Metodele de predare-nvare n nvmntul precolar i metodica activitilor de educare a limbajului Prof.Sava Marinela coala cu clasele I-VIII Nr.

6 Suceava
n grdini, ca i n la celelal e niveluri ale nv!"n ului, !e odele de nvare fac #ar e din ac ivi a ea co!una a #ersonalului didac ic si a co#iilor educai. n afara de eficiena li!i a , concre i$a la un !o!en da n do%"ndirea anu!i or sco#uri si de econo!ia de i!# si de !i&loace necesare educaiei, !e odele sun i!#or an e si #en ru ca vor genera a i udini #o$i ive fa a de #ro#ria educaie, fa a de educaia organi$a a, sis e!a ica, in general, #recu! si #en ru ca vor iniia un s il cogni iv do!inan , !ai !ul sau !ai #uin #roduc iv, !ai !ul sau !ai #uin aduc or de re$ul a e si sa isfacii, ceea ce cons i uie a#or uri for!a ive !a&ore. Metoda: er!enul deriv e i!ologic din cuvin ele grece i metha 'c re, s#re ( i odos ' cale, dru! (. )s fel, n didac ica, er!enul ar #u ea avea sensul de drum care conduce la a ingerea o%iec ivelor educaionale, cale #arcursa de #rofesor #en ru a le nlesni elevilor desco#erirea unor ins ru!en e de lucru #ro#rii. *eorge Vaideanu a!in ea c" eva rs uri ale !e odei i anu!e+ es e seleciona de cadrul didac ic i a#lica n lecii i ac ivi i e, racolare se folose e su% for! de varian e sau #rocedee n funcie de nivelul, in eresele sau re%uin ele elevilor, av"nd ca sco# asi!ilarea e!einica a cuno inelor aduce o !ai %un coo#erare cu elevii . )ceas a es e una din re cele rei acce#iuni do!inan e, celelal e doua referindu-se la un curen #edagogic care ncearc s #ro!ove$e anu!i e finali i educa ive ' de e,e!#lu, !e odele radiionale sau !e odele ac ive ( si un i# de ac ivi a e ce #er!i e anu!i e ac.i$iii si de$vol a anu!i e ca#aci i ' !e oda #roiec elor, nvarea #rogra!a (. Me odele nu au valoare fi,, ci ca# valoare #rin eficien a cu care conduc ac ivi a ea su%iec ului s#re un o%iec iv, n condiii da e.. Procesul de educa ie fiind foar e divers, necesi , n ansa!%lul su, !e ode diferi e, fiecare u il n anu!i e si uaii,

singura sau n asociaie, i ne#o rivi n al e si uaii. Pen ru o%iec ive res r"nse, #unc uale i n condiii da e, es e de o%icei !ai u il o anu!i !e od. Pen ru o%iec ive co!#le,e se a#elea$ la s ra egii didac ice, adic la ansa!%luri in care !e ode diferi e i co!#le ea$ reci#roc efec ele i cons i uie un de!ers coeren de educare. 0onfor! da elor #si.ologiei i #edagogiei, s ra egiile cele !ai eficien e de nvare au ca !e ode cen rale !e odele ac ive care solici a cel !ai !ul desco#erirea noilor cuno ine de c re co#ilul nsui. )ces e !e ode le vor su%ordona, deci, #e oa e celelal e n #rocesul de nv!"n . 1oa e aces e !odali i de in ervenie ale !e odelor n evoluia co#ilului cons i uie n argu!en e n favoarea alegerii cu discern!"n a !e odelor de educaie. 2iri&area foar e riguroasa a n regii ac ivi i a aces uia es e un e,ces, es e dun oare. )c ivi a ea inde#enden a co#ilului devine o !ai #roduc iv, inclusiv #rin ado# area de !e ode adecva e, dar co#ilul nu #oa e nva singur o ce #oa e si es e necesar s nvee. 1re%uie deci s a%ili ra#or ul &us n re !e odele educa ive, diri&a e, si cele ale ac ivi ii educa ive inde#enden e. 3duca oarea va diri&a #e co#iii #rin !e ode adecva e #en ru nelegerea a ceea ce es e foar e i!#or an si dificil #en ru ei n cunoa ere, n !o!en ul res#ec iv. n res , diri&is!ul si ac ivi a ea inde#enden a co#ilului se vor !%ina n #ro#orii considera e u ile a " de educa oare, c" i de co#il. n nv!"n ul #recolar se folosesc varian e si!#le, n curs de cons i uire ale u uror !e odelor folosi e n #rocesul de nv!"n n general+ o%servaia s#on ana, o%servaia diri&a a de adul , o%servaia du# un #lan si!#lu, algori !ic, nva de&ade!ons raia- !odelarea- e,#eriena diri&a a- lucrarea #rac ica- #roiec ul doar in for!e si!#le si diri&a e- e,#licaia, ca argu!en are si raiona!en logic, ca descriere, carac eri$are, definiie, naraiune- conversaia euris ica si de verificare- ac ivi a ea cu car ea- e,erciiul diri&a si inde#enden . Prin oa e !e odele se ur!re e eficiena n cunoa ere, #ar ici#area ac iva, crea oare a co#ilului, n reinerea curio$i ii i a #lcerii de a cunoa e i nsuirea !e odelor folosi e diri&a #en ru a fi #relua e si inde#enden . Pen ru a alege !e odele #o rivi e n r-o anu!i a si uaie de nvare, cadrul didac ic re%uie sa in sea! de fac orii o%iec ivi i de fac orii su%iec ivi. 4ac orii o%iec ivi se refer la o%iec ivele educaiei si la logica in ern a iinei din cadrul creia sun selec a e infor!aiile rans!ise. 4ac orii su%iec ivi se refera la con e, ul u!an i social, #ersonali a ea #rofesorului, #si.ologia elevilor i a colec ivului de elevi.

Me odele #edagogice deriv din !e odele de cerce are sau iinifice, dar n re ele e,is o deose%ire esenial. n i!# ce !e odele de cerce are a&u a la desco#erirea #ro#riu-$isa a cuno inelor, la #roducerea si ela%orarea lor n r-o for!a iinific, !e odele #edagogice a&u a la #re$en area si rans!i erea aces or cuno ine si a&u a elevii sa le redesco#ere ca #e adevruri noi, dei ele sun de&a #ar e in egran a a e,#erienei u!ane. 2334 ' /667 ( #reci$ea$ c n definirea !e odelor #edagogice se reunes,c rei serii de da e e erogene ' ##.. 665-668 (+ a( Polul axiologic 9 al valorilor #en ru care le #ro!ovea$a%( Polul stiintific 9 al ac.i$iiilor iinifice, #si.ologice, sociologice, lingvis ice e c. #e care se s#ri&in- de e,e!#lu, !e odele ac ive sun o o#eraionali$are a cons ruc ivis!ului #iage ian. c( Polul praxiologic 9re#re$en a de di!ensiunea !i&loacelor si ins ru!en elor !o%ili$a e #en ru o aciune eficien a. : %un !e oda #edagogic #resu#une un ec.ili%ru n re cei rei #oli. Me oda nde#line e n cadrul #rocesului de nv!"n !ai !ul e funcii ' 0erg.i , op. cit., #. 67 (+ 4uncia cognitiv, #rin in er!ediul creia elevul are acces, su% su#raveg.erea #rofesorului, la valorile cunoa erii u!ane. 4uncia formativ-educativ are n vedere reali$area n #rac ic a valenelor for!a iv-educa ive ale #rocesului de nv!"n , ndeose%i es e vor%a des#re !e odele ac iv-#ar ici#a ive. 4uncia motivaionala, #rin care se ur!re e re$irea i de$vol area curio$i ii n #rocesul de cunoa ere. 4uncia instrumental sau operaional sugerea$ ca !e oda !i&loce e a ingerea o%iec ivelor ur!ri e. 4uncia normativ, de o# i!i$are a aciunii #rin in er!ediul creia, su%ordon"ndu-se aciunii, !e oda garan ea$ n r-o anu!i !sur o aciune eficien , ara !odul cum re%uie s se #rocede$e n anu!i e si uaii concre e.

Profesorul Ioan 0erg.i define e !e oda ca ,, o cale eficien de organi$are i conducere a nvrii, un !od co!un de a #roceda care reue e n r-un o fa!iliar efor urile #rofesorului i ale elevilor si .;; ' ib., #. 68 (. Principalele metode folosite n grdini sunt: observaia, demonstraia, exerciiul, conversaia, descrierea, naraiunea, activitatea cu cartea. Observaia 0uno inele #recolarului fiind srace i su#erficiale, %a$a in ui iva a cunoa erii es e indis#ensa%ila. n asociaii, analogii, ac ivi a ea es e !ul !ai eficien dac e,is er!eni de referin concrei, care s-i readuc n !e!orie anu!i e cuno ine, care s-i sugere$e soluii de re$olvare i s-i dea #osi%ili a ea de a se corec a #rin confrun area afir!aiilor cu reali a ea. n evoluia #erce#iei co#ilului sun i!#or an e a " !a uri$area, c" i e,#eriena. <n #recolar care nu a avu oca$ia sa ,,ci easc;; i!agini va descifra su!ar o i!agine. Perce#ia nu se de$vol inde#enden , ci es e in egra a in ansa!%lul de$vol rii #ersonali ii. Observaia const n urmrirea independent, premeditat, intenionat, cu scop, realizat planificat i sistematic uz!nd, dac este nevoie, de instrumente tehnice. 3duca oarea #oa e influena cali a ea o%servaiei #rin+ e,#unerea de su%iec e care #o ca# a a enia #recolaruluin reinerea in eresului de cunoa ereorgani$area unor condiii !a eriale #ro#ice o%servaieidiri&area ac ivi ii #rin cuv"n #ro#unerea de ac ivi i de fi,are a re$ul a eloracordarea i!#ului necesar #en ru o%servaievalorificarea cuno inelor o%inu e #rin o%servaie n e,#licaii, conversaie. n cadrul ac ivi ilor de educare a li!%a&ului din grdini, o%servaia ca !e oda es e folosi n !od #re#onderen n cadrul lec urilor du# i!agini, #oves iri crea e, re#oves iri, &ocuri didac ice si &ocuri-e,erciiu, cu! ar fi+ ,,0e ii des#re !ine=;;, ,,0ine face=;;, ,,3u s#un una, u s#ui !ul e;; e c.

