2.

Trucuri si sfaturi Trucuri Este important sa se nteleaga faptul ca fara nici un fel de terapie sau interventie, un copil cu Autism va absorbi mult mai putina informatie si mai putine cunostinte din mediul nconjurator, dect un copil obisnuit. Un copil obisnuit ncepe sa vorbeasca ntre 1,5 si 2 ani, aproape fara nici un ajutor din partea parintilor sau frati/ surori. nvata n jur de ! cuvinte noi pe "i si are un vocabular de peste 1#.### de cuvinte nainte de a atinge vrsta de ! ani. Un copil cu Autism poate ajunge sa vorbeasca mult mai tr"iu si va avea un limbaj sarac si abilitati sociale reduse, daca nu beneficia"a de terapie verbala si comportamentala. $el putin ntr%o prima fa"a, copilului trebuie sa i se cree"e o ba"a solida de cunostinte, adica sa nvete vorbirea, limbajul si comportamentul potrivit vrstei. &ici nu se poate accentua prea mult faptul ca, pentru a avea cel mai bun re"ultat, aceasta munca trebuie sa nceapa ct mai devreme posibil. nceperea lucrului cu copilul dumneavoastra. 'aca aveti numai o banuiala ca fiul sau fiica dumneavoastra are Autism, trebuie sa ncepeti sa lucrati cu el/ ea imediat. &u pierdeti timp vital asteptnd un diagnostic formal. Am cunoscut o mama care a asteptat sase luni diagnosticul formal nainte sa nceapa tratamentul. (maginati%va cte l%ar fi putut nvata pe copil n acest timp. )eti descoperi singuri ca majoritatea doctorilor stiu foarte putine despre Autism si ca va vor recomanda, pur si simplu, un specialist n vorbire, o scoala speciala sau un centru de interventie. $el mare rau pe care unii medici l fac unui parinte este sa le distruga speranta. )eti nvata mult mai multe despre cum sa va ajutati copilul de la parintii altor copii aflati n conditii similare, dect de la orice medic de familie. *e masura ce lucrati cu copilul dumneavoastra si vedeti re"ultate, veti observa curnd ca parinti ai unor copiii care tocmai au fost diagnosticati vor veni la dumneavoastra pentru sfaturi. ncepeti acum sa lucrati cu copilul dumneavoastra, c+iar daca asta nu nseamna dect sa ncercati sa comunicati cu el prin jocuri. Acest lucru nu va fi niciodata timp pierdut. $+iar daca testele arata ca nu e,ista Autism n ca"ul copilului dumneavoastra, n%ati pierdut nimic. ncercarea de a nvata copilul la masa poate fi dificil la nceput, cnd copilul ar putea sa se mpotriveasca nvatarii si este vital sa insistati si sa l ncurajati foarte mult. E,ista multe metode structurate pentru nvatarea copiilor cu Autism, precum A-A, .EA$$/ si 0reenspan, pentru a numi doar cteva. 1ulti parinti adopta, adesea cu mult succes, propriile strategii pentru a%si nvata copilul acasa. Diagnosticarea Autismului 'esi este critic ca aceasta afectiune, potential devastatoare, sa fie diagnosticata devreme, copiii cu Autism sunt rar diagnosticati naintea vrstei de 2 sau 3 ani. &u e,ista diferente fi"ice vi"ibile din afara ntre un copil cu Autism si unul normal. 4ingurele diferente sunt comportamentale. Un copil cu Autism va manifesta cel putin cteva din urmatoarele5 )orbire redusa si limbaj sarac/ 6ocuri inadecvate, de e,emplu copilul ar putea sa nvrta n continuu rotile unei masini de jucarie n loc sa o mpinga/ ar putea sa alinie"e jucariile sau alte obiecte/ 'ificultati n a interactiona cu altii/ $ontact vi"ual redus/ Ar putea sa mearga pe vrfuri/

4a%si agite minile/ .endinta de a se concentra asupra unor preocupari putine si ciudate/ &u pune ntrebari ca alti copii/ Esecul de a le arata altora obiecte/ Esecul de a se orienta cnd este strigat pe nume/ Esecul de a se angaja n joc reciproc / Esecul de a copia miscarile altora/ Ar putea sa nu se foloseasca de aratatul cu degetul atunci cnd vrea sa directione"e atentia cuiva/ Ar putea sa se mpotriveasca atingerilor sociale precum mbratisarile. Spectrul Autismului. Un copil cu Autism se poate afla oriunde pe largul 7spectru8 al Autismului. 9a capatul superior, un copil poate parea aproape normal si poate avea doar putine trasaturi autiste. Ar putea, de e,emplu, sa fie un copil linistit n clasa, cu putini prieteni sau fara nici unul si cu cteva obiceiuri ciudate. Ar putea sa nici nu fie diagnosticat ca autist dect mult mai tar"iu n viata. 9a capatul inferior al spectrului, un copil ar putea fi descris ca putin%functional, poate avea vorbirea si limbajul defectuoase si are nevoie de terapie mult mai intensa. (ndiferent unde, pe spectru, se afla un copil, poate si trebuie sa fie ajutat. *ervasive 'evelopmental 'isorder or *'' este de fapt o denumire ine,acta. 1ulti doctori carora nu le%ar placea sa si asume responsabilitatea de a pune un diagnostic de Autism le vor spune parintilor ca copilul lor are *''. 'rept re"ultat, multi parinti simt ca afectiunea copilului lor nu este att de grava, iar unii c+iar cred ca ar putea sa i treaca. Boala lui Asperger -oala lui Asperger, numita si sindromul lui Asperger este un tip de pervasive developmental disorder :*''; asa cum este definita de Asociatia Americana a *si+iatrilor. -oala lui Asperger este similara cu autismul din partea superioara a spectrului n ceea ce priveste modul n care afectea"a manierele copilului si caracteristicile lui sociale. < diferenta ntre boala lui Asperger si Autism este aceea ca copiii mici cu Asperger cunosc adesea o de"voltare normala a limbajului, desi ritmul si accentul sunt neregulate. 