Universitatea din Bucuresti Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

Proiect de cercetare Consumul de droguri in randul adolescentilor 14-18 ani

Ionita Mihail-Alexandru Seria B; Grupa 4 Mai 200

Bi!liogra"ie 1. Ghelcea, Septimiu, Metodologia cercetarii sociologice. Metode cantitative si calitative Editura Economica, ucuresti, !""4 !. #, Erich, $%rugs in &merican Societ', McGra(-)ill Pu*lishing Compan', +e( ,or-, 1.8. /. 0ar' , %, 0ar' 0., $%ictionar' o1 Sociolog'. Caledonian 2nternational ooManu1acturing 3td., Glasgo(, 1..1 4. Marginean, 2oan, $Proiectarea cercetarii sociologice, Editura Polirom, 2asi, !""4 5. Popescu,6. , &chim, 7. Popescu &., $7iata in he8agonul mortii 9tutunul, alcoolul, drogurile, )27:S2%&, poluarea, malnutritia;, Editura <iat 3u8, ucuresti, !""4. 4. =ascanu =u8andra, # Mirela, $Psihologie si psihopatologie in dependenta de drog, Editura &rs %ocendi, ucuresti, !""! >. =ascanu =u8andra, $ &lcool si droguri ? @@virtutiAA si capcane pentru tineri, Editura Bniversitatii din ucuresti, ucuresti, !""4 8. Sandu %umitru, $Statistica in stiintele sociale, Editura Bniversitatii din ucuresti, ucuresti, 1..! .. Sandu <lorin, $Stop drogurilor, Editura #, ucuresti, !""!

1. Sta!ilirea te#ei de cercetare &m sta*ilit ca tema de cercetare $Consumul de droguri in randul adolescentilor 914-18 ani;. &cest 1enomen al consumului de droguri a devenit din pacate o pro*lema din ce in ce mai acuta pentru societatea romaneasca. 2n ultimii ani s-a constatat 1aptul ca =omania a devenit din o tara de tranCit a drogurilor de provenienta asiatica catre Europa Centrala si de 7est in o tara consumatoare. &cest lucru este evidentiat si de con1iscarile care au 1ost 1acute de autoritatile romane. &ceste con1iscari arata o crestere alarmanta a drogurilor e8istente pe teritoriul =omaniei ? de la 5.448,. Dg in 1..4 la !5.1.. -g in !""19Sandu,!""!,15/;. %e asemenea, alte cercetari au adus la cunostinta ca peste !5.""" de persoane sunt consumatoare de heroina numai in ucuresti, adica peste 1E din populatia Capitalei. 2n plus, s-a constatat o crestere alarmanta a consumului in randul populatiei tinere, pragul de varsta la care icnepe consumul de droguri scaCand dinc e in ce mai mult, aFungand in Furul varstei de 1! ani. Goate aceste lucruri arata amploarea 1enomenului ce se des1asoara in =omania si de aceea este 1oarte important sa se actioneCe cat mai rapid si mai e1icient posi*il in gasirea si implementarea unor actiuni concrete importiva consumului de droguri, si in special consumului in randul adolescentilor care sunt cei mai vulnera*ili si mai predispusi sa e8perimenteCe lucruri noi 1ara sa cunoasca consecintele actiunilor lor. !. Fixarea o!iectivelor cercetarii 1. Evidentierea principalelor e1ecte ale drogurilor !. 2denti1icarea 1actorilor care determina consumul de droguri in randul adolescentilor /. 2denti1icarea masurilor de prevenire pentru to8icomanii adolescenti

