Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
21Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Moartea Lui Virgiliu de Herman Broch

Moartea Lui Virgiliu de Herman Broch

Ratings: (0)|Views: 684 |Likes:
Published by sandadimitrescu4265

More info:

Published by: sandadimitrescu4265 on Sep 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2013

pdf

text

original

 
Moartea lui Virgiliu de Hermann Broch
Traducere, prefaţă şi note de Ion RomanEditura UniversBucureşti © 1975
Cuprins
 Prefaţă 
I Apa – SosireaII Foc – CoborâreaIII Pământ – AşteptareaIV Eter – Întoarcerea acasă
SurseSchiţă biobibliografică – Hermann Broch Note la versiunea romanească 
Coperta colecţiei: Emil ChendeaLector: Dieter FuhrmannTehnoredactor: Elena baBy
Tiraj 21.330 Bun de tipar 17.07.1975Coli tipar 34
Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii"Piaţa Scânteii nr. 1 – BucureştiRepublica Socialistă RomâniaComanda nr. 50 240Hermann Broch
Der Tod des Vergil
© Rhein-Verlag Zürich 1958
 
 Prefaţă 
În deschiderea capitolului despre literatura modernă de expresie germană, istoricii literari fac observaţiacă la răscrucea secolelor XIX–XX poziţia conducătoare revine austriecilor. Aceasta se datorează unei generaţiimari care înscrie, cronologic, nume ca Arthur Schnitzler, Hugo von Hofmannsthal, Karl Kraus, Rainer MariaRilke, Robert Musil, Ştefan Zweig. Franz Kafka, Hermann Broch, Georg Trakl, Franz Werfel, Heimito vonDoderer. Unii dintre cei citaţi sunt de vârste apropiate, între alţii sunt diferenţe mai mari, dar cel puţin parţialcreaţia lor a fost paralelă. Ca vârstă, Hermann Broch (1886–1951) se situează undeva la mijloc, iar ca valoare, printre prozatori, formează împreună cu Kafka şi Musil un trio de prim rang care, alături de Marcel Proust şiJames Joyce, reprezintă „un capitol epocal şi revoluţionar al literaturii narative''
1
. Faptul că acest scriitor excepţional este încă prea puţin cunoscut la noi nu e surprinzător 
2
, intrucât chiar printre cititorii germani operalui s-a impus anevoie şi târziu. O explicaţie stă în evoluţia neobişnuită a carierei literare a lui Broch şi înîmprejurările vieţii sale. Ca romancier, şi-a făcut debutul abia în 1931, cu primul volum din trilogia
Somnambulii,
iar atunci avea patruzeci şi cinci de ani, vârstă până la care publicase foarte puţin şi la intervalemari. Din momentul debutului avea să mai trăiască două decenii, însă mai mult de jumătate din acest timp s-aaflat în emigraţie. A plecat din Austria după anexarea acesteia de către Reichul hitlerist şi după o detenţiune lacare l-a osândit noua stăpânire şi din care a fost salvat prin intervenţia energică a unui grup de oameni decultură de peste hotare. A suportat condiţiile exilului mai greu decât alţii în aceeaşi situaţie, nu din cauzainadaptabilităţii sufleteşti, ci din aceea a imposibilităţii de a-şi rostui o existenţă prielnică scrisului. Din 1938 până în 1951 a publicat totuşi
Moartea lui Virgiliu,
romanul
 Nevinovaţii,
un număr de poezii şi eseuri, dar răstimpul respectiv nu era oricum prielnic pentru a statornici faima unui scriitor. E nespus de trist să constaţicum unul dintre cei mai înzestraţi artişti şi gânditori ai secolului nostru a trebuit să se zbată pentru a supravieţui,sub apăsarea unor circumstanţe ostile. Datorită acestora a trebuit să sufere nu numai autorul, ci şi opera lui.Poate că în alte împrejurări această operă ar fi şi primit Premiul Nobel, pentru care a fost propusă în 1951. Dar chiar după şase ani de la moartea scriitorului, în 1957, un critic făcea constatarea că Hermann Broch continuă„să fie familiar numai câtorva cunoscători, fapt cu atât mai surprinzător, cu cât romane ca
Somnambulii
şi
Moartea lui Virgiliu
sunt întru totul reprezentative, atât prin formă, cât şi prin conţinut, pentru romanul modernîn genere"
3
.
E posibil, totuşi, ca tocmai caracterul „modern" al prozei lui Broch să ofere încă o explicaţie areceptării ei târzii, ca în atâtea alte cazuri cunoscute. Scriitorul, socotindu-se el însuşi un autor „dificil", aevocat în repetate rânduri rezistenţa prin refuz, sau de-a dreptul agresivă, cu care e întâmpinată noutatea în artă. Nota specifică cea mai relevantă a literaturii lui Hermann Broch este simbioza de poezie şi filozofie.Spirit analitic, cugetător subtil şi, totodată, atras de ştiinţele exacte – matematica l-a preocupat statornic – aînceput, de tânăr, prin a scrie eseuri de filozofie şi n-a părăsit niciodată acest domeniu. Nu este locul aici să neocupăm de lucrările sale de specialitate, care compun un ansamblu relativ închegat, ceea ce a şi îndreptăţitîncercări de sinteză, cum este, de exemplu, cartea mai recentă a Ernestinei Schlant
4
. Deoarece, însă, filozoful şiscriitorul nu sunt pentru Broch roluri alternative, ci concomitente, operele lui literare şi eseurile vehiculează şichiar expun aceleaşi idei, pe care le putem cunoaşte integral şi din cele dintâi, şi din cele din urmă. Orice marecreaţie artistică reflectă o concepţie asupra lumii, interpretează sau reconstituie un univers într-o perspectivă„filozofică". La Hermann Broch nu este, însă, vorba numai de o viziune unică, de un cadru general, ci de unsistem filozofic, ale cărui părţi, chiar dacă nu întru totul originale, capătă o amprentă personală prin angrenajulşi finalitatea lor. Creaţiile literare ale scriitorului sunt nu doar ilustrative pentru gândirea sa expusă altundeva, cise înfăţişează ele însele ca opere filozofice. Broch realizează performanţa rară de a face poezie filozofând, sau,ceea ce e totuna, de a filozofa făcând poezie. Exegeţii au căutat o formulă pentru a caracteriza personalitateacomplexă a acestui autor a cărui gândire arzătoare topeşte abstracţiunea, modelând-o în imagine. „Un filozof alimaginii, un poet al ideii", l-a numit unul dintre discipolii săi, prozatorul Walter Jens
5
. „Un poet fără voie"
(„ein
1
Felix Stossinger,
 Hermann
Broch, în
 Deutsche
 