4pre deosebire de Autism, boala lui Asperger nu ntr"ie alte aspecte ale de"voltarii= un copil are de obicei o independenta si un interes privind lumea nconjuratoare potrivite cu vrsta. $u toate acestea, asemanator Autismului, copiii cu boala lui Asperger au interactiuni sociale, e,presii ale fetei si gesturi anormale. -oala lui Asperger afectea"a barbatii de > ori mai mult dect femeile. $au"a ei este necunoscuta. Este nevoie de mai multa cercetare pentru a confirma daca boala lui Asperger este o afectiune legata genetic de Autism. Terapia vorbirii. < greseala obisnuita este presupunerea ca terapia vorbirii este o solutie la Autism. .erapia vorbirii are, n mod sigur, locul ei n sprijinirea si rafinarea vorbirii copilului, dar este nevoie de mai multe ore pe saptamna de lucru intensiv, fata n fata, pentru a%l nvata pe copil cooperarea, noi concepte, cuvinte si comportamentul potrivit vrstei. *robabil ca veti merge la un logoped o data sau de doua ori pe saptamna. Este nevoie de mult mai multa munca pentru a va pregati copilul pentru scoala si pentru a va asigura ca va avea succes la scoala, odata ce a ajuns acolo. 1ai multe despre scoli mai tr"iu. 9imbajul este c+eia. ?rustrarea unui copil cu Autism era la un moment dat descrisa

ca sen"atia de a fi ntr%un labirint unde peretii sunt facuti din sticla, de a ncerca sa comunici cu cineva din afara si sa nu poti sa o faci dect lovind peretii. &u e,ista nici o ndoiala ca o mare parte din frustrare si i"bucniri de temperament pot fi reduse sau c+iar evitate atunci cnd comunicarea si limbajul sunt ncurajate si de"voltate. Un copil normal si da seama foarte devreme ca este n interesul lui sa%si de"volte limbajul, pe cnd un copil cu Autism ar putea sa nu reali"e"e asta. El are nevoie sa stie ca limbajul i va aduce re"ultate. n aceasta privinta, atunci cnd copilul dumneavoastra cere ceva, dati%i acel ceva imediat sau cel putin raspundeti imediat la cererea lui. A%l ignora nu%l va ncuraja n nici un ca" sa vorbeasca. Tratamentul Autismului 'eocamdata nu e,ista un tratament biomedical al Autismului. 'intre toate terapiile e,istente, A-A :Applied -e+avior Anal@sis % Anali"a aplicata a comportamentului; a atras cea mai multa atentie. 4istemul ncercat pentru prima data de 'r. (var 9ovaas de la U$9A n anii A!# este un program de nvatare care lucrea"a sistematic la nlaturarea 7trasaturilor8 Autismului pna cnd copilul nu mai ndeplineste conditiile necesare pentru a se considera ca are aceasta afectiune. sistemul este foarte intensiv, dar s%a dovedit a avea e,trem de mult succes n aproape toate ca"urile de Autism. 4istemul de nvatare A-A divide orice sarcina n sarcini mai mici si pune un accent foarte mare pe rasplatirea copilului atunci cnd lucrea"a bine. &u e,ista nici o pedeapsa fi"ica n tot sistemul. .erapia ncepe ntr%o structura foarte rigida, dar n mod gradat ia forma unui mediu tipic de scoala. $ei care cunosc putin sau nimic despre A-A pot spune ca este prea rigida sau ca transforma copilul ntr%un robot prin nvatarea rutiniera. Acest lucru ar parea sa fie adevarat la nceput, dar pe masura ce copilul ncepe sa nvete, progresea"a pna la un punct n care si poate nsoti colegii normali n stilul de nvatare. $ei mai multi copii care perseverea"a cu programul timp de doi pna la trei ani pot sa si canali"e"e cu succes copii catre normlitate. Rezultatele stau singure marturie. $opilul ncepe de obicei scoala asistnd la cursuri cu un meditator. 1editatorul intervine din ce in ce mai putin, iar copilul se integrea"a n clasa. $te oreB < ntrebare pusa frecvent este de cte ore de terapie comportamentala are nevoie copilul. E,ista multe ca"uri n care copilul are nevoie de pna la 3# de ore pe saptamna, dar binenteles depinde de gravitatea bolii copilului. *rogramul ncepe de obicei cu 15 pna la 2# de ore pe saptamna si poate ajunge la 2# de ore pe saptamna sau mai mult. <data ce copilul este la scoala, orele de lucru acasa si vor diminua numarul pna la 1# sau 15 pe saptamna. $alitatea este, binenteles, mai importanta dect cantitatea si terapeuti energici si dedicati sunt vitali pentru progresul copilului dumneavoastra. Lucrul cu copilul dumneavoastra. )a sugere" cu toata puterea sa ncepeti sa lucrati cu copilul dumneavoastra, cel putin la nceput, mai degraba dect sa l lasati la un terapeut. $opilul va avea ncredere n dumneavoastra si va ntelege ca ncercati sa l ajutati. Aveti nevoie de energie infinita, sa fiti animat si sa va placa cu adevarat sa va nvatati copilul. Acest lucru nu este simplu si e,pertii estimea"a ca nu veti putea sa faceti acest lucru mai mult de 1# pna la 12 ore pe saptamna. 'aca ambii parinti se ocupa pe rnd, sarcina este, binenteles, mult mai usoara. 1ai tr"iu, l puteti duce la un terapeut sau doi pentru a

