Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
0Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ornamenntica

Ornamenntica

Ratings: (0)|Views: 31|Likes:
Published by Fabian Luca
Ornamenntica
Ornamenntica

More info:

categoriesBook Excerpts
Published by: Fabian Luca on Jan 23, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

01/23/2014

pdf

text

original

 
 1
ORNAMENTICA 1. Tehnici de ornamentare folosite la mobilier
 Descriere si exemplificari pe piese si stil
A.
Ornamentatia plana
: -decorarea suprafetei intr-o forma mai superficiala. 1)Incrustatia - Procedeu de ornamentare prin care pe un fond de material lemnos de o anumita culoare se aseaza lemn de alta culoare sau un alt material fara a iesi in relief (sunt situate in acelasi plan). Inca din Antichitate au fost practicate incrustatii din fildes sau metale nobile in lemn. Grecii au inceput sa faca incrustatii din diverse specii de lemn. Pana in sec XV s-au folosit frecvent incrustatii cu model geometric, denumite
mozaic.
Celebra pentru tehnica mozaicului european este cea dezvoltata in sec XIV in cadrul manastirilor ordinului certosian din Lombardia, cunoscuta sub denumirea de
mozaic certosian.
 Speciile lemnoase folosite erau: abanosul, nucul, parul, care erau combinate cu fildes si sidef. Tara de origine a mozaicului este India, unde aceasta arta este raspandita si populara, cea mai cunoscuta fiind tehnica mozaicului tip Bombay. Renumiti in arta incrustatiei au fost Fra Giovanni da Verona si Fra Domenico da Bergamo, (in sec XVI ). In sec XVII incrustatiile se dezvolta datorita lui Charles Boulle, care a fost primul care a folosit pentru mobila incrustatiile pe fond de baga cu lapis
lazulit, fildes, arama, cositor, obtinand efecte decorative deosebite. In sec XVIII, in cadrul stilului Ludovic al XVI-lea s-a dezvotat tehnica
 parchetarii
, care consta in alaturarea in forme geometrice a unor mici fasii de furnire de diverse specii si culori. Tehnica are o mare importanta si in prezent, fiind usor de aplicat in practica si creeand efecte estetice deosebite.
Mozaicul
 poate fi fabricat si pe scara industriala. Pentru fabricarea sa se pot folosi: paltinul, fagul, ciresul si nucul, in culori naturale sau colorate artificial. Alte materiale care maresc efectul decorativ al mozaicului sunt osul si sideful. Osul se taie in baghete ca si lemnul , iar sideful se aseaza dupa confectionarea mozaicului in locasurile lasate special in acest scop in fiecare ornament. Locul de asezare al ornamentatiilor de mozaic este mijlocul tabliilor, unde ele capteaza privirea. Frizele din mozaic pot impodobi acele parti ale mobilei la care se urmareste accentuarea unei linii continue (la elementele constructive de sustinere ale dulapurilor si centurilor meselor si scaunelor). Nu trebuie sa se piarda din vedere, in special la frizele de mozaic, ca ornamentatia trebuie sa fie subordonata constructiei si ca prin supraincarcare piesa nu are decat de pierdut din valoarea estetica. Pentru incrustatii se folosesc diferit materiale lemnoase. Speciile grupate dupa culori sunt urmatoarele: -alb: paltin, carpen, castan salbatec, plop tremurator; -alb-rosiatic: liliac, anin, alun; -alb-cenusiu: hicori, carpen; -galben: dud, jugastru; -galben inchis: stejar, cedru, salcam; -galben-rosiatic: cedru, lemn de satin; -rosu: mahon, tisa, trandafir; -rosu-brun: