Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs Engleza

Curs Engleza

Ratings: (0)|Views: 6 |Likes:
Published by cornel011
curs
curs

More info:

Categories:Book Excerpts
Published by: cornel011 on Jan 19, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/19/2014

pdf

text

original

 
1. MORFOLOGIA (THE MORPHOLOGY)
(gr. morphe = formă, logos = studiu)
Morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile de modificare a cuvintelor în  procesul comunicării.
 Ea studiază părţile de vorbire sub aspect formal, semantic şi funcţional.
Părţile de vorbire sunt:
1. Articolul
(The Article)
2. Substantivul
(The Noun)
3. Adjectivul
(The Adjectie)
4. Pronumele
 (The Pronoun)
5. Numeralul
(The Nu!er"l)
6. Verbul
 (The #er$)
7. Adverbul
 (The Ader$)
8. repoziţia
(The Pre%o&ition)
!. "on#uncţia
 (
The 'onjunction)
$%. &nter#ecţia
 (The Interjection)1.1. ARTI'OLL (THE ARTI'LE)
Este un instrument gramatical care individualizează sau determină un substantiv. rezenţa lui dovedeşte că substa
nti
vul pe care'l nsoţeşte este de#a cunoscut de interlo
cutor .
1.1.1. A
RTICOLUL
 
HOTĂRÂT
 (T
H
 !
"I#IT
 A
RTICL
$
 este
the
' pronunţat
 
 
*+ ,
 naintea cuvintelor care ncep cu o consoană sau semi'consoană
the $"ll * $O,l+ the -indo-
 
 
* -ind*u +
' pronunţat
 
I/
 
i+
 
' n faţa cuvintelor care ncep cu o vocală
the e0e
 
 
i "i+the "%%le 
 
i E%l+
 sinular!"lural!
the irl 
 
* 2l+
 # $ata
the irl&
 
 
* 2l3+
# $etele
the $o0 
 
* 4oi+
= băiatul
the $o0& 
 
* 4oi3+
= băieţii
the tree 
 
* trI+
# co"acul
the tree& 
 
* trI3+
 # co"acii
the c"t 
 
* 5Et+
# "isica
the c"t&
 
 
* 5Et&+
# "isicile
rticolul hotăr*t apare ntr'un mare număr de e+presii
on the one &ide/h"nd
 # "e de o "arte
on the other &ide/h"nd
 = pe de altă parte
"t the &"!e ti!e
= n acelaşi timp etcrticolul hotăr*t plasat n faţa unor ad#ective dă acestora sensul unor substantive la numărul plural
adj.
rich
 = bogat'bogată, bogaţi'bogate
 the
 
rich
 = cei bogaţi ' cele bogate
adj.
%oor
= sărac'săracă, săraci'sărace
 
the %oor
 = cei săraci ' cele săracerticolul hotăr*t apa
re la radul su"erlativ relativ al adjectivelor!
the $e&
t = cel mai bun, cea mai bună, cei mai buni, cele mai bune
the le"&t
 = cel mai puţin, cea mai puţină, cei mai puţini, cele mai puţine
the $ie&t
 # cel mai mare% cea mai mare% cei mai mari% cele mai mari
the !o&t intere&tin
= cel mai interesant, cea mai interesantă, cei mai interesanţi, cele mai interesante etcrticolul hotăr*t apare şi n structura
 the...6 the...
 = cu c*t..., cu at*t... (două comparative  #u+tapuse)
The e"rlier 0ou co!e6 the $etter it i&
. = "u c*t vii-veniţi mai devreme cu at*t e mai bine.
The !ore -e "re6 the e"&ier it i&
.= "u c*t suntem mai mulţi, cu at*t este mai uşor.
The !ore intere&tin the $oo5 i&6 the !ore I li5e it
. = "u c*t cartea este mai interesantă, cu at*t mi place m
ai mult.
 