/. $ocu#entarea preli#inara %ocumentarea pentru aceasta tema a necesitat o documentare # a literaturii de specialitate in domeniul consumului de droguri in randul intregii populatii cu accent pus pe caracteristicile pe care acest consum il are asupra tinerilor. 4. $eli#itarea universului cercetarii Bniversul cercetarii este constituit de adolescentii consumatori de droguri cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani si a1lati in Centrele de %eCinto8icare. Pentru a se delimita perioada adolescentei se va lua intervalul de varsta 14-18 ani deoarece in aceasta etapa a vietii oamenilor se mani1esta cele mai mari si mai semni1icative schim*ari atat la nivelul 1iCic cat si la cel intelectual si emotional caracteriCate printrun mai mare sentiment de independenta 1ata de 1amilie, dar si de apartenenta la un grup de prieteni. %e asemenea, in acest interval se mani1esta si primele actiuni de re*eliune si de neacceptare a normelor sociale, printre aceste 1apte contestatare gasindu-se si consumul de droguri.

5. %adrul teoretic al cercetarii a& $e"inirea "eno#enului 6riginea cuvantului $drog este incerta, unii autori considerand ca ar proveni din cuvantul persan $droa ce inseamna $miros aromatic, altii considera ca ar proveni din cuvantul evreiesc $# H $par1um, iar dupa altii la originea cuvantului ar sta termenul de origine olandeCa $droog - ce desemna si*stante vegetale vandute de 1armacisti 9=ascanu,!""4,1.; $%rogul este de1init ca orice su*stanta ilicita sau licita care, consumata 1ie din motive medicale, 1ie din alte motive, da 1enomene de dependenta, adica necesita

crestera progresiva a doCei consumate si 1ace 1oarte di1icila intreruperea acestui consum 9=acanu,!""4,1.; $%ependenta de droguri repreCinta comportamentul care conduce la utiliCarea o*ligatorie a drogului, caracteriCata prin necesitatea stringenta de a consuma drogul, asigurarea 1urniCarii si dorinta de a reincepe consumul 9Sandu,!""!,1"; &ceasta stare de dependenta propune / componente distincte si indepente ? - dependenta psihica, caracteriCata printr-o dorinta in1erioara si ireCisti*ila de a continuea consumul pentru inlaturarea discon1ortului psihicI - dependenta 1iCica, ceea ce presupune o stare psihologica alterata, produsa de o administrare repetata a drogului pentru a preveni sevraFulI - toleranta, care are intelesul de reCistenta sporita la e1ectele drogului, ceea ce necesita utiliCarea unor doCe din ce in ce mai mari pentru a o*tine e1ectele o*servate la doCa initiala 9Sandu,!""!,1"; !& Istoria drogurilor 2storia drogurilor se duce in cele mai indepartate vremuri pentru ca omul a 1ost intotdeauna preocupat de gasirea unor miFloace prin care sa-si creeCa placeri de moment. 3a inceput, aceste su*stante erau procurate din plante, iar primul drog 1olosit a 1ost opiul, inca din perioada neolitica, o*tinut din capsulele de mac. 6 mentionare cele*ra despre 1olosirea opiului se gaseste in $6diseea lui homer care aminteste despre o *autura capa*ila, sa duca la uitarea durerii si a necaCurilor $Popescu &chim, Popescu,!""4,p.8.; =omanii cunosteau atat macul cat si opiumul. Poetul 7irgiliu aminteste despre aceasta in $Eneida si in $georgice. Pliniu , autorul unei vaste enciclopedii a timpului e8plica cum se poate o*tine opiumul din mac9=ascanu,!""4,14;. &lchimistii la s1arsitul dinastiei )an din China, 9intre secolele 22-27;, posedau $pudra celor cinci pietre. &cest drog era in totalitate de origine minerala, iar in com*inatie cu canna*isul s-a raspandit masiv in China. 2n civiliCatia islamica, canepa 2ndiana era 1oarte uriliCata, odata ce Coranul a interCis cinsumul de alcool.

