Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
0Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Cod de Pr Structuri CR_0_2005

Cod de Pr Structuri CR_0_2005

Ratings: (0)|Views: 28|Likes:
Published by Greta Cimpaneza
-
-

More info:

Categories:Business/Law
Published by: Greta Cimpaneza on Jan 18, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

01/18/2014

pdf

text

original

 
 
Reglementare tehnic
ă
 "Cod de proiectare. Bazele proiect
ă
rii structurilor  în construc
ţ
ii", indicativ CR 0-2005
din 27/12/2005  Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 148bis din 16/02/2006
Intra in vigoare la data de 01 ianuarie 2007
1.
 Generalit
ăţ
i Codul cuprinde principiile, elementele
ş
i datele de baz
ă
 necesare pentru clasificarea ac
ţ
iunilor/înc
ă
rc
ă
rilor
ş
i gruparea efectelor structurale ale ac
ţ
iunilor/înc
ă
rc
ă
rilor pentru proiectarea cl
ă
dirilor
ş
i structurilor în acord cu dezvolt
ă
rile din urm
ă
toarele coduri de proiectare avansate: Eurocodul 0, EN 1990:2002, codurile americane  ASCE 7-95, ASCE 7-98:2000
ş
i documentul ISO 2394/1993. Codul se înscrie în procesul de armonizare a legisla
ţ
iei tehnice române
ş
ti pentru proiectarea construc
ţ
iilor cu cea din Comunitatea European
ă
, îmbun
ă
t
ăţ
ind nivelul de siguran
ţă
 a structurilor
ş
i construc
ţ
iilor din România.
1.1.
 Scopul Prezentul cod se refer 
ă
 la clasificarea ac
ţ
iunilor/înc
ă
rc
ă
rilor
ş
i gruparea efectelor structurale ale ac
ţ
iunilor/înc
ă
rc
ă
rilor pentru proiectarea cl
ă
dirilor
ş
i structurilor.
1.2.
 Defini
ţ
ii
1.2.1.
 Defini
ţ
ii referitoare la ac
ţ
iuni în construc
ţ
ii
1.2.1.1.
 Ac
ţ
iuni (F)  Ac
ţ
iunile asupra construc
ţ
iilor se pot exprima prin:
a)
 For 
ţ
e/înc
ă
rc
ă
ri aplicate asupra structurii (ac
ţ
iuni directe);
b)
 Accelera
ţ
ii provocate de cutremure sau alte surse (ac
ţ
iuni indirecte);
c)
 Deforma
ţ
ii impuse cauzate de varia
ţ
ii de temperatur 
ă
, umiditate sau tas
ă
ri diferen
ţ
iate sau provocate de cutremure (ac
ţ
iuni indirecte).
1.2.1.2.
 Efect al ac
ţ
iunii (E) Efectul ac
ţ
iunii/ac
ţ
iunilor pe structur 
ă
 se poate exprima în termeni de efort sec
ţ
ional
ş
i/sau efort unitar în elementele structurale, precum
ş
i în termeni de deplasare
ş
i/sau rota
ţ
ie pentru elementele structurale
ş
i structura în ansamblu.
1.2.1.3.
 Ac
ţ
iune permanent
ă
 (G)  Ac
ţ
iune pentru care varia
ţ
ia în timp este nul
ă
 sau neglijabil
ă
.
1.2.1.4.
 Ac
ţ
iune variabil
ă
 (Q)  Ac
ţ
iune pentru care varia
ţ
ia în timp a parametrilor ce caracterizeaz
ă
 ac
ţ
iunea nu este nici monoton
ă
 nici neglijabil
ă
.
1.2.1.5.
 Ac
ţ
iune accidental
ă
 (A)  Ac
ţ
iune de durat
ă
 scurt
ă
 dar de intensitate semnificativ
ă
, ce se exercit
ă
 cu probabilitate redus
ă
 asupra structurii în timpul duratei sale de via
ţă
 proiectate. Not
ă
 - De obicei cutremurul
ş
i impactul reprezint
ă
 ac
ţ
iuni accidentale, iar z
ă
pada
ş
i vântul reprezint
ă
 ac
ţ
iuni variabile.
1.2.1.6.
 Ac
ţ
iune seismic
ă
 (A)  Ac
ţ
iune asupra structurii datorat
ă
 mi
ş
c
ă
rii terenului provocat
ă
 de cutremure.
1.2.1.7.
 Ac
ţ
iune geotehnic
ă
  Ac
ţ
iune transmis
ă
 structurii de c
ă
tre p
ă
mânt
ş
i/sau apa subteran
ă
.
1.2.1.8.
 Ac
ţ
iune fix
ă
 
