CURS APICULTURA MODULUL 1 TEHNOLOGIA CRETERII I AMELIORRII ALBINELOR Nr . cr t.

1 2 3 4 5 " $ TEMA

Biologia familiei de albine Utilaje i construcii apicole ntreinerea i ngrijirea albinelor Ameliorarea familiilor de albine roduse apicole! caracteristici i calitate #ecoltarea produselor apicole %&ploatarea familiilor de albine n diferite tipuri de stupi

1. BIOLOGIA FAMILIEI DE ALBINE Albina este o insecta! animal ne'ertebrat caracteri(at de alc)tuirea corpului din trei p*rti principale + cap! torace i abdomen! la r*ndul lor compuse din mai multe segmente acoperite cu un
1

n'eli tare + c,itinos! de pre(ena a ase picioare articulate i cu aripi membranoaseAlbina face parte din una dintre cele mai a'ansate grupe de insecte +.rdinul /0menoptera 1are dou) perec,i de aripi membranoase2! familia Apidae, genul Apis, specia melifera pe care o ngrijim i n ara noastr)- 3a acest ordin apare 'iaa social) i organi(area indi'i(ilor n familie! ec,i'al*nd prin funcionalitate cu un organism! ceea ce atrage cu sine di'i(iunea muncii! ngrijirea n comun a urmailor! adunarea i prelucrarea n comun a ,ranei! concentrarea puterii reproduc)toare a organismului la una singur) din femele +matca i la c*i'a masculi + tr*ntorii i reglarea n comun a c)ldurii organismului social- 4onsecin) a acestei 'iei sociale + apariia populaiei mari de indi'i(i cu funcii de ntreinere + lucr)toarele! acumularea de re(er'e de ,ran)! totul cu remarcabile adapt)ri i de('olt)ri n morfologie ale sistemului digesti'! respirator! muscular! ner'os! reproduc)tor! e&cretor! e&cepionale performane ale organelor de sim! ale sistemului en(imatic i ,ormonal! din toate re(ult*nd spectaculoase aspecte de comportament5ate fiind aceste perfecion)ri! familia albinei melifere este considerat) n (oologie ca
2

6supraorganism7+ n care funciile de nutriie!respiraie! ap)rare i reproducie au at*t ni'el indi'idual c*t i social- Apariia a doua caste la se&ul femel 1matca si lucr)toarea2 este e&presia naltei di'i(iuni a muncii atinsa de specie n ndeplinirea funciilor sociale- 5e reinut8 nu matca! unica! este noutatea n e'oluie! ci lucr)toarea + aceasta este! n perfeciunea ei + o minunata di'ersiune de la de('oltarea reproducti')! normal)! a femeleientru a nelege comportamentul i 'iaa albinei n stup! pentru a n')a corect posibilit)ile de a ngriji i e&ploata albinele! n concordan) cu modul natural de desf)urare a 'ieii lor este necesar) cunoaterea alc)tuirii corpului lor i a de('olt)rii- ntruc*t lucr)toarea este indi'idul majoritar n familie! i a fost cel mai bine studiat)! majoritatea descrierilor sunt f)cute pe ea- .ri de c*te ori matca i tr*ntorele au particularit)i de morfologie i comportament ele 'or fi menionate4orpul este alc)tuit din trei p)ri 8 cap! torace i abdomen Capul. ri'it din fa)! capul albinei lucr)toare are forma triung,iular) 9 la matc) e puin rotunjit! iar la tr*ntor aproape rotund3a ung,iul inferior al capului este gura! pe
3

lateral snt oc,ii compui! iar n partea superioar) se afl) trei oc,i simpli numii uceli. :ot n regiunea capului se afl) dou) antene, care repre(int) organele de sim ale mirosului i pip)ituluiTorac l . %ste format din trei inele 1segmente2 numite 8 protorace, mezotorace i metatorace. e ele snt articulate trei pe rec,i de picioare i dou) perec,i de aripiicioarele! morfologic snt alc)tuite din 8 cox, trocanter, femur, tibie i tars. :arsul este i el format din cinci tarsornere, primul fiind bazitarul. icioarele se termina cu dou) crlige puternice! cu care albinele se aga) pe suprafeele rugoase! iar ntre crlige este un lob moale ; arolium ; ce secret) un lic,id 'scos! cu rol ade(i' pe suprafee alunecoase4ele trei perec,i de picioare ale albinelor lucr)toare! fiind adaptate pentru a ndeplini o serie de funcii speciale au conformaii diferite 8 + prima perec,e pre(int) ntre tibie i ba(itars! o perie pentru cu r)irea antenei 9 +perec,ea a doua! la partea inferioar) a tibiei are un spin (pinten), cu care albinele descarc) polenul i propolisul9
4

+perec,ea a treia este mai complicat)! a'nd pe faa intern) a ba(itarsului o perie, pentru culegerea polenului- ntre tibie i ba(itars se afl) presa de polene faa e&tern) a tibiei se afl) o ca'itate alungit)! nconjurat) de peri ; corbicula 1couleul2! n care albina transport) g,emotocul de polen Ar!p!l snt membranoase! cu ner'uri rigide tubulare<arginea inferioar) a aripei anterioare este uor pliat)! formnd o cut) n care se-prind un ir de crlige (hamuli), de pe marginea superioar) a aripei posterioare! ceea ce d) aripei o mare re(isten) n aer! n timpul (borului- 4nd albinele e&ecut) 'entilaia stupului! aripile acionea() in+ dependent A"#o$ %ul- Are " inele la matc) i la albinele lucr)toare i $ la trntore partea inferioar) a ultimelor inele abdominale! la albinele lucr)toare se desc,id glandele cerifere n oglinzile cerifere" Albina pre(int) o serie de sisteme 8 digesti'! respirator! circulator! ner'os! reproduc)tor i aparatul 'ulnerant 1acul albinei25

&. UTILA'E SI CONSTRUCTII APICOLE =n'entarul apicol repre(int) totalitatea uneltelor necesare in 'ederea efectu)rii unor anumite lucr)ri apicole sau pentru asigurarea procesului de lucru ntr+un domeniu de acti'itate cum ar fi8 ad)posturi pentru familiile de albine! ec,ipament pentru proiecia apicultorului! unelte pentru lucr)ri n stupina! ns*rmarea ramelor si fi&area fagurilor artificiali! e&tracia si condiionarea produselor apicole! creterea i transportul matcilor si construcii apicole=n'entarul apicol cuprinde deci totalitatea uneltelor! obiectelor si construciilor apicole care aparin i repre(int) ntreaga dotare a unei e&ploat)ri api+ coleA#(po)tur! p %tru *a$!l!!l # al"!% +)tup!!, n mod natural! albinele i cl)desc ad)postul n scorburi de copaci! cr)p)turi de st*nci! precum i in diferite locuri ferite de intemperii- .mul! aduc*nd albinele n preajma locuinei sale! a c)utat s) le asigure un ad)post cit mai asem)n)tor cu cel natural6

4um n ad)posturile naturale i n stupii primiti'i fagurii construii de albine erau fici i nu permiteau inter'enia omului! ingenio(itatea apicultorilor a condus ulterior la reali(area stupilor cu rame mobile>tupul de ast)(i este re(ultatul sinte(ei i obser'aiilor efectuate n cursul anilor de generaii ntregi de cresc)tori de albine>oluiile constructi'e adaptate pentru reali(area diferitelor tipuri de stupi sunt multiple! put*nduse ns) despride doua orient)ri distincte8 + stupi n care de('oltarea familiei de albine i a cuibului se face pe plan 'ertical! purt*nd astfel denumirea de stupi 'erticali9 + stupi n care de('oltarea familiei i a cuibului se face pe plan ori(ontal! ncadr*ndu+se astfel in categoria stupilor ori(ontali=ndiferent de tipul stupului + 'ertical sau ori(ontal + acesta trebuie sa asigure urm)toarele condiii8 + s) fereasc) albinele i cuibul familiilor de ploaie! ume(eala! '*nt i ari)9 + sa fie nc)p)tor! asigur*nd at*t spaiul necesar pentru de('oltarea familiei! c*t i pentru depo(itarea re(er'elor de ,rana9

+ s) permit) m)rirea sau micorarea 'olumului stupului n raport cu de('oltarea familiei i e'oluia culesului9 + s) fie usor de manipulat f)r) sa se st*njeneasc) acti'itatea familiei dealbine9 + p)rile componente s) aib) aceleai dimensiuni spre a putea fi folosite de la un stup la altul9 + sa fie adaptai pentru deplasarea familiilor de albine la diferite culesuri+ permit) aplicarea metodelor a'ansate de cretere i ntreinere a albinelor9 + sa fie re(istentUrmare obser'aiilor i cercet)rilor efectuate n ara noastr)! precum si faptului ca apicultura moderna cere restr*ngerea la minim al*t a num)rului de tipuri si modele de stupi! c*t i a dimensiunii ramelor spre a uura circulaia materialului biologic asigur*ndu+se totodat) condiiile optime pentru producerea de stupi si nlocuirea elementelor de stupi! precum i a celorlalte utilaje apicole aferente s+a trecut la tipi(area stupilor i principalelor unelte folosite in apicultura=n acest scop au fost tipi(ai i standardi(ai stupii sistematici ce se confecionea() n ara noastr)8

Astfel! n pre(ent deosebim tipurile de stupi pre(entai n tabelul al)turatT!pur!l # )tup! *olo)!-! .% Ro$/%!a T!pul D %u$!$ Nu$arul # corpur! )! ra$ # 'ertical )tupulu! >tup :rei corpuri cu 1@ rame multietajat fiecare de 435&23@ mm >:A> ?#- pentu cuib si recolt)! la 'ertical slup 'ertical un corp cu 1@ rame de cu un corp si 435&3@@ mm pentru cuib si un 1@ rame rame de ori(ont maga(in >tup+ un maga(in corp cu cu 2@ de ai ori(ontal 435&3@@ mm .data cu standardi(area stupilor au fost standardi(ate i ramele acestora! n sensul c) ramele de cuib ale stupului 'ertical cu un corp i maga(in i ale celui ori(ontal sunt identice a'*nd dimensiunile e&terioare de 435&3@@ mm! iar cele interioare de 415&2$@ mm i o suprafa) a fagurelui n ram) de 112-@5@ mmp- #ama de cuib a stupului multietajat are dimensiunile e&terioare de 435&23@ mm! iar cele interioare de 415&2@2 mm i o suprafa) a fagurelui n ram) de A3-A3@ mmpn ceea ce pri'esc ramele de maga(in! acestea suni! de asemenea! identice la stupul multietajat i
9

la stupul 'ertical cu un corp i maga(in! a'*nd dimensiunile e&terioare de 435&1"2 mm! dimensiunile interioare de 415&134 mm i o suprafa) a fagurelui n ram) de 55-"1@ mmp:oate tipurile de stupi sunt pre')(ute cu dispo(iti'e pentru fi&area ramelor si corpurilor put*nd fi deplasau in sluparit pastoraln tar) noastr) se recomanda folosirea stupilor 'erticali! acetia permi*nd practicarea unei apiculturi moderne! precum i obinerea de miere pe sortimente distincte de flor* si calitateStupul $ult! ta0at STAS %r. 11&1213445 este conceput dup) stupul Langstroth si ooth, fiind ns) mbun)t)it i adaptat condiiilor specifice ale apiculturii din ara noastr)- Bace parte din categoria stupilor 'erticali de mare capacitateractic 'olumul stupului poate fi m)rit oric*t! dup) ne'oi! prin suprapunerea de noi corpuri- :otodat)! stupul este adaptat folosirii celor mai noi metode de cretere i e&ploatare a familiilor de albine>tupul este format din trei corpuri cu dimensiuni identice ce se suprapun! fiecare corp a'*nd c*te 1@ rame)rile componente ale stupului sunt8 fundul stupului! trei corpuri! rama ,r)nitor cu ,r)nitorul interior! rama de 'entilaie! podiorul desp)ritor!
10

podiorul propriu+(is! capacul telescopic! tijele de fi&are! blocul de urdini i nc,i()torul de urdini5imensiunile e&terioare ale corpurilor sunt 4C@&42@&245 mm! iar cele interioare de 45@&3A@&245 mm! a'*nd un 'olum util de @!12" n' sau 12" litri- Drosimea tuturor pereilor este de 2@ mm- ereii din faa si spate ai corpurilor sunt pre')(ui n partea de sus din interior cu c*te un fal de 1$ mm n)lime i 1@ mm ad*ncime pentru sprijinirea umeraelor ramelor- ereii laterali sunt str)puni pe toat) n)limea de un orificiu cu diametrul de 1@ mm prin care glisea() tija de fi&are a corpurilor n timpul transportuluin e&terior! pe partea din faa i din spate! sunt pre')(ute doua scobituri n forma de scoic) cu o ad*ncime de 1@ mm care ser'esc ca m*nere4orpurile c*t i toate piesele componente 1fund! capac! podior2 nu au fal- rin ae(area primului corp pe fundul stupului se formea() urdiniul ce are o lungime de 3A@ mm i o n)lime de 2@ mmUrdiniul este pre')(ut cu un bloc reductor cu doua desc,ideri + una mai mare de 15A&C mm! iar a doua mai mic) de 5@&C mm#amele! c*te 1@ de fiecare corp sunt identice a'*nd dimensiunile e&terioare de 435&23@ mm! iar lumina interioara de 415&2@2 mm11

odiorul propriu+(is este format dintr+o ram) e&terioar) cu l)imea de 3@ mm i grosimea de 15 mm a'*nd n interior platforma podiorului formata cijn sc*ndurele de 1@ mm grosime si fi&ate n nulodiorul! pe o parte pre(int) o suprafa) plan)! iar pe cealalt) are un refugiu 1spaiu2 de 5 mm fiind astfel re'ersibil! dup) necesit)i- e partea mai nalt) a podiorului! pe una din laturile sale scurte este pre')(ut) o scobitura de 5@&5mm asigur*nd astfel! n timpul iernii! o bun) aerisire a cuibuluiodiorul desp)ritor 1>nellgro'e2 se aseam)n) cu podiorul propriu+(is deosebindu+se de acesta prin faptul c) rama ce ncadrea() platforma podiorului este de 3@&3@ mm a'*nd pre')(ute urdiniuri pe ambele p)ri c*t i pe cele trei laturi ale ramei! totali(*nd " urdiniuri suprapusen)limea urdiniurilor este de 5 mm! partea e&terioara a acestora fiind de 5@ mm! iar cea interioar) de 4@ mm/r)nitorul se compune dintr+un cadru de lemn i o ta'a metalic)! pre')(uta n interior cu un gr)tar plutitor din lemn- e pereii interiori ai ramei ,r)nitorului! n dou) scobituri! se fi&ea() dou) leaturi de lemn de 15&4@@&3@@ mm ce au rolul de a susine ta'a metalica a ,r)nitorului12

5imensiunile t)'ii sunt de 3A4&3$5&45 mm! aceasta fiind confecionat) din tabla gai'ani(ata 1(incata2- /r)nitorul are o capacitate de circa " litri#ama de 'entilaie se compune dintr+o rama cu n)limea de 2@ mm pesle care se fi&ea() plasa de s*rm) cu oc,iuri de 2+2!5 mm- #ama de 'entilaie se prinde de p)rile laterale de doua bare de lemn de 55@&5@&3@ mm- e aceste bare se sprijin) capacul stupului4apacul este telescopic a'*nd suprafaa superioara plan)- #ama laterala a capacului arc grosimea de 2@ mm si n)limea de C1 mm5imensiunile e&terioare ale capacului sunt 534&4"3 mm si n)limea de 1@1 mmentru fi&area p)rilor componente ale stupului! n 'ederea transportului! acesta este pre')(ut cu doua tije de oel cu diametrul de "+A mm i o lungime de CC1 mm- artea superioara a tijei este filetat) pe o lungime de $@ mm i pre')(uta cu o piuli)! tip fluture! ce se poate nuruba- artea inferioar) a tijei arc un orificiu cu diametrul de 3!3 mm pentru introducerea unui tift de fi&areStupul 6 rt!cal cu corp 7! $a8a9!% STAS %r.l 1:1:2131; este un stup de capacitate mare! 'olumul put*nd fi m)rit prin ad)ugarea sau
13

scoaterea de maga(ine- Drosimea tuturor pereilor stupului c*t i ai maga(inului este de 2@ mmAt*t corpul stupului! c*t si maga(inul 1catul de recolta2 sunt pre')(ute cu cale 1@ rame cu dimensiunile e&terioare de 435&3@@ mm pentru cuib si de 435&1"2 mm pentru cat- >tupul cu doua maga(ine-are un 'olum util de @!@A4 m3 sau A4 litriAcest tip de stup! datorit) dimensiunilor asem)n)toare cu ale stupului multietajat! permite utili(area de elemente de =a acesta cum sunt8 fundul! maga(inul! rama de 'entilaie! rama ,r)nitor i ,r)nitorul! podiorul! rama separatoare roi! dispo(iti'ul de mpac,etare! blocul de urdini! etcrin folosirea maga(inelor! stupul permite reali(area de miere in seciuni c*t i pe sortimente de flora i calitate! asigur*nd totodat) folosirea te,nologiilor modeme de ntreinere a familiilor de albineStupul or!9o%tal STAS %r.<14;2134= este singurul tip de stup folosit n ara noastr) ce face parte din categoria stupilor ori(ontali- 5e('oltarea cuibului familiei de albine la acest stup se face pe ori(ontala fa) de sol! spre deosebire de stupii
14

'erticali unde de('oltarea cuibului are loc pe 'ertical)4orpul are forma paralelipipedica! pereii fiind groi de 24 mm- 5imensiunile e&terioare ale corpului sunt de 51"&A2A&4@@ mm! iar cele interioare de 45@&$A@&3A@ mm! a'*nd un 'olum util de @!11" m3 sau 11" litri- eretele frontal are! n partea sa inferioar)! dou) urdiniuri nalte de 2@ mm! unul a'*nd o lungime de 3@@ mm- iar celalalt de 15@ mm- Bundul stupului este fi& fiind nt)rit pe partea posterioara cu doua bare trans'ersale cu seciunea de 5@&3@ mm i o lungime de 51" mm4apacul este rabatabil mbr)c*nd marginea superioar) a corpului pe 2@ mm sprijinindu+se pe br*ul corpuluiartea superioara a capacului este plana! iar cele dou) p)ri laterale au pre')(ute doua desc,ideri longitudinale! lungi de 3A@ mm i nalte de 3@ mm a'*nd rolul de a asigura 'entilaia- n interiorul capacului! pe p)rile sale laterale! se afla c*te o plas) de s*rm) ae(at) oblic fiind fi&at) cu o sting,ie asigur*ndu+se astfel 'entilaia pe timpul transportului- 4apacul este fi&at de corp cu ajutorul a doua balamale5imensiunile e&terioare ale capacului sunt de C1$&"@5&11@ mm15

=n afara ramelor! stupul ori(ontal este pre')(ut si cu dou) diafragme si " scn+ durele de podior#amele! n num)r de 2@ au dimensiunile e&terioare de 435&3@@ m! iar cele interioare de 415&2$@ mm5iafragmele! n num)r de doua! una etan) pe toate p)rile form*nd diafragma separatoare! iar a dou) mai scurt) n partea inferioar) cu 2@ mm ce permit albinelor accesul dintr+o parte n alt)>c*ndurelele de podior au urm)toarele dimensiuni 4A4&13@&1@ mm! spaiul format ntre podior i capacul stupului folosete pentru refugiul albinelor n timpul transportului sau pentru introducerea pernielor necesare protej)rii c)ldurii cuibului pe timpul ierniientru transport! ramele sunt fi&ate cu ajutorul dispo(iti'ului de fi&are al acestora care este alc)tuit dintr+o bar) de fi&are cu seciunea de 5@&4@ mm i lungimea de $$A mm i dou) sting,ii cu seciunea de 1@&1@ mmUNELTE APICOLE =n afara stupilor care fac parte din grupul de utilaje apicole necesare ad*postirii albinelor! e&ist) o gam) 'ariat) de alte unelte necesare efectu)rii di+
16

feritelor lucr)ri n stupina! care se mpart n diferite grupe! n raport de acti'itatea ce o desf)ur)m cu ajutorul lorEc>!pa$ %t p %tru prot c-!a ap!cultorulu! 5in materialul de protecie ai apicultorului fac parte8 masca apicola! salopeta! ,alatul! ortul i m*nuile apicoleMa)ca ap!col(! protejea() capul! fata i! n special! oc,ii de nep)turile albinelor- <)tile apicole se reali(ea() din materiale di'erse! a'*nd totodat) i forme diferiten general se pot deosebi trei tipuri de m)ti8 a2 masc) metalic)! confecionat) din plasa de s*rm) a'*nd forma o'ala cu marginile nt)rite ntr+ o ram) de tabl) cositorit) de care se prinde o p*n() ce protejea() capul i g*tul9 b2 masca cu p)l)rie! formala din doua piese separate + p)l)ria din p*n(a cu bor mare nt)rit) pe margine cu s*rm) de oel peste care se mbrac) un 'oal m forma de sac care- n dreptul feei! arc un 'i(or p)trat confecionat dintr+o reea de fire negre de plastic sau din p*r de cal9 c2 masca plianta! este formata dintr+un sc,elet metalic pliabil! acoperit cu o es)tura cu oc,iuri de 2!5 mm- =n partea
17

superioar) masca este confecionat) din p*n() alba a'*nd la mijloc un orificiu pre')(ut cu un elastic permi*nd astfel etanarea cu p)l)ria respecti'a- n partea inferioara masca are pre')(ut un sistem de fi&are si etansare de corpul apicultoruluiSalop ta 7! >alatul ap!col5 fac parte din ec,ipamentul de protecie i de lucru al apicultorului- >alopeta se confecionea() dintr+o singura pies) din doc! nc,isa la g*t! la m*ini i picioare pentru a nu permite p)trunderea albinelor/alatul se confecionea() din p*n(a! m*necile fiind str*nse cu ajutorul unui elastic- Att salopeta! c*t i ,alatul sunt pre')(ute cu bu(unare si sunt con+ fecionate din materiale de culoare desc,isaSor-ul ap!col5 se folosete! in special! la e&ecutarea unor anumite lucr)ri in stupin)! a'*nd rolul de protecie a imbracaminii>e confecionea() din p-'-c- pe suport te&tilM/%u7!l ap!col 5 sunt fabricate din cauciuc subire sau piele a'*nd cinci degete- =n general! apicultorii cu e&periena nu folosesc m*nuile apicole in timp ce lucrea() la stupi-

18

U% lt )tup!%(

p %tru lucr(r! .%

Utilajul pentru m*nuirea si ngrijirea familiilor de albine este foarte 'ariat i se compune din obiectele de in'entar necesare e&ecut)rii la un ni'el corespun()tor a lucr)rilor curente din stupina#olul utilajului respecti' este de a uura munca apicultorului si a+i da posibilitatea sa e&ecute ngrijirea familiilor de albine n conformitate cu normele te,nice de deser'ire- n acest scop sunt folosite8 dalta apicol)! afurnatorul apicol! peria! scaunul apicol! ladia pentru transportat rame! roinia! c)ruciorul apicol gratiile de urdini-! cutile pentru matei! ad)p)torul! c*ntarul de control! du+ lapul pentru p)strarea fagurilor i altele- 5in aceast) suit) de unelte i utilaje apicole 'om descrie mai n am)nunt pe cele mai importanteDalta ap!col( STAS %r.<113213?:5 este reali(ata dinlr+o bucata de platband* de oel cu o lungime de 1C@ mm si o grosime de 5 mm- 3a unul din capete dalta pre(int) o curbura in ung,i drept pe o lungime de 2@ mm- 3)imea d)lii 'aria() de la 25 mm la mijlocul acesteia la 35 mm la ambele capete19

Dalta Root> se e&ecut) dintr+ o bucat) de platband* de oel cu lungimea de 2@" mm! l)imea la mijloc de 24 mm! iar la ambele capete de 4@ mm- 3a unul din capete! '*rful este curbat n ung,i drept- =n mijlocul d)lii! la o distana de 4@ mm de curbur) se afla un orificiu ce ser'ete la scosul cuielorDalta $ult!pl( este o dalta cu mijlocul rotund! are la o e&tremitate l)imea de 35 mm! iar la cealalt) e&tremitate un mic ciocan cu dispo(iti' de scos cuie<ai e&ista o serie de alte modele de d)li apicole a c)ror m*nuire este identica cu cea a modelelor descriseSc(rarul )au r!#!c(torul # ra$ . este formal dintr+o lama de otel (imat) cu '*rful curbat! fiind folosita la desprinderea j ridicarea ramelor din stupA*u$/torul ap!col5 pre(int) o gam) 'ariat) de tipuri j dimensiuni5 =ndiferent de tipul de afum)tor! acesta se compune dinr+un recipient in care se arde material care produce mult fum 1putregai! scoara de copac! c*rpe 'ec,i! etc2! precum si cu un sistem de foaie eu ajutorul c)rora se pompea() in partea inferioar) a recipientului aer peste materialul fumigen- Bumul re(ultat este eliminat
20

printr+un orificiu amplasat in partea superioara a afumaloruiui- n raport eu cantitatea de aer pompat re(ulta o cantitate mai mare sau mai mic) de fum5intre cele mai r)sp*ndite modele de afumatoarc apicole din ara noastr) amintim urm)toarele8 A*u$/torul STAS %r.1;4;42134=5 se compune din corp! capac si foaie- 4orpul are o form) cilindrica! a'*nd n interior un corp mobil de ardere pre')(ut in partea inferioar) cu un gr)tar metalic4apacul rabatabil este conic form*nd un co de e'acuare a fumului- 5e capacul afum*torului este montai sistemul de insuflare a aerului 1foaie2 reali(at din dou) palete ae(ate in ung,i ascuit si acoperite lateral cu o mbr)c)minte din policlorur) de 'inii- aletele sunt meninute dep)rtate una de alta cu ajutorul unui arc spiral fi&at ntre eleBurduful este acionat manual ! prin str*ngere se alimentea() afum*torul cu un jet de aer dirij*nd astfel fumul re(ultat prin co n direcia dorita Afum)torul apicol cu capac bombat! se compune! de asemenea! din corp! capac i foaie- 4apacul este bombat! de unde ii 'ine si denumirea! n)limea capacului este de 1"$ mm- iar corpul p*n) la '*rful conului de e'acuare a fumului are o n)lime de 23@ mm21

n interior are un corp mobil perforai pentru combustibil<enionam c) n afara afumatoarelor descrise e&ist) nc) o gama 'ariata de tipuri si modele de afumatoare din care amintim afum)torul A-4-Amodel mare i mic! afum)torul pipa sau igareta! afum)torul mecanic! electric! afum)torul cu ga( sub presiune! etc! <alerialul fumigen folosit este in raport i de posibilit)ile locale e&istente- >e recomand) folosirea cu succes a putregaiului de lemn i in special de salcie! iasc)! coceni de porumb! scoara de copac! conuri de brad! c*rpe din plante te&tile! etc5 toate acestea dau un fum rece si de culoare alb)P r!a ap!cola5 folosete pentru ndep)rtarea albinelor de pe faguri! pereii stupului ele- fiind confecionat) din par de cal sau fire de relon de culoare alb) cu o lungime de circa "5+"$ mm<*nerul este confecionat din lemn sau material plastic- <uli apicultori folosesc cu succes! in locul periei apicole! pana de pasare- 4ele mai indicate sunt penele pro'enite de la aripile de g*sc) de culoare albaScau%ul ap!col5 are forma unui taburet de 4@+5@ cm- =naltime si este pre'a(ut cu 2+3 compartimente
22

pentru scule si materiale- Are rolul atit de scaun! cit si de ladita pentru transportul sculelor apicole necesare lucrarilor in stupinaLa#a # lucru5 se folosete pentru protecia ramelor scoase din stup! de atacul albinelor ,oae3ada de lucru este confecionat) din foi de placaj prinse pe un sc,elet de lemn- 4apacitatea este de "!# rame! iar n)limea l)(ii este n raport cu dimensiunea ramelor e&istente in stupin)Col!6!!l +cu7t!l , p %tru !%tro#uc r a 7! tra%)portul $atc!lor >unt de diferite modele si se folosesc de apicultori pentru protecia matcii- Amintim coli'ia tip $under, tip %ito&, coli'ia 'iller, coli'ia tip capac 1rotunda sau dreptung,iular)2! precum si coli'ia (enthon folosita pentru transportul m)tcilor)oli&ia $ander, este folosit)! n special! pentru eclo(ionarea m)t+cilor- >e confecionea() din lemn! metal sau material plastic- ereii coli'iei sunt din material plastic perforai sau din plas) de s*rm)- n partea superioar) a coli'iei e&ist) un orificiu circular in care se introduce dopul cu botca respecti') pentru eclo(iunen interiorul coli'iei e&ist) un mic spaiu pentru a putea cuprinde c*te'a pic)turi de miere23

)oli&ia %ito&, este confecionat) dintr+un cadru de tabl) alb) cositorit) a'*nd! pe toate cele patru p)ri! pre')(ute orificii acoperite cu plas) de s*rm)- n partea inferioar) a coli'iei e&ist) un capac rabatabil din lemn! iar n partea superioar) are un sistem de nc,idere alc)tuit dintr+un ub)r metalic care acoper) un orificiu circular cu diametrul de 15 mm! precum i o fant) dreptung,iular) de 14&4!2 mm)oli&ia 'iiter, se compune dintr+un corp reali(at n ntregime din plas) de s*rm) a'*nd la unul din capete un orificiu de 11&11 mm! placat cu dou) pl)cue cositorite 1compartiment pentru erbet de (a,)r2- n interior! la cap)tul opus! culisea() o ipc) de lemn prin care se introduce matca i albinele nsoitoare! dup) ca()oli&ia capac (rotund sau dreptunghiular), este confecionat) dintr+o ram) de tabl) circular) sau dreptung,iular)! acoperit) pe partea superioar) cu plas) de s*rm)! iar n partea inferioar) a'*nd o serie de piciorue metalice cu ajutorul c)rora se fi&ea() n faguri)oli&ia (enthon, se folosete pentru transportul m)tcilor- >e compune dintr+un corp de lemn de form) dreptung,iular)! a'*nd pre')(ute n interior trei compartimente circulare ce comunic) ntre ele!
24

din care unul este destinat pentru ,ran)- 3a un cap)t al coli'iei se g)sete un orificiu circular cu dimensiunea de C mm- e p)rile laterale sunt s)+ pate dou) canale pre')(ute cu orificii pentru asigurarea aerului necesar- >uprafaa coli'iei cu cele trei compartimente este acoperit) cu plas) de s*rm) care se continu) i peste orificiul de C mm diametru de la cap)tul coli'iei)oli&ia din *estur de s+rm, are form) cilindric) nc,is) la un cap)t cu s*rm)! iar la cel)lalt cap)t cu dop de lemn- >e folosete curent pentru introducerea m)tcilor n nuclee sau familii-

25

U% lt p %tru .%)/r$ar a ra$ lor 7! *!@ar a *a8ur!lor art!*!c!al! entru nc,eierea ramelor! perforarea i ns*rmarea acestora! precum i pentru fi&area n ram) a foilor de faguri artificiali se folosesc urm)toarele unelte8 ablonul pentru fi&area distanei orificiilor de perforare! perforatorul i dispo(iti'ul pentru ins*rmarea ramelor! calapodul pentru fi&area fagurilor artificiali! pintenul apicol i cania pentru topit cear)Pla%7 ta calapo# u%!6 r)al( A5 r)spunde tuturor cerinelor! fiind adaptat) pentru mai multe tipuri de rame i anume at*t pentru rama stupului ori(ontal! c*t i pentru cea a stupului multietajat sau rama de maga(in- Aceasta se reali(ea() cu ajutorul unor sipci glisante prin care se modifica dup) ne'oie gabaritul planetei- laneta calapod B + pentru fi&at faguri artificiali in rame seciuni pentru mierea"lo%ul p %tru *!@ar a #!)ta%- ! or!*!c!!lor! ser'ete pentru marcarea corect) a locurilor unde urmea() a fi practicate orificiile necesare trecerii s*rmelor de care se fi&ea() foaia de fagure

artificial- %ste confecionat din lemn- tabl) sau cartonP r*oratorul este folosit la g)urirca ramelor in 'ederea ins*rm)rii! poate fi de mai multe feluri! in raporl de producti'itatea ce se intenionea() i se reali(a- 5e la folosirea sulei de cism*rie! la perforatorul cu un ac sau cu mai multe ace 1 5 ace2! actionat manual su mecanic! in carte ca(! acesta este actionat de un electromotorP!%t %ul ap!col5 se folosete la ngroparea i fi&area s*rmelor n ceara fagurelui artificial- =n practic) e&ist) o gam) 'ariata de pinteni apicoli8 pinten apicol simplu 1drept2! pinten apicol cu ro(eta i pinten apicol cu rol)- intenul apicol se e&ecut) din aluminiu! iar ro(eta din alam)- Acesta are forma unei rotie dinate care se n'*rtete uor n jurul a&ului central! a'*nd s)pat pe muc,ie un )nule care mbrac) s*rma i! prin ap)sare! o fi&ea() n cear)! nainte de folosire pintenul se nc)l(ete la cea $@74- %&ist)! de asemenea! i pinten apicol electric la care nc)l(irea se face cu ajutorul unei re(istene electrice montata in interiorul p)rii metalice a pintenuluiRa%#al!%a ap!col( ser'ete la fi&area fagurilor artificiali f)r) a fi necesar) nc)l(irea prealabila a acesteia- 3ungimea total) este de 1$@ mm- 3a

cap)t are o roia confecionat) din alam) cu diametrul de 1$ mm! a'*nd imprimate pe partea e&terioara o serie de ner'uri spiralate- #andalina 1'aljul2 se rotete uor n jurul a&ului s)u iar prin ap)sare i deplasarea simultana a randalinei de+ alungul s*rmei! aceasta se ngroap) n ceara fagurelui artificial UNELTE FOLOSITE PENTRU HRANIREA ALBINELOR /ranirea familiilor de albine este operaiunea prin care apicultorul pune la dispo(iia acestora anumite cantit)i de ,rana care pot fi de dou) feluri8 a2 ,raniri cu substane nutriti'e 1,idrocarbonate! proteice! 'itamine s)ruri minerale i altele29 b2 ,raniri medicamentoase atunci c*nd in ,rana respecti') se adaug) anumite medicamente n scopul pre'enirii sau combaterii bolilor la albine:. INTRETINEREA SI INGRI'IREA ALBINELOR Co$portar a cu al"!% l =nter'enia apicultorului n 'iaa familiei de albine prin desc,iderea stupului trebuie f)cut) n

aa fel! incit pe cit posibil s) nu sustrag) albinele de la acti'itatea lorApicultorul trebuie s) efectueze micri sigure, cu mult calm i cu pricepere- >e 'or e'ita 8 (gomotele! lo'iturile! trepidaiile! frecarea albi+ nelor ,- pe o ram) cu cele de pe fagurele urm)tor sau de peretele stupului! precum i mirosurile neacceptate de albine 1de alcool! ceap)! usturoi! de transpiraie! de colonie2! de asemenea! se 'or e'ita purtarea ,ainelor de ln* cu miros specific de oaie! ,aine de culoare nc,isa sau flauate! p*rul despletit! unele obiecte lucioase ; inele! oc,elari cu oglind) etc- >e 'a c)uta s) se ani,ile(e mirosul specific de 'enin produs prin nep)turi! folosind e&tract de propolis! miere! esene de plante melifere sau oet diluat- ?u se st) n faa urdiniului! fiindc) se mpiedic) drumul de acces al albinelor culeg)toarePr 8(t!r a ap!cultorulu! p %tru lucrul !% )tup!%( entru a efectua controlul familiilor de albine! apicultorul trebuie s)+i preg)teasc) uneltele de lucru necesare pentru lucrarea respecti')! s) aprind) afum)torul pentru producerea fumului! s) se spele pe mini! s) mbrace ec,ipamentul de protecie adec'at 1salopet)! ,alat alb! o

masc) i dac) este necesar se pot purta c,iar i m)nui c,irurgicale2Apicultorul se 'a apropia apoi de stupul la care urmea() s) efectue(e controlul! se aa() n spatele sau pe partea lateral) a stupului! a'nd n imediata apropiere sc)unelul apicol cu uneltele necesare! cutia pentru transportat rame! n care se 'or ae(a fagurii ce se scot din stup n timpul controlului- >e ndep)rtea() capacul i podiorul i se d) puin fumBumul trebuie s) fie alb i rece! folosind ca materiale fumigene 8 iasca uscat)! buc)ele de lemn! crpe de in! cnepa i bumbac! coceni ele porumb! burei de copaci! conuri de brad i pin! cu miros pl)cut de r)inoase la care mai putem adauga plante melifere uscate! pentru a e'ita iritarea albinelor- :oate trebuie sa arda mocnit! fara flacara- ?u se e&ecuta controlul in (ilele innorate ! cu 'ant! intrucat albinle de'in e&trem de irascibile- =n perioadele lipsite de cules! se fac inter'entii rare si de scurta durata ! numai dimineata de'reme sau spre seara pentru a e'ita furtisagulLUCRARI DE PRIMAAARA IN STUPINA >tuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru 8 anul apicol incepe toamna E

5e felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul 8 roductia!starea de sanatate!marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor-:otusi pentru a nu crea confu(ii!'om suprapune anul apicol cu cel calendaristic!urmand ca pe masura ce 'a 'eti familiari(a cu lucrarile ce trebuie e&ecutate sa faceti aceasta separare singuri- Acestea fiind spuse sa trecem la treaba EEE .data cu ridicare sensibila a temperaturilor!prima'ara in stupina trebuie facute mai multe lucrari-=n ordine cronologica 1subliniem ca toate au importanta lor2acestea ar fi 8 regatirea 'etrei stupinei e la inceputul lunii martie1functie de starea 'remii2'om demara primele actiuni8 + curatam si imprastiem (apada pentru ai grabi topirea!adunam si inlaturam crengile!frun(ele si in general toate resturile!urmarind o igieni(are totala + ase(am stupii pe locurile definiti'e!functie de sistemul ales!urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud+est si albinele sa beneficie(e de caldura soarelui + curatam prin urdinis1cu o sarma2 stupii de albine moarte si alte resturi9acestea se 'or arde neaparat

+ instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de 'anturile reci ale inceputului de prima'ara >upra'eg,erea (borului de curatire =n timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup!au acumulat in intestine re(iduri care acum trebuie eliminate-5e aceea in primele (ile calduroase1temperatura ajunge la peste 15 grade 42!trebuie sa stimulam efectuarea acestor (boruri de curatire-5aca inca mai este (apada pe 'atra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos-Urdinisele se 'or desc,ide larg iar capacele se 'or salta pentru ca ra(ele soarelui sa incal(easca podisorul stupului-:ot acum unii dintre stuparii cu e&perienta mai fac o lucrare importanta8 introduc in mijlocul cuibului un fagure gol!bine cladit!in care toarna 1+2Fg de sirop de (a,ar caldut-4and obser'am ca (borul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor!reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles ase(am capacele care au fost saltaterimul control si stramtorarea cuiburilor rofitand de una din (ilele calduroase e&ecutam primul control de prima'ara!in care 'om e'alua starea familiilor de albine!operatiune dublata de o

stramtorare a cuibului-3a desc,iderea stupului constatam8 + pre(enta ,ranei care e&ista in faguri!stiind ca o rama standard contine 3!5Fg miere pe ambele fete + pre(enta matcii!dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului9daca puietul nu e&ista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram8 unele matci isi incep mai tar(iu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana!pana cand tragem o conlu(ie corecta:ot in timpul acestui control!scoatem din stupi fagurii mucegaiti!cu pete de diaree!si pe cei ce contin multe celule de trantori->+a constatat ca de('oltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim-=n acest scop stuparii 'or 7stramtora cuibul7-4uibul se aranjea(a catre peretele stupului care este cel mai e&pus soarelui astfel8fagurii cu puiet se asea(a in mijloc!ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura9in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare9in ce pri'este re(er'a de ,rana familia trebuie sa dispuna de min-4+5 Fg miere si bineinteles pastura-Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfani(ati accidental familia-4uibul se limitea(a

cu o diafragma mai scurta!dincolo de ea fiind ase(ati fagurii cu resturi de miere!aceasta delimitand compartimentul de ,ranire>e recomanda ca tot cu aceasta oca(ie familiile de albine sa fie mutate in la(i curatate!reparate si de(infectate-:rebuie sa a'em pregatite din timp cate'a la(i!urmand ca pe masura ce mutam albinele sa de(infectam si restul de stupi- 3ucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte!sa pastram o stare de igiena perfecta-:oate aceste lucrari sunt decisi'e!necesita sa a'em ce'a timp la dispo(itie si mai ales sa a'em 7ingaduinta7 'remii>al'area albinelor ramase fara re(er'e de ,rana >al'area familiilor ramase fara re(er'e de ,rana este foarte usor posibila in orice stupina c,iar daca apicultorul este lipsit de e&perienta-=n acest scop folosim urmatoarele re(er'e8 + pro'i(iile de ,rana e&istente pe ramele care nu au fost cuprinse de g,em!sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial + pro'i(iile de ,rana e&istente in alte familii si de care acestea nu mai au ne'oie + mierea in faguri!miere lic,ida sau granulata de la re(er'a stupinei

=n primul ca( constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de g,em!se afla cate 1+2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine-Asta se intampla din cau(a ca odata format g,emul de iernare!albinele nu mai au acces decat la pro'i(iile de pe fata fagurilor unde se afla- entru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin pro'i(ii!si care din moti'ul mentionat au ramas neconsumate- >e descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2+ 3 gauri de grosimea unui creion-Apoi se indepartea(a ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale g,emului->e introduc fagurii gauriti!cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat-Bagurii scosi1cu putine albine pe ei2 se alatura de fagurii cu miere!bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor=n ca(ul cand familia ramasa fara pro'i(ii nu are faguri disponibili in stup!se procedea(a la ridicarea de faguri cu pro'i(ii din familiile mai bogat apro'i(ionate-=ntroducerea lor in stupi se face dupa te,nologia descrisa mai sus4and nu dispunem de acesti faguri!se poate folosi mierea diluata un pic!incal(ita si apoi turnata in faguri goi-/raniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristali(ata si framantata cu (a,ar

pudra pana obtinem consistenta dorita!cat si cu serbet de (a,ar-Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor-%ste de dorit insa ca aceste inter'entii sa fie facute numai in ca( de urgenta!putand e'ita aceste situatii neplacute printr+o buna organi(are a cuibului inca din toamna4ompletarea re(er'elor de pastura e langa miere!albinele au ne'oie la cresterea noilor generatii si de ,rana proteica-Aceasta este asigurata de pastura!lipsa ei fiind un ,andicap major in de('oltarea fa'orabila a familiilor de albine- entru cresterea unui Fg de albina este ne'oie de 1!5 Fg de pastura- astura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la ne'oie prin completarile de prima'ara-=n prima'ara modurile de administrare sunt8 + >coatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii9apoi frecam fasiile in mana pana la separare-3a pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere->e mai adauga sare 1G din cantitatea amestecului si se omogeni(ea(a->e toarna amestecul in faguri administrand (ilnic cate 2@@g!pana la aparitia culesului de polen-

+ Un Fg de pastura se amesteca cu @!$5@Fg miere si se administrea(a deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare+ Amestecam cantitati egale de polen si miere !administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite4onclu(ionand!,ranirea proteica de prima'ara se face de preferinta cu pastura de la re(er'a!apoi daca nu a'em cantitatile necesare se 'or face ,raniri cu polen si miere sau pastura si miere5e(infectia stupilor 5aca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de prima'ara1din diferite moti'e2 sa stiti ca acum a sosit momentul-5e(infectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine-. casa curata inseamna eliminarea unor probleme gra'e- 3ucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi!pe care i+am curatat si de(infectat-=n principiu la(ile se curata de resturi de ceara!propolis!pete diareice si apoi se de(infectea(a cu o solutie recomandata-Urmea(a o limpe(ire!o uscare si neaparat flambarea cu flacara3argirea cuiburilor 3ucrarea este deosebit de importanta!a'and in 'edere ca inter'entia stuparului poate face mult

bine!dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect- rin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua-:rebuie sa a'em in 'edere urmatoarele conditii generale8 + e&istenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici9la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita 'a fi mica + pre(enta re(er'ei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere + conditiile interne si e&terne!precum si caracteristicile biologice-acestea tin de temperatura e&terna!de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depo(ita polenul in faguri se reglea(a acti'itatea matcii-=n principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura+ aplicarea fara discernamant a ,ranirilor de stimulare9printr+o ,ranire abundenta se pot introduce in stup de(ec,ilibre importante %fecti' largirea se face astfel8 semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet1e&clu(and fagurii marginasi care contin miere si pastura2->e adauga un fagure bine cladit-Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu

puiet-5upa ce si acesta a fost ocupat cu puiet!se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei- rimul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s+au mai crescut cate'a generatii de albine! apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet-=ntroducerea unor faguri care au mici coroane de miere1care 'or fi descapacite2este un factor fa'ori(ant. metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi!este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata-3a incal(irea timpului si in pre(enta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial-Acest fagure se asea(a dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului4itind aceste randuri sigur '+ati dat seama ca te,nicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii ori(ontali si 'erticali cu maga(ine->tupul multietajat!beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit-3a acest tip de stup largirea se face prin in'ersarea corpurilor! mane'rarea ramelor si desele inter'entii in cuib nemaifiind necesare=ntarirea familiilor slab de('oltate

.ricat s+ar stradui stuparii sa e&ecute toate lucrarile la timp!se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu de('oltarea!aparent fara o cau(a anume definita-3a urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui 7organism7- entru a uniformi(a puterea stupilor se practica metoda prele'arii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu de('oltareaLUCRARI DE AARA IN STUPINA B AALORIFICAREA CULESURILOR >tuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din prima'ara si acum asteapta roadele muncii lor-4ulesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen-=n anii de e&ceptie se pot obtine si cate'a Fg de miere marfa!dar marea multumire este ca albinele au ,rana din abundenta-=n general culesurile sunt de mare intensitate!insa durata lor este scurta-Aceste culesuri pot fi timpurii 1salcam!(meuris2!de 'ara1tei!faneata!floarea soarelui2 si tar(ii#ecunoasterea unui cules + speciile melifere infloresc abundent