2ncasii sunt considerati ca au ignorat opiumul si canepa indiana, dar in schim* ei utiliCau coca pe care o 1umau in 1orma de tigari sa pipe9=ascanu.!""4,14-15; %ependenta de opium se deCvolta la miFlocul secolului al J2J-lea si in Europa, cand au aparut centre unde se 1uma opium, centre semiclandestine, atat la Paris cat si in marile porturi 1ranceCe. Ghomas de Kuince' poate 1i considerat unul din primii to8icomani moderni. El privea to8icomania din perspectiva culturala, ca o*iect al cercetarilor medicale dar si ca o*iect al tentativelor de control si interdictie9idem,p. 14; S1arsitul secolului J7222-lea este marcat de dorinta unor cercetatori de a puri1ica opium. &rmand # in 18"4 a reusit sa o*tina e8trasul de opium, adica niste cristale incolore care nu erau altceva decat mor1ina. Chimistul german %reser, pornind de la mor1ina, a sintetiCat un nou produs mult mai puternic ? heroina, comercialiCata ca medicament din 18.89idem, p.14; 3a s1arsitul secolului al J2J-lea s-a intensi1icat preocuparea pentru uCul e8cesiv de drog, printre care s-au a1lat ### si cocaina. Cocaina a 1ost iColata din 1runCele de coca dupa 184" si a inceput sa se raspandeasca 1oarte repede din 1885, cand companiile 1armaceutice au inceput sa vanda in S.B.&. si Europa produse pe *aCa de cocaina. Sigmund <reud a pu*licat un articol despre potentialul terapeutic al cocainei in 1884. &utoritatile americane au recomandat cocaina ca remediu pentru *oala. %upa o anumita perioada s-a o*servat ca are capacitatea de a induce into8icatii care produc tul*urari psihice, precum si pierderea controlului asupra comportamentului, iar 1olosirea ei pe o durata mai indelungata duce la dependenta 9rascanu,!""!,p15-14; 6data cu inceputul secolului JJ apar noi droguri si noi cai de administrare, ceea ce a condus la aparitia de noi pro*leme legate de consumul lor. 6 alta clasa de su*stante psihoactive, am1etaminele, au 1ost introduse in uCul clinic in 1./!, dar au inceput sa 1ie 1olosite ca drog in anii L5" si L4". Preocuparea sociala pentru a*uCul de halucinogene s-a intensi1icat in anii 1.4" cand consumul unei noi su*stante, descoperite recent, cu un 1oarte mare potential halucinogen, se raspandeste 1oarte repede printre grupurile de tineri. Este vor*a de 3S% 9# # acidului lisergic;

2n anii L>" creste consumul de canna*is si se raspandesc caCurile de a*uC si dependenta de am1etamine. Goate aceste su*stante nu sunt consumate doar in scopuri medicale, ele sunt produse si in la*oratoare clandestine, ca droguri ilicite. 2n cursul ultimilor ani 1olosirea ilegala a drogurilor s-a raspandit intr-un ritm 1ara precedent, atingand toate regiunile glo*ului. &ceasta raspandire a drogurilor poate 1i atri*uita mai multor serii de 1actori, printre care insu1icienta de in1ormatii credi*ile asupra pericolelor imediate si pe termen lung a 1olosirii drogurilor, usurinta din in ce in ce mai amre a procurarii drogurilor , a*senta unei responsa*ilitati asupra dimensiunilor pro*lemelor ridicate de droguri. c& 'eorii asupra consu#ului de droguri () 'eorii !iologice Georiile *iologice sunt cele care postuleaCa 1aptul ca mecanisme innascute in anumiti indiviCi ii cinduc pe acestia catre 1olosirea drogurilor sau a*uCarea de acestea in caC ca sunt e8pusi la ele. A) Factorii genetici 6 directie de gandire argumenteaCa 1aptul ca matrita genetica a indiviCilor in1luenteaCa predispoCitia lor catre a*uCul de droguri si alcoolism. 6 com*inatie de gene in1luenteaCa mecanisme *iologice speci1ice relevante pentru a*uCul de su*stante H de e8emplu 1aptul de a 1i capa*il sa indeplinesti un anumit nivel de into8icare atunci cand 1olosesti droguri, 1aptul de a te im*olnavii la doCe mai mici in opoCitie cu altii care se im*olnavesc la doCe mai mari etc.. &st1el, toate aceste lucruri pot varia de la o persoana la alta, sau de la un grup rasial, national sau etnic la altul, si care ar putea in1luenta continuarea consumului 9Goode,1.8.,p.55; B) $e*echili!rul #eta!olic 6 a doua teorie aduce in discutie deCechili*rul meta*olic ca un posi*il 1actor cauCal in cel putin un tip de a*uC de droguri H dependenta de narcotice. %eCvoltata de 1iCicienii 7incent %ole si Marie +'s(ander, aceasta teorie spune ca dependentii de

