Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
976227 Hronicul Si Cantecul Varstelor

976227 Hronicul Si Cantecul Varstelor

Ratings: (0)|Views: 3|Likes:
Published by Joshua Griffin

More info:

Published by: Joshua Griffin on Jan 21, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/21/2014

pdf

text

original

 
LUCIAN BLAGA H
ONICUL şi CîNTECUL VÎRSTELOr 
Editura Tineretului
Bucureşti + 1965
CUVINT ÎNAINTE
 Dintre scrierile postume ale lui Lucian Blaga, caietul intitulat
Hronicul şi cîntecul vîrtelor!
datat 1946, este desigur cel mai interesant pentru istoricul şi criticul literar. Raportat la biografia propriu- zis şi cu at!t mai mult la diagrama personalit"ii scriitorului, la uni#ersul copilriei şi al adolescen"ei, la mediul !n care şi-a format primele refle$e fa" de natur şi societate, la cercul familiei !n care a crescut, la şcolile pe care le-a urmat, la e#enimentele istorice crora le-a fost contemporan %!n principal primul rzboi mondial&
 "
aceast scriere!şi defineşte prin ea !nsşi deosebita !nsemntate şi se recomand tiparului. '#!nd factura unor amintiri organizate cronologic, nu fr o cert inten"ionalitate artistic, acest original ()ronic şi c!ntec al #!rstelor* rele# totodat un Blaga prozator liric, diferit de prozatorul ideologic din scrierile sale teoretice, confin, totuşi, lor prin atmosfera general care se dega+, tulburtoare pentru ceea ce ele ofer ca re#ela"ie asupra uni#ersului interior şi secret al unei  personalit"i. aptul de a fi fost scrise !ntr-o anume finalitate artistic
 "
aceea pe care autorul şi-o #oia !n 1946
 "
indic, de asemenea, o circumstan" care sporeşte interesul scrierii pentru definirea conştiin"ei artistice a poetului şi filozofului Blaga.onfruntarea cu datele strict biografice este nu mai pu"in ispititoare. e ştie c Lucian Blaga s-a nscut la 9 mai 1/90 !n comuna Lancrm din fostul +ude" 'lba, ca al noulea copil al lui sidor Blaga,  preot ortodo$, şi al 'nei 2oga.3 prim parte din ()ronic* se refer la #!rsta fragedei copilrii, din care (po#estea plin de pe-numbre a cu#!ntului* este e#ocat c)iar dintru !nceput.  descris, apoi, casa printeasc 5 (o cldire #ec)e, destul de masi# !n asemnare cu celelalte case dimpre+ur %...&. tre uli", de o parte şi de alta a ogrzii, erau dou grdini"e !mpre+muite cu st!lpi de zid şi de gard %...&. repte de piatr, cizelate de  paşi şi netezite de ploi, suiau din curte !n cas. 'lturi era g!rliciul, pe unde coboram !n pi#ni", pe lespezi, sub care forfotea umed şi cu miros ptrunztor o enorm prsil de broaşte r!ioase*. 78 atl poetului fusese ele# al gimnaziului ssesc din ebeş, apoi al liceului Brucent)al din ibiu
 "
de unde o anume tradi"ie de cultur german.
VI
 :reotul sidor Blaga era un om !ntreprinztor, desc)is ci#iliza"iei, !ncerc!nd s introduc !n sat !nlesnirile te)nice, nu fr !mpotri#iri locale. l a scris opusculul
#u$% co&aare' (ove)e  $ractice $en* tru întoc&irea +o$od%riei în &oşiile &ici co&aate
%3rştie, Biblioteca (Bunului  conom*, 19;;&. Dup o introducere !n care apreciaz comasarea ca (temelia pe care se poate dez#olta cu deplin reuşit cultura c!mpului*, autorul d o serie de !ndrumri pri#ind culti#area cerealelor şi creşterea #itelor. <rmeaz un plan al culturilor pentru o perioad de şapte ani, !nso"it de tabele. Lucrarea se !nc)eie cu o descriere a cerealelor şi a plantelor industriale. Deşi preot, tatl (era un liber-cugettor*, şi (de-o e$uberan" şi de o #olubilitate deosebit de simpatic*.  'semeni unui alt :op anda, prestigiul lui creştea cu e$emplul sugesti# şi #iu5 (=e face  :opa, sau cel cu barba de argint şi cu mintea de aur >? se !ntrebau "ranii, iscodindu-i crrile şi pa- şii, şi-i urmau pilda*. !l pasiona literatura uni#ersal, dar şi matematicile, citea pe @ant, pe c)o- pen)auer sau pe Da#id trauss. ('cas era calm şi rar la #orb, dar nu ursuz. !teodat
 "
e#ada. #ada nu tocmai departe, p!n la ebeş sau la Bl-grad. <n pa)ar de #in !l muta !n ipostazele #orbre"e. Dup alte cinci pa)are, nu-şi mai stp!nca ad!ncurile temperamentale, dup zece c!nta  sau aluneca pe po#!rnisul disputelor ce nu mai luau sf!rşit.* Dar mama > ra (fr mult şcoal, cu instincte materne şi feminine preistorice. :reistorice !n sensul deplint"ii #itale, grele, masi#e. Au a#ea 2ama cunoştin"e folclorice deosebit de bogate, dar ea tria aie#ea !ntr-o lume croit pe msura celei folclorice. $isten" !ncadrat de zarea magiei, a se sim"ea cu toat fptura ei #ibr!nd
 
