Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
P. 1
Histologie Curs Sem 2

Histologie Curs Sem 2

Ratings: (0)|Views: 6,801|Likes:
Published by Ariela Săvuţ

More info:

Published by: Ariela Săvuţ on Sep 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/07/2013

pdf

text

original

 
SISTEMUL VASCULAR SANGVINSistemul vascular sangvin este un sistem inchis de vase prin care sangele circulacontinuu. Vasele sangvine sunt organe alcatuite din mai multe tipuri de tesuturi. Peretelevascular are trei straturi concentrice numite tunici: tunica intima, tunica medie si tunicaadventitie.Diagnosticul histologic de vas sangvin se face astfel: vasul este o structura tubulara, culumen central, peretele este format din trei tunici, limitele dintre ele fiind evidente sau nu infunctie de tipul vasului, lumenul este delimitat de celule endoteliale formand endoteliul; insectiune transversala lumenul arterelor este rotund, al venelor este ovalar, turtit sau neregulat,mai mare decat la arterele corespunzatoare; peretele arterelor este mai gros decat la venelecorespunzatoare.
 A.
 
TUNICA INTIMA
Este formata dintr-un endoteliu asezat pe o membrana bazala, un strat subendotelial (nueste obligatoriu) si o limitanta elastica interna. Fibrele sunt longitudinale. Aceasta tunica are rolde shimb si este netrombogenica.
B.
TUNICA MEDIE
Are fibre musculare netede si tesut elastic sub forma de lamele elastice sau nu. Prezintalimitanta elastica externa. Dispozitia fibrelor si lamelelor este in general circularav sauspiralata. Are rol in reglarea fluxului sangvin.
C.
ADVENTITIA
Are tesut conjunctiv cu toate tipurile de fibre si nu are lamele. Are fibre muscularenetede. La vasele mari prezinta vasa vasorum cu rol nutritiv, vase limfatice si nervii vaselor.Arterele din vasa vasorum provin din acelasi vas sau dintr-o artera invecinata. Ramuri din vasavasorum patrund si in medie la arterele elastice si musculare, oprindu-se aproximativ la jumatatea ei; restul tunicilor sunt hranite prin difuziune din sangele care circula prin lumenulvasului. Dispozitia fibrelor este longitudinala. Are rol mecanic, de ancorare, protector pentrucelelalte tunici si nutritiv.
TIPURI DE TESUTURI INTALNITE IN VASE  A.
EPITELIUL DE ACOPERIRE
Este un epiteliu pavimentos unistratificat. Celulele sunt poligonale, cu axul lung de 30micrometri si axul scurt de 10 micrometri, asezate pe o membrana bazala cu componentafibrilara reprezentata de colagen IV si V nesintetizat de fibroblasti ci de celulele endoteliale side fibrele musculare netede din stratul subendotelial.
B.
TESUTUL CONJUNCTIV
Contine fibre de colagen (media are colagen de tip III, iar adventitia de tipI) sintetizatede fibroblastii din adventitie si de celulele musculare netede. Fibrele elastice sunt sub forma delamele groase si fenestrate, sau nu. Tesutul mai contine si fibre de reticulina.
C.
TESUTUL MUSCULAR NETED
Se gaseste in intima la nivelul stratului subendotelial, in medie unde este cel mai binereprezentat si in adventitie. La nivelul mediei sunt mai multe randuri de celule musculare siintre randuri se gasesc jonctiuni GAP.Fibra musculara neteda vasculara se comporta similar unui fibroblast: in caz deagresiune ea prolifereaza si poate capata proprietati fagocitare.
Curs 1 – trimestru 2
 
D.
TESUTUL NERVOS
Este reprezentat de fibre amielinice (cele mai numeroase) ce apartin SNV si se terminabutonat, fibre mielinice in zone cu baro si chemoreceptori si microganglioni nervosi inadventitia unor vase.
CLASIFICAREA MORFOFUNCTIONALA A VASELOR 
- pentru conducere: artere elastice-de distributie: artere musculare- cu rol in reglarea presiunii: arteriole si metaarteriole-pentru schimb cu tesuturile: capilare si venule postcapilare (pericitare)-pentru intoarcerea sangelui: venele mici, mijlocii si mariMacrovasculatura: arterele elastice, musculare si venele.Microvasculatura: restul
 ARTERELE ELASTICE 
Sunt reprezentate de : aorta, pulmonare, carotida comuna, trunchi brahiocefalic,subclavie, iliaca comuna. Ele prezinta strat subendotelial, lamele elastice fenestrate (40-70 destraturi), limitante elastice interna si externa, iar adventitia are toate componentele. Limitantaelastica interna este o lamela elastica groasa, fenestrata si ondulata
 ARTERELE MUSCULARE 
Spre deosebire de cele elastice, au rare lamele elastice. Prezinta limitante elasticeinterna si externa. Unele au perete gros comparativ cu lumenul: aa. coronare, aa. membrelor inferioare. Arterele intracraniene si pulmonare au peretele mai subtire.
 ARTERIOLA
Diametrul lumenului este de doua ori grosimea peretelui, fibrele musculare netede suntasezate pe 1, 2, 3 randuri, cele mai mari (cu 3-4 randuri) pot avea limitanta elastica interna(arteriolele mici renale), niciodata externa, si vasa vasorum. Arteriolele cu un sigur rand defibre au fibrele dispuse continuu.
METAARTERIOLA
Este o arteriola precapilara, are un sfincter precapilar, un endoteliu continuu pe omembrana bazala, nu are limitanta elastica interna, prezinta un singur rand de fibre muscularenetede, discontinuu. Sfincterul precapilar are contractii ritmice (la 2-8 s).Arteriolele si metaarteriolele regleaza dar nu opresc circulatia sangelui, au rolul de amentine nivelul presional dintre sistemul arterial si venos. Sfincterul, prin contractie, oprestecomplet fluxul sangvin.Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de PROTEOGLICANI si GLICOZ-AMINO-GLICANI cu grad de hidratare variabil (proprietati vasco-elastice). Exista jonctiuni GAPintre celulele endoteliale si celulele musculare netede numite jonctiuni mioepiteliale. Prinfenestratiile lamelelor elastice se realizeaza jonctiuni GAP intre fibrele musculare netede alecelor doua tunici.
CAPILARUL
Exista mai multe tipuri de capilarizare:- normala: arteriola - metarateriola - sfincter - retea de capilare - venula postcapilara
 
