AXINTE IRINA (anul III, specializare complementara) Anul II, grupa AP23

DOMENIUL PUBLIC SI DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI

Conceptul de domeniu In stiinta dreptului administrativ, geneza teoriei domeniale este conferita de doctrina si jurisprudenta. Categoria de domeniu in special cea de domeniu pu lic are o istorie indelungata, ea primind de!a lungul timpului diverse interpretari stiintifice. "in vremuri stravec#i s!a simtit nevoia ca anumite unuri, datorita naturii lor sau din alte ratiuni, sa fie destinate, prin reglementari speciale, uzului sau folosintei colective. $poca moderna a adus in discutie conceptul de serviciu pu lic, iar pentru prestarea acestuia s!a relevat din nou necesitatea e%istentei unei categorii speciale de unuri unurile pu lice. &!a conturat astfel teoria potrivit careia colectivitatile pu lice organizate juridic statale sau locale pot detine, ca si particularii, unuri mo ile si imo ile, corporale si incorporale pe care le utilizeaza in procesul de asigurare a intereselor generale. Acestea sunt unuri pu lice care apartin unei personae morale (juridice) de drept pu lic. 'egimul juridic aplica il acestor unuri cuprinde reguli specifice de forma si de fond care privesc gestionarea, administrarea sau instrainarea lor. (nele dintre unuri apartin proprietatii private, altele proprietatii pu lice. 'atiunea care justifica necesitatea e%istentei unor reglementari specifice, derogatorii de la reglementarile de drept comun, in material unurilor administratiei pu lice, este reprezentata de interesul pu lic, general, pe care administratia are misiune de a!l infaptui. $rast "iti )arangul aprecia ca *+..,administratia are nevoie pentru girarea serviciului pu lic de unuri mo ile si imo ile. Aceste unuri care fac parte din patrimoniul administratiei constituie domeniul administrativ+-,. "omeniul administrative este, de o icei, impartit in doua categorii, si anume. domeniul pu lic si domeniul privat. "in domeniul pu lic fac parte unurile mo ile si imo ile ale administratiei care sunt afectate unui interes general, fie ca ele sunt afectate unui serviciu pu lic (ca, de e%empu. cladirile, materialul rulant al cailor ferate, armamentul), fie ca ele sunt afectate uzului tuturora (drumurile, pietele, malul marii etc.). "in domeniul privat al administratiei fac parte unurile mo ile si imo ile ale administratiei, ce nu sunt afectate in mod direct unui interes general./ Conceptul de domeniu isi are originea in latinescul dominium, care inseamna stapanire, proprietate. $%istenta domeniului, a unor unuri aflate in patrimonial detinatorilor de autoritate pu lica, este legata de scopul asigurarii de catre aceste autoritati a interesului pu lic general al colectivitatii respective. Acest fapt a indus necesitatea supunerii domeniului unor reglementari specifice, distincte de cele aplica ile unor unuri similare apartinand particularilor.

0egatura juridica dintre titularii domeniului si unurile care alcatuiesc domeniul este contituita prin intermediul intitutiei proprietatii. $%ercitarea dreptului de proprietate de catre stat sau o colectivitate locala asupra unurilor domeniului lor este supusa unor regulispecifice, care se suprapun or se adauga regimului general al proprietatii reglementat de dreptul comun. "omenialitatea impune c#iar reglementarea unei forme specifice de proprietate proprietatea pu lica apartinand doar titularilor puterii de a administra tre uri pu lice, respectiv statul ori colectivitatile locale. 1ormele juridice care reglementeaza aceasta materie sunt norme e%or itante, derogatorii de la dreptul comun, ele apartinand diviziunii dreptului pu lic.

Distinctia dint e domenii Conceptul unei distinctii intre unurile persoanelor pu lice, in functie de apartenenta acestora la domeniul pu lic sau privat, este relativ recent, aparand la jumatatea secolului al 2I2!lea. In $vul 3ediu, *domeniul Coroanei/ inglo a toate unurile detinute de catre monar# de la investitura sa, precum si pe cele aduse de catre acesta in momentul accesiunii la tron. Compozitia domeniului Coroanei era eterogena datorita prezentei drepturilor incorporate (regale, fiscale, seniorale) alaturi de elemente materiale (drumuri, rauri etc.), supuse impreuna inaliena ilitatii. "esi timid, in doctrina s!a manifestat si ideea ca in cadrul acestui ansam lu tre uie sa se distinga unurile afectate folosintei tuturor (cai de comunicatie, malurile marii) de alte componente ale domeniului regal. Primele nu erau suscepti ile aproprierii, nici c#iar din partea regelui, care nu era decat depozitarul si *superintendentul/ acestora. Celelalte unuri erau suscepti ile aproprierii, *insusirii/ private. Aceasta distictie doctrinara nu a fost insa cosacrata si de catre dreptul pu lic al vec#iului regim francez. 'evolutia de la 4567, punand in practica principiul suveranitatii nationale, va transfera de la rege catre natiune sediul domeniului, caruia ii va da un nou continut *curatat/ de toate drepturile incorporate. Codul domenial, adoptat prin "ecretul din 22 noiem rie 4 decem rie 4578, renunta la principiul inaliena ilitatii instaurat de vec#iul drept. 'evolutionarii vor da o destinatie speciala diferitelor cai de comunicatie. tarmul marii, radele porturilor, zonele riverane, strazi, piete, cursuri de ape naviga ile s.a., considerand ca acestea nu pot face o iectul unei aproprieri particulare. $ra un prim pas catre distinctia domeniului pu lic si a domeniului privat, fara a antrena insa consecinte juridice. unurile mentinate faceau parte, ca si celelalte, din domeniul national. Codul napoleonian (art. 936 9:4) face din stat un proprietar ca oricare alta persoana. )oate unurile detinute de catre stat alcatuiau domeniul sau pu lic, fiind supuse aceluiasi regim juridic. $ste meritul doctrinei de a fi contri uit la conturarea distinctiei actuale in masa unurilor domeniale. ;. Prud#on, profesor la <acultatea de "rept din "ijon, are meritul de a fi sistematizat aceste ideiintr!un ansam lu coerent in lucrarea sa Tratatul domeniului public (4633 463:). Acest autor sustine necesitatea admiterii pentru anumite unuri pu lice a