heroina su1era de o *oala sau dis1unctie meta*olica, asemanatoare cu cea a dia*eticilor. 6data ce anumiti indiviCi incep sa ia narcotice, 1iCiologia lor $tanFeste dupa droguri in acelasi 1el in care dia*eticii tanFesc dupa insulina. %oCele repetate ale unui narcotic completeaCa ciclul lor meta*olicI narcoticele actioneaCa ca un sta*iliCator, normaliCand o de1icienta 9idem, p. 54;. 2) 'eorii psihologice $Psihologia considera ca persoanele care recurg la consumul de su*stante psihoactive su1era de tul*urari a1ective sau de o tul*urare a controlului impulsului de a consuma in cautarea placerii este dominanta 9...; Multi specialisti considera ca persoanele care devin consumatoare de droguri, in special tinerii,au un grad de vulnera*ilitate a personalitatii, anterioara inceperii consumului. Ei par lipsiti de resursele necesare pentru a 1ace 1ata e8igentelor vietii cotidiene, sunt insta*ili in ceea ce priveste sentimentele, sunt in deCacord cu societatea si autoritatile. Multi dintre ei acuCa stari depresive, de an8ietate, dar nu este dor daca acestea sunt cauCele sau consecintele dependentei de drog 9 =ascanu,!""4, p. /4-/5;. Georiile *aCate pe 1actorii psihologici a( impart in doua categorii principale ? acelea care accentueaCa mecanismul de reintarire, si cele care spun ca personalitatile unui consumator de droguri si in special al unui dependent sunt di1erite de cele ale unei persoane care nu se drogheaCa. A) +eintarirea 6 teorie psihologica maFora se *aCeaCa pe ideea di1erentelor dintre personalitatile consumatorilor si noncosnumatorilor si sustin rolul reintaririi. Sunt doua tipuri di1erite de reintarire ? poCitiva si negativa =eintarirea poCitiva apare atunci cand individul primeste o senCatie placuta si sin cauCa acesteia, este motivat sa repete actiunea care a cauCat-o. 2n acest caC, este 1oarte greu sa sta*ilesti o distinctie clara intre dependenta psihologica si cea 1iCica =eintarirea negativa apare atunci cand individul 1ace ceva pentru a cauta usurarea sau pentru a evita durerea, ast1el el este recompensat si motivat pentru a 1ace orice a dus la aparitia starii de rela8are sau de inlaturare a durerii.9goode, p. 5>-58;