prun, visin, fag aburit; -brun: platan, palisandru, nuc; -brun deschis: castan comestibil, salcie, maslin, cedru; -negru: diferite specii de abanos; -violet: amarant, lemn de violete. Scara de culori de mai sus este indicativa. In cazul fiecarei specii, chiar provenind dintr-unul si acelasi arbore, exista o gama intreaga de culori, ca de examplu la nuc, de la brun pana la cenusiu inchis. Dintre lemnele de culoare alba, albul cel mai stralucitor il prezinta merisorul (Buxus sempervirens), care nu prinde baitul si din acest motiv este preferat la executarea fileurilor. Metalele folosite pentru incrustatii sunt: arama, alama, cositorul, bronzul, argintul. Aceste metele trebuie incalzite inainte de intrebuintare, apoi racite incet pentru a capata flexbilitate si stralucire. Partea care trebuie sa fie lipita de lemn se inaspreste in scopul inlesnirii prizei cleiului. Inainte de lustruirea suprafetelor mobilei, metalul se acopera cu selac alb spre a se evita murdarirea. Sideful se lustruieste cu sulfat de cupru si creta fin macinata. El poate fi inlocuit si cu materiale plastice cu aspect asemanator. Bagaua se prelucreaza in grosimi uniforme. Datorita faptului ca materialul este transparent, el trebuie sa fie la fel de curat, pe ambele fete. Cele mai frumoase nuante de culori se obtin prin lipirea materialului pe hartie de matase rosie ori pe lemn alb cu ochiuri. Pentru slefuiere se foloseste praful de carbune fin sau creta fin macinata. Fildesul se slefuieste cu apa si piatra ponce si se lustruieste cu sapun aplicat cu ajutorul unei carpe de lana. Acest material poate fi inlocuit in oarecare masura cu osul. 2)Intarsia - Tehnica de ornamentare a lemnului in modele cu linii libere (flori, peisaje, figuri etc.)Tehnica celebra la Siena, in secolul XV. Alte orase din Italia renumite pentru intarsii specifice sunt: Orvieto, Peruggia, Urbino si Venetia. 3)Pictarea - Apare din perioada antica, dar este proprie si perioadei gotice. Mobilierul bizantin se caracterizeaza cu acoperire de straturi successive de panza, iar ultimul strat il reprezinta culoarea. 4)Serigrafierea - Imprimare a suprafetei cu culoare si este similar cu imprimarea pe textile. Se face cu ajutorul sitei care lasa sa patrunda culoarea numai in anumite zone. Tehnica folosita si pt materiale plastice. 5)Lacuirea - Tehnica proprie orientului dar preluata de europeni, lacul verni-artene. 6)Texturarea - Imprimarea unui model pe materialul lemons mai putin nobil, pt a obtine o imagine a unui material nobil.
B.
Ornamentatia in relief 
: 1)Sculptura manuala -relief scobit; -relief plat (basorelief); -relief inalt (altorelief); -ronde bosse (ornament detasat din planul piesei, tehnica folosita mai ales in Baroc). Sculptura taraneasca se caracterizeaza prin ornamentica sa exclusiv geometrica. 2)Crestarea - Tipica mobilierului popular. Esteun gen decorativ de veche traditie in tara noastra, ea constituind modalitatea de impodobire cea mai la indemana oamenilor care foloseau lemnul nu numai pt construirea locuintei si a mobilierului, ci si pt unelte si vase necesare traiului de fiecare zi. Inflorirea crestaturilor ca gen decorativ a avut loc in sec 19. Exista 2 procedee tehnice, distinctia facandu-se in raport cu inaltimea sau adancimea reliefului obtinut, pornind de la suprafata initiala a bucatii de lemn. Primul procedeu se caracterizeaza prin eliminarea unei
 
