'*“"PSIHOLOGIA | COPILULUI | MANUAL PENTRU CLASA A X18 = $COLI NORMALE —Veriga de legiturd dintre invijare si dezvoltare este fnsusirea, proces in_urma iruia anumite norme, nojiuni, repreventari tree din starea in care erau date. ca _modile sa situagii problematice exteme in starea de cunostinf, priceper, capacii st afitudini ale elevului insu. A Invija ceva inseamnd a insusi, a transforma acel Cova intr-un bun al tiu inter, iatr-un instrument de care si te poi folesi cu uguringé in reaolvarea-problemiclor ivite. Dar aceasta Inseamnd, totodatd, dezvoltare, deoarece indicatorul principal al dezvoltiii psihice il constitu realizarea de benefici interne ~ tie de Tnjlegere, scheme logice de memorare, stratepii de gindire, stil creativ in abordarea sarcnilor, motivagie inter pentru activitate etc. “Treuie av vedere ci notice Invare atrage dup sine ecvolarea, i wumal aces cre, peo lnteemcdit intl yal eda, ete sonceputa protease desire ca proces acionl iAtcgesncronind Imomentele receptor (ettoria) cu moment centrale (vloifeaen Intern 3 ‘aperinje gret momentle efeton Feet comportamental) 44, MODALITADL DE DEVERMINARE 4 NIVELULUI DEZVOLTARIT PSINTCE, IN ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVA Beneficile interne realizate de copl graye proceslui dezvolari pot fi urmaxte. si investigate prin intermediul a doi indici fundamentali ~ indicele maturizit si deqvolart psihointclectale i indice matuiziii i dezvolti psinosociale ~ care, Tar impreund, ne edi asipraniveluUt dezottrit prince, categorie de referinys sitotodatétermen tehnc tn psihologia copilui si psinologia educational. -iecare ince dol indi exprim modifi csenyae ae personal cop Indice psiho- Antectal ne informeazs cu pie ln mfsura tn eae coll format ca subect care reales eh {asus ction de asimilare Aces indice general poate ff rma pin ltermedia! descr anit ‘ee constr unr lar distinct ale ntelecto opium arf capcitates de discire, comm parle abstactiare,generalzare desire, casifese, ransfer, argumentare; tuctrarea UnOr nei Imodari de indir, a unor noi state rezoltve,capaciate de transfer, de a flo! neile operat in ‘oi combina; capacitatca migci reverie geben sistema oper inlet, capac {ay gh sete creative; constiures une indicator caitt l activi de sare, de xempl, ‘profuainessstematizaren, ceflesitats, atocontotl,iadependems, invetvtatea, Toate acestes, pecan cu capaiate de sutocontrol i autprecere,indied msuraformiit copi (ta ei $0 lar) a proceelor dobdodiiindependente a eunostineor. Tndicele shox ne informers cu re le modiicsle de poate cop sven plan itil pshocomportmeatl so impact experiene interpersonal de dept. ‘rep indir al acestor moi pot 6 socotte: modaliijile de relaionare interpersonal» coplli,capactaen de integrate fn sctiviaten de grup, srteile de raporare la normete gl valorle ‘ezepate de grop, motivaia peru activates a comm captaea de ai corda mothe, spragile slezpectail cu ae celral de cooper sc, lu ietercuncsterg astocunoayei Jn coea ce priveste metodologia determinérit nivelului dezvoltari psihice, se ‘cunose trei modalitiyi fundamentale — psihometricd, sadial-clnicd si formativl, 35MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE. PANTELIMON GOLU MIELU ZLATE EMIL VERZA PSIHOLOGIA COPILULUI G@NVATARE — DEZVOLTARE) MANUAL PENTRU CLASA A XbA = §COL! NORMALE — EDITURA DIDACTICA $I PEDAGOGICA, R.A. BUCUREST, 1998Manvalul 4 font elabort ta anu! 1991, pe tart progamel ycolie aprotate de Avimal gl reeitat tm ani) 1994-1995 ~1996 gh 197. ‘Aston mana il reproduce pe cel inant! 1997 1 labored manual, contribs autrlor # fost urmatoan PANTELIMON GOLU: cap. 1 (garage ), cap TV (paigatu 4), cap. DX, XIV, XY. MIELU ZLATE: capil (paagifele 1,2,3), ap.1V (pargaele 1,2,3), cap. V; Vie ‘Vu, Yi, X, XI, XML EMIL VERZA: cap. XI ISBN 973-30-3771-0 Copyright © 1998. Toate drepturile asupra acestei edit’ sunt rezervate Editurl Didactice gi Pedagogice, R.A. Redactor : Emil Candet Tehnoredactor : Elena Stan Grafician : Viadimir Baronovschi Tehnoredactare computerizata : Daniela YonCAPITOLUL 1 OBIECTUL PSIHOLOGIEI COPILULUI PROBLEME GENERALE 1, OBIECTUL PSTHOLOGIEL COPILULUI (NVATARE-DEZVOLTARE) Peitologia copiului este o ramurt teortcs gi aplcaivi_a_sistemulu_stin- {elorpstiologice, cu lrgideschieri cre see educa. a studiaz8implicagile Trihologice ale evenimentelor (Bimersiuaion) cae ite in components realiailor tedcaffonale ce acompaniaz8 evolu copiulu de lngul viseor sia cicturilor de via. Acestea sunt urmitoarele: obiectivele, couautule gi fomele de ona rizare; procescle edcaonale, agent ubeci) panicipan la procesele educational, factor; conde; contextal edcalonal ; insiuia; efectele; situaia edueatio- vale ‘Une din aceste dimensiun,firt fi lipite de aspectesubiectve, ao promun- {ait nott de abiectivitate. Asa sunt, de plds,obiectvele,coninuurile si formele de dorganizaré ~in raprt ou care epar sarcini de proiectare 51 programare pedagogic — condijle cae se refer a aspect cum sunt: resusele materiales franca ae siste- ‘null educafiona, accesiiiata sructrilor, cad relemensiloriastituionae gj Tidice, citculaia informajilor necesare Iutrii deciilor in_eduaie; gestunea— comextul tional = Vizaind Mediul, ambianja, imprejurarile in_care se desfigoars. stra educa pregcolart scolar i care po f favorable saw nefavorabile aesto- ‘a (needeatve atedcaive, noneduatve)— insinyi,faflegind prin aceasta sola x ermen de refering al ster educajonal {in cada instituiei educational, plasateftotdeauna ft-un anumit content, be- seficind de anu condi funcfionind fn baza snumitor obiective, coninstri $i structuri des figoartactivtateaun-mamar de agent! astra, profesorul sau Compo de profesor si elevl sau grupurile de elev. Acesta int in raportari active 5 dau maplere unor proceseTundaenale cum sunt istrucia, educa tavalarea Aezvollarea — punind in joc numersi factor’ psiologici~ eum sunt competent hopedagogicd a cadrului didactic, receptiviatea, pregaties, moniaul dispar tea elevuli de a Tava sia se dezvolta sub impactul modelelorinsructv-educalve,totul decurgind ca interactine situntonals* care duce Ia anumite efete(rezlate), suscepibile +1 taxa ca succese sau egecuri golare. Acfondnd sf nteracionand in situate, subiecfiiprocesclor educationale stables totodat ire ei numeroas tpur de reli interpersonale~functionale, cognitive, comunicatve, simpatice care creaza in juru actu instractv-cdicativ Ux elma, 0 atmosfert mai mult sau mai putin ropice desfigurtitatului pedagogic. Fiecare din componentcle mentionate, dar indeosebi procescle, agent, factor situatile gi eal educatioale genereaztsareini ce comport intervenbi psihope- dagogice. Astfel, procescle educalonale ~insrutia : educa, fnviarea, dezvolt rea=pot fi anutizate ca actvit{i ce depind foarte sirins_de_pariculariile psihologice ale personalitjloraflate in intrectiune, profesor si eleva. Instacta, fa ansamblu de iefuni, metode, stategii de trmsmitere« unor confinatr informa~ fionale,reprezint, dupa cum arita I. Broner, un efor de ajustare si modelarea ezwotii, 0 modalitate de organizate a mediulu (informational), pentru a ajunge Ja optimizarea iwatini, descoperirea moduli in care putem sici facem pe copii Si infeleagh mai repede, in functie de situatie side capacitaf, un ura oarecare, ingles in prealabit de noi, conducerea celui ce inva pintr- succesiune de enunu- 1 si reenunfuri ale unor probleme sau ale uni corp de cunostnge cares sporeasca capacitatea de a sesiza, a transforma, a transfor ceca ce tava. Este 0 terapie, 0 siuagi interimart, urmaind al fae pe cel ce tnvaif st devind independent, Rezults cin mintea cadralui didactic, problematica invari, a isusiii cunastntelor de cate elev figures 74 fainter declansti insti ncalitate de confit ale. Intni- fia este un mod de a conduce tnvitaren-gi pentra aceasta, cadral didactic te sisi reprezinte cv anticipate si procesele dezvotai, adit insu si caitaile psihice ce se vor structura~ tn calitate de cistigur inter, a cle = sub impact se- {imentari experente de fnvitare. Acelagi lucry se poate spune despre edcaic, ca activate desfisurats de profesor, in postura de educator si care consi Titrun ambi de acfian, procede, metode, misur de influenjre si modelare a cresterit si dezvoltri personalitii copula prin demersuel proieiate cu anticipae, menite 31 conribue Ia inculturare, umanizae,socalizar, car, in fond, sunt tot procese de fnvajre Tdentifcare si organiarea condigilor fave, ca actvitate copilul, for- reazi fnsusi confinutului proceselor de intruie gi educare, ca activity, prin care, {nvatona gi profesoal conduc ivfirea poring de la ceea ce trbuie format prin invdfae la elev — deprindei,priceper, capacita,aspirai, motive, valori ~ care constitu, de fapt, confnutul dezvoltiiipesonaliticoptui Sub incidena influenjclrinstuctiv-educative cumlate, copill progreseaza, se transform, se maturizenzA mental, psihomoral psihocomportamental ; eres indici Iui de competent, indpendena,astonsiie, autoeducae. In acelsi timp, muiaile care se pele in sfera posibillajlor de invd{ar, procum si a dezvolanit sorvese * Secvenfa de instru al cdeaic se tinge prin aceea un singur individ duit (profesor) Seafigoart porta regelate cu un grup de cop actor prezealt este olsonI ‘rept surst de informatie inversa pentru a opera optimizarii tn sfera insiruint si a invayani. Copitul inva de la educator, dar gi educator invade la copil. Dezvol- tarea si Invaarea se explica prin instrcte gi educati, ir acest din uri se justi fica gi se valides74 prin invajare si dezvoltare. Progresele, sporurile din sfera Inva{tci gi a dezvoltai sunt principalul indicator al calitatt st eficienge insiruciei i sieducati ‘Anal 1a difericlor componente le sistemului edue fay psibologiei invayiri si a dezvottari numeroase sarcini cum ar fi cele de mi- surare, de cunoastere, formare, optimizare, programare. Astfel, personalitatca ceducatorului trebuie analizata din punctul. de vedere-altipurilor. de. pregitire care intr tn_structura sa. Personalitatea copilului poate fi examinata din per- spectiva capacititilor lui, prezente si viitoare, de a se adapla optim Ta soli- citirile educationale. Procesele educajionale, cu derularea lor situafionalf, pot 1 privite ca mirimi ce induc un anumit profil psihologic agenilor pasticipanyi la ele si cae, folodats, poartt amprenia particuartifilor psihologice ale acesior agenti. Flectele sau rezultacle sistemului influenjeaza, prin dinamica succeselor sama egecurilor, rsfrinte emotional in personalitatea clevilor, cursul ulterior al proceselor de favijare si-dezvoltare si devin prile) de reflectie peut inijia- tonulciclurilor instructional-educaional ~ profesorul. tn sfisit, relaile inter- personale ce se stabilese intre agen{i, In contextul functionsri proceselor feducationale, pot ff $i trebuie sa fie idemtficate, misurate si influenjate in sens educational prin tehnici psihologice $i psihosociale astfel facdt ele sf nu Dlocheze, ci mai degrabs si faciliteze inserjia copilulvi si a educatorului in rolurile lor specific. Psihologia invajarii gi a dezvolirit se ocupl cu toate aceste aspecte : eu ce vine gi ce achiziioneaza copilul in scoals, care sunt cunostinele, stile si disp: tile, Nandicapurile, inlibatile si deficiturile Tui care confera un anumit tonus Wi de tavatare, gi care se repercuteazi asupra adapta elevului Ia regimul muni scolar. Inerac{iondnd ca elevul,{educatorul desfisoari_un evantai_ de actiuni il instrieste, Hl indruma, 1 controleaz, il apreciaza, il noteaz4, il coree- il deblocheaz4 psihic, pe scurt, aplict un sistem consistent de tratament in- jar elevul rispunde, Ia vindul sau, printcun alt evantsi de acfiuni audiazl,citese, serie, memorea7, calculeaz4, rezolv8, tmduce, observ8, sesizeazA transformarile, transfera.JAmindoi se angajesza intr-un complicat raport de iater- ‘ependentt reciproce, funliondnd dups principiul modeliti cibernetice, in cadral ‘careia mairimile de iesire ~ mesajele emise de educator ~ se consttuie ea mirimi de intrae ale actelor de receptic ale elevului si devia substanla a unor sloctri gi valorificati interne, care la rindul lor, obiectivate ia plan exiera, comportamental, ‘ca mirimi de iesire, devin surst de informatie inversi, mirimi de intrae pentru actele de comunicare si influentare initiate in continuare de educator. Concret, educatoral fi oferd copilului, ca date de recepfe, nofiuni, conostinte, ‘modele si norme de conduits, iar copitu,inteiorizind aceste valosi, prin procese de slocare si prelucrare inter, devine competent pentru anumite performan {electale gi sociorelatonale. Astfl, sub impact instoctiv-educatvalu, el invath si ‘€ construieste profesional, iar sub impactul relajiontcilor nemijlocte cu ceil, cl capat experienfa social, insuseste atitudini si comportamente, se construiesictwman, Cele dou lini de evolu se unifick tn procesul dezvoltet personalitait Sale. Psihologia fnvitrit gia dezvoltii stadiaza, tn sens larg, bazelepsibologice “ale proces educational, ale iasusiri, de care copi, @ experienelor cognitive, ‘notionale si comportamentale,parfclarcaile distinctive ale devenirit sale de-a Tinga! difentelor peroade de vin, studiaza metodele de cumoastere si de infuen- {are « personaliti copa, In sens resting pilosa coil (a raat i ft esol), const in studial genczei, al structri si procesualitai fenomene: for ai tousirlorpsihice, tn condiile-aciviayit- de tvayare, In vederea cresterit ficient or spaiiofogia iat sia dezvoltrit initigeaza tabloul paticuartailor ps hice ale copiluli, capscile lui la diferite virste; studiaza limitele accest- Tilt]; consist efecele-dezvoltinipshice sub inven. diferielor activa s ‘laf sociale ale copillors desprinde stadile"giperioadcle care jaloneaza copt- Tina; evidonfiaat legatora dintre contiutunile de invalare si personalittea co- ‘plu, modul in care maévahl propus fav, ssocat cu metoda de prezetare Phi, se constinie aun sistem’ de stimuli specific, sub iflvenia ctrora copia Tnati sisi eoboreze un sistem specific de comportmente de_ispuns. Este 0 Sind care, pornind de a realiatea pshologich a copiulai deo anumitt virstt De care 0 conmath, 9 misoar, o deserie ~ inervine, provoucs, crecaza| noi con- Lie penira ivatare si dezvollare si umreste noile eecte psbice care par. Knatiza psihologich a personaliii copitului in func¥e de_viesia si de cxperienfele asimilate ofers Un tem slilific demersul.educativ. din institutia pregcolart si scolar, ‘Metodele de iasiruire trebuie sa ia fn seams formele de acivitate in care si prin care copil pot st-gt insugeasct cunostinle si si te foloseasct ‘silologia inviiit gi # dezvolani eleva necestatea i posibilitates. de vata pe copii sf reflecteze supra proprict activi sf ia fn state metodele ‘de analiza a relajetdinie clement, deschizanda-le alea spre citaca st aflarea Ge sine stsatoare, crestoare a secret aceltt ar baja sf tvete”, ee element dle confnut al insults 8 ajungk st3t-organizeze de sine salor proces ‘isi wcactplanficat Je la ta Ia alla cpatind prieperes de a inva — fare cate o component a programult isi. Teoria modemi& tavaiit si a dezoitirt ofera-modcle teretice si experimentale privind consiructiasistemului formelor cognitive ale activitai adecvate continuturtor obiecuale, adick modele ale format pindin teortice, Ea ofertbazele psiologice ale prineipilor 56 meto- ‘elor instrini, Jeztluie legile procesuluitasugi’experienfs,etapele Iui cata vey Rlevind faptul ct succesiunea aplcarit diferitelor_metode de. insirire $i ‘educare este determinald de siccesiunea etapelor de asimilare. De sic 0 sriplt Felapele sug; a dela cevnfele exigeicle fal de aciinnea Tiecar Tnsugini 2 labor meiodee adecvate cerinflor. Tie principile insirir’ i legiale Insuiri sunt posible ‘Aga, de pil, primele pot sf apart mai devreme deci! sunt descoperteleitaile ‘Conespuneatoare insosit lor. Un exemplu il constiuie principil istrarit active, ‘are, tn forma Tul general (consalarea caracterului activ al invattri) « apart to ea elaborisid tn pihologie, 1 tcorei actionale a tnvali si a dez- ‘olla, cu legile ei specific. Cutostnfele psiologice contemporane despre act- Vitate indict eviterlle de selecie a celei mai rationale forme de actvitare, Drecare ar putea fi mentionata adeevarea activitasi copiilor la cunostinfele pe care le insugese. Acest lucmi se objine cind copii se orienteazd, in provesul invari, {in raport cu insusirle esentiale ale materialului, opereaza cu legiturile si insusiric le lor tipice, stabilesc 0 ordine a insusirii dupa eriterii de esenfaltate $1 general. tate crescind. De caracterul activitailor insusite prin invafare depind efectele dezvoltrit psihice care devin, la rindul lor, 0 condife a instruiri si invalari efi. Ciente pe toate etapele de varsta pe care le stribet copii 2. OBIECTIVELE EDUCATIET iN TERMENI PSIHOLOGICI imprejurarite care fac ce educalia si poalt fi descrisd m numai in termeni pedagogic, ci si in termeni psibologici consau in accea cd alat cel care instrueste $i educi, Gnvatatorul, educatoarea st profesorul), cit si cel care primeste eduenfa, Tesul Rorschach sau tes- tul petelor de coral gi TAT ~ Testul Apercepriv Temaii. Prim cere subiecty- Tui ca pomind de la stimull Vapi, nesinicturali (ca cei dit Te 4) sf spun ce 4 sis, ce reprevita ea. Cel. deal doin, (ca cea din fig. 5), cere subjectului st-consinsiaseto pavestire de aproxi- i rmativ_ 300 cuvine ta eave st frecizeap ce este, ce sa in- timplat in imagines respeciva?, care sunt gindurile sentimente™ le persomajclor2, ce anume & determina situaia respectiv care vi fi deznodsmantal ei? “Aceste teste se nimese pniae- fe i Gerearca sa de a siructura Dhaginer- dew ieu sens, de i elabors o povestire, i po taza, igh exleiorieaza pro- Fisiile__sale _trasAiuri__de—| personal, modul stu de afi side a ginds- Desi testele pro- * e iective sunt cele mai dificile teste, mai ales in partea lor de interpretare, ele rimin cele rai cficiente instrumente de Fig 4 O pannel Rorschach sondare a personaliai.Fig 5. imagined wstal TAT Metodele prezentate in acest paragraf sunt concomitent metode de cercetare ‘unor probleme ale psihotogiei copilului gi psibologiei pedagogice, dar si metode de cunoastere a personalitalii copiilor. Multe dintre informatile culese, prin apli- carea lor, servese la completarea figei de caracterizare psibopedagogich copilu- Jui. (Capitolul 14). 