In anul 1755 a avut loc cel mai groaznic cutremur care a fost cunoscut vreodat.

Dei n general este cunoscut sub numele de cutremurul din Lisabona, el s-a ntins e o mare arte din !uro a, "frica i "merica. " fost sim#it n $r%enlanda, n Indiile de &est, n insulele 'adeira, n (orvegia i )uedia, 'area *ritanie i Irlanda. !l s-a e+tins e o su rafa# de , milioane de mile trate. In "frica, socul a fost a roa e tot atat de uternic ca si in !uro a. - mare arte a orasului "lger a fost distrus, iar la o mica distanta de 'aroc, un sat de . sau 1/./// de locuitori a fost ing0itit cu totul. 1n val urias a maturat coasta ) aniei si a "fricii, inundand orase si rvocand o mare distrugere. In ) ania si 2ortugalia socul s-a manifestat cu o violenta e+trema. La 3adi+, se s une ca valul flu+ului o a fost de 1. metri inaltime.

4'un#ii cei mai mari din 2ortugalia au fost zgudui#i uternic, din temelie, iar unii dintre ei

s-au des icat din v5rf i s-au rostogolit ntr-un mod ciudat, r#i mari dintre ei fiind aruncate n vile nvecinate. )-a s us c au ieit flcri din aceti mun#i.

La Lisabona, n ad5ncurile m5ntului s-a auzit un bubuit de tunet i ndat du aceea o zguduitur uternic a distrus o mare arte din ora. 6n tim de a ro+imativ ase minute, au ierit 7/./// de ersoane. La nce ut a ele oceanului sau retras ls5nd #rmul uscat, a oi au revenit cu violen#, ridic5ndu-se cu 15 metri i c0iar mai mult deasu ra nivelului obinuit.

2rintre alte ravagii care au avut loc la Lisabona n tim ul catastrofei, a fost i rbuirea unui c0ei nou construit, n ntregime din marmur, imens de costisitor. 1n mare numr de oameni se refugiaser acolo, cci rea un loc sigur de sc are, n care ar fi fost la ad ost de cderea zidurilor8 dar deodat c0eiul s-a rbuit cu to#i oameni de e el i nici un om n-a mai ieit la su rafa#.9 (Sir Charles Lyell - Principles of Geology, p. 495)

In dimineata zilei de 1 noiembrie 1755, o mare arte a celor :75/// de cetateni ai Lisabonei se aflau in biserica, a rinzand lumanari t. )arbatoarea ;uturor )fintilor. La <.,/, credinciosii din catedrala ortug0eza centrala au auzit deodata un zgomot asurzitor. 3atedrala s-a zguduit si oamenii au fugit in strada entru a vedea cum amantul se ridica in miscari ondulate. 3ladirile din tot orasul au ince ut dintr-o data sa se darame ucigand mii de oameni. 'ulti su ravietuitori au fugit s re ort, dar acolo au rivit cu oroare cum se ridicau valuri uriase e fluviul ;a=o dins re -ceanul "tlantic. 2rimul dintre acestea a lovit ortul la ora 11 .//. Dar ce era mai rau abia urma. In cateva ore, sobele su raincalzite si lam ile de iluminat au rovocat incendii, ras andite ra id de vanturile uternice. 1n incendiu urias a cu rins orasul arzand toate ramasitele din lemn ale cladirilor recum si cor urile celor decedati. "cest cutremur teribil im reuna cu inundatiile si incendiile care au urmat au ucis o ro+imativ 7/ /// de oameni. " roa e trei sferturi dintre cladirile Lisabonei au fost distruse. )e stie din documente ca toate cele ,/ de biserici aro0iole ale orasului au avut de suferit, =umatate fiind com let distruse. Incendiile nu au utut fi stinse zile de-a randul.9

)eismul declansat in dimineata zilei de 1 noiembrie 1755 la Lisabona a ra us intre 7/./// si 1//./// de oameni. 1rmat de un tsunami gigantic si un incendiu de ro ortii, cutremurul a dus la distrugerea a roa e totala a ca italei ortug0eze. >a oartele contem orane sustin ca miscarile tectonice au durat sase minute, rovoc5nd gigantice fisuri, largi de 5na la cinci metri? 2utinii su ravietuitori s-au refugiat, ingroziti, e malul marii, entru a fi martorii unui fenomen neobisnuit@ oceanul s-a retras s re larg, sute de metri in ad5ncime, d5nd la iveala numeroase e ave, esuate in ultimele secole. La circa ,/ de minute du a incetarea cutremurului, un enorm tsunami a maturat coasta, ucig5nd ma=oritatea su ravietuitorilor. Lisabona a renascut din ro ria-i cenusa, du a doar c5tiva ani.