ş
i ac
ţ
iune liber 
ă
  Ac
ţ
iunea fix
ă
 are distribu
ţ
ia
ş
i pozi
ţ
ia fixe pe structur 
ă
. Ac
ţ
iunea liber 
ă
 poate avea diverse distribu
ţ
ii
ş
i pozi
ţ
ii pe structur 
ă
.
1.2.1.9.
 Ac
ţ
iune static
ă
 
 
 Ac
ţ
iune care nu provoac
ă
 for 
ţ
e de iner 
ţ
ie pe structur 
ă
 
ş
i elementele sale structurale.
1.2.1.10.
 Ac
ţ
iune dinamic
ă
  Ac
ţ
iune care provoac
ă
 for 
ţ
e de iner 
ţ
ie semnificative pe structur 
ă
 
ş
i elementele sale structurale.
1.2.1.11.
 Ac
ţ
iunea cvasistatic
ă
  Ac
ţ
iune dinamic
ă
 reprezentat
ă
 printr-o ac
ţ
iune static
ă
 echivalent
ă
.
1.2.1.12.
 Valoare caracteristic
ă
 a unei ac
ţ
iuni [F(k)] Valoarea caracteristic
ă
 a unei ac
ţ
iuni corespunde unei probabilit
ăţ
i mici de dep
ăş
ire a ac
ţ
iunii în sensul defavorabil pentru siguran
ţ
a structurii în timpul unui interval de timp de referin
ţă
. Valoarea caracteristic
ă
 se determin
ă
 ca frac
ţ
ii al reparti
ţ
iei statistice a ac
ţ
iunii.
1.2.1.13.
 Valoare cvasipermanent
ă
 a unei ac
ţ
iuni variabile (psi
2
Q(k)) Valoare exprimat
ă
 ca o frac
ţ
iune din valoarea caracteristic
ă
 a ac
ţ
iunii printr-un coeficient psi
2
 <= 1.
1.2.1.14.
 Valoare de calcul a unei ac
ţ
iuni [F(d)] Valoare ob
ţ
inut
ă
 prin multiplicarea valorii caracteristice F(k) cu un coeficient par 
ţ
ial de siguran
ţă
, gamma(f) ce ia în considera
ţ
ie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguran
ţ
ei structurale, ce caracterizeaz
ă
 ac
ţ
iunea.
1.2.2.
 Defini
ţ
ii referitoare la rezisten
ţ
ele materialelor structurale
1.2.2.1.
 Valoare caracteristic
ă
 a unei rezisten
ţ
e [R(k)] Valoarea caracteristic
ă
 a unei rezisten
ţ
e a materialului structural corespunde unei probabilit
ăţ
i mici de nedep
ăş
ire a rezisten
ţ
ei. Aceast
ă
 valoare se determin
ă
 ca un fractil inferior al reparti
ţ
iei statistice a rezisten
ţ
ei materialului. O valoare nominal
ă
, stabilit
ă
 deterministic, poate fi folosit
ă
 ca valoare caracteristic
ă
 în lipsa datelor statistice.
1.2.2.2.
 Valoare de calcul a unei rezisten
ţ
e [R(d)] Valoare ob
ţ
inut
ă
 prin împ
ă
ţ
irea valorii caracteristice, R(k) la un coeficient par 
ţ
ial de siguran
ţă
, gamma(m) ce ia în considerare incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra siguran
ţ
ei structurale, ce caracterizeaz
ă
 rezisten
ţ
a.
1.2.2.3.
 Valoare nominal
ă
 [R(nom)] Valoare din documente specifice de material sau de produs utilizat
ă
 în lipsa datelor statistice.
1.2.3.
 Termeni referitori la geometria structurii
1.2.3.1.
 Valoare caracteristic
ă
 a unei propriet
ăţ
i geometrice [a(k)] Valoarea caracteristic
ă
 a unei propriet
ăţ
i geometrice [a(k)] corespunde, de obicei, dimensiunilor specificate în proiect.
1.2.3.2.
 Valoare de calcul a unei propriet
ăţ
i geometrice Valoarea de calcul a unei propriet
ăţ
i geometrice este egal
ă
, în general, cu valoarea caracteristic
ă
.
1.2.4.
 Termeni referitori la analiza structural
ă
 