25 METODE DE CUNOASTERE A GRUPURILOR Gaal” este 0 de- SQHETE 1 uit situa reale, concrete, Ce mt poo inti, attudin Pini gi comportamente, wBtfel_coy Tne ce 56 04 atlas real nedeatte semi. ate it vial unui individ sau a unui grup (imbolnavirea undT copi si ramane- rea in urma la invafiturd), derularea gi acumbularea un ‘impului_{mfsurile luste de undinginle in vederes eductrit sau reeductet unoe clevi care duc, totui, la sec), stuailetensionale,dramatice crete in clash (co- pit la 0 tezA care arunch o lume weTavOraDT Wpra inregii clase), momgn- tele_de suspans profesional din viela uni cle (ameninfarea de «rimine corigent sau Ghiar repeten!), pot feprezenta Teme peliry consinirea cazucilag". Nu orice tial este stun Gas doar cea cae ese reals si Tare pata, cea cae ‘presupune urgenka interventic, solujiondrii, cea care se calchiazn pe preacuparilesubiectilor, in sfargit, cca care confine absolut toate elementele care sunt necesare fn vederea Iirii deciziei ona i i lee peeps ee 1) pre- entre TUT ses, tare sau flat; 2/ care conducitonal gpa Int g opinion, Impresifon,judecitilor participamilor (de obiceT tm aceast TazA sunt emise PUNCTUE VEGERE OIVETSE chiar comradictoriy subiectii gribindu-se cu formula~ rea solutilor inca tnaine de a cunoaste profund toate datele si impliapilor cazului) + 3) revenirea la faptele $a informatile disponibile pentra analiza lor propriu-zis8; 4) cexTTagSFE HIOr concluzil gener aT A TE aE rnarea elevilor in analiza si solufionarea ,cazalut™ da B TFSI Sh afle o multitudine de informa atft despre membrit grupului, cit gi despre grup : bosatia informatito, tip de implicare in sarcint; capacitatea de anali, diagnosti- care gr dediie | oS age injeleyi, de ar argumenta puncte- a fe lal a aver aameseaiel po am mT GT oer ino mast pensaitj ann niet nie nonin or pulif-ascenstimca unora dintre ei la pozitie-de tier, ssa derhinarea pet br ‘Studiul de caz leo meted complexd care reuneste virtue allor metode, n- deosebi ale observatiel si experimentulu. 2.8.2. Tele solometie, cu cream fcut contin in clase antrian. ou privre la acesea,ceectoral rebue fl respect o serie de grinle metodologice. Info de clabarae atest sociomerie et wecear se pein rer 6 ilu im functie de f_emise preferintele sautespingctile ; lipnitarea sau non- limitagea_coumdrulul alegerilor- asia preferenfial- (ued alegerile se fac mumai din interior grapului sau si din afar hi), In faza de aplicare a testo, ceretatorl tr buie st motiveze aplicansa-testalvi- pean a cigtiga ROCA Teubrilor-gevpelui ; si aigure anonimatul rispunsurilor, penini a Ob[INE Since dar si-gi ia misuri de ma gi exact cul aparjine flecare fonje de tispuns 3 $A. cee hand ‘inal lipseste este supus testi cud SIE prezent) ; $6 atragi atentia cd rispunsurile tebule nominalizate, neadmiyandu-se rispunsuri de tipal : pe toi” 5 ,pe nici unul” ; ,nu stiu”. In faze preluerdriidatelor me golective, Astfel, reajile dintre elevi pot f-redate sub forma unet sociograme in Fe ee eae ages Prima tine sea- Jevilor in spate. Daca la ora de biologie sau chimie elevii sunt ‘grupayi 23 mese separate, amplasarea lor jn soeiograma se face conform acestei dispozitii spatiale. re al ioe 1a nivelul fiecarui subgrup (mast de lucra) si mat ales iuze subgrupus. In sociogra- coteCIiVi- Biber amplasarca subicofilor Sir aleaioare, sau, daci sociograma se ‘copetraieste sub forma unor cercuri concentrice, ia cercul din mijloc este figura ele- val a va scl ape meee ee ee ‘rescloant a statutclor (popular, acooptat, Zola respins)~Pomind de la acest tip de 4 (Siabilitatca preferential, sociograms putem calcula © serie de indici soctomet puterca preferential a grupului etc.). i227)3. DEMERSURI {N CERCETAREA PSIHOLOGICA CCunoasterea metodelor de investignre nu trebuie st reprezinte pentru cercetator ‘un scop in sine, dimpotrva, este bine ca ea 88 fie subordonata obictivelor si finali- {uilorcercett De altfel,stbilirea metodelor de cesctare constitie doar un dintre agit” nei cercetri, Pentru a avea o imagine concreit si complet asupra dere unei cercettripsihologice, sf ne referim Ia prinipalele demersuri metodologice ce ur- rmeazi a fi inteprinse Prima etapa a cercetiri psihologice o consttuie stabilirea sau delimitarea cat mai riguroasd a problemei care va fi cerceatt. Dacd cercetftonil mu slic exact ce trea, ce urmirest, este pufin probsbil ca demersurile si fe efciente. Un ginditor spunea ci ,0 problem bine pusé este pe jumatate rezolvata” "A dou etapa a cercetiiipsthologie o reprezin| mutca de informare si docu ‘mentare, de cancastere 4 ceea ce au tnteprns afi, a rezutatelor gi conetuzilor la ‘are au ajuns. Ped o asemenea cunoaslere este posiil i repeim cercetri deja fi- cute, altfelspus 84 ,redescoperim America”. "Eapa a trea, extrem de important, este cea a stabiliritipotezei de Wer, aceasta neflind altceva decit o anticipare a cereetitoruui tn leghtuet cu r8s- ppunsul pe cere asteapts si-l capete fn urna investigari concrete. In psihologie Ipoteza “este de regult 0 relaie tne variabilele dependente si cele inde- pendente. Se recomanda ca ipoleza st fie: now, originld, si mu repete iu- rari deja stile: verosimila, adick tn acord cu datcle stinfei, pentru c’, daca eestea, sum contrazise, este putin probabil de a se confirma; resiabila, $8 poatd fi verificat, suscepibilt de a fi ugor cuanificatd etc. Ipoteza joacd rol fe ghid, de far calauzitor in cercetae. in ctapa a patra sunt selerate metodele de cercerare, stabil strategia si meto- dica cercetdrt. Abia acum cercetonl cau selectea7S, adapeazA sau inventeaz pur sisimplu metode de cerclar, le articulenz# inte ele astfel inet sig atings Sscopurile fixate fn cea de-a cincea clap se tece la aplicarea metodelor si recoltarea datelor, care ridiet probleme de esantionare, de gisie a subiecilor, de convingere a acestora pentru a participa la cercetare cic. Nu este exclus cain aceasta etaps, datoritt apa- Tie unor situa neaslepates& se recurgt la reformareaipotezi. in etapa urmatoare, a sasea, are loc prelucrarea si inerpretarea rezultatelor obginut, stabilitea concluzilor, prin raporiarea a ceea ce sa obfnut la ipotezelefor- tmulate anterior, Acum se pun in evidentA capacitile analitico-snttice ale ceree forulvi, instrumentarea lui statistco-matematict, disponibiliaile pentru analiza psihologict fina mn sfarit, fn ultima etaps, a septea, se tree In elaborarea lueraritstinfce, care poate imbrica mai multe forme : comunicarca stinjticd (scurtd, concis8, de maximum 6—7 pagini); aport de cercetae (ceva mai dtaliat, cu accent pe coachi- vile practice); studi peatns revistele de spcialitate (doc, siniic, cu aparatbili- grafic et); clr (de mai larg respirate, cu comentarii ample et.)Neparcurgerea acestor etape face ca cercetarca stiinifica sa fie superficia- si imbrace caracter de improvizatie. Tata de ce este bino ca inci de pe acum, de pe b ncile scolii, elevii sa fie familiarizati si obignuiti cu cerinfele TEME DECONTROL Reslzai analiza comparativa a unor 2: Imagiat ua experiment de ip format i comentCAPITOLUL 3 PROBLEME PRIVIND DEZVOLTAREA PSIHICA A COPIILOR 1, NIVELURI ALE DEZVOLTARIL UMANE Omul, in decursul viel si existenfei sale, este supus_unor transformir, schimtir, prfaceri de ordin canttativ si ealiativ reuniie sub fermenul general de dezvoltae, In func de nivelul hr care au aval loe asewenea modificin, desprin- dlem tei tipuri de dezvolar gi anume * deootaren biologic, tush in schinbusle fs, marie sie rice ale organisimulut © dezvoltarea psiict, ce cons a aparigi,istalaea gi rnsformare. proce setor, fincfilor gf Inuit psihice; ‘© dezvoltarea sociala, coneretzats in reglarea conduiteindividelui, formitate ov normele si cerintcle impuse de colectivtate, de mediul social exi- tenia. Pulem conchide ef dervolarea umand este biopsihosociala. Procesul complex care conduice la structrarea deplind a Raneilor vegetative $i senzoriomotori, in telectuae si afective, motivayionale si aitudinae, fap care se soldeazi cu eman- ciparea personaliti, cu tecerea et tnt este denumit prin termenul de maturizare biopsibosociala a omului. Starea funcjionala finata de ‘implinire anatomofiziologicd, neuropsifie® $i social a omului este desemnata prin termenul de maruritate, provenit de Ia latneseul ,maturs”, care inseam ,copt” sau de la ,matuitas” care fnseamn dezvoltare deplig ntre cele trei forme ale dezvoltarii umane (biologics, psihica, sociala) exists o strinst intercfume $i interdependenta. Aste, dezvottarea psibict se realizeazt corelat cu cea biologics, dar nv simulian, Exsia uncle pusee de creslere (aspect ‘sential al deavoltiritbiologice) sau de tncetnire a ritmului ei care mu sunt se~ ‘condate-de pusee sau incetinici ale simului dezvolini psibice. Se slie pe Ia 1S ani cresterea inceteazs, ceea ce nu inseamnd cd inceleazs si dezvoliara psihica, dimpotriva, accasia cunoaste o evolutieimpresionanis. De asemenea, dezvotarea biologics (eresterea) influenjeaza dezvoliarea psibict, dar qu_absolut si mai ales ru in mod! egal de-a WinguY ontogenezet In percadele timpuri, dezvoltarea psihi- ch este dependents ca rim, vtez, limite eronologice de cea biologics; Ta tnereke 25si maturitate, fnsi ea capita o relativa independentt fays de aceasta ceea ce Inse- amma ca, in anumite limite temporale si funetionale, diverse modificari anatomofi- Ziologice nu due la moditicarea evidenta a tabloului psibic gi mai ales Ia alterarea lui. De data aceasta dezvoltarea psihici uu se mai subordoneaz4 celei biologice i inten tot mai profund sub incidenia dimensiunilor vietii socioculturale. Ea d ne astfel, un instrament, o parghie de sprijinire si susjinere @ socialului, deoarece ort psihic — definstorii de cunostinte, priceperi, engin in numai oamenii dezvoltati sub 1 deprinderi, dotali cu aptitudini, forma{i caracierial — sunt capabili sn functie-structurile vietit sociale. Dat find faptul c& dintre cele treitipuri ale dezvoltari umane ne intereseaza in mod expres cel de-al doilea, in continuare vom stirui asupra li 2. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE. PSIHICA Cid una si acecasi ealitate este privtt gi interpretati din unghiuri de vedere Aiferte, ea ii relev8 aspecte, Latur, fete noi, care numa fmpreund reugese 88 sur- Drinda gi 8 redea esenfafenomenaiui respect. Acesa este si cazul conceptului de dervoltae psibict, a chai smal multiplarleva existenfs a cel palin trei accept uni, din fmbinarea cirora vor objine in Fina infelegerea lui deplina * Prima acceptiune. Dezollare psiicd poate fi deft ca proces cee des- fasoara ca un lant continuu de transformari cantatve si caltative cu sens ascen- dent, exprimat in treceri_progresive dela nivelurile_psihice primare, slab diferente si slab specializace la niveluitepsbice superioare, bine diferentiate si bine specializate. Dupi cum se poate observa, aceast accepfine accenien74 sensu dezvoltii psiice cae este ascendent, progresiv, care presupune tecer de la simpla ln complex, de la inferior Ia superior. © privie, fi si fugtivs asnpra compict uteplate @ psibicului copilului de-a lungul ontogenezet ne-ar convinge de acces : In perceptie, deci de In reflectaea insusirlorizolate ale obiectclor gi fenomenelor la reflecareaobiectlor in multuineainsugisiloracestora, Je Ia imaginile primare din perepfi la imaginile secundare din reprezenr, de la sen- Zora Ia logic, decide la simi la gindir, dela weflecareaTnstijrior nceseniale, accideniae,fenomenale ale obiecteor la surprndertainusirlor esenfjale gi generale ale acestora echivaleazs cu dezvoliarea psihict a omului. Aceasta are loc nu numai prin Hecerea de lao functie psihic inferioar Ia alta superioar, ci si prin aseimen in cadrul unuia si aceluiagi fenomen psi. Aste, satel de la memo rarea mecanic’ la cea logici,realizat fn interional memoric, de Ja stirile afective situative si fluctantc Ia sarileafectve stable si generatizate, déci de la emo Ia Sentiment, prods in sferaactivtai, de fa motivaileexleroare lace intrioar, intaaite fa nivelul motivage et, reprezint tot iusirnl ale dezvoltiit pshice +A doua accepliune. Dexvoliarea prihied este procesul de formare a tumor noi seturi de procese,insigiri, fanctitpsihice, de-noi strctartfunetionale care diferentiaxacomportamental diciind la 0 mai bund adaprare. ‘De data fceasia, accentul cade nu atit pe con{initul devvottini psiice (Tormare. de Treceren de Ia se treInsusitt gi structurpsihocomportamentale), eft pe caricteristicile acestuia, sub- Tiniindu-se Taptol cf numai noutaten acesior sttutusi ne permite si le ‘consi- devi ca fiind rezuliat al dezvoltai Tustrrea acest accepfiuni se poate face prin analiza compamtiva a tecert de a psihicul animal la cel uman, Exigtenta ta om a unor capaci psihice specifice (gindirea, limbajul, imaginayia, voinja, munca si creaiia etc.) diferen- {iazt profund comporamentul uman de cel animal si asiguet omului o adaptare superioat complex Ia solicit mediuiei natun si socioeuual. Chiar dace analizim una gi aceeasi capacitale psihief, cim ar fi de exemplu semsbiliatea, care este comuni omului si animallui, vom constata ci la om ea este net su pevioard fala de cea animald. Valturil vede de la o distan mai mare decdt oomul, dar nu distnge sute de nuante cromatice de grivri, aga cum 0 face picto- rul sau o pemsoant care Iucreazt fn industria coloranilor. Animalul poate avea un auz fiaie foarte fin, dar el nu dispune de auz verbal sau de awz, muzial (cu toate subdiviziuile lui: armonic, melodic, stmic ete), el apuct, inayt obiecte- le, dar mle pipe, adict nu are capacitatea de a le explora si investiga activ, succesiv el mirfe, rinjeste dar nu zimbeste. Sensibilitatea cromatict diferen- fiaz4, auzul verbal, auzul artistic, pptitul, zambetl etc. sunt seturi de structur funefonale noi, specific umane, care evidensiaza saltul de la psihologia animalé In psibologia umant, ca umare 2 dezvoliri acesteia din usm, +A rela acceptiune. Dezvollarea psiica este procesyf/e semnifica con- tinua dévenire a structurilor psihocomportamentate,exisen(a psihiculul iran erpetuu , stant-nascendi”. ae Tn aceasta accepliune accentul se pune pe caricerul dimmic al psikicuui, pe necesitaca infelegeri faptului cd fenomenele_psihice_mu_suntdate-o- dats Pentru toideauna, tn forma finit, ca ceva invariabil. Dimpotiva, ele sunt in coil formare sidevenire,cunoscind perioade de apart, tchexar, pia ste, erage lie 0 See OE ee deoarece, pe dé o parte ele izvorisc din lumea extema’si cum realitalca incon- jurtoare este extrem de diversi tn confinut gi solicit, viaja psibict va. trebu SH se adapleze si sf se remodeleze tn fupetic de caracterul"schimbator al Solci- tao, iar pe de allt parte, datortfaptului ca cle se claboreard in sfer orga dismutui viu al omului, ceea ce implicl, in mod direct, considerarea conditilor intere psibofiolopice ale acesuia. Parafazindut pe fozoful antic grec Herc, care spunea c& jun om nu se scalda de dous ori in apele aceluiagi tu” deoa- rece ,lotul curge", am putea afirma ct emul nu este aproape niciodaté identi cu sine tnsusi", datoritt permanentei schimbtr’ si prefaceri a vili sale psihice, 2 Tasusirilor, funcfilor st procesetor psitice. Sintetizind cele tei accepiumi ale conceptului analizat putem spune ci dez- voltarea psihica este procesul de formare si resinictrare continud a wnor th- susiri procese, fuctii si Struewri psiiocomportamentate prin valorificarea Subiectiva a experiemel social-istorice, tn vederea amplfcdri_ posibiliagilor adaptative ale organivmalu a7 ‘Aceasta”3. CARACTERISTICILE DEZVOLTARIL PSIHICE, * Una dintse primele caracteristici ale dezvoltiii psihice © reprezinta carac- terul ei complex, plurideterminat si multifactorial. Ea este orientata spre Govabale rea uni modalitati-simpliste, unilaterale de infelegere a dezvoltarii psihice in inlerpretarea cireia s-au confruntat povitile absolutizante, cronate cu cele slinifice. Unii autori considerau dezvoltarea psihica fiind auionoma, nedeterminata de exte- rior, independent de invajare si factor socioculturali, ca © endogenie, ea o simpla si teplatt exteriorizare a unor structuri date, existente deja. Alji autori considerau, genie, omul si psihicul stu find produse pasive ale imprejurdrilor. Psibologul el- Vetian Jean Piaget arite cA din perspectiva acestei teorii, personalitatea multi apirea ca fiind ,o lad goald pe care © umple socictatea”. In realitate, dezvoliarea psihicd, ca proces amplu si complex, dinamic gi variat, este triply determinala Astfel, ea este determinatt de caractersticile speciei (cea ce evidengiaza treapta filogeneties a dezvoltari), de_caracterstcile psiboindividuale (Weapta ontogenetica) Si de inferactiunea dintre persoand si mediu (treapia psihosaciald a dezvoltiii) Influengele si condijille-care contribuie la realizarea dezvoltirit psihice sunt nu doar multiple si diferentate, ci practic nelimitate, Ele pot fi naturale § exteme gi interne, apropiate si indepartate, direcie i indirecte, permanente sau episodice, superficiale si accidentale sau profunde si esentjale ete, Numai o ani mité coincidengi i pondere a acestor influenje $i condi asigura o dezvollare , coincidenjele nedorite, ponderile inversate soldindu-se cu dezvoltarea psihic’ subnormala sau chiar anormal a ommului, Se stie ca exista o serie de pre- dispozitii si potentialitayi (specifice speciei umane) cu cate individul se naste Acestea devin ins’ realitate numai dact sunt raportate la anumite condigii de me~ div (intem si extern). De exempla, posibilitatea ca un oval fecundat si se dezvol- te devine realitate numai dact sunt asigurate condijiile de mediu : temperatura alimentare, mediu chimic ete. Daca in cursul dezvoltiii embrionare, cu atat ma mult dup nastere, intervin factori nocivi, cum ar fi radiati, infect, consum abu- ziv de medicamente etc., pot apirea anomalii ta dezvoltatea psihied a individului Principalii factori_ai-dezvoltarii_psihice sunt: eredicarea, mediul, educatia, care dimpotriva, ca ea este in intregime, in totaitate determinath de exterio, vor fi analizayi intr-un paragraf separat. Deocamdats trcbuie stiut ct dezvolt psihica se sprijind pe ereditate, isi exrage continutul din datele furnizate dé me- diul socio-cultural Gi este dirijaia de educatic © Dezvoltares psihics mi este Tiniard, uniform’, continua “ei polimortt. si discontinus.C ecurge ca o succesiume de faze, etape, stadii in care echilibrul_altemeaza si ritmeaza cu dezechilibrul, iar perioadele de efervescenta, de transformari fizice spectaculoase, bruste, de explozie sau chiar de crizt sunt urmate de perionde de relaxare, acalmic, Tiniste, Pe acest fundal de wecontenita prefacere, in ant. mite limite’ de varsti, exist un tablow psihocomportamental aseminator la toti cei. care se incadreaza_ in aceste limite de varsta. Agadir, dincolo de ceea ce este variabil, accidental, se afla-generalul, fipicul, ceca’ ce este permanent, invariabil. Perioadele de’ varstt in care tabloul psihocomportamental este relativ mitor la tofi copiii au fost denumite stadii ale dezvoltari, ce se succeda uunmare a faptului ct este dependent de variabila timp”, eauncle dupa altele. De aici decurge 8 0 alld caracteristicd majord a dezvoltarii ice © consttuie stadialtarea ei Sadie dezvoltaii psihice au fost definite de psibologul Paul A. Ostersieth a fiind ,momente ale dezvoltirit caracterstce print-un ansamblu de tris coerente si structurate