!ntr-o lume strbtut de puteri misterioase, dar nu se abandona niciodat
VII
#isrii. iin" impersonal, fr g!nd !ntors asupra ei !nsşi, stp!nita numai de sacrul egoism al  familiei, 2ama era substan"a acti# !n +urul creia luau !nf"işare palpabil toate r!nduielile #ie"ii noastre*. maginea aceleia care pentru Blaga era 2ama, scri-indu-i numele ca unei zeit"i, se integreaz organic, la acea #!rsta fericit a copilriei, !n aura fabuloas a mediului rural. (atul era  pentru mine
 "
 scrie #iitorul poet
 "
o zon de minunate interferen"e5 aci realitatea, cu temeiurile ei  palpabile, se !nt!lnea cu po#estea şi cu mitologia biblic, ce-şi a#eau şi ele certitudinile lor.* :entru cine cunoaşte importan"a pe care Blaga o acord folclorului şi este interesat !n descifrarea surselor celui care #a scrie
S$a)iul &ioritic
 şi #a face
elo+iul atului ro&,nec!
r!ndurile de mai sus nu s!nt  fr semnifica"ie. Au mai pu"in, subcapitolul !n care autorul mrturiseşte c p!n la #!rsta de 1;
 " 
11 ani, #ia"a a#ea s-i fie (tot mai )otr!t stp!nita de un sentiment religios, sporit de cele mai necontrolate e$crescen"e*. %('ni de-a r!ndul am struit zilnic c!te#a ore, cel pu"in dou, !n rugciune*.& n farmecul acestui original
Hronic şi cîntec al vîrtelor!
cititorii #or descoperi ei !nşişi, dincolo de elementul documentar-biograf ic, pe poetul din totdeauna. ci pe meningea uni#ersului de atunci s-a imprimat şi amintirea unei zile c!nd a (pus la !ncercare cerul*. Aara"iunea ia direct structura de  poem5 (<mbl!nd odat pe uli" cu oc)ii !n sus, am bgat de seam c cerul #enea tot cu mine. enitul  se mişca din loc
 "
 "m!ndu-se ne!ntrerupt deasupra meaC ra o mare descoperire cu totul nou, pe care m sim"eam obligat s o pstrez ca un mare secret !n cel mai ascuns ung)er al inimii*. :este ani, imaginea a#ea s re#in !n poezia
Vetea cea -un%
%publicat pentru prima dat !n (ontemporanul*, nr. 19 din .E.1960& 5
 :rintre lucruri c!nd umblm, pe aproape sau departe
 