+ intensitatea (borurilor creste e&ponential!albinele se ing,esuie la urdinis+ fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea+ pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii+ albinele 'entilatoare isi intensifica acti'itatea!pentru a e'apora apa din nectarul proaspat cules4onditii pentru 'alorificarea culesurilor 5e'ine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel e&perimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate 'alorifica la ma&im un cules-4onditiile necesare sunt 8 + familiile sa fie puternice si sa ocupe min- 12 faguri standard!dintre care A+C cu puiet + familiile sa fie in stare acti'a!stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuia(a mult acti'itatea 4um obtinem acest de(ideratH >unt lucrari care facute la timp!ne pun in iposta(a de a aborda cu ma&im succes culesul8 + familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca de('oltarea cuibului sa se faca normal!depo(itarea

mierii sa fie asigurata si a caror 'olum se poate mari sau micsora + intensificarea 'entilatiei prin umbrirea stupilor!ridicarea partiala sau totala a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita + ridicarea periodica de rame cu puiet capacit!cu albina aferenta!aceasta operatiune pre'enind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efecti'ului stupinei + inlocuirea matcilor batrane sau necorespun(atoare cu matci tinere!apte biologic si genetic pentru performanta + folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de ba(a in preajma culesului!in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura + marirea puterii familiilor ramase in urma cu de('oltarea!prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici >unt prima'eri fa'orabile de('oltarii familiilor de albine!in care culesul incepe timpuriu-Ionele cu salcii!artar!cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere>tuparii care au in (ona asemenea 7comori7!sau cei care practica stuparitul pastoral!obtin re(ultate remarcabile-.data cu sfarsitul prima'erii!familiile

de albine ating capacitatea ma&ima de de('oltare-5aca nu se inter'ine ferm!acestea 'or intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare+ tei!fanete!floarea soarelui+ pot fi compromise-Bormarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor pre'a(ute pentru aceasta perioada!pot impedica pagubele ce 'or urma si dau posibilitatea 'alorificarii culesurilor urmatoare>tuparitul pastoral + generalitati =n cautarea surselor 'ariate si permanente de nectar!se practica deplasarea stupinelor la masi'ele melifere- entru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca 8 lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului 9 ba(a melifera!timpul de inflorire specific fiecarei (one si drumurile de acces spre masi' 9 locul efecti' de amplasare a stupinei!sursele de apa si tot ce tine de locatia respecti'a din punctul de 'edere al asigurarii unui pastoral reusit=nainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masi'ului melifer-=n acest fel stabilim cu preci(ie locul unde 'a fi amplasata stupina->e 'a a'ea in 'edere ca stupii sa fie umbriti!e&istenta unei surse de apa1care este foarte necesara2!posibilitatea ca stupina sa fie

e'acuata usor in ca( de urgenta1deci drumuri practicabile2-Alegem 'etre de stupina la marginea padurilor!in poienite sau locuri cu raritura de arbori-:oti stupii 'or fi 'erificati inainte de plecare!trebuind sa ne interese(e atat starea familiilor cat si a cutiilor->e astupa crapaturile!se pregatesc toate sistemele de fi&are!'entilatie etcJom scoate fagurii plini si e&tragem mierea-5eplasarea la sursele de cules se 'a face de preferinta noaptea 8 odata ajunsi la masi'ul melifer stupii se asea(a paralel si nu perpendicular pe sursa-3a culesul de salcam!stupina se asea(a pe locuri insorite+ dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai+ pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii-3a tei si floarea soarelui!cules care are loc in perioada de canicula!'om ase(a stupii la umbra-5aca nu putem asigura o umbrire naturala o 'om crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale1paie!frun(e2-5aca nu facem aceasta!contingente intregi de albine 'or 'entila stupul!neparticipand la culesregatirea familiilor + manuirea stupilor regatirea stupilor+implicit si a familiilor de albine+se face diferentiat 8

+ >tupii ori(ontali 8 cu o saptamana inaintea debutului unui cules!fiecare familie trebuie asigurata cu 5+" faguri!pentru a crea loc suficient depo(itarii nectarului-3a introducerea acestor faguri!organi(am cuibul astfel 8 la capatul stupului dinspre urdinis se asea(a un fagure cu pastura!fagurii cu puiet!inca un fagure cu pastura si miere!faguri cu miere!urmand apoi fagurii goi-4e se intampla in timpul culesului 8 albinele 'or umple intai fagurii din cuib!prin depo(itarea mierii in coroane-4and cuibul este completat in totalitate!depo(itarea se continua in fagurii goi-4ateodata mai este ne'oie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali+ >tupii 'erticali cu maga(ine 8 crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui maga(in deasupra cuibului-Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut maga(inul!mai adaugam un maga(in suplimentar!peste cuib! iar deasupra acestuia maga(inul plin-Albinele 'or umple si maga(inul adaugat si 'or capaci mierea in celalalt+ >tupii multietajati 8 =n ca(ul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua-Albinele depo(itea(a mierea in corpul 21care are puiet2 si incep sa o capaceasca-Acum este

momentul ca modulul 3 sa fie sc,imbat cu modulul 2-=n acest fel depo(itarea mierii continua in corpul 3!acum de'enit 25upa incetarea culesului urmea(a o perioada dificila in 'iata familiilor- opulatia creste si sursa de ,rana scade-=n scopul mentinerii albinelor in stare acti'a!unii apicultori fac ,raniri suplimentare cu sirop de (a,ar 1K1- entru a crea loc matcii sa oua1cuibul fiind blocat cu miere2se introduc faguri goi in mijlocul cuibului%&tragerea si conditionarea mierii =n urma unor culesuri bogate re(ulta mari cantitati de miere!care repre(inta poate cel mai important produs al stupului-=nainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un 7organism 'iu7 si de modul in care o recoltam si preconditionam!depinde finali(area cu succes a muncii noastre de 1 an-Apropiata aderare a #omaniei la U-% si e&portul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere>coatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor->e aprecia(a ca la 1K3 de suprafata capacita!mierea are un continut de apa de 1A+ 2@G->unt insa situatii in care din cau(a 'remii umede cantitatea de apa depaseste acest

procent-. prima conclu(ie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare-5e multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline- 4um scoatem ramele pline 8 aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole-<ult ,ulitele 7podisoare i(gonitoare7 nu se 'or folosi!pentru ca prin continutul lor de substanta acti'a!riscam sa contaminam miereaBagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cate'a miscari bruste scuturam albinele-Atentie mare la matca 8 din diferite moti'e aceasta poate fi aici si riscam sa o 'atamam-Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala!dupa care punem rama in ladita de transport-%&ecutam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina-4amera in care facem e&tractia 'a fi curata si de(infectata!lucru 'alabil si pentru utilajele de e&tractie-=nainte de inceperea lucrarii efecti'e de e&tragere a mierii!se procedea(a la sortarea fagurilor dupa culoare-5aca e&tragerea mierii se face mai tar(iu fagurii trebuie preancal(iti la 35 grade 4!cu un curent de aer cald%&tractia efecti'a a mierii cuprinde doua lucrari 8 descapacirea fagurilor si e&tragerea propiu+(isa a

mierii din faguri-4e fel de ec,ipament folosim 8 3a un ni'el mic se poate folosi un 'as descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara!cutit sau furculita de descapacit!un e&tractor tangential!un 'as unde se scurge mierea!un maturator!strecuratori diferite-:oate aceste utilaje se recomanda sa fie din ino& sau un alt material agreat de norme-3a descapacire cutitul se tine in po(itie ori(ontala!cu partea inferioara a lamei in ung,i de 35 grade fata de suprafata fagurelui-Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in josBolosirea e&tractorului tangential se face intr+o prima fa(a cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s+ar putea rupe-5upa ce intoarcem fagurii pe partea opusa!putem mari turatia pana la 2@@+ 25@ tureKmin-5upa e&tractie!fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati3impe(irea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele!cad la fund!si cele mai usoare se salta la suprafata-3impe(irea unui 'as cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 2@ grade 4 in 3 (ile!iar la 25 grade 4 in 3" ore-5upa decantare mierea se 'a trece in 'asele maturatoare!unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme-5epo(itarea finala se face

in recipiente de ino&!sau altele agreate de cumparator4onclu(ii 3ucrarile din timpul 'erii sunt si ele numeroase- roducerea si imperec,erea matcilor!formarea noilor familii si ingrijirea lor!au fost deja e&puse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor-5upa cum si singuri '+ ati dat seama---'ara se numara ----bidoanele--EEEE >ucces---EEE LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA Jine toamna!mierea a fost e&trasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi pro'ocari!carora trebuie sa le faca fata-5upa cum am mai spus acum incepe anul apicol!toamna repre(entand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei->a trecem iarasi la treaba8lucrarile de toamna demarea(a la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii8 + lucrari de intensificare a cresterii puietului9 asigurarea re(er'elor de ,rana pentru iernare9 pregatirea cubului familiilor de albine in 'ederea unei iernari de calitate=ntensificarea cresterii puietului

entru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna!trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa!bine ,ranita si intr+o stare de sanatate perfecta-Acest lucru nu este usor de obtinut!stuparul fiind foarte solicitat!atat ca timp!cat si ca 'olum de munca-4e masuri trebuie a'ute in 'edere8 Asigurarea de matci tinere si 'iabile8 >+a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului-=n acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul 'erii sa facem inlocuirile necesare-Biologic matcile batrane isi limitea(a depunerea puietului atunci cand in natura nu mai e&ista un cules bogat de nectar si polen!pe cand cele tinere se comporta altfel8isi mentin ritmul bun c,iar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici1intr+un cu'ant 'alorifica mai bine culesurile de intretinere2-Un alt a'antaj al matcilor tinere este acela ca in prima'ara 'om gasi un procent redus de familii ramase orfane1dupa unii autori procentul este de @!5G2-4u toate astea nu se recomanda ca sc,imbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperec,eate decat in ca(uri de urgenta5eblocarea cuiburilor

. alta cau(a a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura-.data cu apropierea toamnei si in pre(enta unui cules mediu! instincti'!albinele bloc,ea(a cuibul!cautand sa+si asigure necesarul de re(e'e de ,rana- ractic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua!numarul celulelor libere sca(and drasticentru a inlatura acest neajuns! la stupii ori(ontali si 'erticali cu maga(ine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi1recomandati cei in care s+au crescut cate'a generatii de puiet2-Aceste spatii libere se creea(a prin scoaterea fagurilor marginasi-3a stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se reali(ea(a prin in'ersarea periodica a corpurilor-Atentie insa!pentru ca trebuie sa a'em grija ca niciunul din corpurile in'ersate sa nu fie corpul care ga(duieste re(er'ele de ,rana Asigurarea cu faguri de calitate Bagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti!fara celule de trantori sau alte defecte-:oti fagurii care nu corespund criteriilor 'or fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri-Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in

7(ona fierbinte7 a cuibului!adica acea (ona in care prima'ara se 'or creste noile generatiiAsigurarea de culesuri tar(ii si ,raniri de stimulare re(enta unor culesuri tar(ii de nectar si polen impulsionea(a matca sa depuna oua- relungirea acestei perioade aduce mari a'antaje stupinei in totalitatea ei!albinele recapatand starea febrila care caracteri(ea(a un bun cules->tuparii pot pune familiile in aceasta stare fa'orabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tar(ii!fie prin incercarea de asigurare a unei ba(e de de cules prin alegerea unei 'etre permanente adec'ate4e putem spune despre culesurile tar(iiH 4ert este faptul ca pre(enta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o ,ranire artificiala de stimulare-4and stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apelea(a la ,raniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia1sirop de (a,ar2-5espre eficienta acestor ,raniri de stimulare o sa discutam cu alta oca(ie!aici limitandu+ne a spune ca se fac in mai multe moduri8descapacirea a 2+3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului9,raniri cu sirop de (a,ar

concentratie 1K1!cate 2@@+3@@ g la inter'al de 2+3 (ile9deasemeni o alta metoda este stimularea cu (a,ar tos!umectat putin cu apa sau miere?u trebuie sa ignoram un fapt8,ranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice!prin asigurarea polenului li'rat in mod natural sau artificial-=n lipsa unui cules se administrea(a ca turtite1pregatite in acelasi mod ca in prima'ara2deasupra cuibului#educerea si impac,etarea cuiburilor 4a si in prima'ara in 'ederea obtinerii unui climat fa'orabil se procedea(a la o stramtorare a cuibului9in stup 'or ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine!marginiti de faguri cu miere si pastura-Bagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea '+a fi carata de albine in cuib-Atentie8nu se lasa pana tar(iu in toamna fagurii dupa diafragma!asta pentru a impedica o formare gresita a g,emului de iernare:ot in aceasta perioada se face o impac,etare sumara1a nu se comfunda cu impac,etarea finala din toamna2-5in fericire pentru posesorii de stupi multietajati!aceste operatiuni nu sunt necesare decat in ca(uri putine!cand familiile nu ajung la ni'elul de de('oltare cerut-#educerea cuiburilor 'a

creea in familie o crestere a populatiei si in unele ca(uri este ne'oie de o noua largireAsigurarea re(er'elor de ,rana Albinele iernea(a stranse intr+un g,em si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor-4and conditiile e&terne permit!familia de albine demarea(a cresterea puietului+ la inceput timid!pe suprafete mici de fagure+ urmand ca odata cu imbunatatirea 'remii!inspre prima'ara!cresterea sa fie accelerata-5upa cum bine stiti albinele ce iernea(a1datorita conditiilor specifice2traiesc apro&-5+" luni!deci asigurarea re(er'elor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importantaAceste re(er'e sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului-. familie fara prea multa ,rana risca sa se piarda in iarna!asta fara sa 'orbim de cantitatile mici de puiet crescute-4e trebuie sa a'em in 'edere pentru a re(ol'a problema ,raneiH4ate'a de(iderate de atins8 4alitatea ,ranei <ierea din faguri sa fie numai miere florala-4a o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi-5aca iernam familiile cu aceasta miere in

faguri riscam sa pierdem albinele1acestea neputand face (boruri de curatire2-. alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita-<ierea este un produs ,idroscopic si prin ramanerea libera pe faguri1fara a fi capacita2 se poate deteriora-4onsumata de albine! mierea alterata produce boli gra'e-5easemeni se prefera ca albinele sa ierne(e cu re(er'e de miere care nu cristali(ea(a-=n special mierea de rapita!prin puterea mare de cristali(are!este foarte daunatoare si trebuie inlaturata#amele de miere si pastura 5e preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de prima'ara+'ara-. rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min- 2K3 din suprafata-4antitati' asta inseamna ca o rama standard de ori(ontal contine 2!$+3 Fg miere iar una de multietajat 1!A+2 Fg->e accepta ca o ultima optiune si rame cu 1!5 Fg miere!dar acestea trebuie folosite cu multa precautie-Bineinteles acesti faguri 'or fi foarte bine construiti-4a re(er'a de pastura!fiecare familie trebuie sa aiba min- 1 fagure cu pastura!fiind si pentru acest fagure 'alabile recomandarile1pri'ind calitatea lui2facute la cei cu miere/ranirile de completare

/ai sa 'edem cand si in ce ca(uri se fac ,ranirile de completare->unt ca(uri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo9apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita!sau cand s+au facut greseli de ordin te,nic in intretinere-=n ca(ul stupului 'ertical cu maga(ine sunt probleme care apar din insasi constructia lui1mierea este depo(itata in fagurii de stransura2 si care repre(inta un ca( aparte=ncepem aceste ,raniri cat mai timpuriu!adica imediat dupa ce s+au terminat culesurile de 'ara-:rebuie sa facem o distinctie intre ,ranirile de completare si ,ranirile de stimulare!fiecare a'and rolul si scopul sau-=n ca(ul in care ,ranirea de completare se face cu sirop de (a,ar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu 'or intra in iarna-5aca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna 'a fi u(ata si incapabila sa asigure o 'iata normala in stup1ele 'or muri inainte de a creste generatiile noi de puiet2-4a un principiu general!,ranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se 'a face iernarea-4antitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata!iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita-

3a completare se 'a folosi un sirop de (a,ar!2K1!cu un adaos de 1 gr acid citric1sare de lamaie2!la litru-Administrarea ,ranei se face in portii medii sau mari12+3 Fg2!seara!cu luarea de masuri stricte de pre'enire a furtisagului-. sa obser'am ca nu toate familiile ridica siropul de (a,ar peste noapte si in acest ca( de'ine necesara micsorarea portiilor-4and timpul este inaintat!siropul de (a,ar se poate inlocui cu serbet-:rebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere!pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma-%ste de dorit ca aceste ,raniri de completare sa fie terminate pana in 2@ augustregatirea cuibului familiilor de albine 4u ce am putea compara aceasta lucrareH oate cu aranjarea spatiului locuibil intr+o casa!pentru ca toata lumea sa se simta bine-Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor!starea 'remii si pre(enta puietului-:impul acestei aranjari difera de la an la an!iar stuparul trebuie sa aprecie(e foarte bine momentul ales-=n principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine!iar acestea sa

aiba acces la ,rana toata iarna->unt trei metode de aranjare a fagurilor8 + amplasarea bilaterala 8 este cea mai folosita metoda!si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre e&tremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda+ amplasarea unilaterala 8 se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr+un stup-Bagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei-3anga diafragma se asea(a fagurele cu cea mai mare cantitate de miere!urmand fagurii cu cantitati descrescatoare+ amplasarea centrala 8 fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere!urmatorii1ase(ati simetric2fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina3a toate tipurile de aranjare se 'a urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1!5 Fg miere si sa fie bine construiti1mai ales cei din cuibul efecti'2-3a stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri!in corpul superior trebuind sa e&iste 14+15 Fg de miere-=n corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali-=n ca(urile cand familia iernea(a pe un singur corp1situatie care nu e de dorit2se 'a prefera o ase(are centrala a fagurilor-

LUCRARI DE IARNA IN STUPINA >pre sfarsitul toamnei conditiile de 'iata ale albinelor se sc,imba foarte mult-Jenirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupe(e in 7g,emul de iernare7-3ucrarile pe care le+am facut in toamna acum isi arata roadele-4e mai putem face pana la deplina instalare a ierniiH =(olarea termica a cuibului =n toamna am facut deja o impac,etare sumara!insa acum 'a trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare->e stie ca albinele nu incal(esc stupul ci doar interiorul g,emului-:rebuie sa stim ca i(olarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de 'ariatiile bruste ale temperaturii-3iteratura de specialitate recomanda doua metode de impac,etare8bilaterala si unilaterala-%&perientele ultimilor ani au aratat ca o impac,etare bilaterala nu este necesara pentru ca i(olea(a prea mult cuibul:otusi!ea se aplica familiilor de albine slabe!pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala-=n ce consta impac,etarea unilaterala8 la stupii ori(ontali si cei 'erticali cu maga(ine!fagurii se asea(a spre peretele mai

incal(it al stupului-3a diafragma se astupa toate fantele 1se poate folosi si banda scotci2 si se i(olea(a cu materiale care nu crea(a condens-5easupra podisorului se aplica o alta impac,etare din aceleasi materiale-=mpac,etajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite e'acuarea apei din stup->tupii multietajati+din nou cel mai usor de mane'rat+se impac,etea(a numai superior!deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt 7:oma necredinciosul7 si se g,idea(a dupa principiul 7totul e bun!daca nu daunea(a7Jentilatia stupului Jentilatia stupului este foarte importanta!daca ne g,idam dupa e&perienta trecutului9familii de albine puternice in toamna!au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut->i asta datorita greselilor care au fost facute!cand nu s+a asigurat o 'entilatie corespun(atoare- . 'entilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti!altii dacat aceia pro'eniti din sc,imbul de aer!dintre urdinis si fanta din podisor-5eci prima masura ar fi ca orice orificiu1in afara de cele doua mentionate2sa fie astupat-%ste recomandata si o anumita marime a urdinisului!care s+ar situa unde'a la 'aloarea de @!5cm pentru fiecare spatiu dintre rame-

=n ceea ce pri'este marimea fantei din podisor!un mare stupar roman recomanda87orificiul de aerisire din podisor!trebuie sa fie de marimea unei palme7-5aca curentii de aer 'or circula numai intre aceste doua fante1urdinis+ podisor2!'eti asigura albinelor dumnea'oastra o tra'ersare in bune conditii a iernii-Aceasta te,nica se aplica la toate tipurile de stupi e&istenti in e&ploatareAplicarea tratamentelor de toamna :ratamentele cele mai eficiente impotri'a 'aro(ei se aplica in lipsa puietului-Acest lucru se intampla mai tar(iu in toamna!spre inceputul iernii->tuparii trebuie sa profite de (ilele+putine ce+i drept+de 'remea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamenterotectia generala a stupinei 4onditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale- =n acest scop!stupii 'or fi mutati si ase(ati pe 'atra de iernare->tupina se 'a proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer->tupii 'or fi ase(ati pe postamente speciale!a'and grija ca sa li se asigure o anumita inclinare-Aceasta masura este benefica!in e'entualitatea ca apa re(ultata din

condens 'a fi eliminata-%&ista 3 metode de iernare8iernarea in aer liber!iernarea in cojoc si iernarea in adapost-5in punct de 'edere al a'antajelor si de(a'antajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat-#ecomandat insa este o iernare in aer liber!cu luarea masurilor mai sus mentionate>upra'eg,erea albinelor iarna .data cu 'enirea iernii!lucrarile din stupina s+au inc,eiat- entru stuparii care au facut toate lucrarile7ca la carte7urmea(a o perioada de 2+3 luni in care 'i(itele la stupina repre(inta simple 'i(ite de supra'eg,ere-<ai mult!e&ista o anumita categorie de stupari!care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor9prima 'i(ita fiind facuta pe la inceputul lunii martie-Acestia sunt 7meseriasii7!cei care pe ba(a e&perientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune5ar ce a'em de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorieH3a cate 3 saptamani inter'al!'i(itam stupii si cu ajutorul unui stetoscop1se poate si cu unul impro'i(at2ascultam (gomotele din stupi-4e ne+ar putea indica eleH + un (um(et moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula-

+ un ba(ait puternic ne indica! ca familia are probleme si ca e&ista o stare anormala in stup+ un (um(et slab inseamna ca albinele sunt infometate+ (um(etul neuniform si plangator indica absenta matcii>tuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna!aceasta numindu+se 7foaia de control7- rin e&aminarea resturilor si albinelor moarte de pe ea!ne putem da seama daca e&ista probleme-3a stupii ori(ontali unde 7foaia de control7 nu se poate instala!se e&aminea(a resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarmaIborurile de curatire iarna >titi inca din prima'ara cat de benefice sunt aceste 7(boruri de curatire7-=nainte de inceputul iernii albinele fac (boruri de curatire !fapt care are influente po(iti'e in ce pri'este iernarea-?u de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade 4 !in lunile decembrie!ianuarie februarie sunt conditii fa'orabile ca albinele sa iasa din stup->tuparul+ ca si in prima'ara +trebuie sa stimule(e aceste (boruri luand urmatoarele masuri8

+ curata urdinisurile!ridica capacele si saltelutele i(olatoare!curata (apada!imprastie paie- . practica des folosita este si 7lo'irea7 usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasaUn indemn8 profitati de (ilele calde si fiti pre(enti in stupina pentru a supra'eg,ea (borurile de curatire!asa 'eti fi scutiti de multe neca(uri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile=ndreptarea starilor nedorite =n 'iata unei familii ce iernea(a pot inter'eni diferite probleme care trebuie re(ol'ate-Aceste ca(uri speciale nu sunt de dorit sa apara!dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola1cele mai multe fiind pro'ocate c,iar de noi2+ familiile au ramas fara ,rana sau nu au acces la aceasta9albinele aflate intr+o astfel de situatie necesita o ,ranire suplimentara-Apro'i(ionarea se face cu faguri de la re(er'a-5upa ce desc,idem stupul!locali(am g,emul de iernare-=ntroducem apoi fagurele in locul in care lipseste ,rana!nu inainte insa de a gauri fagurii de 2+3 ori!pentru a inlesni circulatia albinelor-. alta metoda este ,ranirea cu miere cristali(ata fin!framantata cu

(a,ar pudra-5in acest amestec se fac turte de 1!5 Fg ambalate in pungi gaurite sau ,artie1deasemeni gaurita2si se administrea(a albinelor deasupra inter'alelor gasite in suferinta-4and nu a'em miere indemna la boli!sau pur si simplu aceasta lipseste!se foloseste serbetul de (a,ar administrat ca in ca(ul precedent1turte2->e pot face si ,raniri cu sirop de (a,ar dens!administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere+ familia a ramas orfana 8 la controlul auditi' constatam ca albinele au ramas fara matca-=deal ar fi ca re(ol'area problemei sa se faca cu matci de re(er'a-=ernarea acestor matci fiind o c,estiune destul de dificila!se ajunge in situatia in care acestea lipsesc-5e aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta1mai slaba dar care are o matca buna2 :oate aceste lucrari se fac intr+o incapere incal(ita1apro&- 15 grade 42 in care ferim stupul de temperatura sca(uta de afara-Aceste probleme ce apar trebuie neaparat re(ol'ate pentru ca de ele depinde supra'ietuirea familiei in ansamblu4onditii generale de iernare 4and alegem 'atra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija-4e trebuie sa urmarim 8

+ sa poata fi protejata de 'anturile reci+ sa asigure linistea necesara albinelor9daca albinele 'or fi deranjate de pasari sau animale!sau de (gomote de alta natura!se 'or agita!'or consuma multa miere si se 'or imbolna'i+ sa poata fi curatata usor de (apada iar apa sa se scurga usor1sa nu balteasca2 Iapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in ca(ul cand prinde o crusta de g,eata 9 cea afanata asigura o mai buna i(olare termica-Atentie 8 instalati si gratare la urdinis impotri'a soarecilor 1nu uitati cum am uitat eu acum sa 'a spun24onclu(ii 3a o prima 'edere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce pri'este lucrarile ce trebuie facute 9 este un ade'ar!numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute-5eci mare atentie----<. A$ l!orar a *a$!l!!lor # al"!% Part!cular!t(-!l $u%c!! # ) ! c-! la al"!% Ameliorarea albinelor pre(int) n pre(ent o importan) deosebit)! constituind factorul principal

n sporirea produciei- entru acest moti' i la familiile de albine este necesar) o aciune continu) de mbun)t)ire a nsuirilor producti'erintre particularit)ile biologice ale albinelor! amintim faptul c) mperec,erea m)tcilor cu trntorii are loc n aer liber! precum i polian+dria m)tcilor 1mperec,erea cu mai muli tr*ntori2! particularitate care constituie de asemenea! un impediment n reali(area unei amelior)ri! fa+'ori(nd ns) 'italitatea acestoraAmeliorarea albinelor se reali(ea() prin 8 ; selecia n interiorul rasei sau populaiei 9 ; e'itarea consang'ini()rii 1mperec,erile nruLdite2 9 ; ncruciarea ntre rase! populaii sau linii consang'ine 1,ibridare2! obinnd heterozisul, cu o producti'itate deosebit de ridicat)Alc(tu!r a )ta%#ar#ulu! #or!t la al"!% entru a se reali(a selecia albinelor 'om alege i nmuli numai familiile care corespund cel mai bine cerinelor apicultorului- n felul acesta se poate alc)tui standardul dorit la albine! urm)rind n permanen) sporirea producti'it)ii! prin consolidarea caracterelor++bune i folositoare

Cr!t r!! )! $ to# # ) l ct! =n munca de selecie a albinelor 'om urm)ri o serie de nsuiri care pot fi grupate n 8 nsuiri principale i nsuiri secundareroducia de miere- Albinele pre(int) nsuirea de a acumula re(er'e de ,ran) n stup! pentru a a'ea n perioadele lipsite de cules din natur)- Acest instinct specific albinelor! cu ct este mai pronunat! cu att familiile snt mai 'aloroase- Aprecierea acestui criteriu trebuie f)cut) prin stabilirea produciei globale de miere reali(at) de o familie de albine 1mierea e&tras)! mierea r)mas) n cuib i cea p)strat) n faguri pentru ,r)niri ulterioare2roducia de cear)- >e stabilete prin totali(area cantit)ilor de cear) obinut) de la fiecare familie n cursul unui an i anume 8 +; ceara pro'enit) din f)guraii crescui pe perei! pe podior! pe fundul stupului i de pe rame 9 ; desc)p)ceala de la e&tracia mierii 9 ; din ramele cl)dit oare 9 ; prin reformarea fagurilor 'ec,i 9 ; prin dublarea cantit)ii de cear) la cl)direa fagurilor artificialirolificitatea m)teilor- >e aprecia() dup) num)rul de ou) depuse de o matc)- rolificitatea m)teii

influenea() direct de('oltarea familiei i implicit capacitatea ei de a 'alorifica culesurile- . matc) de bun) calitate poate depune pn) la 2 @@@ ou) n 24 oreR 9!)t %-a la iernare- Bamiliile care n timpul iernii 'or a'ea un consum mic de ,ran)! o mic) mortalitate i nu pre(int) semne de boal) denot) o garanie n munca de selecie#e(istena =a boli- Bamiliile de albine dintr+o stupin) 'or fi urm)rite i sub aspectul re(istenei lor la mboln)'iri- 4ele bolna'e nu 'or fi folosite la nmulireBndeea albinelor- %ste o nsuire foarte important) pentru practica apicol)redispo(iia la rolr . Bamiliile cu un instinct de roire mai atenuat snt mai producti'e! pentru c) nu intr) n frigurile roitului i 'or 'alorifica mult mai bine culesurile5epo(itarea mierii n cuib are un rol foarte important- Aceasta trebuie s) fie n permanen) sub form) de coroane! att de miere! ct i de p)stur) n jurul puietului4)p)cirea mieriioate fi uscat, end intre cop)celul de cear) i miere r)mne un strat de aer! dnd un aspect! frumos! alb i c)p)cire med, cnd

c)p)celul de ceara este Llipit direct de miere! ce d) un aspect umed! unsuros! care nu este dorit4alitatea albinelor- >e refer) la 8 ; .rnicia albinelor. Bamiliile care dimineaa ies mai de'reme la ules i+1 nc,eie seara mai tr(iu snt considerate ca familii harnice. n culesurile importante! un plus de 3@;45 minute pe (i asigurai un impor+9ir+t plus de miere+ )omportarea pe faguri. 4nd albinele ramn pe faguri i i continu) acti'itatea n timp ce apicultorul efectuea() un control n familie e(int) un caracter de ras) bun! specific i Albinei 4arpatine?. PRODUSE APICOLE5 CARACTERISTICI SI CALITATE 1. M! r a <ierea este produsul de ba() al familiei de albine! re(ultat) din nectarul florilor sau alte secreii duci de pe plante! prin prelucrarea lor de c)tre albine i depo(itate apoi n celulele fagurilor din stupAlbinele folosesc la prepararea mierii dou) categorii de materii prime 8 <ateria prima de origine &egetal, respecti' nectarul floral sau e&trafloral! din el obinndu+se miere floral/

'ateria prim de origine animala, sucurile dulci de origine+ animal) eliminate de Aphide, Lecamidae i Lachmide, care produc mana, obinndu+se aa+ numita &aiere de pdure". rincipala surs) de miere este ns) nectarul floral+! care are urm)toarea compo(iie c,imic) 8 pn) la C@G ap) 9 $;AG substane dulci 1(a+,aruri2 9 1; 2G olte substane 1s)ruri minerale i multe en(ime2<ierea conine urm)toarele componente 8 ap) 15; 2@G 9 ,idrLai de carbon $@;$AG 1gluco(a 35G! fructo() 34oKo! (a,ard() 5G i de&trine2 si alte substane 2G ca s)ruri minerale ; microelemente! aci(i organici! en(ime sau fermeni! 'itamine! factori antibioticE i bacteriostatici etc4omparnd compo(iia c,imic) a nectarului cu a mierii se stabilete cu uurin) contribuia albinelor n transformarea nectarului n miereCr!t r!! # cla)!*!car a $! r!! 4lasificarea mierii ae face dup) o serie de criterii1- 5up) pro'enien)! mierea poate fi 8 + miere monoflor clac) este format) din nectarul unei singure specii 8 miere de salcm! de tei! de i(m)! de floarea+soarelui! de (meur)! de salcie! de

,ric)! de trifoi! de oetar! de sulfin)! de m)()ric,e! de eoriandru etc- 9 !miere poliflor, n compo(iia c)reia e&ist) un amestec de nectar din 1di'erse specii de plante 1mierea de fnea*! mierea de balt) etc-2 9 ! miere de pdure, pro'enit) din sucurile dulci de origine animal) 2- 5up) consisten)! mierea poate fi 8 miere fluid)! care curge uor 9 miere cristali(at) 1(a,arisit)2! care pre(int) diferite grade de cristali(are 8 fin)! semifin) i grosolan)4ristali(area poate fi natural) i dirijat) prin inter'enia omului3- 4lasificarea dup) calitate! deosebete trei calit)i 8 +calitatea superioar) +calitatea = +calitatea a ==+aPropr! t(-!l $! r!! # al"!% Culoar a. %ste determinat) de pre(ena pigmenilor 'egetali n suspensie coloidal)%a difer) n funcie de sorturile florale! conform tabelului 31Aro$a. %ste condiionat) de cantitatea de substane organice 'olatile din miere- <ierea

mprumut) uor mirosurile str)ine pregnante! pro+ ducnd degradarea eiGu)tul. >e aprecia() prin degustare- Biecare sort de miere are un gust caracteristic dulce! pl)cut! cu 7unele nuane mai puin sau mai pronunat de am)rui! astringent! r)coritor etcCo%)!)t %-a )au 6.)co9!tat a. <ierea natural) poate ii siropoas)! fluid) i cu un anumit grad de 'sco(itate! care depinde de procentul de ap)H!8ro)cop!c!tat a. %ste proprietatea mierii de a absorbi umiditatea din mediul nconjur)torGr utat a )p c!*!c(. %ste mai mare! 'ariind intre 1!4@;1!43 Fg cnd are ntre 11;22G ap)Pur!tat a $! r!!. 7>e stabilete printr+un e&amen macroscopic, cind se 'or obser'a impurit)ile! care pot fi de natur) organic) 1resturi de cear)! cada're de albine! lar'e! p)stur)! particule lemnoase2 i de natur) mineral) ; praf 9 i un e&amen microscopic, prin care se aprecia() granulele de polen! stabilind astfel pro'eniena mieriiM! r a poat *! *al)!*!cat( cu 8 amestec de gluco(a industrial)! cu (a,arin)5 cu dulcin)! cu gelatin) sau clei! cu amidon sau prin in'ertirea artificial) a (a,)rului-

4u toat) gama mare a posibilit)ilor de falsificare a mierii! aceasta se depistea() uor i sigur! prin e&amen de laboratorJaloarea alimentara dietetica i terapeutica a mierii <ierea este folosit) din cele mai 'ec,i timpuri ca aliment i c,iar ca medicament- A'ind n compo(iia sa pn) la 3@G (a,aruri direct asimi+ labile ; gluco(a i fructo(a 1mono(a,aride2 ; constituie unul din moti'ele pentru care mierea aparine seriei de Lalimente dietetice- <ierea mai conine o serie de aci(i organici care i dau caracterul acid! o serie de 'itamine! en(ime! microelemente! factori antibiotici i bacterostatici! datorit) c)rora i putem atribui o 'aloare terapeutic)oate fi administrat) n scopul refacerii capacit)ii 'itale a organismului uman! n st)ri de oboseal)! este consumat) cu pl)cere! f)r) a crea st)ri psi,ice depresi'e i este bine metaboli(at) de organism&. C ara 4eara este un produs organic comple&! secretat de albine tinere cerese 1de la 11;1" sau a 1A+a (i de 'ia)2 cnd cl)desc faguri sau c)p)+ cesc celulele cu miere ori cu puiet-

%ste secretat) de glandele cerifere sub form) lic,id)! care n contact cu aerul se solidific) sub form) de sol(rori- =niial! sol(iorii nu re(ist) la o temperatur) mai mare de 3".M4- %i snt prelucrai de albine! i fr)mnt) cu mandibulele i i amestec) cu7 o secreie glandular)! care le d) o re(isten) pn) la temperatura de "3N4Bactorii care influenea() producia de cear) roducia de cear) depinde de 8 Put r a *a$!l! !. %ste data de o populaie numeroas)! cu multe albine tinere! -care au glandele cerifere de('oltate n plin) acti'itate -i dau o +producie mare- Albinele b)trne nu produc cear)! glandele lor fiind atrofiate:emperatura fa'orabil) a mediului e&terior este ntre 11 i 2@N4 9 i 2@N4 9 re(ena unui cules natural abundent sau ,r)nirile stimulente cu substane (a,aroase i proteice fa'ori(ea() sporirea produciei de cear) 9 Asigurarea spaiului necesar n stup! ca albinele s) aib) unde construi faguri 9 Ro!! %atural! plecai din stup! care au capacitatea de a construi c,iar 5;" faguri ntr+o singur) noapteProc # # )por!r a pro#uc-! ! # c ar(

=n orice stupin)! producia de cear) poate fi sporit)! obinndu+se pn) la 1 Fg cear) pe familia de albine! cnd apicultorii 'alorific) orice posibilitate i anume 8 rin folosirea ramelor clditoare s+au obinut n diferite stupine! n medie! 5@@ g ; $@@ g cear) 5iferena de cear) poate fi obinut) prin 8 Jalorificarea resturilor de cear) de pe fundul stupului sub form) de rza*ura" re(ultat) de la mierea c)p)cit)! consumat) de albine n timpul iernii:oi f)guraii construii pe spete(ele superioare ale ramelor! ntre rame! pe pereii stupului sau pe podior se topesc4)p)celele de =a desc)p)cirea fagurilor cu miere5e la fiecare 1@@ Fg miere e&tras) trebuie s) se obin) cea 1 Fg cear)#eformarea anual) a fagurilor 'ec,i n proporie de 1K3! precum i a celor rupi la e&tracie! a celor deteriorai din cau(a oarecilor i de c)tre g)selni)ractic! ceara de albine se clasific) n patru calit)i 8 calitatea superioar)! calitatea =! a =i+a i calitatea a ===+a 1cear) sol'entat) din botin)2- 4eara +are o larg) gam) de ntrebuin)ri n medicin)! cosmetic)! industrie etc-

:. Pol %ul olenul este pulberea fin)! Ldi'ers colorat)! care se g)sete pe anterele florilor! singura surs) proteic) n ,rana albinelor- %ste elementul Lesenial pentru creterea i de('oltarea normal) a albinelor! pentru producerea l)ptiorului de matc)! a cerii i a 'eninului de albineolenul recoltat de albine este b)t)torit cu capul n celulele fagurilor mai 'ec,i! ad)ugndu+i+se secreii glandulare i miere- %l sufer) o fermentaie acido+ lactic) anaerob) i se transform) n pstur ; o mas) compact) i omogen)olenul este un factor de stimulare i nutriie pentru organismul uman! rec oman dndu+se n cretere! con'alescen)! intensificarea efortului intelectual! deci n general ca re'itali(ant<. L(pt!7orul # $atc( %ste o secreie a glandelor sali'are ale albinei lucr)toare t*n)r) numit) i doic, destinat ,r)nirii lar'elor Lde albine lucr)toare i de tr*ntori! n primele trei (ile ale 'ieii lor i a lar'elor de matc)! pe toat) perioada lar'ar)- 4onstituie de asemenea! ,rana m)tcilor n perioada depunerii ou)lor3)ptiorul de matc) se poate obine i pentru comerciali(are! folosind o te,nologie specific)-

4omponentele lui acionea() ca factori de stimulare pentru organism- %ste tot mai mult folosit Ln terapia uman)! pentru m)rirea re(istenei organismului i n stimularea funciilor 'itale 1regenerarea esuturilor! n procesele secretorii glandulare etc-2?. Propo!!)ul %ste o substan) r)inoas)! de culoare 'erde+ brun) sau cafenie! cu o arom) pl)cut)- %ste adunat de albine de pe mugurii unor arbori Oplop! salcie! mesteac)n! larice! arin! frasin! castan s)lbatic! alun! pin! molid! ulm! stejar etc2ropoiisul este bogat n r)ini! cear) i secreii sali'are ale albinelor! balsamuri! uleiuri eterice! puin polen! 'itamine! substane tanante i micro elemente- %ste insolubil n ap)! solubil n eter i alcool concentrat>e recomand) din ce n ce mai mult la prepararea unor produse cu aciune de(infectant) n dermatologie! stomatologie! n produse cosmetice sub form) de loiuni! unguente! tablete etc=.A %!%ul # al"!% Jeninul de albine se pre(int) sub forma unui lic,id dens! transparent! cu miros nep)tor! gust am)rui! astringent! ar()tor- n contact cu aerul de'ine o mas) cristalin) de culoare uor cenuie-

Jeninul este foarte uor solubil n ap)! solubil m1 soluii acide i precipit) n cele alcalineJeninul de albine! din cele mai 'ec,i timpuri este folosit n slujba s)n)t)ii omului- A(i! produsele farmaceutice pe ba() de 'enin snt numeroase i 'ariate! folosite n special n reumatism=.RECOLTAREA PRODUSELOR APICOLE E@trac-!a 7! co%#!-!o%ar a $! r!! 4el mai important produs obinut de la albine! ca urmare a creterii i ntreinerii acestora n familii! este mierea- Uneltele folosite pentru e&tragerea mierii din faguri se compun din8 cuite de descapacit obinuite sau nc)l(ite cu aburi sau electrice! maina de descapacit de mare capacitate 1n ca(ul stupinelor mari2! ta'a de descapacit! mas) pentru desc*p*citul fagurilor cu miere! e&tractoare de diferite modele i capacit)i! strecur)tori pentru miere! filtre speciale i maturatoare de diferite m)rimi- =n ca(ul stupinelor mari! procesul de e&tracie a mierii se organi(ea() in centre speciale de e&tracie unde se folosesc maini si unelte de nalt) producti'itateCuitul de descapacit se folosete pentru a se putea e&trage mierea din celulele fagurilor! acetia

trebuind n prealabil sa fie desc*pacii- =n acest scop practica apicol) folosete cuitul de descapacit! ce se fabrica n diferite 'ariante cu m)rimi i grosimi 'ariabile- rincipalele tipuri de cuite de descapacit sunt8 cuitul de descapacit >:A> 41AAK539 cuit de descapacit din tabl) de ino& 1cu lama subire29 cuit de descapacit cu aburi9 cuit de descapacit electricCuitul de descapacit din tabl inox, are lama lung) de 22@ mm! lat) de 4@ mm! grosimea acestuia fiind ns) redus) la l mm- <arginile sunt! de asemenea! bine ascuiteCuitul de descapacit nclzit cu aburi sau electric, este nc)l(it! aa cum poart) i denumirea! cu aburi pro'enii de la un generator de aburi sau cu ajutorul unei re(istene electrice! montat) pe c)maa cuitului ce este acoperit) de teaca cuitului propriu+(is- #eglajul temperaturii se reali(ea() automat la 5@+$@ grade 4 cu ajutorul unui! termostat montat n m*nerul cuitului respecti'Furculita de descapacit, ser'este de asemenea la descapacirea fagurilor cu miere capacita- >e confectionea(a in mai multe 'ariante 8 furculita din aluminiu turnat cu ace de oel! furculia din tabl) de ino& de 2 mm cu ace de oel i m*ner de lemn9

furculia din labl) ino& stanat)! precum i furculia de desc*p)cit electrica ce are montat) n interiorul ei o re(isten) electric) pre')(ut) cu termostat- n general furculia de desc)p)cit se compune dintr+un m*ner de lemn sau material plastic ce se continu) cu o plac) de metal lata de 4@+5@ mm n care sunt fi&ate 1A+22 ace din oel lungi de circa 3@ mm i dispuse sub forma de pieptene- >e folosete n general la fagurii cu suprafeele neuniform c*pacite! precum si la descapacirea unor poriuni reduse de fagurenainte de folosire furculia de descapacit! precum si cuitul de descap)cit se nc)l(esc n prealabil n apa fierbinte 1nu i cele nc)l(ite cu abur sau electric2Tava 7! $a)a # descapacit, este confecionat) din tabl) cositorit) de @!5 mm! a'*nd marginile nt)rite cu s*rma (incat*- ereii sunt oblici! iar fundul este pre')(ut cu o sita din s*rma (incata cu oc,iuri de 2 mm- =n pereii t)'ii sunt montate dou) sting,ii de lemn paralele! pre')(ute cu c*te dou) crest)turi n partea lor superioara>ub sita t)'ii se afl) un 'as colector n care se str*nge mierea scursa prin orificiile sitei n urma operaiei de descap)eire- Jasul colector este pre')(ut cu un tub pentru scurgere-

