UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

DREPTUL MEDIULUI
CURS PENTRU STUDENTII DE LA I.D.D

LECTOR UNIV. Drd Gabriela Gyongy MIHUT

OBIECTIVELE CURSULUI
EVALUAREA CUNOSTINTELOR

Sectiunea 1 : Obiectivele cursului Suportul de curs se adreseaza studentilor de la Universitatea Nicolae Titulescu, invatamant la distanta, avand ca finalitate explicarea institutiilor de dreptul mediului. Lucrarea trateaza aspectele fundamentale ale dreptului mediului avand drept scop introducerea studentilor in domeniul protectiei mediului, cunoasterii si intelegerii notiunilor de baza si a regulilor legislative aplicabile in diverse sectoare de activitate . La elaborarea cursului au fost avute in vedere Codul Civil actual, Codul Penal actual si legislatia in materie . Prezentul curs are drept obiective : 1. Analiza institutiilor fundamentale ale Dreptului Mediului ; 2.Transmiterea informatiilor necesare pentru interpretarea si aplicarea corecta a legislatiei in materie 3. Transmiterea cunostintelor necesare pentru a putea profesa in domeniu ; Conform fisei disciplinei , competentele specifice ale acesteia sunt urmatoarele: 1. Competentele de cunoastere si intelegere (cunoaterea si utilizarea adecvata a
notiunilor specifice disciplinei) Cunoasterea din punct de vedere stiintific a domeniului dreptului mediului Inelegerea si utilizarea adecvata a notiunilor de : mediu, dreptul omului la un mediu sanatos, autorizatie, bilant de mediu , protectia faunei, florei, etc.

2. Competentele de explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei,

proiecte, procese precum si a coninuturilor teoretice si practice ale disciplinei) Explicarea si interpretarea principiilor de baza ale dreptului mediului Explicarea si interpretarea legislatiei in domeniu

3. Competente instrumental-aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea

activitatilor practice specifice, utilizarea unor metode, tehnici si instrumente de investigare si de aplicare) Rezolvarea de studii de caz privind aplicarea legislatiei de mediu

4. Competente atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de

domeniul stiintific/ cultivarea unui mediu stiintific centrat pe valori si relatii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale, morale si civice/ valorificarea optima si creativa a propriului potential in activitatile stiintifice/ implicarea in dezvoltarea institutionala si in promovarea inovatiilor stiintifice/angajarea in relatii de parteneriat cu alte persoane institutii cu responsabilitati similare/ participarea la propria dezvoltare profesionala) Contribuie la formarea si dezvoltarea gandirii juridice si a unei atitudini pozitive si responsabile fat de domeniul stiintei

Sectiunea 2 Evaluarea cunostintelor La evaluarea cunostintelor se iau in considerare raspunsurile la examen 70 %, testarea continua pe parcursul semestrului 10 % si activitatea de redactare a referatelor 20 %.

Unitatea de invatare nr. 1 INTRODUCERE IN STUDIUL DREPTULUI MEDIULUI

Cuprins Sectiunea 1. Dreptul mediului 1.1. Mediul si dreptul mediului - definitii si obiectul dreptului mediului ; 1.2. Delimitarea dreptului mediului de celelalte ramuri ale dreptului; 1.3. Izvoarele dreptului mediului ; 1.4. Principiile dreptului mediului ; Sectiunea 2. Dreptul fundamental la un mediu sanatos 2.2.1 Trasaturile dreptului fundamental la un mediu sanatos ; 2.2.2. Natura Juridica a acestuia ; 2.2.3. Titularul dreptului fundamental la un mediu sanatos ; Obiectivele unitatii de invatare Dupa studiul acestei unitati de invatare veti reusi sa : definiti mediul si dreptul mediului; definiti obiectul dreptului mediului si raportul juridic de dreptul mediului; intelegeti tipul de relatii care se stabilesc intre subiectii la raportul juridic de mediu; intelegeti principiile care stau la baza dreptului mediului, in special principiul poluatorul plateste si consecintele practice ale acestora; intelegeti continutul dreptului omului la un mediu sanatos;

SECTIUNEA 1 . DREPTUL MEDIULUI 1.1. . Mediul si dreptul mediului - definitii si obiectul i dreptului mediului 1.1.1.Definitia mediului Definitie Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului ( art.2 A nOUG.195/2005 ) . A Analiza definitiei : -mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei dar si unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului. Prin urmare, intra in categoria de mediu nu numai elementele

exterioare ale acestuia ci si materiile anorganice si acele elementele care tin de dezvoltarea psihologica , sanatoasa si istorica a omului. Se impune a se retine faptul ca aerul de la locul de munca nu se incadreaza in notiunea de mediu. - mediul geologic, in calitate de componenta a mediului , cuprinde ansamblul structurilor geologice de la suprafata pamantului in adancime: sol, ape subterane, formatiuni geologice.

Alte definitii mediul cuprinde elemente precum : fiinta umana, solul si subsolul si resursele acestora, apa, fauna, deseurile, resursele solului, etc. ( definitie care se desprinde din continutul tratatelor constitutive ) ; dreptul la un mediu sanatos cuprinde: calitatea zonelor de locuit, a aerului, a apei destinate consumului, a apei raurilor, lacurilor, apelor marine, fauna, flora, peisajele, etc.( Declaratia Privind Mediul adoptata in 1990 de Consiliul European) ; mediul cuprinde pe de o parte elementele de mediu enumerate anterior dar si factori precum : energia, zgomotul, radiatiile, substantele, deseurile, deversarile, etc. care au efecte asupra starii mediului ( definitia a fost cuprinsa in textul a numeroase documente comunitare ) ; la nivel international nu exista o definitie etalon a notiunii de mediu, fiecare act normativ international continand prevederi proprii in acest sens. Cu titlu exemplificativ indicam Conventia Privind Raspunderea Civila Pentru Daune Rezultand din Exercitarea de Activitati Periculoase Pentru Mediu adoptata in 1993, conventie care defineste mediul aratand ca acesta cuprinde resursele naturale biotice si abiotice, fauna, flora, solul si subsolul, aerul, apa, interactiunea dintre acestea, elementele caracteristice ale peisajului si mostenirea culturala.