care constitu o menialitae tpic8 gi consistent, dar trecd- le sunt decupaje” in evoluia genetica a omului care indeplinese ur- ‘de 0 ordine logics, de suecesiune in timp, neputind ce cle; 2. reprezntd 0 sieucturs untard a viet psihice si mu 0 sim- pl juxtapunere de insusiri si func{ii psihice ; 3. au caracter integrator, fm senstl i siructurile anterioare se integresz4 incele superioare, devenind 0 premisi, 0 condifie pentnr ele 4, dispun de momente preparatorii, de inchegare si. definitiv re; 5. reprezintd 0 modalitate"de eckilibrare relativi_ a_procestlor. insusrlor ‘Structurilor psihice: Depistarea si demarcarea stadilor dezvoltii psibice au o mare important pentru cunoasierea aprofundata a profiluui psihic apaqindnd celor cupringi fn mtele stadiului respectiv,caracteristicile lor psibice comune purtind denumirea de particulartati de varstt. Totodata, abordarea stadiala a dezvoltari psibice da pos bilitatea adinciri analize stingiice, dsecat si descifvi, casfieai $i compart- icrii gi explicit evoluyiel vieyt psibice a individului pant la aflarea substratului logic al dezvotaci psibiculu. In stabilireasatilor dervottaripsihice se porneste de la un ansamblu de ctitexi, print care mai importante sunt : locul ‘ccupat si rolulindeplinit de individ tn sistemal relailor sociale; tpul. de-activitate ‘dominant ; varsta cronologict. Ii funcfie de aceste criteri au fost desprinse ur- rftoarele stadii de dezvoltare psiica 1. stadiul copilului mie (sugar) de ta nag- tere pint la 1 an; 2.stadiul copilului anteprescolar (1—3 ani); 3 stadinl-copilului prescolar (dé la 3 = 6/7 aniy; 4. stadia copilului scolar, care se subdivide in sta~ ‘ul seolarului mic (6/7 = 10/¢1 ant) stadiut seotaruutmijlocin (puberul : 10/11 - 14/15 ani); stadiul scolarului-mare (adolescearul: 14/15 - 18/19 ani); 5. stadiul varsiei aduite, ce cuprinde urmatoarele‘substadi: tinerejea, matunitates, btrinetea (veri fig. 6). Desi.sar-piter-c-divizimna-stadilor-pomeste-exclusiv-de_la-crteiul cronolegie-at-varstein momentul cand vom ajunge lt caracterizarea Tos, vom ve de sedis] viper Soins trator care ae-pbcer a cftm_etel virsie si nu depinde nemijlocit de maturizarea Tuncfiilor biologice ale organism lui, De slifel, altusi de virsti Gronologict exisla gi varsta dezvoliariipsihice sau Varsta sociall a iadividului. De acees, caracterizarea stadilor de Virstf Se va face dupit un ansamblu de criteri, printre eare mai importante vor fi: locul ocupat de individ in sistem relajilor sociale; tabloul modifcarlor anatomofiziologice ; ansamblul necesitiilor resimite de individ; instramentarea toi pst in vederea facerii acestora; consecinje fn plan educatv. © Chiar dact inire anumite limite de virsia profiel psiic al copilor este ssemiinitor, au s-ar putea sistine ef dezvoltarea psihicd este identict. Con nutul dezvoltiii psiice, direcia si tempoul ei, pot fi diferite de la un individ la altul fe datoris mostenirt ereditare, fie inlerengied unor factor’ varai de medi i educatie. Doi copii pregcolai pot fi asemlaatori, chiar tipict in ceca ce priveste canicteristicile generale de vari, dar extrem de diferiji in mani- festarca concreta a acestora. Astfel, ci pot avea caracteristcile generale ale afectvitigi specifice virstei pregcolare, dar unul este mai impresionabil, altul 292-4) mai putin impresionabil ; unul este mai rezistent Ja interventia unor excitanti per- turbatori sau socivi, altul se perturba usor, intel rapid in stare de alarm, alert8 sau deriva comportamentala etc, lati deci cum pe fondul general al particulartayilor de “rst incep si-si -spund- ewvantul_ particulariayile seamna ci dezvoltarea psibict are nu doar un caracter stadial, ci $i specific Fieesrat individ. Dezvoltarea psihica se diferentia78 de Ia individ la individ prin: ritm (accele- rat sau lent); viteza (mare sau mie) ; continu (bogat, simplu, diversificat sau si Hictcios si liiitat); consum energetic (mare-sau mic, tajional, echilibrat, sau dezechilibrat, bazat pe economie sau pe risipa energetica) rezonanga (putemicd, sluba) ; sens (ascendent sau sincopal) ; durata (normal, inlarziala) ; efeete (poviti ve, negative) ete. Accasta caracteristicd a deZvoltirii psihice va conduce spre ne cesitatea tratarii diferenfiate a copiilor ia procesul instructiv-educativ, difereniere idualizarea ei siotndividuale cee poate merge pan’ la in 4, DINAMICA DEZVOLTARII PSIHICE A COPILUI 4.1, FACTORIT DEZVOLTARM PSIHICE [ Dezvoltarea psihica reprezinta procesul formarii la copil a noi seturi de pro. ccese, insusiri gi dimensiuni psihice - si de resiructurare continua a lor - proces re: a) Se sprijind pe terenul ereditigii; b) isi extrage continuturile din datele furnizate de mediul sociocultural ; c) este ghidat de educatie ; d) se destiyoara in| contextul propriei activitati a copifului, fiind impulsionata de motivatie si avand drept mecanism inteiorizarea achiziilor, formarea ,organelor functionale” Ia ni- | velul creieruiui, al scoartei cerebrale. Rezulté, din formularea de mai sus, ci dezvoltarea psibict este un proces mixt, bidimensional, fiind de provenienfa externa prin conjinut si intemt prin premise i mod de realizare. Asupra copilului se exercith numeroase influente, unele extern, altele inteme, unele naturale, allele sociale, unele dieecte, apropia- 4e,,alfele-indirecte, ria factorilor cu actiune do- erminatt, altele in categoria celor cu rol de conditie sat de premiss. Ele pot fi _grupate prin maportarea Ia trei nofiuni de bazi : exeditatea, mediul, educatia. Ereditatea este o tnsusire biologics general. a organismelor vii, un_ansam- biu_de caracersici naturale, slabile, elaborate fn_eurs_mai multor generat si transmise de logice: = genotipul — este dat de totalitatca genélor, factoriiconfinu\i in ou, care condijioneaza din interior constructia. now- niscutului instalarea si functionatea_anumilor_caracteristici. Combinarea_datelor “genotipulut cu efectele influenfelor de mediu d4 nastere oe Ta carseTereTe manifestare efecn de snbiect, ‘Fiinfi umani Hou-niscuid mogteneste, prin ereditate, o serie de insusiti fizi- ‘0 amunitd organizare corpora, diver- ‘se organe, aparate si sisteme anatomice, o serie de reflexe necondipionate (Galimentar, de aptrare), care fac posibils adaptarea Ia modiul exter inci din prima zi, Ereditar sunt date, de asemenea, o serie de insusiri individuale, cum fi greutatea masei corporate, conformatia feet, culoarea ochilor, a pirului, a gmupele sanguine, anumite partcularitati de construetie ale sistemului ner~ feroip cate se ta pi vos gi ale analizatorilor, tisaturle tipologice, anumite predispozii care intra in structura aptitudinitor. Ereditatea influenfeazA mai ales cresterea ii maturizarea organclor si func- {iilor mengionate, fenomene indicind tt de~pregatit este organismul din punct de vedere biologic pentru a trece de Ia un stadiu Ia altul al dezvoltirit psihice Dar nici in acest caz, actiunea ereditiii nu este direct si exclusivs. Procesele de crestere si maturizare suporta si influenta exercitiului si-a-invalsri, care le pot accelera sau incetini cursul. Cregteres se elec, nd aspect fizic,anutomie al dezvlisi, costing in asin sf stabilienanumitor iil coat ‘mise somatic gh nervonse a organism fan. Disa ges, ‘ste, aspect ale creosote gi muscular mofeie de all ret ale corp) aspect le ester ervease (dezvliresranifieafilor pene, glee momirulul de siapee, empire ‘olumull muse’ eter). in sensu estas cut, matrizarea (nai exact sp 1a Railoge at dervoany,comsting in modifciletweson dau cu finan investi states sifenteloraarnte st simne ale organise indeed, lo vel reer sl lanelor endocrine al organelor de sin, fs seal lar lew, mein fe extind asus tility comporamentelor pascal, incl supra cel palosocsl, desernod [rocestl de pefecfontreaiadicelat de adapta i igre socal «ibd sub incideie ‘luca vai 3Zestrea biologics, ereditars, constituie o premisd-wecesari pentru dezvolta~ rea psihich, Ea mu produce direct aptitudnile gi aitudinile, capacitaile gi inere= sele, carictenil si conceplia despre lume a individilui. Ereditatea influenjeaz Intro anuiniti misurt procesele psihofiziologice mai simple, condigionand, de pila capacitatea de a sesiza sunetele inlte, de a diferengia anumite nuanfe ero- Mnatice, de a executa onumite migctri (lexteritatea motorie) atentia involuntar Cu cat procesele sunt-mai complexe — cum ar fi de pild8, gandirea abstract semoria logics, imaginalia creatoare, sentimentele, pasiunile, voinl, caractenul snc atit, in determindrile lor, cresle importanja mediului, « educatiei, compars= tiv cu a ereditafii. Frocificarea potenfalilalor ereditare este mijlocitt de media {$f de modalitaile de onganizare a actvitaii celui care se dezvota, In faze o Jnceput ale dezvoltaii,acfiunea factorlor ereditari este mai pregnant, efectele i imai wor vizibile, La virte mai tii, influenta lor devine mai pufin eviden= ta, ca contopindu-se cu experienja deja achizitionstd, indeosebi acces a activiti- {i dominante pe care © desfagoart copil. ‘Mediul este si mai profund implicat in devenirea psihict infantilt, of materiatul de consimuctie. El reprezinit totalittea conditlor naturale si socialey Ihateriale siculturale, totltatea influenfelor spontane sau organizate care se Cxercitt asupra individului, Factorit-de-mediv-actioneazi fa anumite contexte San cadre sociale — grupurile (familie, de joc, de invayatura) ~ care constitu S$ ele tot atitea medi. Influenfs factorilor de mediu se exercit& nu mumai asi ‘pra constitirt psihicului in onlogene7a, dar gi-asupra proceselor fizice ~ ost area, dent, greutatea, inilimea — prin condiile alimentar, igienice st de ie oferd. Atunci cand este favorabil, mediul contribuie tx acce in funetiane a potenfaluluisistemului nerves. sisi a dezvoltii psihice prin faptul c& ofert copitului circu stanfe gi conditi concrete de vias, obiecte, informa i modele de conduit, sus ceptiile afi percepute si invijate ; de asemenca, el oferéprilejuri de comunicare Schimburiafective ine copl si cei care fl inconjoard. Mediu! poate acfiona ca o Herd sau ca un factor care favorizeaz, faciiteazA, avantajenzi dezvoltarea psi Dar nici medial nu influenteaza direct asupra dezvoltitii psihice. Relafionarea cor siuctiei biologice erediare a organismului infantil nou-niscut cu datele de const tie furnizate de mediu se face print-un operator special, edtcaga “Educotia reprezita un ansamblu de actiuni si influente fondamentate stn sf ulzatecongien In directa procesului de formare a copfuui ca personaitate {ste facioril determinant al dezvoltirii umane, indeosebi, al dezvoltrit struct pice. Pe buza unor cercetiri de antropologie si psiologiecomparata se aprec {H, dacd copilul ar fi privat de educafie fn primii cinci ani de vig, umanizarea dlezvollarea psihich ar fi profund si poate iremediabil compromise TEducatin incepe din prima zi de existenga a copilului gi se continah apoi t vias, Deosebit de important penta dezvotarea psihicd a copiului sunt, tn pl Cducation,relajile aectve si de comunicare ce se stabilesc de timpuri, in familie, inre mama si copil. Ulerior, edueaforul pone in fafa copiului anu 2 /obicctive gil solicit pe acesta la fmplinirea de sine, El organizeazi mediul in scoptl ccanalizarii procesului formarii personaliatil copilului pe o directie car conturat ‘Un rol deosebit in formarea copilului revine insiuyilor specializate tn edu- calje. Intre acestea, 0 pozitie central ocups scoala cu activitale si procesele ce se desfigoart in cadrul ei. 42. MPCANISMUL DEZVOLTARI PSIICE ‘SUFORTA EI PROPULSOARE, Dezvoltarea psihich mi este nici un proces impus din afard, nici unul prede- terminat genetic, ci un proces cu legtali_ interne proprii. Educatis mu devine, remijloct,fapt al dezvoltinitpsihice, ci constituic, Ia randul ci, punct de plecare ‘pre dezvoliare. Copitul nu preia pasiv influenjele mediului si ale educate, ci le ‘pune propria sa activitate, care Tnseamns, deopotriva, receplvitac si rezistent, ateepiate gi refuZ,teprezennd, in tate cxzurile, 0 optiune, Copilul na este uma Obiect, csi subiect al educa, care decoifica si trnspune mesijcle educaionae in forme si structuriale-propriei activi. Actiunea educativi apare, astfl, ca ractiune, in care se imbind stimulsrea extern cu activismol personal al copitl ‘Mediind contributile ereditaj si ale mediului la dezvolare, educaya este $i x mediath de-o alta verigh ~ actvitatea copilului ~ care constituie contextul cel thai apropiat al dezvoltii, Prin aceasta actvitate propre, care, in event, este un ‘proces de Invajare, in sensul larg al cuvintului, copitel redescoper’ capacitaile mane obiective in mediul sociocultural, le eereeazd pentru sine, le asimilea st le interiorizeaz4, transformindu-le in confinut $i organizare a viet sale psibice Asifel, el se dezvolt Prin propria sa actvitate de tnvaare, eopilul se opune activ influenjelor in- struciv-educative din afarf, in sensul cf, inPalind, el trebuie si_reproduc pentru sine sistemal inflcn{elor si. cerinfelor exteme, iar aceasta reclami adesea 0 con- Guits complet, bazata pe strategii de retragere, ocol, amfnare, revenite, pentra a fnjelege gia redescoperi. La conflucnja dine influentele edvcafionale exercitate de adult gi actviatea proprie de invajare a copililui se nasc, de regu decalaje we niveluri de actiani $i operat potelial necesare pentru tndeptinires noilor saeini, puse de educatie in fala inva[iri, gi nivelurileatinse real in dezvottarea posibilitttor de rezoWare ale copilului. Dezvoltarea inseamnA tocmai reducezea decalajul rului printain proces de perfectonare a caracte Cilor psihice ale personafitati in funcfie de noile cerinfe. Educatoral formuleaz’, pe deo parte, anumite sarcini si cerine fala de copl, yinind seam de nivelul ezvoltirit sale, dar stimulandu-l sil depigeased i, pe de alld parc, copil ris: unde acestorsarcin gle rezolv,incegistrind noi progrese in planul dezvolar Dezvoltarea prin favilare este un proces viu, generativ, producindu-sc- prin ‘provocarea Si angajarea unor mari resirucirdr Ja nivelul celei mai profunde com- Donente a activitai: propria copilului, motivaria. Aceasta constituie substratul ‘Energetic al dezvoltri, Find o cavzalitatereprodust psibic,trnsferata i sediment 33in interiorul persoanel, motivatia comunic% activitijii gi conduitei-o. nota. de auto- migcare si autodeterminare. Trebuintele, cerinjele, preferingele, aspirasile, dorin- {ele care intré in componenta motivasiei sunt variabile interne care constitute forja ‘motricd nemijlocita a dezyoltarilpsibice. Ele sensibilizeaci in chip diferit persona litatea copilului faj4 de influenjele externe, ficénd-o mai mult sau mai pujin permeabili si recepliva la aceste influente, Dervoltarea psihicd se produce numai ‘atunci cind, date find anumite condigii de mediu gi acjiuni educative, persoaia este sensibili fay de ele, deschisi Ja influenfa lor, motivati sd le accept Daca forja propulsoare a dezvoltiitrezida In confruntarea de motive, atunci se pune problema in ce consti mecanismul dezvoltiil, Raspunsul este acela c,indiferent de directia in care se face degvoltarea — intelectuald, afectiva, moralai— constituirea noilor componente i insusri de personalitatese face in ordinea trecerii dela exterior la interior, de la modele de relat gi actiuni interpersonale la sistemul de atitudini $1 aptitudini propel, Prin interiorizare, se ure weptat, continuy de la invijare ta ‘dezvoltare, credndu-se suportul material al viltoarelor achat. Suportul pe caro se sprijinii dobiindirea de citre copil a vitoarelor achiziti psihice nu este unul morfologic, ci unul dobandit. Sunt asa numitele “organe functionale” ale creierului, un fel de functi, care, in anumite togituri si imbinir, servesc drept suport al altor funcyii. Aceste uniuni functionale, care includ at&t ‘elemente fiziologice eft gi elemente psiliologice, sunt foarte raspiindite in procesul wipirl gi al dezvoltai 1 exemple, constules la cop de cite adil, 4 sstemulu functional motor pe care se spin signe de flour coreeta a unor obscte de uz esa cum sunt cease, ingura, Creu, clahorarea, {bal vic legituor opicsotor, ca ba a persis a maria, forme, dante formates Ieeitucor dire au tonal (ire wagines aul intonaten exo sinters a sonia) ce Inecaism al pecepis covets fan sone ning, intesgs mast de sein! mene care sta thea unor capo pic superioae cm san: lis, mor fg, imainalin, Fle se formeazii in cursul interiorizirii actiunii de invajare si functioneazii ca uun mecanism discret al capacitatilor psihice, devenind inaccesibile observatici, 43 RELATIA DINTRE INVATARE $f DEZVOUTARE {in context invagérii are loc gestatia fenomenelor dezyoltii: dezvoltarea se prepara, ii acumuleazi datcle. La nivelul dezvoltii, invijarea se implineste si se finalizeaz’. Dezvoltarea ii are ridlcinile in si se expe prin invaare, iar invljarea isi giseste raiunes dea f prelungindu-se in dezvoltare. Invatarea este procesul cu 0 razi mai mare, aflat in curgere continua; dezvoltarea este produsul dens, dar cu un Perimetra mai ingust, cate se constituie prin saltiri si se reintoarce in fluxul ‘rocesului, influenyind asupra lui De exeniply, pentru a face fal anumitor sarcini de invajare este necesar ca, pe anumite direcii, copilul Si fi atins deja un anumit nivel de dezvottare (intelectual, fzicl, afectiva) care si fac matur si competent pentru confruntarea cu sarcina, Aceasta competeRi apare ea Tisigt ca efectsintetic al inva(arilor anterioare 34Veriga de legituri dintre invijare gi dezvoltare este insusirea, proces in urma iruia anumite norme, nojiuni, reprezentari tree din slarea in care era, date_ca _miodele sau situayi problematice extern In starea de cunostine, priceperi,eapaciti st atitudini ale clevului insusi. A iavlja ceva inseamnd a Insusi, a transforma acel ceva ~fntr-un bun al tw intern, int-un instrument de care si te poti folosi cu usurinjé in rerolvarea-problemelor ivite. Dar aceasta Inseamn’, totodati, dezvoltare, deoarece indicatorul principal al dezvolri psihice il consttuierealizarea de benefit interne atie de Tijelegere, scheme Togice de memorare, strategii de gindire, stil ereativ in ‘abordarea sarcnilor, motivate intemé pentruactivitate etc. “Tecbuie aut a vedere lm rie favre tage dup sine dezolaea, ci numa aces ce, pein loxermdit itu sal couch et eunceputh 9 poietats se dsigoare ca proces ofa Integra sincronzind momentse receptor (ensore) cu momenile centrale loicrea itera 2 ‘Spereaje) grew moment elector esc, comporaetial) 44, MODALITATI DE DETERMINARE A NIVELULUT DEZVOLTARIT PSU IN ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVA Benefiile interne reaizate de copil graye procesulut dezvoltart pot fi vemsrite. si investiga prin intermedia! a doi indi fundamental ~ indiele mauritil st ezvoltrt psihointeletuale $f indicele maturzarl si dezvoltii pshosociate ~ care, Ina Impreung, ne eifickasbpra nivelulutdezwotri pstice, categorie de refering sf totodat fermen tehnie fn pstologia copiulu psihologiaeducajionala. Ficare in eld indi expri ois esata ale persona copitul.Indiek pier inttectuat ne iformeaca cu priv a sua tn care copia format ca subiet eae reaizsas et fins aciviotea de asnilare, Acest indice gener! poate fT urmit pin intermedil desert anait cea consis unor ltr ditnete se ateletulu copilu, com ar: capactates de asco, com: patie abstaciare,genealare, deere, lasiGare, aster, rgumentre; srucrarea woe 204 Imoduri de indir, # uno nol strate rezluthe, capaciatea de transfer, de a fle noile opera fa ‘oi combina; capacitatea mig reverie i Oeste fn sistemul opera intelectste, capac i a aotiitii de Fava, de xem, 1s strate creative; constilea uno inicator ca profunzimea,sstematizars,elxiitats,aulcontol,inependen,iventivitace, Toate sess, fimpreun eu capactaten de aatocotcl§ utoapreciere, ines mira form opi (a 2 60- lari) procsdeslor dain independent a cunostijlor. tide psthosocal ne informe cu pire la modi poral coplul survenite in plan suitaina i pinocomportamental a impactalexperene interpersonal de rept. ‘Dept indicator a acenor moe otf scott: medaliijle de reljonae interpenont 8 cop apacitatn de Interare in ciate de grup, strategie de raportare a normee gt valorie scceplate de grup, motiaia pentru attain a comm capaciatea de ai corela mca, apiraie slespecaile cal eel de a coopera nel intercuncster i auloeunotri. Jn ceca ce priveste metodologt determindritnivelului dezvotiit phi, s canose tei modality fundamentale ~ pshometrc,stadil-inicl si formatv. 