Masa de descpacit are forme i m)rimi diferite>copul este identic! a'*nd in 'edere un randament de lucru sporit=n practica apicol)! tn ca(ul unor e&ploat)ri de tip industrial! la descapacirea fagurilor sunt folosite desc*pacitoare mecanice de mare randament! dintre care menionam8 desc)p*citor mecanic cu cuit 'ibrator nc)l(it electric sau cu abur9 descap)citor mecanic cu ace9 descapacilor automat pentru corpuriExtractorul, este un utilaj care ser'ete la obinerea mierii din faguri- %&tracia mierii din celulele fagurilor se face cu ajutorul forei centrifuge prin supunerea fagurilor cu miere la operaiunea de centrifugare- n pre(ent se con+ struiesc o serie ntreag) de modele de e&tractoare! n marc! acestea clasific*n+du+se dup) po(iia ramei faa de a&ul centrifugei- Astfel sunt e&tractoare radiale! atunci c*nd rama se aea() cu spetea(a inferioar) spre centrul e&tractorului si tangeniale! atunci c*nd faa fagurelui este ae(ata perpendicular pe ra(a dis+ po(iti'ului-

n cadrul e&tractoare lor tangeniale! e&tracia mierii are loc mai nt*i pe o parte a fagurelui! apoi dup) ntoarcerea acestuia i pe partea opus)3a e&tractoarele tangeniale re'ersibile! aceasta operaiune se poate face mecanic! automat la toate ramele din interiorul e&tractorului- 3a e&tracioarele radiale e&tracia mierii are loc simultan de pe ambele p)ri ale fagurelui<arimea i deci randamentul e&tractoare lor este! de asemenea! foarte diferit de la 3 rame la 5" rame si mai mult- Bineneles la e&tractoarele radiale de capacitate mare de 12! 1"! 2A! 3" sau 5" rame! acionarea se face cu ajutorul unor electromotoare care acionea() fr*ne puternice cu ferodou ce ncetinesc sau opresc! dup) dorina! cursa rotoruluiSita pentru miere, ajuta la strecurarea mierii ce se colectea() de la e&+=raclor pentru a ndep)rta c*p)celele de ceara i alte corpuri str)ine grosiere ce au ajuns nt*mpl)tor n urma procesului de e&tracie>ita are doua r*nduri de plasa metalica! primul a'*nd oc,iurile de 2!5 mm! iar al doilea cu oc,iurile de 1!5 mmMaturatorul folosete la depo(itarea mierii e&trase! in 'ase de capacitate mare pentru a a'ea

loc decantarea! limpe(irea si! n unele ca(uri! maturarea definiti'a a acesteia prin eliminarea e&cedentului de ap)- <aturatorul se con+ fecionea() din tabla cositorit) sau ino&idabila! fiind totodat) suficient de re(istenta- <aturatoarele se confecionea() de dimensiuni diferite fiind cuprinse intre 2@@ + 1@@@ litri sau c,iar mai mult- n partea inferioar) maturatoarele sunt pre')(ule cu o canea de golireentru decantarea i maturarea mierii sunt! n general! necesare 1@+12 (ile n ca(ul in care temperatura mediului ambiant este n jurul a 25L4 si cu o umiditate normal)E@tra8 r a )! co%#!t!o%ar a c r!! Un alt produs apicol ce se obine de =a albine este ceara! ce se e&trage at*t din fagurii crescui de albine n rame cl)ditoare! precum i din fagurii re+ formai! c*p)celele de cear) re(ultate la e&tracia mierii i alte re(idii de cear)- entru e&tragerea i condiionarea cerii la ni'el de stupin) se folosesc diferite utilaje i procedee dup) cum urmea()8 topitorul solar ce se folosete n stupina! prese de diferite tipuri pentru e&tragerea cerii i 'ase pentru limpe(irea cerii-

Topitorul sau cerificatorul solar! este formal dintr+o cutie de lemn lunga de 5@@ mm i lat) de 4@@ mm- eretele din spate are o n)lime de 24@ mm! iar cel din fa) de 14@ mm- 4utia este acoperita cu un capac format din dou) r*nduri de geamuri prinse ntr+o rama de lemn la o distan) de 1@+15 mm ntre ele- e fundul plan al cutiei e&ist) un al doilea fund nclinat 1podior2 paralel cu rama i geamul respecti'- odiorul nu ajunge pana la peretele din faa! l)s*nd un loc liber pentru fi&area jg,eabului colector de cear)- e podiorul din lemn se fi&ea() o foaie de tabl) peste care se aea()! paralel cu foaia de tabl)! o sita din plas) de s*rma sau! n locul acesteia! o a doua foaie de tabl) ondulat)- 4eara pentru topit se aea() pe sila metalic) sau pe foaia de tabl) ondulata unde! datorita c)ldurii de la soare acumulate in interiorul edificatorului! se 'a topi treptat scurg*ndu+se n 'asul colector care conine ap) pentru ca ceara sa nu se lipeasc) de pereii 'asuluiTopitorul de ceara cu aburi, este confecionat din tabl) cositorit)! a'*nd forma cilindric)- =nteriorul 'asului este separat la mijloc cu o diafragma de forma unui trunc,i de con- =n orificiul conului se toama apa ce p)trunde astfel in jum)tatea de jos a

'asului- Dura conului se acoper) apoi cu un capaceP semisferic pre')(ut cu un orificiu cu rolul de a dirija aburii in compartimentul superior la fagurii introdui anterior pentru topire si ae(ai n acest scop in coul de topire- 4oul este g)urit in p*rlea inferioara a'*nd si dou) m*nere necesare manipul)rii- :opitorul este acoperit cu un capac etan fi&at cu un sc,elet de s*rm) de cele doua m*nere ale 'asului- Aburii dirijai astfel n compartimentul in care se g)sete ceara! o 'or topi! aceasta curg*nd ntr+un 'as cu ap) ae(at n dreptul tubului de e'acuare al topitoruluiPresa de cear, se confecionea() n diferite modele i capacit)i! formalul presei fiind p)trat sau circular- =ndiferent de m)rime si forma! presele de cear) se compun! n general! dintr+un 'as de lemn cu pereii c)ptuii cu ipci! in interiorul c)ruia se introduc s)culeele cu fagurii topii- este s)culee se pune capacul! iar presarea se face cu ajutorul unui urub filetai ce se n'*rtete ntr+un jug solid de lemn sau metal- nc)l(irea dispo(iti'ului i a cerii respecti'e se face cu ap) fierbinte- Un alt sistem de pres) perfecionat) este nc)l(it) cu ajutorul unor re(istene electrice nglobate n corpul i capacul acesteia- n acest ca(! pentru a se prent*mpina creterea

temperaturii peste limita! presa este pre')(uta i cu dou) termostate- 4u acest tip de pres) se poate e&trage ceara din fagurii ce nu au fost topii anterior n apaR coltar a 7! co%#!-!o%ar a pol %ulu! >etul de unelte pentru recoltarea i condiionarea polenului se compune din colectoare de polen! de diferite modele i usc)toare de polen! pentru condiionarea acestuia- #ecoltarea polenului transportat de c)tre albine n stup pentru necesit)ile familiei se face cu ajutorul unor dispo(iti'e speciale ce poart) denumirea de colectoare de polenn pre(ent! n practica apicol) e&ist) o gam) 'ariat) de colectoare de polen! care pot fi clasificate! n mare! astfel8 colectoare de polen e&terioare s)u de urdini i colectoare de polen interioare! care pot fi ae(ate sub capacul sau pe fundul stupului=ndiferent de tipul colectorului! partea acti'a a acestuia o formea() placa acti') confecionat)! n general! dintr+o foaie de 'inilin 1material plastic2 pre')(ut) cu perforaii circulare n r*nduri suprapuse cu diametrul de 4!C mm- 3a unele tipuri

de colectoare e&ist) dou) placi acti'e prin care albinele sunt obligate sa treac)! m)rind astfel cantitatea de polen recoltat- olenul ce se des+ prinde n momentul trecerii albinei prin orificiile pl)cii acti'e! cade printr+o plasa metalic) n sert)raul de recoltareColectorul de polen de urdini , se compune din trei piese principale8 un corp reali(at dintr+un cadru de lemn! un sertar n care se aduna polenul dup) ce a trecut prin oc,iurile unei plase metalice ae(ata deasupra sertarului i placa acti') propriu+ (is* cu orificiile circulare de 4!C mmUnele tipuri de colectoare de urdini sunt n(estrate i cu o streain) din lemn! tabl) s)u p*n() spre a proteja mai bine polenul recoltat de umiditatea atmosferic)! precum i de ra(ele directe ale soareluiColectoare de polen ce se folosesc sub capacul stupului sau pe fundul acestuia, uncie constituind c,iar fundul stupului respecti' a'*nd i rolul de colector de polen! se ba(ea() pe acelai principiu de funcionare- 3a unele tipuri de colectoare! placa acti'a este ae(at) n po(iie ori(ontala! la altele oblica sau 'ertical)- :otodat) majoritatea colectoarelor de polen dispun de un sistem de a asigura nest*njenit (borul tr*ntorilor

spre a se e'ita astfel blocarea pl)cii acti'e de c)tre acetia4olectoarele de polen interioare pre(int) a'antajul! faa de cele e&terioare! ca feresc mai bine polenul recoltat de intemperii 1ploaie! praf! soare in+tens! ctc2!sc"torul de polen, ser'ete la uscarea polenului proasp)t recoltat! spre a se putea p)stra- Uscarea trebuie efectuata la o temperatura constant) care s) nu dep)easc) Q45 4! p*n) c*nd umiditatea polenului 'a sc)dea la AGn practic) sunt folosite multe tipuri de usc)toare de polen- n marc! dup) sursa de energie ce o folosesc aceste uscatoare se mpart n8 usc)toare solare9 usc)toare cu aer sau ap) calda! reali(ate cu ajutorul unei l)mpi de petrol si usc)toare electrice=ndiferent de tipul usc*torul ui! principiul de e&ploatare al acestuia este urm)torul8 + polenul se aterne pe sitele de uscare n straturi subiri! uniforme de ma&im 1!5+2 cm grosime9 + temperatura de uscare nu trebuie sa dep)easc) Q45N49 + sa e&iste in permanenta o buna circulatie a aerului in 'ederea eliminarii e&cesului de umiditate9

n marile ntreprinderi speciali(ate n uscarea unor cantit)i mari de poien! aceasta se face cu ajutorul unor instalaii industriale! de mare capacitate care funcionea() n flu& continuuR coltar a l(pt!7orulu! # $atc( 7! ap!lar%!lulu! >etul de unelte se compune din cuite bine ascuite! necesare scurt)rii botcilor sau a celulelor cu lar'e de tr*ntor! ace din lemn sau material plastic i spatule din lemn sau din material plastic pentru e&tragerea din botei a l)ptiorului de matca sau apilarnilului- 3)ptiorul de matc) se e&trage din botei n care au fost crescute n mod special lar'e de matc) dup) un inter'al de $2 ore 13 (ile2 i dup) prealabila ndep)rtare a acestoraApilarnilul const) n recoltarea din celule de tr*ntor a lar'elor atunci c*nd acestea au nc) coloraia alba! deci nainte ca acestea s) se pigmente(eAt*t recoltarea l)ptiorului de matc) c*t i a apilarnilului se poate face manual sau mecani(at! cu ajutorul unor pompe speciale de 'idR coltar a 6 %!%ulu! # al"!% entru recoltarea 'eninului de albine se folosesc unelte de construcie i modele diferite- n

pre(ent la recoltarea 'eninului sunt folosile diferite metode si dispo(iti'e! cunoscut fiind faptul ca secreia de 'enin 'aria() n limite largi! n raport de '*rsta albinelor! anotimp i ,ran)- 3a recoltarea 'eninului re(ultate bune au fost obinute cu aparatul de recoltat care se ba(ea() pe emiterea unor ocuri electrice de joasa tensiune- Albinele sunt obligate sa treac) peste o reea de conductori electrici! dispui la o distana de circa 3!2 mm si a c)ror atingere produce ocul electric! urmare c)ruia albinele neap) o pelicul) de material sintetic ce este amplasata sub conductorii respecti'i pe suprafaa unei sticle- 5up) ce albinele neap)! 'eninul cristali(ea() si este recoltat prin ra(uire de pe placa de sticlaR coltar a propol!)ulu! ropolisul! sau cleiul albinelor! este folosit de catre acestea pentru propoli(area interiorului stupului! celulelor fagurilor! astuparea si ni'elarea e'entualelor crapaturi din peretii stupului#ecoltarea propolisului se face prin ra(uirea pieselor componente ale stupului 1rame! urdini! pereii stupului! podior etc-2! precum i prin folosirea unor dispo(iti'e speciale denumite

colectoare de propoRis! 5ispo(iti'ele respecti'e sunt de diferite tipuri sau modele! trebuind ins)! ca regul) generala! urm)rii faptu2 ca indiferent de modelul folosit! acestea sa acopere o suprafaa c*t mai mare n stup! fiind montate direct peste leaturile superioare ale ramelor- n acest ca( se nlocuiesc sc*ndureleie de podior sau podiorul tip planeta cu o plas) de n0lon cu oc,iurile de 1!5+2 mm peste care se ntinde o p*n() deas) de prelataentru a mari suprafaa de propoli(at! intre p*n(a de n0lon si spetea(a superioara a ramelor se mai poate introduce un cadru din s*rma metalica4. ECPLOATAREA FAMILIILOR DE ALBINE IN DIFERITE TIPURI DE STUPI %ste binecunoscut faptul ca! n condiii normale de cules! familiile puternice pol reali(a producii ridicate dar de('oltarea respecti'a si 'alorificarea eficienta a culesurilor se poate face folosind doar stupi de mare 'olum- >e tie! de asemenea! c) pentru de('oltarea normala a unei familii sunt necesari 14+1" faguri! f)r) a considera fagurii pentru acumularea nectarului si a pasturii in

timpul culesului- 5e aici i conclu(ia c) asigurarea spaiului de cretere intensi') a puietului! cl)direa de faguri noi i pre'enirea roitului este posibila doar n stupi de 'olum mare!cum sunt8 stupii multietajai! stupii 'erticali cu maga(ine i stupii ori(ontaliI%tr -!% r a 7! @ploatar a *a$!l!!lor # .% )tup! $ull! ta0a-! al"!%

n ca(ul folosirii stupilor multietajai ntreinerea familiilor de albine este diferita de aceea de ntreinere a familiilor n stupi 'erticali cu maga(ine sau ori(ontalirin buna organi(are a muncii de ntreinere! majoritatea lucr)rilor e&ecutate de apicultori se re(um) la cele preg)titoare 1nc,eierea ramelor! ns*rmarea ramelor i fi&area fagurilor artificiali! sortarea fagurilor i topirea celor reformai! preg)tirea materialelor + corpuri pentru l)rgirea cuibului la 'alorificarea culesurilor! repararea fundurilor2! lucr)ri care n majoritatea lor se e&ecut) n perioada de iarn) sau n perioadele dintre culesuri- n acest fel! acti'itatea apicultorilor cap)t) un ritm uniform! perioada se(onului acti'

put*nd fi folosit) doar pentru ntreinerea familiilor de albine3a familiile puternice! pe dou) corpuri! se elimina lucr)ruile de 'olum cum ar fi controlul am)nunit! ram) cu rama! al cuiburilor! l)rgirea repetat) a cuiburilor prin introducerea de rame! fi&area i mpac,etarea fagurilor n 'ederea deplas)rilor n pastoral- 3a familiile slabe se iau toate m)surile de nt)rire a lor + se sparge cuibul! se ajut) cu faguri cu puiet! se administrea() susinut ,r)niri stimulente! se sc,imb) e'entual matcaentru a determina puterea familiei de albine! num)rul de faguri cu puiet i cantitatea de ,ran)! construcia fagurilor artificiali! tendina de roire! este suficient) ridicarea corpului i obser'area fagurilor f)r) a+i scoate din corp4uiburile se desfac doar in caKunic in care familia este suspecut de boli sau orfana- 4ontrolul neraional cu desfacerea completa a cuibului fr*neai-) de('oltarea familiilor de albine si scade producti'itatea munciin comple&ul de lucr)ri de ntreinere a albinelor in stupi multiciajali1 intra re'i(ia de prim)'ar) cu care oca(ie se cur)a si se iau masuri suplimentare de p)strare a c)ldurii n cuib! in'ersarea corpurilor in 'ederea intensific)rii creterii de puiet! l)rgirea

spaiului pentru 'alorificarea culesurilor prin ad)ugarea de noi corpuri sau maga(ine! organi(area deplas)rii in sluparit pastoral! recoltarea mierii si preg)tirea pentru icmare! toate aceste lucr)ri put*ndu+se e&ecuta la familiile puternice! fara desfacerea cuiburilor si anali(area ramelor in mod separat.binuit! familiile puternice iernea() pe doua corpuri- =n timpul iernii albinele se deplasea() ncetul cu ncetul din corpul de jos in cel de sus pe m)sur) ce consum) re(er'ele de ,rana- n acest fel! la ieirea din iama- de regula! corpul de jos este gol- ntregul cuib 1albine! puiet si ,rana2 sunt concentrate n acel moment n corpul de susBamiliile mai slabe! care ocup) p*n) ntr+un corp de albine! sunt iernate tot pe dou) corpuri9 dar se iau m)suri pentru ca g,emul sa se forme(e toamna n corpul de sus- entru o mai bun) iernare! ntre cele dou) corpuri se pune o foaie de carton asfaltat! cu o poriune libera pentru trecere! c)tre peretele frontal al corpului- 5ac) familia ocup) mai puin de $+A inter'ale! cuibul de iernare poate fi protejat pe o latur) sau pe ambele laturi cu c*te o diafragman continuare! n timp ce la stupii 'erticali cu maga(ine sau la cei ori(ontali str*mtorarea

cuibului =n perioada de prim)'ar) este legat) de lucr)ri laborioase i cu consum relati' mare de fora de munc)! la stupii multietajai aceast) lucrare se simplific) foarte mult! apicultorul suprim*nd doar n ca( de necesitate corpul de jos! pe care+1 trece in re(er') p*n) ce familia ajunge sa ocupe bine un corp de albine i puiet- n mod normal insa familia se mentine n continuare pe dou) corpuri i n perioada de prim)'aran cuibul compact! restr*ns pe (ece faguri! sunt create condiii optime pentru creterea puietului=n momentul re'i(iei de prim)'ar) se face un control sumar prin care se stabilete pre(ena puietului de toate '*rstele i cantitatea de ,rana! dup) care cuibul se i(olea() termic pe deasupra i dac) e ca(ul! se mai reduce din desc,iderea urdiniuluin ca(ul familiilor normale acestea nu 'or mai fi controlate trei+patru s)pt)m*ni! timp n care familia ocup) bine corpul de sus- 5in momentul in care albinele ncep s) ocupe i faguri din corpul de jos iar puietul este ntins pe $+A faguri! se poate e&ecuta in'ersarea corpurilor. rin aceasta lucrare se stimulea() intensificarea ouatului m*teii n corpul de sus! unde condiiile de microclimat suni superioare faa de corpul de jos- ntruc*t de

e&ecutarea =a timpul optim a in'ers)rii corpurilor depinde in mare m)sura de('oltarea familiei i 'alorificarea culesului principal de la salc*m! precum i cl)direa fagurilor i pre'enirea frigurilor roitului! lucrarea trebuie e&ecutata la timp! f*ra nt*r(ieri! astfel nc*t m*teile s) aib) n permanen) spaii libere pentru ouat n corpul de sus3a familiile care la ieirea din iarn) au fost l)sate pe un singur corp sau care au iernat pe un singur corp! corpul al doilea se adaug) pentru nceput sub cuib! po(iie n care se menine p*n) la prima in'ersare- =n acest fel se da posibilitate albinelor sa curee i s) preg)teasc) pentru ouat fagurii din corpul de jos i sa transporte n cuib mierea din fagurii acestui corp! fapt care ajuta odat) mai mult la stimularea ouatului matcii- %ste o buna oca(ie de a tria i fagurii de cuib din corpul de jos! elimin*ndu+se cei negrii i necorespun()tori! acum eliberai de re(er'e de ,ran)- nnoirea periodic) a fagurilor este o practic) ce fa'ori(ea() starea de s)n)tate a stupului=n aceste corpuri se pun! de asemenea! 1+2 rame cu faguri artificiali care! n pre(ena unui cules de ntreinere! ncep s) fie cl)dii-

>unt ca(uri in care unele familii puternice ! la iesirea din iarna! nu s+au ridicat nc) complet n corpul de sus! ocup*nd un spaiu nsemnat i n corpul de jos- Aceste familii sunt l)sate s) se de('olte n forma n care sunt! matca trec*nd singur) pe fagurii din corpul de sus n care se 'a forma cuibul n continuare! n timp ce 'a iei puietul din corpul de jos! crescut n timpul iernii si al prim)'erii timpurii- 5up) aceasta se 'a proceda la obinuita in'ersare a corpurilor conform sc,emei descrise mai sus- >pre sf*ritul prim)'erii i nceputul 'erii corpul de sus este in mod obinuit plin cu puiet de toate '*rstele! iar cel de jos cu puiet capacit din care ies n permanena albinele tinere care sporesc efecti'ul de albine creindu+se o oarecare aglomerare- 5aca in acest moment se nt*r(ie cu ad)ugarea celui de+al treilea corp- se poate ncetini creterea puterii familia prin sc)derea ouatului mate ii din lipsa de spaiu i c,iar prin apariia frigurilor roitului! n condiiile arii noastre operaia coincide de cele mai multe ori cu nceputul culesului de la salc*m! spaiul ad)ugat folosind in acelai timp i pentru acumularea nectarului- Astfel! in funcie de puterea familiei si de intensitatea culesului! se impune ad)ugarea

celui de+al treilea corpKmaga(in! iar in unele ca(uri c,iar a celui de+al patrulea corpKmaga(in=n aceasta perioad) albinele cl)desc foarte bine fagurii artificiali9 de aceea in corpul al treilea si in urm)toarele! pe l*ng) fagurii goi se 'or intercala i rame cu faguri artificiali- 4orpul al treiica poate fi pus at*t deasupra celui de+al doilea! dup) efectuarea in'ers)rii! c*t i ntre corpul de jos i cel de sus! cel de+aP doilea sistem a'*nd un efect deosebii in combaterea frigurilor roitului i stimularea cl)dirii fagurilor artificialientru a mpiedica ridicarea m*teii in corpul pentru miere! sub acesta se montea() o gratie desp)ritoare8 n lipsa fagurilor cu puiet! se uurea() recoltarea mierii din corpul de str+nsur+. =n'ersarea corpurilor este un factor important n ntreinerea familiilor de albine n stupii multietajaiB)r) aceasta se dereglea() condiiile normale de cretere de('oltare a familiilor de albine9 n corpul de sus in care se g)sete aproape tot puietul t*n)r! matca nu mai g)sete loc pentru ouat! iar in cel de jos! pe m)sura ce puietul c)p)cit eclo(ionea()! celulele sunt ocupate n mare m)sura cu p)stur)- Acest fapt se produce cu at*t mai mult cu c*t matca coboar) cu destul de mult) greutate n corpul de jos! l)s*nd la discreia

albinelor fagurii din care eclo(ionea() puietul- rin in'ersarea corpurilor i ad)ugarea celui de+al treilea corp aceste st)ri anormale sunt e'itate! matca continu*ndu+i normal acti'itatea de ouat n fagurii nou cl)dii din corpul nou introdus! n timp ce albinele umplu cu miere celulele eliberate de puietrin introducerea la mijloc a celui de+al treilea corp se formea() un spaiu gol pe care albinele nu+l pot suporta i pe care caut) sa+l corecte(e! ntreaga lor energie este ndreptat) c)tre completarea golului creat i n primul r*nd pentru cl)direa noilor faguri artificiali dai- =n aceste condiii instinctul de roire este ani,ilat i daca nu apar n continuare alte cau(e care s)+l pro'oace! nu se mai manifest) p*n) la sf*ritul se(onului5up) refacerea unit)ii cuibului matca are din nou posibilitatea sa oua intens! n aceast) perioad) ca abord*nd cu mult) pl)cere fagurii nou cl)dii! care se g)sesc in ca(ul acesta in centrul cuibului- 5e obiect! la culesul de salc*m sunt suficiente trei corpuri! at*t pentru creterea puietului c*t si pentru acumularea nectarului3a sf*ritul culesului! cele doua corpuri de jos 'or fi ocupate eu puiet- iar cel de sus cu miere- =n corpul de jos fagurii se eliberea() de puici! in timp ce in

corpul din mijloc se g)sete puiet de toate '*rstele4a urinare! peniru ca albinele sa ramina in continuare in stare acti'a! odaia cu recoltarea corpului cu miere se face si in'ersarea corpului de jos eu cel de mijloc! la recoltare a'*ndu+se grija ca in familie sa ramina- n mod obligatoriu! minimum 5+" Fg de miere! re(er'a de ,rana=n ca(ul stupilor multietajali aceste re(er'e sunt cu at*t mai necesare cu c*t in mod obinuit! in rama de stup multietajat! puietul ocupa toata suprafaa fagurelui! far* obinuitele coroane de miere nt*lnite ,i rama standard 143>!S3.@ mm2- 5in aceasta cau(a! n situaia recolt)rii mierii din corpul al treilea familia poate fi l)sata complet fara ,rana! lucru deosebii de gra' pentru de('oltarea in con+ tinuare a familiei! mai ales in caKul in care dup) culesul de la salc*m in (ona respecti'a nu mai e&ista i alte culesuri5up) culesul de la salc*m puterea familiei continu) sa creasc)! astfel nc*t poate ap)rea necesitatea asigur)rii celui de+al patrulea corp cu care se procedea() la fel ca si cu al treilea! fiind pus ori direct deasupra corpului al treilea ori deasupra corpului cu puiet! sub cel de str*nsura3ucrarea se face la nceputul culesului de 'ar) 1tei- coriandru! (meur! ele-2 astfel incit sa se

asigure cl)direa din timp a fagurilor artificiali necesari acumul)rii neclaruluiLa cul )ul # *loar aB)oar lu! se manifesta deja tendina albinelor de blocare a cuibului si de asigurare a re(er'elor pentru iarna- 5in aceasta cau(a c,iar n familiile cu trei+patru corpuri se poale nt*lni situaia in care albinele bloc,ea() mierea si o capacesc! c,iar m detrimentul puietului- n primele doua corpuri si nu n fagurii din corpurile superioare! dei acetia au spaiu suficient pentru depo(itarea neclarului cules- =n accasla situaie! pentru 4ontinuarea de('olt)rii normale a familiilor se 'a a'ea n permanena grija asigur)rii matcii cu spaiul necesar pentru ouat in paralel cu spaiul pentru depo(itarea neclarului- acesta din urma c*t mai aproape de puiet! pentru a fi mai uor abordat de albine5esigur ca sc,ema de ntreinere descrisa mai sus nu este potri'ita pentru toate ca(urile i in orice condiii de cules8 n funcie de acestea! precum i de e&periena acumulata de fiecare apicultor in parte! se aplica acele sc,eme de ntreinere care corespund cel mai bine condiiilor respecti'eAstfel! n condiiile ngrijirii unor efecti'e mari de familii de albine! in 'ederea creterii producti'it)ii muncii pentru 'alorificarea n condiii mai bune a

culesurilor! n locul corpurilor de str*nsur) se folosesc maga(ine cu A sau C faguri care a'*nd o greutate mai mic) sunt mai uor manipulate de c)tre apicultor- Bagurii fiind dispui la distane mai mari dec*t cele din cuib! sunt mai greu 6acceptai7 de c*tre m)tci! n ca(urile n care se lucrea() f)r) gratii desp)ritoareentru asigurarea re(er'elor de ,ran) pentru iarn)! ncep*nd cu culesul de salc*m se 'or reine de =a fiecare familie c*te 1+2 faguri plini cu miere! capac ii! care se 'or p)stra n re(er')- >e aleg de regula fagurii mai nc,ii la culoare! cu celule regulate! fara defecte sau celule de tr*ntori! a'*ndu+se n 'edere c) n aceti faguri se 'a crete puietul n prim)'ara urm)toare- Bagurii se p)strea() n corpuri de stupi n spaii special amenajate! n condiii de temperatur) i umiditate corespun()toare 11"+1AL4 i 5@+"@G umiditate2! lu*ndu+se toate m)surile de combatere a g)selniei i a ro()toarelor5up) ultimul cules se ridic) corpurile cu miere i se las) unul sau doua corpuri pentru puiet! dup) puterea familiei- 5easupra acestora se aea() corpul cu re(er'ele de ,ran) pentru iarn)! intre fagurii cu miere a'*ndu+se grij) s) se intercale(e i faguri cu re(er'e de p)stura- ?u se mai face

nici o alt) lucrare de organi(are a cuibului- 3a sf*ritul perioadei de toamna! dup) restr*ngerea puietului! familia se las) doar pe dou) corpuri din care cel de jos cu resturi de miere i pastur) i cu faguri goi n care a fost sau se mai g)sesc urme de puiet i cel de sus cu re(er'ele de ,ran) pentru iama>pecificul ntreinerii familiilor de albine n stupi mullietajati consta in aceea ca maicile a'*nd la dispo(iie un spaiu pentru ouat practic nelimitat se u(ea() mai repede dec*t n stupii de alte sisteme5in aceasta cau(a maicile trebuie sc,imbate mult mai des- c,iar anual- 3)sate mai mult timp in stupi! c,iar in condiii bune de ntreinere si de cules! ele nu pol menine ridicai ritmul de ouat i prin aceasta nu pot asigura efecti'ele necesare de albine culeg)toare9 astfel! familia pierde capacitatea de producie si intra mai uor n frigurile roituluin ceea ce pri'ete momentul sc,imb)rii maicilor! nu este recomandabil ca aceasta sa se fac) in perioada de prim)'ara c*nd familia este n de('oltare si c*nd orice ntrerupere n aportul de oua se reflect) negati' asupra creterii efecti'ului de albine pentru 'alorificarea culesului- <ult mai indicat csle ca sc,imbarea maicilor sa se fac) in ajunul sau in timpul culesului- 3ucrarea se face

insa cu destul) greutate dat fiind num)rul mare de rame ce trebuie controlate- 5in aceast) cau(a! in ca(ul stupului mullietajai este mult mai bine de procedat in felul urm)tor8 n corpul al treilea se formea() un roi slolon format din 1+2 faguri cu puiet c)p)cit gata de ieire si 0 faguri de acoperire cu re(er'ele de ,rana- >e caut) ca fagurii cu puiet s) nu aib) lar'e tinere nec)p)cite i nici nceputuri de botei- n roi se scutura at*ta albin) c*t sa acopere bine toi fagurii- >e da o botca c)pacita gata de ieire! crescut) n acesi scop dintr+o familie buna de prasila- 5up) ce matca se mperec,ea() i ncepe s) ou) n mod normal! roiul se unete cu familia de ba(a prin simpla scoatere dintre corpuri a podiorului separator! f)r) a caut) sau i(ola matcile- =n mod obinuit matca t*n)ra o elimina pe cea b)tr*na din familia de ba(a3ucrarea se organi(ea() n aa fel nc*t unificarea sa se fac) n pre(ena unui cules! primirea matcii fiind mai bine asigurat)<a&imum de succes se obine in cursul lunii iulie i nceputul lunii august! ndeosebi in pre(ena unui cules de ntreinereAcest sistem de sc,imbare a maicilor elimina lucr)rile de formare a roiului care implic) o serie

de incon'eniente legate de c)utarea ramelor cu puiet i a matcii! precum i amplasarea roiului peste familie! prin care se ngreunea() lucr)rile la familia de ba(a- entru e'itarea acestei ultime situaii! n ca(ul n care se formea() familia ajut)toare! aceasta poate fi amplasata i ntr+un stup separat! ae(at al)turi de familia de ba(a- n acest ca( ae(area corpului respecti' deasupra familiei de ba() se face n momentul unific)riireg)tirea familiilor de albine pentru se(onul urm)tor depinde! in marc m)sura! de ngrijirea data albinelor n perioada de sf*rii de 'ara i toamna- Acest lucru este deosebit de important n ca(ul stupilor multietajai5ac) familiile intr) n iarn) f)r) necesarul de ,ran) de calitate! cu m)tcile u(ate sau defecte i f)r) efecti'e mari de albine tinere! indiferent ce m)suri se 'or lua in prim)'ar) este imposibil s) se obin) familii puternice pentru culesul de la salc*m i cele urm)toare:rebuie acordat) de asemenea toata atenia meninerii ritmului de ouat a maicilor n toat) perioada de toamn)- ntruc*t n acest timp coipul de jos este in mod obinuit umplut cu polen 1p*sUir*2! matca nu poate folosi fagurii respecti'i pentru depunerea ou*lor9 este necesar deci a se

sc,imba fagurii plini cu pastura cu faguri goi buni de ouat- entru aceasta se ridica corpul cu p)stur)! corpul cu puiet se coboar) pe fund! deasupra se aea() un corp cu faguri mai nc,ii la culoare! buni de ouat! iar deasupra! al treilea! se aea() corpul cu re(er'ele de ,rana- :n felul acesta se creea() cele mai bune condiii pentru ouatul m*teii i! deci! pentru asigurarea intr)rii n iarn) cu familii puternice formate doar din albine tinere! neu(ate4*nd de'ine necesar) nlocuirea unei p)ri din miere sau completarea re(er'elor cu sirop de (a,)r! se 'a a'ea n 'edere ca raportul miereK(a,)r s) fie de circa 1K1- 5e asemenea! administrarea siropului se 'a face cel t*r(iu p*n) la 1@+15 august! astfel nc*t albine prelucr)toare a siropului s) nu mai ajung) sa intre n componena g,emului de iamantreinerea i e&ploatarea familiilor de albine n stupi 'erticali cu maga(ine 5in marca 'arietate de tipuri de stupi 'erticali cu maga(ine care au ap)rut n practica apicol) ca rod al bogatei imaginaii a stuparilor! n pre(ent! la noi n ar)! a r)mas n folosin) i a c)p)tat o largT

r)sp*ndire stupul 'ertical cu 1@ rame de cuib i 1+2 maga(ine4aracteri(at prin simplitate n construcie! form) compact)! uor de mpac,etat si de transportat! precum i cu 'olum suficient pentru de('oltarea familiei! acest stup corespunde at*t necesit)ilor fi(iologice legate de buna desf)urare a 'ieii familiilor de albine c*t i cerinelor acti'it)ii profesionale a stuparilorBuna ngrijire a familiilor de albine in perioada de preg)tire pentru iernare asigur) succesul n apicultura- Astfel! de meninerea puterii familiilor =a un ni'el ridicat n tot timpul anului depinde de('oltarea familiilor de albine! iernarea f)r) pierderi i ndeosebi 'alorificarea cu re(ultate bune a culesurilor de nectar i polen>ub influena dispariiei 'ec,ilor codri i a apariiei de noi plante meli+fere 1salc*m! floarea+so*relui2! precum i a de('olt)rii impetuoase a agriculturii moderne! sursele de cules de la noi din ar) s+au sc,imbat si s+au grupai in alte perioade ale se(onului acti' dec*t cele n care s+a format albina auto,tona- Baa de p)unile si p)durile ntinse de foioase cu amestec de tei si alte esene meiiH fere din trecut! in pre(ent c*mpia rom*neasca ofer) un cules foarte timpuriu de la pomii fructiferi si apoi pe

cel de la salc*m la care albinele ajung n mare parte insuficient de('oltate- >ituaii asem)n)toare se nt*lnesc si in celelalte (one ale )rii! unde agricultura s+a e&tins nlocuind prin culturi dirijate fostele p)duri sau f*nee naturale4a urmare! perioada scurt) de la ieirea din iarn) p*n) la culesul de salc*m este insuficient) pentru o de('oltare corespun()toare a familiilor de albineB)r) inter'enia apicultorului! ele nu pot 'alorifica economic culesurile de =a pomii roditori si nici pe cel de la salc*m- entru ca familiile de albine s) ias) c*t mai puternice din iarn)! trebuie luate o serie de masuri ncep*nd nc) din 'ara i toamna anului precedent pentru creterea unei cantit)i c*t mai mari de puietn acest fel se asigura o iernare normala! un consum redus de ,rana si o u(ur) mica a albinelor n timpul iernii! fapt care le m)rete longe'itatea n prim)'ara urm)toare- =n familiile puternice primul puiet apare inca din luna ia+nuarie! cantitatea puietului sporind rapid i nlocuind albina u(ata f)r) sc)deri prea mari de putere! n timp ce familiile slabe! pe l*ng) consum ridicat de ,rana iL u(ura m)rita a albinelor! se resimt puternic n prim)'ara! in perioada de sc,imbare a albinelor! ref)c*ndu+i foarte greu efecti'ele-

5in aceste considerente! perioada premerg)toare introducerii familiilor la iernat! deci lunile iulie+ septembrie! trebuie folosita pentru creterea unui num)r c*t mai mare de albine- Acest lucru este n mod obinuit dificil de reali(at ntruc*t ri aceast) perioad)! n majoritatea (onelor! at*t culesul de neclar c*t i cel de polen se reduce considerabil! albinele duc*ndu+i acti'itatea n special pe ba(a re(er'elor de ,rana din cuib- %ste perioada n care albinele ncep sa+i forme(e cuibul de iama! grup*nd re(er'ele de ,rana n fagurii din cuib! ocup*nd majoritatea spaiului din faguri i limit*nd spaiul pentru puiet3a r*ndul lor i m*tcile sub influena lipsei de cules! precum i ca urmare a epui()rii n urma efortului din perioada de prim)'ara i de 'ar)! i ncetinesc din ce n ce ritmul de ouat! cele mai epui(ate! ndeosebi cele mai b)tr*ne! pot c,iar s) ncete(e complet ouatul i depinde doar de m)surile luate de apicultor ca acti'itatea lor de ouat sa fie meninut) un timp cal mai ndelungat posibil4oncomitent! datorit) u(urii din timpul 'erii! precum i reducerii cantit)ii de puiet! i populaia de albine ncepe sa scad)! n iarna intr*nd practic albina crescut) dup) ultimul cules de 'ara!

neu(ata i cu re(er'ele fi(iologice preg)tite in 'ederea trecerii prin iarnan principal $ %-!% r a act!6!t(-!! # cr 7t r a pu! tulu! se reali(ea() prin8 asigurarea spaiului necesar creterii puietului! meninerea familiilor in slare acti') prin ,raniri stimulente! asigurarea c)ldurii n stup i nlocuirea maicilor u(aten mod obinuit n aceast) perioada spaiul stupilor 'erticali se reduce la corpul stupului n care familia puternica ocupa toi fagurii- 5atorita n)limii lor! ramele din centrul cuibului! c,iar ocupate cu re(er'e de ,rana! au suficient spaiu n care s) se creasc) puiet- :otui! n ca(ul bloc)rii cuibului cu miere sau p)slur)! sau dac) acest spaiu este insuficient! trebuie ad)ugai faguri pentru ouat! alei cu grija! de la re(er'an acest scop se aleg faguri mai nc,ii la culoare! cu celule regulate! f)r) defecte sau celule de tr*ntori! ntruc*t acestea r)m*n*nd n mijlocul cuibului 'or fi folosite i n continuare n prim)'ar) la creterea puietului- 5e asemenea! se 'a a'ea grij) ca fagurii introdui pentru ouat s) aib) minimum 1+1!5 Fg de miere n coroan) pentru a nu crea un gol n mijlocul cuibului=ntroducerea de faguri pentru ouat n mijlocul cuibului n aceasta perioada este cu at*t mai

necesara n ca(ul apariiei unui cules n natura sau a amplas)rii familiilor la un cules de toamna 1de balt)! f*neaa2! datorit) c)ruia cuibul poate fi blocat cu miere lipsind matca de spaiul necesar pentru ouat- n aceast) situaie se pot folosi c,iar faguri complet goi! f)r) coroane de miere! ntruc*t acestea 'or fi formate de c)tre albine- entru crearea spaiului pentru ouat se scol rame piine cu miere de pe margini! care se pot folosi pentru com+ pletarea re(er'elor la alte familii sau se pol e&trage n ca(ul n care conin doar miere naturala i nu pro'in din ,raniri de toamna cu sirop de (a,)rMeninerea familiilor n stare activa se reali(ea() prin ,r)nirea albinelor cu substanele energetice i plastice necesare! mai precis prin pre(ena n natur) a nectarului i polenului- Aportul de nectar i polen sau ,r)nirea intens) determina de('oltarea proceselor metabolice din organismul albinelor! inclusi' secreia de l)ptior prin care se influenea() i acti'itatea de ouat a matcilor- ?u ntotdeauna ins)! n (ona de amplasare a stupinelor! familiile de albine beneficia() de -surse de cules pentru asigurarea ,ranei- Astfel! se impune ori deplasarea stupilor la culesuri t*r(ii! ori ,raniri suplimentare-

Culesurile t"rzii sunt mult mai eficiente dec*t ,ranirilc stimulente datorit) aportului de polen proasp)t- n acelai timp se reali(ea() i o economie de (a,)r i polen care! de regul)! acoper) c,eltuielile de deplasare a familiilor de albine la aceste culesuri4a surse de cules la sf*ritul 'erii i toamna se pot folosi i f*neele din luncile r*urilor! (onele inundabile! gr)dinile de (ar(a'at i bostanoasele! care p*n) la efectuarea araturilor de toamn) ofer) culesuri de ntreinere>e 'a a'ea grij) ns)! n (onele 'iticole! n ca(ul n care culesul sucului de struguri este prea abundent! ca fagurii cu miere pro'enii de la acesl cules s) nu r)m*n) n cuib pentru iernare! ntruc*t fiind foarte bogat in substane minerale i (a,aruri nedigerabile pentru albine! aceast) miere poale pro'oca nepl)ceri n timpul iernii + nc)rc)turi intestinale mari! diaree i u(ura prematur)#amele cu mierea respecti') se pot p)stra n re(er') pentru prim)'ara sau se pot e&trage n ca(ul n care culesul este deosebit de abundent#r"nirile stimulente se pot face n mod diferit8 cu miere! sirop! erbet de (a,)r! pasta de (a,)r! (a,)r candi i (a,)r umectat! n do(e mai mari sau mici! n funcie de se'a i capacitatea

,r)nitoarelor folosite- rincipalul este ca prin modul de administrare s) se cree(e albinelor sen(aia de pre(en) permanenta a sursei de cules! care s) le menin) ridicat) starea acti')- Aceasta se poate reali(a prin administrarea (a,)rului sub forma n care albinele l consum) n permanena! dar n do(e mici 1(a,)r umectat! paste i erbet2! iar n ca(ul n care se administrea() sub form) de sirop! se 'a da n do(e mici de 15@+2@@ g! la inter'al de 1+2 (ile- Administrarea siropului n do(e i la inter'ale mai mari creea() doar ocuri! f)r) a menine starea acti') a albinelor! iar siropul este folosit n majoritate pentru completarea re(er'elor de ,rana>impla folosire a (a,)rului ns) nu are efect prea mare! ndeosebi dac) familiile nu au re(er'e suficiente de p)stur) n fagurire(ena unui c*t de mic cules de polen din natur) m)rete cu mult efectul ,r)nirilor stimulate! n lipsa acestuia fiind absolut necesar) administrarea de polen sau de nlocuitori de polen! ca surse de proteine n 'ederea creterii puietului>ubstanele proteice se pot administra at*t n forma de pulbere data n aer liber! c*t i n amestec cu ,rana energetic) 1turte de erbet! pasta2- n acest ca( se 'a urm)ri ca substanele

proteice s) nu dep)easc) 1@+15G n compo(iia amestecului! de asemenea! pentru m)rirea atracti'it*ii turtelor de erbet cu nlocuitori de polen acestea se 'or preg)ti pe ba(a de miere i cu un adaos de 3+5G polen natural$si%urarea cldurii n stup n perioada de toamna! prin delimitarea strict) a cuibului! este absolut necesar) datorit) temperaturilor din ce n ce mai cobor*te din timpul nopii! care! n unele ca(uri oblig) albinele c,iar s) se str*ng) n g,em- n aceast) situaie albinele pot crete puiet doar n limita spaiului pe care+1 pot acoperi i nc)l(i n mod normal! de aceea cuibul se limitea() cu diafragma! se suprim) maga(inele n ca(ul n care acestea mai sunt nc) pe stup! iar fagurii de prisos se trec dup) diafragm)- n ca(ul in care conin anumite cantit)i de miere! aceasta se descap)cete pentru a fi tras) de albine n cuibiai apoi faguri2 se scot i se pun la rcKer'a! ?u se recomanda l)sarea fagurilor dup) diafragma! pentru a e'ita ca(urile de formare greita a g,emului in (ona aceasta! albinele care n mod accidental se grupea() pe fagurii respecti'i fiind lipsite de ,rana necesara-

>e reduce urdiniul i se asigura i(olarea termica prin amplasarea de materiale termoi(olar/e deasupra podioruluiin ca(ul familiilor mai slabe se recomanda folosirea de saltelue laterale montate dup) diafragme- =n felul acesta at*t regimul termic c*t si familia n sine sunt mai bine asiguratenlocuirea maicilor cu defecte sau epuizate este o aciune deosebit de necesara i care! n perioada de toamna! se reali(ea() mult mai uor si mai sigur dec*t 'aran perioada de toamna maicile b)tr*ne sau epui(ate i rennoiesc foarte greu ritmul de ouat c,iar n pre(ena culesului natural! lipsind familia de generaii noi de albine tinere%ste absolut necesar ca n toate stupinele sa se in)! n mod obligatoriu! e'idena indi'iduala a de('olt)rii familiilor! prin nregistrarea spaiilor de albine i a ramelor cu puiet n momentele principale ale se(onului 1ieirea din iarna9 recoltarea mierii la diferite culesuri9 intrarea n iarna9 a produciilor reali(ate la diferite culesuri9 starea sanitara9 originea i '*rsla matcii2- =n ba(a acestor date! pe l*ng) selecia materialului 'aloros! se poate face trierea i eliminarea matcilor slab producti'e! a celor b)tr*ne! precum

si a celor care in urma efortului depus nu mai pot menine ritmul nonnal de ouat<)tcile necesare sc,imbului se procura sau se cresc din 'reme in stupin) prin metodele cunoscute- >e 'a urinari insa ca materialul biologic nou introdus sa fie de calitate superioara! crescut din suc 'aloroase- >e 'a e'ita folosirea botcilor de roire sau de sal'are ap)rute n familii cu producii sc)(ute doar pentru ca acestea sunt la ndem*n)- 4reterea matcilor! indiferent de lipul de stupi cu care se lucrea() trebuie sa fie o preocupare principala! de calitatea materialului biologic depin(*nd n cea mai mare m)sura succesul in apicultura5up) cum se tie familia de albine nu ,ibernea() in timpul iernii- >tr*ns) n 8> $ul # ! $ar ea i continua acti'itatea produc*nd c)ldura necesar) meninerii 'ieii! iar n unele situaii! ncep*nd din luna ianuarie sau c,iar din decembrie! crete puiet n spaiul limitaE de dimensiunile g,emului- cnlru aceasta acti'itate! albinelor le sunt necesare re(er'e suficiente de ,rana at*t n forma re(er'elor interne + corpul gras bine de('oltat prin alimentaia abundenta n timpul toamnei + c*t i ea re(er'e de miere i pastura n cuib-