1.1.2. Definitia dreptului mediului Definitie Dreptul mediului reprezinta ansamblul normelor juridice avand drept obiect relatiile sociale privind protectia, conservarea si ameliorarea mediului inconjurator.

Analiza definitiei in sens larg, protectia cuprinde toate problemele prevenirii si combaterii degradarii mediului, conservarii si ameliorarii sale ; protectia presupune aplicarea unor planificari si gestiuni ecologice globale avand la baza reglementari, proceduri, instituirea de obligatii, de interdictii, etc. aceste norme sunt edictate in vederea asigurarii dezvoltarii durabile a mediului.

Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care permite generatiilor prezente satisfacerea nevoilor actuale fara a pune in pericol posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi.

Important de retinut ! Protectia mediului inconjurator este considerata un obiectiv de interes major pentru societate. Prin urmare, normele de dreptul mediului sunt norme imperative iar relatia dintre subiectii care participa la raporturile juridice de dreptul mediului este una de subordonare.

In aceasta relatie de subordonare, subiectii sunt urmatorii: subiectul activ este intotdeauna o institutie publica care : -fie edicteaza norme ; -fie controleaza si obliga subiectul pasiv la luarea de masuri in vederea prevenirii, ameliorarii sau refacerii mediului inconjurator (aplica amenzi , obliga la luarea de masuri pentru a controla, a preveni sau a repara daunele aduse mediului, suspenda activitatea agentului economic responsabil sau chiar decide inchiderea unitatii acestuia,etc. ) subiectul pasiv poate fi orice persoana fizica sau juridica, publica sau privata.

Important de retinut !

Normele de dreptul mediului au drept scop principal prevenirea unor eventuale daune sau ameliorarea prejudiciului adus mediului si, doar in mod exceptional, au caracter sanctionator. Normele de mediu consacra o justitie de mediu bazata pe echitatea intre oameni, intre specii si intre generatii.

cele mai multe norme reglementeaza conduita persoanei fizice sau juridice, instituind obligatii de a face sau a nu face

ex. obtinerea autorizatiei de mediu inainte de inceperea activitatii sau luarea de masuri preventive precum depozitarea deseurilor periculoase pe platforme special amenajate, etc.

incalcarea normelor de dreptul mediului este sanctionata contraventional sau penal

ex. - desfasurarea unei activitati comerciale, supusa autorizarii din punct de vedere al protectiei mediului, fara obtinerea autorizatiei de mediu reprezinta contaventie ; - continuarea activitatii comerciale dupa suspendarea autorizatiei de mediu sau retragerea acesteia reprezinta infractiune ;

1.1.3. Obiectul dreptului mediului Definitie Obiectul dreptului mediului il reprezinta relatiile sociale care iau nastere in procesul de conservare, protectie si ameliorare a mediului. Analiza definitiei Intra in aceasta categorie : relatiile sociale care iau nastere in legatura cu structura organizatorica a protectiei mediului respectiv institutii, cu activitatile umane ( sociale, economice, etc.) cu impact asupra mediului, activitati care sunt supuse evaluarii si avizarii respectiv autorizarii; relatiile sociale care iau nastere ca urmare a indeplinirii de catre autoritati a atributiilor specifice in acest domeniu; relatiile sociale referitoare la utilizarea resurselor naturale, instituirea de obligatii speciale, interdictii, mentinerea si refacerea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica, conservarea fondului forestier si reampadurirea, etc.

1.2. Delimitarea dreptului mediului de celelalte ramuri ale dreptului dreptul mediului prezinta conexiuni sau interferente cu celelalte ramuri ale dreptului dar si o serie de particularitati care ii confera un caracter autonom.

Dreptul mediului Dreptul constitutional

1.2.1 Dreptul mediului si dreptul constitutional dreptul constitutional cuprinde normele fundamentale avand drept obiect organizarea si functionarea organelor statului si drepturile si obligatiile fundamentale ale cetatenilor. intre cele doua ramuri ale dreptului exista o stransa legatura data de faptul ca dreptul constitutional consacra drepturi si obligatii fundamentale pentru dreptul mediului precum dreptul la un mediu sanatos, obligatia de conservare, protejare si ameliorare a acestuia, etc.

Ex. - art.35 din Constitutie consacra dreptul oricarei persoane la un

mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic, obligatia statului de a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept si a persoanelor fizice si juridice de a proteja si a ameliora mediul inconjurator; -art. 44 ( 7 ) din Constitutie- consacra servitutea legala de mediu1 ; -art. 135 din Constitutie- consacra obligatiile statului in materie de mediu 2 ; -art 136 din acelasi act normativ defineste proprietatea publica si regimul de gestionare a acesteia3 ;

intre cele doua exista diferente, dreptul constitutional reglementand si institutiile statului, modul de functionare a acestora, etc.

