt ;ctaia, caita, bobia,
1164 La un deal rotilat
1
,
Sade-un moneag bor(oat.
116 Pe dealul rotat
Sade mo Mohor umrlat.
1166 Am un mo:
De tare ce s-a umrlat,
Cat casa s-a ridicat.
116 Nenea cel gros,
Numai cu un os.
1168 n captul satului -
Slicul
2
rartatului.
1169 n mijocul campului -
Cciula oinicului.
tovt cv brv
110 Pe cel camp rotat
Sade moul bosumrlat.
1
Rotitat - in rorm de roat, rotund, incooiat, indoit.
2
\tic, i,tic - cciul de blan sau de posta, purtat de domni
i boieri, iar mai tarziu de negustori i lutari.
'
MUNCI AGRICOLL
Crtivt ae .vvt. aie
111 Am un bou, dar tare,
Iarna tot cu nasul in paie ade,
Si de gras e ca un par,
Si burt n-are nici un dram.
112 Am un bou c-un dinte,
Smulge ara toat.
CINLL-CINLL
MORARI1
R,vita
113 Lat peste lat,
Mazre rsat.
114 1urt peste turt,
Si la mijoc urd.
11 1urt peste turt,
Si la mijloc bort.
116 Am o gin
Cu mo(ul de rin.
Moara
11 Meteug de om.
Porunc de domn,
Cas incheiat,
Pe mare aruncat.
118 Sus chisc
1
,
Jos chisc,
1
Pisc.
MORARI1
Printre chisc,
Mo(ochisc,
Pui de ra( motocea
1
,
Voi zice(i c nu-i aa
119 la(a-ra(a
Cotora(a,
Pe la nri
Cu lumanri,
Pe la pantece
Cu descantece.
1180 Am o gasc oaic
Boaic,
Cu grumazii obarloi,
n clon(
Cu nou core(e
2
de orz.
1181 Mere
3
de candu-i,
Si tot pe locu-i!
1182 Cu ap, cu ant i cu roc triesc,
Mancarea pe limb eu nu o primesc,
Pentru oriicine pregtesc.
1183 Merge i nu merge,
De ascultat te ascult,
1
De la votocet - canar, ciucure, ghemule(.
2
Coret - unitate de msur pentru capacitate, echialent cu
aproape un hectolitru i un srert, intrebuin(at mai ales la cereale.
3
Merge.
CINLL-CINLL
lace orb mult,
Ce-i dai i(i d,
Cu talpa-n ap st.
1184 Am o ac priian
1
,
La tot satul d hran.
118 Am o ac.
De ce-o mai,
De-aia se baleg.
1186 Am o ac neagr
Cu (a(ele-n spate:
1oat (ara
i mnanc zara
2
.
118 Am o ac pli(:
Pe la coade cu iscoade,
Pe la pantece
Cu descantece.
1188 Gin sein
3
,
Mo(ul de rin,
Ra( potcoit,
Gasc-nsoonit.
1
Priiav - cu pete sau dungi albe, rtat in luna aprilie.
2
Zara - lichid albicios i acrior care rmane dup ce s-a ales
untul din smantan.
3
eiv - de culoare cenuie.
!
MORARI1
Se d ciuta peste cap.
1190 Baba Rada st-n parau
Scurundat pan` la brau
Si mnanc saci cu grau.
Moara ae rvt
1191 Am o ursoaic cenuie,
Ce se-nartete-ntr-un picior,
n gur-i curg boborate
Si le scoate pe urechi pisate.
1192 D din aripi,
Dar nu zboar.
Rotite vorii
Am dou rete,
Una toat ziua se spal,
Si totdeauna e murdar,
Alta nu se spal niciodat,
Si tot e mandr i rrumoas.
"
CINLL-CINLL
.riite vorii ae rvt
1194 Sase surori se inartesc,
Si de ajuns nu se ajung.
Cvreava ae ta voara
119 Ganj inganjuluit,
Sarpe potcoit,
Sudoare de om,
Porunc de domn.
Macivatvt
1196 Sute nesutite,
Mii nesocotite,
Merg la judele
1
,
S-i schimbe numele.
119 Pe poduri rerecate
1rec mii nenumrate,
Si le taie capetele,
Si le schimb numele.
1198 Pe poduri rerecate
1rec mii nenumrate,
Stri(ele rupandu-i
Si numele schimbandu-i.
1
]vae - judector.
#
MORARI1
1199 Sus bat dobele,
Jos cad negurile,
Care cum ajunge,
Capul i-l rupe,
Numele-i schimb.
1200 Pe o ale-ncornurat
St un podior de piatr,
Si trec mii nenumrate,
Ce-s din sil aruncate:
Care cum trece,
Capul i-l rumpe,
Numele-i schimb.
acii ta co,vt vorii
1201 n rapa lui Mo Harap
Se dau popii peste cap.
Pretita
1
1202 Am o c(elu ant
Si race numai urd.
1
Pretita - jgheabul morii prin care curge rina de sub pietre.
$
CINLL-CINLL
Moara cv votor
1203 Bubuie, nu-mpuc,
Haraie, nu muc.
Moara ,i vorarvt
1204 Cine-i slab
Ca o scoab,
Si inghite pan` sughi(,
Dar se-ngra nenea Ghi(
Morarvt
120 Cand am ap beau in,
Cand n-am ap beau ap.
%
S1UPARI1
S1UPARI1
.tbiva
1206 Am o cu( stearp,
De la care mulg dulcea(.
120 Uite mciuchi(a glaa
Cum inconjur dumbraa.
1208 Mriu(a graba
St cu zbaa
Si ine cu graba.
1209 Cimileaga graa
ncunjur dumbraa
Si race ciuti in nas la Saa.
1210 Baz in sus,
Baz in jos,
Baz in toate pr(ile.
1211 Mititeaua
Umple-argeaua.
1212 La cap - limb cu miere,
La coad - limb cu enin.
&
CINLL-CINLL
1213 Coarne n-are i impunge,
Buz n-are i suge.
1214 Llig-melig
1
,
Merge la biseric,
nchin-se,
Mir-se,
Vine-acas aiet-se,
De cap trage-se.
tvvt ;,tivbeivt,
121 Jos un dop,
Sus un dop,
Si la mijloc iarmaroc.
1216 Cinel-cinel:
Butucul de tei,
Limb de cotei.
121 |ndlu
Mndlu
Sade intr-un picioru
Si-arunc sge(ile
Mai in toate pr(ile.
1
Prescurtare derormat de la civitia - rormul introducti
la unele ghicitori.
'
S1UPARI1
1218 Am o cas
ntr-o grdin,
Mul(i oinici
n ea s-adun.
1219 Sub perete
Ciuciulete,
Cu must(i
n toate pr(i.
1220 Ciuciulit pe sub perete,
Pap miere de la zeci de rete.
Roivt
1221 Mii i mii de clugrei
Pe-o creang de tei.
avrete cv viere
1222 Ce crete de sus in jos
1
1
lorme asemntoare pt. tvrtvrete ae beata, ghicitorile nr. 1941
i 1943 ,primul ers,.
!
CINLL-CINLL
Ceara
1223 Am o rochi(:
O spl in roc
Si-o usuc in ap.
La cea de jos,
Ca s-i spl iia in ap cald
Si s-o usuc in ap rece.
122 Ce moi in roc,
Si in ap se-ntrete
!
VANA1, PLSCUI1
VANA1, PLSCUI1
Cacava
1226 N-are minte,
Dar te prinde.
iervt ae riv. a.ari
122 Am o gin cu gheb in spate:
Cand pui mana s-l iei,
D cu ciocul.
1vatorvt
1228 1unsul,
Unsul,
Cainii
Dup dansul.
evrete vtre rvator ,i cive
1229 Sooi
ntre doi.
!
CINLL-CINLL
|vaita
1230 Stanca lunga, garboa,
Prinde caii ne-n(a(i.
1231 Am o bab oarb,
Prinde caii speria(i.
1232 Inelu rupt
Scoate hrmsarii din rund.
Pta.a ;varoavt,
1233 O mie innodate,
O mie deznodate,
O mie s orbeti,
O mie nu ghiceti.
Pe,tete v ta.a
1234 ntru-n cas s scap,
Si casa-mi iese pe rereastr.
Mrea;a
123 Gin-gin
Cu ciocul de rin,
1alpa de nac,
Serpe-nirat.
!!
DIVLRSL NDLLL1NICIRI
DIVLRSL NDLLL1NICIRI
riervt
1236 naintea cui
1rebuie s-i scoat riecare plria
ir;arvt
123 Cine st cu spatele la rege
Croitorvt
1238 Cine race toate cu msur
Ciobotarvt, .cavvvt, civete ,i civa
1239 Dou picioare edea pe trei picioare
Si se juca cu un picior de ra(,
Patru picioare o enit i o luat piciorul de ra(,
Atunci, dou picioare o luat pe trei picioare
Si o azarlit dup patru picioare.
Atunci patru picioare o czut jos.
Dou picioare o luat piciorul de ra(
!"
CINLL-CINLL
Si l-o pus iari pe trei picioare,
ncepand a se juca cu el.
rvbiervt
1240 Pind tot inapoi,
Lucreaz pentru aci i boi.
oivt
1
;foatete,
1241 Dou gate-ntr-un batlau
2
,
Surlet au, dar ma(e n-au.
1242 Am un coco,
1oat ziua surl-n co.
1243 I(ele-momi(ele,
Zdranca, redeleele.
Ciocavvt ,i vicorata ;.av toorvt ,i tevvvt,
1244 Un mo d,
Si altul st.
1
oi - roale ,aparat rudimentar pentru pomparea aerului la
rorj, rolosit de rierari.
2
ttav, bttaa - butoia.
!#
INDUS1RIL, MASINI
INDUS1RIL, MASINI
|iva
124 La margine de ora
Am un stup care-i rrunta,
Iar albinele din el
lac miere din o(el.
|iva .iaervrica
1246 Am aici, sub deal, un zmeu,
Care rumeg mereu.
Si cu limba oprit
Mestec ront topit.
trvvvt
124 Roade toat ziua-n rier,
Si nu se-ngra derel,
Cand de ros a terminat,
Iese lucrul drag, curat.
!$
CINLL-CINLL
Ciocavvt avtovat
1248 Mou Ghi(, rurios,
Cand se d cu capu`-n jos
Si pe sine se prale,
Sar scantei din nicoale.
orva,iva
1249 Am aicea in uzin
O sprin(ar balerin,
Ce danseaz-ntr-un picior
Cand ii cant reun motor.
!%
OBILC1L DL APARARL, ARML
OBILC1LLL DL APARARL, ARML
Ciovavt ;vacivca, bta, ba.tovvt,
120 n pdure nscui,
n pdure crescui,
Acas dac m-aduse,
Judectorul satului m puse.
121 Nu mi-e rric,
Nu mi-e team,
C am capul de aram
Si piciorul plumbuit.
122 Am un mo:
Pan nu-l iei de barb,
Nu merge niciri.
123 Pe btrani sprijinesc,
Pe cltor inso(esc,
Pe cei ri ii pedepsesc.
124 Cine race urma ca paraua
!&
CINLL-CINLL
^viava
12 Ce e erde,
Dar race dungi inete
1ara
126 C(elu
Pestrilu
1
,
Parai-parai
Printre u,
S-a parat para-napoi.
Cvtitvt
12 Am o rrunz
Care te omoar.
128 Putinei
De tei,
Limb de balaur.
2
129 Barb are,
Pop nu-i,
Gur are,
1
Pe.tritv,a - de la pistreal ,sgeat,.
2
O rorm asemntoare pt. .abie, ghicit. nr. 126, i pt. ctoot,
ghicit. nr. 149.
!'
Capr nu-i,
Oase are,
Om nu e,
Scris este,
Hartie nu e.
Cvtitvt v teaca
1260 Iei, Anghelu,
Din lctu,
C te cheam
Cinci arar.
1261 Iei, Ionic, din cscioar,
C te cheam cinci arar.
1262 Coad de pete,
lr cinci dete,
Nu se dezlipete.
aeata
1263 Surlet n-are, surlet duce,
Si de pmant nu s-atinge.
1
1
lorme asemntoare pt. corabia, raorvt, ghicit. nr. 1416
,ultimele dou ersuri,.
"
CINLL-CINLL
.rcvt ,i .aeata
1264 Coard strans,
A(-ntins,
B( in picioare,
ndreptat in zare.
abia
126 ntr-o scorbur uscat
Sade o c(ea turbat.
1266 Limba dracului
n pielea arpelui.
126 Reteei
De tei,
Limb de balaur.
Pv,ca
1268 Am o ac brancoanc:
Cand se pune brancele,
Se rsun luncile.
1269 Am o juncu(
Zbarncu(,
La mijloc
Par de roc.
"
120 Cinel-cinel:
M-am suit in pod s caut i(-cotroi(,
N-am gsit i(-cotroi(,
Ci-am gsit o berbeli(,
Pe la pantece
Cu descantece,
Pe la nri
Cu lumanri,
Pe la ele
Cu darjele
1
.
121 |nduric, lemn uscat,
lace larm-n |arigrad.
122 Am un porumb
Cu pene de plumb,
Cu oase de o(el,
Ai grij de el!
123 Co(oran breaz,
n munte necheaz,
n Dunre rsun.
124 Am o noatin
2
neagr,
Pe dealuri rancheaz.
12 Rage murga in cetate
Si rsun mai departe.
1
Dr;ata - b(, bat, mciuc, prjin, miner.
2
ôativ, voatev: aici cu in(elesul de manz de la ase luni pan la
doi sau trei ani.
"
CINLL-CINLL
126 Am o puic cucuiat,
St-n cmar incuiat,
Doar s mor, s n-o descui,
S-i pui mana la cucui.
12 Ce n-are surlet
Si surlet rur
128 Unuma,
Dunuma,
Zaia,
Paia,
Chicura,
Cucura,
Hurduc,
Burduc,
Sacalie,
Pic,
Poc.
Pv,ca ,i eavta
129 Ginu cu cucui,
Ce-mi mai dai s nu te spui
C-am zut izmene-n cui
Pv,ca ,i tovtvt
1280 Vaca muge,
Vi(elul ruge.
"!
Pi.totvt
1281 Coco potcoit,
De oaste gtit.
1282 Scurt i gros,
Si rrumos,
Si te d jos.
1283 Am un rac
Zbiar ca un drac.
Ctovtvt
1284 Ce ruge
Si muge,
Si-napoi nu se mai uit
128 Ce ruge i muge,
Si moarte aduce
1286 Sus zboar i nu-i pasre,
lier duce i nu-i raur.
1vvvt
128 Nu orbesc i nu sunt ia(
Dar rac zgomot de te-nghea(,
Stau de paz la hotar,
Vrs prin gur roc i par.
""
CINLL-CINLL
UNI1A|I DL 1IMP, INS1RUMLN1L
DL MASURA
Ziva
1288 Vara se mrete,
Da` iarna se micoreaz.
1289 Dou rete-mi poart salb:
Una-i neagr, alta-i alb,
Ne-ncetat se tot alung,
Si nu pot s se ajung.
1290 Sunt dou surori in lume,
Neasemenea la nume:
Una-i alb, luminat,
S-alta neagr-ntunecat,
Se gonesc prin lumea lung,
1
1291 Am o cloc,
C-o arip neagr i una alb:
Cu cea neagr ii adun puii,
Iar cu cea alb ii imprtie.
1292 Lu nasc pe mama,
Si mama m nate pe mine,
1
O rorm pu(in direrit pt. .oarete ,i tvva, ghicit. nr. 2100.
"#
UNI1A|I DL 1IMP, INS1RUMLN1L DL MASURA
Si totui, una i alta
Suntem cand mari, cand mici...
1293 Vaca alb lumea scoal,
Vaca neagr lumea culc.
1294 Vaca neagr intr-n sat,
1oat lumea s-a culcat,
Vaca alb cand sosete,
1oat lumea se trezete.
129 Una alb,
Alta neagr,
Neagra adun,
Alba imprtie.
ôatea
1296 Aruncai cheile
Si se-nchise (rile.
1
ôatea, rvtvt ,i iva
1298 Surioar oarb,
Ginere turbat,
Maic luminoas.
1
O rorm asemntoare pt. ceata, vevra, cta, ghicit. nr. 1996.
"$
CINLL-CINLL
\a.e ite ,i avvivica
1299 Sase potcoae-ncheiate,
De meter mare lucrate,
S-o man de bucurie.
Ghici(i, copii, ce s rie
atavva
1300 Sunt apte surori,
Si toate domnesc
n lumea mare,
Si nu au nici o schimbare.
vva cv ae ite
1301 Un rrunzi intre alcele,
Cu treizeci de rmurele.
vvite avvtvi
1302 Doisprezece rra(i alearg,
Anul cat este de lung,
lug de zor prin lumea-ntreag,
Niciodat nu se-ajung.
"%
.votivvrite
1303 lloare i soare,
Ploaie i ninsoare
Se laie
1
pe rand,
Zile, nop(i rurand.
arva
1304 Cine ine cu stelu(e
Albe-n rrunte
Dinspre munte
.vvt cv .vbairiivvite tvi
130 Am un copaci
Cu dousprezece ramuri,
Jumate erzi, jumate uscate,
n riecare ramur - cate patru cuiburi,
n riece cuib - cate apte ou,
Jumtate albe, jumtate negre.
1306 Am un copaci
Cu dousprezece crngi:
n toat cranga - patru cuibare,
n tot cuibul - apte ou,
n tot oul - doi pui,
Unul alb i unul negru.
1
. .e ta - a se spla, a se imbia.
"&
CINLL-CINLL
130 Am un pom
Cu dousprezece crngi:
n toat cranga - patru lmuri
1
,
n toat lamura - apte rrunze.
1308 Am un pom. Dei e mare,
Numai patru ramuri are:
Una rlorile-nrlorete,
Alta rructele rodete,
Alta rrunza-nglbenete,
Alta prinde strai de-argint s (eas.
1309 Am un pom inaurit,
Cu rlori dalbe-acoperit:
Cand e reme cam rrumoas,
Crengile lumin ars,
Cand e timp posomorat,
Crengile-arat urat,
Cu doisprezece crcuori,
Cu doisprezece bujori,
n tot cracul cu treizeci
Rmurele
Mititele
Si mai mandre,
Si mai hade,
n tot cracul - cate apte
Cuiburele
lrumuele,
n tot cuibul -
1
avvra - aici cu in(elesul de ramur, creang.
"'
Cate douzeci i patru de pui golei.
Cici, rartate, asta ce-i
Cea.orvicvt
1310 Nichidu( mititel,
Se ia lumea dup el.
1311 Ganganie rr surlare,
Umbl rr-astamprare,
N-are duh, nici nu ieaz,
1oat lumea indrepteaz.
1312 Minte are,
Surlet n-are,
Umbl rr stamprare,
Ce nu tii te-na(.
De-i gaci
|i-oi rrige-o ra(.
1313 Cine bate
Si nu e btut
1314 Am o cas mic,
De tot mititic,
Cu pitici,
Cu rirririci
1
,
Ziua cant,
1
irfiric - moned mic de argint, bncu(.
#
CINLL-CINLL
Noaptea cant,
N-are nicidecum astampr.
131 Sede dracu` in prete
Si tot d din dou degite.
1316 Am aici o jucrie,
Care cat e remea tie,
Dar nu race nici un pas
Dac n-o inart de nas.
131 Gur n-are,
Nici picioare,
Cateodat amu(ete,
Dar cand merge i orbete
l ascul(i ca la porunc:
Sai din pat i mergi la munc.
1318 Olog, umbl ne-ncetat,
Mut, rspunde rspicat.
Cvtarvt ;batavta,
1319 Am o psric bie-bie,
Din coad adie.
1320 |a-n sus,
|a-n jos,
1andi-mandi
Hop!
#
1321 Am o puicu(
Cu codi(,
Cu capul bsrgel,
Cu picioare harja-arja.
1322 Am un pi(igoi chiop,
|ine-un bou in cioc.
1323 Am un coco:
Cu picioarele carj-marj,
Si cu capul oc-mondoc.
1324 Ginu-ciu
Cu minciunele-n gu
Si cu dreptatea-n spinare.
132 Unghie de gaie
1
,
Cap de udubaie
2
.
1326 Unghie de gaie,
Coad de tigaie,
Creast de coco.
132 Ghearele uliului,
Capul ulturului,
Coada co(orenii.
1
Caie - pasre rpitoare.
2
|avbaie, bvavbaie - pasre monstruoas, monstru.
#
CINLL-CINLL
1328 Sus carlig,
Jos carlig,
La mijloc un basalig
1
.
1329 1andalic-n sus,
1andalic-n jos,
Dac nu m crezi,
Uite pe cristez.
1330 Logoli(-loga
Spanzur-n Moldoa.
1331 Pisicu(
Mtcu(,
Cu picioare
Motcele,
Cu capul
Gurele.
1332 Am o capr ggu(
Cu ghearele ca de ma(,
lace mrunt din codi(:
Na, ticu(, na, ticu(!`
1333 M suii in pod
S caut i(e-cotroi(e,
Nu gsii i(e-cotroi(e,
Ci gsii o mgri(:
La coad
1
a.ati, ba.atic - porcoi ,grmad,, de obicei de ran.
#!
Cu iscoad,
La pantece
Cu descantece.
1334 Sus bot,
Jos bot,
Si la mijloc ha(a aa:
Zice(i to(i c nu-i aa!
Crevtatea ae ta cvtar
133 De-abia-i cat un ou,
Si trage cat un bou.
Metrvt
1336 Ce se rrange
Si se strange
Si se bag-n buzunar
#"
CINLL-CINLL
CAI SI MIJLOACL DL
COMUNICA|IL
Cararite, otecite
133 1oat casa -
Si ria.
1338 De la noi
Si pan` la oi -
1ot rii de tei
Si capete de curmei.
1339 De la noi
Pan la oi -
1ot rru( tras.
1340 De aici pan la munte
1ot prjini mrunte.
1341 De la cas
La cas -
Vi(e de bostan trase.
##
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL
Cararite aiv ;vrvt vtvtvi
1342 Am un bou mancat de lup:
Pe la toate casele
nainte i-s ma(ele.
Prtia ae aaaa
1343 Braule(ul iernii
n marginea poienii.
Drvvvt ;,o.eava,
1344 S-a rcut de cand e lumea
Si a ri cat a ri lumea.
134 Dobra lung,
lr umbr.
1346 Panz-ntins peste deal,
Ce sare din mal in mal.
134 De s-ar ridica-n picioare,
Ar ajunge pan` la soare.
1348 Am un pop lung
Si n-am panz s-l ajung.
#$
CINLL-CINLL
1349 Am un giune,
Cat lumea de lung.
130 Ce se arl pe pmant,
Care dac s-ar scula
Ar ajunge pan la cer,
Iar dac ar aea ochi,
Multe ar putea edea
Drvvvt ,i cararea ;oteca,
131 Steran lungul
|ine drumul,
Sterneasa
Intr-n cas.
132 1oader lungul
Ocolete pmantul,
1odereasa
i gsete casa.
133 Mama lat -
Scorandat,
Nenea grosul -
1erregosul
1
.
1
1erfeo. - zdren(os.
#%
Drvvvt rvvavit
134 Pietricele
Mrun(ele,
Cianga
Langa
Dup ele.
13 De la noi i pan` la oi
Sunt tot c(ei de usturoi.
Pietrete ae e ,o.ea
136 Sangurele-sangurele,
Se-mbulzesc pe drum i ele.
\avtvrite
13 Cine tie s-mi spuie:
Doi drugi,
Cat drumul de lungi.
ttii ae teteraf
138 Stan Lungu
Cu luleaua-n gur.
#&
CINLL-CINLL
139 De la mare pan` la munte -
Numai (ndri inripte.
Pvvtea
1360 n pdure nscui
n pdure crescui,
Acas de m-au adus,
Clctoarea satului m-au pus.
1361 lie scurt ori ingust,
lie lat ori bal(at,
Po(i s-o-ntorci
Dac po(i:
Nimic ei nu-i pas,
Cci te trece-acas.
Pvvtea, vviava ,i ,arete
1362 M dusei pe haia,
Vzui o ghebrea,
Luai o regea,
Ddui in ghebrea,
Ghebreaua ruge in haia.
Poavt
1363 Cine trece peste garl,
Dar tot pe loc st
#'
1v;ata
1364 L cu clon(, i nu-i pasre,
Cu coarne, i nu-i bou,
Cu ochi, i nu-i rereast.
avia
136 Picioare am patru,
1lpi - numai dou.
1366 Patru picioare,
Le-ncal( cu dou opinci.
136 Cu(ita,
1oat iarna
1aie ca.
1368 Iarna ruge,
Vara zace.
1369 Am o ietate,
Duce-n spate
O greutate,
ncrcat cu bucate,
Si dansa nu poate gusta.
$
CINLL-CINLL
)aravvt ,i .avia
130 Cinel-cinel:
Cel cu dou opinci
ncal( cu dou opincioaie
Patru picioroaie.
Carvt
131 Coco potcoit,
De oaste gtit,
Gina carcaia,
S mearg i ea.
avvrite ,i carvta
132 1eleag, beleag,
Sapte co(i de a( neagr.
1rte;vt carvtei
133 Chir cu 1ichie
Duce in spinare-o mie.
Carvt cv vviete
134 Am pe un munte
Oi mii i sute,
1oate sunt (intate-n rrunte.
$
Carvt cv fv
13 Lup tplgos,
Merge pe cale rrumos.
Carvt ,i .avia
136 Sunt dou surioare:
Una ateapt iarna s se odihneasc,
Si cealalt - ara.
13 Am dou surioare:
Una roade ara,
Si alta iarna.
138 Am dou surori:
Una-i oloag ara,
Alta-i oloag iarna.
Carvt, .avia ,i catvt
139 Am trei lucruri laolalt:
Unul zice: 1are mi-i bine ara!
Altul zice: 1are mi-i bine iarna!
Al treilea zice: Cum mi-i ara, mi-i i iarna.
$
CINLL-CINLL
Carvt, .avia, boii ,i ;vvt
1380 Am patru rra(i:
Unul zice: Vin, ar!
Altul zice: Vin, iarn!
Doi zic: Ori ii,
Ori nu ii,
Nou tot atata ni-i.
ri,ca
1381 Am o ac
Nzdranc,
Si prin olduri
i tot bolduri.
Protavt, oi,tea
1382 Un mort
ntre doi ii.
1383 Sotoroag
Botoroag
1
,
Nou co(i de lemn intreag.
1
otoro - lemn tamp, rr arr.
$!
Protavt ,i tevca
1384 Postrung
1
Lung,
Pozn cucuiat.
evca
2
138 Cosoroab
3
stramb,
Surl cocoat.
1386 Nsramb
4
stramb,
Pozn cucuiat,
La capete legat.
Roata
138 Cinci carligate,
Zece bgate,
Si una indreptat.
1
Po.trvva - pstrug ,pete de Dunre i de mare, inrudit cu
cega, cu corpul lung i sub(ire, cu botul in rorm de spad,.
2
evca - accesoriu al carului constand dintr-un lemn incooiat cu
un capt imbucat in osie i cu cellalt serind de sprijin pentru loitr ,parte
lateral a cru(ei, aezat deasupra ro(ilor,.
3
Co.oroaba - barn aezat orizontal deasupra pere(ilor casei,
pentru a sus(ine cpriorii.
4
â.arvb - prost, greu de cap.
$"
CINLL-CINLL
1388 Cinci cotite,
Zece-nripte,
Si una d-a curmezi.
Rotite carvtei
1389 Am patru surioare,
Dou mari, dou micoare:
Una pe-alta se alung,
1390 Patru surori gemene
Scapr din cremene,
1oat ziua se alung,
Si nu-i chip s se ajung.
1391 Cimu ce-i, ce-i
Am patru rra(i
ntr-o cmee,
Si tot rug,
Si nu se mai agiung.
itete rotii
1392 Sunt zece rra(i,
ntr-un pat culca(i,
Si nici unul nu-i pe margine.
$#
1393 Am zece rra(i,
ntr-o cciul bga(i.
\iva rotii
1394 Ce-i rotund
Si rr rund
|rva rotii ae car ;faa,vt, raa,vt,
boa,vt, rotaia,
139 Am un drum:
Lat cat pete gina,
Iar de lung, cat ezi cu ochii.
Pacorvita
1
;aibovita,
1396 Ploscu( cu ap neagr
Unge muta i alearg.
icicteta
139 Are coarne, dar nu-i (ap,
Cand merge, merge la trap,
1
Pacorvita - as de lemn sau de scoar( de copac, in care se
(ine pcura pentru uns osiile cru(ei.
$$
CINLL-CINLL
O alearg mic i mare,
Dar nu cere de mancare.
Rotite bicictetei
1398 Dou surioare,
Iu(i i sprinteioare,
1oat ziua rug,
Si nu se ajung.
.vtovobitvt
1399 Ce ruge iute,
1rosnete i pute
1
Catea ferata ;arvvvt ae fier,
1400 De aici pan` la Brau -
1ot un ma( de-a` tu.
1401 De la noi
Pan la oi -
Dou runii de tei.
1
Publicat in 191.
$%
1revvt
1402 Pe drum drept i inl(at
1rece-un arpe inrocat,
La es ruge nebunete,
Iar la deal cam garaiete.
1403 Din deal gonesc,
n ale cltoresc,
Ca moara griesc,
Pe la carciumi m opresc,
Pe unii ii primesc,
Pe al(ii ii gonesc
Si pe cale lung cltoresc.
1404 N-am aut nici eu,
Nici neam de neamul meu...
Iar dac l-am pierdut,
Zu c-mi pare ru!
ocovotira
140 Am un cal,
Nici nu-i cal.
De reu,
Un sat duce-n spinare
1
.
1
Publicat in 1891.
$&
CINLL-CINLL
Drvvvt e aa
1406 Care drum e rr pulbere
Dvvarea ;cva aete .e vvfta, ,i e,tete
vaaae,te v ;e,i
1
,
140 1ulbure, tulbure.
Drum rr pulbere,
Cand se ridic-apele,
Umplu porcii jepile.
Ptvta
1408 Am un uliu care zboar,
Si nu s-atinge de pmant.
vvtrea, barca
1409 Am o ra(:
Cu ciocul blcete,
Cu coada primitete
2
.
1
]a,a - loc mai scurundat, umplut cu ap in timpul rersrii
unui rau, balt.
2
. riviti, a riveti - a mtura, a antura.
$'
1410 Am o ra(
lr ia(,
1rece apa cat de mare,
Ba te duce i-n spinare.
1411 `Noat ra(a-n heleteu
Si m cheam s-o port eu.
1412 Gasca-n balt,
Si penele-n pdure.
1413 Am o ac,
O trag de urechi la ap.
Ce e
1414 Am o cutiu(,
Si-n cutiu( - o r(uc,
R(uca cu aripele relezuia
1
,
Cu coada ant trgea
n nasul cui nu gacea.
Corabia, raorvt
141 Pan-mpnat,
Pe ap lsat,
Cu man de om,
Cu oie de domn.
1
. fetevi - a mtura pleaa cu relezul ,mturic rcut din
nuiele de mesteacn,.
%
CINLL-CINLL
1416 Pan-mpnat,
Pe ap lsat,
De anturi manat.
Surlet n-are, surlet duce,
De pmant nu se atinge.
141 |ndric, lemn uscat,
Venit din |arigrad.
1418 Am o gasc pe ap,
Si cu rulgii in pdure.
1419 Pe cea ale nourat
Vine-o riar-ncornorat,
De meteri streini lucrat:
1420 Cand eram in ia(,
Umbream cu mult dulcea(
Pe tot omul ostenit,
Acum ins, dup moarte,
D-alt soarte am eu parte:
Ca s (in necontenit
Vii pe mine,
Vii sub mine.
S edem: ghici-ei bine
%
Corabia cv batvri
1421 Ginu glbenu
1rece marea-n picioru.
arvt
1422 Ce egheaz peste mare
Si nu-i st nimic in cale
1etefovvt
1423 Alo, aici
Se-aude, ce zici.
1424 Ce e mic i (cnete
La ureche ne optete
142 Cand eu strig
Se aude la marginea mrii.
.riovvt
1426 Pe deasupra satului
Merg caii-mpratului
Si cru(a Radului.
%
CINLL-CINLL
142 Vantul ca gandul,
Nici cerul, nici pmantul.
1428 Psric ajaioas,
Zboar pe sus, curajoas.
1429 Surlet (ine, surlet n-are,
Umbl rr de picioare -
Nici pe drum, nici pe crare,
Nici pe ap curgtoare.
1430 Ce pasre nu st-n pom,
Duce pe spinare om,
Zboar i se pierde-n zri,
1rece peste mri i (ri
Para,vta
1431 Sunt umbrel cltoare,
Nu m tem de ploi sau soare.
1rec prin nor,
Vin in zbor,
Oameni, lucruri eu cobor.
Racbeta v tvva
1432 Globule(ul de argint
Ce aproape-i de Pmant,
Dar nici scara cea mai lung
%!
N-a putut la el s-ajung.
Numai metera luntre
A rcut o punte.
atetitvt
1433 Cine, intr-o clipit,
Pmantul inconjoar
%"
CINLL-CINLL
INS1I1U|II, lAC1ORI SOCIALI
irvt
1434 Ce e greu peste bordei,
Cand n-ai bani de un` s iei
143 Ce greu pe bordei
Mai mult ca pmantul, dac rei
1436 Ce e greu pe cas,
Si cu mana nu se ia
aracia
143 mpratul mai rar,
Iar badea Stan i Bran
ntotdeauna.
Privarvt
1438 Sleap(ul satului,
Necazul sracului.
1439 |ioul impratului
n mijlocul satului.
%#
]avaarvvt
1440 Pana cocostarcului
n mijlocul targului.
taro.tete
1441 Ochiul impratului
La mijlocul satului.
Privaria, v,caria
1442 Cerga dracului
n mijlocul satului.
1443 Inima dracului,
Beleaua satului.
1444 lierea dracului
n mijlocul satului.
144 Casa dracului,
Inima rjbilor.
1
1
Aceeai rorm pt. crcivva, ghicit. nr. 101 ,a se compara
numai primul ers la ambele ghicitori,.
%$
CINLL-CINLL
1raatoarea
1446 Achia bradului,
Dreptatea satului!!
eea
144 Ce e mare i mai mare,
Si de nimeni team n-are
avii
1448 Ce-mi cere, le dau,
La nimeni nu stau.
1449 Ochii dracului,
Moartea omului.
140 La minte cald,
La man rece,
mi schimb stpanii -
Ca ai de ei,
Si n-am odihn
Nici in mormant.
141 Ce trec prin maini,
lr` de-a le ri stpani,
Se pstreaz-n san i-n lad,
lr ei nu race(i treab
%%
vrvvvtvt
142 I(ele,
Momi(ele,
|i le dau
Si (i le iau.
avvt fat.
143 Acel ce m race
Nu spune, i tace,
Cand m iai, nu m cunoti.
Cand m cunoti, nu m primeti.
Pvva
144 Ginu glbenu,
Cu boabele-n gu.
14 Am o ra(
Suguba(,
Singur coada negoa(,
Si cu ciocul ciglete,
Pas, bdi(, de ghicete!
%&
CINLL-CINLL
Covoara
146 Cciula mutului
n rundul pmantului.
Poa
14 Co(oran raur,
ntunec-n gaur
Se manec
1
nspre duminic.
148 La un copac gunos
Url lupul btios.
149 Rage ursul din cetate,
Si acile nu in toate,
Si i(eii-n jumtate.
Poa batva toaca
1460 1unica i punic
La sranta biseric.
1
. .e vveca - a se scula dis-de-diminea( i a pleca la drum.
%'
i.erica, vva.tirea
1461 Am o ac
Porumbac,
Pe la coarne
Cu icoane,
Pe la nri
Cu lumanri,
Pe la buze
Buburuze,
La brbii
Cu rclii,
Pe la olduri
Cu bolduri,
Pe la pantece
Cu descantece.
1462 Cire inrlorit,
Sarpe-ncolcit,
Porunc de domn,
Lucrare de om.
1463 Am un coco rou, potcoit
De man de om,
Din rapt de domn,
Din bard i din topor.
1464 Am o ulcea pestricea,
Cant-un cocoel in ea.
&
CINLL-CINLL
146 Cciula-mpratului
n mijlocul satului.
1466 |uguiul curatului
n mijlocul satului.
146 Dragostea-mpratului
Sade-n dricul satului.
1468 La stana btran
Ciutele s-adun.
Ctootvt
1469 Cand scutur rrau-n curte,
Necheaz murgu-n munte.
140 Rage Buga
1
-ntre hotar,
S-aude-ntr-a aptea (ar.
141 Rage murga din cetate
Si s-aude-n nou sate.
142 n mijlocul satului
Rage un i(el de aur.
143 n mijlocul satului
Rage buhaiul impratului.
1
va - denumirea clopotului cel mare de la manstirea Putna.
&
144 Bululumb-bululumb,
Din |arigrad adus,
Si ag(at sus.
14 Hurduz-burduz,
Din |arigrad adus,
Aice mare od, domn l-a pus.
146 Sade domnul Buzdugan,
Sade sus, intr-un dian,
Si cand poruncete,
Peste tot estete.
14 La Orhei se taie lemne,
La noi cad surcele.
148 Limba cocostarcului
Bate rruntea targului.
149 Putinei de aur,
Limb de balaur.
1480 Sun din cetate
Si s-aude peste sate.
Pe cei ii ii cheam,
Pe cei mor(i ii plange.
Ctootete
1481 Cerbii-zbiar,
Ciutele s-adun.
&
CINLL-CINLL
1482 Am dou ulcele,
Cant doi cocoi in ele.
ivba ae ctoot
1483 Sub o roaie de lipan
Sade-un pui de mocar(an.
Ctootvita
1484 Spanzurtoare mare,
Cutare are.
1oaca
148 La noi taie lemne,
La oi cad surcele.
Ctootvt ,i toaca
1486 Badea rage
Prin parloage,
Lelea-ngan
Din grdin.
148 Strig Dobra din Moldoa
Si Neaga din 1eleaga,
&!
S ie acile toate-
mbrcate, ne-mbrcate.
Crvcea ae e tvrta bi.ericii
Bate ra(a targului.
1
Crvcea, crvcite
1489 De aici i pan` la munte -
Numai (pi inripte.
Ptvtovvt ae .otaati
1490 Zece-n lung
Si trei in lat
Bat picioru` ne-ncetat:
Cand la stanga,
Cand la dreapta,
Azi bunicul,
Maine tata.
1
lorme asemntoare pentru .tea, ghicit. nr. 1493 i pt. .oarete
cva ra.are, ghicit. nr. 2084.
&"
CINLL-CINLL
Coarva
1491 Pe deal necheaz,
Pe ale ureaz.
teavt
1492 Coarnele sunt din targ,
Capul - din ograd,
Coada e din pdure.
Bate rruntea targului.
ireva
1494 Nu ede,
Nu aude,
Si url.
Pacea
149 N-are chip i nici rptur,
Unde-i ea nu este ur,
L scump i-atat de drag,
C-o iubete lumea-ntreag.
&#
LLLMLN1L DL MORALA, NARAVURI, VICII
LLLMLN1L DL MORALA
NARAVURI, VICII
etia
1496 lumul dracului
n capul omului.
avtvra
149 De o cumperi, ea te inde,
i tot ud i s-aprinde,
Si te arde ca un roc,
Si de dansa n-ai noroc.
1498 1u m raci om,
Lu te rac neom.
avvt
1499 La o margine de drum
Sade mou`, bea tutun,
Bea tutun i rachiu tare,
De cade de pe picioare.
&$
CINLL-CINLL
Crcivva ;cr,va,
100 Ochiul dracului,
Ibonica satului.
101 Casa dracului
n mijlocul satului.
1vtvvvt
102 Buruienu( glbinu(,
Rar brbat care te cru(.
103 1maia dracului
Plcerea brbatului.
vteava
104 Oala Necuratului
n gura brbatului.
10 Ginu-ciu,
Strange-n nas cenu.
106 Ginu cu gu
Poart in plisc cenu.
&%
10 Am o gin
Care rsurl pe coad.
108 Am o ginu:
Cu trupul de pmant,
Cu inima de rrunz,
109 Ce e cu trupul de pmant,
Cu ma(ul de rrunz,
Cu gura de aram,
Si cu coada de lemn
110 Ap de rrunz,
lunie de lemn,
Si pu(ul de pmant.
111 Am un lemn:
Lemnul (ine lutul,
Lutul (ine rrunza,
Si rrunza (ine rocul.
112 Am o ac de pmant,
Cu (a(a de lemn,
Iar i(elul - om.
113 Scobit,
Gurit,
Cu iarba dracului otrit.
Ghici(i, ce e
&&
CINLL-CINLL
)iara
114 Sus rum,
Jos scrum.
11 Ciucite,
Bo(ite,
La un capt rum,
La cellalt un nebun.
116 Cimilinga-blinga:
1ananaua, pur.
11 Bala spurcatului
n gura sracului.
Civbvcvt, tvtvvvt, tvteava ,i .vracvt
1
118 n pdure m-am dus,
Ciubuc mi-am luat,
Laptele in targ,
Si aca in grdin,
Vi(elul in (arin.
1
vrac - sul de metal sau de lemn, intrebuin(at la
desrundatul lulelei.
&'
Cartite ae ;oc
119 Ce se pune pe mas,
Se taie,
Se-mparte la riecare,
Dar nu se mnanc
Craivt ta cartite ae ;oc
120 Ce crai
Nu are (ar
Cbiocvt
121 mi schimb locul,
Sar rocul
Si ghicesc norocul.
Prietevia
122 N-o po(i cumpra sau inde,
Nici in man n-o po(i prinde.
Dar o po(i lua cu tine,
S te ai cu lumea bine.
'
CINLL-CINLL
Mivcivva
123 ntr-o ramtur de oaie
A crescut un corn de porc,
Un orb l-a gsit,
Un gol in san l-a arat.
124 n ramtur de oaie, subt mal,
Gsirm coarne de cal,
Orbul le-a zut,
Ciungul le-a luat,
Cel cu pielea goal in san le-a bgat.
12 Un orb ede un iepure,
Un chiop alearg dup el,
Si un mut strig la un surd s-l prind.
126 Ast-ar la Crciun,
Mancam mere dintr-un prun
Si ciree din alun.
12 Pe un arr de deal
A ouat o prepeli(,
A clocit o bioli(
Si-a scos pui de mangali(.
'
Cteretitoarea
128 Bat ei cainii,
Bat cum bat,
Dar cand bat c(elele,
Pic toate stelele!
Rv,ivea
129 Cine mnanc nrile omului
acovia
130 De dorul cpunilor
Mnanc rrunza.
evea
131 Ciolane rupte,
Sale durute.
eve,vt
132 Gandul mutii,
Laba gatii.
'
CINLL-CINLL
vvfatvt
133 La stat
Nu-i inalt,
Dar la nas
N-o s-i ajungi
Nici cu scri
Din cele lungi.
rico.vt
134 Iepuril incl(at
St in margine de sat.
'!
LLLMLN1L DL VIA|A CUL1URALA
LLLMLN1L
DL VIA|A CUL1URALA
cri.vt ;.crierea,
13 Campul alb,
Oile negre,
Cin` le ede
Nu le crede
Cin` le pate
Le cunoate.
136 Cine m-n(elege
Cuinte culege.
13 Artur alb,
Sman( neagr:
Cine poate,
Acela seamn.
138 Ce rmane pe eci
Si orbete de trecut
cri.vt cv ava ae .ca
139 Gasca ar,
Omul man.
'"
CINLL-CINLL
Covaeivt ;tocvt ae .cri.,
140 D-mi de but,
S stm la orbit!
141 1rei m (in, trei m poart,
Cinci m duc de m adap,
Din nasul meu curge miere i otra.
142 Am un bou:
De iute ce-i, trei il (in,
Glas n-are, dar griete,
S-aude la marginea lumii.
143 Lu is rajba i dragostea,
De tare ce-s, trei m (in,
Cu capul tiat,
n dou crpat.
144 Ce semntoare seamn
Grun(e negre pe pmant alb
14 Pitic sunt, de to(i m-ag(,
Si pe toat lumea-n(.
146 De iute ce sunt,
1rei abia m (in.
Din gura mea curge
Miere i enin.
Glas nu am,
'#
Dar s strig de oi ri pus,
M-aude in rsrit i in apus.
Lu lumea o impac
Si o inrjbesc,
Pe to(i ii bucur
Sau ii intristez,
Dup cum lucrez.
Pava ae .ca evtrv covaei
14 Din carne e crescut,
n carne a crescut,
Capul l-a tiat,
Corpul a-nelit.
La plimbare cand a ieit,
Pe stpanul lui a serit.
148 1aie-mi capul,
Scoate-mi limba,
D-mi s beau
Si s-(i orbesc.
149 Omul man,
Gasca trage,
Si eu rac brazde negre pe pmant alb.
'$
CINLL-CINLL
Deetete, covaeivt ,i ocbii
10 1rei orbi duc un olog,
ntori(i de doi chiori,
Ologul seamn pe un camp neted sman(a,
Si rsar in acelai timp i rlori, i sman(.
Cerveata
11 Zam de boz
1
,
Crturarilor rolos.
rtia
12 Ce este:
nceptur
lr neam de strmtur
2
13 Bur! din pod, dar nu se stric,