 Literatur im XX 
.
 Jahrhundert,
Heidelberg, Wolfgang Rotile Verlag, 1953, p. 338.
2
Câteva fragmente din
Moartea lui Virgiliu
au fost publicate ele Secolul XX, nr. 10–12/1971, în traducerea lui Mihai Isbăşescu, caresemnează şi un articol de prezentare.
3
Citat după introducerea lui Harald Binde la Hermann Broch,
 Întoarcerea acasă (Die Heimkehr),
Fischer Bücherei, 1962, p. 7.
4
Die
 Philosophie Hermann Brochs,
Francke Verlag, Bern und Munchen, 1971.
5
Walter Jens,
Mathematik des Traums,
în
Statt einer Literaturgeschichte,
Pfullingen, 1957, p. 109.
 
 Dichter wider Willen")
i-a spus Hannah Arendt, autoarea unui excelent studiu introductiv la volumele de eseuridin seria de Opere
complete
1
.Afirmarea atât de târzie a lui Hermann Broch ca romancier, şi încă unul de mâna întâi, este explozivă, însensul că n-a fost pregătită de un exerciţiu preliminar, susţinut, în epică. Specialist în textile, multă vremeconducător al unei mari filaturi, autorul trilogiei
Somnambulii
scrisese mai înainte puţină literatură: un poem şiun sonet
(Cantos 1913, Mister matematic),
 precum şi o nuvelă
(Nuvelă metodologică),
interesante şi sub douăaspecte ce se vor permanentiza şi desăvârşi – tendinţa de a asocia arta şi ştiinţa şi, pe plan stilistic, de a îmbinaversurile cu proza. Că aceste scrieri răzleţe ale începătorului, redactate parcă dintr-o plăcere de amator (de lanuvelă, compusă în 1918 şi publicată, fără semnătură, în 1922, până la roman aveau să treacă treisprezece ani),anticipau marea artă de mai târziu şi se înscriau în coordonatele ei s-a vădit şi în faptul că autorul le-a reluat, cumici modificări, în încadrări definitive. Aşadar, deşi în afara vieţii literare a vremii, ca unul ce practica o profesie acaparatoare care-l ţinea departe de efervescenţa cercurilor artistice, Hermann Broch porneşte de la în-ceput în scrisul său pe căi noi, ceea ce dovedeşte şi o înzestrare personală deosebită, dar şi receptivitatea, chiar dacă de la distanţă, a spiritului inovator ce înviora mişcarea intelectuală din Austria. Tematic, într-un sens foartelarg, fiindcă tangenţa se face într-un singur punct – ce-i drept, relativ important, dar numai ca unul de plecare şiexterior (o realitate istorică dată) – Broch se situează prin
Somnambulii
undeva în apropierea celor mai străluciţiscriitori austrieci ai generaţiei sale, Kafka şi Musil. Ca şi aceştia, el explorează universul unei perioadecrepusculare. Dar relaţia operei sale cu istoria este diferită, atât de aceea existentă la Kafka, pentru careimperiul habsburgic e doar un model îndepărtat pentru o lume monstruoasă, de coşmar, unde absurdulfuncţionează fără vreo localizare, cât şi de aceea existentă la Musil, a cărui Kakanie e o alegorie transparentă aaceluiaşi imperiu în disoluţie. Nici Musil nu se menţine în limitele reconstituirii cât mai exacte a unui tablou deepocă, deşi
Omul fără însuşiri
este şi un roman de moravuri. El nu face propriu-zis istorie, ci reflectează pemarginea ei. Faptele, spune undeva scriitorul, pot fi întotdeauna schimbate, deci nu evenimentul în sineinteresează, ci substratul său spiritual tipic. Reflecţia îmbogăţeşte romanul
Omul fără însuşiri