Co%)u$ul # >ra%( este mai sc)(ut in primele luni ale iernii pana la apariia puietului! albinele consum*nd mierea doar pentru meninerea temperaturii in interiorul g,emului la circa 24+25 4- .dat) cu apariia puietului consu+ mul se ridica! temperatura n g,em fiind meninut) n permanena la ni'elul de 35+3"74! si produsa in continuare pe m)sura ce se m)rete si cantitatea de puiet crescut- n aceste condiii familiile normale! puternice! consuma in primele luni ale iernii $@@+A@@ g de ,rana- n continuarea iernaii consumul cresc*nd la 1!5+2!@ Fg lunar! in lotal pe intreaaga perioada de iernare fiind necesare circa $+A Fg de miere- Ar fi ns) o mare greeala daca la intrarea in iarn) s+ar las) in familii doar aceasta cantitate! ntruc*t! n acest iei familiile ar fi lipsite de ,rana tocmai n momentul n care au mai mare ne'oie de aceasta- 3a ieirea din iarna sunt necesare n familii re(er'e abundente de ,rana pentru creterea puietului i meninerea temperaturii p*n) la apariia primelor culesuri de intensitate normala care sa asigure necesarul de ,rana al albinelor i sa permit) c,iar i acumul)ri de miere%ste greita! de asemenea! ideea ca lipsa ,ranei n prim)'ar) se poate suplini cu sirop de (a,)r-

:rebuie s) a'em n 'edere c) la ieirea din iama majoritatea albinelor este n mare parte u(at) n urma iern*rii i creterii de puiet! albina t*n)r) pre(ent) nc) n cantitate mic)! aceasta fiind n principal cea care prelucrea() (a,)rul din sirop! cu ajutorul en(imelor secretate de glandele ,ipo+ faringiene aflate n ma&im) acti'itate n perioada de '*rst) de 5+1@ (ile9 prelucrarea (a,)rului nefac*nd altce'a dec*t sa gr)beasc) u(ura total) a albinelor i s) =c scurte(e 'iaa- 5e aceea! n afara cantit)ii strict necesare ternarii! la formarea re(er'elor de ,rana trebuie asigurata i cantitatea necesara pentru prim)'ar)! n total n funcie de puterea familiei i de (ona n care se lucrea() las*ndu+se 1"+1A Fg de miere5eosebit de importanta este i re(er'a de pastur)! fiecare familie a'*nd ne'oie de 1!5+2!@ Fg i care! n lipsa fagurilor cu p)stura! se poate asigura n form) de polen granule sau pulbere! administrat n tot cursul prim)'erii n turle energo+plastice- 5e preferat! nu se administrea() turte cu polen sau nlocuitori de polen in prima parte a iernii 1decembrie+ianuarie2 ntruc*t albina! neput*nd nmaga(ina ,rana n faguri o consuma direct! ceea ce pro'oac) masi'e nc)rc)turi rectale8 n

cele mai multe ca(uri acestea se continua cu diaree! 'remea ne permi*nd (boruri de cur)ireAsigurarea fagurilor cu miere se face nc) din perioada culesurilor principale! sco*ndu+se fagurii plini i capacii cel puin pe 2K3 din n)lime- e c*t posibil se 'a e'ita asigurarea re(er'elor de ,rana de la culesurile a c)ror miere cristali(ea() repede 1rapi* sau miere de man)2! ntruc*t iernarea pe asemenea sorturi de miere este daunatoare! producind u(ura sporita! sau c,iar pierderea familiilor de albinereg)tirea familiilor de albine in 'ederea iern)rii i asigurarea condiiilor optime de iemare are o importanta deosebita pentru de('oltarea acestora n perioada de prim)'ara%&ecutarea din timp i in mod contiincios a preg)tirilor pentru iernare si intrarea n iarn) a efecti'ului doar cu familii puternice! cu albina t*n)ra! neu+(ata i cu re(er'e abundente de ,ran) sunt principalele condiii pentru o buna iernare:otui! mai sunt necesare anumite masuri n decursul iern)rii pentru ndep)rtarea e'entualelor st)ri critice care pot ap)rea la unele familii. condiie absolut necesara n timpul iern)rii este asigurarea micro+climaiului propice! prin p)strarea unui regim termic c*t mai constant posibil i prin

eliminarea 'aporilor de ap) care apar n urma respiraiei i a consumului de ,rana a albinelor! c*t i din apa sau ()pada care intr) n stup de la e&terior5e remarcat ca n prima jum)tate a iernii! p*n) l) apariia puietului meninerea c)ldurii este mai puin importanta! albinele put*nd lupta uor cu frigul! str*ng*ndu+se n g,em! n timp ce creterea e&agerata a gradului de umiditate d*unea(a puternic albinelor- 5up) apariia puietului! at*t meninerea temperaturii! c*t i eliminarea umidit)ii suni la fel de importante! albinele fiind obligate la consumuri e&agerate i u(ura prematura n ca(ul in care acestea nu corespund necesit)ii lor de 'ia)entru reglementarea acestor condiii se 'a urm)ri n permanena asigurarea mpac,et)rii cuibului cu materiale termo+i(olante! astuparea orificiilor sau a sp)rturilor n stupi! amplasarea stupilor n locuri ad)postite! uscate i asigurarea n 'ederea elimin)rii plusului de ume(eal)>e 'a urm)ri p)strarea linitei n (ona stupinei?u se 'or e&ecuta lucr)ri (gomotoase l*ng) stupi! nelinitirea albinelor n aceast) perioada pro+ 'oc*nd creterea consumului de ,ran) i de aici u(ura prematura a acestora-

>e 'or folosi perioadele cu temperatura e&terioar) ridicat)! de 1@+11 grade 4! pentru efectuarea (borurilor de cur)ire- entru aceasta se 'or cur)a de ()pada urdiniurile i sc*ndurile de (bor! se 'or presar) n faa stupilor paie sau frun(e uscate pentru ca albinele ieite la (bor sa nu cad) direct pe ()pad) sau pe p)m*ntul rece i s) se poat) ntoarce n stupi- entru stimularea efectu)rii (borului! mai ales la familiile mai slabe! se 'or ndep)rta capacul i salteluele pentru ca ra(ele soarelui s* bat) direct n podior- 4u aceast) oca(ie se pot face i re'i(ii sumare ale st)rii familiilor i se pot e&ecuta lucr)rile necesare! g,emul fiind )f*nat i permi*nd c,iar micarea fagurilor pentru amplasarea mai bun) a re(er'elor de ,rana! introducerea de faguri cu miere n familiile cu re(er'e s)race i introducerea de m)tci n ca(ul familiilor orfanencep*nd cu a doua jum)tate a lunii februarie! in 'ederea intensific)rii creterii de puiet mai de timpuriu i n cantitate mai mare se 'or administra turte energo+plastice din erbet de (a,)r cu miere i cu adaos de polen! lapte praf etc! c,iar daca n familii e&ist) re(er'e de p)stur)entru asigurarea bunei iernari a familiilor de albine! n tot cursul iernii se face un control

periodic- 4u aceast) oca(ie se 'erifica starea generala a stupinei! starea anumitor familii prin sondaj si se iau m)suri de ndreptare a ca(urilor anormale- ?eidentificarea la timp a familiilor cu st)ri anormale i mai ales am*narea corect)rii st)rii acestora pentru perioade cu timp mai bun! duc! de regul)! la agra'area st)rilor respecti'e i la pierderea familiilor de albine- 5e aceea controlul din timpul iernii trebuie e&ecutat cu multa atenie i contiincio(itaten cadrul controlului se au n 'edere al*t stupin) propriu+(is)! c*t i mprejurimile ei! depunerile de ()pada! b)ltirea apei n (ona stupinei! pre(ena animalelor sau a p)s)rilor etc! lu*ndu+se m)surile necesare asigur)rii linitii i condiiilor de microclimat! conform celor ar)tate mai susn ce pri'ete familia de albine se face! n primul r*nd! un control e&terior general stabilindu+se st)rile anormale! prin obser'area resturilor de faguri i albinelor! ap)rute e'entual la urdini sau n faa stupilor! g)uri f)cute de cioc*nitori! urme de animale sau de p)s)ri ntre stupi sau pe stupiCo%trolul au#!t!6 f)cut la urdini cu un tub de cauciuc! stetoscop! ne poate indica starea familiei dup) (gomotul pe care+1 produc albinele n stare

de repaos i ca r)spuns la lo'irea stupului cu m*n)8 + b*(*itul continuu i uniform! sporit uor la lo'irea stupului! dup) care re'ine imediat la normal! indic) iernarea normal)9 + ba(altul pl*ng)tor! caracteristic! indica lipsa m*ten9 + (um(etul slab ca un f*s*it indic) lipsa ,ranei! albinele fiind pe cale de a muri de foame#esturile c)(ute pe fundul stupilor pot da! de asemenea! indicii preioase pri'ind iernarea albinelor- .bser'area acestor resturi este mult uurat) prin amplasarea unei coli de ,*rtie sau de carton sub cuib care datorit) urdiniului pe toat) l)imea stupului se poate manipula lesne#esturile s)race! in general din cear) de la capacele i cu puine albine moarte! do'edesc o iemare normala- 4antit)i mari de albine moarte! ume(eala i mucegaiul indic) o ternare defectuoas)! lips) de 'entilaie- #esturi de albine i de faguri! fire de paie i frun(e uscate! p)ri din aceste resturi ngr)m)dite la urdini indic) pre(ena oarecilor3a controlul de iarn) se 'a e'ita desc,iderea f)r) rost a stupilor pentru a nu deranja familiile de

albine- =n ca(urile e&treme ins) se 'a putea desc,ide stupul si controla starea familiilor fam a se inter'eni n cuib! lu*ndu+se toate m)surile necesare ca inter'enia sa neliniteasc) cal mai puin posibil familia de albinen ca(ul n care la controlul familiilor de albine n timpul iernii se constata unele nereguli se trece imediat la ndep)rtarea acestora4a st)ri anormale gra'e care se cer imediat ndreptate sunt8 lipsa ,ranei! lipsa matcii- apariia diareei ntr+un grad marc si p)trunderea oarecilor in stup)ompletarea rezer&elor de hrana cu turte de erbet sau pl)ci de (a,)r candi se face direcl pe locul din stupina! prin desc,iderea stupului si ae(area pl)cii sau a turtei de erbet deasupra g,emului! cu grij)! ca s) nu se stri'easc) albina4,iar i introducerea unei rame cu miere =a marginea g,emului se poate face pe loc! a'*ndu+ se mare grija ca la desfacerea ramelor din cuib albinele din g,em sa nu cad) pe fundul stupului1ntroducerea matcii n ca(ul familiilor orfane se poate face! de asemenea! pe loc! n stupin)! matca put*nd fi dat) c,iar si direct! f)r) a mai fi introdusa n cuca- =n ca(ul unific)rii a dou) familii e mai bine ca lucrarea s) se e&ecute la c)ldur)!

pentru ca albinele s) se poat) unifica! iar matca s) ocupe loc n centrul g,emului de iernare=n ca(urile de lips) total) a ,ranei! precum i de apariie masi') a diareei este necesara introducerea familiilor n camer) nc)l(it) i refacerea totala a cuibului- =n ca(ul diareei se 'a pro'oca! de asemenea! i un (bor de cur)ire! dup) care se 'or nlocui fagurii murdari cu alii curai i se 'a curai stupul n interior de petele de diaree. situaie destul de frec'enta la stupii cu defeciuni sau f)r* gratii de oareci la urdini este p)trunderea acestora n cuib- re(ena oarecilor n stupi! pe l*ng) deteriorarea stupilor i a fagurilor pro'oac) o continua nelinite a familiilor de albine prin (gomotul i mirosul pe care+1 fac- entru nl)turarea oarecilor se desc,id stupii i se scot fagurii stricai i toate resturile de pe fund! astfel nc*t sa r)m*n) c*t mai puine urme a pre(enei i a mirosului de oareci n stupi- 5e asemenea! se astupa toate orificiile f*cute de oareci i se montea() la urdini o gratie care s) nu mai permit) p)trunderea oarecilor5up) ieirea din iarn)! se recomanda ca ngrijirea familiilor de albine n perioada de prim)'ar) sa se

reali(e(e cu multa atenie pentru a asigura buna de('oltare a acestora Astfel! o dat) cu statornicirea 'remii i ridicarea temperaturii aerului la peste 1@+11grade 4 se poate considera iernarea ca terminat) i se pot ncepe lucr)rile specifice de prim)'ar)&alorificarea culesului prin practicarea stuparitului pastoral >e reali(ea() cu respectarea .rdinului nr-"$ din 2C iulie 1CCA pri'ind #egulamentul de organi(are a stuparitului pastoral in #om*niaJarietatea terenului! bog)ia de p)duri- Runei! fane(e nt*lnite la toi pasul in toate (onele *rii noa-stre asigura un cules bogat i aproape continuu- :otui! pentru o mai buna 'alorificare a surselor de cules! este necesara deplasarea familiilor de albine n imediata apropiere a masi'elor melifere! lucrare care se reali(ea() prin ndeplinirea a o serie de condiii + stupi! mijloace de transport! drumuri de acces etc! tipul stupului folosit in stuparitul pastoral a'*nd o important) ,ot)r*toaren ceea ce pri'ete stupul 'ertical acesta este bine adaptat practic)rii stuparitului pastoral si permite

deplas)ri ndelungate i pe orice fel de drumuriAstfel tipul de stup 'ertical cu 1@ rame se mpac,etea() rapid! pentru fi&area p)rilor componente fiind folosite doua tije introduse in orificiile 'erticale din pereii laieraliBorma paralelipipedica! f*ra piese ieite n e&terior! permite ae(are compact) a stupilor n mijloacele de transport cu ma&imum de folosire a spaiului si deplasarea acestora pentru 'alorificarea unor noi surse de nectar.%tr -!% r a 7! @ploatar a *a$!l!!lor # .% )tup! or!9o%tal! al"!%

n decursul timpului! practica apicol) a do'edit! cu prisosin)! ca producti'itatea familiilor de albine este str*ns dependenta de 'olumul stupilor in care acestea suni ad)postite%ste 'orba pe de o parte de 'olumul necesar pentru creterea puietului! iar pe de alt) parte de spaiul pe care familia trebuie sa+1 aib) la dispo(iie pentru prelucrarea i depo(itarea nectarului i polenului- Un spaiu insuficient cau+ (ea() o seama de neajunsuri mai ales n perioada de('olt)rii ma&ime a famiRici c*nd un num)r important de albine se constituie ca un surplus de

populaie peste necesarul cerut de acti'itatea normala a familiei- 3imitarea capacit)ii stupului nseamn)! de fapt! o limitare la un anumit ni'el a posibilit)ilor de 'entilaie! a spaiului de prelucrare a nectarului si de depo(itare a mierii i polenului! de cretere a puietului! de cl)dire a fagurilor i c,iar de ad*postire a albinelor ceea ce! al)turi de ali factori! fa'ori(ea() apariia frigurilor roirii>tupul ori(ontal! al carui principiu constructi' se ba(ea() pe o de('oltare in plan ori(ontal a familiei de albine a fost standardi(at si a cunoscut! in trecutul nu prea ndep)rtat! o larga r)sp*ndirentruc*t stupii ori(ontali se afl) nc) n num)r mare in dotarea a numeroase stupine! consider)m utila pre(entarea aspectelor legate de te,nologia intretincrii si e&ploat)rii acestui tip de stup:oate lucrarile care se efectuia(a in stupina! au drept scop principal! cresterea puterii familiilor de albine! prin putre intelegind nu numai aspectul cantitati'+ numar de indi'i(i+ ci si aspectul calitati'! re(ultat din proportia albinelor tinere la un moment dat>e subnelege c) s)n)tatea perfecta a familiei de albine este o condiie esenial) a unei e&ploat)ri eficiente si rentabile-

=ndiferent de destinaia stupinei! sub raportul speciali()rii pe un anume produs! de(ideratul care trebuie urm)rit neab)tut este acela de a reali(a din fiecare familie din fiecare stupin)! o unitate puternic) de producie capabil) sa 'alorifice la parametri ma&imi nu numai un cules principal ci si unul secundar sau de ntreinere- rintr+o unitate puternica de producie se nelege un sistem care poate funciona mulumitor c,iar n ca(ul unor condiii nu dintre cele mai prielnice! de pilda n ani mai puin fa'orabili pentru apicultura sub aspectul resurselor melifere sau din punct de 'edere meteorologic- 4u oca(ia fiec)rui control! in se(onul acti' sau n perioada de iernare! st)rile anormale nt*lnite 'or trebui ndreptate c*t mai repede4onform principiului c) mai uoar) este pre'enirea dec*t tratarea unei boli sau a unei situaii nedorite! trebuie respectate masurile care asigur) pre'enirea unor neajunsuri4unoaterea biologiei si fi(iologiei familiei de albine pe ntreg parcursul anului ferete pe stupar de e'entualele greeli care se pot produce uneori c,iar din bune intenii- %ste de reinut ca din netiina se pot face greeli gra'e ale c)ror consecine determina! n familia de albine! situaii ce ulterior nu mai pot fi ndreptate-

4a si n ca(ul ntreinerii familiilor de albine in stupi multieiajai i 'erticali cu maga(ine preg)tirea acestora pentru se(onul urm)tor ncepe cu re'i(ia familiilor de albine dup) ultimul cules care cuprinde urm)toarele lucr)ri8 stabilirea pre(enei i a calit)ii matcii- a puterii familiilor! a e&istentei sub aspect cantitati' si calitati' a re(er'elor de ,rana necesare pentru perioada de iernare i a modului de organi(are a cuibului9 sc,imbarea maicilor '*rstnice! a celor defecte! precum i a celor din familii care au dat producii sc)(ute! sub media stupinei>e recomanda ca in fiecare an sa fie rennoite m*tcile a 5@G din num)rul familiilor e&istentero+ ced*ndu+se astfel! n fiecare se(on n stupina 'or acti'a numai matei tinere i producti'e9 + ,r*nirile stimulente cu furaje energo+plastice se fac ca si n alte pe rioade- 5ac) asemenea furaje lipsesc se 'or utili(a (a,)rul tos umectat! siropul de (a,)r administrat n ,r)nitoare uluc sau cu debit reglabil! precum si miere desc)pacita din faguri9

+ pentru formarea cuibului de iernare se aleg faguri corect cl)dii! nc,ii la culoare! cu 1!5+2 Fg de miere9 + re(er'ele de ,ran) se considera suficiente daca pentru fiecare inter'al de albine e&ist) cel puin 1!2+2 Fg re(er'e accesibile- 4ompletarea se face pana la ni'elul de circa 1@ Fg re(er'e pentru lFg de albine- >iropul de (a,)r in proporie 2 p)ri (a,)r la o parte apa se administrea() in ,r)nitoare de mare ca+ pacitate o data la 3+4 (ile- %ste important de reinut ca prelucrarea siropului de (a,)r u(ea() organismul albinelor i de aceea aceasta lucrare trebuie terminala p*n) n a treia decad) a lunii august- n 'ederea unei bune iernari! la!formarea re(er'elor de ,ran) proporia miere+(a,ar 'a fi + cum s+a mai amintit + pe c*t posibil n fa'oarea mierii! (a,)rul nu 'a dep)i! n nici un ca(! 5@ 2 din totalul re(er'elor9 + la formarea cuibului de iarna se folosete oricare din procedeele de or*nduire a fagurilor cunoscute 1ae(area bilateral)! or*nduirea unilateral) sau centrala2! principiul c)l)u(itor fiind asigurarea accesibilit)ii albinelor la re(er 'ele de miere i pastur)9

+ se aea() gratiile contra oarecilor la urdini! reductorul trec*ndu+se pe fa() mic)9 + se 'erific) starea salteluelor i se efectuea() str*mtorarea i mpa c,etarea cuiburilor9 + se acord) o atenie sporita proteciei stupilor contra '*nturilor puter nice i reci prin folosirea obstacolelor naturale sau prin amenajarea de para'ane sau perdele de protecieI% p r!oa#a # !ar%a se urm)rete cu multa atenie buna iernare a familiilor de albine! astfel8 + se efectuea() un control al stupinelor cel puin o dat) la doua s)pt)m*ni9 + pentru cunoaterea modului de iernare a fiec)rei familii se folosete metoda auditi'a9 + in (onele cu frec'ena mare a '*nturilor reci! stupii se pot n'eli la e&terior cu materiale i(olatoare9 + in (ilele calde nsorite se stimulea() (borurile de cur)ire prin desc,iderea completa a urdiniurilor! ridicarea

capacelor i salteluelor i e&+ punerea podioareior la aciunea ra(elor solare9 + se iau m)suri de protecie pentru prent*mpinarea neajunsurilor ce pot fi pro'ocate de oareci! p)s)ri 1ciocanitoare! piigoi! etc-2 i alte animale9 n c)(ui absenei! insuficienei sau inaccesibilitaii ,ranei sc adminis trea() erbet din (a,)r sau (a,)r candi9 + la sf*ritul lunii ianuarie! nceputul lunii februarie pot ncepe ,r*nirile cu furaje energo+plastice pentru stimularea creterii e&tratimpurii a puietuluiLa .%c putul p r!oa# ! # pr!$(6ar( se recomanda sa se e&cute urm)toarele lucr)ri8 + nlesnirea (borului general de cur)ire 1a unuia sau mai multor (boruri2 prin nl)turarea gratiilor de urdini i pe 'reme c)lduroasa ndep)rtarea rcductorului de urdini sau fi&area pe po(iia 6fa(a mare7 i cur)irea fundului stupului de resturi de albine moarte9 daca re'i(ia sumar) de prim)'ar) poate fi considerata o lucrare facul tati')! re'i(ia de fond sau controlul general de prim)'ara este o lucrare eseniala

care are drept scop 'erificarea am)nunita a situaiei familiilor! cu acest prilej cre*ndu+se condiii optime de de('oltare care asigur) 'alorificarea la ma&imum posibil a culesurilor timpurii9 reorgani(area i str*mtorarea cuiburilor! concomitent cu ec,ilibrarea puterii familiilor de albine a'*ndu+se n 'edere c) o familie puternica ocupa! la nceputul prim)'erii! cel puin $+A inter'ale 1spaii dintre ramele cu faguri com plet ocupate de albine2- >ub aceste limite sc situea() familiile mijlocii 15+" in ter'ale2 i cele slabe 13+4 inter'ale29 se efectuea() un riguros control sanitar+'eterinar ai ntregului efect,>e iau probe pentru diagnosticul de laborator ai no se mo (ei 1circa 4@+5@ de al bine2 sau ale unor boli ale puietului 1seciuni de fagure a'*nd dimensiunile de 1@&1@ cm cu puiet bolna'2- Bagurii muceg)ii se elimina urtn*rindu+se atent apariia tuturor semnelor e&terioare care se constituie ca elemente ce prog+ no(ea(a apariia unor boli sau pre(ena unor d)un)tori ai albinelor9

se 'erifica e&istena i calitatea m*teii prin stabilirea pre(enei! res pecti' a absenei puietului- . situaie buna este atunci c*nd e&isia puiet dispus compact pe 3+4 faguri din "+$ ocupai cu albineBamiliile g)site fara matca 'or primi una de la re(er'a! numai daca sunt suficient de puternice 1albinele ocup*nd minimum 4+5 inter'ale29familiilc e&cesi' de sl)bite se 'or unifica cu altele =a fel de sl)bite! iar familiile de albine be(metice 1cu albine ou*toare2 se lic,idea()9 + re(er'ele de ,ran)! dac) s+au epui(at! 'or fi completate pana la ni'elul de 5+A Fg minimum- .daia cu siropul de (a,)r sau erbetul se administrea() pre'enti' conira nosemo(ei preparatul Bumidil B! Bumagilin) 1un flacon la 25 1 sirop in concentraie de 1!5 p)ri de (a,)r la o parte apa2! sau rolofil ce se ad+ ministrea() conform indicaiilor din proiectul ce nsoete produsul9 + pe m)sura ce timpul se nc)l(ete! iar num)rul de albine din stup crete! se l)rgete cuibul familiilor prin

introducerea de faguri nc,ii la cu loare 1e'entual cu puina miere deasupra! miere care se descapacete2- Aceti faguri trebuie s) conin) numai celule de albine lucratoare9 + periodic! o dat) pe s)pt)m*na! n familiile puternice sau mijlocii 1care au a'ut la re'i(ia de fond cel puin cinci inter'ale bine ocupate de albine2 se introduce c*te un fagure cl)dit ntre ultimul fagure cu puiet i cel de acoperire=n familiile foarte putemice se poate introduce c*te un fagure intercalat intre ramele cu puiet 1spargerea cuibului29 + pe m)sura apariiei albinelor tinere se introduc n stupi i faguri mai desc,ii la culoare! iar n timpul i dup) nflorirea pomilor fructiferi se pol in troduce i faguri artificiali pentru a fi cl)dii9 + familiile de albine se ,r)nesc stimulent prin administrarea =a 3+4 (ile a unor do(e de 2@@+3@@ g sirop de (a,)r preparai n proporie de 1!5 p)ri (a,)r la o parte ap)9 + in ca(ul absenei polenului din natur) se continua ,ranirile cu furaje energo+plastice n compo(iia c)rora intra! al)turi

de glucide i nlocuitori de polen9 + nainte de apariia culesului intens timpuriu 1rapi* culti'ata! salc*m2 stupii ori(ontali care ad)postesc familii foarte puternice 'or fi ec,ipai cu maga(ine! iar la cei de putere mai mic) spaiul necesar se formea() prin simpla ndep)rtare a diafragmelor i umplerea ntregului 'olum al stupului cu faguri cl)dii si artificiali4ombaterea roirii se reali(ea() n ca(ul apariiei frigurilor caracteristice! prin ridicarea a 2+3 faguri cu puiet! cu sau f*ra albine! din familiile respecti'e! puiet care se folosete la nt)rirea familiilor slabe sau la nmulirea efecti'uluiI% ) 9o%ul # 6ar( ! o atenie deosebita se 'a acorda familiilor de albine urm)rindu+se obinerea unor producii superioare de produse apicole si meninerea familiilor de albine in stare acti'aA'*nd in 'edere aceste obiecti'e n stupina se e&ecuta in principal urm)toarele lucr)ri8 + recoltarea mierii prin ridicarea si transportarea la locul de e&tracie a ramelor sau a maga(inelor in 'ederea e&traciei acestora care se e&ecut) prin centrifugare9

+ ramele se consider) bune de recoltat atunci c*nd mierea este cap*cit) pe cel puin treimea superioar) a fagurilor- >e 'a lucra astfel ca sa se e'ite cu des)'*rire furtiagul9 + e&tracia mierii se face n cabana apicol) la o distana c*t mai marc de 'atra stupinei- >e folosesc centrifuge manuale sau electrice aflate in dotare9 + n funcie de culesurile urm)toare 1de producie sau de ntreinere2 se asigur) re(er'a de ,ran) pentru iarna9 + se efectuea() transportul mierii! recoltate n gospod)rie sau dup) ca( se 'alorific) la centrele de colectare9 + se face de(insecia i depo(itarea corespun()toare a fagurilor din care s+a e&tras mierea9 + in ca(ul lipsei culesului de inlreinere! imediat dup) recoltarea mierii se procedea() la ,r*niri stimulente cu furaje energo+plastice 1proteice29 fagurii destinai reform)rii se ridica si dup) e&tracia mierii se topesc odat) cu capacclele re(ultate de la recoltarea mierii9

+ n 'ederea deplas)rii stupinei la un alt cules! se scot din stupi fagurii plini cu miere! cei slabi fi&ai n rame sau depreciai i se nlocuiesc cu faguri goi- re(isteni9 + num)rul de rame cu faguri din stup si maga(ine 'a fi obligatoriu cel pre')(ut pentru capacitatea ma&ima- #)m*n*nd spaii neocupatc! n timpul transportului se pot produce mic)ri prin culisare a ramelor i albinele pol fi stri'ite- 5ac) nu e&ista num)rul de rame pre')(ut de capacitatea ma&ima a stupului se 'a proceda la imobili(area ramei m)rginae prin fi&area in cuie a latului superior9 + sc*ndurelele podisorului se adun) dou) c*te dou) la mijlocul stupului i se fi&ea() cu bara special)9 stupii se transporta cu orificiile de 'entilaie din capace + desc,ise9 + deplasarea stupilor pana la mijlocul de transport! nc)rcarea! desc)rcarea i dispunerea lor pe noua 'atr) se face cu braele! targa apicol)! sau folosind c)rucioarele de transport9 + pe timpul transportului! stupii se leag) 1imobili(*ndu+se cu ajutorul

unor fr*ng,ii re(istente2 pentru a e'ita deplasarea i lo'irea lor9 + se str*ng i se mpac,etea() utillajclc i materialele necesare e&e cut)rii lucr)rilor de ngrijire a familiilor la locul n care se deplasea() stupina9 + se folosesc cu prec)dere fagurii armai care sunt mai re(isteni la transporturi pe distane lungi i drumuri accidentate3a familiile de albine foarte puternice! n ca(ul culesurilor de marc intensitate! pentru a m)ri spaiul necesar prelucr)rii nectarului i depo(it)rii mierii se 'or folosi maga(ine special confecionate pentru dimensiunile stupului ori(ontal! ec,ipate cu 1A+2@ de faguri de maga(in4*nd cul )ur!l # 6ar( )Bau t r$!%at! se opresc n stup re(er'ele de ,ran) necesare pentru iama + socotindu+se 1@ Fg re(er'e pentru 1 Fg albine care iernea() + i se e&trage mierea care prisosete! iar cuiburile familiilor se reduc la num)rul de faguri ocupai compact cu albine=n ultima parte a se(onului acti'! fagurii neacoperii de albine se scot din stupi! iar cuibul familiilor se mpac,etea() cu materiale i(olatoareentru e'acuarea 'aporilor de ap) din stup! pe

timpul iernii sc*ndurelele de podior din marginea cuibului se las) dep)rtate la 2+3 mm- Bamiliile astfel preg)tite iernea() afara n aer liber-

MODULUL & BADA MELIFER I POLENIDAREA CULTURILOR

N TEMA r. cr t. 1 Ba(a melifer)! specii! culturi 2 Jalorificarea culesurilor de producie 3 oleni(area culturilor BADA MELIFERA5 SPECII 5 CULTURI R )ur) % ctaroBpol %!* r

. condiie importanta pentru creterea j ntreinerea rentabila a familiilor de albine o constituie cunoaterea plantelor melifere din (ona in care se alia stupina! perioada de nflorire a acestora! precum si 'aloarea lor neeiaro+ polenifera- 4unosc*nd bine acestea! precum i e'oluia timpului! se pot lua din 'reme o serie de masuri cu pri'ire la de('oltarea raional) a familiilor de albine in scopul obinerii unor recolte de miere bogate si constante! an de anAr"or! 7! ar"u7t! $ l!* r! Blora melifer) a *rii noastre este deosebit de bogat) i 'ariata! cuprin(*nd! n primul r*nd! numeroase specii arborescente cu o mare 'aloare apicol)Salc"mul alb, pentru e) este primul cules principal al anului si pentru ca nflorete n masi'! iar n ultimele decenii mierea de salc*m a c*tigat numeroi adepi! este cea mai important) specie melifer)! m)i ales pentru regiunile de c*mpie>alc*mul nflorete ncep*nd din primele (ile ale lunii mai- nflorirea se prelungete! n funcie de condiiile geografice i pedoclimatice! p*n) la sf*ritul lunii iunie- %alonarea perioadei de

nflorire da posibilitate apicultorilor sa reali(e(e!n cadrul unui se(on apicol! doua i c,iar trei culesuri la salc*m>alc*mul ocup) n ara noastr) suprafee importante- <ai renumite sunt masi'ele de salc*m din sudul .lteniei! /anu+4onac,i 1judeul Dalai2! #ueu 1judeul Bu()u2! Jalea lui <i,ai 1judeul Bi,or2! <atasaru 1RudeUil 5*mbo'ia2! Droasa i =leana 1judeul 4)l)rai2! Alio+Domila 1judeul :imi2! unde sunt deplasai! n fiecare an! (eci de mii de stupi! reali(*ndu+se! n anii fa'orabili! recolte mbelugate de miereroducia de nectar la salc*m! n condiii meteorologice normale este concentrata i abundenta! 'ariind de la 1 mg la 4 mgKfloare cu un coninut ridicat de (a,)r de 4@+$@G9 aceasta depinde de e&po(iia masi'ului! stadiul de nflorire! 'arietate! '*rst)! densitatea arboretelor i de factorii meteorologici:rebuie sa menion)m c) dintre factorii meteorologici! cel care arc o influenta ,ot)r*toare este temperatura- >e tie c) secreia nectarului ncepe n general! in jurul temperaturii de 1@L4! de'ine ma&ima ntre 2@ si 3@74 i apoi scade treptat p*n) la temperatura de 35N4! dup) care ncetea() complet- Astfel! n masi'ul de salc*m de

=a Jalea =ui <i,ai! n nopile reci c*nd temperatura scade sub 1@L4 n perioada nfloririi! secreia nectarului nu se produce dec*t dup) r)s)ritul soarelui! iar albinele ies la cules mai t*r(iu! n timp ce n nopile calde 115+1"742! secreia nectarului are loc de'reme! iar culesul ncepe nainte de r)s)ritul soareluin general se reali(ea() la un cules de salc*m 1@+ 25 FgKfamilie de miere e&tras)- 5in determin)ri f)cute n cadrul fostei >taiuni centrale de cercet)ri pentru apicultura i sericicultur) re(ult) ca producia de miere la arboretele de salc*m alb 'aria() n limite mari! dup) '*rsta arboretului! densitatea i po(iia lui faa de soare- 3a arborii r)(lei! producia de miere a 'ariat de la 1!1@@ la 1-$@@ FgK,a! la arborii n masi' de la C@@ la 1-5@@ FgK,a i la plantaiile tinere i drajoni de la 3@@ =a $@@ FgK,ae l*ng) salc*mul alb se mai nt*lnesc la noi n ara o serie de alte specii i forme de salc*m! culti'ate mai ales n parcuri! gr)dini botanice sau pe marginea oselelor! cum sunt8 salc+mul roz, salc+mul galben, salc+mul pintmi!dul, etc- n general aceste specii i 'ariet)i de salc*m se caracteri(ea() printr+o nflorire mai t*r(ie cu 2+4

(ile i o durat) mai lung) a nfloririi! de la 13 la 2@ (ileT !ul5 este a doua specie melifera important) din ara noastr) i nfPoreteUla7:5L+2@ de (ile dup) terminarea nfloririi salc*mului- >pre deosebire de salc*m culesul de tei este de durata mai lung)! ndeosebi la p)durile formale din doua sau mai multe specii>pecii de tei care cresc n ara noastr) sunt8 teiul cu frunza mare sau teiul fluturesc/ teiul pucios sau teiul cu frunza mic i teiul argintiu sau teiul alb. rima specie care nflorete este teiul cu frun(a mare! urmata la 1@+15 (ile de teiul pucios i apoi dup) 21+22 (ile nflorete teiul argintiu- 5urata de nflorire a celor trei specii luate mpreun) n cadrul se(onului apicol este n medie de 3@ (ile! 'ariind de la o localitate la alta i de la un an la altul ntre 22 i 3A (ile- Bactorii care condiionea() data nfloritului sunt mai ales temperatura i altitudinea:eiul ocup)! in ara noastr)! suprafee nsemnate ndeosebi n judeele :ulcea!74)l)rai! =lfo'! =ai! :imi! etc- =n cadrul judeelor amintite! cele mai cunoscute masi'e pentru stup)rit pastoral la culesul de tei sunt cele de la 4omana! <i,ai Bra'u! 4)scioarele! 4alugapni 1judeul Diurgiu2! >nago' 1>ectorul Agricol =lfo'24iucuro'a! 4oco!

isaccea! ?iculiet! Babadag 1judeul :ulcea2! Barno'a- 4iurea! Drajduri 1judeul lasj2- 3a aceste masi'e se deplasea() anual (eci de mii de stupi! reali(*ndu+se in anii fa'orabili! n medie c*te 15+2@ Fg de miere pe familia de albine- 4ulesul la tei nu pre(int) gradul de intensitate de la salc*m! totui! n condiii fa'orabile! se pot reali(a de la 2 la " Fg miere de stup (ilnic- >ecreia de neclar la lei- ca i la ceilali arbori meliferi! este diferita i depinde de 'arietatea teiului! de fertilitatea solului i de clima--5in anali(ele f)cute la masi'ele de tei de la 4iucuro'a si ?iculitel- re(ulta ca producia de nectar a 'ariat la teiul pucios de la @!15 la @!22 mgKfloare cu o concentraie medie de 4AG! iar la teiul argintiu de la @!2@ mgKfloare Ea @!45 mgKfloare cu o concentraie in (a,)r de 4"+52G4*ntarul de control a ar)tat! la una din stupinele e&perimentale aflata n pastoral la 4iucuro'a! ca recolta (ilnic) de miere a 'ariat de la @!5 p*n) la 5!4 Fg 1n medic 2!$ Fg24apacitatea neciarifera a celor treiVspecii de tei este diferit) si anume8 A@@ FgK,a la teiul cu frun(a mare- 1-@@@ FgK,a la teiul pucios i 1-2@@ FgK,a la teiul argintiu$rarul este! de asemenea! un arbore melifer 'aloros! mai ales ea unele specii de arar nfloresc

mai timpuriu! c*nd n general flora melifera este puin abundenta- =n p)durile noastre! ararii nu formea() arborete pure! ci cresc ca arbori n amestec! ndeosebi n p)durile de foioase din sil'oslepa 1leaurile de c*mpie si deal23a noi in tara se nt*lnesc urmatoarele specii de arar 34ugastrul, artarul tatarasc, paltinul de c+mpL paltinul de munte si 4ugastrul de (anat/ pe l*ng) acestea se mai culti') i specjjVdeVartar ornamentale>peciile melifere cele mai 'aloroase sunt ararul tat*r*sc i jugastrul! care cresc bine i n asociaie eu alte specii de foioase melifere- roducia de miere! dup) o e'aluare generala! 'aria() la ararul )*rasc si jugaslru de la 3@@+"@@ FgK,aAceste specii nfloresc de obicei abundent i daupe l*ng) nectar! nsemnate cantit)i de polen! fapt ce pre(inl* o deosebit) importan) penlru de('oltarea familiilor de albine n prim)'araCenu erul )au oetarul *al)5 este un arbore de mare 'aloare melifera4reste spontan n 5obrogea si ibn alte tinuturi din tara noastra - >e nt*lnete frec'ent pe str)(i 'ec,i din Bucureti- >e recomand) a fi plantat pe terenurile neproducti'e! nefolositoare agriculturii! pentru ca se prinde uor

i este puin pretenios fa) de sol- 4enuerul este puin re(istent la geruri i pierde n iernile aspre o parte din lujerii anuali- nflorete abundent n lunile iunie+iulie! florile fiind foarte intens cercetate de albine pentru nectarul i polenul lor! de calitate superioara- roductia de miere este de circa 3@@ Fg- la ,ectar- <ierea de cenuser este de culoare galbena! cu o aroma pronuntata si placuta la gustAlti arbori si arbusti meliferi sunt urmatorii8 castanul comestibil! castanul salbatic! salcimul japone(! otetarul galben sau clocotisul! glanita! mojdreanul! arinul sau aninul! salcia! alunul! cornul! paducelul! amorfa sau salcimul pitic! calinul! socul negru! gardurarita! crusinul! lemnul ciinesc!! bircoacea! (amosita! dracila! (meurul! murulPla%t $ l!* r cult!6at e l*ng) importanta 'ital) ce o au in asigurarea ,ranei omului! culturile agricole! prin structura i succesiunea nfloririlor! ofer) familiilor de albine nc) din prim)'ara si pana toamna t*r(iu! culesuri! permi*nd at*t de('oltarea lor ca unit)i biologice! c*t si obinerea unor mari recolte de miere5e o importan) deosebita pentru apicultura este i faptul ca putem asigura familiilor de albine un

cules continuu pe iot timpul anului prin structurarea culturilor astfel ca nflorirea lor sa se succeada acoperind ntreg se(onul apicoln cadrul con'eierului melifer un rol deosebit ii au speciile cu perioada de 'egetaie scurt) care pot fi sem)nate c,iar n perioada sf*ritului 'erii! nflorirea lor produc*ndu+se in toamn) c*nd flora melifera este foarte s)rac)>peciile pe care le pre(entam mai jos fac parte! conform clasific)rii ce are la ba() criterii biologice i economice! din marea grupa a plantelor culti'ate mp)rite n subgrupe a'*nd n 'edere scopul principal pentru care se culti'a8 plante te,nice! furajere! leguminoase! medicinale+aromatice i specific melifere- .rdinea de pre(entare a speciilor n cadrul fiec)rei subgrupe a fost stabilita a'*nd drept criteriu succesiunea nfloririi lorCultur! # pla%t t >%!c %&tinderea n cultura a plantelor te,nice ca urmare a preferinelor alimentaiei moderne pentru gr)simile 'egetale! mpreuna cu ne'oia tot mai acuta de proteine ca i necesitatea materiilor prime n industriile alimentar)! te&til) -a-! au facul sa apar) noi surse melifere- =mportana lor este cu

at*t mai mare cu c*t se culti') pe terenuri uor accesibile ce se pot 'alorifica integral! d*nd an de an recolte mari i constante de miere'apita de toamna, specie anual)! este culti'at) ea planta oleifera datorit) coninutului ridicat n ulei al seminelor- #apia arc o importana deosebita n de('oltarea familiilor de albine nflorind in luna aprilie i acoperind golul de cules dintre culesul de la pomii fructiferi i cel de la salc*mnflorirea culturii durea() aproape o luna! iar produciile de miere ce se pot obine sunt de 35+ 1@@ Fg la ,ectar'apiade primvara, se seam)n) prim)'ara timpuriu! in martie+aprilie5 iar nflorirea are loc in mat+iunic! cu 2@+25 (ile mai t*r(iu ca rapia de luamna prelungind perioada de cules de la aceasta specieMu tarul alb, specie anuala! culti'au pentru seminele sale ce au un coninut mare in uleiuri sau ca materie prima pentru obinerea musiarului condiment- 4a planta de nutre! se culti'a in amestec cu alia planta furajera d*nd producii mari de masa 'erde la ,ectar>em)natul se face prim)'ara c*t mai timpuriu! iar nflorirea are loc dup) apro&imati' 4@ de (ile de la

sem)nat! cu o durata de 2@+3@ de (ile! timp in care albinele cercetea() intens florile culeg*nd neclar si polen din abundena- roduciile medii de miere ce se obin de la mutar n anii normali sunt de 4@ FgK,a- >pecie pretenioasa la umiditatea solului si din atmosfera! secret) nectar dup) ploi si n primele ore ale dimineii- e timp secetos secreia de nectar scade foarte mult sau c,iar ncetea()?ectarul are o concentraie de (a,)r intre 2@ si "@G- A'*nd o perioada de 'egetaie scurta se poate folosi la alc)tuirea con'ccrului melifer pentru a asigura surse ealonate de cules din prim)'ara pana toamna t*r(iu4ultura de mutar este foarte rentabila! obin*,du+ se o producie medie de 1-@@@+1-2@@ Fg de semine la ,ectar! aplic*nd minimum de lucr)ri agrote,niceMustarul ne%ru, specie anual)! cu tulpina nalta de 1@@+15@ cm! este sensibil) la ger -i seceta 7prefer*nd pentru cultura sil'ostepa- >e culti'a! ca i mustarul alb- pentru seminele sale bogate n uleiurinmulirea se face prin semine! sem)natul fac*udu+se in luna manie cu o norm) de s)m*n) de 12 Fg la ,ectar- nflorirea are loc n lunile iunie+

iulie furni(*nd familiilor de albine culesuri de ntreinereCoriandrul specie anuala! cu tulpina nalta de 3@+ $@ cm! puin pretenioas) laVclimaVi sol! da producii mari n sudul si sud+estul arii pe terenuri mai uoare! dar fertile! de tip cerno(iom sau brun de p)dure- >e culti'a pentru fructele sale ce au un coninut ridicat n uleiuri eterice 1@-15+1!$ E ulei esenial2 folosite pentru aromati(area sau corectarea gustului unor preparate farmaceuticeBructele de coriandru sunt apreciate si in industria alimentara fiind utili(ate in calitate de condiment la fabricarea me(elurilor4oriandrul se nmulete prin semine! ns*m*narea fac*ndu+se in murtie+aprilie- folosind o cantitate de 1@+12 Fg s)m*na la ,ectar- =n (onele far) 'ariaii mari de temperatura este indicat) nsam*narea in pragul iernii- >e poate e&ecuta aceast) lucrare i n august+sepiernbrie daca solul are suficiena umiditate- 3a aceste epoci de sem)nat se folosete o norma de s)m*na la ,ectar de 2@+25 Fgnflorirea se produce in lunile iunie+iulie i are o durata de aproape 3@ de (ile- 4oriandrul este o 'aloroasa specie melitera! cantitatea de neclar pe

floare fiind de @!1@+@-15 mg! iar produciile de miere ce se pot obine 'ariind intre 1@@ si 5@@ Fg la ,ectar- n (onele ce ofer) condiii optime de cultur) pentru coriandru- cumjunjW judeele =alomia! Dalai! =lfo' -a-! se obin frec'ent $+1@ Fg miere monoflor) pe familia de albine5ioareu!soarelui, specie originara din America de ?ord! unde a fost culti'ata nainte de descoperirea acestui continent si a fost introdusa in %uropa in secolul al XJ+lean pre(ent ocupa mari suprafee in #usia! Brana! #om*nia! Bulgaria! =ugosla'ia! :urcia! >pania i este culti'ata pe suprafee mai mici in Ungaria! olonia si =talia=n ara noastr) floarea+soarclui a fost culti'at) la sf*ritul secolului al XlX+lea in <oldo'a! e&tin(*ndu+se apoi rapid n celelalte regiuni ale tarii- =n pre(ent floarea+soarelui este principala plant) oleaginoasa culti'ata n ara noastr)! pe circa A@@ mii ,ectare>pecie anuala! erbacee! nalt) de @!"@+2!5 m! cu un sistem radicular bine de('oltat ce i permite o buna 'alorificare a re(er'elor de apa i nutriti'e din sol- Brun(ele mari peduneulate sunt acoperite

cu peri aspri conferind plantelor o buna re(istena la secetaBloarea+soarelui este o planta tipic entomofila a c)rei poleni(are se reali(ea() n e&clusi'itate cu ajutorul insectelor! fapt ce a dus la apariia a nu+ meroase 'ariet)i i pro'eniene difereniale prin nsuirile fi(iologice c*t i din punct de 'edere morfologice judee cultura florii+soarelui ocupa mari suprafee n =alomia- 4onstana- 4al*raj! Br)ila! oli! :eleorman! Bu()u! -a-! unde se deplasea() n fiecare an un num)r mare de familii de albineBloarea soarelui nflorete n a doua jum)tate a lunii iunie sau nceputul lunii iulie! cu o durata de nflorire ce 'aria() ntre 1@ i 2@ (ile in funcie de soi si mersul 'remii- Blorile de culoare galben) sunt grupate n inflorescene denumite calat,idii aliate n '*rful tulpinii 1e'entual al ramurii2- 4antitatea de nectar produsa de o floare 'aria() mult de la un soi la altul! influenat) i de condiiile pedoclimatice! ntre @!11 i @-25 mg! iar nectarul unei flori conine in medie @!2"+1 mg (a,)r- 5in cercet)rile ntreprinse a reieit o mare 'ariabilitale a produciei de nectar determinat) de soi! condiii pedoclimatice i de e'oluia timpului-

Bloarea+soarelui are un potenial melifer ridicat! asigur*nd an de an producii de miere ce 'aria() intre 1@ i 4@ FgKfamilia de albine- 5iferenele mari de recolta sunt determinate de 'ariaia puterii familiilor de albine! dar si de diferenele de microclimat dintre localit)i i c,iar de la un lan la altul5intre factorii climatici! cea mai mare influen) asupra secreiei de neclar o are temperatura! care este optima n inter'alul 3@+32N4 nregistrat n general ntre orele 1@ i R5 c*nd se i obser'a o frec'ena i o intensitate ma&ima de cercetare a florilor de c)tre albine- roducia de miere la ,ectar este e'aluata la 3@+12@ Fg! lu*ndu+se n calculul balanei melifere o producie medie de "@ Fg la ,ectarPorumbul este socotit ca plant) melifer) deoarece furni(ea() familiilor de albine importante cantit)i de polenorumbul culti'at pentru boabe nflorete n luna iunie! iar cel culti'at pentru nsiio(are sau masa 'erde n ,rana animalelor din iunie p*n) n octom+ brie! in raport cu data sem)natului- roducia de polen pe panicul este de 1 gram! iar la ,ectar de 22 Fg- n perioadele deficitare! c*nd sursele de ,rana proteica sunt nendestul)toare! se

recomand) administrarea polenului obinut prin recoltarea paniculelor! condiionat i p)strat corespun()tor#ecoltarea paniculefor nu st*njenete cu nimic de('oltarea si poleni(area normala a culturii! n ca(ul stuparitului pastoral stupinele se amplasea() ntre floarea+soarelui si porumb pentru a putea recolta polen de la ambele culturiSor%ul este o plant) cu cretere 'iguroasa! anuala sau peren) se culti'a n regiunile mai secetoase din sudul! esul- i 'estul )rii- Are numeroase ntrebuin)ri! furni(*nd materie ptrirn* pentru fabricarea celulo(ei i ,*rtiei! spirtului i berii! ca furaj n ,rana animalelor i uncie folosine casnice- >orgul nflorete din iulie p*n) in septembrie furni(*nd familiilor de albine culesuri bogate de polen(arba de Sudan din seminceri produce . cantitate mare de polen de calitate superioar)9 1 ,a semincer furni(ea() 3@G din polenul necesar la A@ de familii de albine timp de 15 (ileAlte culturi ce pre(inta importanta melifera! sunt8 sfecla de (a,ar! bumbacul! tutunul! sofranasul! cicoarea de gradina!