Apa ins il destram.
14 Dai de piatr, nu se stric,
Dai in ap, se despic.
1
o - plant erbacee cu miros neplcut, cu rlori albe i
rructe negre.
2
travatvra - lan toars i opsit in direrite culori, rolosit
la (esut, cusut sau brodat.
'%
La a de jos,
Ca s-i dea o custur
lr pic de tiitur.
1
16 lere-m de ap,
C prea ru m-adap!
vatira
1 Nu-i rierbinte,
Dar usuc.
^vvete
18 Ce lucru este in toate,
Si rr el nu se poate
19 Ce intr in toate
Si rmane dup moarte
160 Ce se pune anume
La tot lucrul in lume
161 Cinel-cinel:
St pe tine,
Si nu-l ede nime.
1
Pentru ultimele dou ersuri rorme asemntoare: coaaa
a.arii, ghicit. nr. 1683, beata, ghicit. nr. 193, aaaa, ghicit. nr.
2011 ,la toate ghicitorile a se compara tot ultimele dou ersuri,.
'&
CINLL-CINLL
Cartea
162 Rdcin-mpleticin,
Ales oinic o dezbin.
163 Rdcin ptrcin,
Rar oinic care-o dijghin.
164 Gin pestri(
La popa pe poli(.
16 Cine m-n(elege
n(elepciune culege.
166 Are roi i scoar(,
Dar nu e copac.
Cine o-n(elege
Minte are-n cap.
16 Are roi i nu e pom,
mi orbete ca un om.
Si cu cat o indrgeti,
1ot mai mult te roloseti.
Cartite v bibtioteca
168 Colea-n stana de la noi
Sunt reo dou mii de oi,
ns-acela le cunoate
Care ine i le pate.
''
ibtioteca
169 Ghici in care coal-ne(i
Pan` la adanci btrane(i
\tiivta
10 O cetate minunat
St cu poarta descuiat,
Dar nu po(i in ea pi
Dac nu tii a citi,
Are-n ea comori potop -
Orica(i iau, nu scade-un strop.
11 Ce aere este in lume,
Pe care n-o po(i lsa altuia
Ctootetvt ae ta ,coata
12 Sus sun, jos rsun,
1o(i copiii se adun.
cri.oarea ;ei.tota,
13 Veste duce,
Veste aduce.
!
CINLL-CINLL
14 Am o gin canipie,
D de este la domnie.
1 Am o ginu pestri(
Duce estea la bdi(.
16 Limb dulce sau amar:
Griesc la rsrit,
Si se-aude la apus.
Pecetea ;,tavita,
1 Sunt rotund ca un ban
Si stau mandr pe dian.
1ivbrvt ae .cri.oare
18 Ce sru(i pe spate
Si merge departe
19 Ce uzi in spate
Si race ocolul pmantului
Ziarvt
180 Am un prieten priceput,
De toat lumea tiut,
!
mi d sraturi i imi spune
1ot ce se petrece-n lume.
Raaio
181 Ll in cas locuiete,
Si atuncea cand orbete
Numai cu un ochi priete.
182 Cand il prieti se pare o cutie
Sau mai bine zis o jucrie.
ns cand orbete,
Maic, te uimete!
183 N-are ia(, n-are duh,
ns prinde din zduh
Vorbele care se plimb,
Si orbete orice limb.
Difvorvt
184 Sus pe stalpul sta mare
Prins-am o priighetoare.
N-are cap, n-are picioare,
Dar de-i zice o cantare
Satul ciotc
1
, lume mult
St-mprejurul ei i-ascult.
1
Ciotca - grmad, mul(ime.
!
CINLL-CINLL
18 O cutie minunat
Duce-n cas lumea toat.
.vteva
186 Nu-i ureche, dar aude,
Vocea ce-n zduh s-ascunde,
Si-o culege dup ton,
Ca s-o bage-n megaron.
Civevatorafvt
18 Panz alb pe pere(i,
O panz i doi bie(i,
Si in riecare sear
Strange lumea ca la moar.
1eteriorvt
188 Hai la noi ca s ede(i
Numai umbre pe pere(i.
Cbicitoarea ;civititvra,
189 Lumea o race,
Lumea o desrace.
!!
190 Strina cu ochii erzi
Ar rea braul s-i dezlegi,
Numai c tu... nu-n(elegi.
Cvteatorvt ae fotctor
191 Poposind din rloare-n rloare,
Sapte sate-am colindat,
Si din sacul plin din spate
Si pe oi -am inrruptat.
!"
CINLL-CINLL
INS1RUMLN1L MUZICALL,
JOCURI
Civoivt
192 Am o gasc oait-boait,
Cu grumazul oi-barloi.
193 Am o ra(
Gudurea(,
Grumjui
Cu gudurlui,
Cine-a gici
Sapte sate c-a zgarci.
194 Colea-n ale,
Colea-n deal,
|ip porcul
Lui Drgan.
19 Strans i umrlat,
Zbiar prin sat.
196 Ce se nate rr surlet,
Cant jupuit
Si moare (ipand
!#
INS1RUMLN1L MUZICALL, JOCURI
19 Am dou mere,
Dou pere,
Dou ruse de aur.
Vai de puiul cel de graur
Care se suie in nuc
Si strig la cuc,
Din ciubuc trgand,
Din aripi dand,
Din gur oarleag-leag,
Nimica s nu s-aleag.
Caratvt
198 Am un lemn de dou palme:
Cand rsurl, sun alea.
tviervt
199 n pdure nate,
n pdure crete,
Vine-acas i horete
1
.
1600 Sub(irel i mititel,
Joac lumea dup el.
1
. bori - a canta un cantec, de obicei o hor ,din gur sau
din rluier,.
!$
CINLL-CINLL
1rvbita
1601 1ura-ura neamului
n mijlocul satului.
1oba
1602 Blaie, hurdubaie,
Bun de btaie.
Coba
1603 Doi purcei nego(ei
1
,
Bate gasca la tiulei
2
.
1604 Am o ac
Bandraboac,
Pe la panteci
Cu descanteci,
Pe la ii
Cu bclii.
160 Vine gasca
De la Basca,
Cu-aripile mototol,
Cu ciocul rcut pistol.
1
êotei - de targuit.
2
1vtev - cotorul penelor de pasre, purul puilor.
!%
1ioara ;.crica, aibta,
1606 Pe o ale-ntunecoas
Vine-o bab grebnoas,
Pe la ele
Cu darjele,
Pe la buze,
Cu sumuze,
Pe la nri
Cu lumanri.
160 Am o hait:
Soait-boait,
Cu grumajii oarnogi
1
,
Pas, oinici, i mi-o ghici(i!
De-(i grei
Si nu-(i gaci,
Sapte ma(e -oi zgarci.
1608 Am o scandur uscat,
De-un mare meter lucrat,
n cui atarnat.
Cand sun i rsun,
1o(i oamenii s-adun.
1609 Cant un gandac
Pe o drani(
2
ro.
1
\orrvo - care de-abia ii taraie picioarele, olog, chiop.
2
Dravita - scanduric sub(ire din lemn de brad, mai mare
decat indrila, cu care se acoper casele.
!&
CINLL-CINLL
1610 |ndrica bradului,
Veselia satului.
1611 Ginua mea,
Cand sasaie ea,
Se strange lumea la ea.
1612 Scoic uscat,
n cui aninat.
1613 Am o rat:
Cand o iau in bra(e, (ip,
Cand o las, tace.
1614 Cand se ceart calul cu oaia
Si oaia cu lemnul
1ioara ,i arcv,vt
161 Sub o sabie uscat
|ip purceaua rocat.
.rcv,vt, rioara ,i coaraete
1616 1ata - garboul,
Ineasa - scorboroasa,
Si copiii - drep(i.
!'
161 Calul pe oaie,
Oaia pe lemn,
Lemnul zbiar,
Oaia cant,
Calul tace.
avtarvt ,i rioara
1618 Strig gagiul
1
din pdure,
Si gajgura din gaur.
1619 Strig gagiu` din copaci,
Ggiuleasa - de la aci.
avtarii ,i ;vcatorii
1620 Unul race tri-li-li,
Altul race di-di-ri,
Iar o sut -
1ar(a-par(a.
ora
1621 Ce nu-mbtranete niciodat
1622 Ce nu piere niciodat
1
Caiv, ai.t - instrumentist ciil, angajat in ranrara unui
regiment, aici cu sensul de lutar.
!
CINLL-CINLL
,vbaivt ae .vvt ôv
1623 Am un taur
n ograd
Rage,
Dac-l tragi
De coad.
crvciobvt ;,avtavt,
1624 Hetica,
Petica,
Sus cu bizuietica.
Se d dracul peste cap.
Zvevt
1626 Voinic artolomete,
Cu pipota-ntre spete,
Se suie-n slaa cerului
Cat ai potcoi puricele la un picior.
!
Mivea
162 Sare i cade hai-hui,
Niciodat n-are cucui!
1628 Cade i indat sare,
Parc ar aea picioare.
Se loete i nu plange.
Ce s rie oare
!
CINLL-CINLL
ANIMALL SALBA1ICL
evrete
1629 Cinel-cinel:
Ciugule(
Canipel.
1630 Cimiliga prin turi,
|uti din iarb-n aluni.
1631 Ulcelu uns,
Prin buruieni ascuns.
1632 Am un rt
1
raur,
Cu patru cucioaie,
Cu coada acana
2
,
Cu urechile (icmandru
Si cu botul riu-riu-riu.
1633 La deal rug de nu m-ajungi,
La ale cad in branci.
1634 Cui ii pare dealul ale,
Si alea deal
1
at - recior, riu, biat, copil.
2
.cava - mai la o parte, in lturi.
!!
ANIMALL SALBA1ICL
163 Ce st ghebos
n rogoz,
Strigi o dat
Si se-ndreapt
1636 1rece dracul ghemotoc
Pe alea lui O(o(oc.
Civete ,i ievrete
163 luga, bl(atule,
Goana, urecheatule!
De-l ajunge bl(atul,
S-a srarit cu urecheatul!
evroaica cv vii
1638 Am o scroar sur,
Pur,
Cu purceii suri,
Puri,
Sug,
lug,
Ciuti in huci!
1639 Am o purcic
Suric,
Care moare de rric.
!"
CINLL-CINLL
Are pui
Numi(i tui
1
,
Sug i rug:
Uite-i, nu-i,
Cine-i purcica
Surica
Cerbvt
1640 1tnita snop,
Pan busuioc.
1vtea
1641 An codan,
Cat rei prin poian,
Da` prin cotecior
Mai incetior.
1642 Iese puica din cote(,
De n-o prinde nici un jude(.
1vtea ,i aiva
1643 A luat-o Ira
Pe Kira
1
1atvi - pui de iepure.
!#
ANIMALL SALBA1ICL
Si a dus-o-n ie
S-o-ne(e cojocrie.
vvt
1644 Si codat,
Si col(at,
Si iste(,
Si-ndrzne(.
164 Noaptea ochii ii steclete,
Si cand url te-ngrozete.
1646 Mangu st i-ascult.
voaica ,i vii
164 Am o c(ea pltngea
Cu doisprezece purcei pltngei:
Vine, suge, ruge-n ture.
vvt ,i oite
1648 Ciugurele-mugurele,
Merg pe drum inir(ele,
Iar Ciuguru-muguru,
Pe branci tupilat,
S-a pus pe anat.
!$
CINLL-CINLL
1649 |inghi-linghi
1
-o ia pe ale,
Soldu-boldu
2
-i iese-n cale.
160 Jnapu
3
-n mrun(ele
lace drumurele.
161 Otrocol
Prin ocol,
Unul rade,
O sut plang.
|vti,ca
1
162 Am o oaie rapn
,
Sade-n deal i deapn,
Si se-nchin rugului,
Si se roag cucului:
- Cucule, mria-ta,
Am enit la dumneata,
S-mi dai calul dumitale
S m duc la socrul-mare,
C-am auzit c-a rtat
Sub un munte rotunzat,
1
)ivbitivbi - imitarea sunetului de clopo(el.
2
\otavbotav - pozi(ia lupului care st pe olduri i cu ochii
holba(i.
3
]vav - de la a ;vaai ,a bate, a loi,.
4
|vti,ca - cantecul oii rereritor la lup.
Raav - boal de piele asemntoare cu raia, pe care o