unui regim e%or itantde la dreptul civil, supus principiului inaliena ilitatii. Potrivit lui Prud#on, puterea omului asupra lucrurilor cuprindea trei grade diferite. domeniul suveranitatii, domeniul pu lic, domeniul privat. $%istenta unui drept de proprietate asupra domeniului statului continua a fi respinsa. Ca si regele <rantei, statul nu este decat paznicul domeniului, *superintendentul/ sau. =urisprudenta, cu mici e%ceptii, se va alatura acestei conceptii doctrinare azate pe dualitatea domeniului colectivitatilor pu lice, pe care legiuitorul a ratificat!o prin 0egea din4> fe ruarie 4694 cu privire la statutul proprietatii in Algeria. In literatura de specialiate s!a apreciat ca notiunea domeniului pu lic tre uie aplicata *ansam lului unurilor utilizate sau e%ploatate de sau pentru colectivitatile umane/.(3.).?roveanu) Articolul :5> C.civ. roman utilizeaza notiunea domeniului public in acceptiunea domeniului statului, de interes national. Prin acest te%t se sta ileste ca @drumurile mari, drumurile mici si ulitele, care sunt in sarcina statului, fluviile si raurile naviga ile sau plutitoare, tarmurile, adaugirile catre mal si locurile de unde s!a retras apa marii, porturile naturale sau artificiale, malurile unde trag vasele si indeo ste toate partile din pamantul 'omaniei, care nu sunt proprietate perticulara, sunt considerate ca dependinte ale domeniului pu lic./ Pe aza acestei reglementari s!a facut distinctia intre domeniul pu lic si domeniul privat, considerandu!se ca domeniul pu lic este alcatuit din unurile afectate utilizarii generale si nesuscepti ile de a fi proprietate particulara. Intr!o alta aopinie, s!a considerat ca unurile statului, judetelor si comunelor, oricare ar fi natura lor, intra in domeniul pu lic de indata ce sunt afectate unei utilizari pu lice sau unui serviciu pu lic. In concluzie, domeniului pu lic ii sunt atasate caile de comunicatii, monumentele pu lice, cladirile si unurile utilizate pentru functionarea prestarea serviciilor pu lice, unurile care prin natura lor sau prin destinatia legii sunt de uz sau de interes pu lic. Celelalte unuri mo ile sau imo ile, care nu fac parte din domeniul pu lic si sunt proprietatea statului, judetului, orasului sau comunei, alcatuiesc domeniul privat al acestora.

C ite iul distinctiei int e domeniul pu!lic si domeniul p i"at al statului Art.43>, pct.3 din Constitutie enumera unurile apartinand domeniului pu lic, dar in partea finala mentioneaza ca si alte unuri sta ilite de lege fac parte din acest domeniu. Prin urmare, legea arata unurile care fac parte din domeniul pu lic sau domeniul privat. 1umai ca pentru unele unuri din domeniul pu lic aceasta lege este Constitutia, iar pentru altele aceasta este o alta lege decat Constitutia. 0egea poate sa treaca un un dintr! un domeniu in altul. "ar aceasta numai daca este vor a de unuri trecute in domeniul pu lic printr!o alta lege decat Constitutia, deoarece in acest ultim caz ar insemna sa se modifice art.43>, pct.3 din Constitutie. $ste insa posi il, fara a se modifica Constitutia, ca printr!o lege sa se desfiinteze o anumita cale de comunicatie ori portiune din aceasta, ceea ce inseamna ca nu va mai face parte din domeniul pu lic, putand apartine

