Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
raportul industrie agricultura

raportul industrie agricultura

Ratings: (0)|Views: 47 |Likes:
Published by Claudyu

More info:

Published by: Claudyu on Sep 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2013

pdf

text

original

 
 Capitolul IIIRAPORTUL INDUSTRIE-AGRICULTUR 
Ă
 
Între industrie
ş
i agricultur 
ă
(ramuri economice dominante în majoritatea
ţă
rilor contemporane,inclusiv România) se manifest
ă
anumite raporturi, determinate de multiplele leg
ă
turi (materiale,financiare, umane, informative) necesare func
ţ
ion
ă
rii sistemului economic, în ansamblul s
ă
u.Raporturile, respectiv leg
ă
turile dintre aceste ramuri economice, pot fi abordate teoretic dintr-odubl
ă
perspectiv
ă
:
 
în func
ţ
ie de rolul rezervat puterii publice (statului) de c
ă
tre politica economic
ă
în vederea realiz
ă
riiechilibrului dintre industrie
ş
i agricultur 
ă
, în cadrul procesului de dezvoltare economic
ă
general
ă
;
 
în func
ţ
ie de perspectiva integr 
ă
rii, în primul rând, a agriculturii cu industriile din amonte sau avalde ea, iar în al doilea rând, a proceselor de produc
ţ
ie agricole cu cele industriale din cadrulagriculturii.Politica agrar 
ă
trateaz
ă
deopotriv
ă
cele dou
ă
categorii de raporturi, cu accent, evident, pe primaabordare, pe când economia agrar 
ă
se limiteaz
ă
la efectele asupra eficien
ţ
ei economice induse deintegrarea în cadrul ramurii
ş
i, par 
ţ
ial, asupra celor rezultate din leg
ă
turile exterioare agriculturii cuindustria.Aceast
ă
argumentare este, în acela
ş
i timp,
ş
i motiva
ţ
ia pentru care, în cele ce urmeaz
ă
, vomcentra dezbaterea pe rolul puterii publice în realizarea raportului dintre industrie
ş
i agricultur 
ă
.Integrarea agriculturii cu industria pe cele dou
ă
trasee men
ţ
ionateanterior constituie forma principal
ă
, de multe ori singura consemnat
ă
, înaproape toat
ă
literatura de specialitate contemporan
ă
. Este un punct devedere unilateral, deoarece omite, con
ş
tient, sau nu, rolul puterii publiceîn economie. Aceasta abordare reprezint
ă
o manier 
ă
tipic
ă
în caredoctrina comunist
ă
interpreta fenomenele economice.
 
Ţ
inând cont de pozi
ţ
ia puterii publice fa
ţă
de agricultura
ş
i/sau industrie, am putea reprezentaorice politic
ă
economic
ă
, inclusiv cea agrar 
ă
, in urm
ă
toarea schem
ă
sintetic
ă
:
Puterea public
ă
 Agricultur
ă
Industrie
 
3.
1
. Raportul fundamental
Între industrie
ş
i agricultur 
ă
intervin anumite raporturi considerate fundamentale, întrucât acestadefine
ş
te
 scopul 
politicii economice,
ş
i anume acela de a asigura
echilibrul 
dintre cele dou
ă
ramuri în procesul dezvolt
ă
rii economice de ansamblu. Celelalte dou
ă
laturi ale triunghiului, exprim
ă
 