Cicoarea de %radina nflorete in iuiie+octombrie furni(*nd familiilor de albine un cules de ntreinere- Jaloroasa pentru apicultura este i specia de cicoare spontana ce creste pe marginea drumurilor! pe c*mpii! in f*nee i p)uni ca buruiana i care ofer) un cules de nceput de toamna c*nd flora melifera este s*rac*- 4antitatea de miere la ,ectar se apro&imea(a a fi 1@@ FgCultur! # pla%t *ura0 r 5e('oltarea (oote,niei a determinat! in decursul anilor! m)rirea su+prafeelor culti'ate cu plante furajere in 'ederea asigur)rii masei 'er(i i a nutreului insilo(at ca ,rana a animalelor- e l*ng) a'antajul direct al ,ranei naturale at*t de necesara n furajarea animalelor! culturile de plante furajere mbun)t)esc resursele melifere din (ona de cultura! asigur*nd de multe ori nu numai culesuri de ntreinere! ci c,iar culesuri importante de producie5e importan) deosebit) pentru apicultura sunt loturile semincere de plante furajere 1lucerna! trifoi2 de la care familiile de albine beneficia() de

un cules intens! de lung) durat)! ce se soldea() cu producii mari de miere marfaLuc r%a5 este . specie erbacee5 perena! cu sistem radicular bine de('oltat ce p)trunde p*n) la 1@ m n p)m*n!conferind plantelor o re(istena la seceta deosebita i f)c*nd posibila cultura acesteia in regiunile de c*mpie mai secetoasenflorirea lucernei are loc n a doua jum)tate a lunii mai la coasa = i in august+septembrie la coasa a ==+ a- roducia de nectar 'aria() intre @!@C mg i @!2" mgKfloare cu o concentraie n (a,)r de 1A+4AG! n funcie de soi i condiii pedoclimatice- roducia de miere la ,ectar se e'aluea() la 25+3@ Fg la cultura neirigat* i 2@@ Fg la cultura irigata4onformaia floral) este tipic) de leguminoas)+ papilionacec! nc,i(*nd n corol) slaminelc i pistilul- n momentul c*nd albina introduce trompa n tubul floral se eliberea() staminele si pistilul! lo'ind+o sub lorace! stigmatul 'enind n contact cu polenul cules de la o alta plant) se efectuea() poleni(area- Yocul produs face ca albinele s) e'ite desc,iderea florilor! culeg*nd n aceste condiii n special nectar)ucerna %albena esle o specie erbacee peren)9 ce crete spontan pe malurile apelor! prin p)uni i

lane9e uscate! dar se i culti'a 'alorific*nd bine coastele cu soluri bogate n calciu=nflorirea lucernei galbene se produce n iunie+ septembrie oferind familiilor de albine culesuri de ntreinere- 4antitatea de nectar pe floare 'aria() ntre @!@3 i @!@5 mg! d*nd o producie de miere la ,ectar de 3@ Fg*+izdeiul B specie erbacee! peren)! este r)sp*ndita spontan! de la ses p*n) n (onele montane! sau n cultur) pe suprafee miciD,i(deiul nflorete din mai p*n) n septejnbrieWVBlorile de culoare gal+ben+portocalie! grup)te:c*te 3+C n inflorescene umbelate! sunt intens cercetate de albine- 4antitatea de nectar produsa de o floare este de @!@A+@!2@ mg- pro+ ducia de miere la ,ectar fiind e'aluata la 15+3@ FgMz"ric+ea de primvar este o specie erbacee anual)! puin pretenioas) la sol! nesuport*nd ns) solurile sar*turate sau ml)tinoase- 5e obicei nu se culti') n cultur) pura ci in amestec cu o cereala de prim)'ara- =nflorirea are loc in mai+ iunie! florile de culoare albastr)+'iolacee! sunt grupate c*te doua sau solitare- lanta secret) bine c*nd umiditatea solului i a aerului sunt mari! pe timp secetos secreia nu se mai produce-

roducia de miere la ,ectar este e'aluata la 1@+ 3@ FgMzric+ea de toamn + specie anual)! se culli') ca furaj pe mici suprafee n cultur) pur) i pe suprafee destul de mari n borceaguri- n cultur) sunt r)sp*ndite dou) specii de m)(aric,e de toamna8 m)()ric,ea p)roasa cu flori albastre+ 'iolacee i m)()ric,ea panonic) cu flori galbene! am*ndou) fiind bune meliferenflorirea se produce jn mai+iunie 3 apariia florilor esic ealonat)! nflorirea ncep*nd de la ba(a4antitatea de nectar secretata de floare 'aria() ntre @!2 i 1!5 mg! d*nd o producie de miere la ,ectar ntre 3@+1@@ FgTrifoiul ro u este o specie furajer) perena ce crete spontan sau culti'at) n nordul *rii i n (ona dealurilor subcarpatice- 4ultura trifoiului ocupa! n ara noastr)! suprafee ce oscilea() n jur de 2@@-@@@ ,a! d*nd bune re(ultate n (onele cu climat r)coros i umed! indiferent de solul pe care se culti'):rifoiul infloreste din mai p*n) septembrie florile de culoare rosie+ purpurie suntVdispuse c*te 5@+2@@ n capitule- roducia de nectar pe floare este de @!@1+@!@3 mg! iar producia de miere la ,ectar este e'aluata la 25+5@ Fg- 5atorita conformaiei pe care

o are floarea de trifoi rou! corola form*nd un tub de A+1@ mm lungime! nectarul este greu accesibil albinelor a c)ror tromp) are o lungime in jur de "!5@ mm=n anii fa'orabili c*nd secreia de nectar este bun)! ndeosebi la coasa a =i+a c*nd florile sunt mai puin de('oltate! se reali(ea() culesuri de producie! recoltele de miere ajung*nd la 15+2@ FgKfamilia de albine- entru m)rirea randamentului poleni()rii se recomand aplicarea dresajului albinelorVprjn ,raniri cu sirop de (a,)r aromati(at cu flori de trifoiAlte specii de plantec furajere melifere sunt8 trifoiul alb! trifoiul ,ibrid! sparceta! sulfina alba! topinamburulCultur! # pla%t l 8u$!col 5intre culturile legumicole menion)m! n ordinea nfloririi lor! c*te'a specii cu importan) pentru albine! c,iar dac) numai ceapa 1seminceri2 i do'leacul furni(ea() culesuri de nectar i respecti' polen#idic,ea! 'ar(a! conopida i gulia pentru s)m*n)! pre(int)! de asemenea! interes pentru albine

a'*nd n 'edere producia de nectar i polen a acestoraCeapa este o plant) legumicol) cujnare 'aloare alimentar) care se culti'* n tara noastr* pe suprafee ce depaesc 4@ mii ,ectare- 4eapa pentru s)m*n) are pretenii mari fa) de lumin) i ocup) mari suprafee n sudul i 'estul )riilant) bienal) sau trienal)! ceapa pentru s)m*n) formea()! n primul sau al doilea an de cultura! un bulb! care plantat prim)'ara timpuriu! in anul urm)tor formea() tulpini florale nalte de p*n) =a 1!5 m- nflorirea are loc in lunile iunic+iulie si durea() 1@+25 de (ile in cadrul unei inflorescene! asigur*nd un cules de polen i nectar de lunga durataroducia de miere care se obine de la semincerii de ceap) 'aria() in funcie de condiiile pedoclimatice intre $@ i 15@ Fg la ,ectar'eventul, patrun,elul,leusteanul, morcovul, past"rnacul au! de asemenea! interes pentru apicultura ca urmare a secreiei de nectar si a produciei de polen-ovleacul ! specie anuala! cu tulpin) t*r*toare sau ag))toare! este originar din America- 3a noi n ara! din cele 1@ specii sunt culti'ate n cultura

pur) 1circa 3@-@@@ ,a2 si n culturi intercalate peste 2@@-@@@ ,a4antitatea de miere pe un ,ectar cultur) pura se e'aluea() a fi de 4@+45 Fg la do'leacul furajer! C@+1@@ Fg la do'leacul alb i 22+3@ Fg la do'leacul moscat- roducia de polen la ,ectar se e'aluea() la 52+5A Fg la do'leacul furajer! 43+52 Fg la do'leacul alb i de 2A+34 Fg la do'leacul moscatentru culturile intercalate de do'leac se iau n calcul! at*t pentru miere c*t i pentru polen! o treime din 'alorile date mai sus pentru culturile pureBost)no)sele! careVocup* suprafee importante mai ales n culturi intercalate! ofer) culesuri t*r(ii de ntreinere ntr+o perioad) c*nd flora melifer* este foarte s)rac)! de aceea trebuie identificate din 'reme i 'alorificate integral-ovlecelul, pepenii verzi, castraveii, sfecla rosie si spanacul sunt plante legumicole de interes pentru apicultura a'*nd n 'edere producia de nectar i polen a acestora de care beneficia() albinele n tot cursul se(onului apicolCultur! # pla%t $ #!c!%al 7! aro$at!c

lantele medicinale au o caracteristica comun) + pre(ena n esuturile lor a substanelor cu aciune terapeutica- Unele specii solicitate mai mult pentru prepararea medicamentelor obinute din plante a c)ror colectare din flora spontan) nu mai satisf)cea cerinele! au nceput sa fie culti'ate d*nd natere unei noi ramuri ale produciei agricole! cultur) plantelor medicinaleDrupa plantelor aromatice! caracteri(ate prin pre(ena n esuturile lor a unor substane denumite uleiuri 'olatile! are leg)turi str*nse cu grupa plantelor medicinale! suprapun*ndu+se n unele ca(uri.dat) cu luarea n cultur) a noi specii sau m)rirea suprafeelor ocupate de specii deja culti'ate ca plante medicinale sau aromatice! au ap)rut noi surse melifere- =mportana speciilor din aceast) grup) este deosebit) pentru apicultura! mai ales c) nflorirea lor are loc! n general! ntr+o perioada lipsit) de cules! iar durata nfloririi se ntinde pe un inter'al mare de timp! acoperind golul de cules de la sf*ritul 'erii + nceputul toamnei- 4ulesul oferit de aceste specii c,iar daca n general nu d) producii de miere! ajuta la meninerea acti'it)ii familiilor de albine i la o buna preg)tire a lor pentru iemare-

.rdinea de pre(entare a principalelor specii medicinale si aromatice culti'ate la noi n ar) este stabilit) de cronologia declan)rii feno+fa(ei de nflorire a speciilorC+imenul + specie bienal) sau peren) culti'at) ca planta medicinal)! aromatica si aliment)ra de la care se folosesc fructele pentru uleiul 'olatil ce+l coninentru cultura acestei specii sunt fa'orabile regiunile cu suficient) umiditate i cu temperaturi mai moderate! cum sunt cele din centrul i estul :ransil'aniei! ori din nordul <oldo'ei>em)natul se face prim)'ara n prima urgena 1martie+aprilie2 folosind 1@+12 Fg s)m*n) la ,ectar- Biind o plant) ale c)rei fructe se maturi(ea() ealonat! momentul recolt)rii are o importan) deosebit)- #ecoltarea manual) trebuie s) se fac) atunci c*nd 35+4@G din fructe sunt coapte! iar recoltarea cu combina c*nd "5+A@G din fructe au ajuns la maturitate4,imenul nflorete n mai+iulie o lung) perioad) din timp! d*nd producii de miere la ,ectar e'aluate la 2@+3@ FgCimbrul este un semiarbust cu tulpina lignificat) n partea inferioar)8 a fost introdus n cultura =a noi n ar) n ultimii ani! ca plant)

medicinala i condimentar)! nflorete din mai p*n) n octombrie! constituind o 'aloroas) surs) de nectar! mai ales n perioada s)rac) n flor) melifer* de l) sf*ritul 'erii4antitatea de nectar secretata de floare 'aria() ntre @!1 i @!2 mg! iar producia de miere la ,ectar este e'aluat) l) A@+12@ Fg'oinia )(u iarba stupului + planta peren)! cu miros aromatic! se poate culti'a n toat) ara! dar reuett:mai bine n regiunea podgoriilor! pe soluri fertile! calde! ad*nci! permeabile! pe locuri e&puse =a soarenmulirea se face prin semine folosind 3+5 FgK,a sau prin mp)rirea tufelor- nflorirea are =oc ncep*nd din iunie p*n) n august asigur*nd familiilor de albine un cules de ntreinereroducia de miere la ,ectar este e'aluat) la 1@@+ 15@ Fg(sopul este o planta peren)! erbacee! culti'at) pentru nsuirile ei medicinale! melifere i ornamentale- =sopul se poate culti'a pe orice sol fiind socotit ca o 'aloroas) plant) melifera m)i ales c) tuns dup) nflorirea din iunie+iulie! l*st*rete din nou nflorind nc) o dat) n septembrie+octombrie c*nd flora melifer* este foarte s)rac)-

4antitatea de nectar pe floare 'aria() de la @!1 l* @!3 mg! d*nd o producie de miere la ,ectar de 5@+ 12@ Fg(zm bun + plant) peren) este culti'at) n lume ca plant) medicinala i aromatic) pe mari suprafee de teren- 3a noi n ara o nt*lnim pe suprafee mai mari n :ara B*rsei! Brao'! Banatnmulirea i(mei bune se face destul de uor pe cale 'egetati') 1stoloni sau l)stari2- nflorirea culturilor de i(m) se produce in lunile iunie+august furni(*nd nectar i polen familiilor de albine4antitatea de nectar pe floare este de @!@2+@!@4 mg produc*nd o cantitate de miere la ,ectar ce 'aria() intre 1@@ i 2@@ Fgn ara noastr) cresc spontan i alte 'ariet)i i specii de i(m) cu o deosebit) important) pentru apicultura- Aa este i(m) broatei care ocup) suprafee nsemnate de teren n 5elta i lunca inundabil) a 5un)rii i de la care se pot obine producii de miere de 15+2@ FgKfamilie- roducia de miere la ,ectar la i(m) broatei a fost e'aluat) la 2@@ Fg)evnica + specie peren)! spontan) i culti'at)! este un semiarbust cu sistem radicular bine de('oltat i profund care i confer) o mare re(istent) la secet)- #e(istena sc)(ut) fa) de

ng,e! mai ales c*nd nu este acoperit) de ()pad)! se e&plic) prin originea ei mediteraneana3e')nica se culti') bine pe terenuri neinfestate cu buruieni perene- uin e&igent) la condiiile de sol se poate culti'a i pe solurile cele mai s)race! c,iar de natur) granitic) i silicioas)! dar prefer) solurile c*lcaroase! profunde! permeabile! cu apa freatic) la ad*ncimeentru a reali() o plantaie nc,eiat) 1f*ra goluri2 terenul trebuie ngr)at la nfiinarea plantaiei cu 4@+5@ toneK,a gunoi de grajd pe solurile argilo+ nisipoase sau nisipo+argiloase i cu 25+3@ tone pe soluri mai fertile- .dat) cu gunoiul de grajd se aplic) i do(e de $@+C@ FgK,a substana acti') fosfor i 3@ FgK,) substan) acti') potasiuAlt pla%t #!% ac a)ta cat 8or! 5 )u%tF feniculul! macul de gradina! mag,eranul! ang,inarea! Pla%t $ l!* r tr!p!c Ultima grupa de plante melifere culti'ate! o constituie plantele melifere specifice! a caror cultura se justifica c,iar numai prin 'aloarea lor melifera! respecti' prin culesuri bogate furni(ate familiilor de albine- 5ar fiecare din aceste specii

are si o alta intrebuintare! justificind pe deplin culti'area lor si anume .facelia! care este folosita in furajarea animalelor! mataciunea care se culti'a ca planta medicinala! iar +risca este apreciata in arta culinaraPla%t $ l!* r r"ac )po%ta%

rin num)rul mare de specii 'aloroase i suprafeele importante pe care le ocup)! plantele erbacee spontane! furni(ea() culesuri de ntreinere a familiilor de albine din prim)'ar) p*n) n toamn) i! n unele (one! c,iar culesuri de producieAspectul se(onier al florei spontane se modific)! n funcie de succesiunea anotimpurilor! de etapele fenologice indi'iduale! precum -i de intensitatea concurenei speciilor- rimele flori ap)r n (ona de stepa n jurul datei de 14+15 februarie! iar n (ona de munte n luna marlie+aprilie- 4ele mai multe plante erbacee sunt nflorite n (ona de step) n luna mai i nceputul lunii iunie- n (ona de munte toiul nfloritului este n iunie i nceputul lunii iulielantele erbacee spontane cu nflorire timpurie contribuie la de('oltarea familiilor de albine n

prim)'ar) d*nd astfel posibilitatea acestora s) 'alorifice cu un randament ma&im principalele culesuri8 salc*m! tei! flo)rea+soarclui! iar cele cu nflorire t*r(ie asigura condiii pentru preg)tirea familiilor de albine n 'ederea iern)m6hiocelul, primul 'estitor al prim)'erii! este o specie peren)! crete solitar sau n grupuri prin poieni! tufiuri i pajiti de la c*mpie pana n (ona de munte- =n funcie de altitudine nfloritul g,ioceilor se ealonea() din luna februarie p*n) n aprilieD,iocelul pre(int) o tulpin) subp)m*ntean) 1bulb2! iar =a suprafaa poart) doua frun(e i o floare de culoare alb)! ca un clopoel- =n interiorul florii sunt anterele care se desc,id la '*rful lor elimin*nd polenul- Albinele culeg polenul i nectarul at*t de necesar prim)'ara pentru de('oltarea puietului5in aceasta categorie mai fac de asemenea parte urmatoarele8 brindusa galbena sau de prima'ara! 'iorelele! lapteZle pasarii! brebeneii! podbalul! mierea ursului! papadia! ur(ica sau sugelul! ciubotica cucului! leurda! maseaua ciutei! rapita salbatica! macul de cimp! nemtisorul de cimp! albastrita! sulfina alba sau galbena! jalesul de cimp! sal'ia de cimp! urec,ea porcului! cimbrisorul! talpa gistii! iarba sarpelui! limba mielului! busuiocul de miriste! palamida! rac,ia!

splinuta! scara domnului! 'oroniucul! dumbetul! nalba! luminarica! loboda salbatica!! cicoarea! (buratoarea! pufulita! mararul!trifoiul rosu! i(ma broasteiAALORIFICAREA CULESURILOR DE PRODUCTIE &alorificarea culesului prin practicarea stuparitului pastoral >e reali(ea() cu respectarea .rdinului nr-"$ din 2C iulie 1CCA pri'ind #egulamentul de organi(are a stuparitului pastoral in #om*niaJarietatea terenului! bog)ia de p)duri- Runei! fane(e nt*lnite la toi pasul in toate (onele *rii noa-stre asigura un cules bogat i aproape continuu- :otui! pentru o mai buna 'alorificare a surselor de cules! este necesara deplasarea familiilor de albine n imediata apropiere a masi'elor melifere! lucrare care se reali(ea() prin ndeplinirea a o serie de condiii + stupi! mijloace de transport! drumuri de acces etc! tipul stupului folosit in stuparitul pastoral a'*nd o important) ,ot)r*toaren ceea ce pri'ete stupul 'ertical acesta este bine adaptat practic)rii stuparitului pastoral si

permite deplas)ri ndelungate i pe orice fel de drumuri- Astfel tipul de stup 'ertical cu 1@ rame se mpac,etea() rapid! pentru fi&area p)rilor componente fiind folosite doua tije introduse in orificiile 'erticale din pereii laieraliBorma paralelipipedica! f*ra piese ieite n e&terior! permite ae(are compact) a stupilor n mijloacele de transport cu ma&imum de folosire a spaiului si deplasarea acestora pentru 'alorificarea unor noi surse de nectar:. POLENIDAREA CULTURILOR oleni(area este procesul prin care gr)unciorii de polen din antere ajung pe stigmat3a majoritatea plantelor! poleni(area este f)cut) de insecte i se numete polenizare entomofil. 5intre insecte! principalul poleni(ator l repre(int) albineleBamiliile de albine destinate poleni()rii trebuie s) fie ntreinute special n acest scop! s) fie puternice! s)n)toase! cu o populaie numeroas) 1cel puin 3@ @@@ indi'i(i2 n stare acti')! cu- puiet de toate '*rstele etc-

>e recomand) ca stupii s) fie amplasai ct mai aproaipe de cultur) i unde este posibil! c,iar n interiorul acesteiarincipalele grupe de plante culti'ate! poleni(ate cu ajutorul albinelor snt 8 pomii i arbutii fructiferi 9 plantele te,nice 1floareLa+soarelui! rapia! mutarul! inul! sfecla de (a,)r+seminceri2 9 plantele furajere 1lucerna! trifoiul! sparceta2 9 semincerii de legume 1ceapa! 'ar(a! do'leacul2 9 plantele aromatice i medicinale 1coriandrul! anasonul! c,imionul! cimbrul! le')nica etc2-

MODULUL : DOOIGIENA I MEDICINA AETERINAR

N TEMA r. cr t.

1 Bolile i d)un)torii familiilor de albine 2 re'enirea i tratarea bolilor 3 <)suri de (ooigien) n stupin) 4 re'enirea comportamentului furtiag 1. BOLILE SI DAUNATORII FAMILIILOR DE ALBINE BA4:%#=%?% Acario(a ?osemo(a Amibio(a A#AI=:A#% =?:%#?% 3oca americana 3oca europeana >almonelo(a >epticemia A#AI=:A#% %X:%#?% Braulo(a Dandacul mic de stup :riungulino(a :ropilaelaps Jarroo(a

<=4.:=4% Ascosfero(a Aspergilo(a Acest capitol din intretinerea albinelor este ca o 4enusareasa 8 intotdeauna lasat de i(beliste!tratat cu indiferenta!urat!dar foarte frumos si mai ales necesar-5aca in alte directii se mai poate face rabat de calitate!aici nu e&ista jumatati de masura ci doar lucruri bine facute-Un sfat8nu ocoliti si nu tratati cu indiferenta problema!pentru ca in definiti' este o situatie de 7a fi sau a nu fi7-Aici 'a 'om pre(enta principalele boli care apar in stupina si modul lor de pre'enire si tratament- entru a nu incarca cititorul cu prea multa informatie!aceste boli au fost selectate dupa doua criterii 8 frec'enta aparitiei lor si 'irulenta cu care se manifestaNo) $o9a + o boala ce poate fi pre'enita 5enumita de multi si 7boala mi(eriei7! este o boala para(itara care apare in urma e&istentei factorilor fa'ori(anti in stup 8lipsa (borurilor de curatire in timpul iernii 9 re(er'e de ,rana slab calitati'a 1miere de mana!necapacita2 9adaosuri proteice necorespun(atoare 9 lipsa curateniei si nede(infectarea stupilor 9 umiditatea crescuta 9

iernarea grea si neconfortabila-Boala este cau(ata de un proto(oar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se acti'ea(a la aparitia conditiilor prielnice3a o infestare incipienta cu nosema!semnele clinice sunt mascate!fiind 'i(ibile numai cand incarcatura per indi'id de para(iti ajunge la o anumita limita- ractic nosemo(a netratata la timp scurtea(a 'iata albinelor!reduce drastic capacitatea de productie-=n final se ajunge pana la disparitia definiti'a a familiilor!printr+o decimare rapida->emnele clinice sunt 8urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte 9 albinele pre(inta abdomenul umflat 9 o stare de slabiciune a intregii familii 9 neingrijirea adec'ata a puietului5eoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli1'e(i diareea2!punerea unui diagnostic sigur este mai complicata!necesitand e&aminarea probelor de catre un laborator speciali(at-:otusi cand boala este a'ansata si stuparii pot pune un diagnostic corect!prin cercetarea cator'a albine moarte->e procedea(a in felul urmator 8 se ia albina!separam capul de corp si cu o penseta fina!scoatem intestinele-3a albina sanatoasa intestinul este galben sau

maroniu!pe cand la cea bolna'a culoarea este alb+ laptoasaAarroo9a + o lupta de durata 5espre 'arroo(a s+au scris teancuri de carti si articole-Aparuta pe la noi!la sfarsitul deceniului $! este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intre'ede o ra(a de speranta pentru eradicarea ei-Boala este produsa de un acarian!Jarroa Racobsoni!care ataca albinele in toate fa(ele 'ietii-=nfestarea coloniilor are loc treptat!pe o perioada de 2+3 ani!ducand in final la distrugerea acestora-=n apicultura 'arroo(a a de'enit prioritatea nr 1!fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a+i limita efectele nefaste<anifestarea clinica 8albinele si trantorii pre(inta malformatii!puietul este pestrit!lar'ele mor in po(itii nefiresti!albinele nu se mai ocupa de puiet si c,iar parasesc stupul!mortalitate mare in fa(e a'ansate-#aspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate!furtisag!patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc5epistarea bolii 8la inceputul infestarii pre(enta acarianului nu se face remarcata- entru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri8o metoda ar fi

e&aminarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si ca(uti pe ea9daca in lunile iunie si iulie cad intre 5+1@ bucatiK(i!trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta-. alta metoda este e&aminarea celulelor ce contin puiet de trantor9acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cate'a celule poate constata cu usurinta cat de gra'a e situatia-=n ultima fa(a de infestare!acarienii pot fi obser'ati si cu oc,iul liber pe albine si trantori daca pri'im cu atentieUn lucru trebuie inteles de la inceput 8 cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masi'a a numarului de acarieni!aflata la limita inlaturarii pericolului-=n principiu!stupina ar trebui sa fie un 7spatiu inc,is7!insa circulatia facila a albinelor1pastoral!'ecinatati2nu fa'ori(ea(a aceasta stare-

Loca a$ r!ca%a contro'erse

+ o boala

care starneste

3oca americana este o boala bacteriana!foarte contagioasa!produsa de agentul patogen Bacillus lar'ae-Boala apare catre sfarsitul prima'erii sau pe tot parcursul 'erii si afectea(a numai puietul! a carei moarte sur'ine dupa capacire- utem afirma ca loca americana este boala puietului capacit!iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor!este una dintre cele mai periculoase si de temut-4ontaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul1sau stupina2!unelte !miere sau polen infestat!ac,i(itii de roiuri si familii afectate de boala<anifestare clinica 8 aspect imprastiat al puietului!moartea lar'elor 1numai a celor capacite2!miros de clei de tamplarie a lar'elor moarte!aderenta la celule a lar'elor!pre(enta sol(isorilor uscati5iagnosticare 8cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator speciali(at-. diagnosticare destul de sigura 1in fa(a mai a'ansata a bolii2 se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita 7metoda a betigasului7 9 se ia un betigas!c,ibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort 9 daca lic,idul 1lar'a moarta2 se intinde intr+un filament lung!sigur este loca

americana 9 lic,idul dens 1lar'a moarta2 are culoarea galben+cafenie!mergand pana la culoarea cafelei cu lapteLoca urop a%a + sau 7dracul nu e asa de negru7 :rebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila-3oca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana!pentru ca nu are un impact la fel de gra'!decat daca nu o combatem- rimul sfat 8 daca constatati pre(enta bolii ! nu 'a repe(iti direct la antibiotice!pentru ca de multe ori albinele reusesc sa in'inga boala!daca luam masurile adec'ate<anifestare clinica + Boala are o incidenta mai sca(uta asupra familiilor de albine!decat loca americana-4u precadere ataca puietul in stadiul de lar'a tanara13+4 (ile2 si mai rar lar'ele capacite- erioada de aparitie este in prima'ara!in preajma primului cules principal1salcam2sau intre culesuri!de unde se trage conclu(ia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate-Bamiliile atacate pre(inta urmatoarele semne clinice 8faguri pestriti 9 lar'ele moarte sunt rasucite in celule!fiind atacate cu precadere lar'ele necapacite1nu lipsesc

insa si cele capacite29 lar'ele descompuse sunt de culoare cafenie inc,isa 9 capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite 9 mirosul lar'elor moarte este de 7acru7!fiind similar cu cel al otetului-5aca ati citit la loca americana despre 7proba betigasului7!aflati ca la loca europeana nu se formea(a filamente1 masa descompusa nu se intinde!decat in ca(uri rare2<odul de raspandire + Boala se raspandeste in acelasi mod ca in ca(ul locii americane 8albine ,oate sau ratacite!miere contaminata!unelte contaminate si toate celelaltePu! tul 6aro) +a)co)* ro9a2 + o crestere a frec'entei de aparitie uietul 'aros face parte din seria de boli micotice + adica acele boli care sunt pro'ocate de ciuperci-?u este o boala e&agerat de gra'a!insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistrea(a o crestere a frec'entei de aparitie!am considerat necesar sa o aducem in prim+plan<anifestare clinica + pe oglinda si fundul stupului sunt lar'e moarte!uscate si mumificate 9 puietul moare in stadiu de lar'a si preninfa 9

culoarea puietului atacat este alba!gri sau negricioasa 9 fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat 9 boala prefera 1pentru a cata oaraH2!puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare#aspandire si frec'enta de aparitie + ratacirea albinelor sau furtisag 9 sc,imbul de faguri 9 folosirea de unelte si utilaje 1inclusi' stupi2 contaminate!etc-Boala apare la cate'a familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cu'enita-5upa cum am mai spus!numarul stupinelor infectate creste alarmantA)p r8!lo9a +pu! tul p! tr!*!cat, Aspergilo(a este o boala infectocontagioas) comun) lar'elor i albinelor adulte- Bace parte din categoria (oono(elor! boala se poate transmite i la om cu locali(are n aparatul respiratorAgentul etiologic este micetul Aspergillus fla&us i uneori Aspergillus niger- Borma de re(isten) a micetului este sporul care se difu(ea() n stup n timpul lucr)rilor apicultorului i datorit) curenilor de aer-

4ontaminarea lar'elor se face de c)tre albine odat) cu ,ranaBoala e'oluea() n perioadele cu cules abundent de polen care nu poate fi prelucrat de albine ntr+un timp scurt! ceea ce fa'ori(ea() producerea e&cesului de umiditate n stup%'oluia bolii este influenat) i de factorii de clim) cu e&ces de umiditate>emne clinice Bagurii afectai de aspergilo() pre(int) urm)toarele semne clinice i modific)ri anatomopatologice8 + lar'ele afectate mor imediat dup) c)p)cire9 + n celulele nec)p)cite se obser') o p*n() de mucegai de culoare galben+'er(ui sau negru9 + (ona afectat) se l)rgete! cuprinde mai multe celule cu puiet i albine i formea() insule sau plaje de mucegai9 + lar'ele de albine sunt in'adate de miceliu galben+'er(ui! sunt des,idratate! puternic aderente la pereii celulelor! au consisten) dur) 1puiet pietrificat29 + albinele bolna'e pre(int) stare de agitaie! incapacitate de (bor! cad pe p)m*nt cu mic)ri de(ordonate ale membrelor! pieselor bucale sau

segmentelor abdominale i mor n c*te'a ore prin to&iemie9 + cada'rele albinelor au abdomenul uor m)rit i n scurt timp de'ine dur ca i toracele! + miceliul in'adea() ntreg corpul albinei ncep*nd de la intestin! cuprinde tegumentul! iese prin orificiile naturale i acoper) ntreg corpul cu un strat de spori galben+'er(ui<)suri de combatere 5atorit) modului de contaminare! r)sp*ndirii foarte rapide a bolii la puiet i albine! a pericolului pe care l pre(int) pentru apicultor! se recomand) distrugerea familiei de albine bolna')5ac) boala este n stadiul incipient! se recomand) eliminarea fagurilor afectai! topirea acestora i instituirea m)surilor de (ooigien) [ cur)irea mecanic)! flambarea i de(infecia c,imic)Bagurii puternic afectai i re(iduurile din stupi i stupin) se distrug obligatoriu prin ardere:ratamentul se efectuea() la toate familiile din stupin) cu <icocidin sau 4odratin! conform prospectelor care nsoesc medicamenteleSALMONELODA + PARATIFODA, ALBINELOR

Boal) infecioas) specific) albinelor adulte%ste produs) de 7almonella schotmulleri al&ei. %'oluea() n tot se(onul acti'>emne clinice8 + incapacitate de (bor9 + abdomen balonat! diaree9 + parali(ie! urmat) de moarte<)suri de combatere8 \ albinele moarte se 'or arde9 \ tratament cu o&itetraciclin) 1dac) e'oluia este alarmant)2 ca i n ca(ul septicemiei9 \ de(infecie de necesitateSEPTICEMIA %ste o boal) infectocontagioas) specific) albinelor adulte! produs) de 8seudomonas apiseptica- oate e'olua sub form) acut) i cronic) n tot se(onul acti'- %ste fa'ori(at) de condiii deficitare de ntreinere! ploi reci de lung) durat)! lips) de cules- Agentul infecios se g)sete n natur) i n stupi>emnele clinice i modific)rile anatomopatologice sunt caracteristice8

+ incapacitate de (bor! p)r)sirea stupului! semne ner'oase9 + mortalitate n faa stupului9 + descompunerea rapid) la simpla atingere a cada'relor albinelor n p)rile componente ale corpului 1cap! torace! abdomen! aripi29 + ,emolimfa de'ine alb+l)ptoas) [ semn patognomonic4ontaminarea se face pe cale digesti')! agentul patogen ajunge n ,emolimf)! se multiplic) i pro'oac) moartea prin septicemie<)suri de combatere8 \ albinele moarte de pe fundul stupilor i din faa urdinielor se ard9 \ se efectuea() tratament cu o&itetraciclin) 1dac) e'oluea() gra'2 @!5 g K l sirop! c*te 25@+5@@ ml K familie! n funcie de puterea acesteia! 3+5 administr)ri la inter'al de 4+5 (ile9 \ de(infecia de necesitateACARIODA Acario(a este o boal) para(itar) care afectea() albinele adulte*n) n pre(ent boala nu a fost diagnosticat) pe teritoriul #om*niei- Biind o boal)

deosebit de gra') care produce pierderi masi'e n familiile de albine! face parte din lista bolilor supuse m)surilor obligatorii de supra'eg,ere! declarare i carantinare! n conformitate cu legislaia sanitar [ 'eterinar)Agentul etiologic este acarianul Acarapis 9oodi! care se locali(ea()! se de('olt) i se reproduce n tra,eele protoracice ale albinei- A fost identificat deasemenea n cap! torace i n sacii aeriferi abdominali ai albineiAfectea() albinele tinere! mai mici de 1@ (ile! pentru c) para(itul poate p)trunde mai uor prin stigmele acestora fa) de cele ale albinelor b)tr*ne care se micorea() odat) cu '*rsta4ontaminarea se face n stup de la o albin) la alta i de la o stupin) la alta prin albinele ,oae! r)t)cite! tr*ntori sau roiuri5up) fecundare! femela intr) n prima perec,e a tra,eelor toracice unde depune A+2@ de ou)- 4iclul de de('oltare a acarianului de la ou! lar')! nimf)! adult! durea() ntre 11 [ 1" (ile%fectele gra'e produse de para(it asupra albinei sunt datorate aciunii mecanice la ni'elul peretelui tra,eal pe care l neap) i i produce le(iuni prin care se scurg cantit)i mari de ,emolimf) cu care para(itul se ,r)nete!

perturb)rilor fi(iologice consecuti'e obstru)rii canalelor aerifere urmat) de moartea albinei prin sufocareAcario(a poate e'olua n form) acut) i cronic)%'oluia bolii este influenat) de '*rsta albinelor! de se(on! deoarece n perioada de ,ibernare para(itul trece mai uor de la o albin) la alta! iar durata mai lung) de 'ia) a albinelor permite acestuia depunerea mai multor serii de ou) la aceeai ga(d)5easemeni e'oluia bolii este influenat) de puterea familiei i de capacitatea de nlocuire a albinelor care mor datorit) bolii>emnele clinice8 nu sunt specifice! fiind comune i altor boli- Apar c*nd gradul de infestare este mare- Acestea se manifest) prim)'ara timpuriu prin8 + depopularea familiei ca urmare a efectului spoliator al para(itului9 + mortalitate masi')! tendin) e&agerat) la roire9 + albinele para(itate au abdomenul dilatat! pre(int) tulbur)ri digesti'e! diaree datorit) unui consum e&agerat de ,ran) pentru asigurarea c)ldurii necesare9

+ incapacitate de (bor! albinele nnaintea() n salturi! apar tremur)turi ale corpului9 + aripi destinse asimetric! n 6]^9 + albinele bolna'e p)r)sesc stupul! se adun) n grupuri mici i morierderile cau(ate de acario() sunt foarte mari iar capacitatea producti') a albinelor bolna'e este mult diminuat)5iagnosticul bolii se stabilete numai n laboratoarele sanitar+'eterinare de specialitate! pe probe de albine 'ii sau moarte de cel mult 1+2 (ilerobele indi'iduali(ate 'or fi prele'ate din familiile sl)bite! depopulate sau moarte n celule! pe ,ran)<)suri de pre'enire i combatere + e'itarea cump)r)rii sau sc,imbului de material bilogic f)r) documentele sanitar+'eterinare care atest) starea de s)n)tate a acestuia9 + eliminarea albinelor b)tr*ne cu semne clinice de boal) posibil infestate! la sf*ritul se(onului acti'9 + stimularea depunerii de puiet pentru nlocuirea albinelor moarte9 + p)strarea n stupin) numai a familiilor de albine puternice9 + distrugerea familiilor slabe! cu semne clinice de boal)9

4ombaterea bolii se ba(ea() pe substane acaricide sub form) de fumigaii de tipul Jarac,et Borte i uleiuri eterice 'olatile AMIBIODA E%#opara9!to9( Amibio(a este o boal) para(itar) a albinelor adulte care se manifest) clinic prin tulbur)ri digesti'e- %'oluea() destul de rar i se asocia() de obicei cu nosemo(aBorma de re(isten) a para(itului este c,istul- ara(itul se r)sp*ndete prin intermediul c,itilor odat) cu ,rana i se locali(ea() n intestinul gros i n rectumul albineiBoala e'oluea() prim)'ara aprilie + mai! sub form) latent) datorit) condiiilor rele de iernare sau a ,ranei necorespun()toare>emne clinice Albinele bolna'e pre(int) 8 + abdomen m)rit! flasc 9 + fecale diareice eliminate sub form) de jet! de culoare g)lbuie cu miros fetid 9 + stare de agitaie! tremur)turi ale aripilor! mic)ri ale abdomenului 9

+ familia bolna') se depopulea()! sl)bete i moare 9 <)surile de pre'enire i combatere sunt cele menionate la nosemo()BRAULODA E%#opara9!to9( Braulo(a este o para(ito() care afectea() populaia adult) a familiei de albine! m)tcile a'*nd cel mai mult de suferit de pe urma eiBoala este produs) de dipterul (raula coecarim)'ara dup) mperec,ere! femela para(itului depune ou) pe faa intern) a c)p)celelor fagurilor cu miere- 3ar'ele dup) eclo(iune sap) n cear) o reea de canale n care se de('olt)! se ,r)nesc cu un amestec de cear) i polen! trec prin stadiile de matamorfo()! transform*ndu+se n nimf) i apoi n adult- 4iclul e'oluti' durea() 21 (ile Braula coeca are corpul aproape sferic de 1!5 K @!C mm de culoare brun rocat acoperit cu periori negri-

ara(itul adult se alimentea() cu ,ran) din gua albinelor! a'*nd aparat bucal adaptat pentru supt i lins- >e concentrea() n num)r mare pe corpul m)tcii unde i g)sesc ,rana mai uor i n cantitate mai mare- ?um)rul mare de para(ii pe matc) produce o stare de iritaie permanent) ceea ce face ca aceasta s) nu se ,r)neasc) corespun()tor! i reduce acti'itatea i n final c,iar moartea4ontaminarea se face prin sc,imbul de faguri sau albine de la o familie la alta! prin albinele ,oae! tr*ntori sau albinele care se r)t)cesc<)suri de combatere :ratament medicamentos cu <a'rirol G/%#acul $!c +% 8ru, # )tup A%:/=?A :U<=5A Un nou pericol pentru albinele noastre *n) n pre(ent g*ndacul mic de stup 1Aet,ina tumida2 nu a fost semnalat n #om*nia- A fost identificat n diferite (one din >UA! Africa de >ud! Australia i %uropa- 5in studiile efectuate s+a stabilit c) r)sp*ndirea g*ndacului se face prin intermediul roilor la pac,et i odat) cu lucr)rile din

stupi- 5easemeni! s+a constatat c) adulii pot (bura p*n) la A Fm- =niial! g*ndacul este galben+ maroniu ajung*nd la maturitate de culoare neagr)! acoperit cu un p)r fin- Bemela fecundat) intr) n stup i i depune ponta n (onele ntunecoase ale acestuia! pe lemnul ramelor! n fisuri sau n celulele cu puiet! miere i polen- erioada de incubaie este de 1+" (ile- 4iclul de metamorfo() este lar')! pup)! adult i durea() 31+A1 de (ile>tadiul lar'ar durea() 1@+1" (ile- %ste foarte agresi' pentru familia de albine deoarece sap) galerii pe fagure! distruge puietul! lar'a lui fiind carni'or)- >e ,r)nete cu puiet! deasemeni cu miere i polen- 5efec) n miere! c)rei) i sc,imb) culoarea i produce fermentaie- <irosul de fermentaie poate fi primul semn de infestare3a maturitate! lar'ele ies din stup i intr) n sol 1prefer) solurile umede! permeabile i temperaturi de peste 1@_42 la 1@+3@ cm ad*ncime unde se metamorfo(ea() n 15+"@ de (ile i ajunse la maturitate! dup) mperec,ere! reintr) n stup iar dup) o s)pt)m*n) depun ponta3ar'a g*ndacului mic se poate confunda cu lar'a de Daleria mellonela de care se deosebete ns) prin num)rul de " picioare dispuse anterioar

mult mai de('oltate! prin spinii de pe partea dorsal) a fiec)rui inel i culoarea galben)4onsecinele pentru colonie sunt gra'e8 + lar'a sap) galerii n rame i distruge puietul de albin)9 + pre(ena n miere sc,imb) culoarea i aspectul acesteia! produce fermentaie care i sc,imb) mirosul9 + atac) depo(itele de miere<)suri mecanice de combatere8 + m)suri de igien) n stupin)9 + asanarea solului pe cca 2m n jurul stupilor9 + controlul (onelor ntunecate ale stupilor! fundurilor i neregularit)ilor acestora unde se g)sesc deeuri din stup9 + arderea albinelor moarte! a fundurilor i ramelor atacate pentru distrugerea ou)lor i lar'elor para(itului9 + precauii n ca(ul folosirii unor rame i faguri din (one necunoscute! la sc,imbul de material biologic! unific)ri de colonii9 + p)strarea n stupin) a familiilor puternice! cu un num)r mare de albine care s) asigure acoperirea i deci protejarea fagurilor mpotri'a g*ndacului mic de stup i a g)selniei-