cu remarcabilevirtuţi eseistice. Broch a apreciat acest roman ca pe o scriere de valoare, dar şi-a definit metoda din trilogietocmai în raport cu metoda lui Musil, opunându-i-o. În
Somnambulii,
intenţia sa a fost să realizeze o nouăformă a romanului, pe care a denumit-o
 polihistorică 
(pentru antici,
 polihistor 
era cel ce stăpânea mai multediscipline ştiinţifice). El admite că Musil (ca şi Joyce, Gide, Thomas Mann şi chiar Huxley) s-a orientat înaceeaşi direcţie, însă, asemeni celorlalţi, cu excepţia lui Joyce, introduce ştiinţa în literatură ca un adaos dinafară. "Dimpotrivă – precizează Broch – eu fac încercarea... să cazez în roman ştiinţa vie, ceea ce însemneazăaici ştiinţă productivă (cu rezerva că ea încetează să mai fie ştiinţă pură), pe de o parte, introducând-o imanentîntr-o acţiune şi în personaje care nu mai au nimic a face cu «cultura» şi, deci, nu mai poartă oribilele discuţiiculturale, pe de alta, exprimând-o nud şi de-a dreptul şi nu ca umplutură alcătuită din conversaţii."
2
Acţiuneatrilogiei
Somnambulii
se petrece în Germania, pe care Hermann Broch o cunoştea mai mult din lecturi decâtdintr-un contact direct. În treacăt fie spus, faptul că locul acţiunii este altul decât Austria lui Musil sau Kafka nuare mare însemnătate. Germania era şi ea un imperiu în declin, realităţile de acolo şi tipurile caracteristice pentru societatea prusacă ofereau romancierului un material cât se poate de adecvat pentru realizarea intenţiilor sale artistice. Cele trei romane indică în chiar titlu momentul istoric:
1888. Pasenow sau Romantismul, 1903. Esch sau Anarhia, 1918. Huguenau sau Obiectivitatea.
Cronologia nu jalonează, ca într-un roman istoricobişnuit, o evoluţie socială sau psihologică, ori evenimente majore, ci desfăşurarea unui proces specific epocii:dezagregarea valorilor în amurgul unei culturi. Cele trei momente sunt – după expresia autorului – "stadiilefinale ale vechilor atitudini faţă de valoare în Europa"
3
. 
Fiecare dintre cei trei eroi întruchipează o atitudine, oţinută în confuzia instaurată prin degradarea vechilor valori. „Romantismul" lui Joachim von Pasenow asociazăteama de cunoaştere cu refuzul de a lua efectiv act de propria situaţie, de unde nevoia sprijinirii, până la absurd, pe convenţii. Tânăr ofiţer şi nobil de ţară prusac, Pasenow este prizonierul formelor, al lucrurilor „păstrate însalonul cel mare sub sticlă şi în rame". Uniforma, albiturile scrobite sunt pentru el o platoşă, adăpost şi apărare,ca şi cum obiectele ar împiedica dizolvarea ordinii spirituale. În perioada ulterioară, de la 1903, haosul seadânceşte. Personajul principal al romanului este acum un contabil, August Esch, care încearcă să se orienteze,restabilească pentru propriu-i uz ordinea lumii înconjurătoare printr-o repartizare a oamenilor şi
1
Hannah Arendt,
 Einleitung,
în Hermann Broch,
Gesammelte Werke,
Rhein-Verlag, Zurich, vol. VI, p. 5–42.
2
Hermann Broch, Opere complete, ed. cit., vol. X. p. 319–320; v. şi vol. VIII, p. 60–61.
3
 
 Ibid.
vol. VIII, p. 18.

Activity (21)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Dorel Curtescu liked this
Iulian Leonard liked this
adifotea liked this
Sergiu Mahu liked this
Bunea Mihai liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->