capt de obicei caii, cainii i porcii.
!%
ANIMALL SALBA1ICL
Si-a rcut trei reciori,
1rei rr(iori,
Unul a murit,
Altul a pierit,
Unu-n munte s-a suit,
Cu sangele-ntr-un shan
1
,
Cu ma(ele-ntr-un pahar.
|r.vt
163 Pe o ale-adanc
Vine un cioban ciobanc,
Si de ale e mtanc.
164 Vine moul pe crare
Cu cojocul la spinare.
16 Am un mo
Cu cojoc intors pe dos.
166 Vara umblu dup miere,
Iarna dorm s prind putere.
.ricivt
16 Han(ur,
Ban(ur,
1
abav, .abav - as adanc de metal, talger, rarrurie.
!&
CINLL-CINLL
1rece pe uli(i
Cu o mie de suli(i.
168 Merge mou` pe crare
Cu-o mie de ace-n spinare.
169 Garaie mo Sau pe crare,
C-o mie de araci in spinare.
1660 Merge paa pe uli(
Cu trei mii de suli(e.
1661 Ce iteaz intr-n cetate
Cu multe suli(i in spate
1662 Am un motan mare,
Cu prul ca acul,
Cu trupul ca dracul.
1663 Pe alea lui Ociocioc
Vine dracu` omoldoc
1
.
1664 M rac ghem
Si de nimeni nu m tem.
166 Cui ii place s se-mbrace
n cojoc cu mii de ace
1
\ovotaoc, ,ovottoc - ghemotoc.
!'
ANIMALL SALBA1ICL
itiacvt
1666 Zburtoare
Cu patru picioare.
166 Ce pasre nate puii ii
1668 Am o pasre
Care zboar-n cer
Si sug
Puii la ea.
\oarecete
1669 Nuc nucoas,
Piersec rlocoas,
D in el!
D dup el!
Las-l la rocul,
C i-a gsit norocul.
160 Cimilig laur,
|uti in gaur!
161 Moara lui Bubu(
mbl prin grun(e.
162 Ulcicu( pluat,
Umbl noaptea toat.
!
CINLL-CINLL
163 Ulcicu( laur
|uti in gaur.
164 Puri-nainte, puri-napoi,
Pupuri-purea-napoi.
16 |u(uru(-pupuru(,
luge iute prin grun(.
166 ncui,
Descui,
Si ho(ul rmane in cas.
\oarecete ,i ;irvt
1
16 Picuruu` picur,
Gruu-n gaur.
êra.tvica
168 Strig Mari(a din deal
S-o aperi de gini,
C de caini
Nu-i e rric.
1
]ir - rructul ragului.
!
ANIMALL SALBA1ICL
Crtita
169 Ce este:
De trit triete,
Dar rr ochi se hrnete
!
CINLL-CINLL
PASARI SALBA1ICL
Pa.area
1680 Cine trece pe lang pom
Si n-o bag nime-n sam
1681 N-are maini, lucru ciudat,
Dar cldete minunat!
Coaaa a.arii
1682 Am o carte:
Vantul o-nchide,
Vantul o deschide.
1683 Dou gheme de mtas
Le-am trimis la Voduleas,
Ca s-mi rac custur
lr leac de tiitur.
Pava a.arii
1684 Are ia(, n-are ia(,
Si tot ine de la ia(.
!!
PASARI SALBA1ICL
vtvt
168 La trup sunt uor,
lr aripi zbor,
Dar nu-s nici rum, nici nor.
1686 Ce trece pe ap,
Si aluri nu sap
1
Piota
168 Deasupra carne,
nuntru piele.
Cvibvt
1688 lr maini, rr brdi(,
Si-a rcut bun csu(.
Rvavvica
1689 Doamn nou
Cu coada in dou.
1690 O sgeat neagr,
Merge pe deasupra lacului.
1
O rorm pu(in direrit pt. vvbra, ghicit. nr. 203.
!"
CINLL-CINLL
1691 |int mandr
Bate-n grind,
Bsdete psrete,
Nime` nu se ndiete
1
.
Rvavvica ,i cvibvt
1692 Spilc spilcuit,
De grind lipit,
Vorbete nem(ete,
Se-n(elege rran(uzete.
Pvii ,i rvavvica
1693 Purcelu sur-pur,
Suie pur pe topur
C-un maldr de pur
2
in gur.
1rabia, rrabiite
1694 Ciuturele mugurele
Stau pe gard inir(ele.
169 Salt, salt i iar salt,
Nu race un pas o dat.
1
. vaaai - a se asemui, a imita.
2
Pvr - usturoi slbatic.
!#
PASARI SALBA1ICL
Pavvvt
1696 Am o ra(
1argoa(,
Singur coada-i negoa(.
169 Stejar erde,
Varru`-i arde,
La trupin
Are-albin.
Cvcvt
1698 Cine-i cant numele
Prin toate pdurile
1699 Cine umbl mut prin lume
Si tot se strig pe nume
Cotofava
100 Ce e lung
Cat o drug,
Si de groas
Cat o ceap,
Si necheaz
Ca o iap
!$
CINLL-CINLL
101 Cine-i la cap ca o rat,
Si la coad ca o dalt
102 Domnul scurt,
Si puca lung.
103 Intr popa in altar
Si-i las toiagu-arar`.
104 Mai mare achia
Decat copacul.
10 lata de pandur
Cu arghea
1
-n spate.
Cotofava ,i orcvt
106 1itirica-rrica
Sare pe (an(oi-ban(oi,
Dar (an(oi-ban(oi
Nu poate sri
Pe titirica-rrica.
10 Mic-pestric
Se suie pe moc-mondoc,
Dar moc-mondoc
Nu se suie pe mic-pestric.
1
1rbe - par, barn.
!%
PASARI SALBA1ICL
108 Angheluca-mengheluca
Sade clare pe angheloi-mengheloi,
Dar angheloi-mengheloi
Nu poate edea clare
Pe angheluca-mengheluca.
109 Sotanga-motanga
Duce pe otangoi-motangoi,
Dar otangoi-motangoi
Nu duce pe otanga-motanga.
110 1uleaca-rleaca
Se suie pe tulecoi-rlecoi,
Dar tulecoi-rlecoi
Nu se suie pe tuleaca-rleaca.
Cotofava ,i birotvt
111 |an(a-man(a
Sade pe (n(oi-bn(oi,
Dar (n(oi-bn(oi
Nu ade pe (an(a-man(a.
Ciocavitoarea ;beovoaia,
112 Suli( pestri(,
Caragea
1
de os.
1
Caraea - rluier.
!&
CINLL-CINLL
113 Coco roiu, zgaib-n cap,
1oac noaptea pe uscat.
114 Joac popa crcnat
Cu zbunul
1
crrat,
Cu tichie roie-n cap.
11 |apu` mamii, (ap,
Sare pe copac,
1oac noaptea lemn uscat.
Caita
116 Dac-i alb, nu-i cocoan,
Dac-i neagr, nu-i (iganc,
Dac-i lung, nu-i prjin.
Cioara
11 1rtcu( neagr,
Peste camp alearg.
118 Am o (arc bulearc,
1ot campul alearg.
1
Zabvv - hain lung.
!'
PASARI SALBA1ICL
Cioara ,i orcvt
119 |o(oi-mo(oi
Duce pe (oa(a-moa(a,
Dar (oa(a-moa(a
Nu duce pe (o(oi-mo(oi.
120 Dudulana ade pe dudulan,
Dar dudulan nu ade pe dudulana.
121 Dan(a-man(a
Sade pe dn(oi-mn(oi,
Dar dn(oi-mn(oi
Nu ade pe dan(a-man(a.
122 1itiricu-pricu
Poate s duc
Pe titirica-prica in ciu
1
,
Dar titirica-prica
Nu poate s duc
Pe titiricu-pricu in ciu.
123 Sunt dou dobitoace:
Unul 1utl,
Si altul Mangl,
1utl duce-n spate pe Mangl,
Dar Mangl pe 1utl, nu!
1
v civ, - in carc, in spinare.
!!
CINLL-CINLL
)arca
124 Ce-i lung
Si nu-i dung,
Si-i alb,
Si nu-i doamn,
Si-i neagr,
Si nu-i (iganc
Cvcvraia
12 Strig noaptea
C ine moartea.
vba ;bvfvita,
126 Noaptea rcnete,
Ziua se-odihnete.
Civbvrevt
12 Gasc titian,
Zboar noaptea in poian
1
.
1
O rorm asemntoare pt. tvva, ghicit. nr.2108.
!!
PASARI SALBA1ICL
|tivt ,i aiva
128 - Gaie-papagaie,
Ce duci in tigaie
- Duc papa puiului
n alea plopului,
C-a enit ipra
Si-a luat pe chipra,
Si-a dus-o-n deal la cet(uie,
Ca s-one(e blnrie.
129 A enit mimura
Si-a luat pe pipura,
Si-o duse-n deal la ie,
Si-a-n(at-o cojocrie.
130 Vine, ine iura,
Si apuc piura,
Si-o duce pe ene(ie
1
,
Si-o-na( cojocrie.
131 1uchilu pe sub perete,
Ciuti intre cele rete!
1
1evetie - apor, corabie ene(ian ,reminiscen( a rela(iilor
comerciale din trecut cu Vene(ia,.
!!
CINLL-CINLL
1vttvrvt
132 Ce antor
Vaneaz din zbor
Rata .atbatica
133 Pe cea balt lat
Lste-o ciuciur
1
bl(at,
Cine-o tie, las` s-o tie,
C-i la bot cu scrarlie.
C.ca .atbatica
134 1iga alb, titian,
Strig noaptea in poian.
13 Guiu, guiu, guguian
Strig noaptea prin poian.
ara ;coco.trcvt,
136 Moul Niculae
Doarme pe cas-n paie.
1
Civcivra, civcivre - plant erbacee, acoperit cu peri moi, cu
rlori iolete sau albastre.
!!!
PASARI SALBA1ICL
13 Badea nostru Nicolae
Doarme-n horn pe paie.
138 Ce s rie oare
Cu-aa lungi picioare,
Roii peste tot,
Rou i pe bot
Cvcoarete
139 Singurele,
Mititele,
Se tot duc inir(ele,
Si se duc cu mare jele.
Pa.area catatoare
140 Iarna ruge,
Vara ine.
!!"
CINLL-CINLL
PLS1I, 1ARA1OARL
Pe,tete
141 Apa m nate,
Soarele m crete
Si cand nu d pe mama mor.
142 n ap nasc,
n ap cresc,
Arar dac ies,
Via(a mi se curm.
143 Soldat o(elit,
De oaste gtit.
144 Merg pe-un drum, dar nu-i drum,
Prind un pui, dar nu-i pui,
i smulg penele, dar nu-s pene,
Si-i mnanc carnea, dar nu-i carne.
14 Cine secer apa
146 Mut s-a nscut,
Mut a trit,
Mut s-a prpdit.
!!#
PLS1I, 1ARA1OARL
Pe,tii ae .vb beata
14 Pe sub podu` lui Pene-imprat
Umbl caii lui Calarat.
Pa.trarvt
148 Ciuti prin ap,
Zup sub piatr.
Racvt
La cea de jos
S-i dai cerceii
De pe rundul mrii.
10 Cerceluul mrii
Pe rundul cldrii.
11 Cercelu cu coarne,
lierbe-n rundul oalei.
12 Cu cozoroc la cciul,
Cu roarreci la man,
Cu must(ile ca h(urile,
Si din coad: lip-lip-lip.
!!$
CINLL-CINLL
13 l bagi negru-n ap
Si iese rou.
14 Pe alea lui Saraac
Vine un turc inarmat.
1 Ghici:
Ce e cu opt picioare
Si cu dou perechi de coarne
16 Cine nu-i ascute roarrecele niciodat
Metcvt ;cvtbecvt, cvtbecivt,
1 Rsbuc pe crare,
Cu doba-n spinare.
18 Coarne are, i bou nu e,
Samar
1
poart, mgar nu e,
Maini n-are,-n copaci se suie.
19 Cu coarne ca boul,
Cu a cu un cal,
Se urc pe copaci ca un arpe.
1
avar - a mare de poar, rr scri ,de-obicei pentru
mgari sau catari,.
!!%
PLS1I, 1ARA1OARL
160 Am un bou:
Cu trupul in grajd,
Cu coarnele arar.
161 De tare ce e - duce o cas-n spate,
De slab ce e - o gin-l bate.
162 Vine moul pe crare
Si-i duce casa-n spinare.
163 Am un ou, i nu-i ou,
Si cu coarne, dar nu-i bou.
164 Am un bou
Cu ochii in coarne.
16 Gin sein,
Cu mo(ul de rin,
Veeri( nu e,
Pe copac se suie.
166 1otdeauna sunt acas
Si de poaie nu imi pas...
Merg incet, dar chibzuit:
Pe-unde merg las drum albit.
Am i coarne,
Si le rac
Lungi sau scurte -
Dup plac.
!!&
CINLL-CINLL
coica
16 Sus copaie, jos copaie.
La mijoc carne de oaie.
168 Sus cer,
Jos cer,
La mijloc carne de miel.
roa.ca
169 C(lu de lang balt,
Salt, latr, i iar salt.
10 Lang balta seac
Mereu bate toaca.
11 Ce-i goal-goal
Ca o oal,
Si necheaz ca o iap
12 Nu-i pasre, dar pe copaci ade,
Nu-i ac, dar pate iarb erde,
Nu-i pete, dar in balt inoat,
Nu-i lutar, dar cant noaptea toat.
!!'
PLS1I, 1ARA1OARL
rotacetvt ;bvratecvt,
13 Sub o roaie de leutean
|ip-un pui de moldoean.
14 Am un pui de grec
Ce se suie pe ceorlec
Si race: Indec... Indec...
roa.cate.toa.a
1 Sus gan,
Jos gan,
La mijloc carne de cal.
16 Pe o ale nisipoas
Merge o bab grebnoas.
1 Sus cas,
Jos mas,
La mijloc carne gras.
18 Hoc mare,
Hoc mic,
De sub hoc
Pui de cioc,
Hoca cu monicu
1
-n cap,
Cu cioricu`
1
dup cap,
1
Movic - damb mic, moil.
!"
CINLL-CINLL
C-un talger de branz-n buze,
Pate iarb pe costi,
Na-(i-l (ie de-l sumu(.
\orta
19 Curelu erde,
Prin iarb se pierde.
\arete
180 Cimurcei ce-i:
Curlu uns
n iarb ascuns
181 Pesteu rece,
Dunrea o trece.
182 Am o bat trcat,
Pe camp aruncat.
\arete ,i ovate ae ,are
183 M dusei in pdure
S caut dou resteie,
Nu gsii dou resteie,
Gsii dou ou de hechea-bechea,
1
Cioric - orici.
!"
PLS1I, 1ARA1OARL
Hechi s le iau,
Hechi s nu le iau,
Hechi m temui
De hechea-bechea.
ârca
184 Coal-coal
Prin iarb,
Lung-i,
Sarpe nu-i.
iitoarea
18 Ce e mic, nesturat,
Si suge pan` la crpat
186 Obial neagr ttrasc,
Cine n-o ghici s se zgarceasc.
18 Cine te muc
Spre a-(i race bine
Rva, rvete
188 Strig Dobra din Cosoba
C e mic-mititic
Si de gini i-este rric.
!"
CINLL-CINLL
189 Strig lelea Anghelina,
Ca s-o apr de gin,
Si tot strig i m cheam,
C de caine n-are team.
190 Curelu uns
Pe sub pmant dus.
191 Am nite rete:
Cand i(i in in curte,
S nu le aperi de caini,
S le aperi de gini.
192 Ce triete in pmant
Si n-are oase
!"!
INSLC1L
INSLC1L
Pvricete
193 Cinel-cinel:
Mititel
Ciup-pipel
1
.
Ce e mic mititel
Se tulbur Vod de el
194 Am un cluel
Mic i sprintenel,
Negru ca corbul,
Iute ca rocul:
Unde sare,
Urm n-are,
Unde pate,
Se cunoate.
19 Ce-i mic ca i-un rir de mac,
Si sare-n sus ca i-un (ap
196 Peste-o mciuchi(
Sare-o neghinu(.
1
Crea(ie spontanee din: ciupete piele!
!""
CINLL-CINLL
19 |up de ici,
|up de colea,
Poparlita
Poparlea.
Paavcbete
198 Peste-un tlerel
1rece-un uncheel.
199 Ce e mic i mititel
Si-i ia Vod cciula la el
Pto,vita
1800 Burdujel umrlat,
Umbl noaptea pe sub pat.
Paiav;evvt
1801 Mititel,
Vine(el,
|ese rrumuel.
1802 Ce e mic i mititel
Si umbl cu runia dup el
!"#
INSLC1L
1803 Dumitric ghiburel
1
Si-mpletete casa el,
S-o-mpletete rrumuel.
1804 Am un rrate:
|ese-o panz minunat,
lr i(e, rr spat.
180 ntr-un arr de pai
Manstire de crai.
1806 Pusei chila
2
-n poli(
lutele
3
sub poli(.
Mv.ca
180 Sade-n grind, (itiete,
Nu ti` nime ce orbete.
1808 Spune(i-mi cum m numi(i,
Si ara pentru mine
De ce plmui(i
1
Cbibvret - de la bib, beb.
2
Pila.
3
v,te - bat, toiag, suli(, lance.
!"$
CINLL-CINLL
)vtarvt
1809 s mititel i slbuor,
Si m hrnesc cu sange de om.
1810 Hidedii
P` ing cri.
ovaarvt
1811 Zboar, dar nu race ou,
Si mugete, dar nu-i bou.
Raaa,ca ;rvae,ita,
1812 Am o ac neagr,
Si tot prin aer alearg.
1813 Cerbul nergu
Zboar-n cer.
vrvica, fvrvicite
1814 La cap dac,
La dos dac,
La mijloc riu-riu-riu!
!"%
INSLC1L
181 La cap bobalc,
La mijloc ririchi,
Si la coad roralc.
1816 La cap nod,
Dinapoi nod,
n mijloc rt!
181 La cap galc,
La dos modalc
1
,
La mijloc un rir de a(.
1818 Ciumile-i, ce-i, ce-i:
Gargan(e, paran(e, ce-i
1819 De la noi
Pan la oi -
1ot mrgele
Mrun(ele,
De ruge ma(a de ele.
vrvicarvt, vv,vroaiete cv fvrvici
1820 De-aici pan` la munte -
1ot zale mrunte.
1821 Pe drumul lui Scarlat -
1ot mei rsat.
2
1
Moatca - umrltur, nod pe trunchiul unui copac.
2
O rorm asemntoare pt. cervt ,i .tetete, ghicit. nr. 2068.
!"&
CINLL-CINLL
1822 De la Nistru pan` la mare -
lunduri negre de cldare.
1823 De-aici pan-n Seleu -
1ot cldri cu rundu-n sus.
1824 De aci pan la Beci
1
-
1ot capete de berbeci.
182 De la noi i pan` la munte
Sunt tot cciule rotunde.
1826 ntr-un arr de munte
Clocotete-o oal de linte.
Creierete
182 Am un nepot:
Ziua tace,
Si noaptea cant.
1828 Cine cant toat ara
Prin rane(e, cu ghitara
1ie.ea
1829 Ce e mic-mititea,
De ruge Vod de ea
1
eci - numele echi al Vienei, rolosit indeosebi in Ardeal.
!"'
INSLC1L
acv.ta
1830 Sritur de ciut,
Urm de nimic.
1831 Am o ac:
Unde zace,
Strat nu race,
Dar topete
Ce-nrrunzete.
Catvtvt ae iarba ;co.a,vt,
1832 Sare iepurete
Cant scripcrete.
tvtvrete
1833 Aripi are,
Cioar nu-i,
1rup sub(ire,
Vierme nu-i.
icvricivt
1834 Scanteioar
Albstrioar,
!#
CINLL-CINLL
Zboar pe-ntuneric, zboar,
Lumineaz ici-colea.
Ce-i: relinra sau stea
Licrete... licrete...
Numele cine-i ghicete
!#
lLORA SALBA1ICA
lLORA SALBA1ICA
Cbiocetvt
183 Clopo(el
Mititel,
Scoate capul din zpad,
Primara s o ad.
Mvra
1836 Pe-o potec oit,
Merge mierla-nsoonit:
Surlet n-are, sange are.
183 Am un lucru cu gustare:
Surlet n-are, sange are.
Rvvt cv vvre
1838 Lung e, runie nu e,
Gheare are, pisic nu e,
Mrgele are, salb nu e.
Ce e
!#
CINLL-CINLL
1839 Lung este, arpe nu e,
Verde este, guter nu e,
Gheare are, pisic nu e,
Roade race, pom nu e...
Atunci, ce e
Rvvt
1840 Sarpe cu unghioare
Se ca(r la soare.
1841 Verde-i, erde, nu-i oparl,
Are din(i i n-are gur.
ivvt
1842 Harbuli(
Carbuli(,
Cu gur
De hrpri(.
raa
1843 ntr-o roaie, catriroaie
Sade o oaie oacn.
1844 Mic, roie, parrumat,
Sade pe pmant culcat.
!#!
lLORA SALBA1ICA
Civerca, bvretete
184 Manstire-ntr-un picior,
Ghici, ciuperc, ce e
1846 1atarita-ntr-un ocol,
Curte alb-ntr-un picior.
184 Cetate alb,
St intr-un picior.
1848 Gasc alb-ntr-un picior.
1849 Omuor intr-un picior,
Ghici, ruroaso, ce-i
180 Hotrocol
ntr-un ocol,
Bab alb-ntr-un picior.
181 Plria oinicului
Pe marginea drumului.
182 Am o cas ruit,
ntr-un picior sprijinit.
183 Am o cas:
Pe dinarar ruit,
Pe dinuntru indrilit.
!#"
CINLL-CINLL
184 Rsri lang pro(ap,
Pricolici
1
cu cuma-n cap.
eaera
18 Colcel,
Bolcel,
ntr-un arr de muncel
2
.
aveivt
186 Am un (ur(ar:
De-ar aea un par,
S-ar sui pe el
Pan la cer.
oia
18 Ce-i:
Mic - erdicic,
La mare - rloricic,
La btrane(e - clugri(
1
Pricotici - ,in supersti(ii, om iu sau mort care se prerace
noaptea in animal, pricinuind rele celor pe care-i intalnete.
2
Mvvcet - munte sau deal mic, care race parte dintr-un ir de
inl(imi asemntoare.
!##
lLORA SALBA1ICA
|rica
188 Ce n-are limb
Si ciupete
De prpdete
189 Ce buruian
O poate cunoate i orbul
caivt
1860 Pe alea lui Handrabac
Se d ursul peste cap.
1re.tia, .tvfvt
1861 Bute peste bute,
Sus, coad de ulpe.
1862 Jos - copac,
La mijloc - poloboc,
Sus - coada ulpii smoc.
Coacvt
1863 Ce om ade cu capu-n jos
Si cu picioarele-n sus
Si n-ame(ete
!#$
CINLL-CINLL
1864 Vara imbrcat,
Si iarna dezbrcat.
Raaaciva coacvtvi
186 Ulcelu uns,
Pe sub tur-ascuns.
Maavra ;iviva, coacvtvi
1866 Ce-i inalt cat pdurea
Si nu ede derel lumea
coarta coacvtvi
186 Ce are i copacul i cartea
rvva
1868 Ce cade-n ap,
Si nu race stropi
1869 Vara sus,
Iarna jos.
180 Vara sus
lrumos,
!#%
lLORA SALBA1ICA
Iarna-n glod
Pe jos.
Pvtreaivt
181 Ce trece prin copac
Si nu se aude
Paavrea, coarvt, crvvt
182 Singur se race,
Singur se desrace.
183 Cine se dezbrac
1ocmai cand e rrig
Paavrea, crvvt fara frvva
184 Se ait ciocoiul Radu
C i-a rugit satu`.
18 Se ait coconatu`
C i-a perit satu`.
186 S-a speriat cocoratul
C i-a rugit satul,
Are bucurie
C-ateapt s ie.
!#&
CINLL-CINLL
Maracivete
18 Ciuta mare ade-n cale
Si ateapt carne moale.
188 St-n crare,
Janduind mancare.
189 Ce st in clecic
Si ateapt crnicic
Mace,vt
1880 Ce e cu pan,
Si nu-i ctan,
Zgarie,
Si ma( nu e
1881 Cicoi roiu
Cu zgaib-n cap.
1882 Ce are (a(,
Si nu-i ma(,
Si-i erde,
Si nu-i oparl
!#'
lLORA SALBA1ICA
Macea,a
1883 1rtcu( roie,
Plin de garbojie
1
.
Porvvbetete
1884 M dusei intr-o pdure
S iau o poal de mure,
Nu gsii mure,
Ci gsii grun(e sure.
.tvva
188 Memuric-memur,
Sade-n arr i tremur.
1886 Cucuiat, ai de ea,
Sade-ntr-un arr de nuia.
188 Domnioara, ai de ea,
Sade-ntr-un arr de nuia.
1888 Aulea-aulea,
ntr-un arr de nuia,
Vin, bade, i m ia,
C ru m tem c-oi cdea.
1
Crbo;ie - garmojie, carmoaj ,resturile de mancare,
ririmituri,.
!$
CINLL-CINLL
.tvvvt ,i atvva
1889 Ll - lung, ea - scurt,
lrunza-i bate, i ea-i mut.
1890 Vajitul srmnel,
Puiu-n arr de curcudel
1
.
1vfa cv vviete
1891 M dusei la pdure
Si gsii un cuib ochi-bechi,
Luai una, lsai dou,
Ca ochi-bechi s se mai ou,
Dar ochi-bechi nu se mai ou.
atcia, racbita
1892 Ce se prinde degrab
Si nu race road
Ptovt
1893 La care copac
1remur rrunzele rr ant.
1
Cvrcvaet, cvrcvav, - corcodu.
!$
lLORA SALBA1ICA
1894 lrunte alb, nalt,
An cu an se salt,
Crete in zoi,
Suier din roi!
Cbivaa
189 Lemne-nlemnite,
1roace introcite,
Phru( cu coad.
1896 Am un lemn -
Nici de-o chioap,
Nici de-o palm,
Si race:
Dou mese mesuite
Si dou albii scobite
Si-un potcap clugresc.
189 Am un lemn bun -
Nici d-o palm,
Nici d-o chioap,
Si acela-n dou crap
Si se race dou durbace
1
,
Dou re(e de mas,
Un copac de lulea.
1
Dvrbaca - cada teascului de struguri, asul care con(ine
serpentina alambicului de (uic.
!$
CINLL-CINLL
Cbivaa, orcvt ,i tvvt
1898 Picuruul picur,
1repduul treapd,
Gadea-l mare
Sade-n cale
Si ar manca carne moale.
1899 Picuruul picur,
1repduul treapd,
Mongea ade-n dosul turei.
raavt
1900 n pdure nscui,
n pdure crescui,
Acas de m-aduse,
S joc in hor m puse.
1901 Iarna-n rrig, ara la soare,
Neschimbat e la culoare!
1902 Cretetu-i in nori se pierde
Si totdeauna este erde.
!$!
lLORA SALBA1ICA
raavt ,i frvctete tvi
1903 Ce e nalt cat casa,
Verde ca mtasea
Si nu se usuc
Nici ara, nici iarna,
Si spanzur jar pe maini
raavtvt ae vvvta
1904 R(oi potcoit,
Pe bordei suit.
Cetiva braavtvi
190 Ce-i mai mic decat acul
Si mai inat decat bradul
!$"
CINLL-CINLL
LLLMLN1L SI lLNOMLNL
NA1URALL
Pavvtvt
1906 Oricat ii zbura,
1t sub tine-a rmanea.
190 Ce e mai gras
Decat toate in lume
1908 Cine mnanc,
Si nu se mai satur
1909 Ia gandete-te i spune:
Cine-i mai bogat pe lume
1910 Am o bttur
1
intins
Cat (ine ochii.
1911 Lu la to(i le dau mancare,
Si ei m calc in picioare.
1912 Cat e iarn
Bei i-nghe(i.
Cat e ar
Crpi i usci.
1
atatvra - curte, ograd.
!$#
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL
Piatra
1913 Ce st in ap,
Si nu putrezete
1914 Lu sunt mititic
Si in pmant cresc,
Arar` de m scoate,
De to(i m loesc.
otoravvt v aa
191 Am un cal sur,
Se d din(ii ca prin ciur.
Rete
1916 De la munte
Pan` la munte -
Numai blni inripte.
Deatvt
191 Am un mo inalt,
Vede toat lumea din sat.
!$$
CINLL-CINLL
Mvvtete Caraivavvt
1918 Cine este ecin cu Omul
Mvvtete Caiva
1919 Care gin
De mai multe sute de ani
1riete i acum
N-are cioc, n-are pene,
De uliu, de ulpi, nicicand se teme
Croaa
1920 Cand iei, crete
Cand pui, scade.
1921 Lu ii iau, i ea tot crete,
Dac-i dau, se micoreaz.
1922 De ce o mnanci,
Se race mai mare.
Carbvvete
1923 Pe ap inoat,
Si-n pmant nu putrezete.
!$%
Rviva
1924 Cine poate manca rierul
.a
192 Dumbr,
Sumbr,
lr umbr.
1926 Maic lung,
lr umbr.
192 Lung-lung, lat-lat,
Si nu mai st niciodat.
1928 Dac n-ar ri,
Lumea ar pieri,
Iar dac mult este,
Lumea prpdete.
1929 Dac nu-i deloc - mori,
Dac-i mult - tot mori.
1930 Ce nu st in ciur
1931 Ce nu arde-n roc
!$&
CINLL-CINLL
.a ,i beata
1932 Mama nate rata,
Si rata pe mam.
1933 Mama o race pe riic-sa,
Si riic-sa o race pe mam-sa.
.a ,i rvtvt
1934 Rag gioielele-n genuni,
Rdurenele-n pduri.
Cbeata
193 Am un ghem de mtas,
Si-l trimit la-mprteas,
S-mi (eas o (estur
lr` oleac` de bttur.
La cea de jos,
S-i dea un proco
1
:
Neurzit, ne(sut, necroit.
193 1ot in jos,
La adu` gros,
1
Procor - l, panz, ptur, posta.
!$'
Coase lelea cusutur
lr leac de tiitur.
La cea de jos,
S-i rac pod peste mare,
Dar rr picioare.
1939 Ce pod pe ap e aruncat
Si de man nelucrat
1940 n ap plutete,
n roc se topete.
)vrtvrete ae beata ;.toietete,
1941 Ce crete cu rdcina-n sus
1942 Lste un pom:
Cu arrul in jos,
Si cu rdcina-n sus.
1943 Crete-n gios
|ur(uros.
rorvt
1944 Am un purcel
Mic-mititel,
!%
CINLL-CINLL
Si cand pui mana pe el
lace: Guic... guic...
194 Mic i bun de gur,
S-l opreti nu po(i,
Nu-l adap nimeni,
I-adap pe to(i.
Pria,vt
1946 Ce lucete,
Serpuiete,
Si la ale o pornete
Rvt, ratea, rta
194 Rud lung,
lr umbr,
1948 lr umbr,
Lung, lung.
Zi-noapte cltorete,
Si nu se mai obosete.
190 Cine-i roade mereu patul
Si alearg cu srramiturile-n gur
!%
191 Ziua-noaptea ruge,
Si tot in albie rmane.
192 Am un bou medelean:
Pe unde pate
Se cunoate,
Pe unde sare
Urm n-are
Si ruge-n mare.
Matvrite ,i aa
193 Am dou surori:
Se tot uit una la alta
Si nu se pot intalni.
194 Unu` iu
ntre doi mor(i.
19 Ruda se duce,
Boii stau.
acvt ae vvvte cv e,te
196 ntr-un arr de plai
Sade cu oastea un crai.
!%
CINLL-CINLL
1atvt
19 Glie-glie,
Ghemul meu
Merge-n ale pe paru.
Mocirtete
198 De la noi i pan` la oi,
Numai plcinte moi.
ôrvt, vorii
199 Ce trece peste ap,
Si nu se scurund
1960 Ce trece peste ap,
Si nu race aluri
1961 Grmezi de cal(i,
Peste mun(i.
1962 Sute de sacale
1rec pe sus agale,
Ca s-adape pe aice
1urmele de spice!
!%!
Ptoaia, icatvra ae toaie
1963 Sus bat tobele,
Jos curg lacurile.
1964 Ghic(ica
Mrun(ica
nerzete
Si-nnegrete,
Si priiete,
Si belete.
196 Multe rire de argint
Leag cerul de pmant.
1966 De dorit, to(i m doresc,
Si cand in, to(i rug de mine.
196 Din pmant i ape am ieit,
Pe pmant i ape am czut,
n pmant i ape am intrat.
Crivaiva
1968 Strugur nu-s, nici piatr nu-s,
ns cad din nori de sus,
llori multe prpdesc,
Si la cldur m topesc.
!%"
CINLL-CINLL
vtervt
1969 Scanteioar-ioar,
Pe om il omoar.
190 |ndric lemn uscat,
Lumineaz-n |arigrad.
191 Lu in cand nici nu gandeti
Si mor la naterea mea,
Cine m inso(ete
Niciodat nu ine rr larm.
192 Sgeata impratului
Sparge casa dracului.
1vvetvt
193 Url lupul la hotar
Si s-aude-ntr-alt (ar.
194 Strig bica
1
-ntre hotar
Si se-aude-ntr-alt (ar.
19 Am un bou mare-mare,
Si cand zbiar,
S-aude peste nou hotare!
1
ica - taurul.
!%#
196 Huhurezul huhureaz,
Peste mun(i inal(i necheaz,
Si nimene nu cuteaz.
19 Sus in munte
Se rspunde,
Jos la (ar
Se resciar
1
.
198 Bate toba la Moldoa,
Si s-aude la Craioa.
1vvetvt ,i fvtervt
199 Mou` taie lemne-n deal,
Achiile sar in ale.
Cvrcvbevt
1980 Cimu, ce-i, ce-i
Lan( inrocat,
Peste cas-aruncat.
1981 Serpe rgat,
C-un cap peste sat.
1982 Bolbuc in genune,
1rosc peste pdure.
1
. .e re.cira, a .e ra.cbira - a se rsrira.
!%$
CINLL-CINLL
1983 Sere(el indoie(el,
Peste mare-arunc(el.
1984 Stergar rgat,
Peste Dunre-aruncat.
198 Nrram rgat,
Peste mare aruncat.
1986 Un pechir
1
inrgat,
Peste mare aruncat.
198 Am un brau rgat,
n cer spanzurat.
1988 Sapte rete, apte bete:
La izoare le splar,
Si de nori le atarnar.
1989 Plntic
2
colorat,
Peste i aruncat,
De gaceti, i(i dau o ra(.
Ceata, vevra, cta
1990 Pe o ale cotit
Vine mierla-nsoonit.
1
Pe,cbir - prosop, ra( de mas, nrram.
2
Ptavtica - panglic.
!%%
1991 Am o ac
Brancoanc:
Cand intinde brancile,
Acoper luncile.
1992 Am o ac surie,
Vine din pustie,
Cuprinde luncile
Cu brancile.
1993 Am o ac branclaie:
Cand sloboade (a(ele,
Umple toate luncile.
1994 Ce trece prin am,
Si nimeni n-o bag-n seam
1
199 M suii in deal
Ca s-mi d de cai,
Si nu zui caii,
Prpdii cheile,
Se-ncurcar ile.
1996 Aruncai cheile
Si se-nchise (rile.
199 Singur se race,
Nimeni n-o desrace.
1998 Ce merge prin pdure
Si nu sun
1
O rorm pu(in direrit pt. rvt, ghicit. nr. 2046.
!%&
CINLL-CINLL
Rova
1999 Cerceluul doamnei
Din rundul mrii.
2000 Cand ieii arar,
Lacrimi jos picar,
Luna le zu,
Soarele le lu.
2001 Ziua-i aer,
Noaptea-i ap.
rvva ;,i rova,
2002 Vine moul pe porti(
Si ii scap o chei(,
Vine luna i n-o ia,
Vin stelele i n-o ia,
Vine soarele i-o ia.
2003 M suii pe scar,
Cheile-mi picar,
Luna le zu,
Si s le ia nu ru,
Dar cum le zu soarele,
mi terpeli cheile.
2004 Ce se nate cu luna
Si piere cu soarele
!%'
Zaaaa ;ovatvt, veava,
200 Ileana
Cosanzeana
Cand o intins brancele
O umplut luncele.
2006 De la munte pan` la munte
Picur stele mrunte.
200 Laptele gerului,
Sub streaina cerului.
2008 Cate stele logustele,
Pic pe hainele mele.
2009 De la ale
Pan` la munte,
Numai stele mrunte.
2010 Vin oi(ele din munte
Cu stelu(e albe-n rrunte.
2011 S-a dus Chic-Vod
La Vodean,
S-nceap un izor lat,
Cu mare cusutur,
lr leac de tiitur.
!&
CINLL-CINLL
2012 M nasc imbtranind
Si mor intinerind.
2013 Naterea mi-i sclipicioas,
ngropciunea mi-i tinoas.
2014 Nu-i rin, dar se cerne,
Nu-i coor, dar se aterne.
201 Zoroclie
1
-clie,
ntins-n campie,
Nu sunt borangic,
Dar sunt pe colnic,
Si pe deal in sus
Primara nu-s.
2016 Alb ca creta,
Moale ca lana,
Uor ca pana,
Si piere ca spuma.
201 Moale, alb i puroas,
Pentru camp e hain groas.
2018 Ce ine ca un domn,
Ca un leu,
Si cand se duce
Se duce ca un caine
Cu coada intre ine
1
Zoroctie - cma brbteasc, rcut din panz groas.
!&
îv.oarea ;fvtii ae aaaa, ,i .oarete
2019 Zboar-un stol de porumbei:
Uliul ruga dup ei,
Si-i apuc rr ghear,
Nu se ede unu-n (ar!
2020 Mii de psrele zbor:
Vine-un om rr picioare,
Si le mnanc rr gur.
1i.cotvt
2021 Urlu i m inartesc,
Pe drume(i ii ingrozesc!
Cervt ,i brvva
2022 Sus stele,
Jos stele,
Vai de picioarele mele,
Iar steloiul cel mai mare
Ru m rrige la picioare.
2023 Sus stele,
Jos stele,
Vai de zilele mele!
!&
CINLL-CINLL
.ervt
2024 De n-a ri eu,
Nime n-ar tri pe lume.
202 N-are culoare, nici miros,
Dar la to(i ii de rolos.
Cbiotvt, .vvetvt
2026 Cinel-cinel:
1rece peste ap,
Si nici nu se-adap.
202 Ce trece de-aici la cellalt mal,