Bnele cercetari apreciaCa ca desi intarirea poCitiva este privita ca un 1actor etiologic, dominant in geneCa dependentei de drog 9cocaina, am1etamina, heroina;, intarirea negativa si 1enomenele neplacute ale intreruperii consumului pot 1i in egala masura sau chiar mai importante in determinarea 1olosirii drogului 9rascanu, !""4, p. /4; B) ,ersonalitatea inadecvata Cateva teorii psihologice asupra consumului de droguri se *aCeaCa pe notiunea de psihologie patologica sau inadecventa ? e8ista ceva gresit in viata emotionala si 1iCica a di1eritilor indiviCi care ii 1ace presipusi la consumul de droguri. Ei 1olosesc droguri ca o $scapare din realitate, ca o metoda de a evita pro*leme vietii si de a se retrage in stari eu1orice. 9idem , p. 4"; %) ,ro!le#e de co#porta#ent Bn al treilea tip de teorie psihologica a consumului de droguri vede 1enomenul ca o 1orma a unui comportament deviant sau pro*lematic. Mai multe cercetari asupra personalitatii si atitudinilor consumatorilor de droguri au demonstrat ca in comparatie cu neconsumatorii, primii au tendinta de a 1i mai re*eli, mai independenti, deschisi catre noi e8periente, dispusi sa-si asume mai multe riscuri, sunt mai toleranti, acceptand comportamentul deviant, receptivi la icnertitudine, cautatori de placeri si #, noncon1ormisti si neconventionali 9idem, p. 4!; -) 'eorii sociologice 2n timp ce teoriile *iologice si psihologice tind sa accentueCe 1actorii individualisti, sociologii tind sa 1aca 1actorii structurali centrul teoriilor lor. Pentru sociolog, cel mai important 1actor ce urmeaCa a 1i e8aminat nu este caracteristicile, relatiile sociale sau structurile sociale in care individul este sau a 1ost situat. %intre cele mai importante teorii sociologice care au 1ost propuse in a aFuta la e8plicarea consumului de droguri se gasesc ? &. 2nvatarea socialaI . Controlul socialI C. Su*culturaI %. 2nteractiunea selectiva:socialiCarea. 9idem, p. 4/-44;

A) Invatarea sociala Georia invatarii sociale propune ca consumul si a*uCul de su*stante psihoactive sa 1ie e8plicat de di1erita e8punere a grupurilor in care consumul este premiat. &ceste grupuri asigura mediul social in care are loc e8punerea la de1initii, invitatii a modelelor, si reintarirea sociala a consumului sau a a*stinentei de o anumita su*stanta. %e1initiile sunt invatate prin imitatie, si reintarirea sociala a lor prin mem*rii grupului cu care cineva este asociat. Georia invatarii sociale propune ca dimensiunea cu care su*stantele vor 1i 1olosite sau # depinde de nivelul la care comportamentul a 1ost rein1ortat in mod di1erential asupra comportamentului alternativ si este de1init ca deCira*il. 9idem, p. 45; B) 'eoria controlului 6 teorie maFora in s1era criminologiei si a comportamentului deviant este teoria controlului. Georia controlului social are mai multe similaritati cu teoria su*culturii, dar sunt si mai multe di1erente. 2n timp ce teoria su*culturii ia in discutie consumul de droguri din punctul de vedere al 1elului in care grupul 1aciliteaCa consumul de droguriI teoria controlului social urmareste 1actorii care ii impiedica pe oameni sa adopte un comportament deviant. &st1el, ceea ce cauCeaCa consumul de droguri, ca cele mai multe comportamente deviante, este a*senta controlului social care genereaCa con1ormarea. Cei mai multi dintre noi nu mani1estam acte deviante sau criminale din cauCa unor stranse legaturi cu institutiile sociale conventionale. %aca aceste legaturi sunt sla*ite sau rupte, vom 1i eli*erati de regulile societatii si vom putea intreprinde actiuni deviante H inclusiv sa consumam droguri. +ua tat legaturile consumatorilor de droguri cu o su*cultura neconventionala ii atrage catre droguri, ci lipsa legaturilor cu cultura con1ormatoare care ii lasa li*eri catre consumul de droguri. 9idem, p. 44; Principala ipoteCa a teoriei controlului social este aceea ca cu cat esti mai atasat de o societate conventionala, cu atat mai putin este posi*il sa savarsesti un comportament care violeaCa valorile si normele unei asemenea societati. 9idem, p. 44;