4a tratament medicamentos! n )rile n care s+a depistat g*ndacul mic 1>UA2 se folosete 4,ecF <ite care are ca substan) acti') coumap,os! completat de asanarea solului din jurul stupilor cu Dard >tar 4@G %4 care ntrerupe ciclul e'oluti' al acestuiaTRIUNGULINODA %ste o boal) para(itar) de in'a(ie a albinelor culeg)toare produs) de lar'ele unor insecte cunoscute sub numele de 'eloe &ariegatus i 'eloe proscarabeus! pre(ente pe flora melifer) din p)duri! li'e(i i f*neeBemela para(itului adult i depune ou)le grupate ntr+o substan) cleioas) n p)m*nt- 5in ou) ies lar'ele de form) apro&imati' triung,iular)! corp segmentat de form) alungit)! de culoare maronie! pre')(ut cu trei perec,i de picioare cu g,eare cu care se fi&ea() pe corpul albinei3ar'a de 'eloe &ariegatus [ foarte agresi') pentru albine [ are un aparat bucal cu mandibule puternice cu care perforea() membrana intersegmentar) a acesteia! p)trunde cu jum)tate din corpul s)u n ca'itatea abdominal)

a albinei unde se ,r)nete cu ,emolimf)! o spolia()! cau(*ndu+i moarteaAlbinele para(itate pre(int)8 + stare de agitaie9 + mic)ri spasmodice9 + cad pe sol cu picioruele n sus9 ncearc) ndep)rtarea para(itului de pe corpul lorAria de infestare fiind foarte mare! nu se pot institui m)suri specifice de combatere- >+a obser'at ns) c) tratamentele de combaterea 'arroo(ei au dat re(ultate bune i n ca(ul triungulino(ei-

INFESTAGIA TROPILAELAPS

ALBINELOR

CU

%ropilaelaps clareae i %ropilaelaps :oenigerum sunt acarieni care para(itea() puietul de albine n stadiul de lar') i pup)- 4a urmare a procesului de ,r)nire a para(itului! n colonie apare puiet malformat! moartea albinelor! depopulare! p)r)sirea stupului de c)tre albinele lucr)toare-

Bemela para(itului are o form) alungit)! de culoare brun+rocat)! cu lungime de apro&imati' 1 mm- >e deplasea() cu rapiditate i intr) n celula cu puiet cu puin timp nainte de c)p)cire- 5epune 1+4 ou)! ciclul biologic este scurt! de apro&imati' o s)pt)m*n)- %clo(ionea() odat) cu albina i para(itea() o alt) ga(d)- 5ac) familia de albine este para(itat) n acelai timp i de ;arroa destructor, %ropilaelaps se de('olt) mai rapid dec*t ;arroa destructorActi'itatea mecanic) pentru supra'ieuirea para(itului pe albina adult) este de foarte scurt) durat)! 1+2 (ile! deoarece acesta nu poate str)punge membrana tegumentar) a albinei adulte- Bemelele para(itului care poart) ponta mor dup) 2 (ile n ca(ul n care nu au depus ponta#)sp*ndirea para(itului se face de c)tre albinele lucr)toare>emne clinice8 + puiet dispus neuniform pe fagure9 + mortalitate la lar'e i pupe! cada'rele lor pot fi parial ieite din celule9 + din puietul para(itat eclo(ionea() albine malformate! cu abdomen distorsionat! cu aripi incomplete! apode sau cu picioare malformate9 + albine care se t*r)sc n faa urdinielor9

+ celule cu c)p)cele perforate de c)tre albinele sanitare care ncearc) s) ndep)rte(e din celule pupele sau albinele para(itate9 + depopularea coloniei datorit) distrugerii puietului i mortalit)ii albinelor9 + familia infestat) poate transmite boala la celelalte familii din stupin) prin albinele para(itate<)suri de combatere8 :ratamentele cu Jarac,et Borte PREAENIREA SI TRATAREA BOLILOR NOSEMODA <asuri igienico+sanitare de pre'entie si combatere a nosemo(ei 8 + inlocuirea la ma&-2+3 ani a tuturor fagurilor din stupi 9 e&ista metode de inlocuire anuala a fagurilor!dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou!este perfect+ distrugerea fagurilor 'ec,i sau noi care contin pete diareece 9 si ramele 'ec,i care nu mai pot fi de(infectate corect!se distrug+ colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata-

+ in familiile cu nosemo(a se inlocuiesc obligatoriu matcile!indiferent de 'arsta si calitati+ curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4G 1pre'enti'2!sau de cate ori este ne'oie1dupa constatarea bolii2 9 la utilajele si uneltele metalice!se fac fumigatii cu formol 3G 9 aceste de(infectii 'or fi urmate de o clatire abundenta cu apa+ supra'eg,erea permanenta a familiilor si e&ecutarea masurilor adec'ate fara intar(ieri sau amanari+ folosirea cu precautie a ,ranirilor proteice de prima'ara 1adaos de polen sau pastura in miere2 si inter(icerea cu desa'arsire a ,ranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere:#A:A<%?: ?.>%<.IA + #.:.B=3 8 =n #omania aceasta boala se tratea(a cu preparatul 7 rotofil7-%ste un e&tract din ingrediente naturale care nu crea(a prejudicii!nici albinelor!nici produselor stupului- rin continutul de principii acti'e1'itamine si microelemente2!stimulea(a secretia en(imatica digesti'a a albinelor si lar'elor!in,iband para(itul-<od de administrare 8 rotofilul se administrea(a in sirop cate 1$ mlKl sau in pasta de (a,ar!miere si (a,ar!cate 34

mlKFg->e administrea(a toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau prima'ara in pasta sau siropul de stimulare-:ratamentul se e&ecuta de cate ori este ne'oie!cu o singura conditie 8cantitati' do(a de rotofil sa nu depaseasca A@ mlKfamilieKan- entru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati do(ele de administrare:#A:A<%?: ?.>%<.IA + BU<=5=3 B 8 Un alt preparat!mai 'ec,i!adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Bumidil B-=n tarile U-% este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemo(ei-4a principiu acti'!Bumidil B!are la ba(a antibioticul fumagilina-Administrare 8 >e administrea(a amestecat in sirop astfel 8 la o colonie mare 25 g principiu acti' la 1litru sirop!la una medie 1A gK@!$5@ litri sirop!iar pentru un roi 1A gK@!5@@litri sirop-Aceste cantitati se administrea(a saptamanal->unt doua moduri de administrare 8 in ,rana albinelor!cu preparatul li'rat in ,ranitor 9 prin pul'eri(area pe rame si peretii stupului iar siropul ramas !li'rat ca ,rana-=n total se fac A administrari la inter'al de $ (ile!intre administrare-5upa cum 'edeti tratamentul este de durata!iar prin faptul ca principiul acti' este un antibiotic!e&ista riscul de

contaminare a mierii daca este facut in plin se(on acti'-#ecomandam mare precautie:#A:A<%?: ?.>%<.IA + ?%4.?J%?:=.?A3 8Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante1cimbru!coada soricelului etc2 la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi-4omponentele se amesteca cu $5@ g sirop de (a,ar si se da albinelor in portii de 2@@ g-4onform celor spuse in multe ca(uri s+au obtinut re(ultate bune4onclu(ii 8 orice tratament folositi!respectati do(ele !modul de administrare recomandat!perioada etc-5ublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico+sanitare draconice!pentru ca altfel re(ultatele 'or fi minimeAAROODA :#A:A<%?: JA##..IA +JA#A4/%: 8 >ubstanta acti'a!raspandita prin fumigatii!actionea(a asupra para(itilor prin contact molecular-%ste un medicament de sinte(a!cu un bun randament!care administrat corect duce la reducerea masi'a a para(itilor-Un de(a'antaj 8 rin modul de administrare1fumigatii2!nu actionea(a si asupra puietului capacit-5e aceea

cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna!cand in stupi nu mai e&ista acest puiet capacit-#etineti acest lucru pentru ca este foarte important<odul de administrare 8:oamna!la sfarsit de septembrie 1sau functie de 'reme2!cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente-%ste permisa e&istenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente!insa cel de+al treilea se face neaparat fara pre(enta acestuia-=nter'alul intre tratamente este de $ (ile!iar temperatura e&terioara sa fie peste 12 grade 4rin urdinis!ase(ata pe o tablita!se introduce o banda speciala!aprinsa!pe care picuram substanta acti'a 8 2 picaturi pentru un corp multietajat!3 picaturi pentru un corp 5adant si 4 picaturi pentru un stup ori(ontal- Atentie la aprinderea ben(ii 8 nu in,alati fumul si mai ales supra'eg,eati stupii!pentru ca este pericol de incendiu-:ratamentele se fac dimineata de'reme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup-?u mariti do(a de substanta acti'a pentru a nu into&ica albineleAstfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile 'or ierna in bune conditii-=n prima'ara se mai face un tratament1o singura

administrare2!profitand de faptul ca puietul este putin e&tins-Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa e&tragerea mierii de salcam!insa a'and in 'edere eficienta sca(uta!si pericolul mare de contaminare!ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu:#A:A<%?: JA##..IA + <AJ#=#.3 8 <a'rirolul este destinat combaterii 'aro(ei cat si a braulo(ei la albine->ubstanta acti'a este 7ma'riF7 si se administrea(a sub forma de ben(i te&tile impregnate!actionand prin contact- re(entarea este in role de 5 m!o cutie fiind folosita la 1@ familii5upa terminarea tratamentului cu Jarac,et si inainte de strangerea albinelor in g,emul de iernare!se introduc fasii de <a'rirol in mijlocul cuibului si a'and grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii1pe cat posibil2-Acestea 'or ramane 3+4 luni in cuib!actionand latent prin contact-<are atentie insa la inceputul prima'erii sa scoateti ben(ile1si pe cele ca(ute pe fundul stupului2!pentru ca riscati sa contaminati mierea->e poate afirma ca tratamentul cu <a'rirol este o prelungire fericita a celui cu Jarac,et!astfel fiind eliminati si para(itii care e'entual au scapat in toamna-

:#A:A<%?: JA##..IA + A4=5 B.#<=4 8 =n .ccident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinte(a asupra produselor stupului se practica asa numita 7c,imie biologica7-Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a de'enit un produs preferat-Bolosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa-:ratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului!cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul 'erii dupa ce ridicam mierea din stupi-4onform literaturii de specialitate si tratamentele de prima'ara duc la cresterea procentului de re(iduri din miere si ceara<odul de administrare 8. placuta de carton de 2@K3@ cm si 1!5 mm grosime!se imbiba cu acid formic in concentratie de "@G- entru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat!deci pentru un corp 5adant apro&- 2@ ml-%ste recomandat ca placuta de carton sa fie ase(ata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu oc,iuri mici!pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta acti'a-:inem placuta in stup 5+$ (ile!facem o pau(a de alte $ (ile!si apoi repetam operatiunea de 3 ori!in total fiind facute 4

tratamente-:emperatura la care se face tratamentul este de 12+25 grade 4-4a o recomandare suplimentara 9 restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la mane'rarea acidului pentru ca este puternic coro(i'=n urma folosirii acestui tratament se obtin re(ultate bune fiind distrusi c,iar si para(itii din celulele capacite-Ase(area placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejea(a matca:#A:A<%?: JA##..IA + <%:.5A B=. 8 Am mai 'orbit ca acarianul 'arooa are o mare preferinta!puietul de trantor 9apicultorii trebuie sa profite de aceasta 7slabiciune7 a para(itului si sa procede(e astfel pentru a+l inlatura 9 o prima 'arianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti!insamantati si capaciti sa fie recoltati-4ealalta 'arianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna! la marginea cuibului si ridicarea acesteia in prima'ara dupa ce a fost insamantata si capacita-:rebuie spus ca aceste metode nu ne

scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei4onclu(ii 8 lupta cu acest ade'arat distrugator este o lupta de durata-Bineinteles ca mijloacele de combatere in lume sunt mult mai largi->unt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit->impla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic-4eea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce a'em!putem obtine re(ultate buneLOCA AMERICANA :#A:A<%?: 3.4A A<%#=4A?A + Biind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteri(a astfel prin 7cate bordeie!atatea obicee7-=n principiu boala se poate trata cu antibiotice!numai ca de aici pleaca toate di'ergentele-Antibioticele sunt 7proscrise7 in U-%!iar prin tratament acestea trec in miere!polen!ceara!pastura si produsele de'in impropii e&portului4um procedea(a 7puritanii7 din U-% cu familiile bolna'e 8unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat!cu repopulari masi'e cu material

genetic indemn de boli1oare asa o fiH--in orice ca( asa se intampla la modul declarati'2 9 o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului 7roiului artificial7 9procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autori(ate!cu recuperarea cerii-Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup de(infectat!prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton-?oul stup se dotea(a numai cu faguri artificiali!albinele urmand sa fie ,ranite cu sirop de (a,ar 1K1!daca nu e&ista cules in natura- ractic metoda repre(inta punerea familiei in stare de roi artificial->e afirma ca mierea care mai e&ista in gusa albinelor!contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare=n literatura de specialitate!mai este o referire la tratamentul cu antibiotice!care poate fi prescris de catre medicul 'eterinar 1uite ca si+au lasat si ei o portita de iesire2-:oate metodele sunt urmate de o de(infectare puternica -3ucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o pre'entie anuala a bolii-4ert este ca pe plan legislati'!fiecare tara din U-%!are o anumita politica in domeniul apicol!neajungandu+se la un punct comun-

Acum sa trecem la #omania 8 ca si altii 1e&-americanii2!in #omania specialistii considera ca familiile bolna'e de loca americana pot fi sal'ate- retul este insa mare!stuparii ramanand cu satisfactia ca si+au sal'at stupinele-Bineinteles daca a'em nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana!intreaga cantitate de produse este compromisa 1cel putin la e&port2-:oti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de pre'entie 9 sc,imbarea la ma&- 2 ani a tuturor fagurilor din stupi 9 de(infectarea anuala a stupilor!ramelor!fagurilor de la re(er'a 9 de(infectarea de cate ori este ne'oie a uneltelor9 pre'enirea furtisagului 9 mentinerea in stupina numai a familiilor puternice 1cele slabe se unesc sau se distrug29 procurarea de material genetic indemn de boli 9 limitarea pe cat posibil a pastoralului 9 mentinerea stupinei ca un teritoriu 7inc,is7!etc4ombaterea si tratarea bolii 8 4ombaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe!mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli-3a familiile puternice se distrug numai fagurii care pre(inta semne de boala-Antibioticele folosite in tratament sunt 3.4A<=4=? ! >U3BA:=AI.3 !:%#A<=4=?A 9 modul de administrare!do(ele si

alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispo(itie de producator- 5in nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico+sanitare se face in (adar->a recapitulam ce a'em de facut 8 distrugem familiile slabe 9 curatam stupii de urme de ceara!propolis!ii spalam cu lesie de soda caustica 4G!clatim bine cu multa apa!apoi flambam lemnul cu lampa de ben(ina sau ga( 9 indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala!flambam usor ramele cu flacara 9spalam si de(infectam toate uneltele si utilajele 9curatam toate resturile si le ardem 9 mierea e&trasa este buna numai pentru consumul uman!fiind total inter(isa ,ranirea albinelor 9 5oua sfaturi de inc,eiere 8 ?U faceti tratamente pre'enti'e cu antibiotice!pentru ca nu sunt necesare-Asa riscati sa pierdeti 1prin contaminare2 toata recolta de produse-4elalalt sfat este 8 pre'eniti boala!pentru ca altfel o sa a'eti mari neca(uri EEE LOCA EUROPEANA 4ombatere si tratament + >e obser'a ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna- re(enta altor boli si mai cu seama a

nosemo(ei!constituie un factor fa'ori(ant!la fel si absenta culesurilor in prima'ara-5in fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala!instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta-4e a'em noi ca 7stupari responsabili7 de facut 8 =n primul rand ar fi asigurarea unui bun cules!sau daca nu ,ranim artificial 9 indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa+ si faca curatenie 9 stropim toti fagurii cu sirop de (a,ar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie 9 in ca(urile mai gra'e se poate proceda la inlocuirea matcii!banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului!ar da un raga( albinelor sa curete fagurii=n ca(uri foarte gra'e!daca nu putem controla boala!se fac tratamente cu antibiotice + :%#A<=4=?A ! %#=:#.<=4=?A ! 3.4A<=4=? + insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite-:oate masurile si tratamentele trebuie completate de o de(infectare la 7sange7 a stupilor!ramelor!uneltelor!fagurilor cu ,rana!etc>faturi finale + =ncercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor 9 ?U faceti tratamente pre'enti'e cu antibiotice 9 aplicati masurile

igienico+sanitare 9 sc,imbati toti fagurii la 2 ani!ca masura de pre'entiePUIETUL AAROS re'enire si combatere + la aparitia puietului 'aros stuparii au o contributie decisi'a-Bamiliile slabe!umiditatea crescuta in stup!polenul umed!cuibul largit fara discernamant!sunt factori fa'ori(anti-=n literatura de specialitate se afirma ca puietul 'aros ar fi o 7boala secundara7! si ca aparitia are o frec'enta crescuta la familiile atacate de 'aroo(a- ractic puietul 'aros 7nu se de('olta in tesutul lar'elor sanatoase7=n #omania boala se tratea(a cu medicamentul <=4.4=5=?-Acesta se presara pe rame si pe albine!cate 1@@+15@ g de substanta acti'a- se fac 4+" tratamente la diferenta de $ (ile intre ele=nainte de a trece la tratamentul medicamentos!incercati sa eliminati boala astfel 8reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos!neocupati bine de albine 9 eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si de(infectati 9 de(infectati fundul stupului!pentru ca acolo au ca(ut lar'ele moarte si care au fost scoase de albine 9 imbunatatiti 'entilatia!reduceti umiditatea

stupului 9 stropiti fagurii cu sirop de (a,ar pentru a stimula instinctul de curatireMASURI DE DOOIGIENA IN STUPINA DEDINFECTIILE CURENTE SI DE NECESITATE D 9!%* ct!a5 este una din operatiunile importante din cadrul comple&aului de masuri pentru pre'enirea si combaterea bolilor infectioase si contagioase la albinerin ea se urmareste distrugerea germenilor patogeni=n general! de(infectia cuprinde urmatoarele operatiuni successi'e 8 curatirea manuala a obiectelor si de(infectat9 aplicarea substantelor de(infectante9 respectarea timpului de contact! intre substanta de(infectanta si obiectul supus de(infectiei9 indepartarea prin spalare si aerisire a substantei de(infectante5in punct de 'edere a scopului urmarit! de(infectia poate fi8 pre'enti'e 1 profilactica29 de necessitate1 cand a aparut boala29 =n cadrul de(infectiei de necessitate! se disting9 de(infectia curenta ce se e&ecuta in perioada de e'olutie a bolii9 de(infectia finala! dupa stingerea bolii9

5e(infectia propriu+(isa! se efectuea(a cu unul dintre urmatoarele materiale de(infectante8 +soda caustica in concentratie de 4G- entru de(infectia unui stup se folosesc 3+4 l! sol- soda caustica9 + soda de rufe 1 calcinata2! in concentratie de 5Gentru de(inf- unui stup se folosesc 3+4 l+ formolul commercial 1 formalina2! in concentratie de 14G9 + sapunul de rufe! solutie de 5G+ acidul acetic glacial commercial in concentratie de C"G! pentru de(infectia fagurilor goi de re(er'a9 + sulful 1in batoane2! nu pulbere! se foloseste sub forma de fumigatii pt- de(infectia fagurilor noi! de re(er'acare sunt introdusi in spatii ermeti(ate+ apa o&igenta! sol 3G! se foloseste in ca(ul 'iro(elor- Bagurii goi de re(er'a! se de(infectea(a prin umplerea celulelor cu solutie! sau prin stropire si imbaiere+ cloramina B! comprimate a @!5 g- se prepara solde @!5+1G@ + 'arul nestins! se utili(ea(a pentru de(infectia oglin(ii stupului si a 'etrei stupinei inainte ca acestea sa fie sapateBagurii pro'eniti de la stupii infectati ! insa fara puiet mort! se de(infectea(a in camere ermeti(ate!

cu 'apori de formol! acid acetic glacial!sau prin sulfuri(areentru formoli(are in stupimele mari se foloseste formoli(atorulentru stupinele mici! fagurii se de(infectea(a in dulapuri sau corpuri de stup prin e'aporarea formolului fara surse de caldura<ainile se de(infectea(a prin spalare cu apa calda si sapun IGIENA FAMILIILOR DE ALBINE SI A STUPINELOR %ste bine de stiut faptul ca familiile puternice! cu matca 'iguroasa! prolifica! au mai mare re(istenta fata de majoritatea bolilor>e 'or lua urmatoare masuri de igiena8 sc,imarea anuala a cel putin 1K3 din faguri9 indepartarea cada'relor de albine! a lar'elor si nimfelor moarte! de(infectia anuala a stupilor9 igiena surselor de apa9 igiena alimentara a albinelor9 igiena ustensilelor apicole! si a materialelor de protectie a stuparului9 igiena pa'ilioanelor apicole a caror stupi de'in focare de boli itineranteALTE ACTIUNI CU CARACTER PERMANENT

Actiuni de diagnostic controlul stupilor pentru loca europeana9 controlul stupilor pentru loca Americana9 diagnosticul ascosfero(ei9 diagnosticul nosemo(ei9 diagnosticul 'iro(elor si ricFettsio(elor9 diagnosticul 'aroo(ei9 diagnosticul acarapio(ei re'enirea into&icatiilor la albine PREAENIREA FURTISAG COMPORTAMENTULUI

Furt!7a8ul sau *urtul # $! r de la o familie de albine la alta este o problem) cu care se confrunt) apicultorii! mai ales n perioadele n care nectarul se g)sete mai rar- 5ac) g)sesc nectar n flori! prefer) s) l culeag)! n loc s) l fure! f)r) s) in) cont c) s+ar putea s) culeag) o cantitate mai mare de ,ran)! ntr+o perioad) scurt) de timp- At*ta timp c*t albinele g)sesc nectar n flori nu consum) din mierea adunat) n faguri- 5oar c*nd m*ncarea din sursa natural) nu mai este disponibil)! albinele folosesc mierea din faguri sau orice alt) substan) dulce care le st) la dispo(iiePr 6 %!r a *urt!)a8ulu! ) r al!9 9a a)t* l F

+ sa desc,idem cat mai rar stupii 1dupa notele noastre din caietul de e'identa din stupina! de preferinta in a doua parte a (ilei! in nici un ca( dimineata2 si sa+i inc,idem cat mai repede posibil9 sa nu lasam rame cu miere sau c,iar fara miere descoperite sau uitate prin stupina9 + urdinisurile trebuie sa fie proportionate in functie de puterea familiei9 + stimularile sau ,ranirile se 'or face doar seara tar(iu sau c,iar noaptea9 + apa sa nu fie ase(ata in fata stupinei9 + stupii sa fie ase(ati in randuri rare sau in grupuri distincte si cu distanta intre familii9 + sa a'em permanent in stupina materiale necesare pentru aparare contra furtisagului 1acid fenic! ga(! creolina! etc-2-

MODULUL < ECOLOGIA I PROTECGIA MEDIULUI

N TEMA r. cr t. 1 rotecia familiilor de albine contra

into&icaiilor cu pesticide 2 <ediul ecologic i poluarea mediului ambiant 3 rotejarea resurselor naturale PROTECCTIA FAMILIILOR DE ALBINE CONTRA INTOCICATIILOR CU PESTICIDE =nceperea se(onului apicol acti' a impus necesitatea asigurarii protectiei familiilor de albine impotri'a into&icatiilor cu pesticide=n acest sens! <inisterul Agriculturii! Alimentatiei si adurilor! prin 5irectia Bitosanitara! a recomandat 5irectiilor fitosanitare judetene si a municipiului Bucuresti sa ia toate masurile ce se impun si! de asemenea sa specifice in Buletinele de a'erti(are necesitatea respectarii pre'ederilor legale de catre toti cei nominali(ati in .rdinul comun pri'ind unele masuri pentru protectia familiilor de albine impotri'a into&icatiilor cu pesticide5irectiile fitosanitare judetene si a municipiului Bucuresti eliberea(a! pe ba(a controalelor fitosanitare! Buletine de a'erti(are pe care le difu(ea(a in teritoriu in 'ederea informarii operati'e a tuturor producatorilor agricoli asupra oportunitatii e&ecuta Apicultura noastra ca si a

multor tari europene este confruntata cu fenomene patologice noi si cu probleme noi- e fondul natural agresat de substante poluante ca8 pesticide! no&e industriale! rutiere si elemente radioacti'e! 'iata coloniilor de albine are mult de suferit=nto&icatiile acute si cronice ale albinelor repre(inta una din problemele majore a apiculturii si economiei apicole! pagubele pro'ocate anual de into&icatii fiind nsemnate4ele mai gra'e into&icatii sunt determinate de pesticide ca urmare a efectuarii unor tratamente fitosanitare la culturile din plante melifere sau alte culturi aflate n apropierea 'etrei de cules! urmate apoi de no&ele industriale! rutiere! detergenti si ploi acidePr!%c!pal l $a)ur! # pr 6 %!r a !%to@!cat!!lor al"!% lor )u%t pr 6a9ut # u% Or#!% co$u% #at # F M!%!)trul A8r!cultur!! )! Al!$ %tat! ! B Or#. %r. <?2 13315 <inistrul <ediului + .rd- nr- "AK 1CC2! <inistrul :ransporturilor + .rd- nr- 1$A"K:BK 1CC1! >ecretarul de >tat la 5epartamentul pentru Administratia 3ocala + 15b K34@4K 1CC1 si resedintele Asociatiei 4rescatorilor de Albine din #om*nia .rd- nr-12$K 1CC1! .rdin care a intrat n 'igoare la 5 februarie 1CC2-

:rebuie subliniat faptul ca into&icatiile albinelor nu se tratea(a ci se pre'in- re'enirea lor este o obligatie stipulata prin lege at*t pentru cei care folosesc substante to&ice n actiunile de fitoprotectie si n industrie c*t si pentru toti apicultorii si specialistii n medicina 'eterinara.rdinul amintit nu pre'ede nimic facultati'! importanta patrimoniului apicol national si pastrarea unui ec,ilibru ecologic depasind sfera intereselor personale4onform acestui .rdin comun prin articolul 1@! unitatile cu sector apicol si apicultorii cu stupine personale au urmatoarele obligatii8 + sa anunte n cel mult 24 ore consiliul local al comunei! orasului sau municipiului si primarul! dupa ca(! pe teritoriul caruia se afla stupina! locul de amplasare a acesteia! perioada utili(arii 'etrei stupinei! numarul familiilor de albine sediul sau adresa detinatorului de familii de albine! precum si adresa la care acesta urmea(a sa fie anuntat n ca(ul efectuarii unor tratamente fitosanitaresa nc,ida sau sa ndeparte(e la o distanta de peste 5 Fm de suprafetele supuse tratamentului familiile de albine atunci c*nd au fost anuntati ori au aflat pe orice alta cale despre efectuarea tratamentelor cu pesticide asupra culturilor

agricole! plantatiilor pomicole si padurilor situate n apropierea stupinei4onform ane&ei nr- 2 din .rdinul mentionat anterior stupii ar trebui tinuti nc,isi inter'ale de timp cuprinse ntre 24+$2 ore functie de to&icitatea si remanenta pesticidelor folosite n fitoprotectie3ucrul acesta nu este posibil ntotdeauna! de aceea cea mai buna si sigura solutie este sc,imbarea 'etrei de cules odata cu anuntarea efectuarii unor tratamente fitosanitare+ sa sesi(e(e imediat! n scris! circumscriptia sanitara+'eterinara pe ra(a careia este situata stupina n ca(ul producerii into&icatiilor la familiile de albineconducerea unitatilor cu sector apicol sau primariile comunale! orasenesti si municipale pentru gospodariile populatiei care detin familii de albine! sa con'oace n 24 de ore de la anuntarea ca(ului de into&icatie la familiile de albine! comisia de constatare! care 'a fi formata din8 + medicul 'eterinar + n calitate de presedinte9 + delegatul primariei9 + delegatul unitatii de protectia plantelor din (ona9 + delegatul A-4-A- n ca(ul n care tratamentele s+au efectuat cu aerona'e! din comisia de constatare 'a face parte

si repre(entantul A'iatiei utilitare! daca se constata ca nu au fost respectate de catre comandantul aerona'ei instructiunile primite5etinatorul de stupi afectati! apicultorul sau proprietarul unei gospodarii pe teritoriul careia s+a petrecut e'enimentul are dreptul de a fi pre(ent la anc,eta sanitara+'eterinara si poate sa+si e&puna pretentiile sau obiectiile! care 'or fi obligatoriu consemnate n procesul+'erbalApicultorii trebuie sa conlucre(e cu toti membrii comisiei si este obligatoriu ca procesul 'erbal nc,eiat sa contina elementele8 + date pri'ind proprietatea si adresa proprietarului + elemente pri'ind stupina9 + numarul de stupi afectati9 + puterea familiilor de albine9 + numarul de faguri cu puiet9 + simptomele obser'ate9 + gradul de mortalitate nregistrat9 + starea familiilor9 + daca se constata mortalitate n stupinele 'ecine! la ce distanta si n ce grad9 + identificarea suprafetelor si a culturilor sau (onei forestiere tratate9 + distanta dintre stupina si cultura tratata si starea culturii9

+ produsul utili(at sau suspicionat9 + data si ora tratamentului9 + conditiile meteo9 + persoanele care nu au respectat pre'ederile pre(entului ordin9 + e'aluarea fi(ica a pierderilor cau(ate:rebuie stiut ca diagnosticul de into&icatie poate fi stabilit prin mijloacele clinice! dar n ca(ul n care se solicita confirmarea din partea unui laborator speciali(at trebuie recoltate probe pentru efectuarea n primul r*nd a unui e&amen to&icologic! dar si a celorlalte anali(e de laborator! n scopul stabilirii diagnosticului diferential fata de e'entuala e'olutie a unor boli infecto+contagiaserobele recoltate trebuie sa contina8 + <inim 2@@ gK proba! albine moarte sau n agonie9 + <inim 25g K proba albine 'ii 1dupa ca(29 + Bragmente de 1A cm` K proba! fagure cu puiet capacit si necapacit9 + #ama ntreagaK proba! fagure cu re(er'a din ,rana care e&ista n stup la momentul producerii episodului de into&icatie8 nectar! miere capacita sau pastura9 + lante ntregi sau inflorescente suspecte de a contine substante to&ice! 5@@g Kproba9 + Apa! 2 litri K proba ! din sursa de apa a stupinei9

+ <iere e&trasa 25@gK probarele'area probelor se 'a face de catre apicultori! n ma&im 24 de ore de la sesi(area into&icatiei! numai n pre(enta medicului 'eterinar care 'a sigila probele si n pre(enta unui delegat neutru- n acelasi timp si din acelasi loc se recoltea(a si contraprobe- 5aca se nregistrea(a fenomenul de into&icatie concomitent n mai multe stupine aflate pe aceiasi 'atra de cules nu se recoltea(a probe medii ci numai probe indi'iduali(ate pe stupine si proprietari4onform pre'ederilor legale aflate n 'igoare se e&aminea(a clinic si se recoltea(a probe de la 1@G din efecti'ul stupinei n ca(ul fermelor apicole obisnuite si 15G din efecti'ul unei stupine crescatoare de matci! sau autori(ata pentru comerciali(are de roiuri sau alt material biologicrobele se e&pedia(a la laborator de catre apicultor n ma&im 24 de ore! de la nregistrarea into&icatiei! iar contraprobele sigilate si identificate se pastrea(a C@ de (ile la medicul 'eterinar n 'ederea efectuarii unor e'entuale e&perti(erii tratamentelor fitosanitare! a mijloacelor si a conditiilor in care se pot e&ecuta-

MEDIUL ECOLOGIC SI POLUAREA MEDIULUI AMBIANT .rice material sau substanta introdusa artificial in biosfera! sau care e&ista in conditii naturale si pro'oaca modificari negati'e ale calitatii mediului! este un poluant- rintre factorii poluanti citam8 substante radioacti'e! c,imice 155:! b! 4d! /g2! re(iduuri petroliere industriale si de alta natura! care alterea(a calitatea apelor! re(iduurile canalelor de scurgere! di'erse re(iduuri organice! detergenti sintetici! pro'enite din acti'itatea casnica si industriala! apoi utili(area pesticidelor remanente! organoclorate! 7smogul7! folosirea irationala a ingrasamintelor c,imice cu imprastierea pe sol a re(iduurilor menajere! de origine animala in cantitati e&cesi'e si stropirea plantelor cu ape re(iduale! impurificate! pro'enite de la di'erse industrii- roblema ocrotirii naturii preocupa toate statele lumii5intre obiecti'ele ocrotirii naturii fac parte8 utili(area rationala! conser'area si refacerea resurselor naturale! pre'enirea poluarii mediului! conser'area speciilor rare! pesteri! declarate ca monumente naturale! ocrotirea ecosistemelor naturale! care are si un mijloc de recreiere si

tonificare a energiei fi(ice si spirituale a omului>palarea re(iduurilor depo(itate pe sol datorit precipitatiilor drept in r*uri- <ari cantitati de re(iduuri fecaloid+menajere din orasele canali(ate se re'arsa in apele curgatoare- 5etergentii sintetici! insecticidele alterea(a calitatea apei! afect*nd! p*na la urma! si fauna ac'atica>ubstantele c,imice noci'e se pot infiltra in sol! ajung*nd p*na la p*n(a de apa subteranaoluarea apei marilor si oceanelor se face prin 'arsarea pacurei de pe na'e maritime 11l de petrol compromite 2 mln- l de apa2- =n ba(inele de o&idare! numite si ba(ine biologice 1naturale sau artificiale2! acti'itatea bacteriilor si algelor se interconditionea(a- >ub actiunea bacteriilor aerobe! substantele organice comple&e se descompun in 4.2! /2.! ?/3 etc- rodusele obtinute 'or fi utili(ate de catre alge in procesul de fotosinte(a- .&igenul eliberat este preluat de bacteriile aerobe pentru o&idarea altor substante organice comple&e din ba(in- entru a pre'eni poluarea aerului atmosferic este necesar8 + 5otarea marilor intreprinderi industriale! a e&ploatarilor miniere subterane cu dispo(iti'e! care epurea(a si neutrali(ea(a substantele poluante 1e&,austoare cu filtre etc-29 + Amplasarea in locuri

speciale a rampelor de gunoi si transportul acestuia cu auto'e,icule inc,ise9 + #eali(area unei perdele 'egetale de protectie! in jurul unor intreprinderi industriale! raspun(atoare de poluarea aerului atmosferic9 + lantarea de arbori si arbusti! e&tinderea parcurilor etc-9 + >uprainaltarea cosurilor! la unitatile care generea(a mari cantitati de fum si ga(e etc- =mpotri'a poluarii aerului de catre auto'e,icule se preconi(ea(a8 folosirea turbinelor cu ga(! a unui combustibil combinat 1ben(ina si ga( nepoluant2 si e&tinderea automobilului electric->e estimea(a ca in mari si oceane! di'ersate! anual! circa 5 mln- tone de titei! iar o tona se rasp*ndeste pe o suprafata de minimum 12 Fm-p- =n aceste conditii! pelicula de ,idrocarburi afectea(a procesul de e'aporare! a'*nd consecinte directe asupra climei! acesta constituind una dintre cau(ele majore! care determina seceta in anumite (onePoluar a $ #!ulu! !%co%0urator 5egradarea mediului sau poluarea cuprinde alterarea calitatilor mediului inconjurator! p*na la starea de incompatibilitate cu desfasurarea normala a procesului metabolic din organismele 'ii-

.rice material sau substanta introdusa artificial in biosfera! sau care e&ista in conditii naturale si pro'oaca modificari negati'e ale calitatii mediului! este un poluant- rintre factorii poluanti citam8 substante radioacti'e! c,imice 155:! b! 4d! /g2! re(iduuri petroliere industriale si de alta natura! care alterea(a calitatea apelor! re(iduurile canalelor de scurgere! di'erse re(iduuri organice! detergenti sintetici! pro'enite din acti'itatea casnica si industriala! apoi utili(area pesticidelor remanente! organoclorate! 7smogul7! folosirea irationala a ingrasamintelor c,imice cu imprastierea pe sol a re(iduurilor menajere! de origine animala in cantitati e&cesi'e si stropirea plantelor cu ape re(iduale! impurificate! pro'enite de la di'erse industriiroblema ocrotirii naturii preocupa toate statele lumii- 5intre obiecti'ele ocrotirii naturii fac parte8 utili(area rationala! conser'area si refacerea resurselor naturale! pre'enirea poluarii mediului! conser'area speciilor rare! pesteri! declarate ca monumente naturale! ocrotirea ecosistemelor naturale! care are si un mijloc de recreiere si tonificare a energiei fi(ice si spirituale a omuluiAPA

>palarea re(iduurilor depo(itate pe sol datorit precipitatiilor drept in r*uri- <ari cantitati de re(iduuri fecaloid+menajere din orasele canali(ate se re'arsa in apele curgatoare- 5etergentii sintetici! insecticidele alterea(a calitatea apei! afect*nd! p*na la urma! si fauna ac'atica>ubstantele c,imice noci'e se pot infiltra in sol! ajung*nd p*na la p*n(a de apa subteranaoluarea apei marilor si oceanelor se face prin 'arsarea pacurei de pe na'e maritime 11l de petrol compromite 2 mln- l de apa2-=n ba(inele de o&idare! numite si ba(ine biologice 1naturale sau artificiale2! acti'itatea bacteriilor si algelor se interconditionea(a- >ub actiunea bacteriilor aerobe! substantele organice comple&e se descompun in 4.2! /2.! ?/3 etc- rodusele obtinute 'or fi utili(ate de catre alge in procesul de fotosinte(a- .&igenul eliberat este preluat de bacteriile aerobe pentru o&idarea altor substante organice comple&e din ba(in-

AER 8entru a pre&eni poluarea aerului atmosferic este necesar3

5otarea marilor intreprinderi industriale! a e&ploatarilor miniere subterane cu dispo(iti'e! care epurea(a si neutrali(ea(a substantele poluante 1e&,austoare cu filtre etc-29 Amplasarea in locuri speciale a rampelor de gunoi si transportul acestuia cu auto'e,icule inc,ise9 #eali(area unei perdele 'egetale de protectie! in jurul unor intreprinderi industriale! raspun(atoare de poluarea aerului atmosferic9 lantarea de arbori si arbusti! e&tinderea parcurilor etc-9 >uprainaltarea cosurilor! la unitatile care generea(a mari cantitati de fum si ga(e etc=mpotri'a poluarii aerului de catre auto'e,icule se preconi(ea(a8 folosirea turbinelor cu ga(! a unui combustibil combinat 1ben(ina si ga( nepoluant2 si e&tinderea automobilului electric->e estimea(a ca in mari si oceane! di'ersate! anual! circa 5 mlntone de titei! iar o tona se rasp*ndeste pe o suprafata de minimum 12 Fm2- =n aceste conditii! pelicula de ,idrocarburi afectea(a procesul de e'aporare! a'*nd consecinte directe asupra climei! acesta constituind una dintre cau(ele majore! care determina seceta in anumite (oneSOL

)auzele, care pot determina degradarea solului, sunt3 %&ploatarea nerationala! prin monoculturi! epui(ea(a solul9 Bolosirea incorecta a ingrasamintelor c,imice! a pesticidelor si erbicidelor afectea(a masa organica din sol! ii alterea(a structura etc-9 :oti factorii poluanti din apa! atmosfera! ajung*nd in sol! modifica mecanismele interne! fertilitatea solului9 3ipsa unor lucrari de combaterea ero(iunii solului9 Bolosirea nerationala a irigatiilor duce la degradarea solului9 :aierea padurilor8entru pre&enirea degradarii solului este necesar3 >tudierea fiecarui tip de sol9 Bolosirea rationala a irigatiilor! pesticidelor nepoluante! erbicidelor selectionate9 Utili(area ingrasamintelor specifice in cantitati adec'ate9 %fectuarea unor lucrari de pre'enire si combatere a ero(iunii9 4ombaterea alunecarilor de teren! indiguiri! regulari(ari pe maluri9

lantarea poluanti-

perdelelor

'er(i! care absorb

unii

PROTE'AREA RESURSELOR NATURALE R )ur) %atural )! prot ct!a $ #!ulu! H %ste obligatoriu sa se asigure anumiti parametri de calitate ai apelor industriale la intrarea acestora in procesele te,nologice si de asemenea! trebuie sa se urmareasca parametrii de calitate ai apelor re(ultate din procesul de productie#esurse naturale si protectia mediului + 4alitatea apelor de suprafata este cel mai mult afectata de de'ersarea de catre om de ape u(aterin urmare! principala masura practica de protectie a calitatii apelor de suprafata este epurarea apelor u(aterimul pas este colectarea acestora prin sistemul de canali(are- Apele u(ate sunt apoi conduse in instatiile de preepurare! in ca(ul incarcarii ridicate cu poluant si apoi descarcarea in statiile de epurare! de unde sunt restituite in emisarApa este elementul care intretine apa pe amant- :oate organismele o contin 9 unele traiesc in ea 9 unele o consuma- lantele si animalele au ne'oie de apa pura si nu pot supra'ietui daca apa

este infectata cu c,imicale to&ice care daunea(a microorganismelor5aca este e&trem de gra'a! poluarea apei ucide un numar mare de pesti! pasari si alte animale! iar in unele ca(uri poate ucide toti membrii speciei din (ona afectata- oluarea face ca paraurile! lacurile si toate acumularile de apa sa aiba un aspect si un miros neplacut- rincipalii poluanti sunt materialele c,imice! biologice sau fi(ice care a'aria(a calitatea apei%purarea apelor u(ate este o disciplin) te,nic)! n care se nt*lnesc tiinele inginereti! fi(ica! c,imia i biologia- %&ist) o bogat) literatur) de specialitate legat) de operarea staiilor de epurare>unt ns) i reglement)ri legale i te,nice detaliaterincipalul act normati' specific este /ot)r*rea Du'ernului nr- 1AA din 2A februarie 2@@2 pentru aprobarea unor norme pri'ind condiiile de desc)rcare n mediul ac'atic a apelor u(ate! publicat) n <onitorul .ficial! artea = nr- 1A$ din 2@ martie 2@@2=n conclu(ie! se poate afirma ca mediul terbuie adaptat si organi(at pentru a raspunde ne'oilor indi'i(ilor! ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a deser'i

populatia- Aceasta dependenta cunoaste un mare grad de reciprocitate! datorita faptului ca ne'oile umane se adaptea(a intr+o masura mai mare sau mai mica mediuluiAsigurarea unei calitati corespun(atoare a mediului! protejarea lui [ ca necesitate supra'ietuirii si progresului [ repre(inta o problema de interes major si certa actualitate pentru e'olutia sociala- =n acest sens! se impune pastrarea calitatii mediului! diminuarea efectelor negati'e ale acti'itatii umane cu implicatii asupra acestuia-

MODULUL ? ELEMENTE DE CONTABILITATE I GESTIUNE ECONOMIC N TEMA r. cr t. 1 5ocumente de e'iden) primar) i operati')

2 ?oiuni generale de contabilitate 3 4,eltuieli! 'enituri! re(ultate financiare 4 #elaii economico financiare cu terii DOCUMENTE OPERATIAA DE EAIDENTA PRIMARA SI

Bo%ul # co%)u$ B #ocu$ %t *!)cal 4onform normelor metodologice pri'ind organi(area si conducerea e'identei contabile in partida simpla! unul dintre formularele fara regim special folosit de catre acesti contribuabili este bonul de consumrincipalele functii ale acestui document sunt8 + ser'este ca document de eliberare din maga(ie pentru consum a unui singur material! respecti' mai multor materiale! dupa ca(9 + repre(inta un document justificati' de scadere din gestiune9 + este document justificati' de inregistrare in e'identa maga(iei si in e'identa contabila in partida simpla4ontribuabilii tinuti sa foloseasca un astfel de document trebuie sa il intocmeasca in doua e&emplare! pe masura lansarii! respecti' eliberarii materialelor din maga(ie pentru consum-

AtentieE 5aca se foloseste te,nica de calcul! bonul de consum se poate intocmi intr+un e&emplar4a regula 1cel putin in principiu2! bonul de consum 1colecti'2! se intocmeste pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceleiasi grupe de materiale! loc de depo(itare si loc de consumFI DE MAGADIE 1- >er'ete ca8 + document de e'iden) la locul de depo(itare a intr)rilor! ieirilor i stocurilor bunurilor! cu una sau cu dou) unit)i de m)sur)! dup) ca(9 + document de contabilitate analitic) n cadrul metodei operati'+contabile 1pe solduri29 + surs) de informaii pentru controlul operati' curent i contabil al stocurilor de 'alori materiale2- >e ntocmete ntr+un e&emplar! separat pentru fiecare fel de material i se completea() de c)tre8 + compartimentul financiar+contabil la desc,iderea fiei 1datele din antet2 i la 'erificarea nregistr)rilor 1data i semn)tura de control2! n coloana 75ata i semn)tura de control7 semnea()

i organul de control financiar cu oca(ia 'erific)rii gestiunii+ gestionar sau persoana desemnat)! care completea() coloanele pri'itoare la intr)ri! ieiri i stocBiele de maga(ie se in la fiecare loc de depo(itare a 'alorilor materiale! pe feluri de materiale ordonate pe conturi! grupe! e'entual subgrupe sau n ordine alfabetic)entru 'alori materiale primite spre prelucrare de la teri sau n custodie se ntocmesc fie distincte care se in separat de cele ale 'alorilor materiale propriin scopul inerii corecte a e'idenei la maga(ie! persoanele desemnate de la compartimentul financiar+contabil 'erific) inopinat! cel puin o dat) pe lun)! modul cum se fac nregistr)rile n fiele de maga(ienregistr)rile n fiele de maga(ie se fac document cu document- >tocul se poate stabili dup) fiecare operaiune nregistrat) i obligatoriu (ilnic3- ?u circul)! fiind document de nregistrare4- >e ar,i'ea() la compartimentul financiar+ contabil-

5- 4oninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urm)torul8 + denumirea formularului9 num)rul paginii9 + denumirea unit)ii9 maga(ia9 materialul 1produsul2! sortimentul! calitatea! marca! profilul! dimensiunea9 + UK<9 preul unitar9 + data 1(iua! luna! anul2! num)rul i felul documentului9 intr)ri9 ieiri9 stoc9 data i semn)tura de control9 A6!9ul # @p #!t!