Si nu race nici umbr, nici al
covt
2028 Cinel-cinel:
Cine aude rr urechi,
Vorbete rr gur,
Pe orice limb
2029 (i orbete
Si turcete,
Si-orce limb nimerete.
!&!
2030 Murgul rage
n parloage,
Lelea-ngan
n grdin.
2031 Cine te-ngan
Si nu te superi
.a vortitor ;ata Morava,
2032 Ghici mici:
Cat e zare
L numai mare.
|vbra
2033 Si eu am.
Si tu ai,
Si cel mai mic rir de iarb are.
2034 M ezi,
1e ezi,
S m prinzi nu po(i.
Ce ade pe ap
Si nu s-adap
!&"
CINLL-CINLL
2036 Pe ap merge,
Nu stropete,
Prin trestie trece,
Si nu lrmuiete.
203 Cine trece garla
Si nu race talazuri
2038 Ce trece prin tin,
Si nu se intin
2039 Lat-lat,
N-are urm niciodat.
2040 lug de tine,
Si tu musai dup mine.
2041 Ce este mare cat o biseric
Si nu cantrete nici cat o cirea
2042 Ce nu e nimic,
Si tot se ede
2043 Cu ochii o po(i edea,
Dar in man n-o po(i lua.
2044 Ce n-are corp
Si tot se ede
204 Ce nu atinge soarele niciodat
!&#
1vtvt
2046 Cine trece cu miresme prin am,
Si ameii nu bag de seam
204 Cine trece pe la poart,
Si canii la el nu latr
2048 Lste un iepure chiop
ntr-un arr de plop,
Si antur bob.
2049 Nea Stan
lluier p-arar`.
200 1uchilu prin piu,
Mo Ilie te-o ajuns.
201 Amanar
1
de mischiu
2
,
De la Dunre iu.
202 Merge tat-tu pe drum,
Si boieru-i surl-n spate.
203 Ce-i in man
Si-i minciun
204 l sim(i i nu-l ezi,
1e bate i nu rugi.
1
.vvar - amnar.
2
Mi.cbiv - o(el tare, din care se rac tocile sau amnare.
!&$
CINLL-CINLL
20 Ce zboar pe sus
Si nu-l ezi
206 Iliu( cu tichie
Ridic mai mult ,mai sus, de-o mie.
20 1urcheaz neagr,
1ot campul alearg.
Cervt
208 Am un ceaun umrlat,
Peste lume rsturnat.
209 Am un pom mare-mare:
Noaptea inrlorete,
Si ziua plete.
2060 Ce-i mai lung decat drumurile
Si mai lat decat mrile,
Mai rrumos decat rlorile
Si mai uracios decat babele,
Mai drag decat icoanele
Si mai ru decat tunurile,
Mai luminos decat lumanrile
Si mai intunecos decat pini(ele
2061 Un (ol bortelit
1oat lumea a acoperit.
!&%
2062 Ziua ta,
Si noaptea darmoi
1
.
2063 Am un crin:
La rdcin eted,
Si la arr inrlorit.
Cervt ,i .tetete
2064 Am o sucn
2
mirie
3
,
Plin de puzderie.
206 Am o rochioar
Plin de pozdeioar.
2066 Am o piele de taur
|intuit cu (inte de aur.
206 Lste-n lume o ghea( lat,
Cu mazre-mpestri(at.
2068 Pe campul lui Basarab -
Numai mei rsat.
2069 loaie mare, albstrie,
Scris de aur pe hartie.
1
Drvoi, arvov - ciur mare pentru cernut cereale, semin(e.
2
vcva - rust groas, simpl, rr incre(ituri.
3
Miriv, vieriv - albstriu, albastru-deschis.
!&&
CINLL-CINLL
Pavvtvt, aervt ,i cervt
200 Am un copac:
La rdcin uscat,
La mijloc ii erde,
Si la arr ii cu rlori.
201 La arr inrlorit,
La mijloc uscat,
La rdcin erde.
Cervt, avvtvt ,i rvtvt
202 1ata - nalt,
Mama - groas,
lrate-meu - de la unul la altul.
203 Nalt e tata,
Groas-i mama,
Nebun e rrate-meu.
oarete
204 Bulgre de aur,
Joac pe-o piele de taur.
20 Bulbuc de aur
n piele de taur.
!&'
206 Am un ou de aur,
Se joac pe piele de taur.
20 Am un mr aurit,
Umbl pe sus rtcit.
208 Cimurce-i, ce-i:
1alger inrocat
Peste cas aruncat
209 Iese Barna de dup munte
C-un rrau de aur in rrunte.
2080 Mic mititel,
Joac rulgerii pe el.
2081 Am un bru
1
de unt,
Cu el toat lumea ung.
2082 Ce se scald in ap,
Si nu se ud
2083 Un mr de argint
Leag cerul de pmant.
oarete cva ra.are
Bate-n ra(a targului.
1
rv, - bulgre, cocolo.
!'
CINLL-CINLL
oarete ,i avvtvt
208 Cine ruge i n-ajunge,
Cine st
Si treaba-i merge
vviva
2086 nchisei uile,
Lsai perdelele,
Si ho(ul - tot in cas:
Sade i nu rea s ias.
oarete v avvr
208 Am o ac roie,
De se uit seara prin leas
1
.
Raa .oaretvi
2088 D in piatr,
Nu se stric,
D in ap,
Se despic.
1
ea.a - coar, desi mare intr-o pdure, mrcini: desiul
ramurilor unui singur copac.
!'
2089 1rece prin rereastr,
Si n-o sparge.
Pvtberea v raa .oaretvi
Am o runie de nisip.
vtvvericvt
2091 Ce se ascunde sub pat
Cand intru cu lampa-n odaie
oarete ,i tvva
2092 lrate i sor -
Nu se-ntalnesc niciodat la hor.
2093 Dou talere-nrocate,
Peste cas aruncate.
2094 Am dou talgere pe msur:
Unul arde,
Celalt nu.
209 Am doi bulgri de aur,
Se joac pe-o piele de taur.
!'
CINLL-CINLL
2096 Am dou gheme de mtas,
Le azarli peste cas
La crai i la crias.
209 Dintr-un ciurel de alune,
Numai dou gsii bune.
2098 Am o strachin cu doi peti:
Unul cald i altul rece.
2099 Zi i noapte cltoresc,
Si nu se mai obosesc.
2100 Dou surioare,
Iu(i i sprintenioare,
1oat ia(a rug,
Si nu se ajung.
2101 Ce trece prin pdure
Si nu sun
vva
2102 Din deal in deal
Si din ie in ie -
lloricic nrangie
1
.
1
ârviv, varvbiv, varviv - de culoarea naramzei
,portocal amar,, rou-portocaliu.
!'!
2103 Am o ac blaie-blaie,
Joac noaptea prin gunoaie.
2104 Manz blan,
Pate noaptea in poian.
210 Am o oaie bloaie,
Umbl noaptea prin paraie.
2106 Ce st-n ap
lr umbr
210 Ginu glbinu,
1rece Dunrea in picioru.
2108 Gasc tutuian,
Umbl noaptea pe poian.
2109 La marginea satului -
Cciula rartatului.
2110 Cine umbl noaptea prin sat,
Si nu-l latr cainii
vva vova ;craivov,
2111 Uite-i
Spanzurate-n nour
Coarnele de bour.
!'"
CINLL-CINLL
2112 Bulgra de aur,
Cu coarne de taur.
2113 O secere rr din(i
Pete peste mun(i.
2114 n arrul dealului -
Potcoaa calului.
vva vova otivaita v aa
211 Inelul danei
n rundul bulboanei.
vva ,i .tetete
2116 Am o cloc cu pui:
Seara s-adun,
Si diminea(a se risipete.
211 Am o strachin de alune,
Si-n arr - o nuc.
2118 Pe alea lui Sgaidarac -
O chil
1
de mei rsat,
Numai unul bobonat.
1
Cbita - eche msur de capacitate, egal cu circa 00 kg,
intrebuin(at mai ales pentru cereale.
!'#
teava otivaita v aa
2119 Cercelul doamnei
n rundul apei.
tetete
2120 Peste mun(i,
Peste mri,
Numai ochi licritori.
2121 Licuricii zrilor
n adancul mrilor.
2122 De aici pan la munte -
Numai zale de aur mrunte.
2123 De aici i pan` la munte
Numai (inte sunt btute.
2124 De-aicea pan la muncei -
1ot cru(i de rulgerei.
Pavvtvt, cervt, .tetete, .oarete ,i tvva
212 Am un poloboc,
Peste poloboc un prosop,
Peste prosop mzrele,
Printre mzrele
!'$
CINLL-CINLL
Dou tlgerele,
Ce s-aseamn-ntre ele.
Cervt ,i avvtvt, .oarete ,i tvva,
iva ,i voatea, riata ,i voartea
2126 Ce este:
Dou stau,
Dou alearg,
Dou se schimb
Si dou se srdesc
oarete ,i tvva, cervt ,i avvtvt,
focvt ,i aa
212 Dou merg
Si dou stau,
Dou judecat n-au.
2128 Dou merg,
Dou stau,
Dou dumnie-i au.
!'%
APRLCILRI CRI1ICL
APRLCILRI CRI1ICL
Interesul ce se d literaturii populare nescrise, in toate (rile i
la toate popoarele, e mai presus de orice indoial. leluritele ei pr(i
sunt pretutindeni studiate ca nite echi monumente limbistice i
etnologice. ntre altele, Cbicitorite au aut din antichitate i au pan
in zilele noastre o deosebit insemntate. Lle nu numai c au dat
natere unui intreg gen literar, dar au rost epoci cand au jucat un
rol de cpetenie in rilozorie, ba chiar in politic. De la enigmele
edice pan la lupta prin ghicitori a zeilor scandinai sau
minnesingerilor germani, de la raimoasa intrebare a Srinxului pan
la itoofia evivetor scris de printele Menetrier, de la regina din
Saba pan la publica(iunea intitulat Mercvre atavt, de la ghicitoarea
despre care se spune c-a rcut pe Homer s moar de necaz la cele
ce atat de mult desrat pe wolorii din Senegal, de la petrecerile
copilroase ale retelor i rlcilor notri la eztoare pan la adancile
cugetri ale btranilor octogenari, cat arietate, cate contraste i
totui cat analogie rundamental nu se intalnete in nesraritele
ghicitori ale popoarelor.
vivete ae cvrivte trebuie distinse de evivete ae tvcrvri: numai
cele din urm sunt in ader populare i adesea pstreaz urmele
celei mai echi concep(iuni umane. L numai un pas de la metaror
la enigm i se cunoate imensul rol pe care l-a aut metarora in
dezoltarea limbajului i in rormarea mitologiilor. Lnigma,
ghicitoarea sau cimilitura e o metaror sau o grup de metarore,
a cror intrebuin(are n-a trecut deloc in uzul comun i a cror
explicare nu este eident. Multe din ele ins dateaz dintr-o epoc
!'&
CINLL-CINLL
cand obiectele exterioare impresionau spiritul omenesc altrel decat
astzi, i prin urmare il imboldeau la metarore care, la prima
edere, par nein(elese, dar care ne incant, indata ce le gsim
cheia, pentru c deteapt in noi intipririle inlmite ale unor
perioade disprute in marea dezoltare la care am luat parte prin
strmoii notri.
Ca i basmele, ca i cantecele, ca i proerbele, ghicitorile
adesea se gsesc aproape identice la popoare i in timpuri roarte
deprtate. 1oate ipotezele imaginate pentru explicarea acestui
rapt se pot reduce la dou: originea comun i transmisiunea.
Dup unii, intreaga literatur popular a popoarelor indo-
europene se suie pan la o epoc anterioar despr(irii lor, epoca
cand inc nu cunoteau intrebuin(area metalelor, nu zuser
marea i duceau o ia( pstoreasc. Dup al(ii, monumentele
acestei literaturi, nscute intr-un loc determinat, s-au propagat
de la un popor la altul prin mijlocirea indiizilor izola(i. O a
treia ipotez, seductoare la prima edere, nu place decat celor
ce nu s-au ocupat in special cu asemenea studii: e orba despre
identitatea procederilor spiritului uman. Mai la ale se a citi o
ghicitoare cu patru rorme rranceze, una german, alta sco(ian
i dou ruse, in compara(iune cu cea roman, despre petele
care stand in casa lui ,apa,, se ede impresurat ,in plas, i casa-
i iese pe rerestre, iar dansul rmane prins. Cum se a explica
existen(a acestei ghicitori in cinci limbi
Zice-se-a oare c-a rost inentat deosebit de germani, englezi,
rrancezi, rui i romani... Lste roarte pu(in probabil. Negreit, se
a presupune c, englezii i germanii riind de aceeai ras, enigma
e germanic i c rrancezii au imprumutat-o. lie, dar aceeai
ghicitoare se gsete sub dou rorme in rusete ,i sub o rorm in
romanete,. Atunci trebuie s admitem c prima rorm dateaz
din perioada cand slaii i germanii rormau un singur popor i
aeau o singur limb, c in acea limb a ri rost compus i c a
trecut in idioma german i in cea ruseasc, surerind transrormrile
!''
APRLCILRI CRI1ICL
acestor dialecte. Dar pe atunci se cunotea plasa... Nimic n-o
doedete in ocabularul acelor limbi.`
1
,G. Dem. 1LODORLSCU, Cbicitori, vtrebari ,i oeve vvverice,
in ol. Poeii ovtare rovve. Culegere de G. Dem. 1eodorescu,
Bucureti, 1ipograria Modern, 188, Ldi(ie nou la Lditura
Litera, 1982, pp. 21, 22,.
ntocmai ca proerbele i zictorile, sunt i ghicitorile o
expresiune rigurat sau mai bine o descriere pararrastic a unui
obiect de ghicit.
Patria ghicitorilor este Orientul, cruia ii place expresiunea enig-
matic tot atata cat i cea aroristic. Lxpresiile cele mai echi de
ghicitoare le gsim in ibtie, unde Samson intreba pe rilisteni o
ghicitoare, nerezolat pan astzi, cci dezlegarea ce se d acolo
nu explica cu totul ghicitoarea pus de Samson.
Din antichitatea greceasc e cunoscut ghicitoarea ce o pune
Srinxul la to(i trectorii lang cula sa, pan cand ine Oedipus i o
dezleag. Cu toate c au trecut atatea zeci de secole de atuncea, totui
regsim aceast ghicitoare in literatura popular roman. Aci sun:
Ce ie(uitoare umbl diminea(a in patru picioare, la pranz in dou i
seara in trei Rspunsi: Omul, cand e mic umbl de-a buile, cand
e mare in dou picioare, i cand imbtranete mai ia i un toiag.
Literatura etic rabula, poetile, ghicitorilei este rr indoial
partea cea mai originala din literatura popular, cu toate c nu se
poate tgdui nici aci o inraurire literar. Dar ea a dat mai mult natere
unor produse originale, serind ca model ranteziei populare, care a
imitat i a ariat o rorm dat in multe chipuri, asimilandu-i-o astrel
intr-atata incat uneori deine greu de a ajunge la prototipul original.
,M. GAS1LR, Cbicitori, in ol. iteratvra ovtara, Bucureti,
Ig. Haimanu, 1883, pp. 224, 20,.
1
Gaston Paris, Prefata la Derivette. ov evive. ovtaire. ae ta
ravce, par L. Roland, Paris, 18.
"
CINLL-CINLL
Civititvri .av bicitori.
Deosebirea dintre bicitoare ,i civititvra e aceeai ca intre ev i
.ecie: riecare cimilitur e o ghicitoare, nu ins orice ghicitoare e
cimilitur, dup cum orice om e o riin(, rr ca orice riin( s rie om.
Cand in lungile nop(i de iarn, btrani i tineri se adun la
eztoare, i un moneag srtos, purtat prin lume i inechit in zile
rele, intreab cu iclenie: Cine, dup moartea lui, a intrat in
pantecele maic-sii, aceasta e o bicitoare, la care se rspunde c,
dup moartea lui, Adam a intrat in pantecele maic-sii, adic in
pmantul din care a rost alctuit.
Aceste ghicitori sunt cunoscute i sub numele de vtrebari ,i ra.vv.vri.
Cand, din un alt ungher al eztorii, un rlcu sprinten i oios
a striga:
Cimel, cimel:
La trup pepene,
La cap pieptene,
La picioare
Rachitoare.
aceasta e o civititvra, care se tlmcete prin: Cocoul.
Aceast specie de ghicitori, civititvrite, sunt cunoscute in toate
pr(ile locuite de romani, arar de Macedonia, cu aceeai numire:
civititvra, cu mici direren(e de rostire. n Moldoa se numesc civititvri
sau civbititvri, in Bucoina ,ivititvri, in Ardeal civvetitvri; iar ac(iunea
de a spune o cimilitur se exprim prin erbul a cinili sau a cinghili
in Moldoa, a simili in Bucoina i a ciumeli in Ardeal, de unde
i rormula ini(ial obinuit a cimiliturilor: civetcivet, ,ivet,ivet, civvet
civvet sau civvetei cei.
La armani sau aromani, adic romanii din Macedonia, se numesc
avvtitori, de unde erbul a avvti, sau vattitori, vvvtitori, vtitori.
Cimiliturile se incep sau cu rormula civetcivet ori bici bicitoarea
vea, sau se intr de-a dreptul in descrierea pararrastic a obiectului
de ghicit, sau se incep cu o orb deriat direct din expresiunea
"
APRLCILRI CRI1ICL
civititvra. Aceste orbe sunt ariate, ceea ce constituie o doad
despre generalitatea expresiunii civititvra.
Aa putem cita urmtoarele exemple:
cvteia se cimilete:
Cimilic
Mititic
Nici de Vod n-are rric,
sau, precum rostete (ranul din Moldoa:
Cinghilic
Mititic...
.........................................................................................................
Care e originea cimiliturilor
Cum se explic raptul c aceeai cimilitur se gsete, uneori,
exprimat mai prin aceleai cuinte la popoare aa de indeprtate
unele de altele i in spa(iu i prin origine
S-au incercat mai multe explicri. Cred ins c, in starea ac-
tual a rolcloristicii, este a umbla pe dibuitele cercand s dai solu(iuni
unor probleme aa de grele. Deocamdat ceea ce trebuie de rcut
mai cu rolos este de a aduna cu sarguin( tot materialul rolcloristic,
a-l coordona, a-l studia in compara(iune cu rolclorul popoarelor
strine, i numai cand nu a mai ri nimic ascuns i cand unele
enigme istorice or ri rezolate, numai atunci a ri sosit timpul
pentru descalcirea acestor cestiuni.
,Artur GOROVLI, Prefata ta Civititvrite rovvitor. Ldi(iunea
Academiei Romane, Bucureti, Institutul de Arte Grarice Carol
Gobl, 1898, pp. V-VII,.
Spiritul i puterea de a ptrunde a poporului nu se poate
studia mai cu inlesnire nici intr-un gen de literatur popular ca
in ghicitoare.
"
CINLL-CINLL
n rondul ei, oriicare ghicitoare este o derini(iune a unui lucru,
de aceea unei ghicitori i se cere, pe lang spirit i ingeniozitate, o
logic strans. Nu toate ghicitorile, cate circul prin popor, sunt de
aceeai aloare, multe nu numai c n-au aloare, dar n-au nici
mcar un rost de a exista i sunt absurdit(i...
Altele ins intr-ader sunt scprri geniale pline de spirit i
de rantezie i dau o puternic doad de echilibrul puterilor
intelectuale ale creatorului lor.
Asupra originii ghicitorilor nu se poate spune nimic hotrat.
Cei mai mul(i dintre creatorii rolclorului cred c i ghicitoarea, ca i
basmele, descantecele, colindele etc., ii are originea in cultul religios
al popoarelor primitie, deci au origine mitic. ntr-ader, i astzi
multe ghicitori ale neamurilor, i chiar i la noi, ii trdeaz originea
mitic atat prin rondul cat i prin rorma lor. Doedit este c poezia
popular i poezia religioas stau intr-un raport direct la popoarele
care sunt inc pe treptele inrerioare ale dezoltrii culturale, c
adic pe cat e mai dezoltat i mai complicat cultul religios, cu atat
e dezoltat mai mult poezia in toate genurile ei ,basme, descantece,
tradi(iuni, imn religios, i prin urmare ghicitoarea, ca parte integrant
a poeziei poporale, ii are i ea originea in mit i cult. La relul acesta
de ghicitori ne om opri mai tarziu.
L greu lucru i poate i zadarnic s cau(i ghicitorile originale
ale unui popor, adic acele ce s-ar ri creat de un anumit popor i
intr-o anumit reme. Ghicitorile sunt un bun comun al tuturor
popoarelor i multe dintre ele sunt roarte echi, rie c au origine
comun, rie c s-au transmis de la popor la popor. 1radi(iunile
greceti spun c Srinxul punea o ghicitoare tuturor trectorilor:
Cine umbl diminea(a pe patru picioare, la amiaz pe dou, i
seara pe trei`, i numai Ldip a rost in stare s-o dezlege. Aceast
ghicitoare a omului circul i astzi la relurite popoare i are o
echime de reo trei mii de ani.
Despre Homer se spune c a murit de ciud i de necaz c n-a
putut s dezlege o ghicitoare.
"!
APRLCILRI CRI1ICL
Astzi ghicitorile i-au pierdut insemntatea lor i au ajuns simple
intrebri al cror scop e mai ales s produc ilaritate. lr indoial,
ele pentru poporul de la (ar i astzi sunt cea mai inteligent
petrecere, pentru c dezlegarea lor cere spirit i putere de
obsera(iune sau btaie de cap, cum zice (ranul. Dar ghicitorile,
in antichitate i pan in eul mediu, au aut o deosebit insemntate
i au jucat un rol important nu numai in religiune i rilozorie, dar
chiar i in ia(a social i politic a popoarelor. Multe chestiuni, nu
numai intre doi rzboinici, dar i chestiuni politice intre dou popoare,
s-au aplanat nu prin sabie, ci prin ghicitori, prin puterea min(ii.
Lupta cu intrebri i rspunsuri, cu ghicitori, a rost in echime
roarte rrecent in tot relul de imprejurri ale ie(ii.
Orice moti de ceart da prilej unei lupte intelectuale i astrel
cei ce se certau ii cutau dreptatea prin puterile min(ii, nu printr-ale
rierului. Lupta aceasta aea tot aceeai aloare ca i lupta cu armele,
cel biruit ii pierdea ori libertatea, ori aerea, ori chiar i ia(a,
dup cum erau condi(iunile luptei. Dac, de exemplu, doi se luptau
pe ia( i moarte, ei ii puneau ghicitorile i-i ddeau rspunsurile
in ra(a poporului. Cel ce biruia aea dreptul s ucid pe cel biruit,
iar acesta ii pleca el singur capul ca s i-l taie biruitorul. L probabil
c relul acesta de lupt, adic duelul intelectual, este rorma cea
mai eche a duelului, mai ales c motiul cel mai obinuit al luptei
era orensa.
Cam de relul acesta este i ghicitoarea lui Samson despre care
orbete ibtia in Cartea ]vaecatoritor. Samson arl, in coul unui leu
pe care-l ucise el mai inainte, un roi de albine i raguri. Ajungand la
rilisteni - cu care iudeii triau in ceart - Samson propune acestora
o ghicitoare: Din cel ce manca a ieit mancare i din cel puternic
a ieit dulcea(! Samson se gandea la leu i la ragure. Dac rilistenii
ii or dezlega ghicitoarea, in timp de zile, Samson le a da 30 de
cmi i 30 de haine de schimbat, iar dac nu, s-i dea rilistenii lui
Samson aceleai lucruri. lilistenii n-au putut ghici decat cu ajutorul
neestei lui Samson, care i-a amgit brbatul s-i spun ghicitoarea.
""
CINLL-CINLL
II
Ghicitorile sunt de dou reluri. Unele sunt simple intrebri
glume(e, al cror rspuns e bazat ori pe reun joc de cuinte, ori
pe reo asemnare intampltoare intre dou obiecte, ori pe reun
rapt particular i altele de acestea.
Acest soi de ghicitori, arar de spirit, n-au alta nimic - nici
rantezie, nici inteligen(, nici putere de obsera(iune i nici mai ales
de logic. Lle rac uz nelimitat de imprejurarea c inteligen(a caut
rspuns demn de seriozitatea intrebrii i deci alearg departe dup
el, pe cand rspunsul e aproape i nu e serios.
De aceea rspunsurile de multe ori orenseaz inteligen(a i
supr pe omul serios.
Aa, de exemplu, la intrebarea: De ce st cioara pe par
inteligen(a caut raspuns serios, reo cauz oarecare natural, un
obicei al ciorilor etc. Iar rspunsul e o pcleal: liind-c nu poate
edea in par. 1ot aa: Cate ou putea s mnance Goliat, uriaul,
pe nemancate Desigur, roarte multe, ca uria ce era. Nu, unul
singur, cci al doilea i celelalte erau pe mancate.
.........................................................................................................
Aderatele ghicitori ins sunt altele, cele descriptie.
Ghicitoarea descripti este in rondul ei o alegorie. La descrie
un obiect oarecare dand multe insuiri ale lui, rr s-l numeasc.
Ca s rie ghicitoarea corect, ea trebuie s ne dea cat de multe
predicate ale subiectului ce este de a se ghici. lorma in care se
exprim aceste predicate poate s rie serioas ori glumea(,
predicatele au dublu scop, ori s lmureasca subiectul, ori s-l scoat
din mul(imea de subiecte asemenea, ori dimpotri, s-l intunece i
s-l amestece cu alte subiecte, deci cum zic, scopul lor e ori s-(i
deschid capul, ori s te zpceasc.
liindc ghicitoarea e o derini(iune a subiectului, predicatele
toate trebuie s rie precise.
"#
APRLCILRI CRI1ICL
III
Compara(ia ins nu se race numai in insuiri ale lucrurilor, ci i
in ac(iuni intregi. Acestea, dup cercetrile rolcloritilor, sunt cele
mai echi ghicitori, prototipul lor ii are o origine mitologic. lorma
acestor ghicitori este epic, narati. Lle descriu o intamplare
oarecare, de multe ori chiar rac genealogia lucrului, ii arat prin(ii
i rra(ii, ursita lui, luptele etc. Lucrurile in ele sunt personiricate, iar
rolcloristul ede in ac(iunea descris raptele reunui zeu sau reunui
renomen din natur, care a rost zeiricat, ale naturii personiricate.
Ceea ce e lucru dit intr-acest rel de ghicitori, este c toate se
ocup cu renomene ale naturii, cu puteri elementare, au un subiect
cosmic i caut s explice oarecum legile naturii intr-un chip, se
in(elege, roarte nai. Se poate cunoate intr-insele i partea religioas.
Apa m nate,
Soarele m crete,
1oata lumea m iubete,
Si cand pe mama intalnesc
Lu cad jos i m topesc. ,Sarea,
Si-a pierdut doamna cheile:
Vine luna, nu le ia,
Vine soarele, le ea. ,Roua,
Mai amintim, in treacat, c ghicitorile au dat natere multor
snoae, tradi(iuni, basme etc. L o trstur caracteristic, in basmele
popoarelor, c un uria, bunoar, (ine prini pe doi rra(i, pe care ii
scap al treilea rrate prin ingenioasele rspunsuri ce d la ghicitorile
ce le pune uriaul. De multe ori acest rapt e denaturat i, in loc de
a rspunde la ghicitori, eroul orbete in pilde ,tot un rel de ghicitori,.
Sau spune absurdit(i i biruie pe uria...
Morarul race o azim i o coace spunand c o a da aceluia
dintre (rani, care a spune o minciun mai mare.
"$
CINLL-CINLL
1o(i spun, dar rr rolos. n urm un biat catig azima prin
absurdit(ile ce le spune. londul poetii e denaturat, numai tipul a
rmas.
ntr-ader, morarul aea s spun ghicitori, iar azima aea s
rie a aceluia ce le a dezlega. tivt fivvtvi. ntr-alte basme ori
snoae, rondul poetii a rmas nealterat. De exemplu, bogatul i
sracul au judecat. mpratul le caut dreptatea prin ghicitori: Ce
e mai iute Ce e mai dulce Si ce e mai gras pe lume ,sau alte
asemenea intrebri., Bogatul raspunde: iepurele, marea, un porc
ingrat, sracul: soarele, somnul i pmantul. Sracul catig
procesul.
1ot pe tema ghicitorilor e bazat poestea ata cea cvvivte.
mpratul, auzind c este o rat istea( intr-un sat, ii trimite un
ruior, s-i rac din el haine pentru toat oastea. lata trimite
impratului un b( i rgduiete c a race haine pentru oastea
intreag dintr-un ruior, dac el ii a race intai din b( rzboiul
intreg i toate uneltele de (esut etc.
,G. COSBUC, Cbicitorite oorate, in Albina. loaie enciclopedic
popular, Bucureti, anul VI, nr. 42, 43, 20-2 iunie 1903, pp.
1104-1106 i nr. 0, 14 septembrie 1903, pp. 1289, 1290,.
n in(elesul aderat al cuantului, bicitoare ,citoare, sau civititvra
inseamn o descriere scurt a unui obiect, o inirare de catea note
particulare cuantului. .cvt e vic, acvt coa.e ,care prin pararraz
vraae,te a(a in (estura panzei, sunt dou propozi(ii din care rezult
dou note sau insuiri despre ac. Ghicitoarea acului poate ri deci: ce
e vic ,i vraae,te. La i este la temelie. 1ot astrel i cu altele.
Chiar din exemplul de mai sus se ede c notele unui cuant
pot ri sau catificatire, sau reaicatire. Cimilitura coco,vtvi: La trup
pepene, la cap pieptene, la picioare rachitoare cuprinde numai
note caliricatie: Voinic sunt, haine port, nercute de maini de
om, strig noaptea pe la miezul nop(ii i iniez mor(ii e tot cimilitura
coco,vtvi, alctuit ins numai din note predicatie, arar de intaia.
"%
APRLCILRI CRI1ICL
Ghicitoarea e cu atat mai uor de dezlegat, cu cat con(ine
insuiri i predicate mai multe. Sunt cercel cu toart, dar om nu
m poart, decat m aga(, la case in ra( e ghicitoarea tacatvtvi,
ea e complet prin con(inutul ei i prin urmare uor de arlat.
Dimpotri, cu cat notele enun(ate sunt mai pu(ine, cu atat
dezlegarea sau arlarea este mai grea: s ne uitm la cea a tacatvtvi,
dac ar lipsi jumtatea din urm.
nirarea sau excluderea cator mai multe note din notele totale
ale unui obiect constituie un derect de construc(ie al ghicitorii. n
primul caz dezlegarea este uoar, eident, in al doilea caz e grea
i neprecis. O ghicitoare bine alctuit e cea care (ine mai mult pe
ganduri pe cei ce or s-o dezlege... Poate s aib mai multe solu(ii.
Lxemplu: Am un colac plin cu petece` se zice c insemneaz:
rara ,curechiul,. 1ot astrel poate insemna i cervt cu nori, cvvt cu
deosebite semnturi, etc., i chiar co;ocvt plin cu petece.
Priv vrvare, ca cvriv., o bicitoare bvva e cea care e.te ae.cri.a riv ct
vai vtive v.v,iri ate obiectvtvi, aar ace.te v.v,iri .a fie cete vai e.evtiate,
vai articvtare.
Ca rond, ghicitorile nu se rerer numai la obiecte, ci i la
raporturi dintre obiecte care constituie un sistem, un obiect mai
mare. Lx.: moul suie i coboar cu mtua sub(ioar` ,cofa ,i
crtivt,, aceast ghicitoare se mai poate numi i bicitoare avbta...
Ghicitorile riind nite produc(ii ale graiului i sim(irii unui popor,