Demonstraia 3s e una din !e odele de %a$a ale grdiniei. 3s e in ui iv, u ili$a n ac ivi ile de do%"ndi e de noi cuno ine dar i de for!are de de#rinderi, consolidare si sis e!a i$are. "etoda aceast rspunde caracterului senzorial al percepiei copilului. 2e!ons raia es e nsoi de e,#licaie, ra#or ul din re aces ea fiind de er!ina de nivelul de cuno ine i de viaa al co#iilor. n grdini, de!ons raia se #oa e face cu+ o%iec e si &ucrii ' gru#a !ic i !i&locie, n s#ecial (!a erial didac ic s ruc ura ' gru# !are i #reg i oare (. unor

n cadrul ac ivi ilor de educare a li!%a&ului din grdini, !e oda de!ons raiei es e folosi cu eficien n ca$ul !e!ori$rilor, al #oves irilor, al corec rii didac ice, &ocuri-e,erciiu e c. Exerciiul #onst n repetarea con tient a unei aciuni pentru a o perfeciona, av!nd ca termen de comparaie un model, cu scopul de a o automatiza, adic de a o punea desf ura cu un foarte redus control con tient. >eui a e,erciiului ine de cali a ea !odelului oferi , care re%uie sa fie clar, accesi%il- de !o ivaia co#ilului de a re#e a #en ru a-si for!a de#rinderea res#ec iva- de do$area dificul ilor in ca$ul de#rinderilor co!#le,e- de sin e i$area ri !ului individual de lucru. Precolarii i nsuesc o ul #rin e,erciii, de#rinderi si #rice#eri #si.o-!o rice, de condui a, grafice, de nu!rare i 9 nu n ul i!ul r"nd 9 de e,#ri!are corec a si e,#resiva. re# a a a frag!en elor nsui e de&a, de a&u orul i corec rile fcu e de adul , de res#ec area ul%urri de vor%ire, cand se !%in de!ons raia cu e,#licaia i e,erciiul, &ocuri

Conversaia $ste o metod verbal de nvare cu a%utorul ntrebrilor i al rspunsurilor. @a$"ndu-se #e cuv"n es e o !e oda de cunoa ere i!edia a. Conversaia euristic 9 de desco#erire 9 l conduce #e co#il la cuno ine noi #rin n re%ri asu#ra al or cuno ine do%"ndi e de&a. Pen ru c re$olvarea nu #oa e fi sesi$a din r-o da a de co#il, adul ul l conduce #rin n re%ri- el a rage a enia asu#ra unor ele!en e i!#or an e #en ru nelegere si as fel l a&u a sa sesi$e$e noi relaii, sa con ure$e #ro%le!e !ai res r"nse a cror re$olvare si!#lifica e,#licaia in egrala. 2ac n re%rile adul ului sun #rea si!#le, efor ul de nelegere es e redus, iar con ri%uia conversaiei la desco#erirea cuno inelor es e redus. Conversaia de veri icare ! examinatoare ur!re e sa evidenie$e gradul, de nsuire a anu!i or cuno ine. n re%rile condiionea$ cali a ea cunoa erii co#ilului #rin adunarea coninu ului de idei la #rinci#iile euris ice, #rin accesi%ili a ea lor, #rin corec i udinea i cali a ea for!ei lor. 4olosi e corec , n re%rile gradea$ dificul ile i sis e!a i$ea$, conduc #e co#il s#re sin e$e. Conversaia-joc are la origine nevoia co#ilului de a-i afir!a #osi%ili a ea de a #une n re%ri. 3l ne va adresa uneori !ai !ul e $ile la r"nd o n re %are care i-a reinu a enia, sau va ncerca sa #relungeasc la nesf"ri o conversaie gra ui . 0onvor%irile din re educa oare si co#ii #o fi fcu e cu un singur co#il, cu un gru# !ic sau cu n reaga gru#a. n convor%irile cu n reaga gru#a, riscurile de nde#r are de in eresele co#ilului de for!alis! si ne#ar ici#are sun !ari. 2eose%i e o%ligaii i revin educa oarei n an renarea re#e a n dialog a co#iilor i!i$i sau recalci rani. Descrierea )ceas a !e od se #rac ic de o%icei ca modalitate de particularizare a unui individ, o%iec , feno!en, #rin #re$en area nsuirilor neeseniale !ai #regnan e, #e fondul nsuirilor generale, eseniale, ale clasei din care face #ar e. Pre colarul folose te descrierea incomplet. 0u a&u orul adul ului, co#ilul #oa e for!a adevrai algori !i de descriere #en ru ceea ce es e in eresa si o%inui #en ru

co#il. 2ac es e solici a , co#ilul #oa e descrie+ #ersoane, ani!ale, #lan e, o%iec e, #re$en "ndu-le #rile #rinci#ale. n cadrul ac ivi ilor de educare a li!%a&ului, descrierea i gse e o larga a#lica%ili a e !ai ales la gru#ele !ici, in cadrul ac ivi ilor de lec ur du# i!agini, re#oves ire, convor%iri e!a ice, &ocuri didac ice e c. "araiunea 0o#ilul #oa e do%"ndi infor!aii i din n "!#lrile veridice sau verosi!ile #re$en a e n #oves iri, #ove i, %as!e, %alade. #ovestirea este o specie a naraiunii creia i este caracteristica prezentarea unei nt!mplri simple, in !od e,e!#lar, de ctre un participant la fa# e, deci la #ersoana I. #ovestea sau basmul #resu#un o desf urare epica, ampl, cu mai multe episoade, n versuri sau n proz, n care in ervin eveni!en e su#rana urale si #ersona&e fan as ice, av"nd rol dis rac iv 9 de ncura&are a is ei!ii care nvinge #ros ia, sau !orali$a or 9 de conda!nare a rului care n o deauna es e nfr"n de %ine. &a grup mic. Poves irea re%uie s fie si!#l, nencrca , cu !ul e co!en arii si fr !ul e e#isoade. 1re# a se rece la #oves iri !ai a!#le. Pen ru a asigura nelegerea i reacia afec iva adecva a, educa oarea re%uie sa foloseasc s ilul li erar oral, s a#ele$e la co!#araii #las ice, s foloseasc i!agini de o reala cali a e es e ica, cu #osi%ili i de sensi%ili$are adecva e v"rs ei #recolare. 0o#ilul re%uie sa foloseasc oa e e,#resiile i cuvin ele folosi e n #oves ire, al fel e,is riscul de a !e!ora cuvin e al cror sens nu l cunoa e i de a le a ri%ui se!nificaii erona e. )c ivi a ea de repovestire es e foar e ndrgi de co#ii #en ru ca le da #osi%ili a ea de a # runde n lu!ea i!aginarului, de a fi ascul ai i de a se afir!a. &a grupa mare, co#iii pot a%unge s stp!neasc foar e %ine mai multe pove ti. Precolarul i cere celui care #oves e e fidelitate fa de prima versiune a pove tii. 3l acce# a uor ficiunea, #lanul ireal al #oves irii, dar o da e,#us o varian , e necesar #s rarea ei. )l fel, co#ilul con es adevrul i cali a ea #oves irii. 3,#licaia o cons i uie carac erul rela iv rigid al g"ndirii co#ilului.

#ovestirea cu nceput dat #refigurea$ n #ar e desfurarea n concordana cu #re!isele din #ar ea #oves i de educa oare. 2e o%icei copilul nu- i face un plan riguros care sa dea o linie de desf urare a in rigii #oves irii, ci pentru unul-doua episoade. n #oves irea cu nce#u da , co#ilul es e scu i de !o!en ele ensiona e de la nce#u c"nd re%uie s aleag un su%iec , un #ersona& i o oda are suficient timp pentru imaginaie. 0o#ilul are resurse crea oare.. Nu re%uie s se e,agere$e n a#recierea lor, a&ung"ndu-se la ideea ca i!aginaia evoluea$ o da cu v"rs a. Produsele crea oare ale co#ilului care cer n !are !sur con ri%uia i!aginaiei sun su#erioare, dar nu n co!#araie cu #rodusele de aceeasi na ura ale adulilor, ci cu re$ul a ele co#ilului n ac ivi i care #resu#un g"ndirea cau$al i sun !ul !ai #uin n sfera de in erese a co#ilului dec" n "!#lrile s#ecifice #ove ilor. $ctivitatea cu cartea 2ei n general nu iu sa ci easc, #recolarii folosesc, inci#ien i aceas a !e oda. >sfoind cri de #ove i cunoscu e ce au e, la uri de i!agini, ei !e!orea$ #ove i, #rivesc desenele, le co!en ea$. nsi inerea corec a crii, rsfoirea fil cu fil de la nce#u #"n la sf"ri , cunoa erea irului ' firul logic ( al #oves ilor din fiecare car e sun ac.i$iii i!#or an e #en ru #recolari. 2is incia e, scris - i!agine, recunoa erea unor li ere sau cuvin e fa!iliare cu! ar fi i lurile #oves irilor, denu!iri ale unor alinea e scrise #e a!%ala&e, indica oare e c. sun as#ec e care facili ea$ de#rinderea co#ilului de a lucra cu car ea.

Memori%area ! activitate de predare- nvare

"emorizarea es e o ac ivi a e de educare a li!%a&ului, a,a a #e o%iec ivele nv!"n ului #recolar #e #ar iculari ile de v"rs ale co#iilor. Valoarea for!a iv a aces ei ac ivi i se concen rea$ #e de$vol area !e!oriei logice volun are a #recolarilor, av"nd ca #re!ise s#ecificul #roceselor #so.ice la aceas a v"rs . "emoria es e un #roces #si.ic cons i ui din rei fa$e succesive+ faza de achiziie, ' !e!orare (, faza de reinere ' #s rare ( si faza de reactivare ' ac uali$are ( cu doua !o!en e+ recunoa terea @ucure i, /6A6, #. 566. ( Me!oria #recolarilor are carac eris ici s#ecifice+ si reproducerea. )l uri de g"ndire, !e!oria s la %a$a ac ivi ii de nvare. ' 'icionar de pedagogie, 3di ura 2idac ica si Pedagogica,

 carac erul concre -in ui iv !are #las ici a e uurina cu care co#ilul !e!orea$, #s rea$ si re#roduce ceea ce are re$onan afec iva #en ru el ' !e!oria es e ac iv ( endina !e!orrii #asive, involun are nes #"nirea #roceselor de !e!orare. Memorarea es e #rocesul #si.ic care cons n nregis rarea i reinerea n !e!orie a infor!aiilor din lu!ea ncon&ur oare. Me!orarea #oa e fi !ecanic i logica, involun ar i volun ar. Memorarea mecanica es e o for!a a !e!orrii care duce la fi,area, conservarea i re#roducerea cuno inelor, infor!aiilor, fr a le #relucra, nelege si n reag n r-un sis e!. Memorarea lo&ica es e o for!a a !e!orrii susinu de nelegerea relaiilor raionale, a cau$ali ii, a legilor e c, care #rivesc infor!aiile ce ur!ea$ a fi #s ra e n !e!orie. n !e!oria logic, g"ndirea es e foar e ac iv, reali$"nd asociaii n re da e i in egrarea lor n sis e!e de cunotine, priceperi i deprinderi. 3a se o#une !e!orrii !ecanice. Memorarea involuntar sau neintenionat, ca for!a a !e!orrii ' #rin care ele!en ele #erce# ive sun reinu e fr s e,is e o in enie e,#resa in aces sens (, es e facili a a de+ #ro#rie ile sensi%ile i de coninu ul !a erialului ' ,, fora lui de i!#resionare;; (, de #relucrare lui ac iva, de se!nificaia !a erialului si sco#ul #rinci#al al ac ivi ii, de fac ori !o ivaionali C in eres, ncura&are #u%lica e c.C ' 'icionar de pedagogie, 3di ura 2idac ica si Pedagogica, @ucure i, /6A6, #. 5AD. (

n o#o$iie cu !e!orarea involun ar, ac iv, es e memorarea voluntara sau

intenionat' '' carac eri$a #rin #re$en a in eniei de a !e!ora;;- es e o ac ivi a e orien a con ien s#re sco#, cu un efor acce# a . )ces i# de !e!orare es e de er!ina de organi$area raional a re#e iiilor i de sc.e!e !e!o e.nice ' ansa!%lu de re#ere ale aciunii !in ale (. Me!oria se afla in in eraciune si in erde#enden cu oa e #rocesele #si.ice, nsuiri si ca#aci i #si.ice.