domeniului privat. Asemenea solutie nu se poate da pentru unele din unurile prevazute de art.43>, pct.3 din Constitutie. <ata de cele aratate se ridica pro lema de a sti criteriul in raport cu care se sta ileste ca un un apartine domeniului pu lic sau celui privat. &!au propus criterii diferite. a# Natu a !unu ilo . (nele unuri, prin natura lor, nu pot apartine particularilor, de e%emplu, drumurile. Ar rezulta ca toate unurile care sunt suscepti ile de proprietate particulara apartin domeniului privat. Acest criteriu poate rezulta din articolul :5> C.civ., care in partea sa finala prevede ca apartin domeniului pu lic toate partile din pamantul 'omaniei care nu sunt proprietate particulara. "e asemenea, art.: alin.4 si art.9 alin.4 din 0egea nr.46A4774 privind fondul funciar prevad ca unurile, prin natura lor, sunt de domeniul pu lic sau de domeniul privat. In legatura cu acest criteriu, se poate o serva ca anumite unuri care fac parte din domeniul pu lic sunt suscepti ile prin natura lor sa fie proprietate privata. In acest sens, art.:56 alin.2 C.civ. prevede ca unurile la care se refera (portile, zidurile fortaretelor) nu mai fac parte din domeniul pu lic daca li se sc#im a destinatia initiala. In aceeasi situatie pot fi si alte unuri. ) A$ecta ea !unului% Bunul afectat serviciului pu lic apartine domeniului pu lic. &e considera ca acest criteriu este prea larg, ceea ce ar insemna ca multe unuri ar face parte din domeniul pu lic, de indata ce ele ar fi destinate unui serviciu pu lic. c) A$ecta ea !unului la u&ul di ect al pu!licului, deci nu afectat unui serviciu pu lic sau de utilitate pu lica. Acest criteriu restrange domeniul pu lic. 0egea nr.46A4774 privind fondul funciar, art.:, alin. ultim, prevede ca terenurile din domeniul pu lic sunt afectate unei utilitati pu lice. "omeniul pu lic poate fi de interes local (judetean, comunal, orasenesc, municipal). Art.: ! > din 0egea nr.46A4774 determina domeniul pu lic si privat Pe de alta parte, Constitutia (art.43>, pct. 4) prevede ca proprietatea este p lica si privata. Proprietatea pu lica apartine statului sau unitatilor administrativ!teritoriale (art. 43>, pct.2). 'ezulta ca proprietatea privata este aceea care nu este pu lica. Art.43>, pct.3 din Constitutie arata unurile care apartin domeniului pu lic. "eci, nu se confunda cu art.9 din 0egea46A4774, care arata terenurile din domeniul pu lic, cele doua te%te avand sfere diferite. In concluzie, domeniul pu lic cuprinde. a) unuri care sunt afectate utilitatii pu lice (art.: alin, ultim, 0egea nr. 46A4774 si 0egea nr.249A2884 cu modificarile si competarile ulterioare) ) unuri care prin antura lor apartin domeniului pu lic (art.9 alin.4, partea finala, 0egea nr.249A2884 cu modificarile si completarile ulterioare). In legatura cu criteriul distinctiei intre domeniul pu lic si domeniul privat tre uie mentionat si art.46:: C.civ., care declara imprescripti ile unurile care prin natura lor proprie sau printr!o declaratie a legii nu pot fi o iecte de proprietate privata, fiind scoase din circuitul civil. 0a o asemenea concluzie a ajuns si jurisprudenta romaneasca anterioara. Intr!adevar, s!a considerat ca apartin domeniului pu lic unurile care prin destinatia lor sunt afectate uzului direct si general al pu licului, dar, de asemenea, s!a considerat ca apartin domeniului pu lic numai acele unuri care prin natura lor ori printr! o declaratie a legii nu pot fi o ict al unei proprietati private si sunt scoase din comert.

<ata de cele aratate, rezulta ca intr!o anumita masura, fiecare din criteriile aratate poate fi folosit pentru a sta ili daca un un apartine domeniului pu lic. "ar, in final, unurile din domeniul pu lic sunt declarate ca atare de lege si tot legea este aceea care prevede ca anumite unuri, prin natura sau prin destinatia lor, apartin domeniului pu lic. Prin urmare, criteriul pentru distinctia domeniului pu lic si domeniului privat este, cu precizarile aratate, declaratia legii. Intr!adevar, legea sta ileste daca unul aprtine domeniului pu lic sau domeniului privat. In acest sens, art.9 alin.4 din 0egea nr.46A4774 si art.4 din ?.(.C. nr.489A2884 privind frontiera de stat a 'omaniei, apro ata prin 0egea nr.2:3A2882, arata unurile care fac parte din domeniul pu lic si tot astfel este art.43>, pct.3 din Constitutie, primul te%t mentionat fiind concordant cu Constitutia. Bunurile din domeniul pu lic de interes local sau judetean sunt prevazute de art.424 din 0egea administratiei pu lice locale nr.249A2884, cu modificarile si completarile ulterioare. "e asemenea, legea poate sa prevada ca un un este scos din domeniul pu lic, cu precizarile facute.

DOMENIUL PUBLIC D eptul de p op ietate pu!lica "istinctia dintre proprietatea privata si proprietatea pu lica este cunoscuta Codului civil roman. In perioada regimului comunist ea a ramas fara aplicare, regimul juridic general al proprietatii fiind organizat pe cu totul alte coordonate. dominanta era proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie, cu cele doua forme ale sale, proprietatea socialista de stat si proprietatea cooperatista. &e mai recunostea e%istenta unui drept de proprietate personala, apartinand oricarei persoane fizice, dar al carui o iect a fost constant restrans si a uni drept de proprietate individuala sau particulara, avand ca titulari pe taranii care nu se asociasera (mai mult sau mai putin enevol) in cooperativele agricole de productie si pe mestesugarii cu ateliere proprii. Pra usirea regimului comunist, realizata in dece rie 4767, a creat premisele reorganizarii regimului juridic al proprietatii in 'omania, prin recunoasterea caracterului preeminent al proprietatii private, dar si prin reglementarea proprietatii pu lice, cu un regim juridic e%ceptional. &ingurii titulari ai dreptului de proprietate pu lica sunt statul si unitatile administrativ!teritoriale. Aceste su iecte de drept isi datoreaza pozitia privilegiata faptului ca, desi sunt si persoane juridice, su iecte de drept privat, sunt in primul rand su iecte de drept pu lic, purtatoare ale atri utiilor de autoritate si e%ponente ale intereselor generale, o stesti. Prima referire facuta la proprietatea pu lica in legislatia recenta este continuta de art.: din 0egea fondului funciar nr.46A4774, act normativ care, prin art.9, alin.(2), i!a conturat si regulile de aza ale regimului juridic. *)erenurile care fac parte din domeniul pu lic sunt inaliena ile, insesiza ile si imprescripti ile. $le nu pot fi introduse in circuitul civil decat daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul pu lic./ Aceste