35Determinarea psiliometricd implic& operarea cu anumite standarde (norme) de dezvoliare, alctluite pe baz statistict gi exprimind distributia normala, in popula lia avuts in vedere, a caracteristcii psihodingnosticate. Se face, de obiceé prin tes 1 fi asociazA procedee de analiza factorial, multivariata Abordarea stadial-clinica se bazeara pe studierea caracteristicilor psthice do: minante-tnte-o perioads de viajf sau alia si duce Ia delimitarea unor stadit-ale dezvoltatil; intelectuale, psihomotorii, afective, morale. Aici se iau ca norma indi particularitaitipice pentru fiecare perioada. © ilustrare 0 ofert determinarile diagnostice facute prin metode piagetiene pentru a afla varsta la care se contureaza la copil o serie de in- variau{i : conservarea cantitatii, greutaii, volumului, marimi Determintrile formative sitweazA in_centrul_atentiei conceptul de eapacitate de invajare, deinersul diagnostic avind ca elemente constitutive testul, parcurge- ré# unei perioade de invayare a rezolvarii unei sarcini, retestarea caracteristicli tes. catorii ce deseritr confinuturi si forme de manifestare a un tate inijial, comparatea ivelurilor testarit gi retestAcii pentru a vedea rata de progres realizata prin optimizarea curbei invfari Un exemplu intend aceast setege il comdituie procedeul determintsiy zonei deavoli proxime (LV. Vigo), at aurpinde stares inane a devo: se imepsrear4nivelul devolih actuate (esistete) a unl caacerischoarecar, icenificnde-sesariileaecesiile recat inde pendent a copia; se intodc fn circuit rola acini, ceva madi, cae comport ee mente de spin din putea adil: intr ajuttare, sugesti, india; 4 mkoard ive! de rerolsiviate al eopilor tm cond de imeracune eu adult, caze este un nivel] psitiiaior de invatire; se determion distana dite cc d invajne cae exe nem zona dezvolti pr Inalll alaatilacleag virate eromolo gee nel celal devel aca al psiiiailor de ime arctrisia de nivel ce poate vara de avn coil Procedeele determintrii_normative pot fi imbinate cu procedecle abordarii for- mative; ob{inandu-se 0 sinte7A intre demersul stadial-clinic $i intervenfia prin invalare ditijata. Se. adopt, de exemplu, ca norma nivelurile de-dezvoltare puse in eviden li prin experimente constatative, probate ca posibile in condiile solicitarilor con- temporane. Se valorifica resursele_ formative ale invajarii scolare prin tehnici de perlectionare a programarit conjinuturilor si de ainplificare a posibiliayjlor con: structive ale invagirii, Inlsuntrul ficedrei perioade de varst8. Se fac explorari peri- dice cu_ajutoral unor teste scolare axate pe obiective dinamice stablite, Se coro- rezultaiele acestei exploriti periodice, objinindu-se o imagine longi ludinala a dinamicit nivelului dezvoltarii psihice, care devine baz penira prediefit cu consisten{a crescutt si pentru eventuale interven corective in fluxul decvolai AEA. CUNOASTERIL SIA. CONSIDERARIT ITATILOR COPIILOR IN AC INSTRUCTIV-EDUCATIVA Detenninarea nivelului dezvoltrii_psihice este foarte importants, pentru ca ne edificd asupra~a doua mari compartimente ale deosebitilor dintre copii Particularititile de varst& si particulartajile individuale,Paricularitaile. de vdrsia repreviniS ansamblul coractristcilor ce se _da- torese_modificaslor-s1-transformiilor. car_an_loc-in-organizarea- biofizologici 3 psihict a individnlui in aferie perionde ale viet sale. Ele sunt siréns Iegtlc cu nofunile de stadiv si stadialitte in dezvoliae, care araté_ cl anu- Initor incidrin erodologice ale evoluiier Ginjei copilului 1+ corespund proflur psihice bine conturate, comune pentru tofi copii care-mu-aceeasi_varstt si stribat aceleasi stadii de dezvolare, dar deosebite Ia copii de vars diferite. Partcularitaile individuale-reprezinit ansamblul_inusiilor bioconsitlio- nale_si-pstice=prin care un copil se deosebesie de alli copii inliunial_ace- leiagiperioade de_virsit_si al accluiast-stadiu-de—dezvoltare. Cele douk categorii de pariculaitafi exptima. deci deosebiri in dous pla suri — vertical si-orizontal — fe cle existind 6 strinsi legiturl, constind, ‘nice allele, in faptul ch insusinle individvale (de exemplu, posibilitajle min- tale) pot sd fie at&t de marcanie fncit $8 fact necesart_ raportarea copilului respectiv la un ait stadid de de2voliare decit cel corespunzitor varstei crono- logiee pe care"o ate : —"Bistenja unui fond de pasiculritati de varstt comune mai multor copii vva_ face posibild- desfiguraca simulta 4 unei activi instructv-educative froniale, 6u grupul de copii. Pe de al parte, neidenttatea ii copiilor de aceeasi vars, care se deosebesc inte ei prin numeroase particularity’ individuale ~ datorate fie construc anatomofiziologice a orga- rismulti, fie difentelor intirzier, tulburisi, deficienle, fe hiper sau hipofunc- fionasii glandelor endocrine, fie insusi modelului de organizare a influenfelor educative ~ reclama un demers de individualizare 4 actulu instructiv-educativ, care sh determine ca venizea in contact cu unele si aceleasi valori de contin ‘4 fie profitbile pentru flecare copil tn pate. ‘Adevirala_miestriepedagogicd rezuta. din_capacitateaeducatoratui de a fmbina.armonios strategia actvitailor frontale eu tratarea individuals. @-copiilor. ‘TEMEDECONTROL, 1, Care sunt aspect speiie ce pan cle te serpin’ le concept de derotare pics? 2 Doe ce ete acest stonliofesoeal s¥conousch pclae deve 3 invgue ale coitli? 5 Cum iteraconcar resi, medi educa in determine devo pice copia? ‘E Coroljnch seit pope» collin pot eo denvoltaen pebil ? Ptei tone cxemple? 5 Descriei mecsssmul devel psibice {Ince cont sla cnt inetare demote? Dat exemple car st sees ses 40%. ‘Hauer sl cractezl clive din inde iadicaoi devo pice. {& Cum se determink neal devo pike 3 copa? 37CAPITOLUL 4 INVATAREA SI REUSITA $COLARA 1, ACCEPTIUNILE NOTIUNI DE INVATARE, Jnviarea ca fenomen comples, dinamic, multilateral are un conginat bogat so stor larg de cuprindere. Avesta deoarece ea este Intlnita atl animal, ct ia fom; o tnlnim ait inaime de intarea in coal, in timpulsootarti fic malt timp. dupa terminarea sola practic tata viaje, De aceca este necesara desprinderea a doud acceptiuni a nofiuni de invijare: una mai larg, mai extinsS care si acopere inteagn variate formelor $i modurilor de fvsjare, alta mai Angas, mal restrictvs care si vzeze doar invijarea scolar 1.1, ACCEPTIUNEA EXTENSIVA 4 INVATARIL Jats cSteva defini prezente in luririle de specalitate:“invatarea este orice achizigie nous de eomportament, ca rezultat al exersirii, ment si satisaca adapta- decitre organisa unor rispunsur Ta situa- Vii pentru care nu deyine posibilititt ontogenetice”; "invdtarea consid in efectuarea unor actin seopul de insui ceva "nvtareainsearna explorarea vie acti via situailor, dea enale exstemte gia labora forme not de comporare, solu ASRIGT STS S aces SONS’ RE SIEM pdm tora elemente care se repetd gi care exprims esenja fenomenului respectiv in primul rnd se conturcazs faptl ea tna tnseamet a asta (a achiziio- pa a dob, anus) cov anume, cst ceva anume, care costtue conyinutul totul poate fl invja, limite psitoizotogice ale organcior de tint fe © unitate de timp nu 38ceceptiona, stoca sau. prelucra decdt o-anumiti.cantitate de informa, apol, desi unostinjele sunt_infiite, viga_omului_este, totwst_finitiy 2 exsud Unis ‘SSetomaterate (pax sorseor de informal, «posibliilor de éprosuacie Fasc nur we necesar ca absOTUT TOTO Hie similar (exist continuturl-core ‘couizibuie la Tormarea personalitayi gi conyinuturi care o wzeazi sau chiat.o distrug, evident acestea din urmi trebuie evitate). Fe ction rand consiatim ci invdjarea se asociac’ cu modificaredy ou schimbarea comportamencuii. De aici nu trebuie si conchidem c& orice modificare de comportament este produs al inviyirll. Dacd uredim pe munte ‘GUIRY Se motificd nitinat im, aceste rezultate nu sunt rezultate ale invayarii. Nu sunt cezlat le ivi. moses te de comportament care: | Sunt zezultate ale fovigiri modifilcle | seein sunt demand conral_ a sie nee central, aneneal ita Th ‘ax Toe in func receptoae gi elee- tori, eve 38 produc, dec, periflerie(3e cx sqoreomecatmaeis, | geemirer = | ‘© se produc Ia fel ca toyi reprezentangii \ ‘@ aw un caracter individual, depind de spe eer meres | gest sia aries eyes © peristd atdta veme efi penis st ° psoas ups para mul | cia tga dupes | _ Wl oe re dane, do ae ant SSeitseermpmpn or eee, mal ances desta ‘eee apor ca unmares consumuialcol, | Bese ae pone trmecoule, oao. feoetey ane pie 20, impos sank duc is spr anor comport dg a oS atest foi (lnm operon a aces) aime soa | Gitactersl este presenat tn. 7) fo at wiles rind rebue s refienl ch nuiarea are un_promunat cavacter ‘adapta, finalitatea ci consiind in_mai_buna_afaptare-ta mediu; restructurarea seeerramelor genelice, Tecldirea conduitei instinctive individulul; inocuirea igidtiji ispunsurlorereditare, cu unversliatea si suplejes rfspunsurior ach ‘ifionate, drjarea dezvolaipsiice in vederea obyineril unor perfOrmante varites (Et a bf Fn kK? os, =| ig. 7, Schema operafional a mays 39amplificarca posibititajlor (mai ales ale omulni) de a-si perfectiona propr re, de a-l ,invaja cum s& invele”. Stringind la un loc elementele de mai sus, definim twararen ea flind proc fnvaja- sul destinat achiz nei experienye noi_formmarii unor capacitai si deprin Seine oe We idiul-rezoluarea nor situatii_problematice, inaine inaccesibile, sau, optimizarea relatilor sale cu lumea inconjurdioare.——~ 12. ACCEPTIUNEA RESTRICTIVA 4 INVATARI, CA INVATARE §COLAREA fnvatarea scolara, relizata in cadaul procesuluiinstructiv-educativ si acope- rind limitele vastei gcolare, eapata o serie de particularity dintce care mai im- portante sunt urmatoarele : = * se realizeaza tn cadre si cu te, find reglementata de tructusi de Organizare s{funcfionare (planuri, progeame un proces dit din exterior (de cate profesor, prin, tu gener de rijat Et dul), Care tnd, spre etaple finale ale scolar, st-devink proces oda ‘proces strict contolat prin mijloacespecifce (ome enim AE, * are_un_promunfal caracter secvenat exprimat in: treceride la starca de re- Jativa neinstruie la cca de mi aceasta se compara nivelul atins de lev, cu nivelul optim sau admisibil); parcurgerea mai_mullor seevenje (de in- viare de verifcare, de rece a eclor insfiient sau eromat inva, ver Tig 8); ispone den caracter gradual, adick de siabilirea-unor-sercint-diactice a ‘grade progresive de-dificulate-(trecert de la simplu la complex, de la neesentil, Ja.gsenial, de la senzoriomotor la abstract de la recunoaglere Ta repodkioere csc proces elo moc resopunin un ansmbl-de eli ‘eptive,-comunicationale, afeciv-simpateticg, Ue-inflaenge etc., ine profesor ley, mediat de obiectul de tnvapmint;— ~# are_un_pronuntat caracterinformati.formativ (iucomporina in sine mulitu- -dinea informatiilor care i sunt Wansmise, clevul isi claboreaza diverse variante-de ispuns~igi_formeazi un comportanient plastic, suplu, adapial “Chi ee ees CT Y & » Fig. 8 Succesunessecven(clor avai Es, Ea,—seevene de insta Vi, Vo~secvene de vera Re refoaaret la Secvefeleanerioare; Re espa corect 40al ; eligi modified sclectiv i-o amelioreaza si perfectioneaza,si-o eontroleazK permanen), 2. FACTORIT $I BAZELE NEURODINAMICE, ALE INVATART favétarea influenjeaz§ dezvoltarea psibicy,ffind una dintre condiile ei funda mentale, care I indie este inflenalt deo sere de factor sau condi vadabile ‘Aceata se ipa ir dous cater: facto intern gt acon eter, Facorinerai ak vic se subimpat in far bio factor pstoind- ~viduali. In prima categorie se TicadreazA : potentialul gentie=evoliarea Tizict ¥e- ect ficologe, particulate organelor de simt, slaea Boner de =e Eats avi de iver a fot consatatlpiezena nor ‘corelatii pozitive, Acest fapt a Tost eviden{iar cet mat Bine Tn cazul handicapattt so- malofiiologic. Se fnelege de Ia sine cd un or su un surd vor Invala mai gre de- cit un Vazllor sau un autor. Categoria factor psibindivdual este extem de bogatt, priate acest putind fi enumeraf nivel de cunostinf,eanifatea cali: tea experienel antedoare :capaiatea de a inva, scopuile, motivele $f aspiaile _ pve sa abn erin de ova priculriailespinar orbs ofganizaer-pereplivnoioie sateen i Sone WIT Dee ee at cone ee acest Factori stu mat dezvallay si mai bine folosti,cu ata invatarea va fi reall@ae — ‘mai temeinic, Faciorii exten ai tavayiiicuprind ; factori social (conde generale socia-isto- rice in cate ties individul sau cele prtcular familial) ; factor psihosociali (ek {ile inerpersonale, grup, climatul stimulator sau frenator al clasei de elev); factor’ ‘ergonomici (de ambianta natura sau fica a invari: ilumi tur etc.) ; factor igienci (reginmal alimentar si de odihnd ~ activ sau pasiva) ; fi ori pedagogic (dintre Care esenjal sunt particulate materalul de invatat nafurd, volum, grad de familiaritate et. si personalitaten-cadeaui didactic), — “Tnportan este cain-procesuT Tivalii sf se asigure coincidemta cea mai fericta 4 acestora,altfel efectele sunt nefavorabile. Un elev, oricét de jntcligent ar fi, dact Iuczeaza in conditi de oboseal, pe wn fond de dezechilibru fiziologic intern, nu va ‘obfine performantele sconiate. i tate psihict complext, are la baza o serie de mecanisme neu- inamiice gi europsihice complicate, a ciror eunoagiere are o mare importangs, in special pentni organizarce procesului insttuctv-educativ. Fark a intra fa amanunte im cl acestea sunt: © mecanismele neurofiziologice constitute in principal din blocusile integrati- ve ole creienifar (> tasniUSUT,hipotalamusul,sistemul limbic si formajunes ret culati, cx_sol i ti in crearea une stati optime de vigients; en_fanchit dois pcicte laorsor ines Tr Soapecl scoarfa-cerebralt ~ responsabili_de_programaren_acivitii, compararea intenjilor-cu-rezuitatele at‘objinute, executarea unor funcyii motor, logie, mnezice, creatoare. Mijloacele naderne de investigatie au aritat ci in'timpul Invatérii exsté un metabolism. specific al ereieralui, concretizat in zone ‘active gi inactive ale acesTua, implicate in erite acaivitai (itt, calcu, reflexe, atengie et). Reamintim mecanismele clasice fnvitate Ia Anatomia gi Ficiologia omulul: procesele nervoase fundamen, tale (Cxeitatia i inhibit; lege acestor procese (legea iradierii si concentrri; legea Gacjer-fetproce), veflxul condiionst, mecanismol legiturit temporare care enplich asocaite citre cunostine; mecanismul dominantl. Mai recent, toria Grimetriei foncyionale a emisterelor cerebrale aduce contributit in explicarea JnvaqariL S-2 constatat of emisferadreaptd este specializat in realizarea percept Saal, fn rezolvarea problemelor etipce, iv activiale mentale de tip intitv si feats in timp oe emistera sting, im seliarea gindntabsiate, In struclaris ‘Tap, n tezohniresproBlemeloralgoritee. Rezlatte inate obyinute 3¢ TRIG acelagh metstt-T-Gierite tipurt de activa s-ar davora tocmal acestet inegale dezvoltir a emisferelor sale cerebrale; # mecanisk noche, Pop {in neurochimie au aritat ol transmi- tegen inflata nervos de aun neuron la altul est o problemé de chime. Volo $1 SIDE Teer uno substan cmice de ats proporjionalitatea sau ivljarea 2 moran, Fomele a Hlegim uni de ag» fovtarenaociativa iewait [/~ sirepesim - ovate reper \ — liertindem asupra une! ntregteategorit —ina- ren pein rans aptmoacesdi, SEE secmpes > muect cactus ceaml(etcmc | ~|/—memnapea =e pa roceoper | acer» bn iano ccm > niet esientighathare riots manoceet, ann |i ep on pt ers a an oo oe ee ee face (ese, A sirecombinare _invijarea creativi, = inviarea sponta + ineulsentconptentiat (necongentnt ——— Savurea stent [meta teva bina etme tees prin iopetay — / | % — prin inlegre = conpint ~ pin ancpare = pia rsobare de probleme 8BReferitor Ia primele dous tipuri de favijare, remarcém faptul c& in practica scolard cel ‘adescori cle sunt disjunct, pierzindu-se din vedere faptul ct consttui_o surst fai sau_perturbatonre_a cele Tgnorarea valenelor sale pozitve se epercutea74 negativ asupra Invaari ‘Cat priveste celelalte “dou® tipusi, la anomite niveluri de vaest fntre Aacesiea se creazi o oarecare opezile : copii mici tnd s4 tnvefe doar din experienta altora_(Se institie astfel_o subordonaie Tolalt a elevate TaQt de profesor, se_ ‘accentucaz_rolul_pasiv_al_elevului, se educd_neincrederea in forele proprii) {in schimb, exacerbeazA rolul fnvafirit din experienla propre, refuzind experieaja altora (ceea ce it duce de multe oni Ta slagnare sau chiar la egecuri. ‘Tabinarer i corelareacelor dous tipuri de invajare la orice nivel de varstdapare ca 1et formelor favijérilatrage atengia asupra utilititii variesii compor tamentelor didactice ale profesorilor care, nu de pusine ofi, sunt tentai si practice ‘curent doar o singura forms de invatare, cel mult dou. Pe de alt parte, educarea levilor, de a practica ei ingsi cit mai multe forme ale tnvayari se soldeaza cu efecte pozitive (Ge obtin, de exemplu, efecte compensatorii sau de odihma activa, prin alternanta activitatilor) Se impune, de asemenea, considerarea in egal misurd si a efectelor nivelului insuficient constientizat al invaari, care, in perspectiva, ar putea potenga rezultatele finale scontate, 4, PROCESUALITATEA ACTULUI DE INVATARE 43. INVATAREA CA ACTIVITATE fvatarea vara ca m tale inseamnd