- reteaua poate fi suntata de un vas care leaga arteriola de venula, caracteristicarteriolelor mici fara limitanta elastica interna, cu fibre in strat continuu, bine inervata. Acest tipde retea se intalneste la nivelul muschilor, pielii degetelor subunghial, urechii. Ea regleazapresiunea si fluxul sanguin; are rol in mentinerea caldurii in acea regiune- capilare-venula-capilare/ venula-capilare-venula; alcatuiesc sistemul port venos; seintalneste la nivelul ficatului- sistemul port arterial: capilare-arteriola-capilare; se intalneste la nivelul glomerululuirenal, pancreasuluiIn rinichi, ficat, m. striat, reteaua capilara este abundenta. Retelele capilare sunt maislab reprezentate in mm. netezi, tesutul conjunctiv dens.Peretele capilarului este format dintr-un strat de celule endoteliale asezate pe omembrana bazala in dedublarea careia se gasesc pericite.Nu prezinta tunica medie.
TIPURI DE CAPILARE
-
capilare continue
: intre celule exista jonctiuni stranse si GAP; au un diametru de 5-10micrometri; se gasesc in: SNC, muschi, glande exocrine, plamani, timus, retina, etc.
-capilare fenestrate
: prezinta fenestre (orificii rotunde) intre celulele endoteliale, audiametru de 50-80 nanometrii; fenestrele pot avea diafragme; se gasesc in glandele exocrine,tract gastro-intestinal, plexuri coroide, rinichi (nu au diafragma).
-capilare sinusoide
: au atat stratul de celule endoteliale cat si membrana bazaladiscontinuue; pericitele lipsesc; se gasesc in: lobulul hepatic, splina, maduva osoasa, hipofizaanterioara.
VENULELE POSTCAPILARE 
Au un strat continuu de pericite cu ramificatii ce inconjura venula. Ele continua capilarelecontinue si fenestrate. Au un diametru de 15-20 micrometri, o lungime de 50-700 micrometri(de obicei 200 micrometri). Dupa 200 micrometri apar 1-2 randuri de fibre musculare si dispar pericitele. Venulele postcapilare au intre celulele endoteliale jonctiuni slabe, mai permeabile ,ce se pot desface sub actiunea histaminei, serotoninei, PROTEOGLICANI, bradikininei. In jurullor intalnim mastocite, eozinofile, plasmocite, fibroblasti, macrofage (la suprafata celulelor endoteliale). Nu prezinta tunica medie.Rolul venulelor este: de bariera, metabolic si antitrombogenic.
a.
-bariera sange-tesuturi (lichid interstitial): o celula activa din jurul unui capilar trebuiesa fie asezata la 20-40 de micrometri fata de el (exceptie: tendon, aponevroza, os, vase maimari in tunica medie si intima).
b.
-bariera sange-aer (alveolo-capilara)
c.
-bariera sange-tesut: este pentru capilare continue si fenestrate si este foarteselectiva; cu capilare continue sunt in: SNC, timus, testicul, ochi.
d.
-bariera hemato-encefalica: se gaseste la nivelul ariei postrema, eminentei mediane,neurohipofizei, organului pineal, subcomisural si subfornical; are selectivitate mare la capilarecontinue datorita jonctiunilor stranse; au numar redus de vezicule plasmalemale.Bariera sange-tesut functioneaza ambi-sens. Straturile barierelor sunt:-suprafata celulei endoteliale care este incarcata negativ si respinge elementele figuratesanguine-celula endoteliala propriu-zisa

Activity (83)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Corina Armanu liked this
Danciu Razvan liked this
Cristian Munthe liked this
Luana Tuturuz liked this
Rogoz Andrei liked this
Ioana Monica liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->