 2
cantitati apreciabile de material lemnos, ceea ce conduce la obtinerea unui relief pronuntat. In acest procedeu sunt decorate portile gorjene, maramuresene, acoperite cu un décor in relief al carui principal element este torsada ingusta, formand motivul de franghie. In acest procedeu, prin eliminarea masiva de material se obtine un relief inalt de 5 cm. In procedeul 2 decorul reiese din crestarea in adancime ce porneste de la suprafata lemnului, decorul obtinut e mai marunt. De multe ori cele 2 procedee se folosesc concomitent. 3)Gravarea - Tehnica realizata prin zgarierea suprafetei, completata prin ardere. 4)Traforare, decupare - Tehnica folosita in arta orientala. 5)Strunjirea
 -
Prin aceasta tehnica se realizeaza de obicei balustrii la mobilierul corp din sec 19 pana la inceputul sec 20. Ornamentarea prin strunjire o intalnim mai ales la mobilierul Islamic. 6)Presarea
 -
 Tehnica prin care se imprima in relief in materialul lemons. La mobilierul de tip Tonet fundalul scaunului este din lemn presat. Decoratie folosita pt realizarea mobilierului la fabrica din Ciucea. 7)Profilarea 8)Sculptura mecanica
2. Materiale folosite pentru realizarea mobilierului - prezentare, exemplificari pe piese si stil
1. lemn: - materialul predominant si cel mai important pentru reallizarea pieselor de mobilier -perioade bine determinate: -perioada antica: Imperiul Roman: diferite esente: mobilier de cult -Evul mediu: stejar -incepand cu Renastere aparitia nucului -1700: domina lemnul de mahon -schimburi comerciale: import masiv de la colonii: Africa, America -Sec XIX- multe tipuri de lemn -sec XX: Art Deco-perioada de reviriment :palisandru, magasar, panel, PAL, placaj, furnir 2.materiale textile: damasc, catifea, goblen,stofe -la inceput perne detasabile -ascociere cu ciucuri , franjuri 3.sticla:
 Se realiz mobila cu armatura -In sec 18 se dezvolta portelanul european, astfel incat se inglobeaza medalioane in mobilier -nu numai oglinzi -secXIX: primul mobilier din sticla 4.portelan: secXVIII- se dezvolta(originar din China); portelanul de SEVRE
 Ludovic XVI 5.metal-cupru, bronz, aluminiu, aur, argint -sec XVII-XVIII- in Anglia: piese integral din argint 6.piei animale- piele presata -scaune: fasii de piele impletite -piele presata de Islam -Renastere: sezut, spatar imbracate in piele 7.blanuri-Art Deco: blanuri africane, blana de capra, zebra 8.piatra: marmura, alabastru- deobicei blaturi de masa -marmura: mobilier antic roman si grec -alabastru-la mobilier corp, ornamente 9.materiale organice folosite pentru lacuri: rasini topite de arbori 10.vopsele: pigmenti naturali sau sintetici -crearea baiturilor pentru lemn -inlocuire lemn de mahon: vopsea neagra plus bait 11.hartia: mobilier papier mache- sec XIX- initial de mici dimensiuni , ulterior mai mari dar cu armaturi metalice sau din lemn
3. Ornamente din “registrul ornamental islamic” –
 Detalieri si influiente in arta si mobilierul european, exemplificari prin desen , piese de mobilier
- relativa interdictie musulmana de reprezentare a fiintelor vii (animale si om) a avut ca urmare fireasca dezvoltarea ornamenticii pe alte cai -stilul decorativ original islamic
 arabescul
 acopera suprafetele moscheilor, palatelor, usilor, bijutariilor, cu o fantezie inepuizabila de mare rafinament - elementele pur geometrice se imbuna cu frunze de acant, de feriga, cu lastare de plante, de vita de vie, incrucisandu-se in toate directiile, nelasand spatii goale, dar nici supraincarcate - combinatii in care policromia (predominand auriul, albastrul si rosul) completeaza efectul magic produs asupra privitorului - compizitie de un echilibru perfect si de o surprinzatoare precizie
 