va ajuta, pentru ca nu veti putea sa mentineti un nivel ridicat de energie pentru prea mult timp. Atunci cnd munca initiala este facuta c+iar de dumneavoastra, avantajul este ca va veti da seama daca un terapeut este bun atunci cnd l veti vedea si veti putea sa i scoateti din discutie pe aceea care au o valoare redusa pentru copilul dumneavoastra. Alegerea unui terapeut Alegerea unui terapeut bun nu este usoara daca nu ati lucrat cu copilul c+iar dumneavoastra. 1uti parinti e,perimentati vor fi de fapt capabili sa si instruiasca noul terapeut. .erapeutul poate fi orice persoana cu suficiente cantitati de energie, entu"iasm, rabdare si dragoste sincera pentru copii. $ei care au sub 1C ani sunt adesea prea tineri si imaturi :unii vor fi c+iar nspaimntatiD;. ?emeile casatorite si cu copii nu au, suficient timp si energie si adesea nu le place sa li se spuna cum sa se poarte cu un copil, pentru ca simt ca sunt e,perte. < candidata mi%a spus cum obisnuia sa si loveasca copii atunci cnd nu se purtau bine. &u este loc pentru asemenea oameni n casa dumneavoastra. Un bun sfat este sa faceti o lista scurta cu cei care simtiti ca ar fi potriviti si sa le spuneti ca va e,ista o perioada de instruire cteva saptamni, n timpul careia nu vor fi platiti. 1ulti dintre ei vor renunta, pentru ca aceasta munca solicita foarte mult si nu i se potriveste oricui. Scoli speciale n timp ce e,ista multe scoli e,celente n jur, din pacate multe au fonduri prea reduse, sunt prea putin sigure si prea prost ec+ipate pentru a nvata copiii cu Autism. 1ulte dintre ele fac prea putin n plus fata de un serviciu de bab@%sitting. 'e obicei nu e,ista suficient suport fata%n%fata pentru copil si, mai rau dect orice, copilul va prelua usor comportamentul nepotrivit al altor copii. Acest lucru mi se pare foarte trist, pentru ca un copil cu Autism poate nvata att de multe n acesti ani critici. Scoli normale .inta dumneavoastra ar trebui sa fie sa va trimiteti copilul la o scoala normala. .rei ani de munca intensiva, fata%n%fata, acasa poate va poate duce copilul foarte, foarte mult pe drumul catre normalitate. <data ce un copil cu Autism este adus cu succes la normalitate, ati cstigat jumatate din lupta. 4pun asta pentru ca ar fi ntelept sa continuati sa lucrati cu el acasa. )a sfatuiesc insistent sa relatione"e cu profesorii si meditatorii lui pentru a re"olva orice dificultati la scoala. *uteti utili"a observatiile lor pentru a lucra cu copilul acasa, prevenind n felul acesta ramnerea lui n urma. Este o idee buna sa obtineti n avans cartile lui de scoala si materia care urmea"a sa fie acoperita, pentru ca puteti sa lucrati cu ele acasa, citindu%i%le seara etc. astfel nct sa nu fie complet noi pentru el la scoala. Este recomandabil sa i pastrati pe terapeutii lui de acasa ca meditatori, pentru ca i vor cunoaste mult mai bine dect un meditator furni"at de scoala. Este nevoie sa discutati acest lucru cu directorul scolii nainte de a trimite copilul la scoala. <data ce a nceput sa mearga la scoala, este posibil sa fie nevoie sa ncepeti cu un numar redus de ore, de e,emplu 2%2 ore pe "i, si sa ajungeti gradual la o "i ntreaga. Abilitati inegale Un copil cu autism are adesea abilitati inegale, de e,emplu poate fi foarte bun n domenii precum memorarea fotografiilor si cuvintelor si cititul la o vrsta frageda, si foarte slab n "one precum contactul social cu colegii lui. Este nevoie sa i identificati nti punctele tari. Este de la sine nteles ca trebuie sa folositi la ma,im aceste puncte tari. 'e e,emplu, daca copilul are abilitati mari la citit, e,plorati acest lucru la

ma,im. 1ulti dintre acesti copii au puternice abilitati vi"uale. Utili"ati fotografiile pentru a le stimula si ajuta limbajul. 'aca copilul dumneavoastra nvata sa scrie si sa citeasca nainte de a merge la scoala, va fi un lucru pentru care nu va trebui sa va mai faceti griji si va avea mai mult timp sa nvete alte abilitati pe care nu le are. E$opilul meu nu poate deloc sa vorbeascaD 'e unde ncepBE < mama m%a sunat odata cu aceasta ntrebare. .rebuie sa l nvatati pas cu pas pe copil sa vorbeasca. nainte de a ncerca vorbirea, puteti sa l nvatati pe copil sa asocie"e fotografii identice, dupa care fotografii diferite, de e,emplu sa asocie"e o masina rosie cu una de alta culoare. Urmatorul pas este sa l nvatati sa nteleaga limbajul, cnd copilului i se cere o fotografie, de e,emplu o pisica, un cal, o casa etc. Atunci cnd copilul poate sa ajunga la receptarea limbajului sau daca a atins deja acest stadiu, este un lucru promitator pentru ca cel putin poate sa nteleaga ceea ce i spuneti si acest lucru va duce n final la capacitatea lui de a se e,prima verbal. .otusi nu va simtiti prea conforabil, vocabularul lui poate fi limitat. .rebuie sa faceti tot ce puteti pentru a va asigura ca vocabularul lui este e,tins ct mai mult posibil. nvatarea cu ajutorul fotografiilor E< fotografie face ct o mie de cuvinteE si utili"area fotografiilor este un mod e,celent nvatare a vorbirii, limbajului si comunicarii. $opiii cu Autism sunt foarte vi"uali si pot fi nvatati aproape orice utili"nd imagini. .emple 0randin, cea mai faimoasa autoare autista a multor carti, a spus odata ca gndeste n imagini. Aveti nevoie de mii de fotografii bune pentru a%l ajuta sa generali"e"e, adica atunci cnd un copil are numai o singura fotografie a unui cine alb si este nvatat ca acela este un caine, nu%i va fi usor sa recunoasca un ciobanesc german sau un rottFeiler ca fiind cine, atunci cnd l vede. 