Dreptul Mediului Dreptul Civil

1.2.2. Dreptul mediului si dreptul civil intre cele doua ramuri de drept exista o stransa legatura determinata de efectele exercitarii dreptului de proprietate si a dezmembramintelor sale asupra mediului; normele dreptului civil se intersecteaza cu normele de mediu privind padurile, solul si subsolul, apa, etc. dispozitiile codului civil in materia raspunderii reprezinta dreptul comun in materia raspunderii in dreptul mediului; intre cele doua ramuri de drept exista insa si diferente precum : - pozitia pe care se afla subiectii care intra in raporturile juridice de drept civil respectiv dreptul mediului In primul caz acestia se afla pe pozitie de egalitate in timp ce in cel de-al doilea caz, acestia se afla pe pozitii de subordonare. - continutul raporturilor de drept civil este de regula stabilit de catre parti in timp ce continutul raporturilor juridice de drept al mediului este stabilit prin lege - in cazul raporturilor juridice civile, subiectul pasiv este de regula nedeterminat ( obligatia de a nu face nimic de natura sa stanjeneasca exercitiul dreptului revine tuturor persoanelor) in timp ce in cazul raporturilor juridice de dreptul mediului el este de regula determinat ( obligatia de a face sau nu face ceva privind protectia sau ameliorarea mediului revine anumitor persoane)
1

art 44 al.7 din Constitutie ,, Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului 2 art. 135 (2) ,, Statul trebuie sa asigure: d) exploatarea resurselor naturale in concordan cu interesul national; e) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator precum si mentinerea echilibrului ecologic; 3 art 136 - (3) ,, Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potenial energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. (4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate. De asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica .

- raspunderea poluatorului prezinta particularitati: a. raspunderea este de regula obiectiva si nu subiectiva b. raspunderea este solidara c. exista o raspundere preventiva Comerciantii care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului sunt obligati sa plateasca o taxa catre fondul de mediu. In acele cazuri in care poluatorul nu poate fi identificat, din banii care se strang prin colectarea acestor taxe, statul plateste cheltuielile pentru readucerea mediului la starea initiala .

Dreptul mediului Dreptul administrativ

1.2.3.Dreptul mediului si dreptul administrativ dreptul mediului are cea mai stransa legatura cu dreptul administrativ. Normele de dreptul mediului sunt norme administrative iar institutiile care actioneaza in domeniul protectiei mediului sunt institutii administrative speciale; actele emise de catre autoritatile de mediu sunt, de regula, acte administrative individuale; normele dreptului mediului au avut un impact semnificativ asupra normelor dreptului administrativ prin instituirea unei administratii speciale, cu atributii specifice; atat in raporturile juridice de dreptul mediului cat si in cele administrative, partile se afla pe pozitii de subordonare, cel mai adesea una din parti este o autoritate a statului; diferenta dintre cele doua ramuri ale dreptului rezida din faptul ca raporturile de dreptul mediului iau nastere in vederea infaptuirii protectiei, conservarii si dezvoltarii mediului in timp ce dreptul administrativ reglementeaza relatiile sociale nascute in vederea realizarii activitatii executive; 1.2.4 Dreptul mediului si dreptul penal intre cele doua ramuri se afla o stransa legatura care se datoreaza faptului ca in codul penal sunt prevazute o serie de infractiuni de mediu dar si datorita faptului ca legislatia de mediu prevede o serie de infractiuni speciale care completeaza dreptul penal. 1.2.5. Dreptul mediului si dreptul urbanismului dreptul urbanismului reprezinta o parte a dreptului mediului si anume acea parte care contine norme referitoare la: dezvoltarea localitatilor, realizarea constructiilor, construirea drumurilor, amenajarea parcurilor, etc. interpatrunderea dintre dreptul urbanismului si dreptul mediului a condus la crearea unui drept al urbanismului al carui scop este crearea unui cadru optim de viata; 1.2.6. Dreptul mediului si dreptul energiei dreptul energiei, ramura noua de drept, reglementeaza exploatarea surselor de energie , conservarea si distribuirea sa si include si aspecte vizand protejarea resurselor energetice, dezvoltarea de noi energii, ( solara, eoliana, biogazul etc. ), protejarea a factorilor de mediu . Prin urmare, acesta inglobeaza si aspecte ce tin de dreptul mediului ;

Dreptul mediului Dreptul penal

Dreptul mediuluiDreptul urbanism ului

Dreptul mediuluiDreptul energiei

 diferenta dintre cele doua ramuri de drept consta in aceea ca in timp ce dreptul energiei vizeaza exploatarea surselor de energie, dreptul mediului are drept obiect principal protectia, conservarea si dezvoltarea acestora si a mediului in general.

1.3 Izvoarele dreptului mediului Dreptul mediului cuprinde trei categorii de izvoare: izvoare interne izvoare comunitare izvoare internationale