%) 'eoria su!culturii GeCa principala a teoriei su*culturii este aceea care presupune 1aptul ca implicarea intr-un anumit grup social cu atitudini 1avora*ile catre consumul de droguri este 1actorul cheie in incuraFarea cuiva in propriul sau consum de droguri, si ca implicarea intr-un grup care mani1esta atitudini negative catre consumul de droguri tinde sa descuraFeCe un asemenea consum. Consumul de droguri este asteptat si incuraFat in anumite cercuri sociale si virulent descuraFat, chiar pedepsit in altele 9idem, p. 4> &ceasta teorie sustine ca sunt mai multe su*culturi. E8ista diviCiuni in 1unctie de rasa si etnie, varsta repara mem*rii unei anumite su*culturi de droguri 9 su*culturi de droguri ale liceenilor, a studentilor si a tinerilor adulti;. %ar poate cea mai importanta clasi1icare a su*culturilor tine de tipul sau tipurile de drog care este consumat. &st1el, sunt cel putin su*cultura a*uCului de alcool, a mariFuanei, a cocainei, a heroinei inFecta*ile si a consumului multiplu de droguri. Gotusi, unii indiviCi sunt mem*ri a doua sau a mai multor su*culturi, si ast1el, ceea ce se intampla cu el sau ea a1ecteaCa ceea ce se intampla cu ceilalti9 idem, p. 4>; $) 'eoria interactiunii selective . sociali*arii Germenul de $interactiune selectiva se re1era la 1aptul ca consumatorii potentiali de droguri nu cad la intamplare in cercurile sociale ale consumatorilorI ei sunt atrasi de anumiti indiviCi si cercuri H grupuri su*culturale H pentru ca valorile si activitatile lor sunt compati*ile cu acelora care sunt actuali consumatori. E8ista un element dinamic al consumului ? Chiar inainte ca cineva sa consume un drog pentru prima data, el sau ea este $pregatit pentru sau $initait in consumul acestuia H sau, intr-un 1el, socialiCat anticipativ H pentru ca valorile sale sunt deFa in concordanta cu acelea ale su*culturii drogurilor. Ca reCultat, cineva isi alege prieteni care impartasesc aceleasi valori, si care sunt 1oarte posi*il sa 1ie atrasi de consum si de actualii consumatori. Cand cineva isi 1ace prieteni care sunt consumatori de droguri, acesta devine socialiCat de grupul su*cultural al consumatorilor, atat in valorile compati*ile cu consumul cat si cu valorile ce constau in consum. 2n urma mai multo cercetari s-au aFuns la mai multe idei care sustin ca cu cat adolescentii sunt mai iColati si alienati de su*cultura parentala, si cu cat ei sunt mai

implicati in relatii cu su*cultura adolescentilor de aceeasi varsta, cu atat sunt sansele mai mari ca ei sa e8perimenteCe si sa consume o varietate de di1erite droguri. Su*cultura celor de aceeasi varsta determina tranCitia dintre su*cultura parentala si cea a drogurilor. 2n cea mai mare parte, generatia parentala este conventionala si antidrog, se de asemenea se opune altor activitati neconventionale si $deviante. &dolescentii care sunt puternic atasati si in1luentati de su*cultura parentala tind sa adere mai aproape de valorile ei si sa-si urmeCe normele de conduitaI ca o consecinta, ei sunt mai predispusi sa se a*tina de la droguri decat adolescentii care sunt iColati de parintii lor si sunt in legatura stransa cu cei de varsta asemanatoare, care sunt inclinati mai mult spre normele neconventionale, si ast1el este mai pro*a*il sa accepte 1orme ale consumului de droguri. 9idem, p. >!; 2n1luenta parentala asupra consumului ale adolescentilor este scaCuta dar semni1icativa. Parintii care 1olosesc droguri legale 9alcool, tigari si droguri prescrise medical; sunt mult mai pro*a*il de a creste copii care de asemenea vor *ea *auturi spirtoase sau vor consuma droguri ilegale decat parintii care se a*tin de la droguri complet. 2n1luenta persoanelor de aceeasi varsta asupra adolescentului este mult mai mare. &dolescentii, in special cei de o varsta mai mare, tind sa se asocieCe cu ceilalti in parte pe similaritatile de stil de viata, valori si comportament H si consumul sau lipsa consumului de droguri este una dintre aceste similaritati. 2mitatia si in1luenta sociala Foaca un rol in initierea si mentinerea consumului de droguri printre adolescenti. Gotusi adolescentii nu-si aleg prieteni la intamplare ? ei sunt, intr-un sens, socialiCati cu anticipatie pentru participarea in anumite grupuri, ei aleg si sutn alesi de anumite grupuri din cauCa acestui proces de socialiCare si participarea in acele grupuri ii socialiCeaCa catre sau impotriva consumului ilicit de droguri. 9idem, p. >/->4; 4. Unitatile de anali*a si de inregistrare Bnitatile de analiCa sunt repreCentate de persoanele cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani, iar unitatile de inregistrare sunt constituite de tinerii din centrele de deCinto8icare.