'e asemenea, utili"area de materiale noi si variate previne plictiseala si frustrarea copilului. 1inimi"ati numarul de imagini sticG sau de desene pe care l utili"ati. ?otografiile color sunt cele mai bune, pentru ca imaginile sunt mai reale, iar copilului i este mult mai usor sa se raporte"e la ele. &u veti putea niciodata sa spuneti ca aveti prea multe fotografii n colectia dumneavoastra. <btineti%le de unde puteti % reviste, carti vec+i, Feb, cataloage tiparite, c+iar si posta nedorita. .ipariti si de pe un $'%H<1. *returile n scadere la computere si imprimante color au creat o tendinta de renuntare la cumpararea vederilor tiparite, scumpe, si preferarea de softFare precum ?las+D *ro2 $'%H<1 care contine multe mii de imagini fotografice color pentru nvatare, care pot fi tiparite de la un computer personal la o imprimanta color, cu un pret mult mai mic. Ati putea sa platiti pna la un dolar pentru fiecare vedere printata, n timp ce tiparirea de pe $'%H<1 ajunge cam la 1 cent pe fotografie. Un alt avantaj al folosirii $'%H<1%ului este gama imensa de fotografii din care puteti sa selectati si sa tipariti ceea ce aveti nevoie la un moment dat. &u este nevoie sa tipariti toate fotografiile imediat. tilizarea sunetului 1ulti copii cu Autism au dificultati n a procesa sunetele sau n a distinge "gomotul de conversatia normala. 'e aceea, pot adesea sa para sur"i cnd de fapt au un au" normal. $opii obisnuiti sunt capabili sa 7filtre"e8 "gomotul din fundal si sa l deosebeasca de informatia auditiva utila. $opiii cu Autism ncearca foarte adesea sa mpiedice acest bombardament de sunete si sa se retraga n propria lume. n ca"uri e,treme, se leagana nainte si napoi n ncercarea de a re"ista supra%ncarcarii sen"oriale. Este important sa i nvatati pe acesti copii sa identifice sunetele. Acest lucru l ajuta foarte mult sa poata sa identifice "gomotul de informatii autidive utile, precum instructiunile profesorului, vocea parintelui, traficul, mritul de cine etc. Unele dintre sunetele pe care l puteti invata pe copil sa le identifice sunt5 Avion, $eas cu alarma,

Ambulanta, *lnsul de copil, -alonul care se sparge, Albina, $lopotelul, $iripitul pasarilor, 4uflatul nasului, 4aritul mingei, 4partul sticlei, ?rnele masinii, 9ovirea masinii, 1otorul masinii cnd porneste, $asetofonul, *isica, 0aina, *uiul, $impan"eul, -atutul din palme, .icaitul ceasului, 4unetul monedelor, $omputerul, 4partul g+indei, .usitul, )aca, $ricGetul, $ioara, 1ototolitul +rtiei, )ocea tatalui, $inele, $atelul, Usa care se nc+ide, Usa care este trntita, 4oneria de la usa, 'rill, .oba, Hata, Hata de cauciuc, 1ncatul unui mar, *eriuta de dinti electrica, $ronometrul electronic, 4unetul elefantului, 1otorul, .rasul apei la toaleta, flautul, -lenderul pentru mncare, 4unetul pasilor, -roasca, $apra, 0orila, $+itara, mpuscatura, Uscatorul de par, -atutul darabanei cu ung+iile, Elicopterul, &ec+e"atul calului, 0alopul calului, $amionul cu ng+etata, )itele, .astatura computerului, Ieile, 4arutatul, *isicuta, -ataia n usa, ?ulgerul, 9eul, $uptorul cu microunde, 1aimuta, -"itul tntarului, 1otocicleta, 4oarecele, 4eceratul, )ocea mamei, )ocile altor copii, )ocile prietenilor, 'esfacutul conservei, 'esfacutul capacului unei sticle, -ufnita, *apagalul, 4unetul de la trecerea de pietoni, *ianul, *orcul, .enisul de masa, 1asina politiei, ?luierul politistului, *opcorn, .urnatul, *acanitul, $ntecul cocosului, 4a,ofonul, ?oarfecele, .ipatul, *escarusul, <aia, *unga pentru cumparaturi, 4trigatele, 'usul, 4arpele, 4tranutul, *lescaitul, Amestecatul ceaiului n ceasca, Alergatul, /rtia cnd e rupta, .elefonul, .igrul, .itire"ul, .ractorul, traficul, .renul, $amionul, .rompeta, *ersonajele de la .) si din desene animate, Aspiratorul, 'iferite cntece, 'iferite jucarii, )ioara, 4palatul minilor, 4palatul vaselor, 1asina de spalat, Apa care se scurge n c+iuveta sau cada, ?luieratul, 4crtitul marGerului, Jilofonul, alte instrumente mu"icale. *uteti sa folositi un casetofon si fotografiile pentru a%l nvata pe copil sa asocie"e sunetele si imaginile. $'%H<1%ul E.alG to meDE va permite sa nregistrati cu usurinta vocea si sunetul pe computer si sa redati aceste sunete cu ajutorul unui clicG pe imagini. Este de asemenea un mod distrativ de a nvata suneteleD !lemente senzoriale Autismul este o conditie sen"oriala care afectea"a unul sau mai multe din simturile copiilor5 Atingerea5 Un copil poate fi foarte sensibil la atingere si poate re"ista unui contact apropiat,imbratisarea etc.c+iar si din partea parintilor sai. 4unetul5 $u siguranta anumite sunete nu pot fi suportate de un copil autist. 0ustul5 $ateodata nici mancarea nu poate fi suportata de catre un copil cu autism. Unii copii mananca doar cateva feluri de mancare. Unii copii pot demonstra ca au preferinte sigure, care de obicei altii nu le folosesc.4ig+t5 1ediul de invatare.Un copil cu autism trebuie sa inceapa munca intr%un mediu tacut si fara altceva care sa%( distraga atentia . <ricum, lumea reala nu este una sterila.