prevederi s!au competat cu cele ale art. :59 alin.(2), art.:5>!:56, art.:77, art.4348 si art. 46:: C.civ., care au fost revigorate in noile conditii istorice. ?data cu intrarea in vigoare a Constitutiei 'omaniei din 4774, dreptului de proprietate pu lica i!au fost consacrate prevederile art. 439 alin. (2) si (3), care au devenit fundamentul e%istentei sale. "upa revizuirea legii fundamentale, realizata in anul 2883 si repu licarea sa, prevederile la care ne referim fac o iectul art. 43> alin. (4) si alin.(2). Potrivit art.43> alin.(4), *proprietatea este pu lica sau privata/, iar conform alin. (2) al aceleiasi dispozitii constitutionale, in noua sa redactare, *proprietatea pu lica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ!teritoriale. 'eferiri e%prese referitoare la e%istenta proprietatii pu lice au fost facute si prin 0egea nr.33A477: privind e%proprierea pentru cauza de utilitate pu lica, 0egea nr.5A477>, Codul silvic, 0egea administratiei pu lice locale nr.249A2884, ca si in alte acte normative. In sfarsit, acestei materii i!a fost consacrat un act nrmativ special 0egea nr.243A4776 privind proprietatea pu lica si regimul juridic al acesteia. In literatura de specialitate au fost e%primate si opinii care ii neaga dreptului de proprietate pu lica natura juridica de verita ila proprietate. Argumentul ar fi acela ca statul si unitatile administraiv!teritoriale ar avea doar un drept de supraveg#ere asupra unurilor din domeniul pu lic, fiind lipsiti de atri utelepe care dreptul de proprietate i le confera titularului sau usus, fructus si abusus. Aceasta opinie a primit o iectia ca e%ercitiul tutror acestor atri ute se regaseste si in cazul proprietatii pu lice, c#iar daca intr!o forma specifica. Astfel, cel putin in cazul unurilor afectate unui serviciu pu lic, titularii e%ercita direct dreptul de folosinta si culeg fructele, cum ar fi veniturile din concesiuni, ta%ele pentru folosinta drumurilor etc. C#iar si in situatia in care pu licului ii este permisa utilizarea directa a unui un proprietate pu lica nu se poate sustine ca titularul dreptului de proprietate pu lica ar fi lipsit de jus utendi, pe de o parte, pentru ca el insusi are dreptul sa foloseasca aceleasi unuri, iar, pe de alta parte, pentru ca are un drept de supraveg#ere generala asupra modului in care pu licul foloseste unul respectiv. &i in ceea ce priveste jus abutendi, acesta se regaseste in continutul dreptului de proprietate pu lica. "reptul de dispozitie materiala se manifesta prin modificarea si transformarea unor unuri, demolarea unor constructii sau prin e%ploatarea ogatiilor su solului, iar dreptul de dispozitie juridica, c#iar daca se e%ercita prin mijloace de drept pu lic, e%ista si el, forma sa e%trema de manifestare constituind!o declasarea unurilor din proprietatea pu lica si trecerea lor in proprietatea privata. )ot ca o manifestarea a unui drept de dispozitie juridica limitata tre uie privita si posi ilitatea transferarii unor unuri din proprietatea pu lica a statului in cea a unei unitati administrativ!teritoriale sau invers. 3ateria este reglementata de art.7 din 0egea nr.243A4776, in urmatorii termeni. *(4) )recerea unui un din domeniul pu lic al statului in domeniul pu lic al unei unitati administrativ!teritoriale se face la cererea consiliului judetean, respectiv a Cosiliului Ceneral al 3unicipiului Bucuresti sau a consililui local, dupa caz, prin #otarare a Cuvernului. (2) )recerea unui un din domeniul pu lic al unei unitati administrativ!teritoriale in domeniul pu lic al statului se face, la cererea Cuvernului, prin #otarare a consiliului judetean, respectiv a Consilului Ceneral al 3unicipiului Bucuresti sau a consiliului local./

Insasi e%istenta caracterului juridic al inaliena ilitatii presupune pree%istenta unui drept de proprietate. "e altfel, inaliena ilitatea este numai relativa, de vreme ce unurile care formeaza o iectul proprietatii pu lice pot fi inc#iriate, concesionate sau date in administrare directa, sau, asa cum am aratat mai sus, pot fi dezafectate si incluse in domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ!teritoriale. "e asemenea, si in aceasta materie sunt utiliza ile procedee te#nice civiliste cum ar fi revendicarea, actiunile posesorii, dreptul de a castiga coproprietatea asupra zidurilor despartitoare, accesiunea. ?pinia conform careia dreptul de proprietate pu lica este un verita il drept de proprietate si!a primit consacrarea legala prin art.2 din legea nr.243A4776, care a statuat ca titularii proprietatii pu lice *e%ercita posesia, folosinta si dispozitiaasupra unurilor care alcatuiesc domeniul pu lic, in limitele si in conditiile legii./ Posesia, folosinta si dispozitia fiind es%act cele trei prerogative pe care le confera dreptul de proprietate titularului sau, este evident ca legiuitorul trateaza dreptul de proprietate pu lica ca pe un verita il drept de proprietate. Aceeasi concluzie se desprinde si din decizia Curtii Constitutionale, conform careia *regimul juridic general al proprietatii, pu lica sau privata, vizeaza, ca esenta, cele trei elemente ale dreptului de proprietate. posesia, folosinta, dispozitia./