1
 
rticolul hotăr*t se intercalează de regulă ntre un substantiv precedat de o prepoziţie şi prepoziţia respectivă.
" hou&e in the 7ore&t
= o casă n pădure
" $o"t on the l"5e
 = o barcă pe lac
"cro&& the ro"d
 # "este drum
"t the end
= la sf*rşit
"t the doo
 8
la uşă
in the end
 # &n $inal
in the !ornin
 = dimineaţa
in the ill"e
 # &n sat
in the &h"de
 = la umbrărticolul hotăr*t poate fi nt*lnit n unele denumiri geografice
The 4l"c5 9e"6 The :"nu$e6 The '"r%"thi"n&6 The Al%&6 The Hi!"l"0" Mount"in&6 The Th"!e&6 The nited ;indo! o7 Gre"t 4rit"in "nd Northern Irel"nd6 The 'o!!on-e"lth o7 Au&tr"li" 9t"te& "nd Territorie&6 The nited 9t"te& o7 A!eric"6 The 9"h"r" :e&ert6 The Atl"ntic Oce"n6 The Indi"n Oce"n6 The P"ci7ic Oce"n etc.
Articolul 'o
tăr*t nsoţeşte, de obicei, substantivele c*nd acestea sunt acompaniate-precedate de ad#ective.
in the 7ir&t/&econd/third/etc. &entence
 = n prima-a doua-a treia-etc. propoziţie
in the cour&e o7 ti!e
# &n decursul tim"ului% dea lunul tim"ului
in the &econd h"l7 
 = n a doua #umătate
in the d"0&/!onth& th"t 7ollo-ed
# &n )ilele*lunile care au urmat
Mount Eere&t i& the hihe&t !ount"in in the -orld.
# +untele ,verest este cel mai &nalt munte din lume.
rticolul hotăr*t
the
 se mai traduce n limba rom*nă
 "rin articolele adjectivale
cel6 ce"6 cei6 cele
 sau articolele "osesive
"l6 "6 "i6 "le.Al7red the Gre"
t # Al$red cel +are
9te%hen the Gre"t
= tefan cel /are
The 9econd <orld <"r
 = "el de al doilea război mondial.
1.1.%. A
RTICOLUL
 
#HOTĂRÂT
 (T
H
 I
#!"
INITE
 A
RTI'LE
)
este !
" *+
' naintea cuvintelor care ncep cu consoană sau semiconsoană
" do * do+
# un c-ine
" -"ll * -Ol+
# un )id*"erete
" 7lo-er * 7l"u*+
# o $loare
" 0e"r * ji*+
 # un an
"n *n+
 &naintea cuvintelor care &nce" cu voc
ală
"n "%%le *n E%l+
= un măr
"n e0e *n "i+
 # un oc'i
"n e"r *n i*+
# o urec'e
"n ide"
 
*n "idi*+
# o idee
rticolul nehotăr*t introduce de obicei un element nou. El poate fi nt*lnit ' n faţa substantivelor nsoţite-precedate de ad#ective 
" ood te"cher
# un "ro$esor bun
" $i hou&e
= o casă mare
" $oo5 o7 %roer$&
 # o carte de "roverbe
" hou&e on 7ire
 = o casă n flăcări
" little te"
= puţin-destul ceai
  &n unele structuri !
" to$"cconi&t=&
# o tutunerie
" $"5er=&
= o brutărie
" reenrocer=&
# un a"ro)ar 
" $lue , e0ed irl
= o fată cu ochi albaştri
" con7ectioner=&
= o cofetărie
" je-eller=&
# un maa)in de bijuterii
" che!i&t =&
# o $armacie
" &t"tioner=&
= o papetărie
once u%on " ti!e
= a fost odată
" rocer= &
= o băcănie
t-o/three "t " ti!e
= c*te doi-trei o datărticolul nehotăr*t are n unele cazuri funcţie numerică 
2
 
" hundred
 = o sută
" thou&"nd
# o mie
t-o &"ucer& "nd "n "&h,tr"0
 = două farfurioare şi o scrumieră
1.1.>. A
RTI'OLL
 