< clasa de copii poate fi foarte galagioasa..rebuie introdus treptat intr%un mediu de invatare. 4ingura cale de a incepe este aceea cu usile si geamurile inc+ise si dupa o perioada de timp, treptat acestea pot fi desc+ise. 4e poate bineinteles si introduce o mu"ica linistitoare, ridicand treptat volumul sunetului, timp de o saptamana.'aca veti gasi copilul ca nu se poate concentra, reduceti nivelul de "gomot si reincepeti din nou treptat. Lucrul la masa. *entru un copil cu autism lucrul si concentrarea la masa nu este ceva usor in special la inceput. 9a inceput perioadele trebuie sa fie foarte scurte. (ntotdeauna este tentant sa prelungesti timpul atunci cand copilul se descurca dar acest lucru poate avea efecte neasteptate, daca

e,ercitiile durea"a prea mult. )eti vedea aceasta cand copilul nu va vrea sa inceapa alt e,ercitiu si va protesta. E,ercitiile trebuie sa dure"e din ce in ce mai mult, iar un copil care se descurca nu trebuie rasplatit cu alte e,ercitii. 'aca simtiti ca s%a descrcat foarte bine la un e,ercitiu lasati%l sa ia o pau"a in care sa faca ce%si doreste. Astfel va face legatura intre lucrul bine facut si rasplata. 4%ar putea sa fie nevoie sa%l lasati sa ia o pau"a doar pt ca apoi sa se intoarca la lucru fara a protesta. Atunci cand incepeti un nou set de e,ercitii cu copilul trebuie intotdeauna sa terminati intr%o nota po"itiva. 'aca terminati un e,ercitiu cand copilul este nervos, asta il va face sa creada ca munca trebuie sa se inc+eie intr%o atmosfera incarcata. < astfel de atitudine poate insemna ca e,ercitiul este prea lung, prea dificil sau c+iar frustrant de usor sau plictisitor. 4e poate intampla c+iar ca copilul sa nu poata termina pur si simplu, un e,ercitiu. (n acest ca" puneti%l sa faca ceva mult mai usor, pentru a termina pe o nota calma gen5 K-ateti din palme8 sau K-ine poti sa pleci, ai fost un copil bun8. Acest principiu se aplica in toate activitatile "ilnice ale copilului. 'aca el este nervos cand trebuie sa se spele pe dinti si il lasati sa iasa din baie cand inca tipa, va crede ca singurul mod de a scapa de spalatul pe dinti este sa se enerve"e. 4ingurul mod corect este ignorarea unei astfel de atitudini, si poate fi foarte dificil, si continuarea sarcinii macar pana cand revine la o atitudine mai intelegatoare. 'aca, apoi il lasati sa plece va intelege ca comportamentul corect este rasplatit. "rganizarea. .rebuie sa impartiti camera intr%o "ona de lucru si un loc pentru jucarii, carti, po"e etc. (n scurt timp veti avea foarte multe lucruri pe care va trebui sa le gasiti repede cand veti avea nevoie de ele. 4unt necesare rafturi pentru carti, casete video si multe sertare pentru po"e si jucarii. 'aca copilul este prea mare pentru jucariile pe care le are, puneti%le intr%o alta camera. Unele jucarii ce par a%si fi pierdut din utilitate s%ar putea sa%i fie necesare mai tar"iu. Este un avantaj pentru un copil cu autism sa poata sa se joace cu jucarii. *uteti c+iar avea o Kbiblioteca8 de jucarii pentru a economisii bani si c+iar sa sc+imbati jucariile cu parintii altor copii. $ititul. $ititul este un lucru vital fara de care un copil nu poate progresa in scoala si societate. < greseala comuna este aceea de a incerca sa invatati copilul sa citeasca fara a folosi si imagini. $opilul poate invata sa citeasca memorand o secventa de litere fara a intelege semnificatia lor. 'e aceea este important sa incepeti prin a utili"a imagini, po"e cu te,tul dedesubt, pentru ca copilul sa asocie"e po"ele cu te,tul. &u invatati copilul sa citeasca fara a%l invata si semnificatia acestui lucru. #onetica. .rebuie sa observati ce poate citi copilul, si atunci cand intelege semnificatia cuvintelor incetul cu incetul veti ajunge la un stadiu in care puteti construi cuvinte pe vertical dintr%un numar de cuvinte po"itionate ori"ontal si sa puteti cere copilului sa le gaseasca. Manualul Terapeutul Sa stii cand sa mergi mai departe. Cand un copil invata sa stapaneasca un exercitiu (indiferent de metoda) trebuie sa mergeti mai departe, altfel se va plictisi sau se va simtii frustrat si poate avea o atitudine negativa. O regula ar fi atunci cand un copil rezolva un exercitiu corect de 8 ori din 10, considerati ca l stapaneste. !veti gri"a sa faceti totusi exercitiul pe care il stapaneste de # ori pe saptamana timp de # saptamani, apoi o data pe saptamana timp de o