Izvoarele interne Constitutia Romaniei adoptata in 1991 si modificata in 2003 care in : - art.35 consacra dreptul omului la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, totodata obligatia statului de a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept si a persoanelor fizice si juridice de a proteja si a ameliora mediul inconjurator. Acest articol reprezinta, alaturi de art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, temeiul juridic al oricarei actiuni in instanta ; - art.44 alin.7 din Constitutie prevede obligatia proprietarului unui teren de a respecta sarcinile de mediu si buna vecinatate. Se consacra astfel o servitute legala de mediu ; - art.135 consacra si obligatia statului de a lua masurile necesare in vederea protectiei si ameliorarii mediului inconjurator ; - art. 136 indica bunurile care sunt considerate de interes public (plajele, marea teritoriala, atmosfera, zona economica, etc.), regimul juridic al utilizarii acestora si totodata obligatiile care incumba statului (obligatia de a se asigura ca utilizarea resurselor naturale se utilizeaza in mod rational, obligatia de a lua masurile necesare ca dreptul la mediu sa poata fi exercitat, obligatia de a proteja si a ameliora mediul inconjurator, etc.) Codurile: civil, silvic,in materia protectiei consumatorului, etc. Legi: ex.legea 265/2006 care aproba OUG195/2005si legi sectoriale in domeniul protectiei apelor, solului, animalelor, deseurilor, etc. Ordonante si ordonante de urgenta ale guvernului:OUG. 195/2005 reprezinta norma cadru in domeniul protectiei mediului Acte ministeriale; Hotarari de Guvern; Acte ale autoritatilor locale Jurisprudenta deciziile Curtii Constitutionale, deciziile pronuntate de Inalta Curte de Justitie si Casatie in recursurile in interesul legii, deciziile privind legalitatea actelor administrative normative O importanta din ce in ce mai mare o prezinta deciziile Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Izvoarele comunitare tratele constitutive ale Uniunii Europene ( ex. art 174 si 175 din TCE ); directive ; regulamente ; decizii ;

 recomandari IIzvoarele internationale conventii internationale ex. Conventia UNESCO privind Protectia Patrimoniului Mondial, Cultural si Natural ( 1972), Conventia de la Basel privind Controlul Transporturilor Peste Frontiere a Deseurilor Periculoase si a Eliminarii Acestora ( 1979); tratate ; protocoale ; cutuma ; uzantele din materie comerciala ; jurisprudenta

Important de retinut ! 1.Conform art 11 al. 2 din Constitutie ,,Tratatele ratificate de Parlament ... fac parte din dreptul intern . 2. In dreptul mediului sunt cunoscute peste 900 de conventii internationale .

1.4. Principiile dreptului mediului 4 Definitie Principiile reprezinta reguli de maxima generalitate si universalitate, obligatorii care trebuiesc respectate de catre toate statele. Acestea sunt luate drept reper cu ocazia emiterii de norme dar si la interpretarea acestora.

Analiza definitiei: principiile sunt reguli obligatorii care trebuiesc respectate de toate statele ; principiile stau la baza emiterii de norme sau la baza interpretari acestora ; acestea au fost consacrate la nivel national prin art .3 din OUG. 195/2005 , la nivel comunitar prin tratatele constitutive ( in special art 174 din TCE ) si la nivel international prin Declaratia de la Stokholm (1972 ), Carta Mondiala a Naturii (1983) si Declaratia de la Rio de Janeiro (1992) .

Art.3 din OUG 195/2005

Principii:

Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale; Principiul precautiei in luare deciziilor;
4

Conform art 174 al. 2 din TCE ( Tratatul Constitutiv al UE ), modificat prin Tratatul de la Lisabona ,, Politica Comunitatii in domeniul mediului urmareste un inalt nivel de protectie, tinand seama de diversitatea situatiilor din diferitele regiuni ale Comunitatii. Aceasta se bazeaza pe principiile precautiei, actiunii preventive, pe principiul remedierii cu prioritate la sursa a daunelor provocate mediului si pe principiul poluatorul plateste .

Principiul actiunii preventive; Principiul corectarii cu prioritate la sursa a atingerilor aduse mediului ; Principiul poluatorul plateste; Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; Principiul utilizarii durabile a resurselor naturale; Principiul informarii publicului, a participarii acestuia la luarea deciziei precum si accesul la justitie in problemele de mediu; Principiul subsidiaritatii (principiu comunitar); Principiul dezvoltarii colaborarii internationale in problemele de mediu (principiu international ); Principiul sic utere tuo ( principiu international).

1.4.1 Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale: Continut Acest principiu presupune ca la elaborarea strategiilor nationale si la edictarea de norme sa fie luate in considerare cerintele protectiei mediului. strategiile in domeniul protectiei mediului se elaboreaza sectorial ; in prezent accentul se pune pe patru din aceste sectoare: agricultura, energie,dezvoltare regionala si cooperare internationala. In domeniul agriculturii sunt avute in vedere finantarea si gasirea de surse de finantare in vederea practicarii unei agriculturii ecologice (fara ingrasaminte chimice), retehnologizarea si protejarea solului. In sectorul energetic se acorda o deosebita atentie daunelor produse mediului prin utilizarea rationala a energiei , conservarea resurselor de energie existente, utilizarea de surse de energie alternativa. Colaborarea regionala reprezinta prioritatea actuala a UE in domeniu. 1.4.2. Principiul precautiei in luarea deciziilor: Continut Conform acestui principiu orice decizie privind desfasurarea unei anumite activitati trebuie luata cu maxima viligenta astfel incat sa fie prevenite eventuale daune care pot fi produse mediului. nu intotdeauna consecintele deciziilor adoptate si a actiunilor intreprinse sunt previzibile . Conform acestui principiu, anumite masuri trebuiesc luate chiar daca nu exista nici o certitudine stiintifica in privinta probabilitatii surveniri riscului ori inainte ca pragul de risc pentru mediu sa fie atins. la nivel legislativ s-au stabilit o serie de cerinte care sa-l determine subiectul activ sa analizeze cu maxima atentie consecintele activitatii sale ;
Ex. S-a instituit obligatia de a obtine autorizatie de mediu si de a intocmi o evaluare de mediu .