cf subiectul_uman insuseste cunostin- (ele Jucrdnd, actionind, rezolvind_sarcini. Plasaté in contextul anumitor situa problematie, invllarea ta poate sf fie concepult ca decurgind altfel decitaciona, Aeoarece descopeiea sluelreclamdcitare, selec, indi, invent, jar toate Ge lurs, scr acionale ale celal care inva, Dar chiar Si atone cid sofia ete inti", ,ghica", in spate rezolviri nespepate se 2M de fap, scum ational, ‘Aga cum -a alata inte, 0 da cu ntraen cop Ta gcoala se produce diterenterea tnvAri tn sens restrns de invSarea fn sens lrg. Invalarea devine Un at compartment, cpitand sensu de asia sistema tia a cult prin ntermedilstoieri iverselor obiecte de invalimdat ~ organic zi informajonale specific, iterptse cite elev gin. Obicctl inva se refer In confnuitn: ce anumne true 28 pela cleval cars procesuluinsimctiv-educaliv. Cangtinfle sinifice expuse sub forma hiectelor de iavatisin suat reflect genraliate ale realiti totdatssiseme de serne i procedee de inlocire a obectelor acti practice. Ele sunt un clenmen’ obistv, un element exrpstologc, un ‘edere psiologic, important este fspiol cn spate mmblului de notiuni si 44rocedecle,miodelete-de-actiune fixate obieciiv in cunostinge reprezintdobiectul proprinzis al baat Un exempla ni fert modu cum sunt structs cuoginle mutematice. Mult inp .sumarl”, ‘una din notiunile matematcefundamentae, con doar cao repreentar direct inertia iu & ind amestcat priate ale repezentt. El acepul ase cour canine lo cate 4 comparate Tote cle pe cal corespondeatebimivece, pin proces practice de ‘separare, mute, adtugire, seadere. Innate deaf descoperte, pei ogee implies fa numeri au Tost todelat pin miloace inuit-serzoviae a pracieacinste, de mist ‘antigo Cem ce ve rellects gin structure acu defvalare a numa care sbabste fen Htc de msuat (marimen),objowl eu care se misoarh(unisen de mss, opeaia de mssuare, silt, o clement conta gos prisepivexpliatval mtr Gencralizind, putem spune ci obicctol invatini este activitatea mana — actiune, gindire — conceatrata si condensali i condsting®. Natura acfonall a ‘biectalui (confnatul) invari determind natura activa a procesuldi inva, ‘are nu poate sh decurgh dectt tot ca actvitate de redescoperie si re-creare de ‘tre elev a cunostinelor pe care le Tava Noiunea de actvitate este mai angi decit cea de tnvijare scx reprezinit procesul de-prelucrare gi transformare de citre subiect a obiectelor (materiale sau ideale), cx care_actioneaza, proces €& rispunde ffideanma anvmitor tein, ‘numitor motive wag [ONL Yarden ‘Activitaten este aleatuits din unital structurale mai mic, delta reteizate prin preaénja Scopulltcongtient distinc, proiectat mental sub forma repre- elt a-ceea ce Trebuie ans. Actiunile pal avea o forma exter sav intemal (imental, intelecualt), primele putand Tr prtericate-saw-de-cunoaslere, iar cele din ‘umf numai de eunoastere. ‘Acti sun alti, nd x, din gpericare. reflect condi care este dat scopil $1 I in care poate fi realizaa conerete devine sarcind. Ca si > operatile pot fi exteme sau interne, cle avind propretaica de a putea modelate tefini pita disie activitie, acjine gt operaje se exprimd psibologic in cone- xxiunca dintre moti, scop si sarin Tavatarea scolar este gi en form& de activitate care, genetic, igi are originea ‘m actiunile de tnvajare din cadrl jocului, Ca activtate, memjareq este si ea com- pust-dis-aetimig-opem. Lanplti de stucur si organi operaional-sconsie Sle iavayirt i corespunde un lant de orient, motive gi sensur interne ale por sonalitaii celui care iavas. Prin ele, conduita de favajare functioneaza tn strdnst legiturd cu sfera motivate! 3i a comin Datoriti_plasticitatii $i flexibiliuii sistemelor de actiuni si operatii care intri in componenga activilijir de Tavajare, devine posibilé o largX variere a situafilor Je true, a cimpre et pbiemaite, pn aE MEME cope jacelor de efectuare a activnii de invitare, Putem astfel combate rgiitatea anu nilformodua de invaare, ramnerile in urma la tavayitur si putem si-iajutam pe clevi sf deplgeasch momentce citi generate, in ivilare, de trecerle de la un cilu 4s KeJa altul de scolaritate, de la un object la altul de invaémant si, inliuntrul aceluiasi object, de la un capitol la altul, dela un grup de nojiuni la alt grup de notiuni. 42. STRUCTURE SI NIVELURI OPERATORIE ALE ACTULUL TWWATARIL csiuni si operagit — {in componeny aciuni de invqare intr variate tp arta si globul; de descoperire, citire si interpretare a datelor 3 observa $i experienfe = corespunzitor tipotogici variate a obiectelor de inva A acfiona in condijiile inviyiri inscamni a lucra cu ob tele sau numai verbal si mental, cu inlocuitori ai obiectelor. De exemplu, de fa textul unei sarcini oatecare elevul tebuie si treacl, pentru a o rezolva, la condiile ei concrete, trebuie Si-si formeze © reprezentare precisa despre unitéjile de comunicare ale textului si si aleagi procedecle de rezolvare potrivite. Este un drum pe care elevul nu-l poate stribate dee&t aeyionfind, lucrind. Parcurgand acest drum, el ia in stpsinire anumite noyiuni si cunostinfe. Notiunea, ca formayiune eognitiva, ee contine generalul si esentialul, mu apare bnise levulu, ci procesual, in_urma elaborate tape a ae{iunii de-fnvdyare- Mecanismul psihotogic af notiunilor si cunostingelor nu Sie alteeva decit un suport acjional creat in procesul operirii cu obiectele materiale sau eu inlocuitori lor i mintea Rezolvarca sarcinilor de invajare si, implicit, insusiea noyinilor decurg ca o suceesiune de transformdii ale matealulul inital, care antrenea74 transformarea sclfuni nsagi prin eare se prelucreara materialul de invdjare. Cu edt acest material este mai nou, $i, deei, mai putin familiar elevutui, cu att este mai ampli metamor- fozarea lui si a acyjunii cu el, astfelincBt se poate spune eé, pentru fiecare now nojiune propusi insusiri exist o "microstorie” a aetiunii prin care se insuseste no- fiunea respectiva Cereetirile arate’, sub raport structural, ayiunea de Insijare este ale in dova Jaturifundamentale = $i éfectorie — iar procesul elaboraii ei Tealizare, plenitude Opere- (destigurarea sau prescurtarea actiuni), gudul de generalizare-(pusiicare ale $i delinitarea volumudui de sarcin! dintr-o categorie plcabiTi actiunea insusitd; gradul de automatizare sau stereotipizare.a.actiunii, reversibifcaea (eapacitatea aetiuni,ajunse iatr-un punct, de &reveni la punctul inital de plecare si deaf reluat). cvolueaz in-directia urmatorilor parame nivel de Laura de oventare setieas efile prosedeete aclu uniear ele o hnagine prealabi Freoitlaeton, FarARGW ceva un sistem de indicator eu pivre la Indepinizescorest a Ho acum, Dar totes este cea cate fachide eiveuial slam, end pare in pour de execute orient real acercat® dear fn plan idea iain, at posibili lor fntentc, pentru @ cumoaste dinate ce ar rerult dick execute a 6 efeciva. Ex este srtTre reprezentirea presabl a srcnig execu orienta se tmtinde terri aur excutve« tim, cae sigue indeplnie eal aon, ner eee asupea sac ‘imagine supa ipltir clr doa moment le sci de vjre ~ oremareaefectusrea — 0 ofer subcaptoleeconsacrate diam esonat a ise gcolarul mi Latura de orientate Igf are rigicina in conginutul obiectual al invari si ea constituie componenta cea mal important « mecanismulu psinologic al actiuni de favijare. Aceasta nu inseamnd ins a subestima sau a negijalatura el efector, care traduce in practic login orient. Corelind sitans cu parfmetrl claborai pe nivéluri a actiuni, acest laturlrepresintS, de fapt, insig "sara" trecerii de Ia exterior la interior, de la material Ia ideal tn procesul insusrit eunogtinelor. ‘Trepielé aceste scdri sunt tocmal etapele care conduc spre dcjfunea mental “AAUMRE: Ge{lumea moteriald-sau materatizad (lcrul efectiv cu obiectele sau cx Inlocuitol ire modelearA sau materalizacd inuifTe Tor, de exempht ci Mulajele care redau forma unui animal), aciiunes in planul exprimici verbale extern, cu glas tare (cind subjecul relatcarh desiisaat despre acjiunea efectuatl material), actiunea (ot anul_limbajului_extern, dar ‘Sine, fir 0 components articulatorie sesizabité in afard, a ul i interioriziil actiuniirednd aceasta decurge prescartat, rapid, ca un proces subeon- sient, care, in esen{d, inseamnd orientare, mat precs, executie orientativl, act de sAndire). Parcurgind aceste etape, acjiunea igi modificé aspect si-sf restructureazt instrumentele de realizar. Actul material este inlocuit printr-un act ideal, nivelul intuitiv cu eet log, obiectele concrete prin structuri verbale, formulele verbale fexterne prin operarea ev semnificaia lor intern, coea ce erceaz4 mari posibilititi pentru manifestarea liber, flexbil,creatoare a elevuli in invigare, Din condui Aacjionald expresi, nctiunea de invitare devine imagine despre aciiune, apoi cay diate apstudine de cre rapist sor avaprSareMOr ESCO prezumT a ae ce ajunge,decuigetracr mental affune Co OUTEel fart raportaelaexpre- sia lor materialé nemijlocits — find principaiul indicator al rezolvaritinteligente gi eficiente a sarcinii de citre ele, si, implicit, un indicator al dezvoltiril lui intelec- tuale, Elevul mai mult are in vedere actiunea decit o efectueaza real, tree ind parc irecyprin intuigie i descoperie, de 1a datele inigale ale sarcinf la rezultatol final De remarcat este si faptul co dati cu transformirile de nivel, volum, vitezi si ‘durati ale acjiunii de Invijare, care evotueacd Mr CTreryix Intertorizri gemerantZ, preseurtiril si auromatiziri, se wodificri esentiale $i in planul motivaiei Aactiunii de invitare, care, pe misuri ce si sporeste sansele de reugits, devine din ce ‘fh ce mai atrdghtoare, mai plicuti pentru cel ce 0 efectueaz’, “retle seni de jae ee cree sre cu pice diac AN, desig. elu tehadlr Stuliesonrte- Lectures aan ono! Bear pete_punere- posi» Dinas sai come tae pe ee Dero ae ‘evidenjiazd logica organizitir ek pec ne a ee Thazale Pe Tipenegere. Decurgand pe toate epic ca pres ce prelurare iar Paine sar pnp {stg actives conognjelor Dispunerestretccr acu fro anu orine de scents, ca Tree ephtur ite cape, imprint susie molar coerea rorganiare,carsctersstematie a43. REUSITA SCOLARA, ‘un_aumnit nivel-de-pregntire-teoretiel-si prictics, un anumit nivel de dezvoltare psihic’. El e slrins legat de nojiunea de progres scolar, care desemnes7a evolutici_ascendenic a_randamentilui, ce sgistreaza cu prilejal Tica evalua a Tu Reusita scolart_are un sens mai larg sieadesemneara adaptarea elevului la cerinfele soslre-echilbearea cu acest cerinfe~susceptibils afi evaluatd. prin veluf de desfigurare a activitai, Ea are fa baza un clement de compara zal de continutul programei scolare si exprimi_gradul de concordan\s dinire > prevederile_programe ai_cunogtiniles_abiiaile pe care Te poseda_real_clevit Reilsitele scolare_pot-f air mai-scazate, in functie de marimea corela— (SeCaiaITS ccrinjels progamalst patra gtons de clevi provoach acestor anumite react, care, cum vom veda mai depane, fi tului ca succes seu ca eee, Reigila scolari arg o conditionare complex, factori’care influentea78 asupra ci palm Tr grupati in dou mari categorii: factor extern gi factor’ interni, Cet extern se impart in factor sociali (mel scolar cu interachiunile, relayile gi cli- ‘natal hoi, medial extrascolae, indeosebi cel familial, eu totaliates cond i socioeconomice, sociocultural $i socioemofionale) si faqlori pedagogic (personali- face edna venga ts ee cee ces conjinuturlorinformafonae seleeate pentn a fi transmise). Eactrilinterni sou hologici jin de personalitatea clevului si pot fi impart, la rindul lof, in doua ‘grupe : Iacjd.tleewall Sa cop Tater wometéctal Psihologia copi- lufui @ invyii ga deavoteniy-se-intereseartTndeosebi de studi acestor factor. Factori-intclectwali se concentreaza in ceea ce mumim inteligenta in general, silent gna SB de procese Jogice, imaginative, verhale, un ansam= actiuni si scheme operafionale care permit subiectulyi sA fact fat cu suc icitilor-31siuafilor-complexe, noi, a scolard este 0 forma speciala a inteligenfei generale si ea” ~capacitaiea-elovuhit-de-a_se_ ac solicitarile specifice activity colare, Valorile ci se intind pe o scart foarte largt, de lx niveluri superioare, © inalte, care indic8 supradotarea, pana la niveluri scizute, inferioare, care indict deficient’ mintala cu diferitele ei grade (vezi cap. XIN). Inteligenta fin procesul de scolarae prin valoifiarea potajaiafl6r Rezul ale generale ale copilului, sub impactul activi de invatare, si formele sale de organizare, exercitt tun rol modelator si structurant asupra fondului de potenjialitl. Ea coincide ga instsi_ capacita we rerultt din centrarea proceseTOr ‘de invijaré pe dobinditea acelor abilitafi si aplitudini pe care le reclama confruntarea reusiti a elevului cu diferitele confinuturi ale invalsrii_ (matem tice, istorice, literare, tebnice). Este 0 structurl complex’ in care se imbina 48eer de canis peepee wn preietin ge es cca i wvtadsemnlteao oat cx peal ch pics estat a catiages tee Teen gel inves a iy ek, se eesti inn or sobre cpa nor vopidtats asia ate ‘Gea esp. anbnin) Tough leligenp aloo ge ae vse res emo elm povomane Pe eau ere ac noncognitiv. in principal, procesele emotionale, motivationale gi atitudinale care ot determines fone nec leniegmaniee ale copior ste ize foarte diferit. Astfel, se poate intimpla ca elevii bine dotati si dezvoltai sub rapor- {ul inteligengei 4 obtina rezultate nu prea bune Ia inviturd gi elevi ew nvelari de iacigie ees a pial eae are Sameee tmobile energach'Clovoh: aaBiie co en lected, piets TOI : Se juneaJa care 0 face, Temerls i complexcle pe cave Ie poate aver Et de ea. Cas Social aaa St ee ie pliel'o relate de concordanfl Inte exigenfe,capacitii si realizén gi eT eprezinia rusia efectiv8, acompaniatt de altemativa poriivs a aprecieri realtanuliT actiaga CHIU eaTE Tava, apreciere datt de cei din jut, in spetd, de educator. lasuccesul ees oe ected man oS a ated ea acompaniate de altermtiva negativa a aprecierii rezultatului activitatii elevului. ‘Din cele de-“mai sus rezulti ci succesul-insuccesul sunt fenomené mixte, cobpens Se ta eal tae We ea ee tionarea (evaluarea) ei de citre cei din jur, prin intermediul ‘unor rescfit si ial ous “etre (Os eaters ae eT cits, deapnter) giece heme poiaitcpins at cee pa top eatiggnel teal tg de eet poreae tte cat as ees peso OAH deo Sav ee Testo sentiment = refexut_cmoffonal al succesului_sau_esecului functiona_pe mat le Or VO Geese si a aa ‘Ngadat, sugeesul/insuceesul_ nu sunt doar aigte efecte exterioare. Ele au si © component interioara, constind in_punerea in_migcare a aspimiilor, astepltrilor, motivtiilor, autoaprecieri, saisfactieiinsatistaclieY celui care Ti- ceaigL RUE anv-tmecet Se produ 6 ana Re a AUST reafitatalui, o filrare a lui prin gril asleptii, @ avtonprecien, care ii eonferd © semnificagie intems, Core especie act snl ols sn perv esac tb munch cu pelomaoas eles eye pts, se pce som sn ese, pe fave on pefonanfe tre spent. Sues ange gosh aap stwin iowst loll de t,o estimate de es, de alfa och Rated FSCS {ate eda comtiundec ca mate postive pent nat. Cin elo epee mode (roceec) genet se de oer astm coir me denen ‘eestor dee bj scceonlot sno dine Ayer comporacieomiatedeisces Un in ‘ete pce ce inespune ine sisal de cee # trl facta ore cue ee Stocuare nf defray mit De scape conde opment ci sce {rman pie, - acne ils ern se nse de patent ade ia ‘ra init de preitmpmts asa anc ryseolar? Ei receptioneazi si fnjeleg materialul predat “ aprofundeaza prin munel{independea(@-cunogtiajole predate se asiguta.de-corec” titaidinea reaoivirior,revenind asupra lors corectnd e Sistomutfccinostin{ele, se-adapiea74 continuu cerinjelor de instrucyie si educatic Pisin Sirsa Uficulatilor Wvite gi exersindu-se in depifirea lor, se precupa de Sotocontrol, folosind, in acest scop, nota ca mijloc de autoregbré; a ‘titoapreciere concordant cu ealitetea; spi spre requliate dice ince mai bane. ‘Cooniar neesintablou, ese cel al clevulu®caré nu fnjelege materialul prea codeari in fata difeultiyjlor, persist in_crori, acumulesza lacune in cunostinje, pierde remut de‘naintarein cunostinig i @port cu exigenjelescolare si cu celal ‘Toale Reese caracterstcT 86 pot constitu ca factri de rise, care pot st conduct la spaijia insuccesului scolar. — Cercetirle arata ch zona maxim a reusitel soolae (zona producerii suoce- sult) if asocigd in mod eonatant nivelul maxime ale performanl de integrase Social ar ona minima a reste (2a deschisd insuccestle Scolar) ih aso in soa constant valor fan al eformans de inenas HP aod din clasele mic apar elevi care, concomitent cu fap €& reusese bine la gitur, reugese sf fle sl comunicatvi, expansiv, cooperalors, agteal, preferat ‘cupid o poritie superioara in sistemul de relagi, percepbit st judeciif de valoare _ale grapiiut- Ocupind-v asemencz poriti, ef If sporesc Samsele cx, frcontimcae; SS profite si mai male pe TM COMLACTUTUT cw rvipitere-Blestukdevine ental care $15.2 implicit psihologice ale evaluat sf aprecierit randamentulut seolar, Evalldea Tandamentului scolar reprezintd un act de consemmnare Im terment Cantitatv, prin note oi clifeatinc, a nvelfuiuneiperformante genre oarecare, ‘operatie in urma cirela Se Obline; Tanivel de grup, 0 ordonare a performan{eior de ta cole mii Inalte spre cele mat scfute si implicit, o caste clevilor dupa pevformanie, Ea indepinegte un important rol diagnos, inegitand 0 stare de fapt- Daciravem insi in vedere ci seriei Sal eeeneT aa fare ale unui clev sau ale ‘usei de elev, mlsurate prin probe yolare sau prin test, ireuie sii se asocieze Sere a progreselor ola indviduales de grup, atunei se poate admite cl aperaia de cualuare are stun rol prognostic, permiyind si se emits predic asupra evolujle ‘ulterioare a eleva Dincolo de aspectul exterior al actului evaluriitrebuie vizuts dinamice psiologich pe care elo antenca7S. A evalua inseamna a da un verdict iar aces Suscit, la clei, comparai, udecttie-opini algadink care devin fatori emo “Ghafonall‘ov efece stimulative stu blocante pentru performangs. Deosebit dk porn ets aly pen Omi ie aa tu tvaluri,_Aceasta se obfine cel ai bine in feginl paBOogTe aT Ue evar votive ie, Tone FORANTT OUST wit Mv ormave concur’ ‘Bader 9implementre, cei cc iri sucesuale, ac a des figurdet unui proces Ge Tnvdjare, care, datoiti modului ei de organizare 3 funcionare faclliteazd reustagolas,objne, Intrese, ustine succes yok. 50Potrvitcetcetirilor de apecilate aprecirea gi derivind din ea, autcaprecierea formativs Jmplics wrmitoaretetpur de comportement: 8) din pare educaunuul:aprecnd reauhatee, el ns tancioneazi clevul, ol semnalesth erie inci elev ta corectrea lor; flosste note fh Sop Mimulativ fa raport cu clvl ica sure de rele de autocontolpentr sine; nsoeste nots de precer prin lauds! popularize; isn considerate nu nuaal prods ital iva cs drumul preurs de elev tn tnsugiren cuncsinflor, posible lu latent. 