luna, apoi la 1# zile pentru # luni si apoi o data pe luna timp de $ luni. !stfel copilul va stapani intr adevar exercitiul. %esigur ca puteti folosi programe diferite in orice zi. &ucrul cu copilul dvs va va invata sa l provocati dar nu pana cand cererile sunt prea mari. ' bine sa cereti parerea unui consultant pentru alcatuirea programului de invatare. 'l va va spune ce program sa incepeti, pe care sa le continuati si pe care nu. Cu cateva exercitii in programul copilului trebuie sa tineti socoteala a ceea ce invata si a progresului sau. !ltfel riscati sa uitati ce a invatat, sa l frustrati folosind aceleasi materiale si sa abandonati un exercitiu inainte ca el sa l stapaneasca. (n fisier in 'xcel, cu siguranta este o metoda buna de a tine socoteala cuvintelor pe care le stapaneste, astfel ca dvs sa puteti sc)imba materialele fara ca copilul sa se plictiseasca de cele pe care le stapaneste, fiind concentrat pe materialele curente si lasandu va timp sa obtineti lucruri si idei noi pe care sa le invete. Cuvinte folosite frecvent. !proximativ *+ , din cuvintele folosite frecvent in biblioteci,ziare si reviste incap intr un vocabular de ##0 de cuvinte. -ineti le la indemana si invatati va copilul sa le foloseasca cat mai curand posibil. .olositi imagini cu descrierea dedesubt, pozitionate pe o tabla. Cand copilul incepe sa citeasca lista trebuie sa ramana la indemana. Cuvinte ca / a gandi , a dori, / vor fi invatate dupa cele simple ca / gogoasa0sau0 suc0 de"a stapanite. Stimulentul verbal Copilul poate sa vorbeasca continuu despre o gramada de lucruri cum ar fi programul lui preferat de -1 sau un film. -rebuie sa stabiliti cu el cand este bine (ex. cand este acasa) si cand nu este bine sa vorbeasa asa (ex. in public). -rebuie sa fie invatat sa constientizeze reactia celorlalti la accesele lui verbale. -rebuie sa lucrati cu el pe aceasta tema in liniste. 2oti sa dezvolti despre ce anume il stimuleaza in timpul discutiei, desenand si facand "ocuri de rol pentru a i capta atentia si a l stimula in procesul de invatare. 'xcese de adrenalina -oti copii au nevoie de pauza din munca. (n studiu al (niversitatii din 3ebras4a confirma ideea care arata ca 5 indispozitia 6 pe care o ai ca rezultat al excitabilitatii psi)ologice repetate rezultata dintr un stress pe termen scurt poate fi la fel de eficienta ca lupta cu stresul intr un exercitiu repetat. !celasi lucru este valabil pentru toti copii, asa ca lasati i sa aiba excese de adrenalina si evitati munca prelungita acasa sau la scoala. &uati o pauza. &a fel ca noi toti, copilul tau va avea nevoie, la cateva luni, de o pauza completa de la munca intensiva. Cand incetezi sa mai lucrezi cu el, trebuie sa incepi incet si sa continui asa o saptamana sau doua.

Incurajati independenta 2e cat este posibil, incercati sa incura"ati copilul sa faca lucruri pentru el. (n sistem numit 5 incatusare inversa 6poate fi folositor aici cand o sarcina poate fi facuta in mai multi pasi. (n exemplu simplu este acela de a si ridica pantalonii. 7ncepeti prin a i ridica pantalonii pana cand sunt aproape gata si lasati l pe el sa faca restul. .aceti acest lucru un numar de zile pana cand intelege cum se face. !poi incercati sa il determinati sa inceapa intre genunc)i si coapse. 7nainte de a va da seama, el o sa ii puna de la glezne in sus. %esi acest lucru necesita foarte mult timp si multi parinti prefera sa isi imbrace pur si simplu copilul, efortul suplimentar va incura"a copilul sa fie independent si sa aiba mai multa incredere in el. (n alt domeniu esential este acela de a invata copilul de mic daca este in siguranta in mediul lui incon"urator. Siguranta Siguranta ar trebui incura"ata de la o varsta foarte fregeda. Sa treversezi strada este dificil pentru fiecare copil mic si trebuie sa tii copilul de mana oricand te afli in apropierea traficului. Oricum, insuflandu i conceptul de baza despre trafic, el va constientiza aceasta foarte repede. Ceea ce am facut cu propriul meu copil a fost sa il invat sa il tin de mana si sa il intreb cand este in siguranta sa traversam strada, intreband simplu 5 'ste in siguranta 8 6. !m avut aceasta idee cand l am vazut ca era nerabdator sa traverseze strada catre magazinul lui video preferat. 7n curand el a realizat ca trebuie sa se uite in ambele sensuri ale traficului inainte de a raspunde cu da sau nu. 7n numai cateva saptamani el a inteles conceptul complet. 3u pierdeti nici o ocazie de a va invata copilul. (n parinte a raportat ca a avut un succes urias cu copilul sau in acest sens cand acesta era afara "ucandu se, pe trambulina sau inotand. !ceasta l a determinat sa recite versuri pentru copii si cantece cu un succes mult mai mare decat atunci cand erau in casa la masa de lucru. Faceti-va copilul sa interactioneze cu calculatorul 9a"oritatea copiilor cu autism sunt atrasi in mod natural de lumina si sunetele calculatorului. Copii foarte mici (1# luni) si c)iar mai mici sunt capabili sa stea in bratele parintilor si sa interactioneze cu calculatorul. .oarte putini copii sub varsta de : ani vor fi in stare sa lucreze cu un mouse. 3u irositi timp pretios asteptand ca acest lucru sa se intample. (n copil va fi capabil sa foloseasca un dispozitiv digital mult inainte de a folosi mouse ul. %ispozitivele digitale (touc) screen) vor permite copiilor sa navig)eze printr un program atingand direct ecranul in loc sa faca legatura intre miscarile mainii si ale cursorului mouse ului (o sarcina dificila si pentru anumiti adulti;). (n calculator acasa este un instrument pretios de invatat pentru copilul tau. -ouc) screens Sunt doua feluri de touc) screens <