ele trebuie s triasc, s circule prin urmare i s rie memorizate.
Pentru a ri memorizate se cer dou lucruri: a, s rie interesante
prin con(inutul lor i b, s aib o forva. ntaia cerin( atrage dup
sine raptul c multe dintre ghicitori sunt scanteieri geniale, simboluri
de descrip(ii inteligente, iar altele picturi de humor ales. lorma
cea mai uoar de memorizat e ersul rimat sau ersul ritmat: Iat
catea exemple:
"&
CINLL-CINLL
Macvt: Oastea unui crai,
ntr-un arr de pai.
Protavt: Un mort intre doi ii.
Pvrecete: Am un cal
Cat un mal:
Unde sare,
Urm n-are,
Unde pate,
Se cunoate.
Umorul ghicitorilor deine cateodat prea exagerat, cptand
nuan( pornograric.
,1udor PAMlILL, vtroavcere la Civititvri rovve,ti, Bucureti,
Academia Roman, 1908, Din ia(a poporului roman. Culegeri
i studii`, pp. -,.
CLASIlICARLA CIMILI1URILOR
Dup insi natura lor, cimiliturile sunt de dou mari categorii:
proprii i improprii. Cimiliturile propriu-zise sunt care proin din
considerarea direct a unui lucru i sunt de urmtoarele reluri:
vetaforice, erifra.tice, vetaforicoerifra.tice, vetovivice, vetovivico
vetaforice, vetovivicoerifra.tice i .ivecaocbice.
Cimiliturile improprii nu proin din considerarea direct i
imediat a unui lucru, ci au o origine cu totul special, i pot ri:
civititvrivtrebari ,i ra.vv.vri`, aecevri, civititvri,araae.
VALOARLA L1NOLOGICA A CIMILI1URILOR
Cimiliturile, ca orice produs rolcloric, sunt rerlexul poporului
insui care le produce. Cimiliturile romaneti arat pentru poporul
nostru spirit ob.errator, ivrevtir, oetic, .arca.t i orvoraf.
"'
APRLCILRI CRI1ICL
Romanul obser bine lucrurile cu care ine in contact, atat ca
intreg cat i ca pr(i, i intre ele surprinde asemnri i deosebiri
uneori neateptate. Spiritul su inenti produce neincetat cuinte
noi, uneori extrem de interesante. Spiritul su poetic produce riguri,
mai ales metarore, adeseori roarte ingenioase. Spirit sarcast, el nu
pierde ocazia de a plasa, sub rorma unei cimilituri in aparen(
neinoat, o zerlemea la adresa aproapelui. n srarit, numrul
considerabil de cimilituri pornograrice arat pentru roman o
predilec(ie pentru genul pornograriei.
Dar pe de o parte aceste insuiri se d la romani i din alte
produse rolclorice, aa c ele nu constituie cea speciric cimiliturilor,
iar pe de alta aceste insuiri se intalnesc, ca rezultand din cimilituri,
i la alte popoare. Pentru a arla deci care este aloarea catitatira a
insuirilor romaneti, cate rezult din cimilituri, ar trebui intreprins
un ast studiu prin care s se studieze comparati cimiliturile la
popoarele romanice, germanice, slae, balcanice, ural-altaice ,turci,
unguri,. Pe lang anumite lucruri care ar trebui puse pe seama
rondului comun omenesc, se or gsi, desigur, i lucruri specirice
pentru riecare din categoriile de popoare inirate mai sus, i in
sanul riecrei categorii se or gsi, desigur, lucruri specirice pentru
riecare din popoarele respectie. Un astrel de studiu ar arta deci i
anumite insuiri specirice romanilor. n sanul insui al poporului
nostru s-ar putea gsi lucruri specirice pentru moldoeni, munteni,
transilneni, macedoneni.
Un asemenea studiu prezint greut(i considerabile. Pe lang
cunotin(e aste i prorunde, obiectiitate desarit in cercetare,
ar trebui s dispun i de un material respecti, dac nu complet cel
pu(in aproape complet, ceea ce tocmai ne lipsete in starea actual
a tiin(ei.
,G. PASCU, De.re civititvri. tvaiv fitotoic ,i fotctoric. Lxtras din
.vatete .caaeviei Rovve, Seria a II-a, 1om XXXIII, 1909,
Memoriile Sec(iunii Literare, tiprit in olum 1911, Bucureti,
Leipzig, Viena, pp. 1, 193,.
"
CINLL-CINLL
O ghicitoare rrumoas in ersuri i in proz nu e cea la
intamplare aruncat, pentru a cuta doar numai dezlegarea. Ca ma-
terial de chintesen( tehnologic-estetic are o aloare nespus de
mare. Nu-s luate metarorele sau perirrazele la intamplare, ci ele
prezint un constructiism bine inchegat cu anumite criterii. Nu
numai dezlegarea s rie punctul distracti pentru cititor, ci insi
ghicitoarea cum e croit ca aloare literar poporan. n alte capitole
de estetic in rolclor m-am re(inut cu precizri multiple. Aci oi
rmane in cadrul ghicitorilor.
Un exemplu:
Pe cea ale-nrourat
Vine o riar-ncornorat
De meteri strini lucrat,
Luand riecare ers in analiz, om aea de cercetat din ce
alori e croit ghicitoarea.
Pe cea ratevrovrata`. N-ar crede nimeni c aci e orba de corabia
intre alurile spumegande ale mrii. Llementele deghizate sunt
alea-nrourat`. Alt criteriu: din ersul al 2-lea rive o fiara
vcorvorata` edem localizarea ac(iunii prin analogie, astrel aivtro
ratevrovrata rive o fiaravcorvorata` ne d imediat impresia unei
localizri sincere. Cu ersul al 3-lea ae ve,teri .traivi tvcrata` ieim
din aceste elemente deghizante i ne apropiem de obiecti - din
fiara ae ve,teri .traivi tvcrata` ne apropiem progresi de ractorul
principal, c nu e o riar lucrat de meteri, ci o alt substituant
trebuie cutat: esen(ialul.
Din nou nu ne abate de obiecti ersul al 4-lea vftet vare,
.vftet avce`. Iat elemente de circumstan(, ce deghizeaz din nou
esen(ialul ,dezlegarea,.
Cci .vftet vare, .vftet avce`, de unde s incepem i cum s
traersm acest nou mediu Cci n-are riara surlet - duce riara
"
APRLCILRI CRI1ICL
surlet, imediat trebuie s ne oprim, pan ce ne saleaz din nou
ultimul ers
De pmant nu se atinge`
adic tot dibuind dup esen(ial dm i de corabie, c aceasta trebuie
s rie.
Rezumand analiza acestei ghicitori, aem urmtoarele alori,
care indic esen(ial:
De meteri strini lucrat,
De pmant nu se atinge`.
n ghicitoarea aceasta aem elemente rere.ire i rore.ire ,ca in
multe altele,. Cele rere.ire deghizeaz i declaneaz ac(iunea in alt
mediu prin intermediul analogiei ,rolul metarorelor, perirrazelor
etc., Cele rore.ire sunt ractorii inductori ca De meteri strini
lucrat - de pmant nu se atinge`, prin rore.ivve ne apropiem
pan ce ne oprim inaintea esen(ialului ,dezlegrii,.
Aruncand o nou perspecti asupra ghicitorii, ne apare aceasta
ca un rarmec deosebit al estetismului localizat i deghizat de
rrumoasele elemente constructie: substantie, adjectie, erbe,
elemente circumstan(iale etc.
,Lucian COS1IN, Cbicitori bavateve. tvaii a.vra fotctorvtvi
bavateav, ol.III, Craioa, 1ipograria Unirea, [1941], p. 4,.
De obicei, oamenii ina( pe de rost ghicitorile cu dezlegarea
lor. Bune, rele, ghicitorile sunt in numr mrginit, aa c cei cu
(inere de minte ina(, cu remea, s dea raspuns la toate cele
cunoscute. Dar se arl printre stenii notri oameni iste(i care pot
alctui ghicitori noi. Schimbandu-se imprejurrile in (ar, se schimb
i ia(a. Ies la ieal mainrii, unelte, nscociri pe care prin(ii
notri nu le-au cunoscut: de pild, trenul, aeroplanul, tractorul, moara
cu aburi sau benzin. Oamenii iste(i incearc s alctuiasc ghicitori
"
CINLL-CINLL
i pentru aceste scornituri noi. Nu le nimeresc totdeauna, dar
cateodat le potriesc. Cele bune rman i-i rac drum in lume,
celelalte se uit, aa cum s-a intamplat i cu ghicitorile de demult.
Ghicitorile noi pe care le alctuiesc pricepu(ii i iste(ii caut s
aib haz, piper i, dac se poate, potriire de stihuri.
.........................................................................................................
Sunt i unele ghicitori in(elepte. Oricat or ri de in(elepte, dac
n-au pu(in glum, sunt ca mancrile nesrate... Mai sunt i alte
ghicitori, unele cu dou in(elesuri i cam lipsite de ruine. i au
cateodat i acestea remea lor. Dar la eztorile cu mame i copile
e bine s pstrm cuiin(a i ne putem lipsi de ele.
... Cimiliturile bune sunt aderate poezii mici i esele, care
bucur pe om ca remea bun, ca primara inrlorit, aducandu-i
desrtare dup munc.
,Mihail SADOVLANU, Poeia civititvritor, Bucureti, Lditura
pentru Literatur i Art, [1949], pp. 4,,1,.
labula i parabola sunt ins alegorii vcbi.e, cei doi termeni ai
compara(iei subin(elese care le constituie riind deplin cristaliza(i,
astrel c spiritului ii este cu uurin( posibil s recunoasc pe cel
dintai sub ineliul sensibil al celui de al doilea. Lxist ins i cazul
unor alegorii ae.cbi.e, adic al unora in care termenul neexprimat al
compara(iei subin(elese este oarecum acoperit de termenul exprimat,
aa incat ii reine spiritului nostru sarcina de a-l descoperi i de a-l
articula. Acesta este cazul bicitoritor: ,Cive e.te avivatvt - intreba
Srinxul pe Oedip - care vvbta aiviveata v atrv icioare, ta rv v
aova ,i .eara v trei. Oedip ghicete c este omul, care umbl de-a
builea in pruncie, pe dou picioare mai tarziu i sprijinit in toiag
ctre btrane(e. Cat reme rspunsul ei n-a rost gsit, ghicitoarea
rmane o alegorie deschis, adic una pentru care termenul
neexprimat al compara(iei subin(elese care o constituie trebuie inc
arlat. Dar plcerea erortului eliberat, care se inso(ete cu percep(ia
"!
APRLCILRI CRI1ICL
1
Ale lui 1udor Pamrile, Giorge Pascu etc.
oricrei metarore, este aici tocmai din aceast pricin mai mare. O
precizare trebuie adugat in ce priete caracterul fivit, dei ae.cbi.
al ghicitorilor. Dei deschise, deoarece compara(iile care le constituie
sunt numai covtetabite, dar nu covtete, ghicitorile sunt totui
compara(ii irtualmente rinite, deoarece termenul regsit al
compara(iei completate in cele din urm este o idee sau o impresie
bine constituit, perrect cristalizat, capabil de a ri denumit printr-
un cuant propriu, aa cum se intampl in cazul tuturor alegoriilor,
din categoria crora rac i ele parte.
,1udor VIANU, abvta, arabota ,i bicitoarea, in ol. Probtevete
vetaforei ,i atte .tvaii ae .titi.tica, Lditura de Stat pentru Literatur
i Art, Bucureti, 19, pp. 11-116,.
Primele ghicitori romaneti ,cimilituri, se public la mijlocul
secolului trecut, de ctre 1. Stamati, in loiletonul Zimbrului ,Iai,
181, i brosur,. Concomitent, Anton Pann colporteaz cimilituri
in dou olume intitulate eocati: O ,eatoare ta tara .av Pore.tea tvi
Mo, .tbv ,partea I, Bucureti, 181, partea a II-a, Bucureti, 182,
care aeau s reapar in mai multe edi(ii.
Culegeri de circumstan(, de tradi(ii i ariate manirestri de
literatur popular, semnate de George Baronzi ,ivba rovva ,i
traaitivvite ei, Gala(i, 182, sau anonime, cum e Rovavvt tvvet,
184, dac nu notau ghicitorile cu migala pedant a textologilor,
atrgeau aten(ia i asupra acestui gen literar, cruia Vasile Alecsandri
ii atribuie mai pu(in importan(. G. Dem. 1eodorescu, in culegerea
sa de poezii populare, d cimiliturilor locul cuenit, rie reproducand
unele publicate anterior, rie adugand altele culese de el. La sraritul
secolului, Artur Goroei d la ieal o colec(ie remarcabil
,Civititvrite rovvitor, Bucureti, 1898,, alctuit din ghicitori
rspandite in dierse publica(ii, precum i inedite. Contribu(iile de
mai tarziu
1
completeaz lumea cimiliturilor rr a-i modirica
perspectia general.
""
CINLL-CINLL
Dei culese la dat relati recent, ghicitorile s-au nscut in
timpuri deprtate, aand alt runc(ie decat cea de astzi. Unii
cercettori arat c au rost rolosite la oracole, al(ii demonstreaz
c deri din limbajul conen(tional al primitiilor, care eitau a
numi direct animale, plante i renomene ale naturii socotite tabu.
n cele ce urmeaz ne om ocupa de ghicitorile romaneti, in stadiul
in care se prezint la culegerea lor.
Deosebite de enigme, intrebri i rspunsuri, arade, aritmogrire
etc., ghicitorile ,cimiliturile, reprezint un gen aroristic lapidar, ca i
proerbele, deseori in construc(ii simetrice, ca i acest gen.
Similitudinile dintre ghicitori i proerbe sunt exterioare:
senten(iozitatea, rolosirea de nume proprii etc. Deosebirea e de
substan( i runc(ie. Proerbele sunt manirestarea in(elepciunii i
eticii populare. lormule de propor(ii minuscule, numai rareori ele
se spun izolat, pe cand ghicitorile au prioritatea ranteziei i ia(a lor
proprie. Intercalarea lor in texte populare apar(inand altor genuri e
mai curand intampltoare.
Aristot a spus c ghicitoarea e o metaror bine compus`.
Obsera(ia lui rmane alabil, cu oarecare precizri asupra modului
metaroric propriu cimiliturilor. Metarorismului, in cazul dat, trebuie
s i se conrere un sens special. L rundat pe paralelism ,uneori
negati, i lunec spre exprimarea alegoric, rolosind perirraza,
metonimia i sinecdoca. Obiectului ghicit i se eoc prin compara(ie
cate unul sau mai multe aspecte, indicandu-i-se rorma, cuprinsul,
sunetul, originea, dezoltarea, intrebuin(area, rabrica(ia, durata etc.
Metarora in cimilitur nu e in mod necesar logic, substituirea riind
rcut pentru a surprinde.
Llementul metaroric race parte deseori dintr-o lume indeprtat
de obiectul respecti. Dac in ghicitoare se compar dou
ie(uitoare, acestea sunt cu precdere din specii cat mai deprtate.
Gaina e comparat cu catarul, ariciul cu moul, cu purcelul sau cu
motanul, calul cu moneagul, c(elul sau iapa cu broasca, cocoul
cu gandacul, ciocnitoarea cu (apul, cocostarcul cu Mo Neculai,
"#
APRLCILRI CRI1ICL
co(orana cu iapa, lcusta cu aca, lupul cu oaia, melcul cu
codobatura, pduchele cu oaia etc. Acelai lucru se poate spune i
despre plantele asemuite intre ele. Bujorul este eocat de stejar,
ceapa de pdure etc. Neateptate sunt i asocierile la care dau natere
obiectele, uneltele, renomenele naturii. Iat catea exemple: acul e
comparat cu capra, cu omul sau cocoelul, cuptorul cu biolul,
calul cu lada, cocoul cu apa, gina cu lingura, morcoul cu popa,
harbuzul cu raul, coasa cu c(elua, hulubul cu plugul, graul cu
herghelia de cai, cerul cu pielea de taur, iapa cu sita, rocul cu baba,
tigaia cu copilul, moara cu scroara, cu aca, cu oaia sau ursoaica,
dopul cu popa, hornul cu ursul, lan(ul cu un copila, petele cu luna
i soarele, eeri(a cu briciul, bruma cu cheia.
Spuse pe la eztori sau in toiul muncii la camp, cimiliturile de
cele mai multe ori au destina(ia de a deruta tocmai prin astrel de
asocieri pe cel care e pus s ghiceasc, spre a prooca hazul. Se d
natere la echiocuri, la dublu sens, deseori cu aluzii obscene.
Ghicitorile uzeaz de rime ,nu obligatorii,, riind compuse mai
des din dou ersuri. Rareori sunt mai extinse. Alitera(iile sunt
rrecente: Peste rapile rapite , ciute negre mohorate` ,cuptorul,.
Onomatopeele abund, s-ar putea orbi chiar de ghicitori
onomatopeice: 1reapa, leapa pe crare, hingher, mingher pe spinare`
,calul i clre(ul,, Vaj, aj, prin paiu, (ane, (ane, prin copaci`
,coasa,, 1oat ziua cioca, cioca,, ine seara: boca, boca` ,toporul,.
Obiectelor li se atribuie calit(i umane: Pe un deal rotat ,ade
mou` umrlat` ,bostanul,, Cand merge de-acas, acas cat, ,cand
ine din pdure, in pdure cat` ,toporul pe umr,. Am un om
mititel, ,race gardul rrumuel` ,acul,. Astrel de personiricri nu
sunt simple urme de animism, ci denot, mai curand, arec(iunea
oamenilor muncii pentru obiectele de produc(ie. londul echi al
ghicitorilor este eident in imagini legate de timpuri deprtate. Dar,
ca orice gen rolcloric, cimiliturile au o existen( concret-istoric, i
ca atare, cu incetul, elimin prin ariante reminiscen(ele dierselor
stadii parcurse de popor.
"$
CINLL-CINLL
Dei nu se caut anume un erect poetic, compara(iile riind
elementul de surpriz i un mod de incercare a iste(imii, imaginile
poetice nu lipsesc: Vin oile de la munte ,cu stelu(ele in rrunte`
,zpada,, Am un crin ,la rdcini eted, i la arr inrlorit` ,cerul,,
Sus bat dobele, ,jos cad negurile` ,sita,, Nrram rgat ,peste
mare aruncat` ,curcubeul,.
Cimiliturile sunt doada unei obsera(ii directe a lumii
inconjurtoare: Sede intr-un arr de nuia, i nu se teme c-o cdea`
,aluna,, Vine moul pe porti( ,i ii scap o chei(,, ine luna i
n-o ia, , in stelele i n-o ia,, ine soarele i-o ia` ,bruma,, Dac
n-ar ri, lumea ar pieri, , iar dac mult este, lumea prpdete`
,apa,.
Utilitatea plantelor cultiate i a animalelor domestice este ei-
dent. Ce pui una,, gseti dou,, ce pui dou,, gseti nou`
,barabula,, Cand suge,, cand ar,, cand rac din el ciobote` ,boul,.
Cimiliturile cuprind un ast registru poetic, tot ce cade sub
ochii, sim(urile i experien(a (rnimii, iar estetica lor rerlect procesul
de munc. L o eiden( de surprindere a propriet(ilor i destina(iei
renomenelor naturii, a animalelor, plantelor, uneltelor i a obiectelor
de tot relul zute cu ochii productorului de bunuri. Uniersul
ghicitorilor e mai apropiat de ia(a practic a poporului decat al
altor genuri minore ,precum recitatiele copiilor sau anecdotele,.
Istoricul culturii materiale poate gsi amnunte priitoare la locuin(a
(rneasc ,construc(ie i mobilier,, la unelte casnice, obiecte de
gospodrie, imbrcminte, unelte agricole i de (esut, la animale
domestice i de anat, la instrumente muzicale. Cimiliturile, priite
in totalitatea lor, nu numai c dau imaginea inentarului (rnesc i
a indeletnicirilor oamenilor muncii de la sat, dar i a mentalit(ii
populare, intrucat intreaga perspecti a lumii ii gsete
coresponden(a in metarorele lor concrete, eocand ia(a de toate
zilele a poporului. Gen echi, pstrand rorme i imagini ale unor
obiecte desuete, cimiliturile nu eit progresul. Pe lang unele
rudimentare, precum imblciul, intalnim trenul, ceasul etc. Sunt in
"%
APRLCILRI CRI1ICL
unele cimilituri urme de supersti(ii, dar intalnim i imaginea cr(ii, a
scrierii etc.
.........................................................................................................
Uneori i in ghicitori se pot recunoate inrluen(e lireti.
Cimiliturile ii pstreaz ins modul lor speciric de oglindire a
ocupa(iilor i ie(ii oamenilor simpli, alctuind, intr-un sens, o
enciclopedie metaroric a ie(ii poporului muncitor. Studiul
ghicitorilor pe aria unei (ri eoc ia(a material a poporului i
treptele lui de dezoltare. Lxpresia artistic a cimiliturilor e o coal
a metarorei, care nu poate ri nesocotit de scriitori.
,Valeriu CIOBANU, Cbicitorite, in .toria titeratvrii rovve, ol. I.
otctorvt. iteratvra rovva v erioaaa fevaata ;11-1,,
Bucureti, Lditura Academiei, 1964, pp. 190-193,.
Cbicitoarea este una dintre speciile de literatur popular cu o
mare echime i o considerabil arietate de teme. De propor(ii
reduse, cunoscut i sub numele de civititvra, ghicitoarea constituie,
sub raportul crea(iei, un joc de metarore i imagini, care solicit
agerimea min(ii omului pentru identiricarea obiectelor i no(iunilor,
transrigurate inten(ionat i ascunse totui sub culori i linii sugestie.
Necesitatea acestui joc al min(ii i al imaginii a existat din
remuri echi, constituind un mod de a rixa obiecte, renomene,
caractere in reprezentri ii, metarorice sau perirrastice.
Ghicitoarea este prin excelen( de origine rolcloric, iar structura
ei a dus cu remea la ariante de structur similar, ob(inandu-
se, la niel crturresc, ,araaa, rebv.vt, avarava, toorifvt etc. Dintre
toate acestea ins, numai ghicitoarea a imbrcat rorme artistic-
literare. Se poate spune c pan acum tocmai aloarea de art
literar a ghicitorii, ca oglind a lumii i a concep(iilor omului
despre ia(, nu a rost pus mai sus(inut i tiin(iric in lumin,
dei asupra ei s-a atras aten(ia de mult reme i s-au rcut tot
mai multe i interesante culegeri.
"&
CINLL-CINLL
n a dou jumtate a secolului al XIX-lea a inceput s se
manireste interesul pentru ghicitoare
1
. V. Alecsandri insui atrgea
aten(ia asupra acestui gen, printr-un numr de exemple, intr-un
comentariu la Ptvv,orvt, in care creatorul popular numete cernutul
de rin cu sita prin rrumoasa perirraz a ghicitorii:
Pe sus tobele btea,
Negurile jos cdea
2
.
Ulterior au rost publicate direrite culegeri, dintre care notm
pe cele date de I.C. lundescu la edi(iile olumului su de basme
3
,
P. Ispirescu
4
, G. Dem. 1eodorescu
, Artur Goroei
6
, 1udor
Pamrile
, Leca Morariu
8
, Gh. I. Neagu
9
, i numeroase altele mai
echi i mai noi. Ghicitorile au rcut, de asemenea, obiectul studiilor
1
Vezi 1. Stamati, Peetea .av traaitivvi vatiovate rovve,ti, Iai,
181, Anton Pann, O ,eatoare ta tara .av Catatoria tvi Mo, .tbv,
Bucureti, 181,182.
2
V. Alecsandri, Poeii ovtare ate rovvitor, ed. a II-a, Bucureti,
1866, p. 393.
3
I.C. lundescu, a.ve, oratii, acatitvri ,i bicitori, Bucureti,
186, 180, 18, 189 ,numrul ghicitorilor crete de la prima
edi(ie la cele ce urmeaz,.
4
P. Ispirescu, eevaete .av ba.vete rovvitor, Bucureti, 182,
pp. 14-163, Pitae ,i bicitori, Bucureti, 1880.
G. Dem. 1eodorescu, Poeii ovtare rovve, Bucureti, 188,