8) dn para eleva i pesfoc= tYoncaxt metodele de seu, ve aomoilzezs fn invingerea difalilor,dezvots mecanisme de con {oo autcontol ar favriacaz4autopedecionare, ‘TEME DE CONTROL, 1. Explica necesita leg ove petty dezolarea pst a cop 2. Pe bzaschemelor de text, anal dinamica procesll ivi 23 Indo caracterzyparamet aual deIare 44 Care sunt etapele pe care le seSbate seinen de tnvajare? 5. Cese aeege prin nojiune de inten oars? 6 Cesemnifiajepiologe are succes scolar? Dar eee? Exempla. 7, Ceesteevaluarceformatvs? Day exemple.CAPITOLUL 5 STADIILE DEZVOLTARI PSIHICE 1. DEZVOLTAREA PRENATALA A COPILULUL De obicei analiza stadiilor deavoltiri psihice fucepe cu prezentarea si carne- tcrizarea psihologicd a now-niscutului, ficindu-se abstractie de toate modificirile si transformarile care au avut loc anterior. Or, dup cum pe bund dreptate remarca tin autor (Paul A. Osterrieth), viaja nu thoepe cu nasterea, ci cam cu 270 ~ 284 ile mai inainte, perioada in care are loc 0 dezwoltare de-a dreptul_ miraculoasa. Prefacerile gi schimbarile care se produc in aceastt perioada vor permite Tnjelege- rea mult mai adecvatt a celor ce vor urma, Trascul si ritmul dezvoltirii nonmale san aberante a copilului se stabilesc, in mare parte, acum. Tali de ce, cunoasterea ‘tapelor pe care Te parcurge dezvoltarea copilului in perioada prenatal ca si a ‘unor probleme cu caracter general devin absolut necesar. 2, ETAPELE DEZVOLTARIL PRENATALE Existenja umand incepe din moment in care flageul spermatozoidulut a pa trans in pereit ovululut si elberst aproape instantanen cei 23 cromozomi, care, {mpreund cu ceilali 23 de cromozomi emisi de ovul, formeara matrialul genetic 4 viilomlulcopil. De-acuntfacolo evolia Se va produce ints ritm vertiginos Cerettort au desprits tri eape mari ale dezwluiriprenatale (capa embionars, clapa felalt precoce, clap Teal Tariva, iecare dinte cle cu prefacer,transfor- indi gi caracerstie distinct. Etapa embrionara a dezvoltisii cuprinde primele trei tuni-de-evolutie si se caractrizeazA prin aparfa si diferenyerea priiara a organelor si sisemelor mai importante ale organismuli. La 5 ~ 6 zle ups fecundatie, oul se segmenteaza $i par cele tei foile embrionare (ectoderm, mezoderm, endodemn) din care se vor dlezvolia mai apoi organele si sstemele functional ale organismului. Astel, din ectoderm se vor forma celulele piel, sistemul glandular, pil, unghie, organele Seizoriale i sistemut-nervos; din mezoderm vor aphrea” muschi,_structusile profunde ale peli, sisfemul cigculator si excretor; din endoderm vor Ina nastere Dfganele interne: plaméni, ficatul, pancreasul,itestinee,glanda trids, timosu, 32slandele salivare. Inca din primele zece zle de Ia conceptie embrioanul se dezvolta extrem de rapid; volumul [uj cresce-de & 000 deo, ar diametea de aproximativ 20 de on, La fel de rapid este gi procesul de diviziunca gi difereniiere celular mai les i nell sistemutai nervos. In primele siptamni rim de multipleare a ce- Inlei nervoase este de 20 000 neuron pe-minut, pnts cl incepind eu hina atria @F'st-devind de 300.000 neuroni pe minut.Prin luna a doua embrionul posed 0 june Cefalicd proemineats, arcri branbisle evidente si 0 coads mare, Sistemele mului sunt inegal dezvoltate. Mai dezvoliafe Sant : sistemal nervos_sicel timp ce sistemul muscular 5 scheletic sunt slab evoluate. Totus, inet e pe acum au loc primele osificari, concomitent in diverse par{i ale organismului, sub forma unor puncte de osificatie relaiv separate (in vertebre, coast, membrele erioae gi superioare, craniu, maxilar, mandibul, omoplat), Elapa feala precocea-dezvolai fetusuui se fain fre luna a da sia 6a se cariclerizeard prin perfetionarea structusior si terminarea procesul organo= {genezei, Cel mai mult se dervoltt- sistem muscu. Sub picle spar celulele sub- Cutante, au Toc depuneri de jsut adios ;pielea se acoper Gr pergoni Tar Care spre sgt Wal Gnd Spe cap. De asemenca, se_dezvollt moti tea, Dack pink acu ere prezenif © apilfie Totorie dfucs (maigedri respirator $ “DAH inimii), de data aceasta migciile se diferengia si se complica mul. Vom asista la migetri ale tractus Sf chiar la migeaed poziffonale ale fitulut(schimbarea poate) Contin dezvoltateasistemulinervas-Se-milini- i le ale midwvei, radacinile anterioare motor, rt- care sentzitive, cordoanele_antcrioare, latcrale si posterioare ale Substangealbe, Tapl care va permite relizaren mai adecvall a conexinilot gi asdcafilor dite diverscle segmentesieaj ale sistem ners. rapa feala tarda a dezvoliit tlt cuprinde ultimele te Tua din evolu farutu $i se caracterizeaz& prin consolidareasomatict 51 perfecfonares funcional a sistemelor orpanismulu AU loc importante miciniari la nivelul fascicoelor, Spinoceredeloase (dorsal i ventas) 3 bulhoalamice, cafe constitu eae sensi- Dilitit proprioceptive. Miclinizat masive se produc si in_cerebel, miezencefal, “Tapt-cafe permite punerea in functionare @ me nervoase mai complexe. Se dewolla, de asemenca, orginele de Sy, In luna a 7a scoara cerebral dispune de 6 siuturi ccllae fn cea ma mare pare a 88. Spresfimiiel celor 9 luni de gesiaie, dezvollarea anatomica si fanc- fionala a organismulut ind facia, copiul este gta de fi expulat (veri fig. 9) 3, PROBLEME GENERALE ALE DEZVOLTARIL INTRAUTERINE Mai inti trebui st rejinem c& dezvoltarea diferitelor organe gi siteme func- fionale ale organismului nu se produce la fel. Dimpouiva, ordinea de aparite si dezvoltare ca si rimul de consolidare sunt inegale. Cele care se dezvoltt primele sunt organele care deservese functilebiologice (vegetative) fundamentale (aim, plimani,Tabul digests). Apoi apar nevi ce asiguet functa de-aparare centripet, reniinorea echilibroui, pent ca spre fnalul evolfie sf apart nervir organelor Senzoriale $i mecanismele nervoase al mimic §fexpresilor aletive. Coinidenga 3Fig. 9, Denvltrea prenatal a copia patsiei si mature unor organe si funeyii constituie momente esenyale pentru dezvolare. De exemplu, numa coincidenfa formar esutului muscular cu inceputul osificdit 31 cu dezvoltarea sislemului nerves Tage posibilt mobilitatea fatulul in medial intrauterin. ‘in timpul dezvolait im substangele nutritive din onganismul matern, ma sub forma nusfethistomofe iat mai apoi (di hhematorrofe- In primul-car; hrinirea se face din’seereia- MUEOISET Ut Substanjele sicului vitetin; it cet de-al doles giz, hrinirea are-loc prin xingele matern care tece in organismul copitul prin cordonul ombilical. Desi dependent 4e-mnam, copilul aispune de o serie d= POST care 1 stimuleard cresterea erine copilul este dependent de mam, el primind {nti (primele 2 luni i jamatate) Juna a 3.a) sub forma mutife’ ine $f din saindependent Exist ate hormoni prop de creser,unchimism inten propria circvlatei sanguine ca si importante Tongji de adapiare. Asa se explick faptul cd ‘nil dintre cei nlseasi inainte de termen Supraviulesc. Relativa independenté a copllll dc mam est psd In evden de numeroste dt de rear pe cre acesta le are in decursulvieyi intrauterine, La 9 siptiman este prezenta o agitate, rmotorie dif; la 10 sptimani pot fi surpinse batalle cordula; la 12 sipiimns, Pp isipt mini; inigeiile poritionale-stabe (gAtul, unc Tur aa tupetioare (Inch mate, a le 20 splints migedrt ate {alor ea gi migeri ale picioruselor (care sunt resimjte de maa). Tw afara actor réic{il motori, la 24 saptimani au fost puse in evidentd sio serie de reacil vocale (Gipete slabe), ia-Te- peste 32-siptamant-eniar”gr Teachit comunicative. U cercetitori au incercat 34 obj fionate inainte de nagtere. Asifel, D. Spelt (1958), a condjonat mii italia vibrate tactile urmate de suncte. eagjl co se pot surpinde in ia intauternd au o dla semfcafe. Pe deo parte ele eonsitule revere biogeicice-H rieeme in funcie de care se stableste ormathates dnrle Hila su, dinpotrv apa nor alstincionl (atirzieni, Govier a1@ demoltrii etc). Pe de alti parte; ee Constltuie indicator ce pun in evident’ existenga unui psn prenagal Migearileglobate la stmlil intern, Berman a0ts6r motor eu cele ce reas, condjonsre reacior motor a ihr gomoce su sunet arts predonte amu ruanzare patie Dack caeeearrat ia 6 lanl ee cable sgh, of pthh- oF FemgIOReaE esol utah out, scat lnsenand crt seuai ext insnt enastere eR sd eta S| apa =| 35FFetusul simte ceva, trieste anumite variafii de tonalitate afectivs, foarte probabil ce oscilagi ntre plicere si neplicere. Acestpsihism prenatal, desi vag si nebulos, reprezintl dupa opinia unui autor (M. Minkowski, 1938), ,baza de neslers in care se insereaza toate impresiileulterioare” {in curs dezvoténiiprenaale exist 0 serie de perioade critce a caror gravitate de- pinde de stadiul relativ al dezvoltarii, cw alte cuvinte, de punctul ains ta'secventa ‘czvoltei. Perioadee critice sunt cele in care un organ, o siuctur sau un sistem ‘sunt mai sensibile la interventia. rior factor’ nocivi. tn fig. 9 prezentim aceste perioade crtice. Se poate remarea faptul e impactul lor maxim asupra dezvoltri prenalale se concentreazi in timpal primuluitrimestm de gravitate, cu o freevents ridicatt in siptimana a 7-2, cind 7 dintre organele gi structuile enumerate pot fi afectate. Acest fapt este cu alét mai semnificaiv cu cit in primcle septimani ale sraviditaiifemeile adescori nu sunt constiente de starea (condiia) lor, ca atare, mi dau o prea mate importang nutrliei, eventualelor bolt etc. Tatd de ce, cunoasterea fnticipatf a existenfet unor perioade crtice in timpal dezvoltait prenatal, perionde ‘ce pot avea repercursiuni grave asupra copilulu, este de mare important "Nu tcbuie st pierdem din vedere nici faptal cA dficultaile dezvotarit intrauterine sunt legate de 0 multime de_factori intern si exiernt ce actioneaza tv perioada graviditayi. Posibiltatea ca'un oval fecundat st devintCembrion si apoi fetus depinde ‘mediuluiiniraterin (condititermice, chimice, aimentare et.) ‘Toxoplasmozele din organismul matera, malnutritfa mamei se as9cia74 cu. tul- borin cereale debiliate mental, incetnien crests: aumerice a cellelor ner- woase ete. ‘ Dac in curvul dezvoltarié embrionare inlervin factori nocivi (raiagi, infect consum abuziv de medicamente, fie ee si vitamine) apar anomalli. Gripele produc ‘iieori —neinchidereatubului~neural™ si degenerarea_[esUului_tervos ; rubeola igenereazt malformafir Cardiace, deficienta auditive si vizwale ; radiaile produc tnalformafii grave. La fel de importante sunt si priviile mamei de"anumite condigi ale mediului exterior, indeoscbi de Tingle, calm, atmosfer8 familial destinst, evitarea evenimentelor putemic incirate emofional, a efortului, a efzaturlor etc. Cercetirile au aritat ch fatre evenimentele exfere traite de mama si evolutia fetusului exist o strinst legiturd, Nu se poate sustine ci sentimentee, sperangele, temerile ieile pe care mama le fnceated in timpal sarcinii sunt transmise fetusulut prin singe. Nu este mai putin adevirt ct situaile stresante, emofile puternice si repelate produc modificati ale chimismului sanguin, De aceea nu este deloc exclus cet 0 acfiune asupra fetusului si se product pe aceasts cale. Formele deficientelor ezvoltri ca si graviditarea lor sunt tn funetie de natura faciritor nocivi in fara faciorilor inter giextemi din timpol gestaii, la care né-am referit mai inante, trebuie luate in considerate si deficientole-creditae ale_pisinilo); intestatea Jor ; frecvenfa actiunii de-a lungul graviditagi; momentul aciiunii lor. Ltind in consi- dra acesti indicator, s-ar putea formula urmftoarea legitate: cu oft intensiatea si frecventa factorilor nocivi sunt mai mari si eu edt acesta actioneazt tn perioade mai timpurit ale gestatii, ou attr consecintele sunt_mai_grave. Cunoscandu-se-anticipat importanja unor asemenea Tactori nocivi ca gi efectele Yor dezastruoase asupra ezvoltiri fetusului pot fi luste o serie de misuri preventive sau ameliorstive. 56legume nesplte cu alimente alter sau conserve, malnutifa mamet se datoreaza defcitalat-de proteine3-calot,alimeniailsérace ‘Finsuficiente, fara lapte, lucie etc, cu alte cuvinte,uneiigiene defectuoas, pot f Iniveprinse o sere de mAsui cate s& dmnuece sau st elimine acest eaze. Numa alent supravegheate, ajuate gi indrumate din afar, pefacerile interne din perioada prenalal’ vor conduce la pregitirea itului pentm a face fafa unui nou media — exterior, unoe not slic, malt mai intense gi variate decit cele de pink ‘TEME DE CONTROL Cae sunt relaile copia din inp vil iatautrne ce pun Ta eidens exiten|s uns penta? 2 Porod de Te gue 9, dete si elaificaidefestele majore 51 minor, posits apart fn stacrle once ale cop gin periods rental. ‘3°Ce talon pot petra evalua formal «copii ia pevioads prea? wiCAPITOLUL 6 DEZVOLTAREA COPILULUI IN PRIMUL AN DE VIATA 1. NASTEREA $I ECHIPAMENTUL NOU-NASCUTULUL [Nasterea reptezinti pentru copil un adevirat soc, 0 zdruncinare total a echilfbrului anterior. Trecerea bruscé dintr-un mediu in altul din unl tehid in altul fazos, do la 0 temperatura constant la alta variabilé, $i mai ales, ta o racire Sonsiderabila 2 ei, expunerea violent a copilului ia varietatea si multitudines stimularilor externe gi interne, exercitarea asupra lui a unor presiuni considerabile mpun transformiri bruste si fundamentate ale acestuia, Prima iui reacie este un {ipit atdt de mult comeniat de specialist. Unit fllosof l considerau ca find expresia fraumatismului primar uman, evenimentul ce marcheazi tragica existent’ umand. realitate, el este un fenomen pur fiziologic, produs de inhalarea bruscd de oxigen, probabil dureroasd. Imediat dup nastere, nevofa de oxigen declangeazd respiratia, jntrd in funetiune circulajia autonom’, stirile de nevesitate fizioiogica impun hhrdinirea activa. Pe acest fundal, problemele de adaptare pe care Ie are copiltl in primele zile ale vieyi sunt extrem de numeroase si difcile. Spre el vin sunetele, jumini, umbre, forme, chipuri, mirosur,ritmuri; it intra in urechi, in Ochi, th as, in ¢gur& il provoacd, iit, l preseazi. Dar nu numai lumea extern il asalteazi, ci st Gea intern. Tot felul de impulsuri interne (crampe, balondri etc.) il imping spre ‘numite reachii. Ca urmare, el suge, Inghite, cascé, stranuti, sughite, cand este excitat in palmé are reflexul de apucare, cildura fi face plicere, frigul ii starmeste plinsul ete. Agadar, diferite forme ale sensiblityii (vizwala, auditivi, olfactiva, {ermic’, tactila, motorie), intel In func{iune foarte timpuriu. Numai ci senzatile st {mpresiile nu au nici un fel de semaificaie, nu sunt raportate Ia ceva anume, nu sunt {nc semnale, ci pur si simplu sunt trite si suportate pasiv. Coordonarea dintre ele lipsegte aproape cu desavarsir, la fel sintengfonalitate. {in faja fuxului neintrerupt de senzagii sl impresii diferite, ce se succoda cu repeziciune sau se suprapun in mod continuu, copilul, insuficfent pregitit pentru a Te integra, a se adapta corespunzitor lor, apd prin somn (4/5 din cele 24 ore sunt dedicate acestei activitat). Somnul, pe Langd faptul c& il reproiecteazai pe copil fn starea de dinainte de nagtere, dejine importante funciii de restabilire a encrgi pierdute ca urmare a epuizirii rapide in procesul adaptri. Faza de intense eforturi 58rere adaptative la condigile viii extrauterine, eforturi care sunt insoyite probabil de Stiri nepkicute gi dureroase, acopers primele 8 — 10 zile din viaja noului-nascut ‘Aceste eforturi Sunt att de mari inci in primele 3 ~ 5 zie, copii scad in greutate ou 150 — 300 grame, pentru ca dupa 5 — 6 zle sciderea i inceteze gi si fac loc procesului de recuperare. Din acest moment incepe procesul organiza psihie a Copilului. Tnainte de a ne referl Insé ta acesta si trecem in revistprincipalele categorii de copii ce po i intiiteimestiat dupa natere. ‘Copii normati (eutrofiei) sunt cei ndscut la termen (9 luni), cei care dispun de gxcutate normali (3 500 grame la biieli si 3 300 grame la fetije) si de tungimea ‘edie normalé (50cm la baie i 49 em la fete). Copii prematun sunt cei n8scuy Inainte de fermen (la 7 ~ 8 uni), eu 0 greutate rica (aproximativ 1 500 — 2 0410 grame), desi au avut o evolu intrauterina rormala, S-a conslatat ci cxistenfa extrauterin le accelereazd dezvotarea,astel Ja dou juni dupa nastere, nivelul lor de dewoltare nu este corespondent nivelulu vrstelfetale de 9 luni, ise apropie de ce al copiilorniscut la termen, Copii imacri sunt cei niscuyi la termen (9 luni) dar sunt nedezwolagi functional din cauza unor condi grele din vagaintrauterind. Imaturtatea lor se rmanifesta prin insulleleng in dezvoltarea cerebral Copii anormal, indiferent daci sunt niscuti la termen sau nu, prezinti rmalformatii somatice (constitojionale), dar i psibice (Indeosebi intetectuale). ‘Acesica se datoreaz4 fle unor factori de rise genetic (excesul sau deficitul de ‘material cromozomial)asociai cu grave tulburrl intelectual (oligofteni epilepsi, demene ete) fie factorilor de ise congenital (noxele ce acjioneaz’ asupra game Uilor sexual sf a produsulu gestant eu efecte mutagene,imunitar, toxice sau caren- fia). ‘ Copii gemeni pot fi intniy in fecare dintre categorie de mai sus. Sunt de ous fluri: monozigoy (rezulatul dvi ingur ou fecundt; sunt doi copii ai accluiasi exomplat) si dizigoyi (expresia fecundarii a 2 ovule de cite 2 spermatozoizi; fraji si surori obignuili miscuti in acelasi timp. Aw importangé pentru psihopedagogie si pentra genetica medical, puind furniza informayii ca si al medivlui in dezvoltarea psihici normal sau 2. TREBUINTELE ~ FORTA MOTRICE, ‘A DEZVOLTARII PSIMICE A NOU-NASCUTULUI Tne din primele zile dup naytere,copiul are nevoie de ser, hrand, somn, ldo, aps, pent ca mai tireiu st apard nevoile de epirare, orientare, investigate, de semmale iaformatonate cares fe receptionate si prelucrae; nevoia de miscare, acjune, relaare, vocalizar,comunicare,relationare (scializare) ete. Toate acesica ru sunt alteva desit trbuinfe, stiri de necesitate sav de sensiilizare ale organismmutui fa snumifi stimuli ‘Trebuinjele sunt condiite esenyiale ale viet procese pulsionale fundamental eare semnalizesrt pertrbarile, de tips pri fiunilor Sau exceslor, care odaté semmalizate in afar gi mai ales ca urmare a proces satisfcerit lor, pen in migare intrega viagépihict « now-néscutulvi 9(otita cat exits): mai mul, determin’ mai fmt faceputurile organiza ei, pentru ca mai apoi, st contibuie la dezvottaea si amplificarea ei, la apaiia unor noi siructuri psitocomportamentale. Din simpla ingiure a trebvigelor se poste obseiva cl primete sunt predo nant fiziologice, cu caracter cic, in timp ce celle sunt predontinant psibologice, cu caracer permanent. Ali unee ct si celellte, dar mai ales primele_presupun un intreg ceremonial in vederea satistacert lor. Aste, trebuinga de hrand se asociazi feu comportamente de semmalare a ei de cftre copil (pete, spasine, crize de Solicitae, sugerea