Me!oria are funcie reflec orie. n co!#araie cu al e #rocese #si.ice, !e!oria are carac eris ici s#ecifice. 3s e+ ac iv C #asiv selec iv 9 adic se reac uali$ea$ ceea ce concorda cu #reocu#rile, dorinele, in eresele su%iec ului si uaional 9 n concordan cu #ar iculari ile si uaiilor i cu s area su%iec ului rela iv fidel 9 nu o co#ie a reali ii ' cau$ele sun #ersonali a ea su%iec ului, dar si ui area ( !i&loci a 9 #en ru a fi e!einica si #en ru a facili a re#roducerea, re%uie folosi e anu!i e ins ru!en e ,, s i!uli 9 !i&loc;; + o%iec e concre e, cuv"n ul, g"ndul, asociaii de g"nduri in eligi%il 9 ceea ce nsea!n nelegerea celor !e!ora e si reac uali$a eaceas a carac eris ica releva in eraciunea !e!oriei cu g"ndirea, relev carac erul ei logic, raional, con ien . Pen ru !e!orare, se folosesc sc.e!e raionale, sc.e!e !e!ice, de e,e!#lu+ !#rirea e, ului n uni i logice, nelegerea aces ora, asocierea aces or uni i logice cu al ele de&a !e!ora e, asocierea cu !a erialul in ui iv e c. Me!ori$area, ca ac ivi a e de educare a li!%a&ului organi$a a, sis e!a ica, #roduc iva, re%uie #roiec a a &udicios in ansa!%lul celorlal e ac ivi i din grdini, cores#un$ or o%iec ivelor #e gru#e de vars e. 3a i!#lica selecia e, elor li erare celor !ai #o rivi e sco#ului educa iv, re%uinelor cogni ive si afec ive ale co#iilor, reali$area !a erialelor in ui ive care sa facili e$e !e!orarea si s #"nirea !ecanis!elor !e!orrii. (copul memori%rii cons n+ de$vol are g"ndirii logice a co#ilului, #e %a$a succesiunii sen i!en elor si ideilor #oe ice, ale e, elor li erare de$vol area a eniei i a #u erii de concen rare de$vol area !e!oriei volun are #rin co!unicarea unor o%iec ive ur!ri e n de!ersul didac ic, #rin con ien i$area efor ului solici a , #rin nsuirea, n i!#, de c re co#ii, a sc.e!elor !ne!ice ' asociaii diri&a e ( de$vol area au$ului fone!a ic al co#iilor/D

 de$vol area ca#aci ii de a #s ra si de a re#roduce cuno inele for!area de#rinderii de a reci a corec si e,#resiv sensi%ili$area co#iilor la e,#resivi a ea li!%a&ului #rin nsuirea unor cuvin e si e,#resii cu valoare e!o iva. )ipurile de activiti de memori%are sun de er!ina e de sarcinile didac ice, si anu!e+ ac ivi i de #redare-nvare ac ivi i de fi,are ' re#e are (, orien a e s#re nsuirea e!einica a #oe$iilor !e!ora e n ac ivi i de #redare-nvare si s#re consolidarea de#rinderilor de re#roducere con ien i e,#resiv ac ivi i de verificare a nsuirii #oe$iei, a e,ac i ii re#roducerii si a e!einiciei !e!orrii. n nv!"n ul #recolar, aces e rei i#uri de ac ivi i de !e!ori$are nu sun dis inc e, ci sun ac ivi i !i, e+ n r-o ac ivi a e de #redare-nvare a unei #oe$ii re%uie reali$a i o secven de fi,are si consolidare a unor !e!ori$ari an erioare, nrudi e ca a!a ica. 2e ase!enea, n al e ac ivi i de educare a li!%a&ului se #oa e desfura o secven de verificare si consolidare a unor !e!ori$ri. 3 a#ele ac ivi ii de !e!ori$are sun + *+ Or&ani%area activitii' care cons n asigurarea cadrului adecva sau n careu, #reg irea !a erialului didac ic si organi$area co#iilor. ,+ Des urarea activitii de !e!ori$are, care cu#rinde doua secvene+ (ecvena ), n care li se s#une co#iilor ca vor avea de nva o #oe$ie, li se co!unica i lul si au orul, anu!i e o%iec ive o#eraionale, !eni e sa cree$e !o ivaia nvrii, s s i!ule$e !e!orarea si sa n rein a enia volun ara (ecvena a ))-a es e predarea-nvarea poeziei, veriga #rinci#ala a ac ivi ii de !e!ori$are, desfura n r-un cadru e!oional favora%il audierii, nvrii si re#roducerii #oe$iei. (ecvena ) cu#rinde ur! oarele !o!en e+ de desfurare+ curenie, aerisirea slii de clasa, ae$area !o%ilierului in se!icerc

//

 )ntroducerea copiilor n tema activitii #rin reac uali$area i #reci$area re#re$en rilor i a cuno inelor i!#lica e n e, ul #oe$iei. Prin varia e !e ode ' #oves ire, conversaie, e,#licaie, e,erciiu s. a. ( co#iii sun #reg ii #en ru fa!iliari$area cu coninu ul de idei si de sen i!en e al #oe$iei. Me odele i !i&loacele de reali$are a aces ei secvene de#ind de gru#a de v"rs a si de s#ecificul i co!#le,i a ea e, ului li erar. Pen ru facili area nelegerii #oe$iei se #o folosi ilus raii, dia#o$i ive, case e audio si video, care concre i$ea$ !o!en e ale #oe$iei. *amiliarizarea copiilor cu textul literar se reali$ea$ n funcie de s#ecificul, accesi%ili a ea si co!#le,i a ea e, ului li erar. n ca$ul #oe$iilor si!#le, accesi%ile, se #oa e renuna la in roducerea #reg i oare. >ece# area #oe$iilor desci# ive se #oa e asigura #rin r-o convor%ire %a$a #e ilus raii, a%louri adecva e sau #rin r-o scur a #oves ire, n care se folosesc cuvin e si e,#resii din e, ul li erar, as fel #reg indu-se nelegerea si nsuirea aces ora. n fa!iliari$area cu e, ul si !e!orarea #oe$iei, un rol deose%i l are si !a erialul didac ic, ala uri de reci area-!odel de ca re educa oare.Pri!a reci are-!odel creea$a e!oia care con ri%uie la reali$area nvrii. ) doua reci are!odel, ur!as a de anali$a e, ului 9 #rin care #rescolarii desco#era ririle afec ive, sen i!en ele si !u$icali a ea versurilor 9 i #reg e e #e co#ii #en ru !e!orarea #oe$iei. >eci area-!odel re%uie s nde#lineasc anu!i e cerine+ s fie clar s fie e,#resiv s fie nsoi de !i!ica si ges iculaie adecva e s cree$e e!oie co#iilor, !o iv"ndu-i #en ru nvare. 3,#resivi a ea reci rii se reali$ea$ #rin+ sc.i!%area onului vocii accen e si #au$e logice, #si.ologice si gra!a icale res#ec area ri !ulu si a ri!elor #oe$iei !i!ica si ges iculaie. (ecvena a ))-a - predarea-nvarea poeziei

/5

n funcie de coninu ul si gradul de dificul a e al #oe$iei, nvarea aces eia se face n n regi!e ' nvare glo%ala ( sau #e uni i logice. Poe$iile si!#le, a rac ive, se nva glo%al, cele !ai dificile se !e!orea$ #e uni i logice, care nu n o deauna concorda cu versul sau cu o s rofa. 4iecare uni a e logic de !e!ora se re#roduce nu!ai du# ce au fos reci a e uni ile logice an erioare. )ceas a re#e are a uni ilor #receden e con ri%uie la nelegerea uni ii de coninu a #oe$iei si fi,ea$a in !e!orie frag!en ele logice in succesiunea lor fireasca 9 de$vol a !e!oria logica. n ac ivi ile cu #recolarii re%uie e,ersa a nu!ai reci area individuala, #rin care educa oarea ur!re e corec i udinea #ronunrii, fideli a ea re#roducerii, e,#resivi a ea, gradul de nelegere a e, ului de c re fiecare co#il solici a . >eci area colec iva nu #er!i e aces con rol individual, n ca$ul unor co#ii aceas a reci are reduc"ndu-se la re#roducerea unui cuvan sau c.iar a sila%ei finale a uni a ii re#roduse. >eci area colec iv se #oa e folosi nu!ai n nc.eierea ac ivi ii, dac #oe$ia n-are versuri-refren sau versuri care #o sugera ecouri, ono!a o#ee s. a. ' e,e!#lu+ in #oe$ia (omnoroase pasarele de Mi.ai 3!inescu, ul i!ul vers al fiecarei s rofe fiind o urare, aces e versuri #o fi re#roduse in cor, cu in ensi a ea vocii din ce in ce !ai sca$u a (. n reci irea individuala, co#ilul solici a re%uie sa s#un i lul si au orul #oe$iei, sa re#roduc versurile cu a&u orul educa oarei, #e %a$a !a erialului in ui iv. 0o#iii re%uie s i!ulai #rin a#recieri individuale, #rin a#lau$e sau al e #rocedee de !o ivare a nvrii+ nregis rarea #e case a, selecionarea #en ru #rogra!ul ser%rii, #en ru un concurs de reci ri, n recere in re gru#uri de co#ii s.a. n ac ivi a ea de consolidare a !e!orrii se #o reali$a+ reci ri #e roluri, #rocedeu #rin care se a&unge la reci irea corec a si la fi,area coninu ului de idei sau a unor ele!en e de li!%a& #oe ic !%inarea reci rii individuale cu cea colec iva, ca in cele e,#use !ai sus sau #rin in er!ediul unui #ersona& ndrgi de co#ii reci area selec iv, ca !odali a e de verificare a gradului de concre i$are a !e!orarii. Pen ru de$vol area diciei si #en ru sesi$area !u$icali ii si fru!useii li!%a&ului, se u ili$ea$a ur!a oarele #rocedee+ anali$a, !#reun cu co#iii, a unor versuri-

/8

 folosirea unor ele!en e de &oc #rin care se releva ri !ul si ri!a #oe$iei !i!area unor s ri sufle e i re#roducerea unor ono!a o#ee sau a unor !icri s#ecifice unor feno!ene ale na urii s.a. -+ .nc/eierea activitii are ca o%iec #riori ar fi,area celor nva e. 1re%uie u ili$a e acele #rocedee care re$esc si n rein in eresul co#iilor #en ru #oe$ie+ intonarea unui cantec cu tema asemanatoare0 redarea in desen a unor as#ec e ale coninu ului #oe$iei folosirea unui disc, a unei nregis rri #e case a video si audioe,ecu area unor !icri i!i a ive a#recieri colec ive si !ai ales individuale s.a.

Memori%area ! activitate de ixare

Me!ori$area ca ac ivi a e de fi,are ' re#e are ( a #oe$iilor are ca sco# asigurarea unei !e!orri e!einice a e, ului si consolidarea de#rinderii de ci ire clara si e,#resiva. S ruc ura aces ei ac ivi i cu#rinde+ *+ Or&ani%area activitii 5. Des urarea activitii' cu ur! oarele secvene+ )ntroducerea n activitate: anunarea ac ivi iirea!in irea #oe$iei ce ur!ea$a a fi re#e a are#roducerea #oe$iei de c re co#ii.