Modu ile de do!andi e a d eptului de p op ietate pu!lica $%ista mai multe moduri de do andire a dreptului de proprietate pu lica, prevazute de lege. a) pe cale naturala. $ste cazul resurselor minerale, petrolului, gazelor, in general, ogatiile de orice natura ale su solului, in stare de zacamant, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, impreuna cu platoul continental, spatiul aerian, asupra carora e%ista dreptul de proprietate pu lica, fara sa se inc#eie vreun act juridic sau sa se savarseasca vreun fapt juridic pentru a le crea sau do andi. ) prin ac#izitii pu lice efectuate in conditiile legii. In acest sens, e%ista dispozitii legale care reglementeaza conditiile, procedura si efectele ac#izitiilor pu lice. c) prin e%propriere pentru cauza de utilitate pu lica. Prin e%propriere se intelege trecerea fortata in proprietatea pu lica, prin #otarare judecatoreasca, a unor imo ile aflate inproprietate privata, cu o justa si preala ila despagu ire, in temeiul unei cauze de utilitate pu lica. d) prin acte de donatie sau legate acceptate de Cuvern, de consiliul judetean sau de consiliul local, dupa caz, daca unul in cauza intra in domeniul pu lic. e) prin trecerea unor unuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ!teritoriale in domeniul pu lic al acestora, pentru cauza de utilitate pu lica f) prin alte moduri prevazute de lege. Dotararea Cuvernului nr.4887A4777 pentru apro area 1ormelor metodologice privind trecerea in proprietatea pu lica a statului a unor unuri imo iliare ale de itorilor persoane juridice supuse e%ecutarii silite. "eci, acesta reprezinta un mod de do andire a a proprietatii pu lice Inceta ea d eptului de p op ietate pu!lica

Potrivit dispozitiilor art.48 alin.4 din 0egea nr.243A4776 privind proprietatea pu lica si regimul juridic al acesteia, dreptul de proprietate pu lica inceteaza in doua ipostaze. ! unul a pierit in materialitatea saE ! unul afost trecut in domeniul privat. Cu privire la ca de!a doua ipoteza, legea identifica si instrumentul juridic de drept pu lic care tre uie utilizat, dupa cum urmeaza. *)recerea din domeniul pu lic in domeniul privat se face, dupa caz, prin #otararea Cuvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului Ceneral al 3unicipiului Bucuresti sau a consiliului local, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel./+art.48 alin.2,. Aceasta #otarare poate face o iectul controlului de legalitate din partea justitiei pe aza unei actiuni ce poate fi inaintata la instanta de contecios administrativ competenta in a carei raza se afla unul. "in practica administrativa, un e%emplu este Dotararea Cuvernului nr.>92A2882 privind trecerea unor terenuri ara ile din domeniul pu lic al statului si din administrarea unor societati comerciale cu profil agricol din judetul )eleorman in domeniul privat al statului, in vederea punerii acestora la dispozitia comisiilor locale de aplicare a legilor fondului funciar din acest judet, urmand sa fie atri uite persoanelor indreptatite potrivit legii. "e asemenea, unurile pu lice uzate fizic sau moral, pentru a fi casate, tre uie ma intai sa fie trecute din proprietatea pu lica in proprietatea privata a titularului, altfel fiind incalcat principiul inaliena ilitatii. &pre e%emplu, prin Dotararea Cuvernului nr. 434:A2883 s!a apro at trecerea din domeniul pu lic al statului in domeniul privat al acestuia a statiei meteorologice Doria, aflata in administrarea Administratiei 1ationale *Apele 'omane/, in vederea scoaterii acestui un din functiune, valorificarii si casarii lui in conditiile legii. ? alta modalitate de incetare a dreptului de proprietate pu lica, in afara celor enuntate anterior este cea reglementata de art. 39!35 din 0egea nr.33A479: privind e%proprierea pentru cauza de utilitate pu lica, care prevede dreptul propritarului e%propriat de a cere si o tine retrocedarea imo ilului e%propriat daca nu a fost utilizat in ermen de un an pentru realizarea scopului e%proprierii si nu s!a facut o noua declarare a utilitatii sale pu lice. )ot astfel, in situatia in care lucrarile pentru acre s!a dispus e%proprierea nu au fost incepute si realizate, e%propriatorul poate instraina imo ilul epropriat, fostul proprietar avand un drept de preemptiune la cumparare.

Titula ii si s$e a !unu ilo ca e alcatuiesc domeniul pu!lic Bunurile aflate in proprietatea pu lica alcatuiesc domeniul pu lic al statului sau al colectivitatilor administrativ!teritoriale. Celelalte unuri apartinand acelorasi titulari alcatuiesc proprietatea privata a acestora, alcatuind domeniul privat al statului sau al colectivitatilor locale.

