Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Ea acopera o suprafata de 2.681 km2, cu o zona salbatica rasfirata pe ape si care se intinde de la granita ucraineana pana la mai multe lacuri aflate in partea de nord a statiunilor de pe litoralul Marii Negre.

Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei - in fiecare an i se adauga prin aluviuni mai mult de 43,7 m2. Pe masura ce se apropie de zona Deltei, Dunarea se divide in trei brate. Bratul cel mai nordic formeaza granita cu Ucraina, bratul mijlociu duce in febrilul port Sulina, iar bratul cel mai sudic isi croieste drum lin catre Portul Sfantu Gheorghe.

Nenumarate canale pornesc din aceste brate, ramificandu-se in lacuri marginite de pomi, insule de rachita, bazine acoperite cu nuferi de apa; totodata aici poti intalni dune de nisip si ochiuri de vegetatie abundenta.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar).

Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In acest tinut poposesc peste 300 de specii de pasari, unele dintre acestea venind de la distante foarte mari, respectiv din China si India. Delta este un loc de popas natural pentru pasarile migratoare. Pelicanul obisnuit este pasarea cea mai reprezentativa pentru aceasta zona, el fiind rasfatatul acestui paradis al pasarilor.

Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici sunt lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea locului este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi remorcate de o barca cu motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora barcile lor. In apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre.

In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de "progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei.

Grindurile - constituie una dintre principalele forme de relief ale Deltei. Sunt aluviuni depuse de-a lungul vremii fie de apele fluviului (grinduri fluviale), fie de cele ale marii (grinduri maritime) sau reprezinta fragmente de ses ramase intre ape. Cateva din acestea:

Letea, cel mai reprezentativ grind maritim (20 km lungime, 15 km latime maxima, 17.000 ha, 13 m alt. maxima), triunghi isoscel cu baza catre bratul Sulina. Sol nisipos in dune unde vietuiesc broaste testoase, soparle galbene si verzi, alaturi de peste 1.800 de specii de insecte (unele rare) si o specie de fluture nocturn (Rhyparioides metelkana) unica pe continent.

Caraoman, grind maritim aflat in sudul bratului Sulina, are tot forma unui triunghi isoscel, cu baza in vecinatateea bratului Sf. Gheorghe (18 km lungime, i km latime maxima, 7.000 ha, cca. 7m alt. maxima). Dune cu vegetatie si fauna specifice.

Stipoc, uscat predeltaic inaltat de aluviuni fluviale aproximativ intre localitatea Pardina si sudul grinului Chilia (30 km lungime, 2,5 km latime maxima, 3.500 ha, 3 m. alt. maxima). Crasnicol, in sudul comunei Sf. Gheorghe, complex mai mult mlastinos de unde uscatul poate apare si dispare peste noapte (18 km lungime, cca 3.500 ha).

Delta Dunarii adaposteste peste 3.400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale.

Pasari: ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene. Sunt inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, califar, pelican), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuf, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin). Pasari - monumente ale naturii Capitolul cuprinde monumente albe (pelicanii comun si cret, lopatarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebada cantatoare) si monumente policrome (piciorongul, ciocintorul, califarul rosu, vulturul codalb). Pesti: se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriuzisa.

Pe bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega, obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul; prefera apele mai calme caracuda, bibanul, platica, mediul salmastru este populat de la biban si stiuca la chefal si cambula in functie de salinitatea apelor, sectorul marin adapostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele (scrumbiile de Dunare). Faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), chefalii (in patru specii din genul Mugii), scrumbiile (Alosa pontica). Mamifere : numarul si varietate acestora sunt asigurate de zonele mai inalte ocolite in general de ape. Intalnim vidra, nurca, bizamul (blanuri pretioase), iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica. Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii de serpi.

Flora extrem de bogata, se desfasoara pe trei niveluri: Plante cu frunze plutitoare - nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben (Nuphar luteum), iarba broastelor (Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizacul (Stratiotes aloides). Plante riverane si de plaur stuf (genul Phragmites) cca 80% si papura (genul Typha) 20%, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macris (Rumex hidrolapatum), "Nu ma uita" (Myositis palustris), izma broastei (mentha aquatica), cucuta de apa (Cicuta virosa).

Plante de uscat - salcia alba (Salix alba), plopul (Populus), arinul (Alnus), frasinul (Fraxinus), padurile combinate de pe grinduri. Situata in partea de nord-est a Deltei Dunarii, Letea este considerata cea mai nordica padure tropicala din lume. Este cea mai veche rezervatie naturala declarata a Romaniei, fiintand ca atare din 1938. Padurea Letea incepe din zona de nord a satului Lebada. Rezervatia se intinde pe circa 3200 de hectare. Este formata din mai multe zone - precum Hasmacul Mare, Tarla Popii, schiopul, Crusina si altele - care se desfasoara sub forma unor benzi de cativa km lungime si de 10 pana la 250 de metri latime. Caracteristica principala a peisajului este data de modul ciudat in care saau dezvoltat arborii din aceasta padure. Trunchiurile sunt aplecate si contorsionate. Practic, Letea este o padure de stejari brumarii, dar include si frasini, tei si plopi. Este singurul loc din Europa in care se intalnesc liane. Aici se pot identifica cateva mii de specii vegetale, mai multe zeci fiind unicat in Europa sau chiar in lume. in marea lor majoritate, plantele exotice de aici au aparut datorita semintelor aduse din Africa de pasarile migratoare. Padurea Letea va fi inclusa anul viitor pe lista siturilor NATURA 2000, alaturi de o alta rezervatie naturala forestiera din Delta, Padurea Caraorman. Reteaua NATURA 2000 include habitatele naturale de maxima importanta din Europa si are ca principal scop integrarea lor intrun program de stricta observatie si protectie.