*ixarea cuno tinelor: -+ .nc/eierea activitii 4or!ele ar is ice ale #oe$iilor sun rece# a e de ca re co#ii si, #rin !e!orarea aces ora, #o fi in roduse in li!%a&ul lor ac iv. 3duca oarea re%uie sa su%linie$e fru!useea li!%ii ro!ane, !u$icali a ea ei, sa-i solici e #e co#ii sa redea ei nii as fel

/7

de e,#resii ar is ice. 2e !ul e ori e %ine sa asocie! #oe$ia cu !u$ica, cu sco#ul de a sensi%ili$a co#iii. )c ivi a ea se #oa e nc.eia cu un concurs ,, 0ine reci a !ai fru!os =;; Se vor e,e!#lifica, n con inuare, diferi e !odali i #e care educa oarea le are la nde!"n #en ru nsuirea coninu ului de idei, #en ru !e!orarea con ien a #oe$iei (omnoroase pasarele de Mi.ai 3!inescu. 0uvin ele si e,#resiile ce necesi a e,#licaii sun + izvoarele suspina, codrul negru tace, feerie, totu-i vis si armonie. Se #oa e e,#lica #ersonificarea i$vorului #rin cuvin ele+ susura, fac zgomot redus, incet. Versul Pe c!nd codrul negru tace se #oa e e,#lica #rin i!aginea unei #duri n uneca e, unde #srile au ador!i , nu !ai ciri#esc, deci in #dure es e n uneric si lini e. 0uv"n ul feerie se asocia$a fru!use ii. Versul +otu-i vis si armonie se asocia$a cu s area de linis e, #ace si fru!use e. I!aginile suges ive folosi e !#reun cu e,#licaiile necesare si c.iar asocierea versurilor cu !u$ica con ri%uie la #ar ici#area ac iva si afec iva a co#iilor la nvarea #oe$iilor. 2u# nvarea #ro#riu-$isa a #oe$iei, se #o desfura scur e &ocurie,erciiu #en ru fi,area noilor cuvin e in voca%ularul co#iilor+ a( s cons ruiasc #ro#o$iii cu cuvin ele+ lebda, codru, trestii, %( s gseasc sinoni!e #en ru cuvin ele+ se aduna, feerie, c( s s#un an oni!e #en ru cuvin ele+ tace, aproape, noapte, feerie, d( s des#ar in sila%e cuvin ele+ cuiburi, gradina, feerie, dorm, vis, armonie, e( s gseasc cuv"n ul #erec.e C' cuv"n ul care ri!ea$ cu cel da ( + psrelermurele, tace-pace, feerie-armonie. )s fel de scur e &ocuri-e,erciiu se #o desfura la orice ac ivi a e de !e!ori$are, in s#ecial la gru#ele !ari #reg i oare. 3le au dre# sco#ninsusirea cuvin eloir noi, ac ivi$area voca%ularului, fi,area unor reguli fone ice sau gra!a icale. 3le fac leg ura n re ac ivi a ea de la grdini si leciile de la coala. #O1E()23E$

/?

#ovestirea es e una din re ac ivi ile de educare a li!%a&ului cele !ai #lcu e co#iilor, n ruc" le sa isface nevoia de cunoa ere si de afec ivi a e, le s i!ulea$ i!aginaia si cons i uie cadrul o# i! de e,ersare a ca#aci ii de co!unicare. 0a ac ivi a e s#ecific nv!"n ului #recolar, #oves irea de$vol a ur!a oarele #rocese #si.ice+ g!ndirea logic, co#iii re%uind sa rein desfurarea eveni!en elor si sa le e,#una #e %a$a unor #rocedee si !i&loace s#ecifice ' de e,e!#lu, #e %a$a in re%arilor for!ula e de educa oare, #e %a$a unor ilus raii sau desene s.a. ( imaginaia, #roces cogni iv co!#le, de e,ersare #rin crearea unor i!agini noi #e %a$a #relucrarii re#re$en arilor si a e,#erien ei cogni ive an erior for!a e limba%ul, ca !i&loc funda!en al de co!unicare. Ei!%a&ul si g"ndirea se in ercondiionea$, se cons i uie ca uni a e in re co!unicaional ' rans!i ere de infor!aie ( si cogni iv. *andirea se de$vol a avand ca su#or li!%a&ul, iar li!%a&ul es e e,#resia nivelului de de$vol are a gandirii. #oves irea con ri%uie, de ase!enea, la de$vol area ateniei da ori a creia co#iii !e!orea$ nu!ele #ersona&elor, frag!en e de #oves iri si #oves i, rein succesiunea n "!#lrilor, rs uri si co!#or a!en e ale #ersona&elor s.a. n grdinia de co#ii se desfoar doua i#uri de #oves iri+ #oves irile educa oarei #oves irile co#iilor. #ovestirile educatoarei #ovestirile educatoarei sun e,#uneri orale ale unor o#ere li erare ' #oves i, #oves iri(, reali$a e de c re educa oare. )ces e ac ivi i se organi$ea$ cu n reaga gru#a, ca ac ivi a e o%liga orie sau in i!#ul &ocurilor si ac ivi ilor alese cu oa a gru#a sau #e gru#e !ici de co#ii. Prin coninu ul ei, aceas a ac ivi a e lrge e sfera de cuno ine ale co#iilor. )ce ia ur!resc cu a enie n "!#lrile %as!ului sau ale #oves irii, !e!orea$, desco#er rs uri si co!#or a!en e ale #ersona&elor, anali$ea$ si co!#ara, s a%ilesc anu!i e relaii in re fa# e si #ersona&e, a&ung la generali$ri. >ece# area a en a a #oves irilor con ri%uie la fa!illiari$area co#iilor cu s ruc ura li!%ii, cu %oga ia si e,#resivi a ea li!%&ului- ei i nsuesc cuvin e cu sensuri #ro#rii si figura e, /6

e,#resii #oe ice, for!ule s#ecifice aces or creaii li erare, cons rucii ri !a e si ri!a e, $icale, #rover%e, s ruc uri gra!a icale. Pove ile au a " valoare for!a iva, ca si e ica, con ri%uind la for!area con iinei !orale- co#iii desco#er rs uri de carac er, i aleg !odele de viaa, cunosc n ruc.i#ri si !anifes ri ale %inelui si ale rului ' de e,e!#lu, in (cufia -o ie de 0.arles Perraul , Pungua cu doi bani, #apra cu trei iezi si .rsul pclit de vulpe de Ion 0reanga, Povesti de Fans 0.ris ian )ndersen s.a.( 0o#iilor de rei ani le sun accesi%ile a " #oves irile realis e, c" si cele fan as ice, care cores#und nevoii lor de cunoa ere si de afec ivi a e si care le #o influena co!#or area. Pove ile si #oves irile au e!e varia e+ lu!ea co#ilriei si viaa adulilor #oves iri des#re vieui oare #ove i in care ele!en ele realis e se !%in cu cele fan as ice. Mul e %as!e au ca e!a relaia din re co#ii si #rini ' de e,e!#lu+ !a!a vi rega, !#r easa rea din /lba-ca-0apada si cei apte pitici de 4raii *ri!!, %a%a din *ata babei si mo neagului de Ion 0reanga s.a. (. 1e!a ica o#erelor li erare e,#us in ac ivi a ea de #oves ire se diferenia$ de la o gru#a de v"rs a la al a. Ea gru#a !ica #oves irile re%uie sa fie scur e, accesi%ile, a rac ive, sa de$vol e sen i!en e si s ri afec ive #o$i ive. Ea gru#a !i&locie se #o folosi o#ere li erare care sa-i fa!iliari$e$e #e co#ii cu diverse as#ec e la vieii si sa le influene$e co!#or a!en ul. Ea gru#a !are #reg i oare #oves irile devin !ai co!#le,e, au ca sco# sesi$area #lanului real si a celui ireal, s i!ularea crea ivi ii co#iilor, e,ersarea ca#aci ii de co!unicare. (tructura activitii de povestire )ces e ac ivi i re%uie #roiec a e confor! finali ilor #rocesului ins ruc iveduca iv din nv!"n ul #recolar. 3duca oarea re%uie sa #lanifice #oves irile ealona , de-a lungul n regului an de nv!"n , in s r"ns relaie cu celelal e ac ivi i de educare a li!%a&ului- re%uie selec a e &udicios coninu urile in funcie de o%iec ivele cadru si de referin. Preg irea ac ivi a ii, in afara de #lanificarea calenndaris ica, cu#rinde+ s a%ilirea o%iec ivelor/A

 selec area coninu urilor s udierea a en a e, elor li erare, ada# area aces ora la #ar iculari ile de v"rs ale co#iilor alc uirea #lanului #oves irii+ succesiunea e#isoadelor, iden ificarea rs urilor #ersona&elor, s a%ilirea #asa&elor si a e,#resiilor li erare de !e!ora #rega irea !a erialului didac ic. 3 a#ele ac ivi ii de #oves ire+ *+ Or&ani%area activitii cu#rinde+ - asigurarea cadrului adecva desfurrii ac ivi ii- #reg irea si e,#unerea !a erialului didac ic si a !i&loacelor audiovideo s.a. ,+ Des urarea activitii #resu#une !ai !ul e secvene+ )ntroducerea n activitate 9 es e o #ar e #ar e foar e i!#or an a #en ru succesul ac ivi ii. 2e !odul in care es e ca# a in eresul co#iilor #en ru su%iec ul a%orda de#inde in !are #ar e reali$area o%iec ivelor #ro#use. Me odele si #rocedeele alese de educa oare #o fi diverse, in funcie de v"rs a co#iilor sau su%iec 6ul #oves ii+ se #o u ili$a &ucrii, silue e de #ersona&e, !arione e de la ea rul de ##ui, un cadru din #oves e sau se #oa e u ili$a conversaia li%era ori #e %a$a de ilus raii, !ai ales a unci c"nd es e nevoie sa #reg i! co#iii #en ru nelegerea coninu ului. )s fel, la gru#a !ica, in in roducerea ac ivi ii de #oves ire cu e!a #sua din oala ' %as! #o#ular ( educa oarea #oa e reali$a !o!en ul de ca# are a a eniei co#iilor cu a&u orul #ersona&ului >ic-Ie#uric care anuna c" eva sur#ri$e #en ru co#ii, dar le da si o sarcina+ co#iii re%uie sa fie a eni si sa s#un la sf"ri de ce s-a nu!i aa #oves ea si ce #ersona&e au n "lni in ea. Ea gru#a !i&locie si c.iar !are se #oa e u ili$a in ac ivi a ea de #oves ire &egenda ghiocelului de 3ugen Gianu, iar in roducerea in ac ivi a e se reali$ea$ cu un #ersona& si!%olic 9 Primvara- sau cu a&u orul unei #lane ce ilus rea$ #ri!vara. Se #oa e a#ela si la ca eva versuri+ $u sunt fiica anului 1+rimisa de "os +imp 1 /notimpul sa il schimb 1 +ara toata s-on cuprind, 1 #u brate de flori 1*luturinsi cantari, 1 /lbine in /B

floare 1 )arba pe ogoare. )ces ea cons i uie #unc ul de #lecare in r-o scur a discuie #en ru #re$en area coninu ului #oves ii. $xpunerea pove tii 1 povestirii de c re educa oare+ educa oarea anuna i lul si au orul #ove ii C #oves irii sau %as!uluie,#unerea re%uie sa fie clara, accesi%ila si e,#resiva #en ru a ca# a a enia, #en ru a re$i e!oii si #en ru a asigura !o ivaia nvrii. 3,#resivi a ea e,#unerii se %realoi$ea$ #rin+ !odularea vociisc.i!%area ri !ului vor%irii #e #arcursul e,#uneriiaccen uari si scaderi ale in ensi a ii vocii+re#e iii!i!ica si ges iculaie!i&loace i!i a ive si in ui ive+ diafil!, case a audio-video, silue e si !ac.e e. 3,#unerea #oa e al erna cu dialogul succin cu co#iii sau cu n re%ri re orice, !eni e sa le n rein a enia, sa cree$e ensiunea e!oional si dina!is!. 3duca oarea re%uie sa verifice #e #arcursul ac ivi a ii daca se !enine in eresul co#iilor #en ru #oves e C #oves ire, dar si sa su%linie$e in elesul cuvin elor, #ro#o$iiilor si fra$elor. 3duca oarea re%uie sa se rans#un in rolul #ersona&elor, sa ncerce sa le rans!i #er!anen e!oii co#iilor. Pe !sur ce se derulea$ e,#unerea, li se #re$ena co#iilor si i!agini ce sugerea$ coninu ul sau se derulea$ un diafil!, n case a video, se !"nuiesc silue e, ##ui, !arione e sau se folose e un al #rocedeu !odern. 3,#unerea re%uie ada# a a nivelului de nelegere al co#iilor, #s r"ndu-se ns s ilul au orului, c.iar unele cuvin e !ai vec.i, !ai #uin u ili$a e in $ilele noas re, dar care dau far!ec %as!elor. Nu se reco!anda a enionarea co#iilor #rin for!ule+ ,,4ii a eniH;;, ,,)scul aiH;;, ,,Nu !ai vor%iH;; e c., ci re%uie folosi e !e odele si #rocedeele care sa le ca# e$e in eresul aces ora #en ru #oves e C #oves ire+ on, !i!ica, in onaie, n re%ri re orice, !a erial didac ic adecva , for!ule de genul+,, Sa vede! ce s-a !ai n "!#la H;; sau+ ,,:are cine l va a&u a=;; e c.