"e remarcat faptul ca notiunile de proprietate pu lica si domeniu pu lic nu se su stituie una alteia. proprietatea pu lica reprezinta o institutie juridica, pe cand domeniul pu lic este un ansam lu de unuri care fac o iectul proprietatii pu lice. )itularii (su iectele) dreptului de proprietate pu lica sunt strict si complet determinati de norma constitutionala art.43> alin.2. *Proprietatea pu lica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ!teritoriale./ Analizand reglementarile in vigoare, constatam ca, in primul rand, sunt o iect al dreptului de proprietate pu lica acele categorii de unuri enumerate e%pres de Constitutie sau lege. Astfel, potrivit art.43> alin.3 din Constitutia 'omaniei, repu licata. *Bogatiile de interes pu lic ale su solului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorifica il, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte unuri sta ilite de legea organica, fac o iectul e%clusiv al proprietatii pu lice./ Cu privire la unurile de mai sus, o servam ca acestea nu sunt suscepti ile de apropriere privata. (n e%emplu de alt un de natura celor prevazute la art.43> alin.3 din Contitutie, ne ofera 0egea nr.24>A288: privind infiintarea Administratiei 1ationale de 3eteorologie care, in Ane%a nr.2, la pozitia 4, inscrie. fondul national de date meteorologice. Potrivit art.3 alin.4 teza a II!a din 0egea nr.243A4776, fac parte din domeniul pu lic, alaturi de cele aflate e%clusiv in proprietate pu lica, unurile sta ilite in ane%a acestei legi, redata in continuare. 0I&)A cuprinzand unele unuri care alcatuiesc domeniul pu lic al statului 4. ogatiile de orice natura ale su solului, in stare de zacamantE 2. spatiul aerianE 3. apele de suprafata, cu al iile lor minore, malurile si cuvetele lacurilor, apele su terane, apele maritime inferioare, faleza si plaja marii, cu ogatiile lor naturale si cu potentialul energetic valorifica il, marea teritoriala si fundul apelor maritime, caile naviga ile interioareE :. padurile si terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, de productie ori de administratie silvica, iazurile, al iile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier si nu sunt proprietate privataE 9. terenurile care au apartinut domeniului pu lic al statului inainte de > martie 47:9E terenurile o tinute prin lucrari de indiguiri, de desecari si de com atere a eroziunii soluluiE terenurile institutelor si statiunilor de cercetari stiintifice si ale unitatilor de invatamant agricol si silvic, destinate cercetarii si producerii de seminte si de material saditor din categoriile iologice si de animale de rasaE >. parcurile nationaleE 5. rezervatiile naturale si monumentele naturiiE 6. patrimoniul natural al 'ezervatiei Biosferei *"elta "unarii/E 7. resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, impreuna cu platoul continentalE

48. infrastructura cailor ferate, inclusiv tunelele si lucrarile de artaE 44. tunelele si casetele de metrou, precum si instalatiile aferente acestuiaE 42. drumurile nationale autostrazi, drumuri e%pres, drumuri nationale europene, principale, secundareE 43. canalele naviga ile, cuvetele canalului, constructiile #idrote#nice aferente canalului, ecluzele, apararile si consolidarile de maluri si de talazuri, zonele de siguranta de pe malurile canalului, drumurile de acces si teritoriile pe care sunt realizate acesteaE 4:. retelele de transport al energiei electriceE 49. spectre de frecventa si retele de transport si de distri utii de telecomunicatiiE 4>. canalele magistrale si retelele de distri utie pentru irigatii, cu prizele aferenteE 45. conductele de transport al titeiului, al produselor petroliere si al gazelor naturaleE 46. lacurile de acumulare si arajele acestora, in cazul in care activitatea de producere a energiei electrice este racordata la sistemul energetic national, sau cele cu transe pentru atenuarea undelor de viituraE 47. digurile de aparare impotriva inundatiilorE 28. lucrarile de regularizare a cursurilor de apeE 24. cantoanele #idrote#nice, statiile #idrologice, meteorologice si de calitate a apelorE 22. porturile maritime si fluviale, civile si militare terenurile pe care sunt situate acestea, diguri, c#eiuri, pereuri si alte constructii #idrote#nice pentru acostarea navelor si pentru alte activitati din navigatia civila, azine, acvatorii si senale de acces, drumuri te#nologice in porturi, monumente istorice aflate in porturi, c#eiuri si pereuri situate pe malul cailor naviga ile, in afara incintelor portuare destinate activitatilor de navigatieE 23. terenurile destinate e%clusiv instructiei militareE 2:. pic#etele de graniceri si fortificatiile de aparare a tariiE 29. pistele de decolare, aterizare, caile de rulare si platformele pentru im arcare! de arcare situate pe acestea si terenurile pe care sunt amplasateE 2>. statuile si monumentele declarate de interes pu lic nationalE 25. ansam lurile si siturile istorice si ar#eologiceE 26. muzeele, colectiile de arta declarate de interes pu lic nationalE 27. terenurile si cladirile in care isi desfasoara activiatatea. Parlamentul, Presedentia, Cuvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei pu lice centrale si institutiile pu licesu ordonate acestoraE instantele judecatoresti si parc#etele de pe langa acestea, unitati ale 3inisterului Apararii 1ationale si ale 3inisterului de Interne, ale serviciilor pu lice de informatii, precum si cele ale "irectiei generale a penitenciarelorE serviciile pu lice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei pu lice centrale, precum si prefecturile, cu e%ceptia celor do andite din venituri proprii e%tra ugetare, care constituie proprietatea privata a acestora.