pp. 216-249.
6
Artur Goroei, Civititvrite rovvitor, Bucureti, 1898.
1udor Pamrile, Civititvri rovve,ti, Bucureti, 1908.

8
Leca Morariu, Civititvri, Suceaa, 1930.
9
Cg. I. Neagu, Cbicitori aiv atovita ,i 1eteorvav, Roiorii-de-
Vede, 1939.
"'
APRLCILRI CRI1ICL
de rilologie i rolclor
1
, iar rrumuse(ea lor literar n-a scpat sim(ul
poetic al marilor notri scriitori
2
.
ntr-o reme cand cercetrile erau mult atrase de cr(ile
populare i de rspandirea lor la direrite popoare, se considera c
elementele de rolclor au o origine crturreasc i descind din
asemenea cr(i, cu circula(ie de la un popor la altul. Lra o incercare
de a explica, pe calea aceasta, asemnrile dintre crea(iile rolclorice
a dierse popoare. n acest sens, M. Gaster gsea, in mod eronat, o
origine crturreasc i pentru ghicitori
3
. Cercetrile au doedit
ins c ghicitorile sunt indisolubil legate de rolclorul popoarelor, i
din aceast rorm de cultur au ptruns in direrite cr(i. ntr-un
stadiu de ciiliza(ie i cultur, ghicitoarea inso(ea anumite practici
i obiceiuri.
.........................................................................................................
Negreit, din timpuri indeprtate, ghicitorile au cptat caracterul
unui gen literar independent i s-au circumscris tot mai mult ca
atare. Numrul lor este deosebit de mare la riecare popor. La sraritul
secolului al XIX-lea, J. Lisen a cules peste 9.000 de ghicitori
estoniene
4
, culegerea lui D.N. Sadoniko, aprut in 186, singur
con(ine peste 2.00 de ghicitori ruseti
, cea a lui A. Goroei,

publicat in 1898, are peste 2.00 de ghicitori romaneti ,inclusi
ariantele,, iar o regrupare a tuturor ghicitorilor din direrite colec(ii
plus noi culegeri sistematice, la riecare popor, le-ar mri numrul la
multe mii.
La un numr aa de mare, uniersul ghicitorii este excep(ional
de larg, de la tot ce constituie riin(a uman i tot ce o inconjoar
1
G. Pascu, De.re civititvri, Iai, 1909, Civititvri rovve,ti,
Bucureti, 1911 ,anex la De.re civititvri,.
2
Mihail Sadoeanu, Poeia civititvritor, Bucureti, 1949.
3
M. Gaster, iteratvra oorvtvi rovv, Bucureti, 1883, p. 20.
4
Rerve ae. traaitiov. ovtaire., IX, p. 32.
D.N. Sadoniko, Zagadki russcogo naroda, ed. a III-a de

V.P. Anikin, Moscoa, 1960.
"
CINLL-CINLL
pan la astre i cosmos: pr(ile corpului omenesc, calit(i i derecte,
proresie, rela(ii sociale, obiecte casnice, elemente din natur, raun,
rlor, cer, soare, lun i stele etc. Ghicitoarea este un rel de
enciclopedie popular in metarore. lormularea prin compara(ie,
metaror, perirraz, este un mod plastic de a rixa caracterele no(iunii
respectie i a le imprima mai uor memoriei omului de cultur
rolcloric. Ghicitoarea i ghicirea au constituit astrel un sistem popu-
lar de caracterizare i percepere a lumii i a renomenelor ei.
lormularea caracteristicilor poate s rie mai scurt sau mai lung,
dar ea nu este strin de esen(a obiectului sau renomenului la care
se rerer. Cand se deprteaz, deine conruz. Astrel, ghicitoarea
Cvretv,a vv.a, .vb avvt a.cvv.a caracterizeaz scurt rva, moale i
umed, de rorma unei curelue, srredelind mereu pmantul rean,
in cutarea hraniei. Numai eronat caracterizarea ghicitorii poate ri
pus in unele cazuri pe seama altei ie(uitoare ,arpele,.
.........................................................................................................
Imprimand etape ariate de cultur i ia( social, ghicitorile
au pstrat uneori in componen( i ariate urme de expresie: limba
eche, dialectal, construc(ii onomatopeice etc., cu toate substituirile
de exprimare pe care le-au surerit de-a lungul timpului. Odat
inechite, aceste urme ii pierd claritatea sensului, jocul de cuinte
deine ininteligibil. O ghicitoare ca:
Drgan la noi,
Drgan la oi.
pentru gat` pare anost. Si totui, canda era probabil uor
perceput schimbarea inten(ionat de sunete, in cuantul Drgan`
transpunandu-se .vi everi. un cuant echi i dialectal gardan`, cu
sensul de gat` i gatlej` proenit dintr-unul sla indeprtat, rtav,
pstrat in rus i ucrainean sub rorma ortav i in alte limbi slae
sub alte rorme. Astrel, cuantul Drgan` este o criptogram a lui
gardan`. Lste de remarcat in plus c o rorm eche de limb este
atestat indirect in rormularea criptic a unei ghicitori. Pe de alt
"
APRLCILRI CRI1ICL
parte, numai analiza adancit a termenilor poate duce la lmurirea
pe deplin a in(elesului ghicitorii.
n urmatoarea ghicitoare:
Picuriul picur,
1repduul treapd,
Gadea-al mare
Sede-n cale
Si ar manca carne moale.
este orba de ghinda care cade din stejar, de porcul care o caut
pentru hran i de lupul care-l pandete pe porc. 1ermenul care-l
desemneaz ins pe lup este gadea`, i el reprezint, prin apropiere,
pe gadin`, cu sensul popular de riar`, lup`.
Se intalnete destul de des rormularea:
Psric uie,
Pe copaci se suie.
dar i:
Psric ruie,
Pe copaci ,pe araci, se suie.
Ghicitoarea nu este destul de speciric, i de aceea este in(eleas
uneori ambiguu: pentru rasole i pentru ghionoaie. Dac in prima
rormulare, termenul uie` este perceptibil, in a doua ruie` este
intrebuin(at mecanic. Analizat, nu are un sens, riindc este un rest
dintr-o rormulare, in care era utilizat rigura de stil numit
paranomaz, adic repetarea in ers a ultimei pr(i a cuantului, ca
in unele cantece de ritual:
Caloiene-iene...
sau
Paparud-rud...
"
CINLL-CINLL
n acest caz, rormularea eche a aut, negreit, urmtoarea construc(ie:
Psruie-ruie,
Pe copaci se suie.
dar in prelurile ulterioare s-a ajuns anormal la psric ruie`, in
loc de psruie-ruie`, termenul ruie` riind luat ca un neindoielnic
epitet, cu un in(eles oarecare.
Aadar, parcurgerea unui timp indelungat de ctre ghicitori
este imprimat i in direrite substituiri i schimbri de expresie.
Ghicitoarea este genul care se preteaz prin excelen( la direrite
riguri poetice i de stil: metaror, perirraz, hiperbol etc.
Construc(ia ghicitorii merge de la rormularea simpl in proz, apoi
in distih i catren, pan la descrierea dezoltat, cum se intampl,
de pild, cel mai des cu ghicitoarea capului ,atat in rolclorul romanesc,
cat i in rolclorul altor popoare,:
Am o dumbri(:
Sub cea dumbri(
Lste-o poieni(,
La cea poieni(
Sunt dou brzdi(e,
Sub cele brzdi(e
Sunt doi oimuori,
Sub cei oimuori
L o gaie spurccioas,
Sub cea gaie spurccioas
L o moar
Rotunjoar.
Descrierea proine aici din neoia de a reprezenta metaroric riecare
parte a capului, mai degrab a re(ei. Lste, de rapt, o iniruire de ghicitori
pentru pr, rrunte, sprancene, ochi, nas, gur. La rel se intampl cu
ghicitorile care au obiectie complexe, cum sunt cele despre turma de
oi i cioban, despre an, luni, sptmani i zile ,luate la un loc, etc.
"!
APRLCILRI CRI1ICL
De obicei ins, cele mai tipice ghicitori sunt scurte, cu o
raportare metaroric plin de culoare, sugesti. De exemplu,
reprezentarea graric a casei cu co, transpus intr-o metaror,
este realizat scurt i cu miastr indemanare, proenind dintr-o
ideal percep(ie a intregului:
Am o ac
Cu ugerul ,(a(a, in spinare.
sau
Am o ac mare,
Cu (a(a-n spinare.
Casa eche i simpl de (ar, cu un singur co, ieit adesea din
spinarea acoperiului, este prins, in linii pu(ine, de graur.
De asemenea, sugesti este ghicitoarea ciupercii:
Am o cas ruit,
ntr-un picior sprijinit.
n procesul ghicirii, metarora se desrace i las loc obiectului in
realitate. n rormularea de mai sus, ciuperca apare ca o nai
acuarel din cr(ile de basme.
,I. C. CHI1IMIA, Prefata la Civetcivet. Cbicitori, edi(ie ingrijit
de C. Mohanu, Bucureti, Lditura pentru Literatur, 1964, pp.
III-IV, V-VI, XVII-XXI,.
Bogate in mijloace de exprimare dintre cele mai subtile, cimiliturile
constituie un gen inc roarte gustat de mase, tocmai riindc ele sunt
rrumoase i au con(inut interesant. Altdat ele se spuneau la clcile
de tors lan ori la cur(at porumbul, inso(eau cu hazul lor acele
munci care imobilizau, rcandu-le grele, obositoare. Cei aduna(i in
aceste scopuri, ca s nu adoarm`, introduceau ca tonic iniortor
cimilitura. Astzi, genul este roarte cutat in mediul colarilor.
""
CINLL-CINLL
Spunandu-se ghicitori sau cimilituri, cei mai iste(i la minte i
orb rormuleaz intrebri ascunse sub alul metarorei i al
limbajului poetic ascuns, solicitand un rspuns din partea celor adul(i.
Li trebuie s doedeasc agerime, imagina(ie, o mare putere de
asociere i disociere i deci de intuire a realit(ilor ie(ii. Cel care
pune intrebarea arat pricepere i destoinicie, dar i cel care dezleag
enigma doedete c se msoar cu el, astrel c spusul de ghicitori
este o competi(ie: care pe care s ining, cel care ghicete riind
distins cu semnul respectului i al admira(iei tuturora. Dac
ghicitoarea nu este dezlegat, insui cel care a propus-o comunic
rspunsul, i astrel prestigiul lui crete i mai mult. Cand cimiliturile
sunt prea uoare, dezamgesc, iar cand altul incearc s strice jocul,
el este eliminat. Din relul cum se spun, rezult c cimiliturile s-au
nscut i triesc .vb .ecie tvai - in irtutea unui joc nu gratuit i
superricial, ci gra i cu anumite rosturi sociale. Iar pe cat de po-
etic este intrebarea, pe atat de concret urmeaz s rie dar rspunsul.
Aparent, acesta ar putea ri dat in mai multe chipuri, i totui intrebarea
priete o anumit riin( ori subiect i renomen din natur sau o
anumit latur a acestora.
ntr-o roarte bogat colec(ie antologic, publicat de curand,
lumea ghicitorilor o constituie omul cu toate manirestrile legate
de riin(a lui rizic, apoi rlora i rauna, cosmosul etc
1
. Din orice
srer a ie(ii ar izori aceste crea(ii populare, o bun parte dintre
ele constituie admirabile tablouri poetice, imagini tipice care sunt
(inute minte i sunt cultiate i astzi, deoarece plac. n maniera
artistic a celor clasice sunt create altele noi, care exprim esen(e, i
ele noi, ale realit(ii sociale de astzi.
1
Civetcivet. Culegere de ghicitori, edi(ie ingrijit de C. Mohanu,
cu prera( de I.C. Chitimia, Bucureti, Lditura pentru Literatur,
1964, in colec(ia Biblioteca pentru to(i`, nr. 219, 60 p. Culegerea
intrunete 22 de ghicitori.
"#
APRLCILRI CRI1ICL
Lxpresie a unei arte mai concise, cimilitura exprim totui in