/6

-+ .nc/eierea activitii se a,ea$ #e fi,area coninu ului #ove ii. )ceas a se #oa e reali$a #rin+ reinerea !o!en elor #rinci#ale ' #e %a$a de i!agini si n re%ri (. 3,is a #ericolul ca unele educa oare sa #relungeasc #rea !ul aceas a #ar e, #un"nd #rea !ul e n re%ri, dorind sa cunoasc o ce au reinu co#iii si as fel sa ransfor!e nc.eierea in r-o re#oves ire, ceea ce va conduce la #lic isirea co#iilor, la scderea in eresului #en ru ac ivi a e si #oa e c.iar anula efec ul !esa&ului rans!is de coninu . )s fel, #en ru #oves ea &egenda ghiocelului, n re%rile #o fi de genul+ ,, 0ine s-a su#ra #e g.iocel si a vru sa-l #ede#seasc=;;, ,,0e re#re$in g.iocelul si de ce l nu!i! as fel=;;. Preci$area #ersona&elor #rinci#ale cu rasa urile lor re#re$en a ive. 3duca oarea #oa e #une doua- rei n re%ri cu! ar fi+ ,,0e #ersona&e v-au #lcu si de ce=;;, ,,0e #ersona&e nu v-au #lcu si de ce=;;, ,,0are sun #ersona&ele #o$i ive=;; ' n ruc.i#ri ale %inelui (, ,,0are sun #ersona&ele nega ive=;; ' n ruc.i#ri ale rului (, ,,0u ce #ersona& ai dori sa se!nai si de ce=;;, ,,0u ce #ersona& ai dori sa nu se!nai si de ce=;; e c. - in egrarea noilor cuno ine in sis e!ul celor nsui e an erior si asigurarea re eniei si a ransferului. 3duca oarea #oa e face #er!anen referire la #oves i care au acelai !esa&, #ersona&e sau n "!#lri ase!n oare. 3,e!#lu+ ,,n ce al a #oves e ai n "lni #ersona&ul !a!a vi rega=;; sau ,,S#unei i lul unei al e #oves iC#oves iri in care es e #ede#si a neascul area 'sau lenea, ng"!farea, egois!ul e c. (H;; >e enia si ransferul se #o reali$a in cadrul #oves irii &egenda ghiocelului #rin solici area co#iilor de a gsi !odali i de a-l a#ra #e g.iocel de frigul iernii. - !i!area unor aciuni ce definesc anu!i e #ersona&e alese de co#ii. )ceas a es e o !odali a e des n "lni la gru#ele !ici. 3,e!#lu+ ,,0u! c"n lu#ul la ua ie$ilor=;;, ,,)r ai cu! !ergea cocosul ano c"nd se n orcea de la cur ea %oierului cu alaiul de #sri du# el;;.

5D

redarea #rin desen, la alegere, a unor secvene din #oves ire, care iau i!#resiona . #ovestirile copiilor

#ovestirile copiilor a#ar su% for!+ ). re#oves ire@. #oves iri crea e de co#ii. Prin oa e ac ivi ile de educare a li!%a&ului desfura e in grdinia de co#ii, se ur!re e for!area ca#aci ii de e,#ri!are e,ac a, in eligi%ila, cursiva. 0o#iii #reolari re%uie sa fie ca#a%ili de a-si e,#ri!a re%uinele, g"ndurile si sen i!en ele, sa fie ca#a%ili sa co!unice in re ei si cu adulii. $+ 3epovestirea Prin ac ivi a ea de re#oves ire a e, elor li erare ' #oves i, #oves iri ( e,#use de educa oare, se de$vol g"ndirea logica si !e!oria co#iilor, se e,ersea$ vor%irea. 0o#iii re%uie+ s redea n "!#lri reale sau i!aginare in succesiunea lor s des#rind rs uri ale #ersona&elor-, s a#recie$e fa# e ale aces ora s co!unice g"nduri si i!#resii des#re n "!#lri si #ersona&e s aleag #ersona&ul care le-a #lcu sau #e care-l considera !odel, !o iv"ndu-i #referina. n re#oves ire con ri%uia co#iilor es e res r"ns. n funcie de v"rs , ei redau !ai si!#lu sau !ai de$vol a coninu ul li erarre#roducerea re%uie sa fie e,ac a, cu !i&loace lingvis ice #ro#rii, corec e su% as#ec fone ic, le,ical si gra!a ical. )c ivi a ea de re#oves ire se #oa e organi$a nce#"nd cu gru#a !ica, dar #ove ile si #oves irile re%uie sa fie si!#le, accesi%ile. >eui a ac ivi ii de re#oves ire de#inde de gradul de nsuire a #oves irii de c re co#ii, adic de+ nsuirea con ien 5/

 nsuirea e!einica a #oves irii. Pen ru reali$area aces ui de$idera se i!#une necesi a ea re#e rii #oves irii n afar ac ivi ii o%liga orii si necesii a ea e,#unerii in sala de gru#a a unor a%louri sau ilus raii ce redau coninu ul #oves irii. ) a re#oves irea unui e, li erar, c" si #oves irea crea de educa oare se #o reali$a in for!e diferi e+ a.re#oves irea #e %a$a unor a%louriCilus raii ce redau e#isoadele #rinci#ale ale #oves irii%.>e#oves irea #e %a$a unui #lan ver%al cores#un$ or frag!en elor logice ale #oves iriic. >e#oves ire li%erd. >e#oves ire #e %a$a unui e, ci i . >e#oves irile #e %a$a de a%louri C ilus raii si cele #e %a$a unui #lan ver%al le ofer co#iilor #unc e de s#ri&in. a.>e#oves ire #e %a$a unor a%louri C ilus raii ce redau #oves irii Des urarea repovestirilor pe ba%a de tablouri 4 ilustraii conine urmtoarele secvene: Introducerea n activitate - educa oarea anun i lul si au orul $xpunerea, pe scurt, a coninutului povestirii -epovestirea - co#iii re#oves esc coninu ul #e %a$a a%lourilor care redau c" e un e#isod al #oves irii- daca es e ca$ul, #o fi solici ai co#iii sa co!#le e$e e,#unerea -epovestirea integral -unul sau doi co#ii reali$ea$ re#oves irea in egral- cu c" se vor folosi !ai #u in de a%louri, cu a a re#oves irea devine li%era. %. >e#oves irea #e %a$a unui #lan ver%al cores#un$a or frag!en elor logice ale #oves irii )ces i# de re#oves ire face recerea s#re #oves ire li%era. e#isoadele #rinci#ale ale

55

3duca oarea re%uie sa reali$e$e in #reala%il un #lan ver%al accesi%il si succin , care deli!i ea$ secvenele #oves irii. n funcie de gru#a de v"rs si de nivelul co#iilor, #lanul es e si!#lu sau !ai a!#lu+ la gru#a de #a ru-cinci ani, #lanul re%uie sa fie !ai a!nuni . Planul ver%al #oa avea for!a unor in re%ari, accesi%ile co#iilor. 3duca oarea e,#une #lanul ver%al #a %a$a cruia co#iii reali$ea$ re#oves irea. Ea gru#a !are #reg i oare se #oa e ur!ri #re$en area unor de alii se!nifica ive, unele n re%ri #o solici a e,#licaii si a#recieri ale fa# elor. Poves irile scur e re%uie sa fie re#oves i e in n regi!e de un singur co#il, #oves irile !ai de$vol a e #o fi reda e de doi- rei co#ii. Ea gru#a de cinci-sa# e ani, se reco!anda s i!ul.larea re#oves irii li%ere #rin care se e,erse$a vor%irea li%era a co#iilor. 3 a#ele ac ivi ii de #oves ire #e %a$a unui #lan ver%al sun + *+ Or&ani%area activitii 9 #resu#une asigurarea unui cadru adecva desfurrii ac ivi ii si #reg irea !a erialului didac ic. ,+ Des urarea activitii )ntroducerea in activitate cons in+ #re$en area unor i!agini din #oves e sau #oves ire, #e care co#iii re%uie sa le iden ifice s#un"nd i lul si au orul#re$en area unui #ersona& din #oves e C #oves ireaudierea unui frag!en din #oves e C #oves iree,#unerea unei !ac.e e sau a unui decor, care nfiea$ locul de desfurare a aciunii s.a. -epovestirea coninu ului #oves ii C #oves irii, #e frag!en e, se reali$ea$ #e %a$a unui #lan ver%al. E5EM#6272C$3E Plan de n re%ri de$vol a #en ru #oves irea .rsul pclit de vulpe de Ion 0reanga. <nde se afl vul#ea= 0ine venea #e dru!=

58

0u! i-a fcu ros de !"ncare vul#ea= 0e a facu aranul c"nd a v$u vul#ea in !i&locul dru!ului= 0u! l-a #acali vul#ea #e urs=

Ea gru#a !are, #lanul de n re%ri es e !ai redus+ *ri!!. /. !#r easa dore e sa ai% o fe i. 5. !#r easa 9 !a!a vi rega 9 .o r e sa sca#e de )l%a9ca 9I#ada. 8. )l%a 9 ca 9I#ada a&unge la casa #i icilor. 7. ?. 6. !#r easa cea rea ncearc sa o o!oare #e #rines. Prinesa es e salva de un fiu de !#ra . !#r easa cea rea es e #ede#si a. 0u! a reui vul#ea s-i gseasc .rana= 0u! l-a #cli vul#ea #e urs=

Planul ver%al #en ru %as!ul /lba -ca- 0pada si cei apte pitici de 4raii

-+ .nc/eierea activitii se #oa e reali$a #rin+ #oves irea in egral a coninu ului #oves ii C #oves iriia#recierea fa# elor #ersona&elor din #oves e C #oves ire ' fa# e %une 9 fa# e rele si !o ivarea aces ora (alegerea unui #ersona& #refera si !o ivarea alegeriiredarea, #rin desen, a unei secvene din #oves e C #oves ire sau a unui #ersona& ndrgi reco!#ensarea din frag!en e a unei i!agini din #oves e C #oves ire ' #u$$le (. c+ 3epovestirea pe ba%a unui text citit Prin lec ura e,#resiv a unui e, li erar, educa oarea i a&u a #e co#ii sa desco#ere fru!useea li!%ii li erare, s i!ul"ndu-le in eresul #en ru car e, #rin aceas a #reg indu-i #en ru ac ivi a ea colara.

