DESPRE COMPETEN I COMPETENE

O nevoie poate fi satisfacuta in masura in care exista o anumita competenta care sa asigure satisfacerea respectivei nevoi. Putem fi apreciati ca fiind competenti, suntem un sistem competent in masura in care satisfacem anumite cerinte/ nevoi (exprimate sau nu) a celor interesati de rezultatele activitatii noastre.

Ce nseamn pentru tine a fi competent! ............................................................................................................................... .............................................................................................................................

" " " " " " "

A fi competent poate insemna: " a aplica cunostinte de specialitate a folosi deprinderi specifice a analiza si a lua decizii a fi creativ a lucra cu altii ca membru al unei echipe a comunica efficient a te adapta la mediul de munca specific a face fata situatiilor neprevazute. Competen ele sunt ansam#luri structurate de cuno$tin%e $i deprinderi do#&ndite prin nv %are' acestea permit identificarea $i rezolvarea n contexte diverse a unor pro#leme caracteristice unui anumit domeniu. Pe #aza rezultatelor studiilor efectuate, la nivelul Comisiei (uropene au fost sta#ilite ! domenii de competen e"c#eie, fiind precizate pentru fiecare domeniu cuno$tin ele, dep%inde%ile $i atitudinile care tre#uie do#&ndite, respectiv formate elevilor n procesul educa%ional. )ceste domenii de competen%e"c*eie r spund o#iectivelor asumate pentru dezvoltarea sistemelor educa%ionale $i de formare profesional n (uropa (procesul Barcelona-Copenhaga) .

)riile curriculare sunt compati#ile cu cele + domenii de competen%e c*eie sta#ilite la nivel european, " comunica%e &n lim'a mate%n() " comunica%e &n lim'i st%(ine) " matematic() $tiin e $i te#nolo*ii) " te#nolo*ia info%ma iei $i a comunica iilo% +TIC,) " competen e inte%pe%sonale) inte%cultu%ale) sociale $i ci-ice) " cultu%( ant%ep%eno%ial() " sensi'ili.a%ea la cultu%() " /a &n-( a s( &n-e i01

Competen ele *ene%ale se definesc pe o#iect de studiu $i se formeaz pe durata nv % m&ntului preuniversitar. (le au un grad ridicat de generalitate $i complexitate $i au rolul de a orienta demersul didactic c tre ac*izi%iile finale ale elevului.

COMPETENE GENER !E " #$O!OG$E

-. .eceptarea informaiilor despre lumea vie. /. (xplorarea sistemelor #iologice. 0. 1tilizarea si construirea de modele si algoritmi n scopul demonstr rii principiilor lumii vii. 2. Comunicarea oral si scris utiliz&nd corect terminologia specific #iologiei. 3. 4ransferarea si integrarea cunostinelor si metodelor de lucru specific #iologiei n contexte noi. Componenta fundamental a programei este cea referitoare la competen e specifice $i con inutu%i1 Competen%ele specifice se definesc pe o#iect de studiu $i se formeaz pe parcursul unui an $colar. (le sunt derivate din competen%ele generale, fiind etape n do#&ndirea acestora. Competen%elor specifice li se asociaz prin program unit %i de con%inut.

Modelul de derivare a competenelor Sursa informaie: http%&&cnc.ise.ro&reforma&derivarea'competentelor.htm In demersul de stabilire a competen(elor s-a considerat c soluia se afl la intersecia dintre domeniul didactic (viznd ariile curriculare), domeniul socio-economic (viznd pregtirea pentru piaa muncii) i domeniul de cunoatere concretizat n coal printr-un obiect de studiu (descris psi!ologic prin modul de gndire specific e"pertului, n sensul cognitivist al termenului)# $ac primele dou aspecte sunt relativ uor de acceptat, cel de-al treilea necesit cteva precizri: nu este vorba despre a dobndi acele cunotine de care dispune e"pertul, ci de a utiliza )i mobiliza *n conte+te adaptate v,rstei elevului )i nivelului de informa(ii ale acestuia- abilit.(i similare celor ale specialistului# %ste vorba despre a manifesta un comportament co/nitiv specific unui domeniu i nu de a acumula insule de informa(ii din cadrul domeniului# Etapele procesului de nvare i categoriile de competene &entru a asigura o mar' ct mai larg de acoperire a obiectelor de studiu, sa pornit de la o difereniere ct mai fin a etapelor unui proces de nvare# (stfel, s-au avut n vedere urmtoarele ase etape viznd structurarea operaiilor mentale: percep(ie- interiorizare- construire de structuri mentale- transpunere *n limba0- acomodare intern.- adaptare e+tern. # (cestora le corespund categorii de competene organizate n 'urul ctorva verbe definitorii, ce e"prim comple"e de operaii mentale:
Nr. crt 1. Opera(ii mentale Percep(ie Cate/orii de Concepte opera(ionale competen(e identificarea de termeni, relaii, procese Receptare observarea unor fenomene, procese perceperea unor relaii, cone"iuni nominalizarea unor concepte culegerea de date din surse variate definirea unor concepte. compararea unor date, stabilirea unor relaii calcularea unor rezultate pariale clasificri de date reprezentarea unor date sortarea-discriminarea

2.

$nteriorizare

Prelucrarea primar.

 4. Transpunere limba0 *n E+primarea

investigarea, descoperirea, e"plorarea experimentare. reducerea la o sc!em sau model anticiparea unor rezultate reprezentarea datelor remarcarea unor invariani

3.

Construire de structuri mentale

l/oritmizare

rezolvarea de pro#leme prin modelare $i algoritmizare. descrierea unor stri, sisteme, procese, fenomene generarea de idei argumentarea unor enunuri, demonstrarea. compararea unor rezultate, date de ieire, concluzii calcularea, evaluarea unor rezultate interpretarea rezultatelor analiza de situaii elaborarea de strategii rela%ion ri ntre diferite tipuri de reprezent ri, ntre reprezentare $i o#iect. aplicarea n alte domenii generalizarea i particularizarea integrarea unor domenii verificarea unor rezultate optimizarea unor rezultate transpunerea ntr-o alt sfer negocierea realizarea de cone"iuni ntre rezultate adaptarea $i adecvarea la context.

5.

comodare intern.

Prelucrarea secundar.

6.

daptare e+tern. Transferul

)ompetenele generale ce se urmresc a fi formate la elevi pe parcursul nvmntului de colaritate precum i competenele specifice fiecrui an de studiu, derivate din acestea, se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concepte operaionale n funcie de dominantele avute n vedere#