evaluarea de mediu cuprinde potentialele consecinte directe, indirecte, adiacente, accidentale, etc. pe care activitatea respectiva o poate avea asupra mediului inconjurator. Comerciantii care doresc desfasurarea de activitati care pot avea un impact semnificativ asupra mediului inconjurator sunt obligati sa intocmeasca si un bilant de

mediu prin care sa indice mijloacele si modalitatile de prevenire ale acestor consecinte. In acest mod, petentul (subiectul activ) va fi obligat sa manifeste prudenta in luarea deciziei ; Curtea de Justitie a Uniunii Europene ( CJUE) a aplicat acest principiu in deciziile sale privind aspecte legate de protectia sanatatii umane, de fauna, etc. principiul obliga comerciantul sa notifice imediat autoritatea competenta despre riscurile noi aparute si , totodata, obliga autoritatile competente sa informeze imediat Comisia si celelalte state membre despre interzicerea sau limitarea comercializarii pe teritoriul sau a unui produs.

1.4.3. Principiul actiunii preventive Continut Acest principiu presupune ca persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate sa ia toate masurile necesare pentru a preveni potentialele daune care pot fi aduse mediului inconjurator. Prevenirea implica, pe de o parte, evaluarea riscurilor pentru a evita pericolele iar pe de alta parte, intreprinderea actiunilor posibile bazate pe informatiile prezente.
Ex. cel care desfasoara o activitate industriala are obligatia de a se asigura ca furnalele sale sunt retehnologizate si nu emit gaze, noxe sau vibratii pestelimitele legale admise, un alt exemplu este acela ca persoana fizica trebuie sa se asigure ca elimina deseurile menajere astfel incat sa nu polueze mediul inconjurator.

in acest scop prin legislatia in domeniu s-au instituit in sarcina persoanelor fizice si juridice o serie de obligatii precum: - obligatia de a lua in calcul aspectele legate de protectia mediului ( studiul de impact asupra mediului ); - obligatia obtinerii autorizatiei de mediu ; - obligatia obtinerii autorizatiei de import/export in cazul importurilor de deseuri periculoase, microorganisme, subtante chimice,etc. ; - obligatia de a depozita deseurile periculoase in depozite speciale si de a tine evidenta acestora ; - obligatia ca la inchiderea activitatii sa fie ecologizata zona in care s-a desfasurat activitatea respectiva ; - etc.

Important de retinut ! Diferenta dintre precautie si preventie rezida in aceea ca in timp ce actiunile preventive vizeaza un risc cunoscut actual , precautia presupune un risc necunoscut , incert.

1.4.4. Principiul corectarii cu prioritate la sursa a atingerilor aduse mediului Continut Principiul vizeaza combaterea poluarii prin actiunea asupra surselor acesteia . CJUE a apreciat ca interzicerea unor exporturi de deseuri este justificata pe motiv ca exigentele acestui principiu impun ca depozitarea deseurilor sa se realizeze cat mai aproape de locul generarii acestora; corectarea la sursa se realizeaza prin impunerea de standarde de calitate sau de limite de emisie; in acest scop Garda de Mediu realizeaza controale repetate si obliga comerciantii sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca activitatea pe care o desfasoara produce daune cat mai mici mediului inconjurator. Acestia pot fi obligati sa realizeze investitii in retehnologizare, sa creeze platforme speciale de depozitare, etc.

1.4.5. Principiul poluatorul plateste Continut Conform acestui principiu, cel care a provocat o dauna mediului inconjurator este obligat la suportarea costului prevenirii or repararii acestuia si la plata, daca este cazul , a eventualelor daune morale .
principiul

a fost consacrat la nivel comunitar prin art 174 al. 2 din TCE ( Tratatul Constitutiv al UE ), modificat prin Tratatul de la Lisabona :
,, Politica Comunitatii in domeniul mediului urmareste un inalt nivel de protectie, tinand seama de diversitatea situatiilor din diferitele regiuni ale Comunitatii. Aceasta se bazeaza pe principiile precautiei, actiunii preventive, pe principiul remedierii cu prioritate la sursa a daunelor provocate mediului si pe principiul poluatorul plateste .

iar la nivel international prin Declaratia de la Rio, Principiul 16

,, Autoritatile nationale trebuie sa faca eforturi pentru a promova internalizarea costurilor pentru protectia mediului i utilizarea instrumentelor economice, luand in considerare abordarea conform careia, in principiu, poluatorul trebuie sa suporte costul poluarii, cu preocuparea cuvenita pentru interesul public i fara a distorsiona comerul i investitiile internationale.

principiul presupune instituirea de taxe si redevente asfel incat costurile poluarii sa fie internalizate . costurile poluarii trebuie fie suportate prin taxe de societate doar in cazurile exceptionale : in cazul poluarilor orfane sau difuze atunci cand nu exista ,sau nu se poate stabili nici o legatura de cauzalitate cu un eventual poluator . In mod, exceptional, in cazul poluarilor difuze, se admite utilizarea prezumtiei de cauzalitate in acele situatii in care exista indicii suficiente desi principiul semnifica faptul ca suportarea costurilor poluarii nu trebuie sa cada in sarcina statului, a fondurilor publice ci in sarcina poluatorului, intelesul exact al principiului este si la aceasta data neclar ; definirea acestui principiu cade in sarcina leguitorului national legiutorul roman s-a multumit sa mentioneze doar principiul , nedefinindu-l( vezi art 3 lit.e din OUG.195/2005) ;