57

Pen ru co#ii es e dificil aa ur!reasc lec ura unui e, li erar, aceas a #resu#un"nd a enie si !e!orie de lunga dura a. 2u#a ci irea e, ului li erar, educa oarea accesi%ili$ea$a nelegerea !esa&ului #rin in re%ari adecva e, clar e si si!#le. n re%rile re%uie for!ula e as fel nc" rs#unsul sa nu se reduc la cuvin ele !onosila%ice+ ,,da;;, ,,nu;;. Prin n re%ri si rs#unsuri, se s a%ilesc !o!en ele #rinci#ale ale aciunii, #ersona&ele si rs urile aces ora des#rinse din fa# ele lor. 0onco!i en cu #re$en area coninu ului e, ului li erar se e,#lica cuvin ele si e,#resiile necunoscu e sau cu diferi e cono aii in e, . 2u# fa!iliari$area cu e, ul li erar, se reco!anda reci irea in egrala ' daca e, ul n u es e de di!ensiune !are ( sau #ariala a aces uia. 2e!ersul didac ic ur! or es e des#rinderea C nelegerea !esa&ului. n nc.eierea ac ivi ii, se reac uali$ea$ al e e, e li erare nrudi e e!a ic, ca i# de #ersona&e si ca !esa&, !car #rin si!#la !enionare a i lului si a au orului. d+ 3epovestirea liber >e#oves irea li%er se carac eri$ea$ #rin r-o !ai !are li%er a e a i!aginaiei co#iilor. 3i re#oves esc in funcie de #referin si de rece# area afec iva. 1o ui, es e necesar sa se asigure o succesiune logica a re#oves irii si sa se acorde a enie e,#ri!rii corec e, nuana e. 8+ #ovetile create de copii Poves irile crea e au eviden valoare for!a iva, con ri%uind la de$vol area g"ndirii si a i!aginaiei crea oare, la de$vol area unei vor%iri corec e, fluen e, e,#resive. n grdinia de co#ii #oves irile crea e de co#ii au diverse for!e+ a. #oves ire crea a #e %a$a unui sir de ilus raii%. #oves ire cu nce#u da c. #oves ire #e %a$a unui #lan da d. #oves ire du# !odelul educa oarei. 0ele !ai frecven e i#uri de #oves iri crea e si #rac ica e in grdinia de co#ii sun #oves irile co#iilor crea e #e %a$a unui sir de ilus raii si #oves irile cu nce#u da .

5?

a+ #ovestire creata pe ba%a unui ir de ilustraii n #oves irile crea e #e %a$a ilus raiilor es e necesar ca nu!rul ilus raiilor sa se si ue$e in re 8 si ?, sa fie necunoscu e co#iilor, sa nfie$e !o!en e re#re$en a ive, in succesiunea logica, sa #re$in e #ersona&ele #rinci#ale. Ilus raiile re%uie sa nde#lineasc si ur! oarele condiii+ s fie si!#le si accesi%ile co#iilor s nfie$e as#ec e ca !ai a#ro#ia e de e,#eriena de via a co#iilors ai% valoare educa iva si es e icas e!oione$es fie vi$i%ile #en ru oi co#iii. n cons ruirea #oves irii re%uie valorifica e oa e ele!en ele co!#onen e ale ilus raiei ' cadrul aciunii, #ersona&ele, aciunile aces ora, ges urile, even ual s ri sufle e i ale aces ora (- #oves irea sa conin eveni!en e in succesiune logican "!#lrile si #ersona&ele sa cores#unda e!ei si coninu ului ilus raiei. 3 a#ele ac ivi ii de #oves ire crea a de co#ii #e %a$a de ilus raii sun + *+ Or&ani%area activitii #resu#une asigurarea cadrului o# i! si #rega irea !a erialului didac ic. ,+ Des urarea activitii conine ur! oarele secvene+ )ntroducerea n activitate, !o!en la fel de i!#or an ca si la celelal e i#uri de #oves iri, n ruc" ac ive. )ces !o!en se #oa e reali$a #rin+ discuii li%ere #e e!a aleasa#re$en area unui #ersona& cunoscu din r-o #oves e C #oves ire, desen ani!a , din ea ru de ##uifolosirea unor &ucriinfiarea unui cadru de #oves e, a unei !ac.e e. re%uie sa re$easc in eresul co#iilor si dorina unei #ar ici#ri

$xpunerea tuturor ilustraiilor ce urmeaz a fi folosite n aceast activitate. 'iri%area observaiei co#iilor. 0u a&u orul n re%rilor, educa oarea orien ea$ a enia co#iilor s#re fiecare i!agine, ei re%uind sa re ina cadrul ac iunii, #ersona&ele

56

#rinci#ale, n "!#lri i!#or an e si fa# e ale #ersona&elor din care se des#rind rs urile lor. Se vor sur#rinde e!oiile si sen i!en ele #ersona&elor, #rin aceas a reali$anduse #ar ici#area afec iva a co#iilor, de$vol area unor rasa uri de carac er. 3duca oarea re%uie sa s i!ule$e crea ivi a ea aces ora si for!area unei o#inii #ersonale, #rin n re%ri ca aces ea+ ,,0e n "!#lri #o avea loc=;;, ,,0u! #o aciona #ersona&ele=;;, ,,0e ai face u in aces e !#re&urri=;;. #ompunerea povestirii de ctre copii )ceas a secven a ac ivi ii se #oa e desfura as fel+ crearea povestirii pe fragmente, cores#un$a or e%lourilor, !o!en in care sun an rena i !ai !ul i co#iipovestirea integrala reali$a a de un singur co#il. n funcie de nivelul gru#ei, #oves irea in egrala #oa e fi relua a de al co#il. 0o#iii sun solici ai sa dea un i lu cores#un$ or #oves irii. -+ .nc/eierea activitii cons a in ac uali$area unor #oves iri nrudi e #rin e!a cu #oves irea crea a de co#ii si su%linierea !esa&ului. )c ivi a ea se #oa e finali$a cu un &oc de !icare sau cu un &oc !u$ical. b+ #ovestirile cu inceput dat n aceas a ac ivi a e li se solici a co#iilor sa reali$e$e, cu !i&loace lingvis ice #ro#rii, o #oves ire al crei nce#u es e da de educa oare. S#ecificul aces ei ac ivi a i cons a in sc.i!%area rolului co#iilor- din ascul a ori ei devin #oves i ori, care re%uie sa con inue #oves irea nce#u de educa oare. >eali$area aces ei ac ivi i i!#une nde#linirea ur! oarelor o%iec ive+ s ascul e cu a enie e,#unerea educa oarei s sesi$e$e si s rein ele!en ele se!nifica ive ale naraiunii s #re$in e corec , logic, coeren eveni!en e si #ersona&e cu rs uri adecva e s-i i!agine$e n "!#lri si #ersona&e adecva e nce#u ului #oves irii. >eui a ac ivi ii es e de er!ina a de cali ile nce#u ului da si de de#rinderile co#iilor for!a e n ac ivi ile an erioare. 5A

nce#u ul da re%uie+ s re$easc in eresul co#iilors le s "rneasc i!aginaias sugere$e su%iec ul #e care co#iii re%uie sa-l de$vol e in e,#unerede aceea se reco!anda sa fie ins#ira din via a co#iilor, a adulilor, a ani!alelor. >eui a ac ivi ii es e condiiona a si de !o!en ul in care educa oarea n reru#e e,#unerea- aces !o!en re%uie sa cores#unda in rigii si sa facili e$e con inuarea #oves irii in !od #ersonal si a rac iv. Ea n reru#erea rela rii, educa oarea re%uie sa #un c" eva n re%ri a&u oare sau sa dea suges ii su#li!en are. n nc.eierea ac ivi ii, educa oarea va evalua #oves irile, a#reciind-o #e cea !ai reui a. n ca$ul in care nici o #oves ire nu nde#line e cerinele didac ice, educa oarea re%uie sa co!#un o #oves ire care sa fie !odel #en ru co#ii. Exempli icare Poves irea cu nce#u da , cu i lul .rsuleii neast!mprai. *+ Or&ani%area activitii 5. Des urarea activitii cu#rinde !ai !ul e secvene+ )ntroducerea in activitate se reali$ea$ #rin r-o scur a discuie fie des#re via a urilor, fie #e %a$a unor #oves iri cu #ersona&e co#ii sau #ui de ani!ale care rec #rin diferi e #anii fiindc nu ascul a sfa ul #rin esc ' e,e!#lu+ (cufia -o ie, de 0.arles Perraul , Puiul de Ioan )le,andru @ escu-Voine i, #apra cu trei iezi de Ion 0reanga si al ele (. n discuie se su%linia$ consecinele nefas e ale neasul arii #arin ilor care #o fi re inu e #en ru viaa. Prezentarea nceputului povestirii 3duca oarea re%uie s cree$e un cadru adecva e!ei alese, sa e,#un suficien e ele!en e des#re #ersona&e si si uaii #osi%ile #en ru a le facili a co#iilor i!aginarea unui coninu in concordan a cu logica e!ei si a !esa&ului ur!ri .

5B

nce#u ul #oves irii re%uie n reru# n r-un !o!en care #oa e re$i curio$i a ea si in eresul #en ru #oves ire, care solici a i!aginaia crea iv si s area e!oionala a co#iilor. 2e e,e!#lu+ ,,Ea !arginea Pdurii de )rgin s rluce e in soare csua celor rei ursulei. n de#r are se $re e un deluor #lin cu ufe de $!eura si de !ure. Ea #oalele dealului curge nvol%ura r"ul >e#edea. 0a in fiecare di!inea, !a!a-ursoaica i c.ea! ursuleii de la &oaca si le s#une sa nu se nde#r e$e de casa in li#sa ei. 2ar ursuleul cel !are, #e nu!e 1o!i, vrea sa culeag !ure de #e v"rful dealului...;; #rearea povestirii de ca re co#ii 3duca oarea orien ea$ i!aginaia aces ora #rin n re%ri a&u oare+ ,, 0e credei ca a fcu 1o!i=;;, ,,0e e au fcu ceilali doi ursulei=;;, ,,Prin ce #eri#eii a recu =;;, ,,0u! vrei sa se nc.eie #oves irea=;; 3duca oarea va ndru!a #oves irea fiecrui co#il. Po fi valorifica e in s ruc ura aceleiasi #oves iri in erven iile !ai !ul or co#ii, as fel #oves irea va deveni !ai co!#le,a. 8. .nc/eierea activitii cons in a#recierea creaiei fiecrui co#il, evideniindu-se %ogia si originali a ea coninu ului, coeren a si corec i udinea e,#unerii. Se #o selec a acele #oves iri care ar #u ea alc ui o cr icica ilus ra ' cu desene ale co#iilor sau cu i!agini decu#a e ( cu i lul (a ne ascultam prinii sau cu un i lu #ro#us de co#ii. 1arianta Ei se cere co#iilor sa desene$e C #ic e$e secvene din #oves irea lor, as fel li se de$vol a de#rinderile ar is ico-#las ice. 0u cele !ai reui e creaii sa se alc uiasc un al%u! cu i lul ales de ei. c+ #ovestire pe ba%a unui plan dat 0a s ruc ura, ac ivi a ea reia cele rei e a#e #rinci#ale ' organi$area, desfurarea si nc.eierea ac ivi ii (. S#ecific es e fa# ul ca #oves irea co#iilor se reali$ea$ #e %a$a