1.2.4.1.
 Analiza structural
ă
  Analiza structural
ă
 cuprinde (i) metodele de calcul a efectelor structurale ale ac
ţ
iunilor
ş
i (ii) metodele de calcul a rezisten
ţ
elor structurii, elementelor structurale, sec
ţ
iunii elementelor
ş
i punctual în sec
ţ
iune.
1.2.5.
 Defini
ţ
ii privind proiectarea construc
ţ
iilor
1.2.5.1.
 Durata de via
ţă
 proiectat
ă
 Intervalul de timp estimat pentru care structura (sau o parte a acesteia) poate s
ă
 fie utilizat
ă
 conform destina
ţ
iei/func
ţ
iunii prev
ă
zute.
1.2.5.2.
 St
ă
ri limit
ă
 St
ă
ri în afara c
ă
rora structura nu mai satisface criteriile adoptate de proiectare.
1.2.5.3.
 St
ă
ri limit
ă
 ultime St
ă
ri asociate cu pr 
ă
bu
ş
irea sau cu forme similare de cedare structural
ă
.
1.2.5.4.
 St
ă
ri limit
ă
 de serviciu St
ă
ri dincolo de care cerin
ţ
ele necesare pentru utilizarea în condi
ţ
ii normale a construc
ţ
iei/structurii nu mai sunt îndeplinite.
1.2.5.5.
 Valoare nominal
ă
 Valoare fixat
ă
 pe baze nestatistice, de exemplu pe baza experien
ţ
ei acumulate sau pe alte baze ra
ţ
ionale.
1.3.
 Cerin
ţ
e de baz
ă
 O structur 
ă
 trebuie proiectat
ă
 
ş
i executat
ă
 în a
ş
a fel încât, pe durata vie
ţ
ii considerate la proiectare, s
ă
 satisfac
ă
 urm
ă
toarele cerin
ţ
e de baz
ă
: rezisten
ţă
 structural
ă
, func
ţ
ionalitate
ş
i durabilitate.  În caz de incendiu, rezisten
ţ
a structural
ă
 trebuie men
ţ
inut
ă
 pentru o perioad
ă
 de timp determinat
ă
. O structur 
ă
 trebuie proiectat
ă
 astfel încât s
ă
 nu ajung
ă
 în situa
ţ
ii de colaps par 
ţ
ial sau total datorit
ă
 unor evenimente precum exploziile
ş
i impactul.  Avarierea
ş
i degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin:
-
 eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expus
ă
;
-
 alegerea unui tip de structur 
ă
 ce este pu
ţ
in vulnerabil
ă
 la hazardurile considerate;
-
 evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda
ă
ă
 avertisment;
 