 directiva 2004/35/EC5, art.14 al.2 - instructa Comisia ca pana in 30 aprilie 2010 sa pregateasca un raport cu privire la stadiul pietei si sa formuleze propuneri referitoare la un sistem de garantie financiara obligatorie armonizata ; CJUE si-a exprimat opinia cu privire la aplicarea acestui principiu in nenumarate cazuri : - Cauza Stanley si altii principiul este o expresie a proportionalitatii ; - Cauzele Van de Walle si Commune de Mesquer v Total France SA si Total International Ltd. - producatorul sau detinatorul precedent al deseului nu poate fi tinut raspunzator pentru costurile de eliminare a deseurilor decat daca a contribuit prin comportamentul sau la producerea poluarii ; - Cauza Raffinerie Mediterranee ( Erg) Spa trebuie intotdeauna stabilita legatura de cauzalitate. Exceptie - poluarile difuze cand este permisa aplicarea prezumtiei de cauzalitate.; - Concluzionand : CJUE stabileste limite largi ale aplicarii principiului poluatorul plateste ;

1.4.6 .Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural

Continut

Conform acestui principiu, resursele planetei, ecosistemele si vietuitoarele trebuiesc utilizate in mod rational fara a pereclita intregritatea celorlalte sisteme si specii cu care interactioneaza.
Ex. nu putem defrisa irational paduri in care vietuiesc anumite specii de animale precum zimbrii.

principiul este consacrat in Conventia Privind Diversitatea Biologica ( Rio de Janeiro 1992 )6 si in alte documente internationale;
5

Directiva 2004/35/EC- in materia raspunderii de mediu cu privire la prevenirea si remedierea daunelor de mediu Official Journal L 143 , 30/04/2004 P. 0056 0075; Directiva a fost transpusa in dreptul intern prin OUG68/2007 ; 6 Conventia a fost ratificata prin legea nr. 58/94 ; L.58/94 : art .3 -Principiu In conformitate cu Carta Organizatiei Natiunilor Unite si cu principiile dreptului international, statele au dreptul suveran de a exploata propriile lor resurse, in conformitate cu propriile lor politici de mediu, si responsabilitatea sa asigure ca activitatile de sub jurisdictia si controlul lor sa nu cauzeze prejudicii mediului altor state sau zonelor din afara limitelor jurisdictiei lor nationale si Art10 -Utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice In masura posibilitatilor si in functie de necesitati, fiecare parte contractanta: a) va integra cerintele conservarii si utilizarii durabile a resurselor biologice in luarea deciziilor la nivel national; b) va adopta masuri legate de utilizarea resurselor biologice pentru a evita sau a reduce impactul negativ asupra diversitatii biologice; c) va proteja si incuraja utilizarea curenta a resurselor biologice, in conformitate cu practicile culturale traditionale care sint compatibile cu conservarea si utilizarea durabila; d) va ajuta populatiile locale in dezvoltarea si implementarea actiunilor de reconstructie ecologica in zonele degradate unde s-a redus diversitatea biologica; si

1.4.7.Principiul utilizarii durabile a resurselor naturale Continut Conform acestui principiu, resursele naturale trebuiesc utilizate astfel incat sa se satifaca nevoile generatiei actuale fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de asi satisface propriile nevoi . intr-o alta definitie , principiul desemneaza totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socio-economica, al caror fundament il reprezinta in primul rand asigurarea unui echilibru intre aceste sisteme socio-economice si elementele capitalului natural; principiul este consacrat pentru prima data in Raportul Brundtland ( 1987) si apoi in numeroase documente internationale 7 conform acestui raport, dezvoltarea durabila semnifica : - asigurarea in continuare a cresterii economice cu respectarea conditiei de baza a conservarii resurselor naturale; - eliminarea saraciei si asigurarea conditiilor satisfacerii nevoilor esentiale de munca, hrana, energie, apa, locuinta si sanatate; - orientarea proceselor de crestere economica spre o noua calitate; - asigurarea unei cresteri controlate a populatiei; - conservarea si sporirea resurselor naturale, supravegherea impactului dezvoltarii economice asupra mediului; - restructurarea tehnologiilor de productie si mentinerea sub control a riscurilor acestora; - asigurarea unei abordari integrate a deciziilor privind cresterea economica, mediul inconjurator si resursele de energie. respectarea cerintelor dezvoltarii durabile reclama solutii sociale, politice, economice, demografice si tehnice; Dezvoltarea durabila a devenit si obiectivul Uniunii Europene acesta fiind inclus cand in Tratatul de la Maastricht, ( 1987) iar in 2001 este adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila a UE ( Goetherborg ) modificata in 2002 la Barcelona.

e) va incuraja cooperarea dintre autoritatile sale guvernamentale si sectorul sau privat in dezvoltarea de metode pentru utilizarea durabila a resurselor biologice. 7 Conventia Privind Diversitatea Biologica ( Rio 1992 ) , Summitul Mondial pentru Dezvoltare Durabila( Johannesburg 2002 ), etc. Termenul de dezvoltare durabila a inceput sa devina, insa, foarte cunoscut abia dupa Conferinta Internationala privind Mediul si Dezvoltarea, organizata la Rio de Janeiro (1992) la care au participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. Ea a avut ca rezultat elaborarea mai multor conventii referitoare la schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon), diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor masive. Tot atunci a fost elaborata si Agenda 21 sau Agenda Dezvoltarii Durabile . Agenda Locala 21 a fost elaborata si adoptata la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro in 1992, ca instrument de promovare a conceptului dezvoltarii durabile. La Johannesburg ( 2002) al doilea Summit promoveaza Agenda 21 ca principal instrument de realizare a bunastarii populatiei lumii. Agenda 21 stabileste prin participare publica un echilibru intre dezvoltarea economica, echitatea sociala si protectia mediului.