56

unui #lan da , care i orien ea$ #e ace ia s#re as#ec ele carac eris ice ale e!ei alese, asigura succesiunea logica a n "!#lrilor si reliefarea rs urilor #ersona&elor i!#lica e in #oves ire. Planul #oa e fi !ai de$vol a ori !ai succin , in funcie de nivelul co#iilor. 1e!ele alese vi$ea$a e,#erienele lor de via. 2e e,e!#lu+ &a bunici, 'uminica in familie, 2ocurile copilului e c. Planul de idei #oa e fi cons rui su% for!a de #ro#o$iii enunia ive, in eroga ive sau su% for!a de i luri. Exempli icare Plan de idei su% for!a de #ro#o$iii in eroga ive #en ru e!a &a bunici. *+ <nde riesc %unicii i= ,+ 0u! sun %unicii i= -+ 0e n "!#lri ai ri in casa %unicilor= 9+ 0e sen i!en e ai fa de %unici= Plan de idei su% for!a de i luri #en ru e!a 2ocurile copilului *+ Gocuri ndrgi e ,+ Gocul #refera -+ 0o#ii #ar ici#ani la &oc 9+ >olul &ocului in viaa co#ilului d+ #ovestire dup modelul educatoare : as fel de ac ivi a e se organi$ea$ la gru#a de cinci-a# e ani. S ruc ura aces ei ac ivi i conine si secvene co!une cu al e i#uri de #oves ire+ *+ Or&ani%area activitii ,+ Des urarea activitii )ntroducerea in activitate - anunarea e!ei si a unor o%iec ive $xpunerea povestirii-model de ca re educa oare Poves irea re%uie sa ai% un su%iec si!#lu, a#ro#ia de e,#eriena de via a co#iilor, sa ai% valoare educa iva. $xpunerea povestirii create de copii, de o%icei un eveni!en rai de ei /precierea povestirii 8D

)ematica #oves irilor crea e de co#ii du# !odelul educa oarei #oa e fi lega a de+ fa# e co idiene, n "!#lri, !o!en e ri e de co#ii. 2e fa!ilia aces ora sau de #rie eni n "!#lri din viaa ani!alelor. 0o#iii re%uie s-i i!agine$e locuri, n "!#lri, fa# e care s-au #e recu sau se #o #e rece in vii or, ca in lu!ea reala, ca in fil!e de desene ane!a e ori ca in vis e c. 3duca oarea are sarcina didac ica de a s i!ula i!aginaia si de a ncura&a originali a ea co#iilor. Va ur!ari, in acelas i!#, educarea !oiral-civica #rin !esa&ul #e care co#iii re%uie sa-l rans!i a #rin #oves irile lor. 8. .nc/eierea activitii #resu#une crea ivi a ea din #ar ea educa oarei,

dis#oni%ili a ea #en ru nou si a rac ivi a e. 6ectura pe ba%a de ima&ini 6ectura pe ba%a de ima&ini es e o ac ivi a e de educare a li!%a&ului s#ecifica nv!"n ului #recolar. 2esfurarea aces ei ac ivi i conine doua co!#onen e+ observarea diri%ata a i!aginilor si dezvoltarea capacitilor de receptare si exprimare a !esa&elor. Pri!a co!#onen a cons a in #erce#erea organi$a a si diri&a a de ca re educa oare a i!aginilor #e %a$a analizei, sintezei si a generalizarii da elor, #rin relevarea cau$elor si relaiilor din re ele!en ele cons i u ive ale i!aginilor. Perce#ia se reali$ea$ #rin !e oda conversaiei, #ornind de la ele!en ele cunoscu e de c re co#ii, de la e,#eriena lor cogni iva- sun ac uali$a e re#re$en ri s oca e in !e!oria co#iilor, de la e,#eriena lor cogni ivasun ac uali$a e re#re$en ari s oca e in !e!oria co#iilor, #e %a$a crora se reali$ea$ noi ac.i$iii de cunoa ere. 0o!#onen a ver%ala a ac ivi ii se reali$ea$ conco!i en cu #erce#erea i!aginilor. 0o#iii re%uie sa anali$e$e i!aginile- re%uie sa le descrie, sa le co!#are si sa le in er#re e$e, folosind un li!%a& #ro#riu. Ma erialul in ui iv are coninu varia , lega de diverse as#ec e ale reali ii. Prin na ura sa, !a erialul in ui iv con ri%uie la !%ogirea si sis e!a i$area #erce#iei si a re#re$en rilor co#iilor, la de$vol area g"ndirii aces ora.

8/

)c ivi a ea de lec ura #e %a$a de i!agini duce la+ de$vol area ca#aci ilor in elec uale de$vol area #roceselor #si.ice e,ersarea si !%un irea de#rinderilor de e,#ri!are corec a si coeren a de$vol area unor riri afec ive, !orale si es e ice. Me odica lec urilor #e %a$a de i!agini es e de er!ina de #ar iculari ile de v"rs ale co#iilor si de sco#ul ac ivi ii. Par iculari ile de v"rs ale co#iilor sun + #erce#ie nesis e!a ica, i$ola a a unor ele!en e adesea nese!nifica ive, fara sesi$area relaiilor din re aces ea, inca#aci a ea de a rece# a esenialul- de aceea se i!#une diri&area #erce#iei si in er#re area da elor su% ndru!area educa oarei a enie de scur dura e,#eriena de via redusa. Ma erialul in ui iv re%uie sa nde#lineasc anu!i e condiii+ /. Su% as#ec tematic+ s asigure reali$area o%iec ivelor cogni ive si afec ive s cores#und #rogra!ei, fiind accesi%il si in eresan s nde#lineasc cerine didac ice ' accesi%ili a e, vi$i%ili a e, clari a e, a rac ivi a e s.a. ( s ai% valoare es e ica. 5. 2in #ers#ec iv scopului didactic+ s asigure for!area unor re#re$en ri corec e s con ri%uie la e,ersarea ca#aci ii de co!unicare orala, #rin care co#iii re%uie sa descrie, sa e,#lice relaii, sa rela e$e aciuni e c. s ai% di!ensiuni cores#un$ oare, #en ru a #er!i e anali$a si co!#ararea ele!en elor co!#onen e, #en ru a fi vi$i%ile, #en ru a fi #erce#u e fr dificul a e. n lec ura #e %a$a de i!agini nu re%uie folosi e !ul e ilus raii, #en ru a nu dis#ersa a enia co#iilor. Ilus ra iile sun s udia e e!einic, in #reala%il, de ca re educa oare, #en ru a ela%ora c.es ionarul #e %a$a caruia se a&unge la for!ularea ideilor

85

#rinci#ale. Planul de n re%ri re%uie sa orien e$e a enia co#iilor, sa diri&e$e #erce#ia lor c re ele!en e eseniale si c re de alii se!nifica ive, organi$"nd g"ndirea. n re%rile re%uie sa asigure nelegerea uni ara a a%loului, sa conduc s#re conclu$ii #ariale si finale. n re%rile re%uie sa cree$e si uaiiJ#ro%le!a, sa ai% funcii cogni ive si educa iv-for!a ive- sa nde#lineasc ur! oarele condiii+ s fie clare s fire #recise s fie accesi%ile s nu sugere$e rs#unsul si sa nu necesi e rs#uns !onosila%ic ' ,,da;;, ,,nu;; (. Planul de n re%ri se #oa e reali$a si #e #arcursul desfurrii ac ivi ii, #e !sura ce se rece de la un as#ec #rinci#al la al ul. >s#unsurile co#iilor re%uie+ s fie corec e s fie clare s fie concise s fie co!#le e s fie o for!ulare con ien a, %a$a a #e nelegerea as#ec elor #rinci#ale ale ilus raiilor. (tructura activitii de lectura pe ba%a de ima&ini 0a orice ac ivi a e cu #recolarii, si lec ura #e %a$a de i!agini #resu#une+ *+ Or&ani%area activitii #reg irea slii de gru# ' aerisire, ase$area !o%ilierului cores#un$a or+ in careu, #e doua r"nduri sau in se!icerc (#reg irea si ae$area !a erialului ilus ra iv #e su#or uri si adunarea co#iilor. ,+ Des urarea activitii conine ur! oarele secvene+

88

 )ntroducerea in activitate, reali$a a #rin anunarea e!ei, #re$en area i!aginilor si #reg irea #en ru #erce#erea aces ora. n aceas a secven se folosesc !ai !ul e #rocedee #en ru ca# area a eniei si n reinerea in eresului co#iilor. 3s e reco!anda%il sa se concea# ele!en esur#ri$a ' i!agini afla e #e s a iv C #e a%la sun aco#eri e sau ae$a e n oarse, de$vluindu-se re# a la !o!en ul #o rivi (. n #reala%il, se #oa e reali$a o convor%ire, se #oa e #re$en a o #oe$ie sau o g.ici oare. Se !ai #rac ica reali$area unei scur e #oves iri cu carac er #rega i ore. 4olosirea unor &ucrii sau a unor ele!en e de ea ru de #a#usi creea$a dis#o$iii in elec uale si afec ive o# i!e #en ru desfurarea ac ivi ii, de er!ina !o ivaia #ar ici#rii la ac ivi a e cu a a !ai !ul cu ca co#iii #o fi anun a i ca aceia care sun ac ivi si rs#und corec se #o &uca cu aces e ,!a eriale du# nc.eierea ac ivi ii. >eui a ac ivi ii de#inde de cali a ea dialogului cu co#iii. Perceperea 1 intuirea ilustraiilor #rin anali$a, descrierea, co!#ararea si in er#re area aces ora, #rin convor%irea din re educa oare si co#ii si #re$en area sin e$elor #ariale, #rin e,#uneri nara ive, descri# ive sau e,#lica ive. Pen ru #erce#erea i!aginilor, educa oarea orien ea$a a enia co#iilor de la de alii la i!#resia de ansa!%lu- n re%area ,,0e vedei in a%lou C i!agine=;; necesi a ca rs#uns al co#iilor o enu!erare- aceas a n re%are sa isface curio$i a ea co#iilor si es e ada# a a #ar iculari ilor de v"rs . 2u# aces #ri! con ac cu i!aginea, educa oarea orien ea$ diri&ea$ #erce#ia c re #lanul cen ral, a#oi c re celelal e #lanuri ' iden ice ( co!#onen ele, sa denu!easc, sa enu!ere, sa descrie C sa rela e$e aciuni, sa desco#ere relaii, cau$e si efec e, sa in er#re e$e, sa evalue$e, #arcurg"nd n reaga scara a,ono!ica #en ru a a&unge la conclu$ii. *ixarea coninutului principal al imaginilor si sinteza finala. 0ea !ai a rac iva si !ai frecven folosi a for!!a de conclu$ii es e #oves irea #rin care se releva se!nifica ia ansa!%lului. :ri de ca e ori es e #osi%il, du# sin e$a finala li se #oa e cere co#iilor sa dea un i lu se!nifica iv fiecrei ilus raii.