A'i(ul de e&peditie este utili(at pentru justificarea pro'enientei marfii!e&pediate in ba(a unui contract sau a unei comen(i! pe timpul transportului cu orice mijlocBormularul aA'i(ului de e&peditie a! 'a cuprinde urmatoarele date8 a2 emitentul documentului9 b2 locul de unde pro'ine marfa ce urmea(a a fi transportata9 c2 denumirea produselor si cantitatea9

d2 numele si prenumele in ca(ul persoanelor fi(ice! respecti' denumirea pentru persoanele juridice si domiciliul ori sediul cumparatorului9 e2 numele! prenumele si domiciliul persoanei delegate ca insotitor al transportului daca este ca(ul9 f2 locul de destinatie a marfii transportate si mijloacele de transport utili(ate! respecti' denumirea si numarul de inmatriculare ale acestora dupa ca(9 g2 data emiterii documentului de insotire! precum si (iua si ora plecarii transportului cu materialele lemnoase! in cifre si litere9 ,2 mentiuni speciale pentru marfa! daca este ca(ul i2 numele! prenumele! calitatea! sigiliul si semnatura emitentului9 NOTIUNI GENERALE DE CONTABILITATE .rgani(area contabilit)ii patrimoniale constituie o obligaie stabilit) prin lege pentru toate persoanele juridice! precum i pentru persoanele fi(ice care au fost autori(ate s) desf)oare acti'it)i pe cont propriu i au calitatea de comerciant-

Ba(a legal) pri'ind organi(area i conducerea e'idenei contabile este format) n principal din8 + 3egea contabilit)ii nr- A2K1CC1! republicat) n <onitorul .ficial! artea = nr- 4A din 14-@1-2@@5! cu modific)rile i complet)rile ulterioare9 + .rdinul <inistrului Binanelor ublice C4 K 2@@1 pentru aprobarea #eglement)rilor contabile armoni(ate cu 5irecti'a a =J+a 4omunit)ii %conomice %uropene i cu >tandardele =nternaionale de 4ontabilitate! publicat n <onitorul .ficial! artea = nr- A5 din 2@-@2-2@@1! cu modific)rile i complet)rile ulterioare9 + .rdinul <inistrului Binanelor ublice 3@" K 2@@2 pentru aplicarea #eglement)rilor contabile simplificate! armoni(ate cu directi'ele europene! publicat in <onitorul .ficial! artea = nr- 2$C din 25-@4-2@@2! cu modific)rile i complet)rile ulterioarencep*nd cu data de @1-@1-2@@"! .<B C4K2@@1 i .<B 3@"K2@@2 se abrog) prin .rdinul 1$52K2@@5 pentru aprobarea reglement)rilor contabile conforme cu directi'ele europene! publicat in <onitorul .ficial! artea = nr- 1@A5 din 3@-11-2@@5-

3egea 4ontabilit)ii nr- A2K1CC1 enumer) unit)ile patrimoniale obligate s)+i organi(e(e i s) conduc) contabilitatea! astfel 8 o #egii autonome o >ociet)i comerciale o >ociet)i agricole o .rgani(aii ale cooperaiei meteug)reti o .rgani(aii ale cooperaiei de consum i de credit o Banca ?aional) a #om*niei i organi(aiile bancare o =nstituii publice de subordonare central) i local) o Unit)i de asigur)ri sociale! altele dect cele de stat o Asociaii o Bundaii o >indicate o Unit)i de cult o .rgani(aii obteti o Alte persoane care au dob*ndit personalitate juridic) o ersoanele fi(ice care prestea() acti'it)i independente! care e&ercit) n mod obinuit acte de comer i sunt nmatriculate la .ficiul #egistrului 4omerului-

.bligaia de a organi(a i conduce contabilitatea re'ine! potri'it legii! i subunit)ilor f)r) personalitate juridic) cu sediul n str)in)tate! care aparin de persoane juridice! cu sediul sau domiciliul n #om*nia! ct i subunit)ilor cu sediul n #om*nia care aparin unor persoane juridice sau fi(ice cu sediul sau domiciliul n str)in)tateNo-!u%! # co%ta"!l!tat pr!$ar(! Ma%a8 $ %tul a*ac r!lor5 MarI t!%8 7! # 96oltar a a*ac r!lor [ noiuni de ba() Agenia ?aional) pentru ntreprinderi <ici i <ijlocii i 4ooperaie + A?=<<4 Rolul co%ta"!l!t(-!! .% co%o$!a # p!a-( 5escentrali(area economiei a determinat apariia i de('oltarea liberei iniiati'e care solicit) agentului economic s)+i asume riscul n acti'itatea sa pentru c) acti'itatea pe care o desf)oar) are loc n condiii de concuren)entru a putea s) se menin) i s) re(iste n aceast) lupt) agentul economic trebuie s) i cunoasc) re(ultatele acti'it)ii sale astfel nc*t din 'enituri s)+i acopere c,eltuielile i s) obin) i profitentru ndeplinirea obiectului de acti'itate! patrimoniul ag- ec- se afl) ntr+o permanent)

micare i transformare ca urmare a urm)toarelor procese economice 8 b apro'i(ionarea [ urm)rete c,eltuielile pri'ind transportul i apro'i(ionarea cu materiale prime i materiale efectuate cu mijloace proprii i str)ine 1nc,iriate2 9 c,eltuielile cu nc)rcarea! desc)rcarea materialelor n depo(it i maga(ie 1c,eltuieli de manipulare29 pierderi pe timpul transportului n limita normelor legale b producia [ urm)rete totalitatea c,eltuielilor aferente produciei precum i c,eltuielile reali(ate ca re(ultat al acti'it)ii desf)urate de ag- ec- i care produc n patrimoniul unit)ii modificarea de 'olum i structur)! transform)ri cantitati'e i calitati'e! determin*nd re(ultatele financiare ca re(ultat al unor operaii economico [ financiare consumatoare de resurse i produc)toare de re(ultateActi'it)ile desf)urate de un ag- ec- pot fi grupate astfel 8 1- acti'it)i de e&ploatare sau de producie 2- acti'it)i financiare 3- acti'it)i e&cepionale n funcie de aceste acti'it)i se angajea() i c,eltuielile! respecti' se utili(ea() mijloace b)neti

i financiare pentru a satisface anumite necesit)i producti'e sau obligaiiCHELTUIELI5 FINANCIARE AENITURI5 REDULTATE

C> ltu! l!l ) cla)!*!c( a)t* l 8 a- c,eltuieli de e&ploatare [ consum de materii prime i materiale! amorti(area imobili()rilor! energie! ap)! ga(! fond de omaj! c,eltuieli cu deplas)ri! deta)ri! reclame! protocol! publicitate! alte ser'icii e&ecutate de teri 1transporturi! ser'icii! etc-2 b- c,eltuieli financiare [ c,eltuieli legate de emiterea! cump)rarea i r)scump)rarea titlurilor de 'aloare! diferene nefa'orabile de curs 'alutar! c,eltuieli cu depo(itec- c,eltuieli e&cepionale [ pierderi din calamit)i naturale! debitori prescrii! amen(i!penalit)i donaii! desp)gubiri4orespun()tor acestor categorii de c,eltuieli! unitatea obine i 'enituri! ca re(ultat al '*n()rii de m)rfuri sau produse! e&ecutare de lucr)ri i prest)ri de ser'iciiA %!tur!l ) .$part .% F

a2 'enituri din e&ploatare [ din comerciali(area m)rfurilor! li'r)ri produse! e&ecut)ri de lucr)ri i prest)ri ser'icii b2 'enituri financiare [ din dob*n(i i din participaii 1di'idendul obinut prin cump)r)ri de aciuni de la alte >42 c2 'enituri e&cepionale + din desp)gubiri i penalit)i b desfacerea [ urm)rete i ine e'idena c,eltuielilor pri'ind desfacerea produselor 1c,eltuieli cu ambalarea! transportul! depo(itarea! sortarea i ntreinerea sau conser'area lor2 b repartiie [ urm)rete modul de constituire i legalitatea form)rii fondurilor din resurse proprii pentru a asigura desf)urarea normal) a acti'it)ii de finanare4unosc*nd aceste elemente se aprecia() c) obiectul contabilit)ii l repre(int) nregistrarea! urm)rirea i controlul sistematic al e&istenei! mic)rii i transform)rii patrimoniului n procesul de producie 1de e&ploatare2 precum i al surselor de formare ale acestora concomitent cu re(ultatul obinutentru aceasta! contabilitatea utili(ea() procedee comune cum ar fi 8

+ o documentele! care stau la ba(a prelucr)rii informaiilor pri'ind operaiile economice patrimoniale i prin care se face do'ada nf)ptuirii lor9 + o e'aluarea! care const) n e&primarea operaiunilor economice n unit)i monetare repre(entnd o identificare a fiec)rui element de patrimoniu i care are n 'edere pre'ederile legale! dar nu se ia n consideraie un etalon unic de apreciere sau comparaie ci se au n 'edere pre'ederile legale! dar nu se ia n consideraie un etalon unic de apreciere sau comparaie ci se are n 'edere costul de ac,i(iie! perioada de utili(are sau gradul de u(ur) i alte elemente ce constituie la stabilirea bunului 9 + o calculaia care const) ntr+o nl)nuire de calcule economice ale c)ror re(ultat se urm)rete sistematic prin intermediul conturilor i generali(ate cu ajutorul bilanului4a procedee specifice! contabilitatea utili(ea()8 contul! dubla nregistrare! balana de 'erificare! te,nici de inregistrare i bilanul contabilR 8!)tru # 6!# %-( a c> ltu! l!lor 7! r al!9(r!lor! trebuie s) cuprind) urm)toarele rubrici8 C> ltu! l!

=n'estiii8 <aterialul biologic 1familii de albine! m)tci! etc-29 >tupi 1cutii29 =n'entarul au&iliar 1bidoane! faguri! rame! etc-2roducie8 <anoper)9 5eplasarea apicultorului 1autoturism29 Biostimulatori9 <edicamente9 Amorti(are 15G din 'aloarea util)29 4,irie9 :ransport stupi n pastoral9 5i'erseA %!tur! r al!9at 8 Jaloarea produciei Kfamilia de albine9 Jaloarea produciei Kstupin)9 rofit total i c*t la G c,eltuieliPatr!$o%!ul )oc! t(-!lor co$ rc!al A:#=<.?=U3 unui ag- ec- este format din totalitatea mijloacelor economice de care dispune ag- ec- n 'ederea reali()rii obiectului de acti'itate! precum i totalitatea drepturilor i obligaiilor cu 'aloare economic)%&istena patrimoniului este legat) de e&istena unei persoane 1fi(ice sau juridice2 ca subiect de patrimoniu! care s) aibe posesia i gestiunea bunurilor materiale! drepturilor i obligaiilor! cu condiia de a e&ercita liber acte de dispo(iie i administraie asupra saatrimoniul unei >4 are urm)toarea structur) 8 1- %lemente de acti' [ adic) tot ce aparine persoanei

2- %lemente de pasi' [ adic) toate obligaiunile materiale pe care le are persoana El $ %t # act!6 rin acti' se nelege patrimoniul economic! adic) 'alorile economice sub forma lor fi(ic) concret)! respecti' totalitatea mijloacelor economice sub aspectul componenei i structurii materiale sau b)netia, act!6 !$o"!l!9at b necorporale b c,eltuieli de constituire b c,eltuieli de cercetare[de('oltare b programe informatice b corporale b terenuri b mijloace fi&e [ cl)diri! construcii speciale! maini! utilaje! instalaii de lucru! plantaii! animale de munc) b imobili()ri n curs 1in'estiii neterminate2 b financiare b titluri de participare 1aportul n natur) i bani ai asociailor2 b creane imobili(ate 1mprumuturi acordate i dob*n(i aferente! sume pe care societatea trebuie s) le ncase(e de la alte societ)i2 ", act!6 c!rcula%t

b stocuri de materii prime i materiale! obiecte de in'entar! produse finite! animale! m)rfuri b alte acti'e circulante [ clieni! decont)ri cu asociaii! aciuni! obligaiuni! disponibil la banc) i n cas)! acrediti'e! c,eltuieli de tre(orerie c, co%tur! # r 8ular!9ar r pr 9 %tat pr!%F + c,eltuieli efectuate n a'ans! respecti' acea categorie de c,eltuieli care se suport) ealonat pe mai multe e&erciii financiare 1reparaii capitale! reparaii curente! c,irii datorate unor ag- ec- sau abonamente29 + c,eltuieli n curs de clarificare 1amen(i! c,eltuieli de judecat)2 ce necesit) l)muririEl $ %t # pa)!6 rin pasi' se nelege patrimoniul juridic! adic) relaiile n care se afl) subiectul patrimoniului cu 'alori care fac parte din acti'! respecti' totalitatea mijloacelor economice sub aspectul pro'enienei! al surselor de formare! al obligaiilor pe care ag-ecle au fa) de salariai! bugetul de stat i ali ag-eca, cap!talul propr!u [ capitalul social! diferene din ree'aluare! profit nereparti(at! profitul sau pierderea! fondul de participare la profit i alte fonduri

b2 pro'i(ioane 1re(er'e2 pentru riscuri i c,eltuieli [ n 'ederea acoperirii unor litigii! garanii acordate clienilor! pierderi din diferene de curs 'alutar c, #ator!! [ mprumuturi! credite bancare! credite e&terne! furni(ori! creditori! decont)ri cu salariaii! impo(ite i ta&e 1e&- :JA2 #, co%tur! # r 8ular!9ar repre(entate prin 'enituri n a'ans! respecti' acele 'enituri anticipate pro'enite din ncas)ri de c,irii! '*n(ari cu plata n rate! diferene fa'orabile de curs 'alutar>tabilirea patrimoniului se face prin in'entarierea tuturor 'alorilor 1mijloace fi&e! materiale! numerarul de cas)! disponibilit)i b)neti n contul bancar2.peraiunea de in'entariere const) n 'erificarea tuturor mijloacelor economice! a sumelor care constituie soldul conturilor n cau()! astfel nc*t acestea s) e&prime realitateaAct!6!tat a co%o$!coB*!%a%c!ar( *u%c-!o% a9( .% "a9a ur$(toar lor pr!%c!p!!F 1. 8 )t!u% a co%o$!c( [ const) n desfaurarea de c)tre ag- ec- a unei acti'it)i rentabile care s)+i asigure din 'eniturile obinute acoperirea tuturor c,eltuielilor! inclusi' a dob*n(ilor i rambursarea creditelor i societ)ile s) obin) profitJ [ 4, c b

?ot)8 J c 'enituri9 4, c c,eltuieli9 b c profit brut &. auto%o$!a *!%a%c!ar( [ const) n posibilitatea ag- ec- ca din profitul net reali(at s)+i constituie fonduri proprii:. P" H Ip J P% t ?ot) 8 b c profit brut 9 =p c impo(it pe profit 9 net c profit net 5in profitul brut societ)ile comerciale sunt obligate s)+i constituie fond de re(er') legal) prin preluarea a 5G din profit! p*n) la limita a 2@G din capitalul social:oi ag- ec- au obligaia s) organi(e(e i s) conduc) contabilitate proprie care trebuie s) asigure 8 b nregistrarea cronologic) i sistematic)! prelucrarea! p)strarea informaiilor cu pri'ire la situaia patrimonial) i re(ultatele obinute! precum i relaiile ag- ec- cu asociaii! acionarii! clienii! b)ncile! furni(orii! organele fiscaleb e&actitatea datelor contabile b furni(area informaiilor pentru stabilirea patrimoniului naional i a e&ecuiei bugetului public naional4ontabilitatea unit)ilor economice se organi(ea() n compartimente distincte conduse

de directorul financiar+contabil sau alt) persoan) mputernicit) s) aib) aceast) funcieCo%ta"!l!tat a )t or8a%!9at( )u" & a)p ct F 1- contabilitatea general) sau financiar) [ care se organi(ea() i conduce! cu caracter obligatoriu! de c)tre toate unit)ile i care are ca obiecti' principal furni(area informaiilor necesare acti'it)ilor proprii! asociailor! acionarilor 1stocuri de materii prime i materiale! 2 2- contabilitatea de gestiune [ se organi(ea() n funcie de specificul i necesit)ile proprii ale agec- urm)rind costurile! re(ultatele financiare! rentabilitatea produciilor! lucr)rilor i ser'iciilor#)spunderea pentru organi(area i inerea contabilit)ii re'ine conduc)torului societ)ii 1administratorului2 sau ordonatorului de credite 1e&directorul unui liceu2! precum i conduc)torului compartimentului financiarRELATII ECONOMICO FINANCIARE CU TERTII 5esf)urarea acti'it)ii unit)ilor patrimoniale presupune sc,imbul de 'alori dintre tere persoane fi(ice i juridice- n funcie de po(iia pe care o are fiecare agent economic! iau natere raporturi

juridice de drepturi i obligaii cunoscute sub denumirea generic) de relaii cu teriiAceste relaii sunt generatoare de creane! pentru cei care ofer) ce'a! i datorii! pentru cei care primesc sau n fa'oarea c)rora se reali(ea() anumite prestaii- n aceste condiii creditorul este in drept s) pretind) o contraprestaie! de regul) sub form) monetar)! iar debitorul este obligat s) pl)teasc) ulterior la un anumit termen numit scaden)5eosebim astfel dou) flu&uri de sens contrar8 + flu&ul bunurilor sau prestaiilor9 + contra flu&ul 'alorilor de sc,imb n general al banilor%conomia concurentiala functionea(a ca un mecanism prin intermediul caruia se reali(ea(a un ansamblu coerent de sc,imburi de 'alori- Aceste 'alori [ bunuri materiale si ser'icii [ necesare satisfacerii ne'oilor de ordin economic si social sunt asigurate de acti'itatile economice! n cadrul carora locul principal re'ine productiei Acti'itatea de productie este influentata at*t de comple&itatea intrinseca a procesului de productie! c*t si de ansamblul relatiilor cu terte persoane! si anume8 agenti economici! banci! salariati! statul9 suportul acestor relatii const*nd n flu&uri de 'alori

ce se produc - Astfel! una dintre partile contractante ofera bunul sau ser'iciul spre '*n(are 1'*n(ator2 [ flu& real de bunuri si ser'icii! iar cealalta parte remite contra'aloarea sa 1cumparator2 + flu& financiar de 'alori de sc,imb1bani2- :otusi! aceste flu&uri nu se reali(ea(a n acelasi moment! adica! n unele ca(uri partile contractante ofera bunul sau ser'iciul urm*nd ca plata sa se faca ulterior! iar n unele ca(uri li'rarea bunurilor si ser'iciilor poate fi precedata de acordarea unor a'ansuri 5aca n cadrul relatiilor economice! flu&urile de 'alori se produc n momente diferite! atunci se nasc obligatii 1datorii2 pentru beneficiar si drepturi 1creante2 pentru furni(or sau prestatorn marea lor di'ersitate! aceste relatii se ntrepatrund! ntr+un circuit n care fiecare agent economic se afla n dubla iposta(a! at*t pentru '*n(ator! c*t si de cumparator- >tingerea acestor creante sau datorii se face! de regula! prin intermediul mijloacelor banesti! utili(*nd8 .peratiuni banesti de decontare cu K fara numerar 9 .peratiuni banesti de decontare prin efecte comerciale 9

:oate relatiile agentilor economici cu tertii se creea(a si se sting ntr+o nlantuire fara sf*rsit! fiecare n parte a'*nd scadente ferme de decontare! aceste relatii fiind! n majoritatea ca(urilor! reciproce! de e&emplu8 n relatiile comerciale cu furni(orii! unitatea patrimoniala are obligatia platii contra'alorii bunurilor! lucrarilor sau ser'iciilor primite! dar si dreptul asupra acestuia pentru a'ansul sau acontul acordat n relatiile cu clientii! unitatea patrimoniala are dreptul de a ncasa contra'aloarea li'rarilor sau prestatiilor facute! dar si obligatia decontarii a'ansului primit de la clientin relatiile cu bugetul statului! unitatea patrimoniala are obligatia de a plati o serie de impo(ite si ta&e! dar si dreptul de a ncasa sub'entii! :JA de recuperat! etcn relatiile cu salariatii! unitatea patrimoniala are obligatia remunerarii muncii prestate de acestia si a stimularii suplimentare prin premii si participare la profit! dar si dreptul de a ncasa de la salariati a'ansurile acordate siKsau e'entualele sume ac,itate n plus si necu'enite-

entru a fi ntelese si reflectate corect n contabilitate aceste relatii se clasifica n functie de natura juridica! astfel8 #elatii generatoare de drepturi 1creante2 9 #elatii generatoare de obligatii 1datorii2 9 n relatiile de specialitate contabila! elementele creante si datorii sunt componente ale acti'ului si respecti' pasi'ului bilantier4adrul general al =A>4 defineste acti'ul 1paragraful 4C a2! astfel8 6Un acti' repre(inta o resursa controlata de ntreprindere! ca re(ultat al unor e'enimente trecute si de la care se asteapta sa genere(e beneficii 'iitoare pentru ntreprindere^6#ecunoasterea unui acti' se reali(ea(a daca sunt ndeplinite cumulati' doua criterii si anume8 + probabilitatea de reali(are a unui beneficiu economic 'iitor 9 + determinarea 'alorii K costului n mod credibil^ Astfel! acti'ul este mpartit pe subdi'i(iuni! n raport de natura! modul de utili(are a 'alorilor! bunurilor! resurselor economice si lic,idarea lor9 structurile care raspund la o asemenea cerinta fiind cele de acti'e imobili(ate si acti'e circulante Acti'ele circulante nsumea(a toate 'alorile economice de consum si circulatie a caror

lic,iditate este mai mica sau cel mult egala cu 1 an sau! altfel spus! acti'itatea ntreprinderii! ce participa la un singur circuit economic si si modifica n permanenta forma! n aceasta categorie intr*nd si creantele comerciale4reantele comerciale iau nastere n cadrul relatiilor de decontare cu clientii pentru li'rari de bunuri materiale! lucrari si ser'icii prestate! ele delimit*ndu+se patrimonial sub forma clientilor si efectelor comerciale de primit4adrul general al =A>4 defineste datoria 1paragraful 4C b2 astfel8 6. datorie repre(inta o obligatie actuala a ntreprinderii ce decurge din e'enimentele trecute si prin decontarea careia se asteapta sa re(ulte o iesire de resurse care ncorporea(a beneficii economice^4riteriile cumulati'e de recunoastere a datoriilor sunt8 probabilitatea unei iesiri de resurse! purtatoare de beneficii economice9 e'aluarea sa se poata face n mod credibil-^ 4aracteristica esentiala a unei datorii este faptul ca repre(inta o obligatie actuala a ntreprinderii! care la r*ndul ei este un angajament sau responsabilitate de a actiona ntr+un anumit fel -

5atoriilor pot re(ulta ca urmare a unor obligatii contractuale pentru bunuri si ser'icii! din dorinta de a pastra bune relatii cu partenerii de afaceri sau prin efectul legiin mod normal obligatia apare numai n momentul li'rarii acti'ului sau n momentul n care s+a nc,eiat un acord ire'ocabil de cumparare a acti'ului 5atoriile comerciale se creea(a n cadrul relatiilor de decontare cu furni(orii pentru apro'i(ionari de bunuri materiale! lucrari si ser'icii primite! ele delimit*ndu+se patrimoniale sub forma furni(orilor si efectelor comerciale de platit

MODULUL = MANAGEMENT5 MARKETING5 LEGISLAGIE

N TEMA r. cr t. 1 .rgani(area muncii i a procesului de producie n stupin) 2 iaa! cererea i oferta produselor apicole 3 5istribuia produselor apicole 4 4alitatea i competiti'itatea produselor apicole 5 3egislaia sectorului apicol " 3egislaia proteciei muncii i >= =ntegrarea #om*niei n U% scurt istoric al U%9 e&tinderea U%9 rincipalele instituii europene9 olitica Agricol) 4omun)ORGANIDAREA MUNCII SI A PROCESULUI DE PRODUCTIE IN STUPINA Or8a%!9ar a u% ! )tup!%

4a in orice acti'itate!si in apicultura apar probleme care trebuie re(ol'ate- >tuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima 'edere sunt greu de finali(atrocurarea de stupi! familii de albine!tot felul de ec,ipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror re(ol'are inseamna numai o simpla bataie din palme-:otul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare1literatura de specialitate se gaseste2si mai ales cu multa tenacitatePr!$ul pa) !% ap!cultura 5e obicei se porneste cu un numar limitat de stupi12+3 buc-2iar pe masura ce stuparul incepator capata e&perienta si stupina 'a creste numeric si calitati'->e poate ajunge ca in 3+4 ani sa a'em creata o stupina frumoasa!familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole-:rebuie doar sa a'em rabdare!sa perse'eram si sigur re(ultatele nu 'or intar(ia sa aparaAl 8 r a 6 tr ! )tup!% !

>e face pe ba(a mai multor criterii-#a(a de (bor a albinei este de 3 Fm-Aceasta suprafata12A2" ,ectare2trebuie sa asigure un cules bogat!intins pe toata durata se(onului acti'- e o 'atra nu se instalea(a mai mult de 3@ familii de albine!tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol C@ Fg de miere si 3@ Fg de polen-Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem-5e obicei intr+un an bun se pot reali(a de la un stup 25+3@ Fg miere!A@@ g ceara si 3+4 Fg polen-=n final re(ultatele depind numai de priceperea noastraAmplasarea stupinei se face pe o 'atra care este insorita prima'ara si toamna!departe de surse poluante!in locuri linistite!departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari->tupii de albine se asea(a cu urdinisurile orientate spre sud+est!la o distanta de 2 m pe rand si 4+5 m intre randuri-=ntre doua stupine 'ecine!trebuie sa fie o distanta de 2+3 Fm!asta in functie de potentialul melifer al (oneiAl 8 r a t!pulu! # )tup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in

care dorim sa ne ca(am familiile de albine->tupii sunt de doua feluri8stupi ori(ontali si stupi 'erticali-=n cadrul fiecarei categorii! sunt diferite 'ariante constructi'e-4e trebuie stiut despre stupi8de orice tip ar fi!toti sunt buni pentru practicarea apiculturii- 4onditiile de ba(a sunt acelea care tin de reali(area lor-:rebuie sa fie re(istenti!bine inc,eiati!reali(ati dupa standard! si nu in ultimul rand incapatori-5eci mare atentie la ce cumparatiE rin alegerea stupilor!trebuie sa asiguram la albine conditii de 'iata cat mai apropiate de cele din natura- roductia de miere!pastura!polen!ceara!propolis!depinde in mare masura si de tipul de ec,ipament apicol folosit!cat si de calitatea acestuia-?u se porneste la drum cu stupi din 'ec,ituri-4onsultand stuparii din (ona 'oastra 'eti putea aprecia ce tip de stup 'eti alege-Un ade'ar e sigur8un stup ori(ontal se 'a preta mai bine unui stuparit stationar!iar unul 'ertical cu maga(ine sau unul multietajat unui stuparit pastoral-3a fel si (ona in care a'eti amplasata stupina are o mare influientaentru sudul tarii unde albinele au o de('oltare de prima'ara mai accelerata se recomanda stupii multietajati!iar in (onele de deal!montane si

nordice!stupi 'erticali cu maga(ine cat si stupi ori(ontali- A'antajele si de(a'antajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantariteProcurar a *a$!l!!lor # al"!% 3a cumparare trebuie a'ut grija ca acestea sa fie destul de puternice 1$+A faguri!din care 5+" cu puiet2!intr+o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate (onei in care doriti sa le instalati- >i roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa11!5 Fg2si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica-%ste recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi!pe rame cu faguri necladiti!pentru ca asa 'om putea e'ita bolile-Aceste cerinte sunt minime!urmand ca la urmatoarele ac,i(itii sa a'eti in 'edere si alte aspecte care tin mai mult de e&perienta a'utaAprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim8 ! 8rolificitatea matcii ! %ste unul din factorii principali care determina puterea uneii familii-<atca trebuie sa depuna un numar mare de oua!apro&15@+1A@@@@!in decursul unui se(on- re(enta masi'a a ramelor cu puiet este un

indiciu clar-Belul depunerii si reparti(area puietului pe rame pot spune ce'a despre calitatea matcii-. matca trebuie sa fie acti'a pentru ca ea repre(inta 'iitorul unei familii-?u degeaba se spune ca matca da tonul-%&emplu8prin sc,imbarea unei matci!intr+o anumita perioada de timp stupul se 'a transforma!calitatile matcii fiind transmise la descendentiezistenta la iernare ! >unt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor!au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna-5e aceasta insusire trebuie sa se tina seama!pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi112@+15@ (ile2- arametrii luati in calcul sunt8mortalitatea albinelor! consumul de ,rana-Bineinteles se 'or prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere(landetea albinelor ! >e stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se e&ecuta o anumita lucrare-5aca la desc,iderea stupului albinele stau linistite!nefiind ne'oie de mult fum!totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie bunaezistenta la boli ! =n aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit->unt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup-Acestea trebuie aleseE rin

comparatie!se intampla ca la oameni-. casa mai curata + un spatiu cu mai putini factori agresi'i e&terni! .arnicia la cules ! Bamiliile mai ,arnice isi incep acti'itatea la primele ore ale diminetii!au un numar mare de (boruri pe (i!iar seara isi continua acti'itatea pana mai tar(iu-5e obicei!un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii repre(inta o do'ada! 8roductia de miere ! %ste indiciul principalE. familie care la sfarsitul se(onului acti' si+a asigurat re(er'ele de ,rana si a dat o mare cantitate de miere marfa!este 'aloroasa-Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care 'or sa+si ac,i(itione(e familii de albine!numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt rele'ante<n sfat 3 participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu e&perienta este de preferatE ?u incercati sa faceti totul singuri->igur 'eti gasi oameni cu suflet si pasiune!care prin ajutorul pe care 'i+l 'or da o sa faca! ca succesul actiunii sa fie asiguratAp!cultura B o a*ac r # )ucc )) >untem con'insi ca majoritatea 'i(itatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere-#aspunsul este din start unul

po(iti'!cu preci(area ca 'olumul de munca!in'estitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile-4a in orice afacere!se aplica politica pasilor marunti!intreprin(atorul trebuind pe rand sa fie apicultor!medic 'eterinar!contabil!manager!sofer!,amal!etcrimii pasi spre reali(area obiecti'ului au fost e&pusi mai sus-4um ar trebui sa arate structural o 7intreprindere7 al carui obiect de acti'itate este apiculturaH >unt doua posibilitati!asta functie de na(uintele intreprin(atorului si de sistemul ales 8 7tupina stationara ! se ba(ea(a pe amplasarea stupilor in mai multe locatii 1cate 3@+35 buc-K'atra2!cu o distanta de 5+" Fm- intre ele-3a un numar de 3@@ de stupi sunt necesare A+1@ locatii!legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de Fm- facuti cu masina sa fie cat mai mic-Aceste locatii se inc,iria(a de la di'ersi propietari si 'or trebui sa asigure culesul necesar albinelor-Uneltele si utilajele 'or fi folosite in comun pentru tot numarul de familii-Un alt obiecti' este construirea unei ba(e centrale pentru depo(itarea si prelucrarea produselor=arna familiile de albine pot fi ga(duite pe o singura 'atra!pentru ca supra'eg,erea sa fie

facuta mai usor si c,eltuielile sa se reduca-%&istenta a 1+2 mijloace de transport constituie o necesitate7tupina "pastorala" ! %ste un alt sistem care se practica atat in tarile U-% cat si in America-Albinele sunt deplasate in pastoral cu di'erse mijloace de transport1camioane!tractoare!trn!pa'ilioane2! urmand ca in pau(ele dintre 7e&peditii7 sa fie cantonate pe 2+3 'etre->istemul e&pus cere o in'estitie si o implicare ma&ima!de'enind rentabil la un numar de peste 3@@ de familii!dat fiind c,eltuielile mari cu transportul. alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea!unde sunt granitele dintre amatori!semiprofesionisti si profesionisti 8 Amatori ! obiecti'ul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si e'entual obtinerea unui profit- otri'it normelor!se considera amator stuparul care are 1+ 1@@ familii de albine-5e obicei acest stuparit se caracteri(ea(a prin urmatoarele 8 'olum de munca mediu1la sfarsit de saptamana2 9 materialul genetic 1roiuri!matci2 se obtine prin mijloace propii 9 apicultorul are o alta munca de ba(a-

7emiprofesionisti ! numarul de familii este de 1@@+3@@ buc!'olumul de munca 12@@+13@@ oreKan!materialul genetic se cumpara de la unitatile speciali(ate!se poate practica o apicultura moderna prin mecani(area lucrarilor!se prelucrea(a primar unele produse ale stupului etc-Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei8rofesionisti ! >e pot considera stuparii care detin peste 3@@ de stupi!un numar optim fiind unde'a spre "@@ de buc-Aici lucrurile se sc,imba radical! stuparitul pastoral fiind absolut necesar-?umarul de ore muncaKan creste dramatic!fiind necesara angajarea de muncitori se(onieri- entru o mai buna repre(entare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comercialeF! car *a$!l! )t "!% )( a!"( o *!7( .% car 6or *! %otat toat a)p ct l !$porta%t c -!% # pract!ca ap!col(. L% part!#a *! c(r ! *a$!l!! 6o$ %otaF anul m)tcii prin litere 1<1! <2! etc-2! not)rile f)cute cu oca(ia re'i(iilor8 cantitate pro'i(iilor 1n Fg2! num)rul fagurilor din cuib! num)rul inter'alelor!

num)rul fagurilor cu puiet i calitatea acestuia! alte e'idene i nsemn)ri! nregistr)rile c*ntarului apicol de control9 tratamente efectuate i consumuri de medicamente9 ,r)niri de stimulare i completare9 faguri cl)dii! propolis! polen! miere e&tras) 1alte produse29 unific)ri9 familii ajut)toare formate etc%'idena poate fi inut) i pe calculator 1 42 alc)tuind o ba() de date care s) aib) pre')(ute rubricile de interes i sc,imb)rile sur'enite pentru fiecare colonie de albine! n fiecare an urm)rind selectarea familiilor de pr)sil) c*t mai riguros cu putin)- entru uurarea interog)rilor este bine ca anumite lucr)ri s) fie pre')(ute cu un cod! calculatorul put*nd e&ecuta apoi orice interogare i cerem s) fac)- Astfel! 'om putea urm)ri cu e&actitate care sunt familiile producti'e 1candidate la grupa de pr)sil)2 i care sunt cele ce urmea() s) le desfiin)m! n 'ederea efectu)rii seleciei de mas) i seleciei indi'iduale/0PIATA5 CEREREA SI OFERTA PRODUSELOR APICOLE P! - pot %-!al p %tru $! r

<aga(ine de desfacere a produselor bio <aga(ine speciali(ate n '*n(area cadourilor iee agroalimentare #estaurante J*n()ri de la domiciliu J*n()ri de la ser'iciu <aga(ine alimentare %&po(iii apicole Ali apicultori MarI t!%8ul $! r!! este un subiect comple&%&ist) o multitudine de moduri n care apicultorii re(ol') problema '*n()rii mierea- Unii '*nd mierea la 'ecini i prieteni! n timp ce alii o '*nd la un alt cap)t al lumii- <uli apicultori dintre cei care produc miere la o scar) mic) i+au dat seama c) pot s) '*nd) o mare parte din recolt) amplas*ndu+ i un stand la marginea drumului sau un mic c,ioc la ei acas)- 5e multe ori oamenii prefer) s) cumpere direct de la produc)tor! pentru a fi siguri c) au c n anumite (one e&ist) standuri de miere cu auto+ser'ire- Acestea sunt foarte populare n multe regiuni! ns) nu sunt indicate a fi amplasate n regiuni n care moralul i comportamentul oamenilor las) de dorit- :otui! cei mai muli apicultori s+au declarat mulumii de acest tip de standuri5esignul! culoarea i mprejurimile n

care este amplasat un astfel de stand trebuie s) fie preg)tit n aa manier)! nc*t s) atrag) cump)r)torii prin cur)enie! bun gust! pentru c) oamenii asocia() produsele alimentare cu un grad sporit de cur)enie%tic,etele de pe borcanele de miere trebuie s) fie complementare culorii mierii i s) cuprind) informaiile necesare n mod ordonat i ngrijit%tic,eta nu este deloc un am)nunt de neglijat! mai ales n condiiile n care oferta de miere de pe pia) este mareump)rat ce'a de calitate- n anumite locuri se produc sortimente de miere mai rare i este bine ca acest lucru s) fie cunoscut de locuitorii din anumite regiuni- >tandurile de miere pot oferi e&clusi' miere! pot a'ea o ofert) di'ersificat) de produse agricole locale sau produse de arti(anat:.DISTRIBUTIA PRODUSELOR APICOLE MIEREA DE ALBINE Are ca surse poteniale peste 2@@@ de flori9 ca re(ultat! caracteristicile ei sunt e&trem de 'ariabile5e aceea! terapeutul trebuie s) fie capabil! cu ajutorul simurilor lui! s) stabileasc) calitatea general) a mierii iKsau calit)ile ei terapeutice-

n toat) lumea mierea este cunoscut) mai ales ca aliment i mai puin ca medicament - 5in aceast) cau()! probabil! preul mierii este prea sc)(ut pentru ca apicultorii s) aib) beneficii satisf)c)toare de pe urma colect)rii acesteia n (ilele noastre este reconsiderat) importana mierii pentru s)n)tatea oamenilor i animalelor - <uli specialiti din )ri ca 8 ?oua Ieeland)! Brana! =ndia etc- au demonstrat c) mierea este de asemenea un medicament dac) este obinut) i folosit) n anumite circumstane<ierea poate fi folosit) cu succes pentru pre'enirea i tratarea ulcerele gastro+duodenale 1fiind considerat) un pansament gastric2! pentru tratarea arsurilor sau pentru 'indecarea pl)gilor! a'*nd un puternic caracter antiinfeciosPOLENUL Acest minunat produs floral i apicol! are ca surs) potenial) peste 1@@@ de flori diferite9 ca re(ultat ! compo(iia lui i! desigur ! propriet)ile! sunt foarte 'ariabile rin natura sa i prin rostul s)u de element fecundant al florilor! polenul are o compo(iie c,imic) comple&)! special)! care l deosebete de toate celelalte produse 'egetale i i confer) un spectru de influen) surprin()tor de larg asupra

multor afeciuni i disfuncii ale organismului umanropriet)ile principale ale polenului sunt legate de bogaia mare n elemente nutriti'e 1aminoaci(i! 'itamine! en(ime etc-2- 5atorit) comple&it)ii elementelor lui componente polenul a fost utili(at drept 7medicament7 sau 7stimulent al creterii7 de mult timp- ?umeroasele cercet)rii efectuate de+a lungul timpului au rele'at multiple posibilit)i de aplicare a polenului poliflor recoltat de albine n profila&ia i terapeutica uman)! obin*ndu+se re(ultate foarte bune n pre'enirea i combaterea anemiilor! a bolilor sistemului ner'os i endocrin! a unor boli ale tubului digesti' i a ,ipo'itamino(elor! etc-n primul r*nd polenul este un foarte bun aliment dietetic!dar i un e&celent medicament naturalPASTURA )stura! a'*nd ca i component) major) polenul! are! desigur! propriet)i asem)n)toare acestuia:otui! deoarece p)stura conine i mici cantit)i de miere i secreii sali'are ale albinelor lucr)toare! dar mai ales pentru c) marea majoritate a granulelor de polen sunt desc,ise ! digestibilitatea p)sturei este mai mare dec*t a polenului -

5in aceast) cau() ! din punct de 'edere nutriti' ! p)stura este mai bun) dec*t polenul 4um polenul este considerat un nutrient major! putem conclude c) n cele mai multe ca(uri p)stura este superioar) polenului)stura conin*nd mai mult) 'itamina ] i acid folic dec*t polenul ! are un efect anti,emoragic mai bun)stura este un polen pre+digerat! utili(at pentru ,r)nirea ntregii colonii de albine! dar mai ales a 7copiilor7 albinelor 1lar'ele2- 5e aici putem accepta c) acest e&traordinar produs apicol comple& poate fi administrat cu ncredere i copiilor notri PROPOLISUL 5intre toate produsele apicole! propolisul este probabil cel mai 7medicinal7- 4ompo(iia sa este un subiect fascinant! propriet)ile farmacologice i indicaiile fiind studiate de mii de cercet)tori %&ist) un num)r mare de compui ce pot apare n propolis- 6reena9a= i colab.! 1CC@! a spus c) a'*nd n 'edere c) e&udatele din mugurii diferitelor specii de plop sunt frec'ent asem)n)toare n ceea ce pri'ete compo(iia calitati&9 pot fi foarte diferite n ceea ce pri'ete compo(iia cantitati&! iar aceste diferene se reflect) n compo(iia propolisului ce include e&udatul din muguri- Aceste 'ariaii n compo(iia

propolisului pot fi considerabile- Asemenea diferene majore n compo(iia propolisului au efecte considerabile asupra propriet)ilorresupunerea c) uneori compo(iia polenului este asem)n)toare cu originea sa 1sursa2 este incorect) i orice e&periment asupra propolisului presupus a fi tiinific trebuie s) fie detaliat asupra constituenilor propolisuluiCEARA 4eara de albine este produs) de albine ca o substan) stabil)! care s) nu interacione(e cu mierea! polenul sau l)ptiorul de matc) i are unele propriet)i importante pentru apiterapeui5intre indicaiile terapeutice se pot meniona 1pentru u( e&tern i intern28 E@t r%F 5ureri lombare 1combinat cu propolis2 Artro(e Acnee U( cosmetic 1depilare 2 I%t r%F Bebra f*nului Afeciuni gingi'ale 4onstipaieAENINUL DE ALBINE

Jeninul de albine este un compus perfect adaptatKcreat pentru funciile sale8 ap)rarea albinelor i a coloniei- %l este sinteti(at n glandele de 'enin ale m)tcii i ale albinelor lucr)toare i p)strat n sacii de 'enin- n timpul procesului de nepare este eliberat prin ac! sub form) lic,id)Jeninul este un produs biologic propriu al albinei i nu intr) n r*ndul principiilor acti'e transmise de la plante4omponentele acti'e din 'eninul de albine! n mici cantit)i 1ec,i'alente cu mai puin de 1@@+ 3@@ de nep)turi pentru un adult2 pot fi foarte benefice pentru s)n)tatea oamenilor! dac) sunt administrate de c)tre persoane speciali(ate! ntr+ un mod indi'iduali(at- Aministrat n mod greit! n necunotin) de cau()! 'eninul de albine poate pro'oca! la unele persoane! reacii alergice i iritaii- 5e aceea se impune! nainte de folosirea lui n scop terapeutic! s) se ia toate m)surile de protecie a pacientului 1testare la alergie! do(are corect)2 i de protecie a muncii! apiterapeutul trebuind s) se asigure c) manipulea() n deplin) siguran) acest produsAPILARNILUL