1.4.8.Principiul informarii publicului, a participarii acestuia la luarea deciziilor precum si accesul la justitie in problemele de mediu

Continut Principiul presupune ca orice persoan fizica sau juridica sa aiba acces la informatiile vizand starea mediului, eventuale proiecte care au fost supuse spre autorizare, dreptul de a formula opinii si a solicita respingerea cererii de autorizare a proiectului sau impunerea de obligatii suplimentare Acest principiu a fost consacrat prin Conventia de la Aarhus din 1998 si a fost preluat si de dreptul intern ; Principiul presupune dreptul de a se asocia in asociatii neguvernamentale si a actiona in justitie persoana responsabila de daune aduse mediului fara a fi nevoita sa probeze un interes personal. Informarea poate fi refuzata doar in situatii exceptionale, precum: securitatea nationala, existenta unui interes national, existenta unei proceduri confidentiale desfasurata de o autoritatea publica, existenta unui secret comercial,etc. 1.4.9.Principiul subsidiaritatii: Continut Conform acestui principiu, atunci cand problemele de mediu pot fi reglementate mai judicios la nivel comunitar decat la nivel national, reglementarea acestora se va realiza la nivel comunitar.

1.4.10 Principiul dezvoltarii colaborarii internationale in problemele de mediu: Continut Conform Declaratiei de la Stockholm si a Rezolutiei Consiliului Europei, statele membre au obligatia de a se informa reciproc si in timp util cu privire la conditiile de mediu din statul respectiv sau cu privire la producerea unor accidente sau desfasurarea unor activitati care pot produce consecinte asupra mediului statului vecin.

1.4.11 Principiul sic utere tuo: Continut Conform acestui principiu statele au obligatia de a se asigura ca activitatile exercitate in limita jurisdictiei nationale nu cauzeaza daune mediului altor state. Prin Regulile de la Helsinki s-a stabilit insa ca exista o limita de toleranta care a rezultat dintr-o echitabila utilizare.

Sectiunea 2. DREPTUL OMULUI LA UN MEDIU SANATOS 2.1 Terminologie Analiza terminologiei "dreptul omului la un mediu inconjurator sanatos si protejat" este importanta datorita necesitatii reflectarii cat mai complete in denumire atat a continutului acestui drept cat si a intinderii acestui continut. In literatura de specialitate nu exista un consens cu privire la denumirea acestui drept fiind utilizate frecvent denumiri cum ar fi: 2.1.1 - dreptul la un mediu inconjurator sanatos ; Motivarea acestei denumiri are la baza argumentul dupa care, dreptul fundamental la un mediu sanatos reprezinta premisa realizarii altor drepturi fundamentale cum ar fi: dreptul la viata, la sanatate, la integritate fizica si morala, la munca, la proprietate, etc. 2.1.2- dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic ; In emiterea acestei denumiri se pleaca de la ideea ca mediul trebuie protejat atat pentru protejarea vietii cat si pentru asigurarea calitatii ei, un astfel de drept ducand la o protectie mult mai larga decat cea care ar putea rezulta doar din dreptul protectiei sanatatii. 2.1.3 - dreptul la un mediu inconjurator de calitate ; 2.1.4- drepul la conservarea mediului inconjurator ;

Participarea cetatenilor la conservarea mediului are un dublu aspect de drept si de indatorire, aces nefiind doar beneficiari pasivi ci si responsabili in conservarea si protectia mediului inconjurator.

In doctrina se folosesc si alte denumiri cum ar fi: "drept la un mediu inconjurator decent", "drept la un mediu inconjurator sigur", "drept la un mediu curat", "drept la un mediu inconjurator conservat", etc. Toate notiunile cuprinse in denumirea acestui drept sunt elemente de continut ale "protectiei" pentru ca in lipsa acesteia, mediul dispare si pe cale de consecinta dispar toate adjectivele mentionate mai sus in calitate de denumiri. Pentru aceste considerente, apreciem ca formularea corespunzatoare este "drept la un mediu sanatos si echilibrat ecologic. ". 2.2 Notiunea de drept la un mediu sanatos si echilibrat ecologic Dreptul omului la un mediu sanatos si echilibrat ecologic este un drept subiectiv atat universal (global, colectiv) cat si individual. El este considerat ca fiind un drept nou in categoria drepturilor fundamentale ale omului, conturat mai ales si in primul rand la nivel international. 2.2.1. Trasaturile dreptului la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic Alaturi de trasaturile generale ale oricarui drept fundamental, dreptul la un mediu sanatos si echilibrat are si o serie de trasaturi specifice care ii contureaza personalitatea cum ar fi: - este un drept subiectiv, strans legat de fiecare individ, colectivitate sau populatie; - are caracter pozitiv, in sarcina statului fiind stabilite obligatii cu caracter constitutional precum si obligatiile cuprinse in legi ; - este un drept fundamental la un mediu inconjurator real si nu ideal ceea ce presupune ca acest drept trebuie protejat pentru asigurarea echilibrului ecologic, a calitatii , a sigurantei si decentei vietii; - este un drept fundamental reglementat pentru generatiile prezente si viitoare, deci are caracter temporal; - are un caracter preponderent preventiv si nu reparator al raspunderii pentru daune ecologice in sensul ca mediul inconjurator poate fi protejat in primul rand prin intermediul masurilor