degetlui etc) $i eu comportamente de satisfacere din parca tamei (area copilulsi in braje, apropierea de sin, alaptarea etc.) In timput Suptulai apar 0 multtudine de senzati: tactile (manipula ale copilului de citre ams, contactul eu corpul sin), termice (Inczirea copitlui ca urmare a tineri Ink in bral), auditive (cavine de alintare din partea mame), olfactive (moss mamel, 2 cosmetielor ef), vizuale (figura mami). Concomitena si mai ales. repetaren fcestor senzai la intervae relativ regulate, conduc la formarea gi consolidarea wor complexe polisenzoriale, Desi cestea conjin nenomrate componente, peatrs copit tie mpreat 0 tolaltate, un inreg. Sub raportl psibologic ins fecare compo- fata igh are importana ey ipsa uneia dnt cle (ntrzierca hrinidi,insufcienja et fc) find de indaté semnalata de copil. “Trebuinfle si satislacerea lor contribu, ins, mu doar I formarea complexclor polisenzoriale ~ care vor sia la baza apart pyceptllor i reprezentarilor ~, & sila detagrea, disocierea coplului de_lumea exterioars. Cind saisfaceree ttebuintelor are loc normal, ca de obicei,secvenicle satisfaceri lor exalowind-se in aceeasi ordine, la aceleasiintervale de timp, asteptrile copilalui sunt confirmate. El se simte in sigurani, ca alare nu se disociaza cv nimic de lumea ambiental. Cand inst in saistacerea trebuinclor apar uncle disfunctionalitati (ipsa unor feevenje, prescurtarea lor etc), copilul este frustat, apar senztile neplicut, Se accentueazA stirea de nesigaranft si anxitate. Aici se afla probabil, considers ‘autor, inceputul diferent eului de lamea extern, disocierea copiluti. de fccasla, $i alle evenimente din viaja copiluui (imbaierea, pregatirca pentru plimbare sau pentru somn, antrenarea lui ia mici jocuri) genereazA acelasi tip de eet. Totodat, stisfacerea nor trebvinfe creeazA posibilitatea altora de a se manifesta, age inci, altemanja lor lirgeste considerabil registra viii psibice al Copiilor. Se formeazi astel anvite habitudini: preferinie ale copilui, react tipice de solicitare a adulfilor sau de manifestare a plierit la prezenfaacestora (le fexemply, eacfia de fnviorae a copii la apropierea mami, la aul glasulul ei) — reae(i cae au de acum o puternic incicsturi Socials. Ele sunt mulate de rlaile, obiceiuile si trade famille 3. ORGANIZAREA CONDUITELOR NOU-NASCUTULUL Jn primul an de viatt al copia se pun bazele majoitaitconduitelr acstua, Procesul formiri gi consolidarit lor este deosebit de complex, unele aparind pe fondut altor sau in sicansi legiturd cu ele. Cam prezentarea lor concomitentt ar putea crea dificult de inelegere, din considerare didacice le vom prezenta pe 60.ficcare in parte, insistind asupra specificului lor si mai ales, asupra progreselor inregistrate. Conduita senzorioperceptiva. Dup cum am remarcat chiar din cele de mai Inainte, inca din primele zile ale viet copilul dispune de sensibilitate, deci de cpacitatea de a avea seuzafii. Numai ca, dacd Ia inceput el doar trtieste sau suport pasiv senzatiile, pe parcursul dezvoltirii, copilul insusi va fi generator de senza cauza lor. Dar cea mai important achiztio a acestei perioade este desprinderea copilului de obiecte. Dact multé vreme obicctul nu exista decat in masura in care cra inclus in actvitatea copilului (supt,freeat, zgAlpit ete), la sfargitul primalui an de vias el devine ceva ce exista ca atare, in afara propriulai en ; daca pind Ia 7 luni ‘biectul ascuns incetas4 existe pentru acivitatea copilulu, incepind de pe la 8 luni cesta este cdulat, ceea ce demonstreazs ci el a cipaat 0 efisten{a de sine stititoare, care va deveni definitiva dup 12 luni prin intermediul Kimbajului Condwiza motorie cunoaste cele mai spectaculoase transformnéri in perioada primutui an de viafd. Principslele tipuri de comportamente motorii ca si conse- cinjele lor in planul dezvoltarii psibice Te-am condensat in tabelul de mai jos. Dupa cum lesne se poate observa progresul este evident. Daca la inceput misctrile ‘Tipu de comportmente Consesiaiaplanal eave pikice "cop 4 soptamani: wosliate diferent io 2o0n | facia formas complexclorplisenzrile boca Gauge, cuts cu buzele) sla oivelul | (deocamaat» exor sate, olfactve,vzwle ‘chlor (ea obec, urease stimuli ce | sete). se depasezt in camp vizual). 4 luni: in expat ouselor: cpl exe Gout | ext favorit activates views apace si se rept devine mobi, pote nts spre zm | manifetscoononses oculomotor e unde vine um sna eanoneat fide bale Spe obec, | ln mon page obictee. prchensiuses pemite: patipres rect (67 lanl: spe seaun,rezomat: spucs si | tot ce se faim in jurs domme manipula, evendndse dops vaz; due is | medilel; deacoperine tps a obec, {EU ce pends x mia, plpeaztobiccile, | cmancipare in rport cu ad. Tea nor etree ino UBF alls, acest contest se | expuinfe pase, dr 3 apliat (on oie, contueaza ep, oloita preernfals a | i pce, dar se yi poate lige sau ps). ain dep {apt cre i inreye sentimental de 1 xa bor efecte sau caostne de sin, dr care facies intalaen son de" fd gh o"Tips de compotamente CConsecine in plan! dervoti patie copia 7 = 8 lun: sade singur, 8 In pcioare aja 9 tn: ie we rie In pctar,neavdnd ins ‘chlor, se las tm js, psioare,yno- ‘susede mobi. irgste gh mai_ mutt clmpul vial; permite opi a va pe fread, ce ete pe mash ie era cuncagteri reste considera 10 da: cule pe burt se txt Inne gt de-endacsteies; coulh pe genuncis fie Singur bideronl, papas oblectt; explores spores posite de ane de contac a= ‘ete aulple cu obletete,lrgeste sera ex evenly, copula sf cauteobictle Dersanele st vd cind este chemt, ah ef ina ql dighali ‘devia dominant fas de c= cal Peasel daed nus per ceva, manfeiindu tate idependena gf "Seprare de li 12 han: pciate rh fe suas merge fpelinindwse de Modis, folseyte ine [ky mtroduce un object fan eri mize silica un ezeom ete) sunt spasmodice i necoordonate, pe mésura scurgeriiimpului cle devin din ce in ce mai diferentiate(mai inti la nivelul guri $i al ochilor, apoi in regiunea capului, Atului umerilor, pentru ca treplat sf se extind& la regiunea trunchiulu, bratelor, idinilor si in final spre extremitiji: degete, gambele si labele picioarclor). Cele _ Jout mar cgtigur ale acestel vrste sunt prebensinea st mersu, care lirgese tenorm posibilitatle cunoasterii(obiectul este perceput prin intermedi! mai multor \organe de sims, el este explorat activ prin pipait; copilul nu contempld obiectul de ta Gistngi, ci si apropie, il apuc, il mnuleste, fat care ii permite cunoasterea mai multor insusiri ale acestuia). Totodaid, migcarea, mai ales mersul fi permite copilului st descopere regulaitatea, repetailtatea, i triascS experiente relat ‘semfnttoare in relafia cu anvmite oblecte, fapt care acorda 0 anumita cocrents vei sale psiice, Conduitaverbald in rindul conduitelor care acorda copilului caracterul specifcirwiane, ch constituind aspectul fundamental al adaptiri,factoral de Echilibru cu mediul si dispunind de potenfe formative deosebite, debarece este imple in toate neta La feeput cpl ete mort din pune de veers 3 posibilitilor de comunicare. La'3 = 4 Saplainni Tneep sa apard primele forme ale -Gomunicirit nonvesbale (CNV), care se vor perieqion# Weptat. Duck in perioadele Initiale formele CNV sunt relativ simple (diferite expresii ale fei ~ surds, zAmbet, festica mainilo? =-tntinderea Jor pentru a fl luat in brafe, migcarea lor repetatt pentru'a semniliea despartirea de 0 persoani ec.) pe parcursul dezvoltari ele, se Combind dnd nastere la conduite comunicative complexe (Ge exemplu, s€ cupleaza mbetul cu. mimica si gestica, fopt care sporeste posiblityile de exteriorizare conti aun state) Torodc,formele CNY capt cu impo peri Incircituriintentionala (privirea caplit~nuanje”de plicere, incintare sau, dimpotrivi de nemulfurire, Fepros, ea poste sugera sotictarea unui Object sau eostarea de plictsealé in urma acjjunil prelungite cu el). inceptnd de pe la 3 tuni_ formele CNV se impletesc cu cele ale comunicirii verbale (CV), Materia prim’ a ‘orbit o reprezintd gingurital care incepe la 3 luni, peniru ca dupé "luni si continue cu agticalares vocalelor impreuni eu consoanele, O forma supeiioaia a sanguritului este “alagiunea" (repetgia de silabe) care incepe pe ta 5 luni. Dupi € centreazi pe cuvinte, chiar dact acesiea sunt imitAfi de sunete 1, cdinele este ham-ham), ele au pentru copil injeles de Propoziti, dovada cael ingelege mai mult decit poate si exprime. Ele fl ajutd_pe copil sisi exprime dorintele, stirile afective de simpatie sau antipati, de plicere sau neplacere fajé de un obiect (cel plicut este "gigea’, cel neplicut find "cin", it permit si realizeze conduke relativ complexe, cum &r fi stimularea, imitajia la cerere, care vor contribui la dezvoltarea sa psihick Cereetirile au ardtat ef, cu cit activitatea verbalé a copilului in aceast& perioada este maf intensG, cu att probabilitatea ca el si dispund (mai tarziu) de un coeficient de inteligent mai rdieat este mai mare. Este necesar de aceea ca actvitatea verbal a copilului sf fle cit mai malt stimulata de adu. Conduita afectvd este strans legata de cea comunicationald,formele comunicérii nonvérbale Mina principale mijloac de exteriorizare ei. La inceput emorile sunt ‘agi, confuze, imprecis determinate, para nu avea 0 cauza precis, sunt extrem de flgetuante; au un pronunjat caracter situational, sunt legate si determinate de prezent, au o mare extensie, cuprinznd intreaga scend psihica a copilului, expresile ‘emofionale sunt siricicioas, putin inteipbile. ro oO » E90 Exempie de presi cmon) bce (gua mbt, rilae): bare ‘mere dsguns 3 surge Joka bet eam Afectvitates este polarizat,copil Bind ttt str plicue, poziive(plicerea Js{ fue apariia pe I 2 tun, rdsu! apare ta 6 lun, bucuria pe la 8 unl) Gt st nepll- a 3siptimni apar reaile de sufering, itce 4519 siprimani se mile; dupa te luni se stabilizexeA mimica dezolri, pe a 5 luni apar ate, fara si apresivtaea). Dintre acest cele negative Sunt predomni- 6nante ceea ce araté cA viala sugarului nu este chiar atit de plicutd. Stirile afective sunt determinate de satisfacerea sau nesatisfacerea trebuinlelor, dé prezenja unor persoane sine, de aparifia neagteptat a unor in zgomot putemic, 0 mi ‘are Drisct etc), Multe ditre ele sunt invafate prin conditionare, imitate sau induct. Conduita sociabifitait apare si se manifests pe fondul i in strdnsa legaturd cu conduita afectiva. Progresele ei pot fi surprinse in instalarea unor tipuri de react, cum ar fi, de exempta, surisul. Accsta debuterza in jurul virstei de 2 luni. La Inceput este nediferentat: o reacfe la alt reacfe, copiul suride la surSsul mamei ; are un confinut psihic siricicios, apoi pe la 4—6_ luni devine selectiv bogat in intentionalitne-y—mat—intit~se’_manifesta_doar ta persoanele _cunoscute, cele ect inhibi, ceea ce amt ct all” este deja diferenfiat de copil, Disocierea aduttutui este sesizata gi in timpul jocurilor alterative, cand copilul face eves ce face si adultul (jmittia). Sociabiltatea se manfesté difereniat fa de fudultt i fa de_parteneri de aceeast varia. Cu adulfi (pariafi, fait gi surrite Iai mar) relaile copitului sunt bogate, ample, profunde, divensticate spre deose- bire de cele cu copii de aceeasi vitstl care sunt extrem de reduse si sAracicioase. Diferita este si natura relafilor Tafk de adulji, acestea sunt de afectiune, fatf de cei de aceeagivarstt — de agresivitte. ‘Conduita inteligenta.cunoaste in. evolutia_s@ trei momente mai. importante: 1) motientul repetart-acielor si migcirloy, chiar a unora dintre conduitele de mai ss, pentru a obfine acelasi efect sau un efect dort (loveste o juctrie de mai multe ori peatri a obfine sunetul produs de ca ; plinge repetat pentru a fi Iuat in brat); 3) momentul subordonfirit unei misc, unui scop dinainte propus, & utlizArii ei ea imijloc in vederea objinerit unui anumif rezutat(rdica o perm pentru a gsi jucéria ascunsi ; in acest caz, din repertoriul de migedri avut la dispozitie copilut te Sclecieaza doar pe acelea care fi sunt necesare penira objinerea # ceea ce doreste); 3) momentul executiri, nu intr-o manieri reproductiva a unci migedri, a unui qeaullat, descoperite intiniplator, ci cu varia cu modifica, fapt care fi permite descoperirea unor noi insusiri_ale obiectului, a unor relatii ale acestuia cu altele (las sf cad o juciric in diferte felur inferesindu-se.de rezultat) Primul moment fnilait la 4 li, al doilea Ta 8 luni, iar al teilea la 1 an. Jean Piaget, care a Studiat inteligenta senzoriomotorie a copilului mic, a descxis efteva conduite mai importante ale acestuia care evidenfiazA prezenta ei. Daci unui copil mic i se pune o bats pe fal, el se 2bate pa cd reueste se debaraseze de ea, Pe a §—9 huni insd, cand cineva incearca sii acopere fala cu o bast, copilul fi apucx mina (care in acest eaz reprezint suportul aciuni) sii indeparteaza batista. Deci, el a desco- perit mijlocul de a se debarasa de batist# actionand nu direct asupra ci, ei asupra Euportului, Aceasta a fost denumiti conduita suportului. O ata este condita sforit. ‘Cand de brajal unui fotoliu sunt atimate mai multe sfori la capatul efrora se afl joctri, copilul, prin incercare $i eroare va descoperi sfoara de care este legal juctria doris. E1ajunge la soluie fara diferent cert sfoara wnei anumite juciri. ‘Dupa 11 huni gi acest lucru devine impostbil. fn conduita bastonulu coptul se foloseste de un baston pentru a-si apropia o jucfrie aflatl la mare distanja deel. Agadar, {nteligenta sugarului este o inteligent& concrets, practic, ca implict actiunea, manipa- larea obiectului in coordonate spatiale determinate, Es il ajutd pe copil sf rezolve 0 serie de stuaiiproblematice, pein intemediul unor .miloctor”, deoeamdata conereft (Guportul, sfoara, bastonal) dar care, cu timpul, vor deveni abstract (rationamente). o4, CONSTATARI CONCLUZIVE « Progresul dezvoltiri nou-néscutului se datoresz, in principal svsfaceri sau nesatsfacenirebuinelo lui, mai inhi a celor biologics, apoi a celor superioare de ‘exploatare si investigare a ambian(e, persoanelor si obiectlor. Complexele polisen zoriale apérute la ineput in contextul dferitelor aeteexecutate de copl sau la care ‘este supus, (Supt, imbaiat et) se diferenyiad si emancipeaza,acestea find produse direct de citre cop in vederea objineri a ceea ce dorese. ‘ Cele mai importante achaii ale acesteiperioade sunt prehensunea (apuca- rea), porifia verticals pronungia primelorcuvinte, care vor comtibui la umanizarea now-ndscutului, la lrgiteasferei cunoasteri la elaborarea unor noi achzii psino- ‘comportamentale. Astfl, acjunile directe cu obiecele (apucarea, ducerea lor la {gori, minuirea etc) coatribuie la formazea schemelor sen2oriomotorii ~ un fl de reprezentari a ciror secven{a actionalé este inhibati, transformindu-se astfel in solujie mintals. Schemele senzoriomotori, prin generalizarea lor la alte situa probleme vor sa la baza forma a{iuilor mintle 1 In aceasta perioadaasistim nu doar la constituirea si consolidareatreptatl tunor conduite cs la socialzarea general a comporamentulut copilului ca §t la incircarea lui inteligentd gi intentional © caractersticé esentiali a acestei perioade o constitu dependenyaprofun- 4, multidimensional fncdreatd sic a copilulu de mama sa. Mama ~ persongjul ‘central pentru copi,afiat la intersecjiasatisfaeri trebuingelor sau a int suspendirié acestora, este pentru copil propriul siu eu, sugarul confruntindu-se &v a, dar si un ‘prim atl” pe care eli difereniaz. lata de ce prezenta i mai ales ‘afeejinea ei sunt fundamentale pentru cop, Cercetirile au aratatc& aga-numitul fenomen de avitaminozA afectivs (ipsa afeciunii materne), ca si despirtirea lemporaea de mama se soldeazé cu fagilzarea psbich si chiar faa a copilulu, par tulburiri de somn, indispozii, se modifica ecilibrul psiic, va i afectatt {ntreaga dezvoltareulterioari a eopilu ‘TEME DE CONTROL 1. Subijintrsones dine conde now iscutu, 2 Cerolaureuinete nou set pete devlaren pies? ‘Arta ol mame ealznen pele comportamentestectheCAPITOLUL 7 CARACTERIZAREA CRESTERII $1 DEZVOLTARIT PSIHICE ‘A COPILULUL ANTEPRESCOLAR (LAN - 3ANI) 1. CARACTERISTICI GENERALE ALE STADIULUL acd in etapa anterioard copilul era sub raport fzic si psihie mai sirac gi mai fncomplet nu doar In raport cu adultu, dar chiar cu puii mamiferclor superioare. {minzul fuge in galop 1a citeva ore dup aasere;puiul de maimuyaseagagé activ de mama sa dovedind 0 mare autonomie motorie), In aceasté nowi etapa, datorité fchizifilor de pind acum si mai ales datorit elaborari unor noi mecenisme de adaptare la contactul cu mediul fie gi socal in eare trieste,copilul devine mai dat st mai apt pentru viata social. Spre deosehie de perioadaanterioard ind era relativ neputincios, nefacestrat mai als oral dependent de anturaj, cu precidere de mama sa, de data aceasta el se elereaci treplat de parazitismul inigial gi pageste Sigur spre un fncepur de independengd. Dinr-un Tobict" manipulat de ali, l face salto ste de ini ee nina de ant. Celebs formal eu, eu", "eu singur” dovedesie doringa expres& a copllului de implicare directa, dar si independenté In acjiune. Ceea ce domind acest stadiu este nevoia de imperios resimtiti de copil de a se afirma, dea se realiza conform cu propriile sale posiilitai, Pentru a-§1 Satistace aceastd nevoie el va trebui sisi elaboreze noi Inecanisme si instrumente psihice, sisi le perfectioneze pe cele deja achiciyfo- nate. Mersul vorbirea, simbolismad, mai inti acyional si apoi verbal, vor fi astel de mecanisme psihice care fi vor permite satisfacetea nevoilor de independents St eataare'uerstne- Nu intimplator unil autori au denumit-aceist perioad’ Stadiul “iinet ce tropdic" sau stadiul "inmugurtii verbale’, al “finget ce ti ‘Gineste", tocmai pentru a sublinia expansiunea enormd a conduitelor motorit verbale, in cadrul cirora se formeaza i celelalte, (© alié caractristicd a acestei perioade provine din spéciticul lumii in care tudieste copilul Aceasta, cel pujin deocamdats, este o fume imaginard, in care Absolut totul este posibil, in care obiectele si Ginjele din jur (plante, animale) findese, simi, dores, In care cle se convertesc rapid in orie dorestecopilul (un bij poate i rand pe rind ca, termometru, pug’, baston sabie ete). De aici, animisraul $1 anvropomorfism, caraceristch eseniale ale_gindiricopitului ant6prejcolar, 66Pentru copl acest lume imaginal este, sf, natural, normals, nu are nimic miracolos sou supranatural in ea. O ssemenea particularitate provine din frai- litatea dezolaritpihice a coplulu, din inapacatca sa de acuprinde eu matea (Ga glaiea) ealul. Neputind realza scst Top, el se proiecteazh pe sine cu ttebuinflo,tondingee,sentimentele si dorinete hu supra lumii exteme, Accasta Geos Teo ad caNcrSaSTGE a aMeTSROMGGT ql anome Ta-efoceiromad su, entrarea pe sine, subordonarea tuturoractvtilor sh obiectslor propor sale