Clasi$ica ea !unu ilo domeniului pu!lic Bunurile domeniului pu lic au facut o iectul clasificarii dupa numeroase criterii. "intre autorii contemporani, o clasificare comple%a, potrivit doctrinei si legislatiei actuale, realizeaza Antonie Iorgovan, dupa cum urmeaza. I. "in punct de vedere al interesului pe care il prezinta. a) unuri ale domeniului pu lic de interes national (domeniul pu lic national) ) unuri ale domeniului pu lic de interes judetean (domeniul pu lic judetean) c) unuri ale domeniului pu lic de interes comunal (domeniul pu lic comunal) II. "in punct de vedere al modului de determinare. a) unuri ale domeniului pu lic nominalizate de legiE ) unuri ale domeniului pu lic nominalizate de autoritatile administratiei pu lice, in aza criteriilor sta ilite de Constitutie si legi. III."in punct de vedere al naturii juridice a dreptului statului (autoritatii pu lice). a) unuri ale domeniului pu lic ce apartin statului sau unitatilor administrativ! teritorialeE ) unuri ale domeniului pu lic ce apartin proprietatii private, dar afectate de dreptul de paza si protectie al statului (drept de politie). I;. "in punct de vedere al modului de constituire. a) unuri apartinand domeniului pu lic naturalE ) unuri apartinand domeniului pu lic artificial. ;. "in punct de vedere al modului de utilizare de catre public. a) unuri utilizate directE ) unuri utilizate indirect, prin intermediul unui serviciu pu lic. ;I. "in punct de vedere al serviciului public organizat. a) unuri care sunt puse in valoare prin serviciul pu licE ) unuri care mijlocesc realizarea unui serviciu pu lic. ;II. "in punct de vedere al naturii bunurilor. a) unuri ale domeniului pu lic terestru ) unuri ale domeniului pu lic maritim c) unuri ale domeniului pu lic fluvial d) unuri ale domeniului pu lic aerian e) unuri ale domeniului pu lic cultural f) unuri ale domeniului pu lic militar. 0. Ciurgiu apreciaza ca, din punct de vedere al modului de utilizare a unurilor afectate uzului pu lic, se pot distinge doua categorii de dependinte ( unuri) ale domeniului pu lic. a) unuri destinate uzului direct si colectiv al pu licului (tarmurile marii, plaja, soselele, pietele pu lice etc.) ) unuri destinate uzului direct, dar individual si privat, prin intermediul unui serviciu pu lic pentru care aceste unuri joaca un rol esential (locuri de in#umare in cimitire, mese in piete si #ale s.a.).

Re'imul (u idic al !unu ilo din domeniul pu!lic Bunurile apartinand domeniului pu lic sunt. a) inaliena ile. unurile nu pot fi instrainateE ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inc#iriate, in coditiile legiiE ) insesiza ile. unurile nu pot fi supuse e%ecutarii silite si asupra lor nu se constituie garantii realeE c) imprescripti ile. unurile nu pot fi do andite de alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de una credinta asupra unurilor mo ile. Actele juridice inc#eiate cu nesocotirea dispozitiilor legale privind regimul juridic al unurilor din domeniul pu lic sunt lovite de nulitate a soluta.

DOMENIUL PRIVAT ? a doua componenta a domeniului administrativ, alaturi de domeniul pu lic, este domeniul privat, care cuprinde unuri supuse normelor dreptului comun, daca prin lege nu se prevede altfel. Potrivit art.46:9 C.civ.. *&tatul, sta ilimentele pu lice si comunale, in ceea ce priveste domeniul lor privat, sunt supuse la aceleasi prescriptii ca particularii si, ca si acestia, le pot opune./ In temeiul art.: din 0egea nr.243A4776, *domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ!teritoriale este alcatuit din unuri aflate in proprietatea lor si acre nu fac parte din domeniul pu lic. Asupra acestor unuri statul sau unitatile administrativ! teritoriale au drept de proprietate privata./ Punerea unurilor statului sau ale unitatilor administrativ!teritoriale su regimul a doua forme de proprietate a fost necesara datorita faptului ca nu toate unurile unor astfel de titularisunt strict si direct legate prin natura lor ori prin destinatie uzului ori satisfacerii interesului pu lic. $%ista in patrimoniul statului ori al colectivitatilor locale si o categorie de unuri care asigura functionarea entitatilor pu lice, nefiind de uz sau de interes pu lic direct, imediat, participarea lor la realizarea interesului general fiind indirecta, au%iliara sau unuri care au servit sau urmeaza sa serveasca acest interes. "omeniul privat poate fi astfel inteles ca si *anticamera/ sau *rezerva/domeniului pu lic, in acesta regasindu!se unuri acre prin natura lor sau prin afectare urmeaza sa devina de uzAinteres pu lic sau unuri care temporar sau la un moment dat nu sunt de uzAinteres pu lic ori unuri care datorita degradarii fizice nu mai pot indeplini astfel de misiuni si tre uie casate, dezafectate. "omeniul are si un rol important in realizarea veniturilor administratiei, prin e%ploatarea sa putandu!se o tine insemnate resurse ugetare (mult mai putine insa decat cele fiscale, o tinute din impozite si ta%e).

Constitui ea domeniului p i"at In principiu, toate aspectele privind domeniul privat sunt reglementate de dreptul comun, titularii sai, respectiv statul si unitatile administrativ!teritoriale, actionand ca persoane juridice de drept civil. Consecinta este aceea ca pentru constituirea domeniului privat pot fi folosite toate mijloacele juridice de drept civil cunoscute. In acelasi timp insa, statul si unitatile administrativ!teritoriale nu inceteaza sa fie su iecte de drept pu lic, imprejurare care isi pune amprenta si asupra modului de constituire a domeniului privat. Astfel, a%ista si mijloace specifice de constituire a domeniului privat, inaccesi ile altor su iecte de drept. Intra in categoria mijloacelor de drept civil vanzarea!cumpararea, volunatara sau silita, sc#im ul, donatia, legatul, construirea unor edificii, accesiunea, uzucapiunea. &unt considerate modalitati specifice, in sensul ca nu pot fi folosite de particulari, urmatoarele. do andirea, in conditiile legii, a unurilor fara stapan sau a andonate sau rataciteE do andirea mostenirilor vacanteE dezafectarea dependintelor domeniului pu licE e%ercitarea dreptului de preemptiune recunoscut statului de lege in anumite situatii.