Apilarnilul este n principal un e&tract din lar'ele de tr*ntor! i mai conine mici cantit)i de l)ptior de matc)! p)stur)! miere i propolis Apilarnilul are o compo(iie foarte comple&)! asem)n)toare cu a l)ptiorului de matc)>e poate pre(enta sub mai multe forme8 + proasp)t recoltat 1neomogeni(at i nefiltrat29 + omogeni(at i filtrat9 + liofili(at%&amin*nd compo(iia sa! putem conclude uor c) principalele propriet)i ale apilarnilului se afl) n (ona 7nutriiei7 - %ste deja cunoscut c) multe triburi din Africa folosesc de secole lar'ele de albine ale fagurilor s)lbatici ca o m*ncare 7lu&oas)7 bogat) n proteine 5eoarece pro'ine n principal de la o structur) 7b)rb)teasc)7! apilarnilul are multe efecte nt)ritoare b)rb)teti LAPTISORUL DE MATCA 3)ptiorul de matc) are o compo(iie foarte stabil) n mod obinuit! c,iar i cel obinut de la rase de albine sau colonii de albine diferite>tabilitatea sa probabil c) st) la ba(a stabilit)ii genetice a coloniei de albine- 5e aceea el este e&trem de important pentru 'iaa coloniei-

rincipalii constitueni ai l)ptiorului de matc) sunt8 ap)! proteine! (a,aruri! lipide i s)ruri minerale- Apa constituie apro&imati' 2K3 din l)ptiorul de matc) proasp)t! dar din partea uscat)! proteinele i (a,arurile 1fructo(a i gluco(a2 sunt de departe fraciunile cele mai marin l)ptiorul de matc) au fost identificai n total 2C de aminoaci(i i deri'ai ai acestora! cei mai importani fiind acidul aspartic i acidul glutamic:oi aminoaci(ii eseniali pentru oameni sunt pre(eni n compo(iia sa. alt) substan) foarte important)! pre(ent) n l)ptiorul de matc)! este acidul 1@ + ,idro&i + decenoic! concentraia lui fiind un bun indicati' pentru 'erificare calit)ii l)ptiorului- Aceasta trebuie s) fie mai mare de 1!AG din materia uscat)3)ptiorul de matc)! datorit) marii sale bog)ii n substane nutriti'e 'itale! este considerat un e&celent aliment- :otui! deoarece este consumat n mod obinuit n cantit)i foarte mici 1adesea mai puin de un gram pe (i 2! este mai bine s) fie considerat ca un 7mini+aliment7- 4,iar dac) este un 7mini+aliment7! poate fi folosit la sal'area 'ieilor unor oameni 1copii! oameni n con'alescen) sau cei ce se recuperea() dup) operaii2 care nu au

suficient) energie s) digere normal! m*ncare mai mult sau mai puin comple&) n plus! l)ptiorul de matc)! are propriet)i puternice care protejea() lar'ele de albine i m)tcile mpotri'a multor micro+organisme periculoase ca bacterii! 'irusuri etc- 5e asemenea =nduce diferenierea lar'ei de albin) lucr)toare n matc)- Acesta este unul dintre cele mai importante i misterioase efecte ale l)ptiorului de matc) pentru colonia de albineropriet)ile sale 7feminine7 e&plic) folosirea lui n multe afeciuni se&uale i genitale! dar i n tratarea sau ameliorarea altor boli ale organismului<.CALITATEA SI COMPETITIAITATEA PRODUSELOR APICOLE ?oile cerinte care sunt adresate apicultorilor romani sunt multe si comple&e-4ine 'rea asta(i sa e&porte un produs apicol trebuie sa acorde calitatii o prioritate absoluta Apicultorii trebuie sa plece de la respectarea legislatiei in 'igoare! atat cea romaneasca si mai ales pe cea a U-%- !care este mult mai restricti'a din anumite puncte de 'edere-=n cele ce urmea(a 'om pre(enta doua categorii de produse ale stupului!asa cum sunt ele incadrate legislati' de U-% - Acestea sunt 8 produse

apicole bio 9 produse apicole obisnuite ! dar care respecta anumite norme de calitate ! pentru a fi 7apte7 la 'an(arePro#u) l M"!oM .btinerea produselor bio + consideratii generale ! norme 1.rdonanta U-%2 rincipii generale Apicultura este o acti'itate importanta!deoarece aduce o contributie esentiala la protectia mediului inconjurator si anume a productiei agricole si sil'ice! prin intermediul poleni(arii cu albine a speciilor de plante4alitatea biologica a produselor stupului este strans legata de modul cum sant tratate familiile de albine-4alitatea mediului inconjurator joaca un rol mai putin determinant!influenta sa fiind in functie de acti'itatea albinelor si metabolismul lor in momentul productiei-4alitatea ecologica a produselor stupului mai depinde si de conditiile in care acestea sunt recoltate!tratate si conser'ate 1depo(itate25aca un apicultor detine mai multe stupine in aceeasi regiune!toate acestea se supun acestei ordonante-%&ceptie de la acest principiu ar fi situatia cand un apicultor detine unitati apicole care nu corespund acestei ordonante pri'ind

amplasarea stupinelor 1cifra 1@"2- =n acest ca( nu se admite comerciali(area productiei cu mentiunea de produs biologicP r!oa#a # r co%6 r)! +)pr ap!cultura "!olo8!ca, rodusele apicole nu pot fi comerciali(ate cu mentiunea de produs biologic 1agricultura biologica2 decat in situatia cand conditiile din pre(enta .rdonanta sunt indeplinite cu cel putin un an de (ile in urma-=n perioada recon'ersiei ceara 'a trebui sa fie inlocuita dupa e&igentele urmatoare 8 4eara necesara in obtinerea fagurilor artificiali nu trebuie sa pro'ina decat din unitati de productie care corespund pre(entei .rdonante-%&ceptia poate fi facuta de catre autoritatea de control care poate admite utili(area unei ceri con'entionale mai ales pe perioada de recon'ersie!cand pe piata nu poate fi gasita ceara de productie biologicaLEGISLATIA SECTORULUI APICOL SUBAENTIONAREA SECTORULUI APICOL O"! ct!6 + =mbunatatirea conditiilor de producere comerciali(are a produselor apicole-

si

+ >timularea! sustinerea si protectia produsului intern prin aplicarea mecanismelor folosite in U%+ >timularea organi(arii de e&ploatatii competiti'e si eficiente in (ona rurala+ >porirea 'eniturilor proprii si trecerea de la autoconsum la productia comerciala+ Ameliorarea genetica a rasei de albine auto,tona si a ecotipurilor sale prin intensificarea aplicariii masurilor din programul national de ameliorare al albinelor si de producere de matci ameliorate9 + #espectarea si reali(area programului de ameliorare a albinei romanesti! concomitent cu intretinerea si re'igorare a colectiilor de material biologic apicol din cadrul patrimoniului genetic9 + %laborarea unor politici pentru imbunatatirea si e&tinderea resurselor melifere naturale si culti'ate din fondul agricol si sil'ic cu soiuri si 'arietati de plante cu potential ridicat9 + %laborarea de noi te,nologii de prelucrare! conser'are! ambalare a mierii si celelalte produse apicole! precum si di'ersificarea sortimentelor de miere romaneasca9 B % *!c!ar! Apicultorii! persoane fi(ice! persoane fi(ice autori(ate sau juridice! organi(ati in asociatii de crescatori de albine! uniuni apicole! cooperati'e

sau grupuri de producatori! constituite conform legislatiei in 'igoareAct!6!tat! )u"6 %t!o%at + Asistenta te,nica pentru apicultori si grupuri de apicultori9 + 3upta contra 'aroo(ei9 + #ationali(area trans,umantei9 + <asurile de asistenta pentru laboratoarele de anali(a a caracteristicilor fi(ico+c,imice ale mierii9 + <asurile de asistenta pentru repopularea septelului apicol comunitar9 colaborarea cu organismele speciali(ate in reali(area de programe de cercetare aplicata in domeniul apiculturii si al produselor apicoleCo%#!t!! # o"t!% r a )u"6 %t! ! a2 4onditii financiare ?i'elul ajutorului financiar se stabileste la 'aloarea de ac,i(itie! fara :JA! a medicamentelor in 'ederea combaterii 'aroo(ei! a matcilor! a roiurilor la pac,et! a roiurilor pe faguri si a familiilor de albine! conform facturii=n anul 2@@C se continua finantarea actiunilor pentru care se acorda sprijin financiar din B%DA si din bugetul national! si se aproba 'aloarea sprijinului de la bugetul de stat 1pentru anul 2@@C2 in limita sumei de "-"52-4$1 lei-

b2 Alte conditii de obtinere Co%#!t!! !% *u%ct! # act!6!tat a )u"6 %t!o%ataF a2 3upta contra 'aroo(ei8 + Apicultorul sa fie membru al unei forme asociati'e legal constituite! de profil9 + Bamiliile de albine sa fie inregistrate la directia sanitar+'eterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana! dupa ca(! si in registrul agricol9 + >a aiba pregatire in domeniul apiculturii! confirmata prin atestat sau certificat ori diploma! conform legislatiei in 'igoare9 + >a detina si sa complete(e un document elaborat de forma asociati'a si aprobat de Autoritatea ?ationala >anitara Jeterinara si pentru >iguranta Alimentelor! conform legislatiei in 'igoare! din care sa re(ulte ca familiile de albine sunt supuse controalelor 'eterinare oficiale9 + <edicamentele ac,i(itionate sa fie inscrise in lista medicamentelor de u( 'eterinar! omologate de =nstitutul pentru 4ontrolul roduselor Biologice si <edicamentelor de U( Jeterinar9 + :ratamentele sa se desfasoare in ba(a unui calendar intocmit anual! conform te,nologiei apicole! si urmarit de repre(entantii formei asociati'e legal constituite-

b2 #efacerea septelului apicol prin ac,i(itia de matci! roi la pac,et! roi pe faguri si familii de albine8 + Apicultorul sa fie membru al unei forme asociati'e legal constituite! de profil9 sa detina minimum 5@ de familii de albine in ca(ul ac,i(itionarii matcilor9 + Apicultorul se angajea(a! in scris! sa nu instraine(e matcile! familiile de albine! roiurile la pac,et si roiurile pe faguri ac,i(itionate timp de un an de la data platii ajutorului financiar de catre Agentia de lati si =nter'entie pentru Agricultura9 + Ac,i(itionarea de roi la pac,et! roi pe faguri si familii de albine se face numai de la unitatile autori(ate sanitar+'eterinar! conform legislatiei in 'igoare9 + <atcile pro'enite din ferme de multiplicare sunt ac,i(itionate de la unitati acreditate de catre Agentia ?ationala pentru Ameliorare si #eproductie in Ioote,nie! conform criteriilor de acreditare a stupinei de multiplicare! aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si de('oltarii rurale=n ca(ul in care suma solicitata de beneficiari prin intermediul formei asociati'e legal constituite si aprobata de Agentia de lati si =nter'entie pentru Agricultura depaseste suma aprobata prin

5eci(ia 4omisiei %uropene! Agentia de lati si =nter'entie pentru Agricultura stabileste ni'elul ajutorului financiar la 'aloarea cea mai mica de ac,i(itie! fara :JA! a medicamentelor in 'ederea combaterii 'aroo(ei! a matcilor! a roiurilor la pac,et! a roiurilor pe faguri si a familiilor de albine! conform facturii! pentru toti beneficiariiCu$ ) o"t!% )u"6 %t!a Beneficiarii rogramului solicita anual ajutorul financiar prin intermediul formei asociati'e din care fac parte! legal constituita conform legislatiei in 'igoare! si depun la sediul acesteia documente justificati'e5upa finali(area procesului de inregistrare si 'erificare a cererilor depuse de formele asociati'e legal constituite! centrele judetene ale Agentiei de lati si =nter'entie pentru Agricultura! intocmesc si transmit Agentiei de lati si =nter'entie pentru Agricultura centrali(atorul cu solicitarile ajutorului financiar pentru fiecare actiune in parte! in 'ederea stabilirii ni'elului ajutorului financiar! in limita sumei aprobate prin 5eci(ia 4omisiei %uropene din data de 1$ august 2@@$=n ba(a situatiilor centrali(atoare ale sumelor solicitate pentru plata ajutorului financiar! transmise de Agentia de lati si =nter'entie pentru

Agricultura! <inisterul Agriculturii si 5e('oltarii #urale transmite <inisterului %conomiei si Binantelor cererea de desc,idere a creditelor bugetare! insotita de situatia centrali(atoare a sumelor solicitate pentru plata ajutorului financiar5upa aprobarea cererii pentru desc,iderea creditelor bugetare de catre <inisterul %conomiei si Binantelor! din bugetul <inisterului Agriculturii si 5e('oltarii #urale se alimentea(a contul Agentiei de lati si =nter'entie pentru Agricultura! care! pe ba(a cererilor aprobate! 'irea(a sumele cu'enite in conturile solicitantilor ajutorului financiar! conform legislatiei in 'igoareActe necesare + 4erere pe ba(a careia solicita ajutorul financiar cu'enit si in care se mentionea(a acordul acestora de derulare a ajutorului prin intermediul formei asociati'e9 + 5eclaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca acestia nu au mai solicitat ajutor financiar prin intermediul altei forme asociati'e9 + 4opie de pe actul de identificare + B-=-K4-=-! in ca(ul persoanelor fi(ice9 + 4opie de pe certificatul unic de inregistrare! in ca(ul persoanelor juridice9

+ 4opie de pe ade'erinta care sa ateste proprietatea si numarul familiilor de albine inscrise in #egistrul agricol! eliberata de consiliul local9 + 4opie de pe atestat sau certificat ori diploma care sa confirme pregatirea apicultorului in domeniul apicol9 + 4opie de pe documentul de inregistrareKautori(are sanitara 'eterinara! eliberat de directia sanitar+'eterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana! pe ra(a careia isi desfasoara permanent acti'itatea e&ploatatiaKunitatea+ 4opie de pe fisa de inregistrare a producatorului in agricultura ecologica! aprobata de <inisterul Agriculturii si 5e('oltarii #urale9 copie de pe contractul producatorului ecologic inc,eiat cu un organism de inspectie si certificare! aprobat de <inisterul Agriculturii si 5e('oltarii #urale9 + 4opie de pe certificatul de confirmareKconformitate elaborat de organismul de inspectie si certificare! pentru familiile in con'ersie sau certificate9 + 4opie de pe certificatul de atestare ecologica a familiilor de albine sau certificatul <A>:%# insotit de ane&a! pentru solicitantii care fac parte dintr+o

sc,ema de certificare 7in grup7! dupa ca(! eliberat de organismul de inspectie si certificare acreditat de <inisterul Agriculturii si 5e('oltarii #urale cu care producatorul a inc,eiat contract:ermene limita de obtinere :ermenul limita de depunere a cererii si a documentelor care o insotesc este 15 august 2@@CLEGISLATIA PROTECTIEI MUNCII SI PSI L 8!)lat! Prot ct!a Mu%c!! )! P.S.I. 4odul <uncii + 3egea 53K2@@3 3egea 31CK2@@" 3egea securitatii! sanatatii si protectia muncii ?orme metodologice de aplicare a legii securitatii! sanatatii si protectia muncii ?r- 31CK2@@" 3egea 245K2@@4 >ecuritatea generala a produselor 3egea 24@K2@@4 #aspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte 3egea 2@2K2@@2 %galitatea de sanse intre femei si barbati 3egea 13@K1CCC <asuri de protectie pentru persoanele incadrate in munca

3egea 1@AK1CCC =nfiintarea si organi(area =nspectiei <uncii 3egea 31K1CC1 >tabilirea duratei timpului de munca sub A oreK(i pentru salariatii care lucrea(a in conditii deosebite! 'atamatoare! grele sau periculoase 3egea 25K2@@4 + aproba .-U-D- C"K2@@3 rotectia maternitatii la locul de munca 3egea 43"K2@@1 + aproba .-U-D- CCK2@@@ <asurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi e&treme pentru protectia persoanelor incadrate in munca 3egea 32@K2@@1 + aproba .-U-D- 13$K1CCC care modifica 3egea 1@AK1CCC 3egea 155K2@@@ + aproba .-U-D- 1"K2@@@ #atificare con'entii adoptate de .rgani(atia =nternationala a <uncii 3egea 1$$K2@@@ + modifica 3egea rotectiei <uncii C@K1CC" Prot c-!a $u%c!! !% )tup!%a Apicultorii trebuie s) fie ec,ipai cu salopet) sau ,alat apicol de culoare alb)! s) nu pre(inte mirosuri str)ine ce irita albinele! s) foloseasc) afum)torul i masca etce 'agoanele ce transport) stupi 'or fi prinse t)blie cu inscripia 7atenie albineE7! 'or a'ea asigurate sting)toare i

'or fi dotate corespun()tor pentru circulaia n siguran) pe drumurile publice- Jetrele de stupin) 'or fi amplasate c*t mai departe de drumurile circulate de oameni i animale iar la masi'ele melifere se 'a ine de cont de normele n 'igoare pri'ind pa(a contra incendiilor etcINTEGRAREA ROMANIEI IN UE SCURT ISTORIC #omania a fost prima ar) din %uropa central) i de est care a a'ut relaii oficiale cu 4omunitatea %uropean)- n ianuarie 1C$4! o nelegere a inclus #om*nia n >istemul Denerali(at de referine al 4omunit)ii! dup) care a semnat o serie de acorduri cu 4%% pentru facilitarea sc,imburilor comerciale- n 1CA@! #om*nia a procedat la recunoaterea de facto a 4omunit)ii %conomice %uropene! prin semnarea Acordului pri'ind crearea 4omisiei mi&te #om*nia + 4%%! concomitent! fiind semnat i Acordul asupra roduselor =ndustriale#elaiile diplomatice ale #om*niei cu Uniunea %uropean) datea() din 1CC@! urm*nd ca n 1CC1 s) fie semnat un Acord de 4omer i 4ooperareAcordul european a intrat n funciune n februarie 1CC5- re'ederile comerciale au fost puse n aplicare ncep*nd din 1CC3 printr+un 7Acord

=nterimar7- #om*nia a trimis solicitarea de a de'eni membru pe 22 iunie 1CC5! mpreun) cu 5eclaraia de la >nago'! un document semnat de toate cele paispre(ece partide politice importante ale #om*niei! n care acestea i e&primau sprijin deplin pentru integrarea european)-1 n iulie 1CC$! 4omisia i+a publicat 7.pinia asupra >olicit)rii #om*niei de a 5e'eni <embr) a Uniunii %uropene7- n anul urm)tor! a fost ntocmit un 7#aport pri'ind rogresele #om*niei n rocesul de Aderare la Uniunea %uropean)7- n urm)torul raport! publicat n octombrie 1CCC! 4omisia a recomandat nceperea negocierilor de aderare cu #om*nia 1cu condiia mbun)t)irii situaiei copiilor instituionali(ai i preg)tirea unei strategii economice pe termen mediu2- 5up) deci(ia 4onsiliului %uropean de la /elsinFi din decembrie 1CCC! negocierile de aderare cu #om*nia au nceput la 15 februarie 2@@@.biecti'ul #om*niei a fost de a obine statutul de membru cu drepturi depline n 2@@$- 3a summit+ul de la :,essaloniFi 1>alonic2 din 2@@4 s+a declarat c) Uniunea %uropean) sprijin) acest obiecti'n #aportul de ar) din 2@@3! ntocmit de baroana %mma ?ic,olson! parlamentar)

european) n grupul popularilor cretin+democrai! se menionea() c) 7Binali(area negocierilor de aderare la sf*ritul lui 2@@4 i integrarea n 2@@$ sunt imposibile dac) #om*nia nu re(ol') dou) probleme structurale endemice8 eradicarea corupiei i punerea n aplicare a reformei7#ecomand)rile destinate autorit)ilor rom*ne pri'esc8 m)surile anticorupie! independena i funcionarea sistemului judiciar! libertatea presei! stoparea abu(urilor politieiAmendamentul 1C al aceluiai raport a dat cele mai multe emoii la Bucureti! deoarece n acesta se propunea iniial suspendarea negocierilor cu #om*nia- 7 arlamentul %uropean cere 4omisiei o anali() detaliat) i o monitori(are permanent) a problemelor menionate n raport i raportarea acestora c)tre parlament- rin urmare! recomand) 4omisiei i 4onsiliului s) reoriente(e strategia de aderare a #om*niei! pentru a ndruma aceast) ar) c)tre un stat de drept- 1---2 4ere 4omisiei s) stabileasc) de urgen) un plan pentru o monitori(are mai bun) i mai eficient) a implement)rii acelei p)ri a legislaiei europene deja adoptate de #om*nia! n special n ceea ce pri'ete justiia i afacerile interne7! se arat) n amendament-

5up) de(baterea din arlamentul %uropean! raportului i s+a dat c*tig de cau()! ns) s+au reali(at c*te'a sc,imb)ri care au moderat tonul acestuia- #om*nia a reacionat imediat prin reali(area unui plan de aciune pentru anii dinaintea ader)rii- *n) la sf*ritul anului i pe parcursul anului 2@@4! Uniunea %uropean) a dat semnale bune n pri'ina #om*niei iar la summit+ul de la Bru&elles din 2@@4! primul al uniunii l)rgite! #om*nia a primit asigur)ri c) face parte din primul 'al al e&tinderii al)turi de Bulgaria i celelalte 1@ state care au aderat la 1 mai la Uniune i c) Uniunea %uropean) are n 'edere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2@@$! conform planului4omisarului european pentru e&tindere! Ddnter Jer,eugen! a e&primat de multe ori n 'i(itele sale dorina Uniunii de a 'edea #om*nia c*t mai repede ca membru cu drepturi depline al acesteia4eremonia de semnare a :ratatului de aderare s+a desf)urat pe 25 aprilie 2@@5 n 3u&emburg-#om*nia a nc,eiat negocierile de aderare n cadrul summitului U% de iarn) de la Bru&elles din 1$ decembrie 2@@4- :ratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2@@5 la Abaia ?eumdnster din 3u&emburg! urm*nd ca cele dou) )ri s) adere la 1 ianuarie 2@@$! cu e&cepia

ca(ului n care sunt raportate nc)lc)ri gra'e ale acordurilor stabilite! ca( n care aderarea 'a fi am*nat) cu un an! p*n) la 1 ianuarie 2@@A 1clau(e de sal'gardare24omisia 4omunit)ilor %uropene a publicat n octombrie 2@@5 un nou raport de ar)! pri'ind progresele nregistrate de #om*nia n perspecti'a ader)rii la U%- otri'it acestuia! #om*nia continu) s) ndeplineasc) at*t criteriile politice pentru a de'eni >tat <embru c*t i criteriul unei economii de pia) funcionale- #aportul afirm) c) 6o punere n practic) serioas) a programului propriu de reforme structurale i 'a permite s) fac) fa) presiunilor concureniale i forelor de pia) din cadrul U%-a- #aportul mai preci(ea() c) #om*nia a f)cut progrese semnificati'e n alinierea legislaiei interne la legislaia Uniunii %uropene i 'a fi capabila s)+i ndeplineasc) obligaiile de >tat <embru al Uniunii ncep*nd cu momentul preconi(at al ader)rii! dac) 'a accelera preg)tirile ntr+o serie de domenii i se 'a concentra pe consolidarea capacit)ii administrati'e n ansamblul eiECTINDEREA UE

%&tinderea Uniunii %uropene se refer) la aderarea pe parcursul timpului a noi state la U% n pre(ent! Uniunea are 2$ membri! dintre care sase membri fondatori din 1C518 Brana ! Dermania ! =talia ! e)rile de Ros ! Belgia 3u&emburg Alte nou) state au aderat succesi'8 1C$38 =rlanda ! #egatul Unit! 5anemarca 1CA18 Drecia 1CA"8 >pania ! ortugalia 1CC58 Binlanda ! >uedia ! AustriaUniunea %uropean) nainte de e&tinderea din 1 ianuarie 2@@$ rima e&tindere a Uniunii %uropene n est a fost pl)nuit) pentru 1 mai 2@@4?egocierile de aderare au fost nc,ise definiti' pentru toate statele- Au aderat8 olonia ! >lo'enia ! Ungaria ! <alta ! 4ipru ! 3etonia ! %stonia ! 3ituania ! #epublica 4e,) ! >lo'acia 3a 1 ianuarie 2@@$! au aderat alte dou) state la Uniunea %uropean)8 #om*nia! Bulgaria-

Bulgaria i #om*nia au nc,eiat negocierile de aderare la U% i au aderat mpreun) la Uniunea %uropean) n ianuarie 2@@$- ntr+o ceremonie desf)urat) la 25 aprilie n 3u&emburg! #om*nia i Bulgaria! mpreun) cu )rile membre ale U%! au semnat :ratatul de aderare la Uniunea %uropean)! care a intrat n 'igoare la 1 ianuarie 2@@$- Acesta pre')(use ns) clau(e de sal'gardare ce ar fi putut nt*r(ia aderarea cu un an- 4ele mai problematice capitole au fost Rustiia i Afacerile =nterne i olitica n 5omeniul 4oncureneiE@t!%# r! 6!!toar Turc!a este un candidat oficial la aderarea la Uniunea %uropean)- Ambiiile europene ale :urciei datea() de la Acordurile de la AnFara din 1C"3:urcia a nceput negocieri preliminare la 3 octombrie 2@@5- :otui! analitii consider) ca aceast) ar) nu 'a adera mai de'reme de 2@15! datorit) num)rului mare de reforme economice i sociale care trebuie ntreprinse- 5e la acordarea statutului de ar) candidat)! :urcia a implementat reforme permanente n pri'ina drepturilor omului! a abolit pedeapsa cu moartea! a oferit drepturi culturale minorit)ii Furde! i a a'ansat n re(ol'area diferendului cipriot- :otui! datorit) diferenelor religioase i culturale n relaie cu

%uropa! :urcia se lo'ete de o opo(iie puternic) din partea gu'ernelor conser'atoare i religioase ale statelor membre! n special Brana! Dermania! Austria! Drecia! 4ipru i >lo'eniaCroa-!a este un alt stat candidat la aderareAderarea ar putea a'ea loc p*n) n 2@1@! dei procesul de aderare a fost ncetinit printre altele de necooperarea 4roaiei cu :ribunalul enal =nternaional pentru fosta =ugosla'ie 1: =2- 3a C noiembrie 2@@5! 4omisia %uropean) a recomandat acordarea statutului de candidat <acedoniei! de'enind astfel cea de a treia republic) e&+ iugosla') care c*tig) acest statutPRINCIPALELE INSTITUTII EUROPENE 5up) semnarea :ratatului de aderare la 25 aprilie 2@@5! #om*nia a de'enit stat n curs de aderare! obin*nd statutul de obser'ator acti' la ni'elul tuturor instituiilor comunitare! fiind necesar) asigurarea pre(enei repre(entailor rom*ni la ni'elul instituiilor europene i al grupurilor de lucru ale acestora- >tatutul de obser'ator acti' a permis #om*nei s) i e&prime punctul de 'edere! f)r) drept de 'ot! n procesul de luare a deci(iilor la ni'el comunitar! put*nd astfel

influena aceste deci(ii i promo'*ndu+i intereselor naionale#om*nia a participat ca obser'ator acti' n urm)toarele instituii ale Uniunii %uropene8 b arlamentul %uropean! b4onsiliul %uropean! b4onsiliul Uniunii %uropene! b4omitetul #epre(entanilor ermaneni [ 4.#% %# = i ==! bDrupurile de lucru ale 4onsiliului! b4omitetele i grupurile de lucru ale 4omisiei %uropene! b4omitetului #egiunilor i 4onsiliului %conomic i >ocial5up) aderare #om*nia a trecut de la statutul de obser'ator acti' la cel de membru cu drepturi depline- #om*nia a de'enit a aptea ar) din U% dup) num)rul de locuitori- eara desemnea() 35 de deputai pentru arlamentul %uropean! dar num)rul acestora 'a sc)dea printr+o reorgani(are a locurilor din arlament stipulat) n :ratatul de la ?isa- 3imba rom*n) a de'enit una dintre limb) oficial)Mlimbile oficiale ale Uniunii 1a aptea dup) num)rul de 'orbitori! n concuren) str*ns) cu limba neerlande()Mneerlande(aP! urm*nd ca oricare cet)ean al U% s) se poat) adresa

instituiilor n aceast) limb)- 5enumirea de 6Uniune %uropean)^! n limba rom*n)! a primit statut oficialPOLITICA AGRICOLA COMUNA A4 a fost politica comuna cea mai importanta si unul din elementele esentiale ale sistemului institutional al Uniunii %uropene- .biecti'ele sale sunt stabilite in articolul 3C al :ratatului de la #oma8 cresterea producti'itatii! garantarea unui ni'el de 'iata ec,itabil populatiei din agricultura! stabili(area pietelor! garantarea securitatii apro'i(ionarilor! asigurarea consumatorului cu pro'i(ii la preturi rationale- Acest articol recunoaste necesitatea de a tine cont de structura sociala a agriculturii si de inegalitatile structurale si naturale dintre diferite regiuni agrare! la fel ca si interesul in a efectua in mod gradual adaptarile oportuneolitica agricola comuna s+a creat in anii L$@! in momentul in care %uropa era deficitara in majoritatea produselor alimentare- <ecanismele sale s+au modelat pentru a re(ol'a aceasta situatie! functia sa principala fiind cea de a sprijini preturile si 'eniturile interne prin intermediul operatiilor de inter'entie si sistemelor de protectie frontaliere-

Aceasta politica a contribuit po(iti' la cresterea economica si a reusit sa garante(e apro'i(ionarea consumatorului european cu o gama ampla de produse alimentare calitati'e la preturi rationaleana la jumatatea decadei anilor LC@! A4 a fost! la mare distanta! politica comunitara cea mai importanta! in special din punctul de 'edere al bugetului- Uniunea %uropeana s+a con'ertit in primul importator si al doilea e&portator de produse agricole la ni'el mondial:otusi! sistemul! care raspundea cert la o situatie de deficit! a manifestat o serie de deficiente cand 4omunitatea a inceput sa produca mari e&cedente la majoritatea produselor sale agricole- <unti de unt! lacuri de lapte si 'in care trebuiau sa fie distruse pentru a nu intalni cererea interna sau e&terna- Au aparut tensiuni in relatiile cu terte tari! in special >UA! nelinisti pentru efectele pe care le a'eau e&porturile sub'entionate ale U% in pretul mondial si in pre(enta proprie pe piata internationala- 4osturile acestei politici au ajuns sa fie inacceptabileAstfel! la sfarsitul anilor LA@ e&ista deja un acord generali(at din ne'oia unei reforme=n iunie 1CC2 4onsiliul de <inistrii de Agricultura ai Uniunii %uropene a adoptat formal

reforma A4! cea mai radicala din istoria saAceasta reforma presupune o profunda reorientare a politicii agricole comunitare8 1- returile culturilor erbacee si a carnii de 'ita s+ au redus la sfarsitul apro&imarii lor cu cele ale pietei mondiale2- entru a e'ita disparitia agricultorilor! li se acorda! in functie de acti'itate plati compensatorii pentru reducerea preturilor de sprijin ale U%3- =n ca(ul cerealelor si altor culturi erbacee! plata compensatiilor depinde in general de retragerea de pamanturi din productie 17prima set+aside72- Acest sistem a demonstrat ca este un instrument eficace de control al productiei- =n sectorul carnii de 'ita! in ceea ce o pri'este! platile primelor compensatorii sunt subiectul unor limite indi'iduale sau regionale si se determina incepand cu o densitate de pastorit ma&ima pe ,ectar- =n plus! se platesc prime suplimentare cand aceasta densitate este inferioara lui 1!4 unitati de 'ite pe ,ectar- Acest lucru scoate in e'identa puternicul impuls care se da e&tensificarii metodelor de productie4- =n sfarsit! o importanta ino'atie a noii A4 sunt mijloacele insotitoare! ce includ masuri agroambientale! forestiere si de pensionare anticipata- Aceste regimuri au desc,is noi

oportunitati agricultorilor! raspun(and in acelasi timp problemelor medioambientale si structurale ale U%#eformele radicale au permis U% sa raspunda obligatiilor in 'irtutea acordurilor #undei Urugua0 a DA::- Acordul! cu caracter reciproc! cerea o reducere de 2@G 1pe termen de " ani2 din ajutorul intern acordat agriculturii! o reducere de 3"G din c,eltuielile bugetare destinata sub'entiei e&porturilor si alte diminuari de 21G din 'olumul e&porturilor sub'entionateOr8a%!9at!!l co$u% # p! t sunt acorduri specifice ce reglementea(a productia si comertul de produse agricole ale tuturor statelor membre ale Uniunii %uropene- 5e la adoptarea politicii agricole comune! anumite organi(atii au substituit in mod gradual organi(atiile nationale de piete in sectoarele unde a fost necesar- .rgani(atiile comune de piete sunt fundamental orientate sa indeplineasca obiecti'ele politicii agricole comune! in particular! sa stabili(e(e pietele! sa garante(e agricultorilor un ni'el de 'iata ec,itabil si sa creasca producti'itatea agriculturii- resupun in jur de C@G din productia agrara finala comunitarae de o parte asigura cumpararea e&cedentelor productiei si protectia e&terna in fata importurilor

cu un cost inferior 1cereale! ore(! (a,ar! lapte si produse din lapte si carne de 'ita2 si! pe de alta parte! stabilesc regimuri care sprijina preturile si acorda ajutoare directe 1cereale! grau si ulei de masline2! care acorda doar ajutoare directe 1seminte oleaginoase! in! canepa si bumbac2! ce protejea(a de importuri si fa'ori(ea(a e&porturile 1pasari de curte si oua2 sau care acorda protectie doar importurilor 1anumite fructe si (ar(a'aturi2Pol!t!ca # pr tur!5 a0utoar )! pr!$ al PAC .rgani(atiile comune de piete permit in mod fundamental fi&area unui aceluiasi pret pentru produsele agrare pe toate pietele europene! acorda ajutoare producatorilor sau profesionistilor din sector! instaurea(a mecanisme ce permit controlarea productiei si organi(area sc,imburilor cu terte tari- >e de('olta astfel constituirea organi(atiilor de producatori ce grupea(a agricultorii- Alte dispo(itii reglementea(a ajutoarele statale in fa'oarea produselor considerate si relatiile dintre statele membre si 4omisia %uropeana1. Pr tur! 3a propunerea 4omisiei %uropene si in urma consultarii arlamentului %uropean! 4onsiliul de

<inistrii! in majoritate! sau mai bine 4omisia %uropeana fi&ea(a artificial la inceputul fiecarei campanii de comerciali(are trei preturi distincte8 pretul indicati'! pretul prag si pretul de inter'entie al produselor- 4ampaniile de comerciali(are! ale caror date de inceput difera in functie de produse! au o durata de un anretul indicati'! pretul de ba(a sau pretul de orientare repre(inta pretul care! conform instantelor comunitare! ar trebui in principiu sa se aplice tran(actiilor- =n ciuda faptului ca este artificial! pretul indicati' se apropie de preturile pe care produsele considerate le pot in mod normal atinge pe piata comunitararetul prag sau pretul de eclu(a este pretul minim la care se pot 'inde produsele importate<ai mare decat cel de inter'entie! acest pret incita operatorii economici comunitari sa se apro'i(ione(e prin intermediul 4omunitatii %uropene! conform principiului preferintei comunitareretul de inter'entie este pretul garantat care! daca nu se atinge! obliga organismele de inter'entie desemnate de statele membre sa cumpere cantitatile produse si cele stocate- =n scopul de a e'ita problemele pe care acest

mecanism le+ar putea pune bugetului comunitar! 4onsiliul de <inistrii insufleteste stocurile pri'ate! acordand prime producatorilor ce depo(itea(a ei insisi produsele- 5e la reforma din 1CC2! scaderea preturilor garanti(ate se compensea(a in unele sectoare cu cresterea ajutoarelor directe date agricultorilor- 4omisia %uropeana poate proceda la denaturali(area produselor stocate! utili(andu+le cu scopuri umanitare sau 'an(andu+le- Jan(area se reali(ea(a prin licitatii si 4omisia determina dinainte destinul produselor- =n ca(ul 'an(arii pe piata interna! 4omisia se asigura ca pietele nu 'or suferi perturbatii&. F lur! # a0utoar )! pr!$ acor#at Ajutoarele care se acorda constau din plati pe suprafata! ajutoare in productie! ajutoare destinate fa'ori(arii cresterii 'itelor sau sume compensatorii>e acorda finantare in 'ederea fa'ori(arii comerciali(arii si concurentei produselor! la fel cum constituirea si functionarea grupurilor de producatori sau de profesionalisti ai sectorului agroalimentar- %&ista astfel ajutoare destinate sa usure(e abandonul anumitor produse sau recon'ersia terenurilor sauKsi e&ploatarilor- >e adopta masuri de sprijinire a pietei cand se detectea(a animale bolna'e-

Co%troal al pro#uct! !5 !$portulu! )! @portulu! pro#u) lor a8r!col !% UE Co%trola%# pro#uct!a =n scopul de a controla productia agricola si a limita e&cedentele si stocarea produselor se pre'ad sisteme de cote si se fi&ea(a cantitati nationale garantate- #etragerea de terenuri sau di'ersificarea! la fel ca si acordarea de sume compensatorii permit e'itarea e&ceselor de productie4otele sunt cantitati ma&ime! pe care agricultorii au permisiunea de a le produce- 5aca se depasesc aceste cantitati se percepe producatorului o amenda4antitatile nationale garantate! acordate statelor membre! repre(inta cantitati ma&ime de productieroducatorii trebuie sa plateasca o ta&a daca depasesc aceste cantitati! reducandu+se in consecinta pretul de inter'entie pentru urmatoarea campanie de comerciali(are#etragerea de terenuri si di'ersificarea cu scopuri nealimentare presupun lasarea parloaga a unei suprafete agricole sau di'ersificarea productiei 1productia de materii prime pentru biocombustibili

de e&emplu2 in sc,imbul unei contrapartide financiare>umele compensatorii completea(a 'enitul agricultorilor si se acorda in functie de numarul de animale siKsau de suprafata culti'ataCo%trola%# )c>!$"ur!l cu t rt tar! >c,imburile cu terte tari cuprind atat importurile de produse pe piata comunitara cat si e&porturile de produse comunitare- >+au introdus elemente de ajustare in sensul fa'ori(arii transformarii produselorI$portur!l =mportatorilor li se poate cere pre(entarea unui certificat de import si plata unui impo(it regulator de import- 4omisia %uropeana este imputernicita sa adopte masuri de ajutorare in ca( ca se inregistrea(a perturbatii importante pe piata comunitara4ertificatele de import sunt acordate de autoritatile competente ale statelor membre in urma depunerii unei garantii- Aceasta se rambursea(a importatorului cand acesta demonstrea(a ca si+a respectat obligatiile>+a stabilit un sistem unic de impo(itare la intrarea diferitelor produse in Uniunea %uropeana cu scopul de a e'ita ca pretul importurilor sa fie

inferioare celor comunitare- Unele produse sunt subiectul doar al tarifelor 'amale comune! in timp ce altele sunt scutite- %&ista astfel sisteme mi&te=n sc,imburile cu terte tari este inter(isa aplicarea unor impo(ite ec,i'alente cu drepturile 'amale! la fel ca si restrictiile cantitati'e asupra importurilor sau orice alta masura cu caracter ec,i'alent-=n urma compromisurilor internationale ale Uniunii in cadrul .rgani(atiei <ondiale a 4omertului sau al relatiilor cu terte tari sau grupuri de tari! se pot stabili contingente pentru importul de anumite produse sau aplicarea unor tarife de import preferentiale! astfel incat unele produse importate sa fie scutite total sau partial de ta&ele 'amale4otele tarifare ce fi&ea(a cantitatea de produse scutite de la plata ta&elor se pot adjudeca in functie de principiul ordinii in care au sosit! prin metoda e&amenului simultan! facand apel la diferenta dintre operatori stabiliti si noi operatori sau aplicand alte metode ce nu sunt discriminatoare>e pot adopta masuri de ajutorare! inclu(and in ultima instanta suspendarea importurilor cand acestea! sau in ca(uri determinate! e&porturile pot cau(a gra'e perturbatii pe piata comunitara4onsiliul de <inistrii! in majoritatea sa! fi&ea(a la

propunerea 4omisiei si in urma cosultarii arlamentului %uropean norme generale aplicabile masurilor de ajutorare adoptate de statele membre- 4omisiei ii corespunde! din initiati'a proprie sau in urma cererii statelor membre! fi&area de masuri concreteE@portur!l Uniunea %uropeana abonea(a restituiri identice producatorilor europeni ce e&porta pe piata mondiala- Astfel se sub'entionea(a e&porturile europene cu scopul situarii preturilor lor la ni'elul celor mondiale- 5aca cantitatea restituita este! in principiu! unica pot 'aria in functie de destinul produsului sau de conditiile economice- =n plus poate fi obligatoriu e&pedierea unui certificat de e&port prin care se suspenda concesia restituiriiTra%)*or$ar a Uniunea isi re(er'a dreptul de a inter(ice recurgerea la regimul de perfectionare acti'a! ce permite transformarea pe teritoriul sau al produselor importate dintr+o tara terta fara a percepe drepturile 'amale! intotdeauna cand produsele respecti'e sunt ree&portate- 5e asemeni se poate inter(ice recurgerea la un regim de perfectionare pasi'! ce consta in e&portarea temporala a unei marfi intr+o terta tara! unde face

obiectul transformarii inainte de a fi reimportat fara impo(ite-

Fo%#ul Europ a% # Or! %tar )! Gara%t! A8r!cola +FEOGA, B%.DA a repre(entat de la crearea sa principala partida a bugetului comunitar si a fost astfel centrul constant al de(baterilor cand 4onsiliul si arlamentul %uropean au luat deci(ii in ceea ce pri'este bugetul Uniunii- =n 1CC5 B%.DA a absorbit in jur de 4AG din bugetul total#esursele B%.DA sunt aportate de statele membre! independent de cine 'a beneficia mai mult de c,eltuielile din agricultura- B%.DA este parte integranta a bugetului comunitar general! a carui finantare este determinata in mod esential de catre situatia economica a fiecarui stat membruAceasta solidaritate financiara intre statele membre bogate si mai putin bogate este unul dintre principiile fundamentale ale 4omunitatii si conditie indispensabila in dobandirea unui mai

mare grad de ec,ilibru economic si social in cadrul Uniunii! obiecti' care joaca un rol de fiecare data mai important in politica agricola- %&ista si alte 'enituri deri'ate din drepturile 'amale incasate de Uniune din importurile pro'enite din tarile necomunitare5upa cum indica si numele sau! B%.DA se compune din doua parti- >ectiunea de Darantii finantea(a c,eltuielile 4omunitatii in politica de preturi si piete! inclusi' platile compensatorii ale reformei A4 si masurile ce o insotesc- 4ea mai mare parte a creditelor B%.DA 1apro&imati' C@G in 1CC52 si! din aceste credite! in jur de jumatate este c,eltuita in platile directe catre agricultori>ectiunea de .rientare primeste resursele comunitare desemnate politicii structurale! ca de e&emplu ajutoarele date moderni(arii e&ploatarilor! instalarii tinerilor agricultori! transformarii si comerciali(arii sau di'ersificarii- =mpreuna cu Bondul %uropean de 5e('oltare #egionala 1B%5%#2 si Bondul >ocial %uropean 1B>%2! aceasta sectiune finantea(a masurile de de('oltare rurala- Aceste masuri se planifica si se e&ecuta intr+o forma destul de descentrali(ata8 se impune cooperarea cu statele membre si regiuni si se aplica principiul de cofinantare- =n 1CC5

>ectiunea de .rientare a fost dotata cu un aport de aproape 1@G din bugetul agricol totalPol!t!ca # # 96oltar rurala a U%!u%!! Europ % U% a fost intotdeauna interesata in aplicarea unei politici de de('oltare rurala- =n 1CAA a creat un cadru special consacrat (onelor ruraleAceste (one repre(inta mai mult de A@G din teritoriul Uniunii %uropene si mai mult de un sfert din populatia sa- rincipala sa caracteristica! de o 'aloare imensa! este bogata sa di'ersitate8 di'ersitatea terenurilor si di'ersitatea culturilor si traditiilor5e multi ani lumea rurala sufera un proces de transformare radicala din cau(a e&ercitarii unei presiuni de fiecare data mai mare asupra unui ec,ilibru si asa destul de fragilo'arnisul acti'itatilor agricole traditionale! e&odul din (onele rurale si imbatranirea populatiei! departarea anumitor (one si deficienta infrastructurilor si a ser'iciilor de ba(a sunt unele din principalele probleme cu care se infrunta aceste (oneBiind in fa'oarea de('oltarii rurale 1dupa cum a ramas clar e&primata intr+un raport asupra

aJiitorului societatii rurale^2! 4omunitatea cauta solutii la aceste probleme de de('oltare! incepand cu reforma Bondurilor structurale din 1CAA! de o ade'arata de('oltare integrata- =n 1CC3 (onele rurale au primit o mare recunoastere politica in Uniunea %uropeana cu mentiunea e&presa in articolul 13@ A din :ratatul de la <aastric,t! ce pre(inta acele (one ca pe un obiecti' prioritar al ajutorului acordat prin intermediul politicii comunitare de coe(iune economica si sociala:ratandu+se de de('oltarea rurala! principalul obiecti' care se urmareste este mentinera unor comunitati rurale 'iabile! pentru care re(ulta a fi esentiala o agricultura competiti'a- 5ar de asemeni este fundamentala obtinerea di'ersificarii economiei rurale si cu acest scop 4omunitatea isi centrea(a eforturile in domenii di'erse cum ar fi de('oltarea intreprinderilor mici si mijlocii! e&ploatarea noii te,nologii in fa'oarea (onelor rurale sau turismului rural- Accesul la ser'icii! protectia mediului ambient si imbunatatirea formarii personalului sunt alte prioritati importante#ecunoasterea necesitatilor particulare ale (onelor rurale din 1CAA si confirmarea sa din 1CC3 au facut loc unei politici de de('oltare rurale specifice cu

obiecti'e! principii! instrumente si masuri financiare stabilite=ntre $ si C noiembrie 1CC"! s+a celebrat in 4orF 1=rlanda2 o mare 4onferinta %uropeana asupra de('oltarii rurale in care 4omisia si asociatii sai nationali! regionali si locali au e&aminat elementele din care ar fi trebuit sa se compuna politica de de('oltare rurala a Uniunii pentru noua perioada ce 'a incepe in anul 2@@@- 5upa doua (ile si jumatate de de(bateri! resedintele conferintei! 3ordul lumb! membru al arlamentului %uropean! a pre(entat 5eclaratia de la 4orF ca re(umat al principalelor mesaje si conclu(ii e&trase din conferinta5eclaratia cere o de('oltare sustinuta pentru toate (onele rurale si o mare subsidiarietate! simplificare si integrare pentru di'ersele masuri de ajutorare in de('oltarea lor- 5upa cum a afirmat 5lBisc,er! finalitatea ar fi8 un singur obiecti'! un singur cadru juridic! o singura politica si un singur program- 4e'a simplu! transparent si eficaceNor$ )! co$u% proc # al pol!t!c!! a8r!col

Bundamentul juridic al A4 il constituie articolele de la 3A la 4$ din :ratatul Uniunii %uropeneFu%ct!!l !%)t!tut!!lor UE 1- 4omisia %uropeana este responsabila de initiati'a si formularea propunerilor in materie=n ceea ce pri'este 4onsiliul de <inistrii 1ce repre(inta Du'ernele celor 15 state membre ale U%2! este organul ce ia deci(ii! stabilind prin acestea liniile directoare ale A4=n pregatirea reuniunilor 4onsiliului de Agricultura! ministrii sunt asistati de catre 4omitetul >pecial de Agricultura 14>A2! care este intregit de inalti functionari nationali ai 5epartamentuluientru ca 4onsiliul de <inistrii sa poata adopta o deci(ie! arlamentul %uropean trebuie sa+si dea dinainte consimtamantul asupra propunerilor normati'e ale 4omisiei4urtea de 4onturi este un organ consultati' independent care supra'eg,ea(a buna functionare a bugetului Uniunii si inter'ine astfel si in super'i(area A4=n ultimul rand! atat 4omitetul %conoomic si >ocial 1ce repre(inta diferite tipuri de acti'itateeconomica si sociala2 cat si 4omitetul #egiunilor 1ce repre(inta regiunile din U%2! ambele cu o functie

consultati'a! pregatesc periodic situatii asupra di'erselor probleme agricole2- =n plus fata de initiati'a si prepararea propunerilor normati'e! 4omisia este responsabila si de gestiunea (ilnica a A4! ceea ce include urmarirea pietelor si introducerea ajustarilor necesare- =n aceasta tema! 4omisia este asistata de catre 4omitetele de gestiune ale diferitelor sectoare! comitete care sunt formate din e&perti ale ministerelor nationale si pre(idate de catre 4omisie- Aceasta supra'eg,ea(a si indeplinirea obligatiilor de catre instantele nationale responsabile de aplicarea politicii la ni'el national 1<inistere de Agricultura! organisme de inter'entie! etc-2 4omisia consulta 4omitetele de gestiune asupra dispo(itiilor de aplicare si ajustarilor politicii=n ca(ul masurilor structurale! 4omisia este asistata de catre 4omitetul >:A# 14omitetul >tructurilor Agrare ale U%2! care este si el compus din e&perti ai Administratiilor statelor membre=n sfarsit! prin intermediul 4omitetelor consultati'e ale agriculturii U%! 4omisia consulta! cu caracter periodic si formal! sectorul negu'ernamental 1producatori! cooperati'e! sectorul de transformare

si comerciali(are! lucratori agricoli si consumatori ai U%2