a) unde monitorul este sensibil la atingere (foarte scump) si b) touc) screens care se ataseaza monitorului existent (o alternativa mult mai simpla). !cest dispozitiv care se adauga suplimentar va veni cu soft=are si cu un adaptor care sa se conecteze la calculator. &uati va unul care sa permita si utilizarea mouse ului pentru a permite copilului sa foloseasca mouse ul cand va fi pregatit. &asati mouse ul langa tastatura. Copilul dumneavoastra va incepe sa foloseasca si mouse ul si apoi va puteti dispensa de anexa touc) screen. Vorbiti cu copilul vostru Cel mai bun si mai simplu sfat pentru toti cei care au un copil cu autism este sa vorbeasca incontinuu cu copilul, sa le spuna ce face, ce se intampla si ce se va intampla. Copiilor cu autism le place rutina si puteti folosi aceasta in avanta"ul lor. .olositi termeni simpli pentru ca copilul sa ii inteleaga si desigur vorbiti cu o viteza care poate fi absorbita de catre copil. !lti copii. 'ste bine sa lasati copilul sa se "oace cu copii normali de varsta lui sau un pic mai mari. !vand aceasta posibilitate, incura"ati copilul sa interactioneze vocal, sa fie mai activ si nu mai retras, si il stimulati sa vorbeasca mai mult. %e regula, opiii raspund mai bine la reactia celor de varsta lui decat la cea a parintilor sau a terapeutilor. (itati va la ei cum se "oaca impreuna. Cei care il introduc in "oc vor fi foarte benefici pentru el. Organizarea de intalniri cu copii pentru "oaca cu alti copii este o idee excelenta. Ce sa nu iti inveti copilul (n copil tipic poate pricepe doua sau mai multe libi straine inainte de varsta de > an. Oricum, nu as sugera niciodata sa inveti un copil cu autism mai mult de o limba. %e asemenea, desi alte subiecte, cum ar fi matematica, stiintele, etc. sunt importante, concentrati va atentia asupra vorbirii si limba"ului copilului. 3u are rost sa insistati asupra acestor aspecte, daca aptitudinile copilului in domeniul vorbirii nu pot face fata cu cerintele. !l doilea lucru este studiul religios. Concepte cum ar fi %umnezeu, ?ai si cele de acest gen pot fi confuze pentru copil si c)iar inspaimantatoare pentru un copil cu autism. 'u personal as lasa acestea pentru o varsta mai inaintata a copilului. Sunt multe alte lucruri pe care il poti invata pe copil pana atunci. 7nsista intotdeauna pentru un raspuns Odata ce copilul incepe sa ti raspunda in orice fel, fie verbal, fie cu o imagine, simbol sau altceva, trebuie, intotdeauna, sa insisti asupra unui raspuns la ceea ce il intrebi sau la ce ii spui. 'ste mult mai usor sa nu faci asta, dar daca o faci el va invata foarte repede ca poate scapa fara sa dea un raspuns iar abilitatile sale de comunicare vor avea de suferit.

Comportament auto-violent 9ulti copii cu autism pot ca la o anumita varsta sa desfasoare un comportament, cum ar fi sa se loveasca singur cu capul sau sa se muste de maini. !cest lucru poate fi foarte neplacut pentru parinti. 'ste de obicei un semn de frustrare, un semnal pentru a atrage atentia sau amandoua. 9ulti copii dezvolta acest gen de comportament. 3u trebuie niciodata sa reactionati violent la astfel de recatii, trebuie sa interveniti numai daca simtiti ca copilul isi va face rau intradevar. Managementul stresului &a un moment dat veti dori sa faceti niste exercitii de control al stresului cu copilul dumneavoastra. !ceste exercitii trebuiesc facuta atunci cand copilul este calm, lucrand in continuare cu aceste te)nici cand copilul este stresat. Ascultati-va copilul 7ndata ce copilul dumneavoastra incepe sa vorbeasca, trebuie sa va dati seama de ceea ce stie si de ceea ce intelege. !scultati va copilul si documentati va asupra cuvintelor noi pe care le cunoaste sau pe care ar trebui sa le cunoasca. 'u am inceput cu doar cateva cuvinte intr o foaie de lucru din 'xcel. -inand acest document pentru copilul meu s a dovedit a fi un lucru extrem de valoros pe masura ce m am asigurat ca stie si intelege cuvintele. &ista a crescut pana la aproape 1000 de cuvinte in mai putin de 1# luni. %e asemenea am introdus cuvinte noi si foarte folosite in lista, folosind imagini, pentru a ma asigura ca intelege ceea ce semnifica acestea. 3etinand un asemenea document, riscati ca copilul sa piarda cuvinte si in final sa aiba un vocabular extrem de limitat. Supraveg eati-va copilul %aca suntei unul dintre parintii norocosi care au copil 5 mazgalito 6 (un copil caruia ii place sa mazgaleasca text si imagini), atunci a) asigurati va ca are la dispozitie multa )artie alba si instrumente de scris la indemana, b) uitati va la ceea ce mazgaleste. Sunt sanse ca litere din textul pe care il mazgaleste sa fie cuvinte pe care le a vazut inainte sau pe care le intelege. -rebuie sa verificati daca aceste sunt cuvinte din baza de date a vocabularului sau, iar daca nu sunt sa le introduceti. Sa nu va mintiti niciodata copilul 'ste de foarte multe ori foarte tentant sa va mintiti copilul ex. 5 daca plecam in liniste am sa te duc la magazinul de "ucarii 6 si dupa aceea sa il duceti acasa. 'vitati sa faceti aceasta pentru ca nu veti face decat sa incurcati perceptia copiului. Copiii cu autism au foarte des probleme in a intelege conceptul deceptiei. %aca il mintiti veti provoca numai frustrare si neincredere. Mituirea 'ste tentant sa 5mituiti 6 copii in a lucra sau a face ceva ce