.
cerul singur cu tria sa albastrne urmeaz pretutindeni !n #ia" şi in moarte. Da, enitul e mereu deasupra noastrC
 #ocarea primilor ani de şcoal, la ebeş-'lba, departe de casa printeasc, duce, prin asociere dar şi prin anume contraste, la unele sc)i"e ale lui la#ici, dar şi la amintirile din copilrie ale lui reang. Eiziunea lui Blaga e mai pu"in (literar*, mai direct şi mai te)nic memorialistic dec!t a )umulesteanului. Dar c!t de pregnant este amintirea zilelor de +oi, c!nd, fiind zi de t!rg, (2ama şi ata se osteneau p!n la ebeş, cu cru"a* C otuşi
 "
mrturiseşte poetul peste decenii
 "
niciodat şcoala şi inima lui n-a#eau s se-nt!lneasc. Au greut"ile şcolii !l speriau, ci faptul c trebuia s !nfr!ng necurmat (un ur!t fr nume, fr capt şi fr fund al sp-tm!nilor*. n aceste c!te#a cu#inte este sintetizat drama tuturor copiilor despr"i"i de mediul lor funciar. Eacan"ele de#eneau cu at!t mai mult e#enimente memorabile, şi cltoria din #ara anului 19;F !n 2un"ii ebeşului la Bistra re#eleaz un Blaga prozator original !n care sesizant este mai ales descrip"ia de natur. :aginile cu imaginea Gu-rianului se !nscriu printre cele mai pregnante din (literatura muntelui* la noi. Au mai pu"in, !n acest uni#ers magic, redescoperim imaginile stranii  şi baroce ale olarilor guşa"i, care au intrat !n plasma poeziei
Olarii!
 publicat !n #oi.
 Ne-%nuitele tre$te
din 194F %pag. 64& 5
 De #eacuri ei !şi au aci lcaşul, de la !nceputul
/ce0
dint!i groteşti şi timpi, guşa"i fr grai.
VIII
I1
3lari ei s!nt, sorti"i s-nmoaie si s coac lutul. a nişte zmei !nt!rzia"i si bl!nzi cu fe"e prelungite !n cimpoaie, ar)aici inşi, !şi poart pe sub plai un #is fragil prin zilele greoaie.e-n#!rte roata, sf!r!ind, !n orice cas. De fa" s!nt, !n inim, tiparele btr!ne.rudescu-se ca-n somn olarii, şi mocnesc <ng cuptoare. Aumai arar s!nt cerceta"ide #reo lumin şi de z!ne. n #ile sublimelor recolte nu este sat cu du)uri mai !ncete, dar nici alt sat !n care s se ard ulcioare mai frumoase şi mai  z#elte, cu mi+locul de pctoase sfinte fete.
 Reminiscen"ele peste timp ale e$perien"elor !ntiprite de #!rsta copilriei #or transpare şi !n piesa de teatru
Arca lui Noe
%publicat !n iarna 1944
 "
1940&, scris !n #ara anului 1944 !n satul p!lna,
 "
acelaşi care este e#ocat de
Hronic 2
(un sat adunat ca !ntr-o cldare, !n fundul unei #i ad!nci...* 3c)ii copilului de atunci s-au oprit !ndelung asupra unei mori str#ec)i de lemn, ale crei ro"i preau c se !n#!rt (fr !ntrerupere c)iar de la !nceputul lumii*. :ersona+ul Aoe din pies e morar la #ec)ea
 