raporturicomplementare
.Din punct de vedere istoric, prin aducerea în prim plan a faptelor concrete, precum
ş
i adiferitelor curente de gândire economic
ă
, trecute sau prezente, raportul fundamental a cunoscuturm
ă
toarele
variante de exprimare
: de egalitate, de subordonare, de complementaritate, de prioritate.Aceste variante definesc con
ţ
inutul si caracterul economiei na
ţ
ionale: agrar sau industrial (când una osubordoneaz
ă
complet pe cealalt
ă
); agrar-industrial sau industrial-agrar (când cele dou
ă
ramuri sunt fieîntr-un raport relativ de egalitate, prioritar 
ă
în dezvoltare fiind una din ele; fie când una este preponderent
ă
, caz în care este considerat
ă
“de baz
ă
”, “cea mai important
ă
”, “prioritar 
ă
”, iar cealalt
ă
sesubordoneaz
ă
sau se aliniaz
ă
la interesele primei). Puterea public
ă
, în cadrul politicii sale economice,stabile
ş
te variantele precedente în func
ţ
ie de: doctrina economic
ă
de guvernare, poten
ţ
ialitateaeconomiei na
ţ
ionale, gradul de integrare în fluxurile comerciale interna
ţ
ionale.Economic, raportul dintre industrie
ş
i agricultur 
ă
poate fi exprimat prin intermediul urm
ă
torilor indicatori: foarfecele pre
ţ
urilor, raportul dintre productivitatea ,muncii din industrie
ş
i cea dinagricultur 
ă
, raportul dintre veniturile agricole
ş
i cele industriale, raportul dintre popula
ţ
ia activ
ă
dinindustrie
ş
i cea din agricultur 
ă
. Rolul agriculturii sau al industriei, în ansamblul economiei na
ţ
ionale, presupune utilizarea altor indicatori, cum ar fi: ponderea agriculturii sau a industriei în produsul social,
 
venitul na
ţ
ional sau, mai nou, produsul intern brut (P.I.B.)
ş
i ponderea popula
ţ
iei active din industrie
ş
i/sau agricultur 
ă
, în totalul popula
ţ
iei active a
ţă
rii.
3.2. Leg
ă
turile
Între componentele schemei mai sus prezentate sunt leg
ă
turi directe (reciproce) sau indirecte(nereciproce).
 Leg 
ă 
turile directe
sunt cele mai frecvente
ş
i, în acela
ş
i timp, cele mai eficiente. Înanumite situa
ţ
ii îns
ă
, în func
ţ
ie de natura raportului de echilibru, puterea public
ă
poate s
ă
se racordezela una sau alta din ramuri prin intermediul celeilalte. Numai în acest caz se stabilesc
leg 
ă 
turi indirecte.
 Existen
ţ
a statului atrage, în mod obiectiv,
ş
i func
ţ
ionarea acestor leg
ă
turi.Gradul de autoritate al puterii publice influen
ţ
eaz
ă
diferit intensitatea leg
ă
turilor. Astfel, încazul leg
ă
turilor directe dintre puterea public
ă
 
ş
i agricultur 
ă
, respectiv industrie, intensitatea este direct propor 
ţ
ional
ă
cu gradul de autoritate statal
ă
. În cadrul raportului fundamental, respectiv cel dintreindustrie si agricultur 
ă
, leg
ă
turile se intensific
ă
pe m
ă
sura diminu
ă
rii autorit
ăţ
ii economice a statului,
ş
iinvers.De pild
ă
, în societatea de tip comunist, func
ţ
ia economic
ă
a statului este absolut
ă
sau aproapeabsolut
ă
. For 
ţ
ele pie
ţ
ei sunt sub controlul deciziei statale. Autoritatea public
ă
, în acest sistemeconomic, atinge nivelul maxim. Statul este cel care determin
ă
, prin plan, nevoile în economie, în bazac
ă
rora aloc
ă
fiec
ă
rei ramuri reparti
ţ
ii materiale, financiare, de for 
ţă
de munc
ă
 
ş
i stabile
ş
te, totodat
ă
, pre
ţ
urile, stocurile, ritmurile de cre
ş
tere etc. deci, leg
ă
turile sunt intense pe vectorul putere public
ă
-agricultur 
ă
 
ş
i respectiv putere public
ă
-industrie
ş
i minime pe vectorul industrie-agricultur 
ă
.
3.3. Curente doctrinare - evolu
ţ
ie istoric
ă
 
Asupra acestor raporturi
ş
i leg
ă
turi au existat, de la p
ă
trunderea industrialismului
ş
i delimitareaindustriei ca ramur 
ă
de sine st
ă
t
ă
toare, puternice dispute în plan teoretic doctrinar. Iat
ă
câteva din celemai importante
ş
i, credem noi, oportune idei în în
ţ
elegerea situa
ţ
iei prezente
ş
i prefigurarea unor direc
ţ
ii posibile de dezvoltare viitoare.În func
ţ
ie de nivelul de dezvoltare a societ
ăţ
ii, de raporturile de proprietate dominante
ş
i de principiile
ş
i mecanismele de func
ţ
ionare a pie
ţ
ei, am identificat trei etape distincte proprii gândiriieconomice din acest domeniu.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->