Re'imul (u idic al domeniului p i"at 'efritor la unurile din domeniul privat, su imperiul Codului Civil,s!a spus ca acestea *nu sunt afectate uzului pu lic. $le nu se deose esc de unurile particularilor decat prin aceea ca proprietarul lor este statul,judetul sau comuna in loc de a fi o persoana particulara/, asa ca si regimul lor juridic tre uie sa fie cel de drept comun. Ca regula generala, regimul juridic al unurilor din domeniul privat este cel de drept comun. 0a aceasta concluzie conduc mai multe dispozitii legale. Astfel, potrivit art.46:9 C.civ., statul si unitatile administrativ!teritoriale, *in ceea ce priveste domeniul lor privat, sunt supuse la aceleasi prescriptii ca particularii si,ca si acestia, le pot opune/E art.> teza a II!a din 0egea nr.46A4774 este in sensul ca domeniul privat este supus dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfelE prin art.: , partea finala, din 0egea nr.243A4776 se arata e%pres ca asupra unurilor din domeniul lor privat statul si uniatile administrativ!teritoriale au un drept de proprietate privata, pentru ca art. 9 alin.2 sa prevada ca regimul juridic al acestor unuri este cel de drept comun daca legea nu dispune altfelE conform art.423 alin.3 din 0egea nr.249A2884 unurile ce fac parte din domeniul privat al unitatilor administrativ!teritoriale sunt supuse dispozitiilor de drept comun, daca pri lege nu se prevede altfel. In sfarsit, Constitutia, prin art.:: alin.2, prevede. /Proprietatea privata este ocrotita si garantata in mod egal de lege, indiferent e titular./ Ca urmare, unurile care formeaza o iectul domeniului privat vor putea face o iectul a diverse acte juridice, vor putea fi instrainate sau uzucapate, asupra lor se vor putea constitui dezmem raminte ale dreptului de proprietate, iar proprieatatea unurilor mo ile va putea fi do andita prin posesie de una!credinta. "at fiind faptul ca unurile din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ!teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun, nu este e%clusa

posi ilitatea ca ele sa fie urmarite de creditori pentru realizarea creantelor lor, daca prin lege nu se dispune altfel cu privire la anumite categorii de asemenea unuri. 'epetatele referiri la posi ilitatea ca legea sa dispuna altfel, adica sa instituie unele reguli derogatorii de la dreptul comun, sunt e%presia necesitatii de a se tine seama de caracteristica statului si a unitatilor administrativ!teritoriale de a fi atat persoane juridice civile, cat si su iecte de drept pu lic. Ca urmare, elemente de drept pu lic vor putea altera, intr!o oarecare masura, regimul juridic de drept comun al unurilor care formeaza o iectul domeniului privat. Asemenea situatii constituie insa e%ceptii, asa ca vor tre ui reglementate e%pres de lege. ? asemenea derogare de la dreptul comun este reglementata de art.6 alin.4 din 0egea nr.243A4776, care dispune. *)recerea unurilor din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ!teritoriale in domeniul pu lic al acestora, potrivit art.5 lit.e), se face, dupa caz, prin #otarare a Cuvernului,a consiliului judetean, respectiv a Consiliului Ceneral al 3unicipiului Bucuresti ori a consiliului local/. "e vreme ce art.5 lit.e) din acelasi act normativ prevede ca aceasta masura se adopta *pentru cauza de utilitate pu lica/, fara ca ea sa ai a semnificatia unei e%proprieri, faptul ca ne aflam in prezenta unei derogari de la dreptul comun este evident. 'egulile speciale consacrate acceptarii donatiilor si legatelor de catre stat si unitatile administrativ!teritoriale, o ligatia ca vanzarea si inc#irierea unurilor din domeniul privat sa se faca prin licitatie pu lica, organizata in conditiile legii +art.429 alin.2 din 0egea nr.249A2884,, constituie si ele asemenea derogari. In sfarsit, concesionarea unurilor din domeniul privat si constituirea drepturilor reale de folosinta asupra unora dintre ele sunt moduri de e%ercitare a dreptului de proprietate privata numai atunci cand este vor a despre unuri care fac parte din domeniul privat.

Bi!lio' a$ie C#elaru, $ugen Administrarea domeniului public si a domeniului privat, $ditura All BecF, Bucuresti, 2889 Balan, $mil Dreptul administrativ al bunurilor, $ditura C.D.BecF, Bucuresti, 2885 <ilipescu, Ion, <ilipescu, Andrei Drept civil: dreptul de proprietate si alte drepturi reale, $ditura (niversul juridic, Bucuresti, 288> 3arian, 1icolae Tratat de publicitate imobiliara, vol.II, $ditura (niversul juridic, Bucuresti, 288> =ugastru, Calina Unitatile administrativ-teritoriale: domeniul public, domeniul privat, $ditura Argonaut, Cluj!1apoca, 2884 Constitutia 'omaniei, adoptata in 4774, modificata si repu licata in 2883 0egea nr.243A4776 0egea nr.249A2884