moar de lemn... De altfel, scriitorul !nsuşi, !n pro-pria-i retrospecti# lucid, noteaz asemenea transferuri de imagini peste timp, ca aceea, !ntre altele, a c!inelui calcinat de la# la :ompei.  maginea a#ea s-l urmreasc (o #ia" !ntreag* şi a#ea s se plsmuiasc !ntr-un sonet,
Cîinele din (o&$ei
 publicat !n re#ista (la#iaturi*, , nr. 4, 194F&,
X
!n care, cum noteaz c)iar autorul, (sugestia se sublima simbolic !ntr-o #iziune de apocalips cosmic  şi personal*. #oc!ndu-şi anii gimnaziali de la Braşo#, !n timpul crora ca ele# !n ci. a E-a a fcut, !n 1911, şi cltoria !n talia %dup ce !ncrcat de emo"ie poposise !n Bucureşti, unde la 'cademie a rsfoit (cu !ncordare* un manuscris eminescian&, creioneaz şi figura unc)iului su osif Blaga. Hntr-o scrisoare adresat nou de un fost coleg, mai #!rstnic, al poetului, doctorul 'urel Eoina, medic primar de spital  şi conferen"iar uni#ersitar pensionar %domiciliat !n Bucureşti&, acesta descrie elogios pe fostul lor  profesor osif Blaga 5 (nscut !n 1/64, tot !n Lancrm, dr. !n filozofie şi profesor de istoria şi teoria dramei*, care ("inea unor ele#i din clasa a şaptea şi a opta lec"ii de ni#el uni#ersitar
 "
 şi nu fr  folos IcciJ din aceste lec"ii a scos şi Lucian Blaga primele !ndrumri teoretice pri#itoare la opera sa dramatic de mai t!rziu*. apt e c, e#oc!nd mai departe şi pe al"i profesori ai si, !ntre al"ii pe (domnuK Budiu*, unele din aceste amintiri se pot descoperi integrate !n piesa
#aria 3O$era dra&atic%!
#oi. , p. 10
 " 
1/&, unde :uiu, fiul Dariei, po#esteşte !nt!mplri de la şcoal. dem, acea
do&nişoar% Ro&a C'
%creia !i este dedicat acea (legie* din #oi.
(oe4ii!
ed. definiti#, 194, p. 1/&, figureaz printre amintirile acestui
Cîntec al vîrtelor
cu primele eflu#ii ale adolescen"ei !ncercate de ros. %(:este doi ani Roma a#ea s moar de tuberculoz.& Dar la aceast dat, ele#ul Lucian Blaga trecuse de+a şi prin alte !ncercri5 !n 19;/ !i murise tatl, dup care urmase anii destui de grei ai liceului la Braşo#, !ntre"inu"i din sursele pu"ine ale unei mame !mpo#rate de gri+i.
1I
 Din aceast perioad dateaz, !ns, şi primele !ncercri de publicistic (filozofic* ale t!nrului cu oc)ii iscoditori sub t!mpla !nalt. l a alctuit, deci. o lucrare filozofic asupra (Aumrului* şi asupra (Mudec"ilor =matematice?* 5 relu!nd problema antian, dar strduindu-se (spre o alt  solu"ie* şi, nedeclar!ndu-se de acord (nici cu dezlegarea propus de tuart 2ill*, cu o +u#enil !ndrzneal lua atitudine c)iar şi !mpotri#a prerilor e$puse de Nenri :oincare !n
5tiin)% şi i$ote4%'
rimis re#istei (Luceafrul*, temerara !ncercare n-a #zut niciodat lumina tiparului şi nici n-a fost !n#rednicit cu #reun rspuns din partea redac"iei, dar scurt timp !nainte de bacalaureat, adic !n  prim#ara lui 1914, nişte note
#e$re intui)ia în 6ilo4o6ia lui Ber+on
au fost mai norocoase. le au aprut sub semntura on 'lbu, !n
Ro&,nul!
 ziarul din
 +ustific intr-aae#ar aprecierea, u,O,O
778*7779 ' :"
ram o punte !ntre intui"ia intelectual la c)elling, metoda =fenomenelor originare? la Poet)e şi unele #ariante ale intui"iei bergsoniene*. Dar t!nrul filozof !n de#enire a#ea, odat luat bacalaureatul, s se !nscrie la seminarul teologic din ibiu. $plica"ia > pre a fi scutit de !nrolare !n armata austriac %!n care al"i doi fra"i se aflau de la !nceputul rzboiului&. Deşi tr!ntit la e$amenul de (!ntri bisericeşti* şi deşi, !n cele din urm, !ntre el şi teologie s-a pus (o tabla de azbest-izo-lator*, a absol#it seminarul !n 191, pentru ca apoi s se !nscrie la <ni#ersitatea din Eiena, a#!nd ca tez de doctorat o problem de
Teoria cunoaşterii'
 La Eiena, poetul Blaga ia !nt!iul contact cu ino#a"iile artei (e$presioniste*, cu desenele lui @ooşa,  eininger ş.a. 2anifestele e$presioniste nu-i preau
XII
(de loc ezoterice*, dimpotri#, le gsea (foarte clare*Q prea pu"in con#ingtoare erau e$emplele destinate s le ilustreze. otuşi, Blaga se supune conştiincios studierii unei !ntregi eseistice e$presio-O nişte, !mprtşindu-şi nedumeririle cu un student la 'r)itectur şi un altul muzician, t!nrul nostru  poet mrturisind c dac (teoria !ndupleca*, nu se !mpca, totuşi, cu realizrile artistice ale e$presioniştilor, pe care le socotea (lamentabile dibuiri, iar nu izb!nzi*.<rmrind cu an$ietate e#olu"ia rzboiului, Blaga !şi !ndreapt aten"ia ctre studiile de biologie teore-tic. <nele din aceste probleme, (de o !nf"işare foarte dilematic uneori*, au constituit una din circumstan"ele ce l-au determinat s caute noi metode şi c)iar o lrgire a eoriei cunoaşterii !n sensul (minus-cunoaşterii*. !n aceleaşi pagini Blaga mrturiseşte c la acea dat (ideologiile re#olu"ionare din Rusia şi doctrinarii ale cror nume au aprut pe r!nd !n caden"a precipitat a #remuirii sociale din Rsrit de la cderea "arismului !ncoace, nu-i erau necunoscute*. n toamna anului 191/, la

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->