>. /la!orarea ipote*elor 1. %aca un adolescent va deveni consumator de droguri, atunci acesta va mani1esta semne caracteristice de natura comportamentala si de caracter. !. %aca adolescentul provine dintr-o 1amilie deCorganiCata, atunci predispoCitia acestuia catre consumul de droguri este mai mare. /. Cu cat con1irmarea in mass-media despre e1ectele drogurilor este mai intensa, cu atat adolescentii vor 1i mai putin tentati sa consume. 8. 'ipul de cercetare Gipul de cercetare 1olosit va 1i unul *aCat pe interactiunea cu populatia, iar aceasta interactiune se va realiCa prin intermediul unei anchete in care se va utiliCa tehnica chestionarului .. Selectarea suerselor de in"or#are 2n cercetarea $Consumul de droguri in randul minorilor se 1ace apel la consultarea literaturii de specialitate din domeniul de droguri si de asemenea se vor 1olosi reCultatele anchetei pe *aCa de chestionar prin care dorim sa a1lam e1ectele drogurilor, e1ectele acestora si modalitatile de prevenire a unui asemenea 1lagel. 1". Speci"icarea unitatilor 0populatiei& studiate Pentru aceasta tema se va 1olosi esantionarea cluster, care presupune $selectarea preala*ila a unor grupari de unitati in cadrul carora se aleg ulterior unitatile ultime pentru investigare 9Sandu, 1..!, p. 1.1;. Se va adopta 1orma de esantionare cluster cu un singur stadiu in care unitatile din grupele selectate aleatoriu sunt incluse in totalitate in esantionul cu unitati dinale pentru ancheta.9idem, p. 1.8; &st1el, se vor include in esantion toate Centrele de %eCinto8icare din municipiul ucuresti din care se va selecta aleatoriu unul dintre ele si se vor investiga toate persoanele internate. Pentru a 1i incluse in esantion, persoanele internate vor tre*ui sa ai*a varsta cuprinsa in 14 si 18 ani.

11. 1perationali*area conceptelor a; consu# de droguri M d1. Consumul oricarei su*stante care, introdua in organism, produce dependenta 1iCica sau psihica. %imensiuni ? - 1iCica ? - indicatori ? - o*oseala - ochi inrositi - pro*leme repetate cu sanatatea - raceli - emotionala ? - indicatori ? - stima de sine scaCuta - deprimare - iresponsa*ilitate - iColare, retragere - sociala ? indicatori ? - caCuri de suicid - acte de delicventa91urturi, crime, etc.; - reCultate sla*e la invatatura *; Fa#ilie de*organi*ata M d1. <amilie in care relatiile 1amiliale dintre parinti si dintre parinti si copii sunt sla*ite si nu mai produc coeCiune emotionala. 2ndicatori ? - parinti divortati - certuri 1amiliale - parinti alcoolici sau:si consumatori de droguri c; Mass-Media M d1. Gehnicile si institutiile care centraliCate distri*uie in1ormatii si alte 1orme de comunicatii sim*olice catre un pu*lic larg, eterogen si dispersat geogra1ic 90er', 1..., p. /.>; 2ndicatori ? - numar de campanii des1asurate impotriva consumului de droguri - numar de pliante, reclame G7 si radio pe aceasta tema - numar de carti scrise