 -
 utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucreaz
ă
 în preluarea ac
ţ
iunilor. Cerin
ţ
ele de baz
ă
 trebuie îndeplinite:
-
 prin alegerea materialelor structurale adecvate;
-
 prin proiectarea
ş
i detalierea constructiv
ă
 corespunz
ă
toare;
-
 prin specificarea procedurilor de control în proiectare, în fabrici de produse pentru construc
ţ
ii
ş
i în execu
ţ
ia
ş
i exploatarea structurii considerate. La cererea autorit
ăţ
ilor competente trebuie efectuate teste de înc
ă
rcare asupra construc
ţ
iilor, atunci când exist
ă
 motive de verificare a siguran
ţ
ei construc
ţ
iei remarcate de c
ă
tre utilizatori.
1.4.
 Ipoteze Proiectarea se consider 
ă
 c
ă
 îndepline
ş
te cerin
ţ
ele necesare dac
ă
 sunt îndeplinite urm
ă
toarele:
-
 alegerea sistemului structural
ş
i proiectarea structurii se efectueaz
ă
 de personal cu calificarea
ş
i experien
ţ
a adecvat
ă
;
-
 execu
ţ
ia se efectueaz
ă
 de un personal cu calificare
ş
i experien
ţă
 adecvat
ă
;
-
 calitatea execu
ţ
iei lucr 
ă
rilor pe
ş
antier
ş
i în fabric
ă
 se asigur 
ă
 prin supraveghere
ş
i control;
-
 materialele
ş
i produsele de construc
ţ
ii sunt utilizate conform specifica
ţ
iilor EN 1990 pân
ă
 la EN 1999 sau dup
ă
 norme na
ţ
ionale relevante pentru materiale
ş
i produse pentru construc
ţ
ii;
-
 structura beneficiaz
ă
 de o între
ţ
inere adecvat
ă
;
-
 structura se utilizeaz
ă
 în conformitate cu ipotezele admise la proiectare. Not
ă
 - Pot exista cazuri când ipotezele de mai sus trebuie s
ă
 fie suplimentate.
1.5.
 Durata de via
ţă
 proiectat
ă
 Durata de via
ţă
 a structurii/construc
ţ
iei trebuie specificat
ă
. Durata de via
ţă
 proiectat
ă
 a structurii/construc
ţ
iei poate fi simplificat considerat
ă
 ca în Tabelul 1.1 Tabelul 1.1 Durata de via
ţă
 a structurii/construc
ţ
iei pentru proiectare
+------------------+-----------------------------------------------------------+| Durata de viata | Exemple ||proiectata, in ani| |+------------------+-----------------------------------------------------------+| >= 100 |Structuri monumentale, poduri si alte structuri pentru || |lucrari ingineresti importante |+------------------+-----------------------------------------------------------+| 50 - 100 |Cladiri si structuri obisnuite |+------------------+-----------------------------------------------------------+| 10 - 30 |Constructii agricole sau similare || |Parti de structura ce pot fi inlocuite (de exemplu reazeme)|+------------------+-----------------------------------------------------------+| <= 10 |Structuri tranzitorii |+------------------+-----------------------------------------------------------+ 
Not
ă
 - Structurile sau p
ă
ţ
i ale structurilor ce pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu trebuie s
ă
 fie considerate ca tranzitorii.
1.6.
 Durabilitate Structura trebuie proiectat
ă
 astfel încât deteriorarea sa pe durata de via
ţă
 proiectat
ă
 s
ă
 nu afecteze performan
ţ
ele construc
ţ
iei luându-se în considerare atât condi
ţ
iile de mediu în care structura este expus
ă
 cât
ş
i un nivel de între
ţ
inere corespunz
ă
tor. Condi
ţ
iile de mediu trebuie identificate în faza de proiectare. Gradul de deteriorare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercet
ă
rilor experimentale
ş
i experien
ţ
ei ob
ţ
inute de la construc
ţ
iile similare precedente.
2.
 Principiile proiect
ă
rii la st
ă
ri limit
ă
 
2.1.
 Generalit
ăţ
i

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->