 3
- arabescul
 amprenta unei arte aristocratice, de mare finete, austera si absttracta, de mare eleganta si distinctie, de o permanenta armonie echilibrata - ornamentele geometrice - cercurile, patratele, hexagoanele, octogoanele, poligoanele stelate, compozitiile marunte de linii frante - ornamentele vegetale
 foarte variate si puternic stilizate : zambile, vrejuri de fasole si de dovleac, garoafe, margarete, flori de iasomie, lalele, vita de vie - decorul caligrafic
 rol predominant in ornamentica
 semne elegante si variate ale scrierii arabe - cuvintele si versetele Coranului
 omniprezente - scrierea denumita kufica
 sta la originea caligrafiei arabe
 caracteristica sec VII
 IX; mai tarziu semnele au fost rotunjite
 scrierea actuala - arabescurile = combinatii ale ornamentelor cu caligrafia araba - specifice ornamentatiei interioare si exterioare sunt placutele de faianta policroma (albastru de cobalt, turcoaz, alb, rosu, negru), glazurate
 aspect de covor oriental - mai apar motivul paunului, bradul - specificul ornamenticii islamice este acoperirea intregii suprafete cu decoratii indifernet de obiectul de arta sau arhitectura creat.
4. Ornamente “de factura geometrica” –
 Prezentare si exemplificare prin desen la piese si stiluri
 Cele mai des folosite motive geometrice sunt punctul si linia. Sculptura taraneasca aplicata la decorarea stalpilor se caracterizeaza prin ornamentica exclusiv geometrica. Ornamentica crestaturilor in lemn e dominata de motivele geometrice sau stilizate. Decorul geometric e cel mai potrivit materiei prime folosite, lemnul, ale carui fibre, cu deosebire la brad, impun taieturi si intretaieri de linii drepte sau a caror curbura nu e prea accentuata. Reprezentari de flori si animale sunt mai greu de realizat, necesitand unelte perfectionate. Cu toate ca au intervenit schimbari legate de perfectionarea uneltelor si de nivelul crescut al cunostintelor, totusi se mentine aceeasi masura in repartizarea decorului ca si predominanta motivelor geometrice. Zonele in care continua vechea traditie a crestaturilor sunt cele care au cunoscut o deosebita inflorire in acest gen si in trecut: nordul Olteniei, nordul Moldovei, Maramures, Ciuc. Decorul in lemn al bisericilor nu se deosebeste cu nimic de cel al caselor taranesti. Bisericile de lemn din Oltenia au stalpii si undrelele de stejar ciopliti in aceleasi volume geometrice variate ca si stalpii caselor. Usa propriu-zisa, lucrata intr-o singura bucata, e fie acoperita literalmente de sculptura geometrica taraneasca, fie dublata ca de un fel de placaj gros, alcatuit din bucati rombice de scandura, pe care sunt crestate rozete. In interior, nervurile de pe arcurile ce sustin bolta sint sculptate folosind motivul franghiei sau torsada subtire si se incheie intr-o
rozeta
. Motivul voalului (meandrei) il intalnim mai ales la piese cu or inspirate din orient. Motivul franghiei rasucite din masline. Motivul franghiei rasucite din masline si perle. Motivul dintelui de lup. Punct de nisip
,
punct de prajitura
,
punct de diamant
.
Apar tipuri de poligoane stelate in arta araba. Covoarele din Tarnave sunt adesea impodobite cu motive or geometrice.
5. Ornamente inspirate din regnul vegetal
 Prezentare si exemplificari prin desen - piese si stil
 Aceste reprezentari sunt apropiate de forme naturale. Reprezentarile pot fi singulare sau asociate prezentate in compozitii (ex.: cosuri si vase cu flori, buchete, etc.). Arborele - E format din 3 parti: radacina, trunchiul si coloana. Reprezinta legatura intre cer si pamant: coloana=cer, redacina=pamant, trunchiul=element de legatura si/sau ax. E considerat sacru de catre tibetani, sirieni, preoti druizi, nordici, greci, romani. Arborii pereni sunt asociati nemuririi sau reprezinta viata de dupa moarte, iar cel cu frunze cazatoare reprezinta schimbare, regenerare. Frunza de acant - Regasita in toata perioada in care se face decoratie, dar se regaseste mai ales in or grecilor si romanilor. Palmeta - Din antichitate. Exista forme diferite de reprezentare pt fiecare epoca. Maslinu - Simbol al zeitei Atena. Reprezentat prin coronita din frunze de maslin. Apare in toate perioadele. Vita de vie - E simbolul vitalitatii. Apar reprezentari ale ciorchinelor si frunzelor. Or prezenta din Antichitate. Este asociata lui Bachus. Apare in toate or inspirate din Antichitate dar si independent. Apare mai ales in or franceza unde e usor de recunoscut. Iedera - Simbol al prieteniei. Apare in Grecia antica si in arta romana. Exista 2 tipuri de frunze: cea pe care o cunoastem si cu frunze mai rotunjite. Feriga - Apare impreuna cu frunza de acant pe capiteluri corintice. Frunza de stejar - Simbolul lui Jupiter. Stejarul e adorat de catre Druizi, la fel ca si vascul. E deseori asociat cu ghinda. Apare in arta antica, Evul Mediul, sec 19. Frunza de papirus - Prezenta din antichitatea egipteana. Lotus - Prezentat impreuna cu frunza de papirus. Apare in Egipt, India, China mai putin, Mesopotamia. E simbolul nemuririi sial devenirii urbane. Reprezentarea in care infloreste spectaculos dintr-o mlastina e un simbol folosit de arta orientala vizavi de iluminare. Are de asemenea interpretariegiptene. Palmieru - Simbol al vietii eterne. Apare in Antichitatea romana. Este reprezentat sub forma frunzelor sau a copacului.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->