(2) Alegerea #etodelor de cercetare Metodele alese sunt ancheta sociologica si # &ncheta sociologica repreCinta o metoda de cercetare in care cercetatorul culege in1ormatii pe cale ver*ala si realiCeaCa o analiCa multivariala a varia*ilelor sociale in vederea realiCarii unei solutii la o pro*lema sociala. 9Marginean, !""", p. 5>;. &st1el, prin metoda anchetei putem realiCa o cercetare mai in pro1unCime a unei pro*leme de interes social. Metoda delphi este o metoda de cercetare, cu scopul de a prognostica intamplarile,evenimentele. &ceasta metoda implica intruniri sau intalniri cu e8perti intr-un anumit domeniu care pot estima viitoarele tendinte in domeniul sau pro*leme respectiva. 90er', 1..., p. 154;. (-) Alegerea tehnicilor si intru#entelor de lucru) Pentru metoda anchetei se va 1olosi chestionarul ca tehnica de cercetare ce consta $dintr-un ansam*lu de intre*ari scrise si, eventual. 2magini gra1ice, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operatori de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor anchetate raspunsuri ce urmeaCa a 1i inregistrate ins scris 9ghelcea, !""4, p. !1!;. &st1el, prin tehnica chestionarului se pot o*tine date e8acte re1eritoare la o persoana sau la un grup social, cum este caCul consumatorilor de droguri adolescenti. Ca instrument de lucru se va 1olosi ghidul de chestionar Pentru metoda delphi se va 1olosi tehnica interviului pe *aCa # care vor genera temele de discutie intre specialisti.

(4) /la!orarea intru#entului de cercetare &. Ghid de chestionar una Ciua, ma numesc .... si va rog sa-mi acordati cateva minute din timpul dumneavoastra pentru a raspunde la cateva intre*ari. =eCultatul acestui studiu vor 1i 1olosite doar in scopul preCentei cercetari, asigurand deplina voastra con1identialitate

1; %e parere aveti despre consu#ul de droguri2 a; este periculos *; nu este periculos c; nu am nici o parere !; %e tipuri de droguri ati consu#at2 /; %e v-a deter#inat sa incepeti consu#ul de droguri2 a; curioCitatea *; anturaFul c; plictiseala d; stima de sine scaCuta e; deprimarea 1; iresponsa*ilitatea g; altele I Care# 4; %e credeti ca v-ar putea in"luenta sa va opriti din consu#2 a; tratamentul de specialitate *; 1amilia c; 1rica de moarte d; altele I Care#

5; Ati cunoscut consecintele actiunii d-voastra2 a; %a *; +u d; 2ntr-o oarecare masura 4; $upa inceperea consu#ului de droguri ati avut pro!le#e de sanatate2 a; %a *; +u >; 3-ati gandit vreodata la suicid de la inceperea consu#ului2 a; %a *; +u 8; Ati "urat diverse lucruri pentru a va putea asigura do*a necesara2 a; %a *; +u .; $upa ce ati inceput consu#ul de droguri4 cu# au "ost resultatele voastre scolare2 a; mai *une *; mai sla*e c; la 1el 1"; ,roveniti din da#ilii cu parinti divortati2 a; %a *; +u 11; Au existat certuri si neintelegeri puternice in cadrul "a#iliei du#neavoastra2 a; %a *; +u

1!; Aveti vreun #e#!ru al "a#iliei cu pro!le#e legate de consu#ul de alcool si.sau droguri2 a; %a *; +u 1/; %onsiderati ca ar tre!ui luate #ai #ulte #asuri i#potriva consu#ului de droguri2 a; %a *; +u c; +u stiu 14; %are ar putea "i aceste #asuri2

%) Ghid de interviu delphi - e1ectele drogurilor - 1actorii generati de droguri - masuri de prevenire si com*atere