87

,+ .nc/eierea activitii cons a in in egrarea noilor cuno ine in sis e!ul celor nsui e an erior si asigurarea re eniei. )eme pentru lectura pe ba% de ima&ini *amilia mea, #amera copiilor, #opiii i a%uta pe prini, #opiii se %oaca 3 la grdini, in camera copiilor, iarna, vara 4, "icul gospodar, Prietenii omului 3 biectele de uz personal 4, 'espre o meserie frumoasa, 'e ziua celor dragi, 'e ziua mamei , +oamna in parc, 5n livada, 'espre o meserie frumoasa, )n excursie, )n parc, &a ferma de psri 1 animale, *rumuseile tarii, Obiceiuri de iarna, &a spectacol, O zi in grdini, #opii, oocrotiti Pamantul6, #opiii -omaniei, #e imagine urmeaza7 CO"1O3823E$ Convorbirea es e o ac ivi a e care i #une #e co#ii n si uaia de a e,#ri!a inde#enden , folosind cuvin e in ra e in voca%ularul lor ac iv, n ur!a unor ac ivi i de o%servare, #oves ire, &ocuri didac ice, lec uri #e %a$a de i!agini sau in con ac ul direc cu o%iec ele si feno!enele lu!ii ncon&ur oare.. 3i au #osi%ili a ea de a se e,#ri!a si de a-si susine #rerile in faa unui colec iv, de$vol "ndu-si cura&ul o#iniei, cali i ce le sun necesare la in rarea in clasa n "i. Caracteristici+ es e o ac ivi a e co!#le, de evaluare a li!%a&ului se %a$ea$ #e cuno ine nsui e an erior in al e ac ivi i reui a aces ei ac ivi i es e condiiona de volu!ul de cuno ine acu!ula e si de e!einicia nsuirii lor se folose e cu #recdere !e oda conversaiei, #e o dura a !ai lunga, fr su#or in ui iv se organi$ea$ un nu!r rela iv redus de ac ivi i de convor%ire, la gru#a de cinci-a# e ani #rin aceas a ac ivi a e se ac uali$ea$ si sis e!a i$ea$ cuno inele, se de$vol a la co#ii ca#aci a ea de a-si ordona si sis e!a i$a re#re$en rile des#re lu!ea reala-

8?

 aceas a ac ivi a e con ri%uie la e,ersarea e,#ri!rii co#iilor- #en ru a rs#unde n re%rilor, co#iii re%uie sa selec e$e le,icul adecva , sa u ili$e$e anu!i e s ruc uri gra!a icale, conco!i en cu ur!rirea desfurrii discuiei, #en ru a co!#le a rs#unsurile colegilor si #en ru a con inua logic dialogul #ar ici#area co#iilor la convor%ire necesi a ac ivi a e in elec uala in ensa, cons "nd in+ concen rarea a eniei #en ru a rece# a !esa&ul ' #en ru a in elege in re%area (selecionarea cuno inelor in vederea for!ulrii rs#unsului #o rivi selec area !i&loacelor lingvis ice #en ru for!ularea corec a, logica a rs#unsuluiefec uarea generali$rilor necesare #e %a$a anali$ei, sin e$ei, co!#araiei si a a%s rac i$arii- as fel es e de$vol a a gandirea #rin e,ersarea o#eraiilor si #rin an renarea cali a ilor ei #rin e!a ica si coninu ul convor%irilor se for!ea$ si se consolidea$ re#re$en ri iinifice si !orale, se for!ea$ sen i!en e si a i udini !orale ' e,.+ #um sa ne comportam in grdini si acas7, #um ii a%utam pe prini7, (a spunem adevrul6, (a fim harnici si cinstii6 s.a. 4, #rin !odul de desfurare a convor%irii se creea$ condiiile e,ersrii unor de#rinderi de co!#or are civili$a a n colec iv, se for!ea$ cali i !orale #recu! #oli eea, s #"nirea de sine, cura&ul, s#iri ul de coo#erare si #rie enie e c. convor%irea #rile&uie e afir!area o#iniei, con ri%uie la de$vol area ca#aci ii de a e,#ri!a si de a susine #rerile #ro#rii n cadrul colec ivului, de$vol area li!%a&ului con e, ual si la educarea a eniei volun are. 0onvor%irea se organi$ea$a, in general, cu n reaga gru#, dar se #oa e reali$a si cu gru#uri !ici sau individual. 3ficien i$area convor%irii i!#une+ #lanificarea ac ivi ii din i!# alegerea e!ei, care re%uie sa fie accesi%ila si a rac iva, sa cores#unda in ereselor si #referinelor co#iilor crearea unor si uaii diverse de via86 la

 accen uarea carac erului for!a iv ela%orarea unui #lan de n re%ri adecva e!ei, #er!i"nd conclu$ii #ariale si finale. 0onvor%irile se #o clasifica as fel+ *+2u#a scopul didactic a+ convor%iri #en ru fi,area cuno inelor, reali$a e du# anu!i e eveni!en e+ o o%servare, o #li!%are in #arc, o e,cursie s.a.b+ convor%iri #en ru sis e!a i$area cuno inelor, c"nd e!a #er!i e sis e!a i$ri si generali$ri, de e,e!#lu+ 8atura, *amilia mea, c+ convor%iri #en ru verificarea cuno inelor, de e,e!#lu+ /notimpurile. ,+2u#a tematica: a+ e!a ica referi oare la na ura+ ano i!#urile, ani!ale, #lan e e c.fa!ilie, in socie a e e c.c+ e!e referi oare la eveni!en e sociale, care #o fi in eresan e si educa ive #en ru co#iid+ e!e a%orda e in unele o#ere li erare ' #oves i, #oves iri des#re co#ilrie si des#re vieui oare s.a.(. b+ e!e de viaa co idiana+ co!#or area co#ilului la grdini, in

(tructura activitii de convorbire

:rgani$area si desfurarea ac ivi ii de convor%ire i!#une pregtirea temeinica a educatoarei, adic planificarea convorbirii la in ervale o# i!e si in nu!r res r"ns, cores#un$ or nivelului gru#ei de v"rs a, elaborarea planului de discuie, su% for!a de n re%ri care sa ac uali$e$e cuno ine ale co#iilor, alegerea procedeelor, care sa asigure #ar ici#area aces ora #e o #arcursul ac ivi ii. )c ivi a ea de convor%ire cu#rinde aceleai e a#e ca si al e ac ivi i de educare a li!%a&ului- in ervin ele!en e s#ecifice, care in de o%iec ivele, de coninu ul, de !e odele si #rocedeele carac eris ice aces ei ac ivi i cu #recolarii.

8A

*+ Or&ani%area activitii cons a in asigurarea cadrului #o rivi ,+ Des urarea convorbirii )ntroducerea in activitate In roducerea n ac ivi a e es e orien a a s#re evocarea unor i!#resii, a unor riri afec ive #u ernice, care re%uie sa cree$e !o iva ia #ar ici#arii la ac ivi a e. 3s e reco!anda u ili$area unor !a eriale e!oionale+ g.ici ori, #oe$ii, #oves ire succin a, ur!a e de co!en arii, care sa fac in roducerea in su%iec ul convor%irii. Se #o folosi #roiecii de dia#o$i ive si fil!e !eni e sa le cree$e co#iilor dis#oni%ili a e afec iva. )ces e #roiecii nu re%uie sa conin de alii care #o dis#ersa a enia co#iilor de la e!a cen rala, iden ica cu e!a convor%irii. n aceas a secven se !ai #o reali$a scur e discuii, audierea unui frag!en de c"n ec, o nregis rare #e case a s.a. Se !ai #oa e al erna discuia in roduc iva cu &ocul de rol- de e,e!#lu, o convor%ire cu e!a Ora ul meu #oa e al erna conversaia cu &ocul de rol, un co#il fiind g.id, alii 9 vi$i a ori care cer e,#licaii g.idului, i !#r esc i!#resii s.a. )celeai #rocedee se #o folosi la o convor%ire #e e!a #e-as vrea sa fiu7 Sau "i%loace de transport e c. #onvorbirea propriu-zis 0onvor%irea #ro#riu-$is - secvena #rinci#ala a ac ivi ii - se reali$ea$a #e %a$a succesiunii in re%arilor educa oarei si a rs#unsurilor co#iilor. Planul de n re%ri #oa e fi co!unica co#iilor la nce#u ul discuiei sau #e #arcursul desfurrii ei, in funcie de carac eris icile gru#ei la care se reali$ea$ aceas a ac ivi a e. 1o in funcie de nivelul gru#ei, #o fi an renai co#iii in ins ruirea #lanului de n re%ri. 0arac eris icile #lanului de n re%ri+ Planul de n re%ri re%uie sa conin n re%ri #rinci#ale, crora li se #o adaug n re%ri a&u oare. n re%rile vi$ea$+ sco#ul ac ivi iiconinu ul convor%irilorco!#le,i a ea e!a icavolu!ul de cuno ine ac uali$a .

8B

 n re%rile difer in funcie de sco#ul ac ivi ii+ a+ convor%irea de verificare - care solici a in #ri!ul rand !e!oria - #resu#une+ enu!erare+ ,,0e legu!e se culeg oa!na=;;, ,,0e !i&loace de rans#or care circula #e usca cunoa ei=;;, ,,0e i #une un elev in #enar=;;re#roducerea unor eveni!en e sau aciuni+ ,,0u! v-ai #e recu vacan=;;, ,,0u! i a&u a co#iii #arin ii in gos#odarie=;;, ,,0e e ac ivi i desfoar co#iii in grdini=;;b+ convor%irea de sis e!a i$are - care solici a in #rinci#al o#eraiile g"ndirii+ ,,2e ce ng.ea a#a iarna=;;, ,,2e ce cad frun$ele co#acilor oa!na=;;, ,,0u! sun $ilele si no#ile vara=;;, ,, 0u! es e iarna=;;' co!#ara ie (, ,,0u! #u e! denu!i cu un singur cuv"n #loaia, v"n ul, %ru!a, ninsoarea=;;, ,,0u! se nu!esc ani!alele care riesc #e l"ng casa o!ului;;; ' generali$are (. n re%rile de evaluare necesi a motivarea feno!enelor, a aciunilor, sesi$area cauzelor si a consecinelor, interpretarea si clasificarea feno!enelor si a aciunilor, de ase!enea solici a generalizarea. n re%rile re%uie sa nde#lineasc anu!i e cri erii+ s fie accesi%ile, in"nd sea!a de nivelul gru#eis vi$e$e e,#eriena de viaa a co#iilors fie for!ula e si!#lu, corec , succin , clar. Succesiunea n re%rilor si a rs#unsurilor al ernea$ cu su%linieri, re#e ri ale unor as#ec e #rinci#ale, cu sis e!a i$ri ale rs#unsurilor in for!a concluziilor pariale si finale. 0onclu$iile se reali$ea$ oral, fie cu co#iii, cel !ai adesea de c re educa oare, in al a for!a dec" s-a desfura discuia, de aceea se #o folosi si ele!en e de &oc, se #o recons i ui a%louri sau !ac.e e, aciunea fiind du%la a de ver%ali$are, se #o co!en a unele #rover%e e c.

86

-+ .nc/eierea activitii nc.eierea ac ivi ii adesea es e inclusa in conclu$ii. Pen ru diversificarea si an renarea u uror co#iilor, se #oa e recurge la in onarea unui can ec, desfurarea unui &oc a#lica iv, dra!a i$area unor aciuni discu a e, #re!ierea rs#unsurilor foar e %une si ncura&area celorlali co#ii, audierea C vi$ionarea unor #rogra!e ar is ice e c. @ra u @ianca,/66A, Pre colarul i literatura,3d.2idac ic i Pedagogic #unoa terea copilului pre colar,/665, 0olecia ,,0a .edrea,, 3d.EKceu! 'ocument "etodic pentru activitile de educare a limba%ului la pre colari,9::;,$'.<=)ntegral 2u!i rana Magdalena, $ducarea limba%ului n nvm!ntul pre colar,/666,vol.5,0o!unicarea scris,3d.:L H2idac ic 3vg.enia )leMsandrovna 4erina, /6A6,2ocul i %ucria,3d.2idac ic i Pedagogic In egrarea co#ilului n ac ivi a ea colar,/6AB,#ulegere "etodic,$ditat de -evista de pedfagogie 5nvm!ntul pre colar,/6B6,3d.@i%lio eca 0en ral i Pedagogic Ma eia )le,andra,/6AA,Pedagogia pentru nvm!ntul preprimar,3d. 2idac ic i Pedagogic "aterial a%uttor pentru aplicarea programei grdinielor de copii,vol.I,/667,@ucure i Psihologia copilului pre colar,/6A5, 3d.2idac ic i Pedagogic S anciu Mi.ai,5DD8,'idactica poostmodern,3d.<niversi ii Suceava S anciu Mi.ai,5DD8, )ntroducere n pedagogie,3d.,,Iin Iri!escu,, Iai

7D