dou-trei ersuri o intreag lume, datorit mijloacelor poetice pe
care autorii lor le rolosesc cu atata pricepere. De multe ori, aceste
mijloace ariate se intalnesc mai multe la un loc, iar prin ac(iunea
subtil a spiritului popular ele sunt de aa manier topite intr-un tot
artistic, incat cei care incearc s le ghiceasc in(elesul intampin
greut(i asemntoare celor puse de arade. Academicianul 1udor
Vianu orbete de runc(iunea uniricatoare a metarorei: Dincolo
de deosebirile dintre lucruri, sesizm unitatea lor prorund, i aceast
descoperire, care race din metaror un aderat instrument de
cunoatere, ne incant ca orice descoperire a spiritului`. Si citeaz
in acest scop destule exemple din literatur. Urmtoarea cimilitur:
1inghi-linghi o ia la ale,
oldu-boldu-i iese-n cale.
suscit interes i destule diricult(i in a ri dezlegat. Valoarea ei
const in puterea de abstractizare a maselor a unor realit(i de
ia(, prin mijloace sintactice i riguratie. |inghi-linghi` este o
locu(iune erbal onomatopeic, care desemneaz turma de oi in
timpul pscutului ori al mersului la ale, oldu-boldu` este tot o
locu(iune substantial, ce desemneaza pe lupul care ade cinchit,
in olduri, i-i boldete ochii dup oi, ieindu-le in cale. Dac primul
ers al cimiliturii race parte din srera unei metonimii onomatopeice
,(inghi-linghi` exprimand erectul clopotelor de la gatul oilor,, cel
de-al doilea exprim o parte din intreg, particularul pentru general,
ceea ce-i caracteristic lupului care st la pand, riind astrel o
sinecdoc.
.........................................................................................................
n ultimii ani, in periodicele noastre literare s-au purtat lungi
discu(ii dac inceputurile limbii literare sunt legate de inceputurile
scrisului ori pot ri impinse cu mult in urm, ele iindu-se o dat cu
"$
CINLL-CINLL
poezia popular. Studiul limbajului poetic al cimiliturilor - ca i al
mijloacelor artistice ale baladei sau ale altui gen rolcloric - ilustreaz
c acestea posed un sistem poetic bine constituit, autorii anonimi
rolosesc cuinte i imagini specirice, c ei au rost preocupa(i de o
exprimare mai rrumoas decat cea a orbirii zilnice. Si deci, limbajul
poetic al rolclorului precede limba artistic a literaturii scrise.
,Gheorghe VRABIL, Div tivba;vt oetic at civititvrii, in Reista
de istorie i teorie literar, tom. 1, 1966, pp. 28-288,29,306,.
n determinarea ghicitorii pornim de la criteriul runc(ional.
Ghicitoarea, in rorma ei acti, este un joc de societate care se
realizeaz dramatic, indiidul sau colectiitatea popular creia i se
adreseaz ghicitoarea este un coprta necesar.
Ghicitoarea const din dou pr(i:
1. O sugerare sau derinire concis a unui obiect, a unei riin(e
,sau a mai multor obiecte sau riin(e arlate intr-o anume legtur,,
mai rar a unei ac(iuni sau no(iuni, prezentate inluit prin intermediul
perirrazei sau tropilor.
2. Rspunsul prin care obiectul inr(iat in rorme deghizate
este recunoscut prin iu glas.
Aadar, ghicitoarea presupune intotdeauna: un emi(tor A, un
obiect sau o riin( etc., reprezentat in ghicitoare O, o persoan sau
colectiitate B, creia i se reclam elucidarea sensului ghicitorii -
dezlegarea.
Raportul necesar in economia jocului dintre A-O-B este
eident in structura ghicitorii.
lorma interogati este general, chiar atunci cand nu apare
transcris graric, i cand absen(a ei nu se poate atribui neglijen(ei
culegtorului, interoga(ia este implicat. Ghicitorile presupun de
obicei un prilej - o eztoare, petrecere etc., deci un auditoriu
bogat, in asemenea imprejurri ghicitorile se succed una dup alta.
Ghicitoarea arirmati inserat intre ghicitori interogatie
"%
APRLCILRI CRI1ICL
imprumut de la contextul mare semnirica(ia unei interoga(ii. Cel
mai adesea ins, interoga(ia este suplinit sau accentuat prin rormule
ini(iale ,civetcivet, civita,ta,, cbici bicitoarea vea etc., sau rormule
rinale ,civet bici, a., baaita, ae bice,te, aei bici, tioi aa o rata etc.,
lormulele ini(iale i rinale indeplinesc roluri multiple: prein
asupra naturii intrebrii, anun( deci intrarea in joc, men(in treaz
contactul dintre A i B, reclam o aten(ie mrit, o concentrare
asupra obiectului O, inr(iat de ghicitoare.
Raportul dintre A-O-B nu se exprim in ghicitoare doar
prin interoga(ie sau prin alipirea unor rormule la derini(ie date
obiectelor. Spre deosebire de alte genuri, cel liric de exemplu,
ghicitoarea are un scop imediat, precis: reprezentarea concret a
obiectului inr(iat - dezlegarea ghicitorii.
n ederea acestui obiecti, ghicitoarea race apel la dierse
scheme gramaticale, care prin multiplele lor runc(ii stilistice pot ri
asimilate tropilor. Aceste scheme subliniaz interrela(ia elementelor
ghicitorii - men(in iu circuitul A-O-B, sugereaz continuitatea
obiectului, ii dau relier, intr-un cuant, stimuleaz la gsirea cheii.
loarte numeroase sunt construc(iile gramaticale care pun in
lumin raportul dintre A ,emi(tor, i O ,obiect,.
n construc(iile gramaticale de acest tip, A nu se reduce la rolul
de a derini obiectul la persoana a III-a. A, emi(torul, se prezint ca
riind el insui in strans legtur cu obiectul propus spre ghicire.
Cele mai rrecente sunt construc(iile gramaticale care debuteaz
cu persoana intai a erbului a area, ca de exemplu: .v o copili(,
Cu o roie rochi( ,ceapa,. Ghicitoarea utilizeaz schema roarte
simpl: av, obiect airect, atribvt. Stabilind un raport de posesiune de
la A la O, schema preine asupra prezen(ei apropiate a obiectului
propus spre ghicire.
n unele ghicitori, obiectul este derinit printr-o mic rabula(ie
relatat de ctre A la persoana intai: A, emi(torul, se inr(ieaz ca
un martor ocular, ca un garant al eridicit(ii episodului prin care
este caracterizat obiectul. Relati ample, ghicitorile din aceast
"&
CINLL-CINLL
categorie incep de obicei cu un erb de micare ,de prererin( va
av.ei, va tvai, va .vii, urmat de un complement circumstan(ial de loc
,in pdure, pe munte, etc., care situeaz ac(iunea in spa(iu, se succed
apoi unul sau mai multe ersuri constituite din erbe i complemente
directe, ca de exemplu: M dusei in pdurice,, Arlai ou de bobice,
Luai nou,, Lsai dou,, Ca bobicea s mai ou` ,cartorii,.
Raportul dintre A emi(tor i O obiect se poate exprima in
ghicitoare i prin ocati i dialog.
Rdcin-mpleticin,, Rar oinic ce te deznin. Rdcin-
mpleticin - reprezint o substituire metaroric pentru carte,
prin rorma interpelrii - ocatiul - se opereaz un nou tran-
srer - rdcin-mpleticin este introdus in srera umanului.
.........................................................................................................
Concluzii:
1. Ghicitoarea, in rorma ei acti, este un joc de societate care
se realizeaz dramatic: derini(iile prezentate de ghicitoare presupun
totdeauna un emi(tor i un adresant care intregete ghicitoarea
prin rspuns.
Raportul necesar intre emi(tor, obiectul derinit i adresant se
rerlect in rorma interogati a ghicitorilor, in rormulele ini(iale
sau rinale, ca i in diersele construc(ii sintactice, schemele
gramaticale, prin multiplele lor runc(ii stilistice, indeplinesc in
ghicitoare rolul unor tropi.
2. lormularea derini(iilor se subordoneaz runc(iei ghicitorii:
a, 1autologia este in general eitat, apare doar in rorme
deghizate - inutilitatea rspunsului ar anula jocul.
b, Sunt ocolite rormulrile plate, locurile comune, clieele
rrecente in rolclor.
c, Interesul jocului este men(inut prin diricult(i, elemente de
surpriz i trucuri. n acest scop, ghicitoarea rolosete:
- crea(ii lingistice de circula(ie redus,
- paradoxul, sub rorma paralelismului antonimic,
- alternan(a nega(iei cu arirma(ia,
"'
APRLCILRI CRI1ICL
- tropi in rorme adaptate genului: compara(ia eliptic,
metarora baroc, metarora obscen.
3. Dezlegarea ghicitorilor este inlesnit prin:
- antonime tipizate,
- metarore de rela(ie,
- metarore anatomice,
- rormule conen(ionale.
4. Rezultat al puterii de ptrundere, al ranteziei i ingeniozit(ii,
ghicitoarea nu se adreseaz totui, in primul rand, inteligen(ei.
Dezlegarea ghicitorilor pretinde ramiliaritatea cu unele inen(ii
lexicale, ini(ierea in anumite trucuri sau conen(ii, cunoaterea
sensului rormulelor.
n mediul rolcloric, care mai de(ine prin tradi(ie aceste date,
ghicitoarea nu este ermetic.
,Monica BRA1ULLSCU, Cbicitoarea - etevevte ae .trvctvra
.titi.tica, in Reista de etnograrie i rolclor, tomul 10, nr. ,
1966, pp. 441-442, 42,.
n rolcloristica european, ca i in cea romaneasc, ghicitoarea
s-a bucurat de o surprinztoare aten(ie, atat in ceea ce priete
editarea de aderate corv.-uri ale ghicitorii la direrite popoare, cat
i in ceea ce priete publicarea de studii sintetice, cu caracter
monograric, asupra aspectelor ghicitorii in rolclorul unui popor. S-
au incercat sinteze in care s-a urmrit nu numai istoria ghicitorii in
cadrul rolclorului riecrui popor, ci i istoria uniersal a speciei.
Aceast predilec(ie - similar, intrucata, cu aceea indreptat asupra
basmelor, in cercetarea tiin(iric - nu se poate explica numai
prin dimensiunile mici ale ghicitorii ca rorm literar, nici numai
prin substratul ei uniersal i prin similitudinile de rorme pe care le
atest ea la cele mai direrite popoare. Proerbul inr(ieaz toate
aceste caracteristici, rr ca s se ri bucurat de un tratament egal in
rolcloristica european. La crearea acestei situa(ii priilegiate a
"!
CINLL-CINLL
ghicitorii au mai concurat i al(i ractori, istorici i mai ales sociali.
Istoricete, interesul pentru ghicitoare - ca i pentru basm - a
rost stimulat puternic de romantism, care a cutat in ghicitoare, ca
i in poeste, sensuri de cele mai multe ori inexistente, care
coneneau atmosrerei de taine i penumbre in care se complceau
romanticii paseiti. Caracterul enigmatic prin excelen( al ghicitorii
prea c rspunde acestei apeti(ii spre isare. Dup cum romanticii
edeau in cantec primul limbaj al omenirii, tot aa cutau s explice
echimea ca gen i structur aparte a ghicitorii prin ipoteze tot atat
de enigmatice, pe care le om urmri sumar, la locul cuenit.
Socialmente, interesul tiin(iric pentru ghicitoare se explic prin
raptul c - cu toat echimea ei impresionant, ca specie literar
- ghicitoarea manirest i in zilele noastre o surprinztoare putere
de ia(. n al doilea rand, ghicitoarea - specie rolcloric prin
excelen( - se intalnete, de la primele mrturii literare scrise i
pan astzi, intre preocuprile timpului liber la cele mai direrite
categorii sociale. Paralel cu rormele orale, create de popor, s-au
dezoltat, inc de la apari(ia literaturilor culte - pe lang similii
literari ai ghicitorii propriu-zise, populare, i pe lang intrebrile cu
caracter enigmatic, multe de surs crturreasc - o sum intreag
de rorme ale enigmei, a cror existen( nici nu se poate concepe
rr de inentarea scrisului, precum: rebusul, anagrama, arada,
logogrirul etc., pan la cuintele incruciate. Departe de a ri moderne,
cum ar putea s ne apar astzi, cele mai multe dintre ele atest o
mare echime, care poate ri uneori pus in legtur chiar cu
inceputurile scrierii.
1oate acestea au men(inut interesul pentru ghicitoare, atat al
publicului cat i al cercettorilor, i au concurat ca publicarea
culegerilor de ghicitori populare s inceap i la noi roarte timpuriu,
aproape concomitent cu aceea a poeziilor populare, i s-a dezoltat
i pe calea publica(iilor cu caracter rolcloric, dar mai ales pe aceea
a literaturii de colportaj, cu obiectie pur comerciale. Aceast
diersitate i incertitudine a intarziat intrucata apari(ia culegerilor
"!
APRLCILRI CRI1ICL
rundamentale, care i-a arlat condi(iile prielnice de inrptuire de-
abia la sraritul secolului trecut. ntr-ader, olumul publicat de
A. Goroei in 1898, Civititvrite rovvitor, e o oper rundamental
pentru cercetarea ghicitorii romaneti, cuprinzand toate textele de
ghicitori ,tip i ariante, publicate in brouri i in periodicele care
au dat aten(ie literaturii populare, pan la 189, anul incheierii
lucrrii, in plus, o sum apreciabil de ghicitori culese personal de
autor sau comunicate de rolcloriti cunoscu(i, ca S. ll. Marian,
Pericle Papahagi, I. A. Zanne, I. 1eodorescu-Kirileanu, V. Sala,
precum i de modeti culegtori amatori. n secolul al XX-lea, sinteza
lui A. Goroei a rost completat cu o serie de culegeri mai mici,
care ne dau posibilitatea s urmrim eolu(ia ghicitorii pan in
zilele noastre: n 1939, Gh. I. Neagu public o brour cu 32 de
ghicitori comunicate de elei, roarte interesant, pentru c unele
dintre ele sunt alctuite de ei. Cu cea mai inainte, in 1930, Leca
Morariu adunase 20 de ghicitori din Bucoina. n 1949, M.
Sadoeanu d la lumin o brour cu ghicitori, dintre care multe
cu totul noi, precedate de un cuant plin de in(elegere pentru arta
poetic a acestei specii rolclorice, ghicitori noi cuprind i culegerile
recente ale lui 1. Bal i Cicerone 1heodorescu.
n ceea ce priete cercetrile tiin(irice, primul studiu, aprut
la scurt timp dup colec(ia lui A. Goroei, nu e decat o incercare
de diletant. Studiile publicate de G. Pascu, constituind un ansamblu
omogen, au la baz o munc de inestiga(ie extrem de minu(ioas.
Din pcate ins, cercetarea literar intreprins aici e pur rorma-
list, structura metaroric a ghicitorii riind mrun(it in reci categorii,
de tipul celor gramaticale. Osatura rilologic a lucrrii ins rmane
pan astzi solid, mai ales in ceea ce priete explicrile etimologice
i stilistice ale aspectelor de inen(ie erbal, caracteristice ghicitorii,
care dup descantec e specia rolcloric cea mai bogat in surprize
lexicale i ronetice.
Cea mai substan(ial scriere asupra ghicitorii romaneti pan
acum rmane cea a lui G. Cobuc: Cbicitorite oorate, articol mai
"!
CINLL-CINLL
amplu, publicat in Albina i reprodus in 1elegrarul roman, in
acelai an. lr a-i ri propus un studiu saant, poetul nsudean,
ajutat de prorunda cunoatere a rolclorului nostru, a izbutit s
rormuleze i asupra ghicitorii romaneti o serie de obsera(ii
rundamentale.
,Oidiu PAPADIMA, Cbicitoarea - forvete ei ae arta, in ol.
iteratvra ovtara rovva. Div i.toria ,i oetica ei, Bucureti,
Lditura pentru Literatur, 1968, colec(ia Studii de rolclor`,
pp. 231-233,.
Lxist o istorie concret, milenar, a ghicitorilor, i in lume i la noi.
Obaria le este imemorial. n orice caz substan(ial anterioar
erei noastre.
O sum de indicii mai mult sau mai pu(in indirecte atest
practicarea lor, probabil, rr discontinuit(i, de cel pu(in 3000 de
ani incoace cu runc(ii i semnirica(ii dierse ,unele, pare-se, de
accentuat importan( social,, nu totdeauna limpede reconstituibile,
in spa(iul culturilor europene, asiatice apusene, de miazzi i
rsritene, la semin(ii ale Asiei Centrale, in echile culturi siberiene,
in culturile insulare ale Oceaniei, in Arrica, sporadic in America.
Dar, precum se tie, in ultimii 100-10 de ani, transrormri
de rapiditate crescand ale structurilor sociale i culturale dintr-o
serie de (ri ale lumii, ale Luropei i Americii de Nord in primul
rand, au dus, nu rr insemntate direren(e de amnunt determi-
nate de diersitatea imprejurrilor na(ionale i locale, la diminuarea
ponderii relatie a rolclorului in ansamblul social al culturii i,
totodat, la restrangerea inegal - din pricini dierse - inuntrul
srerei rolclorului insui, a creatiit(ii i a amplorii circula(iei actie
a unora din genuri i specii in raport cu celelalte.
Ghicitoarea se numr de regul anume printre genurile loite
de pierderi de greutate speciric mai pronun(ate.
n linii mari aceasta este situa(ia i in rolclorul romanesc.
"!!
APRLCILRI CRI1ICL
Dispari(ia sau - dup loc - numai treptata dezarticulare a
echilor cadre sociale ,precum eztorile de rete i rlci, clcile
in relurite scopuri etc.,, care odinioar reclamau bicitoarea ca
ingredient necesar in complexul zurilor de grup ce le alctuiau
con(inutul, apoi modiricrile in substan( i lrgirea gamei
op(iunilor culturale ale adolescen(ilor i in general ale tineretului
,categorie de arst prin excelen( menit potriit conen(iilor
tradi(ionale s roloseasc i la rigoare s sporeasc rondul de
ghicitori al comunit(ii, dei, in aceste priin(e, nici rostul
arstnicilor nu e neglijabil,, interen(ia compact a mijloacelor de
comunicare de mas ,a celor audio-izuale inainte de toate,, care
exercit presiuni modelatoare irezistibile asupra unor rorme de
baz ale sociabilit(ii ,reuniunii de prieteni, ecini etc.,, ca i asupra
prorilului bugetului de timp al tuturor categoriilor de arst, in
srarit dierse alte aspecte ,culturale, demograrice .a.m.d., pe
care nu le mai amnun(im ale procesului de urbanizare a mediului
rural i ale industrializrii, constituie principalii ractori ai declinului
ghicitorii ca institu(ie rolcloric.
Ghicitorile dein astrel i la noi, progresi, bun de tezaur cul-
tural, chiar dac circula(ia lor se men(ine inc, indeosebi in mediul
copiilor, notabil.
.........................................................................................................
Si la noi, asemenea, culegerea i publicarea de ghicitori, ca
actiitate rolcloric spontan i prioritar ,Cipariu, Stamati, Anton
Pann s. a.,, de(ine un considerabil aans in timp ra( de primele
studii pe problem ,G. Dem. 1eodorescu, Gaster,, studii elaborate
abia in cel din urm ptrar al secolului trecut sub - cel pu(in -
indoita inrurire a ecourilor entuziasmului romantic i a spiritului
de metod` pozitiist.
Asupra ghicitorilor in rolclorul romanesc nu s-a scris mult. Iar
dac din totalul brut al titlurilor exegezei publicate cam de o sut
de ani incoace le-am exclude pe cele acoperind debile compila(ii,
specula(ii dearte sau orbrie conruz, ar rmane atat de pu(in,
"!"
CINLL-CINLL
incat aneoie ar putea ri dublat in condi(ii de real exigen( numrul
modest al textelor de rererin(.
S-a scris, cu alte cuinte, despre ghicitoare considerabil mai rar
decat despre alte genuri, i mai rar decat in alte pr(i in lume.
Ar ri nepotriit s procedm aici la cercetarea cauzelor. Cu
toate acestea nu putem s nu remarcm c una din pricini pare s
ri stat intr-un anume sim(mant, mai larg imprtit, de, s zicem,
minus-aloare` in ra(a ghicitorilor ,joc de prunci`, rleac`, mort`
etc.,, stare de spirit incontestabil ,o poate eririca oricine
intreprinzand rie i cel mai rudimentar sondaj de opinie,, in ciuda
declara(iilor rormale de pre(uire care, pe toat intinderea rstimpului
eocat, nu au lipsit.
Pu(intatea se arl compensat totui, intr-o anumit msur,
de catitatea contribu(iilor rerme.
Oricate rezere i obiec(ii - unele serioase - ar ri de rormulat
in temeiul unei examinri seere, monograria din 1909-1911 a lui
G. Pascu rmane prin amploarea analizei i relean(a majorit(ii
concluziilor text rundamental. Si nu numai pentru cercetarea
etnograric romaneasc. Se adaug apoi un numr de contribu(ii,
mai echi sau mai recente, de mai mic intindere, dar de bun
(inut, in primul rand amplul studiu monograric al lui O. Papadima.
Demn de subliniat intre altele este c, dei elaborate in general
in condi(ii de independen( de gandire ra( de bibliograria
interna(ional, aceste cercetri au ajuns la rezultate coincidente sau
echialente cu cele ob(inute de cercetri strine pe material strin.
Se poate, aadar, orbi de existen(a unui asamblaj relati
consolidat de cunotin(e acumulate - cu Aristotel din Stagira
incepand - in egal msur alabile i pentru ghicitorile romaneti
i pentru bicitoare in genere.
Aceste cunotin(e se rerer intre altele, desigur, i la datele a
ceea ce am numi istoria abstract` a evvtvi evivatic - socotit
printre cele mai echi ale tradi(iei orale in general -, istorie a crei
reconstituire ,origini, itinerarii de diruzare, raze ale arierii in timp
"!#
APRLCILRI CRI1ICL
etc., a rost schi(at cu pornire de la repere echi sau strechi -
texte egiptene, ibtia ,episodul Samson, episodul Solomon i Regina
din Saba,, texte edice, texte greceti consemnand mitul lui Oedip
,ghicitoarea Srinxului,, aaa, Koravvt, 11 ae voti etc. Dar rondul
lor esen(ial i totodat cel mai impuntor ca olum deri din erortul
descrierii, clasiricrii i explicrii ghicitorii, ca practic i text,
sincronic.
Astrel, o bun derini(ie sun: ghicitoarea este o descriere
arafra.tica ,sub. n., a unui obiect de ghicit` ,Gaster,, obiect adic
pentru care aiv rivciiv nu se comunic, ci se reendic numele.
De.criere deci. Si scurt, de regul. Care descriere poate ri ,.
Papadima, nemijlocit cand se intrupeaz in denumirea simpl de
insuiri ,alb, mare, rotund etc.,, orerite implicit ca structurale. Poate
ri mijlocit, cand sunt desemnate nu date ale structurii, ci manirestri
ale acesteia in rama unui eeniment` reevtat varatir la persoana
I-a ori a III-a ,un x s-a dus, a rcut, a dres etc., respecti m-am
dus etc., sau in apostror ori dialog ,de pild: - Un` te duci -
Ce-ntrebi etc., Poate ri simultan i mijlocit i nemijlocit, cand
inserierea denumirilor de insuiri, pe de o parte, mic nara(iune i,
sau rrantur de text dramatic, pe de alta, se imbin inuntrul unui
aceluiai context.
Dar, precum se tie, descrierea constituie una din modalit(ile
clasice ale aefivitiei ca act logic.
Ghicitoarea este prin urmare o derini(ie ,Cobuc,, ce o
distinge de modelul derini(iilor curente recomandat de logicieni riind
- cum au artat cercetrile - discontinuitatea, enun(area de
trsturi in chip metodic disparate i in plus, adesea, eocate nu
direct, ci pararrastic.
Ghicitoarea riin(eaz, aadar, nu numai ca arafraa nemijlocit
,etimologicete pararraza inseamn rraz, enun(, e tva, ci, een-
tual, i ca pararraz a pararrazei.
Iar pararraze - au conchis cercettorii genului - se constituie,
cel pu(in in ghicitoarea romaneasc ,. Pascu,, prin erifrae, een-
"!$
CINLL-CINLL
tual comparatie, constituite din inentare de acte sau propriet(i
caracteristice ,dimensiuni, rorme, culori consistente, saori etc.,
ale obiectului de ghicit ,de ex. cine strig noaptea sau ce este
lung cat lumea, sau ce este mai lung decat..., mai erde decat...
etc.,, inentare comportand adesea, complementar, limitri ale
campului de rererin( supozabil, gra(ie unor eliminri explicite ,ce-i
alb, dar nu-i lapte,
1
, prin vetovivie ,surlet in sus, surlet in jos
etc.` - clre( i cal,, prin .ivecaoca ,tivbi tivbi tive catea etc -
oaia - cu talanga - pe drum, i, mai cu seam, prin vetafora,
modul precumpnitor al construirii sensului in ghicitoare.
n legtur cu toate acestea au rost propuse scheme ale selectrii
i runc(ionrii termenilor, tipologii de tropi i de tehnici stilistice de
conruzionare, ealuri cantitatie ,boul, de pild, apare ca reper
metaroric de mare rrecen( i echialeaz cu cele mai incongruente
obiecte, urmarea riind anemierea i a semnirica(iei i a capacit(ii
de expresie.,
S-a remarcat de asemenea i c rondul metarorelor uzuale in
lirica popular romaneasc - spre exemplu - nu se regsete
decat accidental in ghicitori ,Brtulescu,. Ghicitoarea a tins dit,
din imperatie de gen ,consemnul cirrrii, al insolitului etc.,, la
elaborarea unui uniers de metarore autonom i - am remarca
- de o rspandire interetnic enorm, paradoxal, incomparabil
mai larg decat in cazul altor genuri tradi(ionale, genuri prin aceasta
implicit vai .ecifice.
S-a spus i s-a scris insistent, poate chiar prea insistent, c
inentarele de insuiri, metonimiile, sinecdocele etc., desc
competen(a in priin(a lucrurilor, a propriet(ilor acestora i a
corela(iilor lor. Li se eoc astrel lucrurilor, in mod corect, obaria,
timbrul sonor, durata, dezoltarea, con(inutul, erectul .a.m.d.
1
Dou specimene caracteristice: Ce se mananc , Si nu se
pune pe mas ,tatete ae vava,, i - prand s elimine totul -
Nici in cer ,Nici pe pmant ,v,a,.
"!%
APRLCILRI CRI1ICL
Lste intru totul aderat. Si nu este de mirare. Intimitatea rizic
cu lumea ambiant riin(eaz ca o condi(ie ital permanent pentru
orice societate de tip tradi(ional. Drept urmare ea se instituie acolo
ca o constant a educa(iei, practicii i gandirii riecrui indiid.
Metarora a rost i ea deseori explicat, in ghicitoare, ca rod al
perceperii juste a analogiilor intre obiecte. De banalitatea unor
atare comentarii ne despgubesc uneori obsera(iile in adaos,
judicioase, priind distan(a de obicei considerabil care separ
categoriile de lucruri intre care se (es metarore: ciocnitoarea - se
constat - este coordonat cu (apul, rocul cu baba, moara cu scroara,
morcoul cu popa, eeri(a cu briciul etc. Apropierile brute sunt
desigur menite s starneasc haz, uneori s ispiteasc pe ci greite.
nrudite ca runc(ie cu rigurile de sens mai sus pomenite,
abund in ghicitori onomatopeele ,sugerand speciricul unor obiecte
prin sunet, capabil s sugereze uneori i olume, densit(i sau rorme,,
paronomasiile ,apropiind cuinte semantic deprtate, dar ronetic
asemntoare,, crea(iile lexicale aa boc deriate din necesit(i de
simetrie, de incirrare etc. ,Brtulescu, Vrabie,. Alitera(ia este
rrecent ,Densusianu,.
Un numr insemnat de ghicitori poart insemnele izibile ale
ersiricrii, rime ori asonante, alternri de ersuri albe i rimate,
paralelisme, ritm pregnant, rorme strorice ,Papadima,.
n srarit, a atras rirete aten(ia i un izbitor detaliu de
construc(ie: in rolclorul romanesc, ca i in rolclorul european in
genere, aproape totdeauna ghicitorile sunt, precum basmele,
incadrate de forvvtete institu(ionale, cu o tipologie indeobte limitat,
rolosite, de cel ce le debit, rie una, rie alta, dup loc, gust sau
inspira(ie. liecare in parte ins casirix. Sunt rormule -
precumpnitor - de inceput: ghici ghicitoarea mea, cinel-cinel
.a. Si rormule - precumpnitor - de incheiat: ciumele-i, ce-i,
ghici(i, boieri, ce s rie, pas, bdi(, de ghicete! .a., uneori
rgduin(e - de-i ghici, (-oi rrige-o ra(!, sau amenin(ri, ecouri
de uzuri pierdute.
"!&
CINLL-CINLL
Rostul rormulelor rezid, in primul rand, in a sublinia statutul
categorial, eminamente interogati-examinati, al textelor i, prin
erect, de a sugera mai energic celui cruia ghicitoarea ii este adresat,
un model anume de ateptare` i reac(ie.
Aceste detalii canonice de text subliniaz solidaritatea intrinsec
- eident - a ra.vv.vtvi cv vtrebarea pus perirrastic, metonimic,
metaroric etc.
Ghicitoarea este nu numai intrebare, ci intrebare S rspuns
,Chi(imia,.
mprejurare ce atrage la randu-i aten(ia asupra dimensiunii sociale
a ghicitorii, a statutului sau de obicei sau, poate mai potriit spus, de
vavta ,care, ar ri cazul s reamintim, poart in limba roman numele
de bicit, cit, resp. bicitoare, citvra etc. in Muntenia, Oltenia,
Dobrogea, Moldoa de miazzi, 1ransilania sudic, sporadic in
Campia 1ransilaniei, i civitit, .ivitit, respecti civititvra etc. in Moldoa
de nord, restul 1ransilaniei, Maramure, Bihor, Banat,.
Dar acest joc de societate tipic pentru societ(ile patriarhale
,Vrabie, de(ine o asemenea multiplicitate de sensuri sociale
precedente i actuale incat cercettorii, i la noi i aiurea, sunt inc
departe de a le ri determinat tuturor cu acurate(e contururile,
ponderea i rela(iile.
.........................................................................................................
... Cum s-a mai remarcat, practicarea ghicitorilor inseamn
plimbarea rascicolului de lumin intens al spiritului de obsera(ie
pe obiectele uniersului ramiliar (ranului.
Plante i animale de cas, camp i pdure, unelte, gospodria,
acareturi, notabilit(i ,biru, jandarm etc.,, inconjurimea cu mun(i,
ape, i, drumuri, marile ror(e ale ririi etc. se desemneaz unele pe
altele in ghicitori, cand ca mdular de intrebare, cand ca rspunsuri.
1radi(ional, aadar, puterea de ptrundere s-a exercitat in
rormularea - i s-a exersat in dezlegarea - de enigme priind o
lume mrginit ca numr de categorii abordate, dar ae.cbi.a ca
mrun(ire a aspectelor.
"!'
APRLCILRI CRI1ICL
Lxist neindoielnic i ghicitori de epoc. De pild ustensile
de inentar agricol tehnologic depite, precum te.oivt sau ivbtacivt,
au ieit indeobte din inzestrarea gospdriilor i persist doar ca
obiecte de arheologie cultural, muzeale. Dac existen(a acti a
insui genului enigmatic e astzi problematic, cu atat mai pro-
blematic ar trebui s rie persisten(a unor ghicitori citand sau
incirrand atare obiecte.
Nimic mai incert. Dincolo de generalit(i tim inc pu(in despre
ia(a nemijlocit a ghicitorii in ia(a satului. Cercetri releante de
sociologie a ghicitorii sunt la noi ca i inexistente ,. Barlea,, i nici
in alte pr(i lucrurile nu stau cu mult mai bine. Dispunem, cu toate
acestea, de suriciente temeiuri s presupunem c renomenele de
revavevta proprii in ansamblu rolclorului in toate razele i genurile,
au a se maniresta i aici. Cu atat mai mult cu cat bicitoare inseamn
instituire de diricult(i, iar intr-o lume din ce in ce mai bine inrormat
tocmai arhait(ile pot ri o comod surs de perplexit(i rructiricabil.
1otui majoritatea ghicitorilor se rerer la clase de obiecte cu
durata indeajuns de lung pentru ca acestea s imprumute aparen(ele
eternit(ii.
Lste o imprejurare - altminteri derinitorie - care, laolalt cu
alte determinri, conrer resurse rerme de aderen( la actualitate
rondului principal de texte al genului enigmatic.
Pomenitele alte determinri, ce sus(in iabilitatea interesului
ghicitorilor chiar i pentru societ(i ori grupuri sociale care nu le
mai culti ca joc, au rost struitor semnalate de comentatori,
struin(a trdand nu numai sincerul ataament ci, adesea, i
preocuparea de a legitima elogiul ,sau numai ini(iatia editrii, unui
gen cu reputa(ie incert.
Monument limbistic i etnologic, s-a zis ,G. Dem. 1eodorescu,,
icoan de ia( i ciiliza(ie trecute, pre(ios depozit de rorme de
limb eche dialectal ,Chi(imia,, coal a imbog(irii i inmldierii
intelectului prin erortul dezlegrii ,Papadima,, oglind a concep(iei
populare despre lume, despre munc, unelte, rela(ii sociale ,Val.
""
CINLL-CINLL
Ciobanu,, pendulare intre lumin i obscuritate, puternic surs
de rarmec ,Papadima,, ob(inut prin aceea c orice ghicitoare
alid trebuie s imprime, simultan, i o anumit tensiune dezlegrii
prin diricult(i, elemente de surpriz, trucuri, i s orere puncte de
reper suriciente recunoaterii obiectului ,Brtulescu,, mrturie a
puterii de crea(ie a poporului ,Chi(imia,, model pilduitor de
concentrare i esen(ializare in stil ,Val. Ciobanu,, rorma cea mai
comun in care se menirest in(elepciunea popoarelor, alturi de
proerbe ,G. Dem. 1eodorescu,, ingemanare cu ascunse i,
probabil, adanci in(elesuri deoarece, acolo unde este cultiat,
expresiunea enigmatic, tot att cat i cea aroristic, place ,Gaster,.
Surragiile nu au mers ins toate in acest sens. Credem astrel c
operarea rr suriciente precau(ii cu criteriul dup care un gen
tradi(ional se cuine ealuat in conrormitate cu msura legrii sale
indisolubile de solul tradi(iei na(ionale - dei intreprins tacit - s-a
rsrrant la randu-i ericient, i nu tocmai raorabil, asupra opiniei
medii i a pre(uirii reale a genului enigmatic, atat la noi cat i aiurea.
Cci toate cercetrile moderne riguroase de orientare intercultural,
cate au rost realizate pe plan interna(ional asupra ghicitorilor, au
conrirmat uimitoarea asemnare a unui considerabil numr de tipuri
pe imense spa(ii ale geograriei umane, depind limite de continente
i oceane i adeerind astrel obsera(iile generale in aceast priin(
rormulate, mai mult deducti, de un Gaston Paris inc acum o sut
de ani.
Cercetri comparatie sistematice asupra rondului romanesc de
ghicitori tradi(ionale nu au rost inc intreprinse. Paralele i comentarii
pre(ioase rormulate de-a lungul remii exist totui ,. G. Dem.
1eodorescu, Gaster, Goroei, Pascu, Chi(imia, Papadima s. a.,.
.........................................................................................................
Selec(ia ghicitorilor se cere apoi complinit de regandirea reaactarii
rafice a textelor. Problema graric a textelor de ghicitoare ,judicios
semnalat de O. Papadima, nu a rormat niciodat obiect de studii
corespunztoare. Culegtori i editori au notat cum s-a nimerit. De
""
APRLCILRI CRI1ICL
obicei, pornindu-se desigur de la raptul c ersul popular romanesc
cantat este hexa- sau octosilabic imperecheat, s-a preluat i rolosit
acest tipar metrico-graric. Se poate intampla s rie rormula potriit
uneori. Nu totdeauna. Ghicitoarea tinde dit ctre libertate in
organizarea discursului poetic. Ctre heterometrie, ers liber, ers
alb, cu rime incruciate, rime imbr(iate, modalit(i pe care uneori
le adopt, abandoneaz, alterneaz, cu o irtuozitate stuperiant,
subliniat adesea, in paralel, de rolul extraordinar asumat in economia
contextelor de expresiitatea riecrei silabe. Conceptele insei de
rer. i ovoevitate prozodic sunt drastic repuse in chestiune, im-
plicit, v i riv textul poetic, zbucium al rormelor pe care metricienii
par s-l ignore.
.........................................................................................................
Sinteza, intr-o imagine esen(ial, a tuturor celor azute pan
acum impune o dubl subliniere.
Sublinierea, in primul rand, a locului pe care ghicitorile, ca
elaborate culturale, il ocup in limitele folclorului.
n cadrul acestuia, ghicitorile sunt singurul gen cruia dintru
inceput i-a reenit i ii reine drept misiune titular punerea in
chestiune a sensului, interogarea i zgal(airea reprezentrilor
impmantenite. Ca atare, ghicitoarea izbutete s existe doar in
msura in care ii ae.coera sau ii ivrevta obiectului su conexiuni noi.
Ceea ce reine, de rapt, la demonstrarea practic, nespeculati, a
caracterului inepuizabil al obiectului ca izor de sens, chiar i
atunci cand e orba de categorii de mare modestie, ac ae cv.vt sau
cvi. Dar prin aceasta ghicitorile ii arog, simultan, i runc(ia cea
mai adanc a poeziei, aprand, astrel, ca voaatitatea fotctorica cea vai
aroiata ae ceea ce av vvvi ,oeie ab.otvta.
Se cuine prin urmare subliniat, in al doilea rand, locul unic al
ghicitorii - ca poem - in cadrul poeziei.
Iscodirea srredelitoare a realului genereaz, in ghicitori, un
discurs discontinuu, dar mereu reluat, lipsit de retoric, despre eterna
incompletitudine a imaginii lucrurilor, despre lucrurile insei i,
""
CINLL-CINLL
mai ales, despre trairea tuturor acestora in spirit. Iar discursul
este poezie. O poezie ce acoper o gam intins de posibiluri,
mergand de la rime de sau pentru copii, prin be.tiarii i berbarii cu
rpturi himerice rigurand obiecte aieea i obiecte aieea rigurand
himere, pan la poeme despre supremele probleme existen(iale,
poezie care, in ansamblu, nu poate ri anexat, nu poate ri redus la
alte modalit(i. Lste ea v.a,i. Inconrundabil. Lliptic. Abia incepand
i brusc oprindu-se, cu rarinata intui(ie, tocmai spre a recupera
priilegiul ve.fr,irii, ce reine de drept oricrei ambiguit(i
nerezolate.
Arinit(ile ghicitorilor sunt numeroase. Dar s nu ne inele. Lle
sunt doar expresia multirorm a unit(ii de adancime a culturii. n
plus, ele riin(eaz chiar mai numeroase i mai complex suprapuse,
interrerente, contopite, decat am putut-o sugera.
Mai cu seam aparen(a lipsei de prejudec(i, a dezinolturii
rr margini, recalcitrante, exuberan(a imagina(iei apropie ghicitorile
de moduri poetice i de tipare de gandire tipice poeziei i artei
moderne, incepand cu romantismul.
Semnirica(ia acestor analogii sau identit(i - pe unele le-am
semnalat - e departe de a ri simpl i clar. Ceea ce pare ins de
pe acum limpede este c aem a race nu - sau prea pu(in - cu
inrluen(e, ci cu ovotoii izorand, paralel, din mecanisme adanci
i durabile ale spiritului uman, operante dincolo de limitele gustului
de epoc i dincolo de prererin(ele indiiduale.
lolclorul, prin echime, prioritate, statornicie orer astrel poeziei
i artelor moderne ansa nu numai a unei legitimri capitale, ci i a
unei noi contiin(e de sine. La randul lor acestea din urm, prin
practic, manirestele i teoretizrile lor, scot implicit in eiden(
sensul aloric imediat, palpabil, a ceea ce altminteri ar rmane
nebgat in seam egetand in cotloane de colec(ii de rolclor.
Din acest unghi zand lucrurile, o ghicitoare nu este rrumoas
evtrv ca .eavava cu Lminescu. Ci seamn cu Lminescu evtrv ca e
frvvoa.a, rrumoas vtrvv fet avvve.
""!
APRLCILRI CRI1ICL
Atare antologii sunt ca atare, ghicitorilor, instan( a alidrii
aderului imaginii, alturi de introspec(ie, alturi de asumarea
nemijlocit, experien(ial, a lumii.
ncirrat - pe temeiul contemplrii intense a lucrurilor i a
conceptelor - evtrv ;oc doar, ghicitoarea, ca o piatr de incercare
a nedomolitei oca(ii umane ctre plsmuire spiritual inalt, deine
poezie v .ive a lucrurilor i a conceptelor, tot aa cum ictoria
cutrui potentat ii era lui Pindar doar prilej de poezie sublim despre
om, polis, mit, la o parte de orice conjuncturale conenien(e.
n priilegiate cazuri, ghicitorile ingemneaz rr erort poezie
etern nou i eche in(elepciune deschis ctre cele mai largi cruguri
ale min(ii. Dou, Merg,, Dou, Stau,, Dou, Dumanie-i au
spune ghicitoarea soarelui i lunii, cerului i pamantului, focului
i apei. Lmpedocle nu ar ri zis mai bine.
,Radu NICULLSCU, Prefata la vtare ae avr v iete ae tavr.
Cbicitori, Bucureti, Lditura Minera, 19, pp. VI-XII,
XIV-XV, XX, XLIII-XLIV, colec(ia Meterul Manole`,.
Ghicitorile, aceste produc(ii gnomice ale spiritului popular, pe
lang aloarea lor literar i estetic intrinsec, mai posed i o
serie de alte insuiri. Pe parcursul dezoltrii lor istorice, ghicitorile
au aut direrite runc(ii cogniti-educatie, corespunztoare epocilor
respectie. n trecutul indeprtat, ghicitorile constituiau msura de
baz in pre(uirea omului, in aprecierea capacit(ilor lui spirituale, a
in(elepciunii lui... Lle jucau un rol important in ceremonialul ini(ierii.
.........................................................................................................
n echime se ddeau aderate lupte cu ghicitori. Urme ale
unei asemenea inrruntri` intalnim in legendele strechi. Astrel
Srinxul de pe muntele likion, de lang 1eha, propunea trectorilor
ghicitoarea omului: Cine e cel ce are un singur nume i ajunge,
pe rand, s mearga in patru, in dou i in trei picioare Nererici(ii
care nu puteau rspunde erau manca(i de monstru. A dezlegat
"""
CINLL-CINLL
enigma Oedip. De ciud i ruine Srinxul s-a sinucis, aruncandu-se
in prpastie.
Acest mit a persistat mult timp in tradi(ia popular greac. La
a rost introdus de ctre poestitorii populari in basme, dandu-i o
nuan( mai puternic de rantastic, o alur alegoric mai pronun(at.
Motiul in cauz a rost utilizat i de slujitorii clerului in cr(ile
religioase. Mitropolitul Varlaam spunea in Caavia sa: Diaolul
speria cu gacituri ce gacea oamenilor.
lenomenul ghicitului a aut in trecut o importan( destul de
mare in ia(a social a omului. De exemplu, echii estonieni,
condamna(i la moarte, ii salau ia(a rezoland corect una sau
mai multe ghicitori, propuse de jude. Sunt gritoare in acest sens i
subiectele unor poeti moldoeneti: poestea despre rata sracului
cea in(eleapt care-i scap prietenii de ruria boierului rutacios.
Conchidem deci c ghicitoarea cunoate o rlexibilitate runc(ional
destul de mare, in toate timpurile, ins a prealat runc(ia sa educati,
runc(ie major i pentru ghicitoarea contemporan. Anume
posibilitatea de a o rolosi in procesul de instruire i-a determinat pe
in(tori i pe alctuitorii de manuale i cr(i de lectur pentru
copii s apeleze la ghicitoare, acest instrument ericace ce inlesnete
insuirea cunotin(elor, a preceptelor morale sntoase. Acest rapt
a cluzit prezen(a ghicitorilor pe paginile manualelor colare,
incepand cu remurile lui Ion Creang i pan in zilele noastre.
.........................................................................................................
Nu incape indoial c ghicitorile populare au parcurs secole i
chiar milenii. Cu toate acestea, ele sunt in ie circula(ie. Se poate
arirma, cu destul coningere, c enigmele populare constituie una
dintre cele mai iguroase i actie specii ale crea(iei populare
moldoeneti contemporane.
,Sergiu G. MORARU, vvea bicitoritor, Chiinu, Institutul de
Limb i Literatur, Academia de Stiin(e a R.S.S. Moldoeneti,
Lditura Stiin(a, 1981, pp. 21-23, 101,.
""#
BIBLIOGRAlIL
BIBLIOGRAlIL
,olume, periodice i arhie care au stat la baza
alctuirii antologiei de ra(,
A. VOLUML
,culegeri, antologii, brouri,
Alecsandri, V., Poeii ovtare ate rovvitor, adunate i intocmite
de..., Bucureti, 1866.
Alexici, Gheorghe, 1ete aiv titeratvra oorava rovva, tom. I.
Poeia traaitiovata, Budapesta, 1899.
Bal, 1eodor, Pevv icior ae tai. otctor oetic covtevorav,
Bucureti, 19.
Bnu(, Gh. A., atvt Cririva, ;vaetvt Prabora, Monograrie,
Bucureti, [1936].
Blaga, Aurelia, 1: bicitori ,i civititvri evtrv ,eatori... Culese
de..., Oradea, [1938].
vcvrie vvara ftoare. Culegere de rolclor poetic contemporan
din regiunile Suceaa, Suceaa, 1962.
Budulnescu, Margareta i G. l. Ciauanu, rvva rerae. iteratvra
ovtara ottevea.ca, Ramnicu Valcea, 1938.
Bulgrescu, George 1., Div ;vrvt retrei. Ghicitori culese de...,
Bucureti, [188].
Ciauanu C. l., G. lira, C.M. Popescu, Cvteere ae fotctor aiv
;vaetvt 1tcea ,i vre;vrivi, Bucureti, 1928 ,Academia Roman.
Din ia(a poporului roman, XXXV,.
""$
CINLL-CINLL
Ciubotaru, I. H. i Silia Ionescu, 1vatorii. Mahograrie
rolcloric, Iai, 191 ,Casa jude(ean a crea(iei populare, Iai,.
Cvtece ae e atovita, Slobozia, 191 ,Inspectoratul colar
al jude(ului Ialomi(a,.
Carstean, Stelian, Ion Ani(ei, Vasile Iancu, otctor titerar aiv ;vaetvt
oto,avi, 1969 ,Casa jude(ean a Crea(iei Populare, Botoani,.
Costin, Lucian, Cbicitorite bavateve. Studii asupra rolclorului
bn(ean, ol. III, Craioa, [1941].
Culea, Apostol D., \eatorite coiitor, Bucureti, 1924.
Dumitracu N. I. i I. N. Popescu, De ta fratii vo,tri aiv Mvvtevia.
voare, tvve ,i bicitori, Sibiu, 1932 ,Biblioteca popular a Asocia(iunii
Astra,.
Lminescu, Mihai, iteratvra ovtara, in Oere, ol. VI. Ldi(ie
critic de Perpessicius, Bucureti, Lditura pentru Literatur, 1963.
llora, Radu, Cbicitori rovve,ti [Ldi(ie biling roman-sarb],
antologie, prera( i comentarii de Radu llora, traducere in limba
sarb de Momcilo D. Saici i Radu llora, Belgrad, Academia Sarb
de Stiin(e i Arte, Literature orale des Balkans, Volumul , 1981.
Gaster, M, iteratvra ovtara rovva, Bucureti, I.G. Haimann,
1883.
Cbicitori, Bucureti,......1949.
Glinsky, Victor Al., 2 bicitori foarte frvvoa.e, culese de..., Hui,
1929.
Goroei, Artur, Civititvrite rovvitor, Bucureti, Academia
Roman, 1898.
Ispirescu, Petre, Pitae ,i bicitori, adunate de..., Bucureti, 1880.
Jucan, Gra(ian, De .vb vvvete Rarav. otctor aiv tivvtvt Cvvtvvvtvi
Motaoreve.c, Suceaa, 191 ,Casa jude(ean a Crea(iei Populare Suceaa,.
Jungnar, Lugenia Macrina, 11 bicitori, avite v ,eatori, ae ta
fete ,i feciori, Cluj, 192 ,Biblioteca popular Lumea i (ara,
Manolache, C., otctor aiv Prabora, Ploieti, 192 ,Comitetul
jude(ean de indrumare a crea(iei populare i a micrii artistice de
mas, Prahoa,.
""%
BIBLIOGRAlIL
Mirea, Ilie I., Cotectie ae bicitori ;civititvri, evtrv ,eatori, edi(ia a
II-a, Bucureti, [1943].
Miron, D.G. Cbiciti, coii! [Botoani], 193.
Mohanu, C., Civetcivet. Cvteere ae bicitori, edi(ie ingrijit de
C. Mohanu, prera( de I. C. Chi(imia, Bucureti, Lditura pentru
Literatur, 1964 ,Biblioteca pentru to(i`, ,corpus insumand 22
de ghicitori,.
Morariu, Leca, Civititvri, culese de..., Suceaa, 1930.
Moraru, Sergiu, Cbicitori, antologie, articolul introducti i
comentariile de S. G. Moraru, sub redac(ia lui L.V. Junghietu,
Chiinu, Academia de Stiin(e a R.S.S. Moldoeneti, Institutul de
Limb i Literatur, Lditura Stiin(a, 1980.
Moraru, Sergiu, vvea o face, tvvea o ae.face. Ghicitori populare,
selec(ie i articol introducti de Sergiu Moraru, Chiinu, Lditura
Literatura artistic, 1982 ,colec(ia Mrgritare,.
Munteanu, Aurel, tori ae vvfar, 1ulcea, 193 ,Comitetul de
Cultur i Lduca(ie al jude(ului 1ulcea,.
Mulea, I., 1ivotei Ciariv ,i titeratvra ovtara, in ol. I. Mulea,
Cercetari etvorafice ,i ae fotctor, ol. I, edi(ie ingrijit de I. 1alos,
Bucureti, Lditura Minera, 191.
Mulea, Ion i Oidiu Barlea, 1iotoia fotctorvtvi v ra.vv.vrite ta
cbe.tiovarete tvi .P. a.aev, Bucureti, Lditura Minera, 190.
Nanu, D. Al., Div titeratvra ovtara are,ava, Piteti, 193
,Comitetul de Literatur i Lduca(ie al jude(ului Arge,.
Neagu, Gh. I., Cbicitori aiv atovita ,i 1eteorvav, Roiorii de Vede,
1939.
Nicoar, Lug. i Vasile Netea, Mvra,, Mvra,, aa tiva. iteratvra
ovtara aiv reivvea Mvre,vtvi ae v., Reghin, 1936 ,Din publica(iile
Astrei,.
Pamrile, 1udor, Civititvri rovve,ti, Bucureti, 1908 ,Academia
Roman. Din ia(a poporului roman.,
Pann, Anton, O ,eatoare ta tara .av Catatoria tvi Mo, .tbv, edi(ia
a II-a, Bucureti, 183.
""&
CINLL-CINLL
Popa-Pleni(a, Constantin, Movorafia ora,vtvi PtevitaDot;, Craioa,
1938.
Papahagi, 1ache, Craivt ,i fotctorvt Maravvre,vtvi, Bucureti, 192
,Academia Roman. Din ia(a poporului roman,.
Pascu, Giorge, Civititvri rovve,ti. Anex la De.re civititvri.,
Bucureti, 1911 ,Lxtras din .vatete .caaeviei Rovve, 11-111,.
Paelescu, Gh., Cercetari fotctorice v .vavt ;vaetvtvi ibor, 194
,Lxtras din .vvarvt .rbirei ae otctor, Cluj, Bucureti,.
Palo, Paul I., \eatoarea oorvtvi. Cuprinde cele mai de spirit
ghicitori, enigme, probleme, chestiuni de rezolat, jocuri, rrmantri
de minte i de limb, miracule etc., Piteti, 1909.
Psculescu, Nicolae, iteratvra ovtara rovvea.ca, Bucureti,
1910 ,Academia Roman. Din ia(a poporului roman,.
Popescu-Ciocnel, Gh. Patriciu, L.I. Saliu, ra,oare, Bucureti,
190.
Rahmil, Monica, Cbicitori ,i rorerbe. Culegere alctuit de...,
Bucureti, Lditura de Stat pentru Literatur i Art, 19 ,Biblioteca
pentru to(i`,.
Sadoeanu, Mihail, Poeia civititvritor, Bucureti, Lditura de Stat
pentru Literatur i Art, 1949 ,colec(ia Cartea poporului,.
Sima al lui Ion Crigore, Div batrvi. Ghicitori, intrebri i
rspunsuri, rrmantri de limb de... Ldi(ia a II-a, Sibiu, 1886
,Biblioteca poporal a 1ribunei,.
1nase-1eiu, Constantin, otctor aiv tivvtvt êavtvtvi, ol. II,
Piatra-Neam(, [1936].
1eodorescu, G. Dem., Poeii ovtare rovve, Bucureti, 188.
1heodorescu, Cicerone, roare fervecate. Culegere de rolclor,
Bucureti, 198.
1ocilescu, Gr. C., Materiatvri fotctori.tice, ol. I, partea I i II,
Bucureti, 1900.
Udrescu D., Pe taivri are,eve, Piteti, 194 ,Comitetul de
Cultur i Lduca(ie al jude(ului Arge,.
""'
BIBLIOGRAlIL
B. PLRIODICL
.tbiva. Reista enciclopedic popular, Bucureti, 189-191.
.vicvt coiitor. Clindariu comun pe anul 1891, Sibiu.
.vvarvt .rbirei ae fotctor, Cluj - Sibiu, 1932-1940, 1941-194.
vcivvvt. loaie pentru strangerea rolclorului. Organ al cercului
rolcloric Buciumul, Brdiceni-Gorj, 1924-1926, 1936-1938.
Catevaarvt ..ociativvii 11, Astra, Sibiu.
Catevaarvt ..ociativvii 1, Astra, Sibiu.
Covoara .atetor. Reist literar de rolclor, Blaj, 1923-192.
Doiva. Reist de limb, literatur i art popular, Jorti-
Courlui, 1928-1930, 193.
Dvvivica oorvtvi. loaie sptmanal, Bucureti, 1914-1916,
1918.
avitia. loaie enciclopedic i beletristic cu ilustra(iuni, Pesta-
Oradea, 186-1906.
atrvvo.. Reist de literatur i rolclor, Suceaa, 1926-1933,
Cernu(i, 1934-1941.
atrvvo., Reist literar, Barlad, 1901-1910.
rvvrete, Scoala normal Al. Vlahu(, Sendriceni-Dorohoi,
192-1942.
Caeta oorvtvi. Organ social, economic i literar, 1imioara,
188-1892.
Caeta 1rav.itraviei, Brao, 1838-1842, 198-1860, 1918-194.
Cbitv,vt. Reist rolcloric, Balota-Gorj, 1912-1914.
Cvra .atvtvi, Reist satiric, Pesta-Arad-Gherla, 186-189,
1901-1903.
avt .atvtvi. Reist glumea(, Mueteti-Arge, 1901-1916.
ov Creava. Reist de limb, literatur i art popular, Barlad,
1908-1921.
rora,vt. Reist muzical popular, Bistri(a-Mehedin(i,
1919-1940.
v.evvari .ociotoice, Cernu(i, 193-1941.
"#
CINLL-CINLL
vvivita. Reist pentru colari, Pacani, 1931-1940.
êavvt rovve.c evtrv oor, Vlenii de Munte, 1910-1916.
Ottevia, Craioa, 184-186, 1888, 1896-189.
Oaitvt .atetor. loaie lunar, Valea Copcii-1urnu-Seerin-
Mehedin(i,...
Reri.ta critica. Publica(ie de cercetri rilologice, lingistice i
literare, Iai, 192-1940.
cvteia. Reist literar, tiin(iric i de rolclor a Societ(ii de
lectur Ion Creang a eleilor Liceului Petru Maior, Gherla,
192-1929, 1934-1938, 1940.
\eatoarea ,ieaietrea,. loaia poporului roman, Budapesta-
Oradea, 18-1882.
\eatoarea. Reist pentru literatur i tradi(iuni populare,
llticeni, 1892-1899, 1901-190, 1916, 1922-1931.
1iverete. Reista eleilor Scolii normale Vasile Lupu, Iai,
1936-1943.
1vaor Pavfite. Reist de limb, literatur i art popular,
Dorohoi, 1923-1928.
)ara vova. Reist tiin(iric, politic, economic i literar,
Bucureti, 1884-188.
Zorite Rovavativtvi, Caracal, 192-194.
C. ARHIVL
Arhia Institutului de Ltnograrie i lolclor Constantin
Briloiu, Bucureti, lond Manuscrise i lond Inrorma(ii.
Biblioteca Academiei Romane, Bucureti, lond Manuscrise.
Biblioteca Na(ional ,losta Bibliotec Na(ional de Stat,,
Bucureti, lond Manuscrise.
"#
1ABLA ALlABL1ICA A GHICI1ORILOR
A
- Aburul 88
- Acopermantul casei 41
- Acoperiul i peretele casei 41
- Acul 126
- Aerul 382
- Albina 22
- Altoiul 18
- Aluna 39
- Alunul i aluna 360
- Amnarul, iasca, cremenea i scanteia 63
- Andreaua 126
- Andrelele, rirul i impletitul col(unului 129
- Anii ie(ii 2
- Anotimpurile 24
- Antena 302
- Anul cu subdiiziunile lui 24
- Apa 36
- Apa in rantan 148
- Apa i ghea(a 368
- Apa i antul 30
- Apa mor(ilor ,lata morgana, 383
- Aratul 204
- Arcuul, ioara i coardele 308
- Arcul i sgeata 240
"#
CINLL-CINLL
- Ardeiul, chiperuul 18
- Ardeiul iute 112
- Aria 210
- Aria i parul 211
- Ariciul 31
- Aripile morii de ant 224
- A(a de la opinci 136
- Automobilul 266
- Aionul 21
B
- Banii 26
- Banul rals 2
- Barba 14
- Barda 33
- Barza ,cocostarcul, 332
- Bastonul btranilor 2
- Batoza 213
- Bica de spun 131
- B(ul (estului 80
- Btrane(ea 2
- Butura 28
- Becul electric
- Be(ia 28
- Berbecii cand se bat 18
- Berbecul 18
- Biblioteca 299
- Bicicleta 26
- Biciuca 20
- Birjarul 233
- Birul 24
- Biserica, manstirea 29
- Blidele ,strchinile, 88
"#!
- Bocancii 13
- Boii injunga(i trecand raul 10
- Boii i plugul 10
- Boii, sacii cu grau i mcinatul 11
- Boldul strmurrii 20
- Boloanul in ap 36
- Bomboana 114
- Bondarul 346
- Bordeiul 38
- Bormaina 236
- Bota 92
- Boul 149
- Bozia 34
- Bradul 362
- Bradul i rructele lui 363
- Braga 116
- Brazdele 20
- Brdu(ul de nunt 363
- Branza 108
- Briciul 140
- Brica 262
- Broasca 338
- Broasca uii 4
- Broasca-(estoas 339
- Brotcelul ,buratecul, 341
- Bruma ,i roua, 38
- Buha ,burni(a, 330
- Buhaiul` de Anul Nou. 310
- Bujorul 14
- Bulgrele de pmant 209
- Buricul 1
- Butoiul ,bolobocul,, butea, balerca 9
- Butucul de i( cand se taie 198
"#"
CINLL-CINLL
C
- Caii i oitea 16
- Calea rerat ,drumul de rier, 266
- Caltaboul ,glbaul, clbaul, 111
- Calul 13
- Calul, clre(ul i aua 1
- Calul i clre(ul 1
- Calul i cru(a 16
- Calul i aua 14
- Cana 9
- Capacul oalei ,redeul, 8
- Capcana 231
- Capra 161
- Capra, arza, omul i chirosteiul 162
- Capul
- Cartea 298
- Cartorii ,barabulele, 182
- Carul 260
- Carul i sania 261
- Carul cu ran 261
- Carul cu nuiele 260
- Carul, sania i calul 261
- Carul, sania, boii i jugul 262
- Casa 3
- Casa cu co 38
- Casa i soba 9
- Casa i ua 38
- Casele 3
- Castraetele 18
- Caul in zr 10
- Caucul de but ap 9
- Caalul 30
- Cciula 133
"##
- Clcaile 18
- Cldarea la roc 84
- Cldarea i doni(a 8
- Cldarea i redeleul 8
- Cldarea i toarta 84
- Clu(ul de iarb ,cosaul, 349
- Cmaa 134
- Crmida 49
- Crrile, potecile 24
- Crrile din jurul pu(ului 2
- Crbunele 368
- Cr(ile in bibliotec 298
- Cr(ile de joc 289
- C(eaua 166
- Caucul de but ap 9
- Cainele 166
- Cainele ciobnesc 166
- Cainele i iepurele 313
- Cainele i ma(a 166
- Canepa 201
- Cantarul ,balan(a, 20
- Carciuma ,crama, 286
- Carligele pentru impletit ciorapi 128
- Carligul de smuls paie 219
- Carti(a 321
- Ceainicul 90
- Cea(a, negura, pacla 36
- Ceapa 1
- Ceara 230
- Ceasornicul 249
- Ceaunul ,cldarea, ciobanului 84
"#$
CINLL-CINLL
- Ceaunul ,cldarea, tuciul, 83
- Cerbul 314
- Cercelul, cerceii 141
- Cercul pe bololoc 98
- Cerneala 296
- Cerul 386
- Cerul i pmantul, soarele i luna, ziua i noaptea 396
- Cerul i stelele 38
- Cerul gurii 12
- Cerul, pmantul i antul 388
- Cetina bradului 363
- Cheia 4
- Chibritul 6
- Chiotul, sunetul 382
- Cimbrul 18
- Cimitirul ,(intirimul, 29
- Cimpoiul 304
- Cinematograrul 302
- Cioara 328
- Ciobanul i oile 19
- Cioara i porcul 329
- Ciobotarul, scaunul, cainele i cizma 233
- Ciocanul i nicoala ,sau toporul i lemnul, 234
- Ciocanul automat 236
- Ciocnitoarea ,gheonoaia, 32
- Ciomagul ,mciuca, bata, bastonul, 23
- Ciorapul 138
- Cireaa 18
- Ciubucul, tutunul, luleaua i suacul 288
- Ciuhurezul 330
- Ciuperca, buretele 33
- Ciutura, ciutura in rantan 14
- Cizma incl(at cu ciorap de lan 138
"#%
- Cizma ,ciobota,, cizmele 136
- Clan(a ,cleampa, uii 44
- Cletele 3
- Cleetitoarea 291
- Cloca i motanul 12
- Clopo(elul de la coal 299
- Clopotele 281
- Clopotni(a 282
- Clopotul 280
- Clopotul la inmormantare 29
- Clopotul la oaie i la ac 160
- Clopotul i toaca 282
- Coada psrii 322
- Coaja oului 111
- Coarnele berbecului 18
- Coasa i grebla 216
- Coasa, cositul 214
- Cobili(a cu corele 93
- Cobili(a ,coromasla, 93
- Cobza 306
- Cocoul 10
- Cojocul 138
- Col(urile camerei 39
- Comnacul la cldarea de riert inars 8
- Combina ,combaina, 212
- Comoara 28
- Conciul 139
- Condeiul ,tocul de scris, 294
- Copacul 3
- Copilul in ra 30
- Corabia cu zbaturi 21
- Corabia, aporul 269
- Corlata i coul 62
"#&
CINLL-CINLL
- Cortul 38
- Cociugul ,sicriul, 29
- Coul casei ,hornul, hogeacul, cahli(a, 60
- Coul, rocul, cuptorul i painea 62
- Coul, atra i rumul 61
- Coul, atra i para rocului 61
- Co(orana 32
- Co(orana i biolul 32
- Co(orana i porcul 326
- Crptura in cas 40
- Crptura lemnelor 2
- Craiul la cr(ile de joc 289
- Cremenea i amnarul 62
- Croitorul 233
- Crucea, crucile 283
- Crucea de pe turla bisericii 283
- Cu(itul 238
- Cu(itul in teac 239
- Cucoarele 333
- Cucul 32
- Cucuaia 330
- Cuibul 323
- Cuiul 40
- Cuiul, cuiele de atarnat 40
- Cuiul din potcoa 16
- Culegtorul de rolclor 303
- Culmea i ua 2
- Culmea, ua i rereastra 2
- Culmea ,grinda pentru haine, 1
- Cumpna i ciutura 14
- Cununia 2
- Cuptorul incins 8
- Cuptorul cu paine 9
"#'
- Cuptorul 8
- Curcanul 12
- Curcubeul 3
- Cureaua 13
- Cureaua de la moar 224
- Curentul electric
D
- Dealul 36
- Degetarul 128
- Degetele 16
- Degetele, condeiul i ochii 296
- Degetele la tors 118
- Degetele mainii i unghiile 1
- Desajii 103
- Diruzorul 301
- Dimerlia ,bani(a, 213
- Din(ii 11
- Din(ii i buzele 11
- Din(ii i limba 11
- Doni(a ,cora, 92
- Dopul 96
- Doleacul ,bostanul, 192
- Drumul i crarea ,poteca, 26
- Drumul pe ap 268
- Drumul prunduit 2
- Drumul ,oseaua, 2
- Dunrea ,cand apele se umrl, i petele npdete, 268
L
- Lcoul 382
- Llectriricarea 6
- Lantaiul 142
"$
CINLL-CINLL
F
- lagurele cu miere 229
- larul 21
- lasolea 183
- la(a de perin i perina 4
- lcle(ul ,mestecul, melesteul, 8
- lina ,prin sit, 102
- lantana, ciutura i cumpna 148
- lanul 21
- ledeleul 9
- lemeia 30
- lemeia insrcinat 30
- lereastra, rerestrele 4
- lerestrul ,joagrul, 33
- liarele coului 62
- lierul de prins psri 231
- lirul de pr, prul 6
- litilul lmpii 4
- lloarea 13
- lloarea-soarelui 196
- lluierul 30
- lluturele 349
- loamea 24
- loarrecele 129
- loarrecele de tuns oi 130
- locul 6
- locul, soba, coul i rumul 68
- locul i rumul 6
- loiul ,roalele, 234
- lraga 32
- lrmantatul i coptul painii 106
- lranghierul 23
- lricosul 292
"$
- lrizerul 234
- lrunza 36
- luiorul in rurc 118
- lulgerul 34
- lulgul 323
- lumul 68
- lumul, atra i corlata 69
- lunia de usturoi 1
- lurca i rusul 119
- lurca i mainile cand torc 118
- lurca la ran 21
- lurnica, rurnicile 346
- lurnicarul, muuroaiele cu rurnici 34
- lusul 119
G
- Gai(a 328
- Garara 94
- Gardul 143
- Gazul in lamp 4
- Gina 10
- Gina i oul 11
- Ginile i cocoul 11
- Glbenuul oului 110
- Gle(ile pu(ului cu roat 14
- Gluca 111
- Gandul ,cugetare, 21
- Gasca slbatic 332
- Gatul 14
- Gatul sticlei 96
- Geamul 48
- Genele 8
- Gerul i bruma 381
"$
CINLL-CINLL
- Ghea(a 368
- Ghemul 120
- Ghicitoarea ,cimilitura, 302
- Ghinda 361
- Ghinda, porcul i lupul 362
- Ghiocelul 31
- Ghiocul 289
- Glon(ul 243
- Gluga 133
- Goarna 28
- Grapa ,boroana, 20
- Grtarul 88
- Graul 191
- Graul i pleaa, anturatul 213
- Grebla 21
- Greierele 348
- Gresia ,cutea, 216
- Greutatea de la cantar 23
- Grindina 33
- Grinda, grinzile ,martacii, casei 39
- Groapa 366
- Gunoiul din cas
- Gura 9
- Gura, ochii i urechile 10
- Gura i din(ii 9
- Gura i limba 10
H
- Hameiul 34
- Hamurile i cru(a 260
- Hanul 28
- Haragul, rrunza i(ei i strugurii 199
- Haragul, i(a, strugurele i inul 200
"$!
- Haldanul de canep 201
- Hardul 101
- Hartia 298
- Hidrocentrala 6
- Holdele 209
- Hora 309
- Horbota 129
I
- Iapa i manzul 16
- Iarna 24
- Iasca, amnarul i cremenea ,scprtorile, 63
- Iedera 34
- Iedul 161
- Iepurele 312
- Iepurele intre antor i caine 231
- Iepuroaica cu puii 313
- Inelul, degetul i inelul 141
- Inima 1
- I(ele 123
- Izorul 369
- mblciul ,imblceul, 211