You might also like

• Regimuri Valeriu Popa

  

  Document12 pages

  Regimuri Valeriu Popa

  justinadoi

  91% (11)
• Jean Piaget - Psihologia Copilului

  

  Document56 pages

  Jean Piaget - Psihologia Copilului

  Csisser Daniela

  No ratings yet
• Magnet

  

  Document3 pages

  Magnet

  crazyanaid

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Arma Ta Secreta Contra Pesimismului

  

  Document4 pages

  Arma Ta Secreta Contra Pesimismului

  crazyanaid

  No ratings yet
• De Ce Reactioneaza Violent Individul

  

  Document3 pages

  De Ce Reactioneaza Violent Individul

  crazyanaid

  No ratings yet
• Cum Sa Devii Fenomen de Albert Ignatenko

  

  Document58 pages

  Cum Sa Devii Fenomen de Albert Ignatenko

  tedybeear

  97% (121)
• Balanta

  

  Document1 page

  Balanta

  crazyanaid

  No ratings yet
• Psihologia Familiei Si A Cuplului

  

  Document15 pages

  Psihologia Familiei Si A Cuplului

  duddyw

  82% (22)
• Introducere in Psihologia Familiei Si Psihosexologie

  

  Document113 pages

  Introducere in Psihologia Familiei Si Psihosexologie

  mirela mirea

  86% (7)
• Psihologia Familiei Si A Cuplului

  

  Document15 pages

  Psihologia Familiei Si A Cuplului

  duddyw

  82% (22)
• Psihologia Familiei Si A Cuplului

  

  Document15 pages

  Psihologia Familiei Si A Cuplului

  duddyw

  82% (22)
• Sinceritate Curata Si Deschidere Spre Comunicare

  

  Document2 pages

  Sinceritate Curata Si Deschidere Spre Comunicare

  crazyanaid

  No ratings yet
• Psihologia Familiei Si A Cuplului

  

  Document15 pages

  Psihologia Familiei Si A Cuplului

  duddyw

  82% (22)