nu le place. 'vitati sa faceti aceasta cu copiii care sufera de autism. Cea mai buna cale este de a i recompensa atunci cand isi fac treaba bine. 'i vor asocia curand comportamentul bun, munca si recompensa. 'secul %aca copilul dumneavoastra esueaza la un exercitiu, lasati l in pace si incercati altceva, puteti intotdeauna sa va apucati de acel lucru mai tarziu. %e exemplu cand am incercat sa invatam copiii despre categorii ex. anumale, plante, oameni, etc. ei pot sa nu intelega. !m lasat asta de o parte si am continuat cu imagini si etic)ete. %upa aroximativ $ luni, am revenit la categorii. 'i au asociat imaginile cu categoriile lor aproape fara nici un a"utor. .iecare copil se dezvolta diferit si fiecare invata la diferiti pasi. Implicati-l (n copil cu autism va deveni un singuratic daca este lasat de unul singur iar limba"ul si relatiile sale sociale vor avea de suferit. 7nca de la o varsta frageda trebuie sa il implicati in ceea ce se intampla cu rudele si cu semenii sai. 3u este un mod mai bun de a l invata. (n copil cu autism are de multe ori ceea ce se c)eama supraincarcatura senzoriala. 'l are nevoie de timp, spatiu si de un mediu linistit, cel putin la cateva ore, pentru a face ceea ce doreste atata timp cat activitatea nu este distructiva in vreun fel. Vestile bune si vestile rele !ti auzit destul de multe in legatura cu vestile proaste despre perspectiva copiilor cu autism. Copiii tipici au anumite cerinte de la semenii lor iar copiii cu un vocabular scazut si aptitudini sociale slabe pot deveni inca de la o varsta frageda respinsi de societate, pot fi tinta glumelor proaste sau c)iar agresati. Cu totii stim ca copiii cu autism au nevoie de a"utor. (itati si vestea buna cu totii pot fi a"utati;. -rebuie multa munca si determinare din partea parintilor, profesorilor si a celor ce lucreaza cu ei. Stiu parinti care au renuntat la servici si au lucrat timp indelungat cu copiii lor pentru a i face sa mearga la o scoala normala. Cateva minute pe zi "ucandu te cu copilul pe podea nu sunt suficiente. -rebuie sa ii atragi atentia si sa il smulgi din lumea lui pentru a l face sa intre in a ta, aratandu i, invatandu l, implicandu l si mai presus de toate sa faci ca toate lucrurile astea sa fie amuzante. 3u privi prea mult spre viitor 2rivind prea mult spre viitor si imaginandu va cel mai rau scenariu este o risipa de timp si energie. &ucreaza din greu cu copilul tau astazi si fa i planul pentru data viitoare, ia lucrurile incet, unul dupa altul, pas cu pas. Oamenii care au facut asta au avut rezultate foarte bune cu copii lor. !regatit mental Ca parinte sau un educator a unui copil, trebuie sa fi pregatit mental pentru sarcina fiecarei zile de maine. .ara sa o spunem, stim ca trebuie sa alocati timp in fiecare zi pentru a lucra cu

copilul tau, sa pregatesti materiale, sa printezi, sa organizezi materiale, sa inregistrezi date etc. dar viata va incepe sa se imbunatateasca o data cu progresele copilului tau. Comparatia 'ste intotdeauna tentant sa compari copilul tau cu alti copii care au o conditie asemanatoare, ca sa vezi daca se ridica la acelasi nivel. 7ncearca sa eviti asta deoarece vor fi intotdeauna copii cu capabilitati mai mari sau mai mici decat copilul tau. 9ai degraba incerca sa tintesti spre conditia copiilor tipici. 9ulti parinti nu vor spune altilor despre conditia copilului lor. ?egula este sa spui oamenilor atat cat au nevoie sa stie. 1a trebui sa iti folosesti intuitia pentru a face asta. (n copil cu autism de obicei va face scoala cu un a"utor. %epinzand de abilitatile copilului, este recomandat ca a"utorul sa se stinga la un anumit moment, copilul trebuie sa nu se mai bazeze ata de mult pe a"utor ci sa ia instructiuni de la profesorul sau. !ceasta ar trebui sa inceapa in anul doi sau trei al scolii. 7ncetarea a"utorului ar trebui sa inceapa cu anumite materii ex. sport, dupa aceea ora de arta, etc. 3u incercati sa diminuati a"utorul la toate materiile dintr o data deoarece copilul se va simti frustrat. !"utorul poate incepe petrecand mai putin timp cu copilul in clasa si puteti imparti responsabilitatile cu alti profesori sau cu alti copii. %aca copilul se opune, a"utorul trebuie sa revina. .lexibilitatea este foarte importanta aici. Invatatul de la o varsta mica -oti copii raspund la dragoste iar cele mai bune persoane care se pot implica in procesul de invatare al copilului trebuie sa fie in primul rand proprii sai parinti. Cuvantul de baza in a invata este @devreme@ un copil nu este niciodata prea mic pentru a invata. 9intea tanara are uimitoare capabilitati de a memora si de a invata. 7ata de ce le este mai usor copiilor mici sa invete mai mult de o limba straina decat ii este unui adult (desi, asa cum am mai mentionat, eu personal nu as invata un copil cu autism o a doua limba). 3u va fie teama sa puneti in fata copilului cat demult material pentru a invata trebuie sa treci de limitele copilului tau dar sa nu il supraincarci. .iecare zi care trece fara ca copilul sa nu fi invatat ceva nou este o oportunitate pierduta.