- mbltitorii 212
- mprumutul 2
- ngamratul 292
- ntunericul 391
J
- Jandarmul 2
- Jarul i ujogul ,traiul, 0
- Jraticul ,crbunele aprins, 6
- Junghiul 24
"$"
CINLL-CINLL
L
- Lactul 46
- Lacrima 23
- Lacul de munte cu pete 31
- Lada cu haine 4
- Lai(a, ua i rereastra 4
- Lampa 3
- Lan(ul 3
- Laptele 10
- Laptele de mam 10
- Lcomia 291
- Lcusta 349
- Lutarii i juctorii 309
- Lutarul i ioara 309
- Leagnul 30
- Legea 26
- Lemnul i atra 2
- Lemnul de roc, lemnele 1
- Leneul 291
- Lenea 291
- Lesoiul 14
- Leuca 263
- Licuriciul 349
- Liliacul 319
- Limba 12
- Limba de clopot 282
- Lingura 89
- Lingura, lingurile in oal 90
- Lingurile in strachin 90
- Lipitoarea 341
- Liada 18
- Locomotia 26
"$#
- Luleaua 286
- Lumanarea 2
- Lumina 390
- Luna 392
- Luna cu 30 de zile 246
- Luna nou oglindit in ap 394
- Luna nou ,crai-nou, 393
- Luna i stelele 394
- Lunile anului 246
- Luntrea, barca 268
- Lupoaica i puii 31
- Lupul 31
- Lupul i oile 31
M
- Macul 13
- Maiul de rure 130
- Malurile i apa 31
- Masa 0
- Masa cu trei picioare 0
- Mceul 38
- Mceaa 39
- Mcinatul 224
- Mdua ,inima, copacului 36
- Mgarul 1
- Mgarul cu desaji 1
- Mlaiul in (est 104
- Mlaiul ,i meiul, 102
- Mmliga 106
- Mmliga i painea 106
- Mmliga rcut in ceaun pe pirostrii 106
- Mnua 138
- Mrcinele 38
"$$
CINLL-CINLL
- Mrul 186
- Mtura
- Mana, mainele 16
- Meiul 102
- Melcul ,culbecul, culbeciul, 336
- Meli(a i meli(atul 131
- Menghina 36
- Metrul 23
- Microbul 24
- Mierea 111
- Minciuna 290
- Mingea 311
- Mintea 20
- Miritea 210
- Moara 220
- Moara i morarul 226
- Moara cu motor 226
- Moara de ant 223
- Moartea 28
- Mocirlele 32
- Morarul 226
- Morcoul 1
- Mortul i cei care-l duc la groap 28
- Motanul, cuptorul i oarecele 169
- Mreaja 232
- Mucii 13
- Mulsul acii 12
- Muntele Caraimanul 366
- Muntele Gina 366
- Mura 31
- Musca 34
- Musta(a 13
"$%
N
- Nara 13
- Nasul 13
- Nparca 341
- Necazul 24
- Nestuica 320
- Ninsoarea ,rulgii de zpad, i soarele 381
- Noaptea 24
- Noaptea, antul i ziua 24
- Norul, norii 32
- Nuca, miezul nucii 18
- Nucile-n sac 188
- Nucul 18
- Nuiaua 238
- Numele 29
O
- Oaia 1
- Oala 86
- Oala cand se ia de pe roc 8
- Oalele 8
- Obrajii 9
- Ochelarii 142
- Ochii i nasul
- Ochii i sprancenele 8
- Ochii din cacaal 108
- Ochiul, ochii 6
- Oglinda 6
- Ogorul 208
- Oile i caul 18
- Oile, ciobanul i cainele 160
- Omul 3
- Omul cu desajii 103
"$&
CINLL-CINLL
- Omul cu remeia, riul i riica 31
- Opai(ul 3
- Opinca, opincile 13
- Opinca i noji(ele 13
- Oticul 202
- Oul 108
P
- Pacea 284
- Paharul 9
- Palma 1
- Pana de gasc pentru condei 29
- Pana pssrii 322
- Pantalonii 134
- Para ,prsada, 186
- Para rocului i cahli(a 6
- Parauta 22
- Paratrsnetul 49
- Parul ariei ,teajrul, 211
- Pasrea 322
- Pasrea cltoare 333
- Patul 2
- Patul, ua i culmea 3
- Patul, ua i poli(a 3
- Pcorni(a ,dihoni(a, 26
- Pduchele 344
- Pdurea, codrul, crangul 3
- Pdurea, crangul rr rrunz 3
- Pianjenul 344
- Plria 133
- Pmantul 364
- Pmantul, aerul i cerul 388
- Pmantul, cerul, stelele, soarele i luna 39
"$'
- Prin(ii 31
- Pstile de linte 184
- Pstrul 33
- Ptlgelele, roiile 19
- Ptlgica murat 113
- Ptrungelul 1
- Ptulul, coarul 144
- Ptulul gol 144
- Punul 32
- Painea 104
- Panza in rzboi 123
- Paraiaul 30
- Parpeli(a 22
- Partia de zpad 2
- Petele 334
- Petele in plas 233
- Petii de sub ghea( 33
- Pecetea ,tampila, 300
- Pepenele ,harbuzul, lubeni(a, 194
- Pere(ii casei 39
- Peria 140
- Perina 3
- Piatra 36
- Picioarele 18
- Picioarele mesei 1
- Piciorul in cizm 13
- Pielea 16
- Pieptenele 139
- Pieptenele i barba 140
- Pieptenele cu din(i la amandou marginile 140
- Pieptenii de lan 11
- Pieptul i (a(ele 1
- Pietrele de pe osea 2
"%
CINLL-CINLL
- Piperul, boabele de piper 112
- Pipota 323
- Pipota ginii 11
- Pirostriile, ceaunul cu ap i mlai i rcle(ul 82
- Pirostriile ,chirosteile, 82
- Pisica 16
- Pisica i oarecele 168
- Pistolul 243
- Piua i pilugul ,pislogul, 80
- Piuli(a 80
- Piele bieilor ,teampurile, 36
- Plasa ,nodul, 232
- Plcinta 113
- Plansul 23
- Ploaia, pictura de ploaie 33
- Plopul 360
- Plosca 99
- Ploni(a 344
- Plugul 203
- Plugul i grapa 20
- Pluta 268
- Plutonul de solda(i 283
- Podul 28
- Pologul 216
- Pomul 184
- Popa 280
- Popa btand toaca 28
- Porcul 162
- Porcul i lupul 16
- Porcul i mutele 16
- Porumbelele 39
- Porumbul ,ppuoiul, cucuruzul, 189
- Pragul casei 42
"%
- Prietenia 289
- Primria, pucria 2
- Primarul 24
- Pro(apul, oitea 262
- Pro(apul i leuca 263
- Pruna ,perja, 18
- Puca 240
- Puca i geanta 242
- Puca i glon(ul 242
- Pu(ul cu cumpn ,rantana, 14
- Puii i randunica 324
- Puiul 11
- Puiul in ou 11
- Pulberea in raza soarelui 391
- Punga 2
- Puntea 28
- Puntea, nuiaua i arpele 28
- Purceii scurmand 164
- Puricele 343
- Putina 101
- Putina cu arz ,cada cu curechi, 101
- Putineiul 91
- Putineiul i bttorul 91
- Putregaiul 3
R
- Racheta in lun 22
- Rachiul 114
- Racul 33
- Radio 301
- Ragila de lan 11
- Ra(a i r(utele 12
- Ra(a slbatic 332
"%
CINLL-CINLL
- Raza soarelui 390
- Rchitorul 120
- Rdcina copacului 36
- Rdaca ,rudei(a, 346
- Rzboiul de (esut ,statiele,, (esutul 122
- Rama, ramele 341
- Rindeaua ,gealul, 3
- Randunica 323
- Randunica i cuibul 324
- Rapele 36
- Rasul 23
- Rani(a 220
- Raul, alea, garla 30
- Ridichea 181
- Roata 263
- Roata de udat 208
- Roiul 229
- Ro(ile cru(ei 264
- Ro(ile bicicletei 268
- Ro(ile morii 223
- Roua 38
- Rugina 36
- Rugul 32
- Rugul cu mure 31
- Ruinea 291
S
- Sabia 240
- Sacii la coul morii 22
- Sacul 102
- Sacul cu rin 103
- Salcia, rchita 360
- Sania 29
"%!
- Sapa 202
- Sarea 10
- Satelitul 23
- Sgeata 239
- Sman(a 191
- Sptmana 246
- Srcia 24
- Scanteia 64
- Scantea i rumul 6
- Scaiul 3
- Scara 49
- Scaunul 1
- Scoar(a copacului 36
- Scoica 338
- Scranciobul ,dulapul`, 310
- Scrisoarea ,epistola, 299
- Scrisul cu pan de gasc 293
- Scrisul ,scrierea, 293
- Scroara i purceii 164
- Secera 209
- Securea cand loete lemnul 32
- Semntoarea 20
- Srecla 182
- Sirena 284
- Sita, sita i cernutul 81
- Slnina 111
- Smochina 113
- Snopul 210
- Soarele 388
- Soarele cand rsare 389
- Soarele in amurg 392
- Soarele i luna 391
- Soarele i luna, cerul i pmantul, rocul i apa 396
"%"
CINLL-CINLL
- Soarele i pmantul 390
- Soba 8
- Soba i lemnele 9
- Soba, burlanul, rocul i scanteia 9
- Somnul 22
- Spata 124
- Spicul de grau 191
- Spinul 32
- Spi(ele ro(ii 264
- Sprancenele 8
- Stalpii de telegrar 2
- Stalpii la oboroc 214
- Stalpii por(ii 143
- Stalpii etrei 8
- Starostele 2
- Steagul 284
- Steaua oglindit in ap 39
- Stelele 39
- Stogul cu brau 218
- Stogul ,claia, cpi(a, boghia, 218
- Streaina casei 42
- Strugurele, poama 198
- Strungul 23
- Stupul ,tiubeiul, 228
- Sucala 121
- Surletul 28
- Sugatia 29
- Sulurile de la rzboul de (esut 123
- Surdul 24
- Sueica ,suelni(a, 12
5
- San(urile 2
- Sarpele 340
"%#
- Sarpele i oule de arpe 340
- Sase zile i duninica 246
- Saua ,tarni(a, 14
- Sina ro(ii 26
- Sindrila 41
- Sipul 96
- Soarecele 319
- Soarecele i jirul 320
- Soarecele, hornul i motanul 169
- Soparla 340
- Sopronul 144
- Stiin(a 299
- Stiuletele de porumb 190
T
- 1atl cu riica 31
- 1lugul ,ltucul, alul,, tlugii 208
- 1anjala 218
- 1alul ,palnia, 98
- 1eleronul 21
- 1eleizorul 302
- 1igaia 88
- 1imbrul de scrisoare 300
- 1impul pierdut 26
- 1impul ,remea, 26
- 1oaca 282
- 1oaca la inmormantare 29
- 1oba 306
- 1ocila 36
- 1oporul pe umr 33
- 1oporul ,securea, 32
- 1rgtoarea 26
- 1rambi(a 284
"%$
CINLL-CINLL
- 1ractoristul pe tractor 20
- 1ractorul 20
- 1raista 103
- 1randarirul 13
- 1renul 26
- 1restia, sturul 3
- 1rupul omului 4
- 1ura cu nuiele 360
- 1unetul 34
- 1unetul i rulgerul 3
- 1unul 243
- 1urta ,burca, 104
- 1utunul 286
(
- |apul 161
- |arca 330
- |poiul 21
- |ranul i sania 260
- |a(ele 14
- |a(ele acii 12
- |a(ele acii i ale iepei 12
- |a(ele acii, gleata, i(elul i utarul 12
- |an(arul 346
- |estul 9
- |igara 288
- |ur(urele de ghea( ,sloietele, 369
U
- Ulcica in cui
- Ulciorul 94
- Uliul i gina 331
- Umbra 383
"%%
- Undi(a 232
- Untdelemnul 112
- Untica 316
- Untura in porc 164
- Urechile 6
- Urma coasei pe cosirite 21
- Urma ro(ii de car ,rgaul, gaul, hogaul, rotaia, 26
- Ursul 31
- Urzica 3
- Urzitoarea i (eile 121
- Usturoiul ,aiul, 16
- Ua 42
- Ua i cuierul 44
- Ua i masa 44
- Ua i patul 44
- Ua i antul 43
- Uzina 23
- Uzina siderurgic 23
V
- Vaca 11
- Valeul 14
- Valul 33
- Varga 238
- Varza ,curechiul, 19
- Varza, omul i capra 182
- Vatra i rumul 8
- Vatra, burca i spuza 8
- Vatra cu rocul, pirostriile, ceaunul, apa din el,
mlaiul i rcle(ul
- Vtraiul ,cociora, 0
- Vtraiul, soba i jraticul 1
- Vantorul 231
"%&
CINLL-CINLL
- Vana 16
- Vantul 38
- Vartejul cru(ei 262
- Vartelni(a 120
- Veriga pentru lact 46
- Vi(a de ie 19
- Vi(elul 13
- Vi(elul din pantecele acii 13
- Via(a 2
- Viespea 348
- Vinul 114
- Vinul in butoi 11
- Vioara i arcuul 308
- Vioara ,scripca, dibla, 30
- Viscolul 381
- Visul 23
- Vita 149
- Vorba 22
- Vrabia, rbiile 324
- Vreascul rupt 1
- Vulpea 314
- Vulpea i gina 314
- Vulturul 332
Z
- Zarul ,zorul, 4
- Zpada ,omtul, neaua, 39
- Ziarul 300
- Ziua 244
- Zmeul 310
- Zorelele 14
- Zorile, cocoii i oamenii 26
- Zorile, oamenii i soarele 2
"%'
CUPRINS
CUPRINS
OMUL ,ASPLC1UL lIZIC, ............................................................. 3
MANIlLS1ARI UMANL, SLABICIUNI, BOLI .......................... 20
NAS1LRLA, CUNUNA, MOAR1LA ............................................ 2
MLDIUL lAMILIAL ......................................................................... 30
UNLL1L GOSPODARLS1I ............................................................ 32
CASA, LOCUIN|A ............................................................................ 3
IN1LRIORUL CASLI, MOBILILRUL, ORNAMLN1A|IA ..... 0
CALDURA SI LUMINA .................................................................... 8
AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ, ................
HRANA SI BAU1URA ..................................................................... 102
LUCRU DL MANA ,1ORS, |LSU1, CUSU1, MLLI|A1 etc., ... 11
VLSMIN1L, PILP1ANA1URA,
AR1ICOLL DL 1OALL1A, PODOABL ...................................... 133
CUR1LA CASLI ................................................................................ 143
ANIMALL DOMLS1ICL ................................................................ 149
PASARI DOMLS1ICL ..................................................................... 10
GRADINA CU lLORI ...................................................................... 13
GRADINA CU LLGUML ................................................................ 1
CAMPUL ,CLRLALLLL, PLAN1L AGRICOLL SI 1LX1ILL, ... 189
MUNCI AGRICOLL ......................................................................... 202
MORARI1 ........................................................................................... 220
S1UPARI1 .......................................................................................... 22
VANA1, PLSCUI1 ............................................................................ 231
DIVLRSL NDLLL1NICIRI .......................................................... 233
INDUS1RIL, MASINI ...................................................................... 23
"&
CINLL-CINLL
OBILC1LLL DL APARARL, ARML ............................................ 23
UNI1A|I DL 1IMP, INS1RUMLN1L DL MASURA ................ 244
CAI SI MIJLOACL DL COMUNICA|IL ...................................... 24
INS1I1U|II, lAC1ORI SOCIALI .................................................. 24
LLLMLN1L DL MORALA, NARAVURI, VICII ....................... 28
LLLMLN1L DL VIA|A CUL1URALA ....................................... 293
INS1RUMLN1L MUZICALL, JOCURI ....................................... 304
ANIMALL SALBA1ICL .................................................................. 312
PASARI SALBA1ICL ........................................................................ 322
PLS1I, 1ARA1OARL ....................................................................... 334
INSLC1L ............................................................................................ 343
lLORA SALBA1ICA ......................................................................... 31
LLLMLN1L SI lLNOMLNL NA1URALL ................................ 364
.recieri critice ....................................................................................... 39
ibtiorafie .............................................................................................. 44
1abta atfabetica a bicitoritor .................................................................... 41

Ghicitorile Romanilor

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ghicitorile Romanilor

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

BIBLIOTECA COLARULUI

OMUL ,ASPLC1UL lIZIC,

MANIlLS1ARI, SLABICIUNI, BOLI

AR1ICOLL SI OBILC1L DL UZ CASNIC ,MLNAJ,

13 Bur! din pod, dar nu se stric,

Raav - boal de piele asemntoare cu raia, pe care o

Ghicitorile riind nite produc(ii ale graiului i sim(irii unui popor,

G. Dem. 1eodorescu, Poeii ovtare rovve, Bucureti, 188,

1udor Pamrile, Civititvri rovve,ti, Bucureti, 1908.

, cea a lui A. Goroei,

D.N. Sadoniko, Zagadki russcogo naroda, ed. a III-a de

Lxpresie a unei arte mai concise, cimilitura exprim totui in

- mblciul ,imblceul, 211

You might also like