?ERO
 (T
HE
 ?
ERO
 A
RTI'LE
)
Articolul )ero a"are!
a) n nume de continente, ţări, persoane, zilele săptăm*nii etc.
,em"le!
A7ric"6 A&i"6 A!eric"6 Euro%e6 Enl"nd6 Fr"nce6 It"l06 Ro!"ni"6 9und"06 Alice6 4o$6 Geore6 @ohn6 M"r06 Peter6 Rich"rd6 <illi"! etc
.
b) n faţa subsantivelor folosite n sens
 eneral!
'hildren li5e &-eet&.
 # /o"iilor le "lac dulciurile.
;no-lede i& %o-er.
= tiinţa nseamnă putere.
Oil i& lihter th"n -"ter.
 = 0leiul este mai uşor dec*t apa.
4o0& li5e to0& "nd lot& o7 noi&e
.= 1ăieţilor le plac #ucăriile şi mult zgomot.
c0 &n
 faţa subsantivelor nenumărabile (uncountables)
Gold i& 0ello-
.# Aurul este alben.
Thi& hou&e i& !"de o7 -ood
.= ceastă casă este făcută din lemn.
d0 &naintea substantivelor abstracte sau nume de materie!
c"re6 de"th6 h"tred6 hone&t06 huner6 loe6 &"nd6 &"lt6 te"6 -"ter
etc.
9"lt &e"&on& "ll thin&.
(prov.) = 2area dă gust tuturor lucrurilor.
+ulte substantive abstracte a"ar &n "roverbe.
Huner i& the $e&t &"uce.
= 3oamea este cel mai bun bucătar.
e0 nume de! culori (
-hite6 $l"c56 0ello-6 red6 reen6 $ro-n6 %in56 iolet6 or"ne6 $lue6 $l"c5 
), sporturi şi  #
ocuri s"ortive (
7oot$"ll6 olle0$"ll6 $"&5et$"ll6 hoc5e06 tenni& etc.
0% limbi (
Enli&h6 Ro!"ni"n6 Ger!"n6 French etc.
0% mese (
$re"57"&t6 &n"c56 lunch6 te"6 dinner6 &u%%er
0.$0 &n unele e"
resii - structuri fi+e, care trebuie memorate pentru evitarea greşelilor.
"7ter d"r5
= după lăsarea ntunericului
"7ter three o=cloc5 
 = după ora trei
"7ter dinner
= după cină
d"0 $0 d"0
# )i de )i
dro% $0 dro%
 # stro" cu stro"
d"0 "7ter d"0
 = zi după zi,
)i de )i
7ro! end to end
# de la ca" la ca"
7ro! 7ir&t to l"&t
 # de la "rimul la ultimul
7ro! %l"ce to %l"ce
 # din loc &n loc
7ro! ti!e to ti!e
 # din c-nd &n c-nd
ood 7or 7ood
 # comestibil
ood& on &"le
 = mărfuri-bunuri de v*nzare
in ener"l
# &n eneral
to le"rn $0 he"rt
 = a nvăţa pe de rost
%iece $0 %iece
 = bucată cu bucată
@u&t in ti!e
 # c'iar la tim"*moment
to le"e 7or &chool
 = a pleca la şcoală
to 5ee% in !ind
= a ţine minte
to $e on dut0
# a $i de serviciu
to o on 7oot
 # a mere "e jos
to %ut in order
 # a "une &n ordine
to $e in %"rli"!ent
# a $i &n "arlament
to o to $ed
# a mere la culcare
7ro! London
 # de la ondra
to loo5 7or hel%/"id
 = a căuta a#utor
to %"0 on de!"nd
= a plăti la cerere
7ro! !ornin to niht
= de dimineaţa p*nă seara
7ro! $einnin to end
= de la nceput la sf*rşit
on cert"in condition&
 = cu anumite condiţii
1.. 994TANTI#L (THE NON)
2ubstantivul (lat. substantivus4 substans = substanţă4 sub = sub-dedesubt, stans = aşezat) este partea de vorbire care denumeşte fiinţe, obiecte, stări, noţiuni, nsuşiri etc.
1..1. 'l"&i7ic"re , co!une ('o!!on Noun&)do
 (c-ine0%
c"t
 (pisică),
$ird
 (pasăre),
hou&e
 (casă),
"%%le
 (măr),
irl
 (fată),
$o0
 (băiat),
-"ter
 (apă).
, %ro%rii (Pro%er Noun&)
 
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->