preventive; - titularul dreptului la un mediu protejat este omul ; - garantarea acestui drept este obligatorie, necesara atat la nivel national cat si international, datorita consecintelor negative pe care le poate avea degradarea mediului asupra vietii pe Pamant; - este un drept fundamental nou, ce face parte din categoria drepturilor fundamentale recunoscute relativ recent in constitutiile nationale. 2.2.2 Natura juridica a dreptului fundamental la un mediu sanatos si echilibra ecologic Dat fiind caracterul special al acestui drept, in privinta naturii sale juridice, in doctrina s-au conturat o serie de opinii specifice, alaturi de cele existente in legatura cu natura juridica a drepturilor fundamentale care sunt relevante pentru toate aceste drepturi deci si pentru cel in discutie. Opiniile specifice si diferite referitoare la natura juridica a dreptului fundamental la un mediu sanatos sunt determinate de noutatea acestui drept in categoria drepturilor fundamentale, fapt pentru care natura sa juridica n-a putut fi inca analizata de catre autorii care au avut-o in vedere . O prima opinie in acest sens este cea dupa care dreptul fundamental la un mediu protejat este un drept de creanta. In motivarea acestei opinii se invoca faptul ca textele constitutionale nu fac numai referiri la necesitatea protectiei mediului ci stabilesc indatoririle statului in acest domeniu ceea ce face ca dreptul la un mediu inconjurator protejat sa reprezinte creanta cetatenilor fata de stat, creanta a carui respectare presupune interventia pozitiva a puterii publice. Aceasta opinie este contestata, deoarece se considera ca, obligatiei statului de a proteja mediul ii corespunde un drept ce nu poate fi de creanta iar raportul juridic ce se naste este un raport de drept constitutional (de drept public) ce nu poate crea obligatii civile de drept privat intre un creditor si un debitor ci numai indatoriri pentru protectia mediului atat pentru stat cat si pentru cetateni, indatoriri a caror neindeplinire atrage actionarea in justitie avand temei legal si nu un contract civil. Intr-o alta opinie, se considera ca dreptul la un mediu protejat este un drept pozitiv si nu natural pentru ca el creeaza in sarcina statului si a cetatenilor, in mod egal, obligatia de a-l conserva. Conform altor puncte de vedere, acest drept este un drept procedural. Se confunda astfel natura sa juridica cu continutul. S-a conturat si opinia dupa care dreptul la un mediu protejat este un drept moral si nu legal. Opinia nu poate fi primita intrucat se stie ca un drept subiectiv daca este un drept moral nu mai este drept. Ne raliem opiniei dupa care dreptul la un mediu sanatos si protejat, ca orice drept fundamental este un drept subiectiv ce alcatuieste impreuna cu celelalte drepturi subiective si obligatii corelative, statutul juridic al cetateanului. 2.2.3 Titularul dreptului la un mediu sanatos si echilibrat ecologic In legatura cu titularul dreptului la un mediu sanatos si echilibrat ecologic in literatura de specialitate s-au formulat mai multe opinii corespunzatoare teoriilor filozofice referitoare la relatia om - natura. Amintim in acest sens: - teoria antropocentrica (sau a finalitatii umane) - considera ca singurul titular si beneficiar al acestui drept este omul, individul; - teoria cosmogonica - dupa care dreptul la un mediu sanatos si protejat apartine naturii care include si omul; - teoria tendintei umaniste - conform careia dreptul la mediu exista doar pentru om ca singura finalitate nu si pentru natura; - teoria dupa care titularii acestui drept sunt atat individul cat si colectivitatea; - teoria dupa care titularii dreptului la un mediu sanatos sunt "popoarele" si chiar Pamantul. Teoriile care nu-l considera pe om ca titular al dreptului la un mediu sanatos nu pot fi

acceptate pe planul dreptului deoarece titular al unui asemenea drept, din punct de vedere juridic, poate fi numai omul. Subiect de drept poate fi numai o persoana fizica sau juridica. Omul trebuie considerat parte componenta a mediului ce nu poate fi desprins din punct de vedere juridic de acesta. Protectia omului necesita protectia mediului a carui protejare atrage pe cale de consecinta protejarea fiintei umane.

Important de retinut !

Participarea cetatenilor la conservarea mediului are un dublu aspect de drept si de indatorire, acestia nefiind doar beneficiari pasivi ci si responsabili in conservarea si protectia mediului inconjurator.

Test de Autoevaluare :
1. Definiti mediul . 2. Pot fi considerate istoria, spiritualitatea, energia, vibratiile, zgomotul ,etc. elemente de mediu ? 3. Definiti principiul poluatorul plateste . 4. Indicati diferenta dintre principiul precautiei si principiul preventiei . 5. Indicati continutul dreptului omului la un mediu sanatos.

Exemplu de test tip grila :

Principiul precautiei cuprinde : 1. precautia in luarea deciziei ; 1. evaluarea riscului ; 2. luarea masurilor preventive necesare; 3. luarea masurilor reparatorii necesare .

Unitatea de invatare nr. 2

MEDIUL SI PROTECTIA LUI

Cuprins Sectiunea 1 Tehnicile de protectie a mediului ; 1.1. Scurta privire asupra garantiilor financiare alternative pentru raspunderea in domeniul daunelor, conform Directivei 2004/35/CE ; 1.2 Situatia internationala; Sectiunea 2 Raspunderea persoanei fizice si a persoanei juridice in dreptul mediului ; 2.1 Raspunderea in dreptul international ; 2.2 Raspunderea in dreptul comunitar ; 2.3 Raspunderea in dreptul intern ; 2.3.1 Raspunderea civila in dreptul mediului ; 2.3.1.1. Raspunderea conform OUG.195/2005 ; 2.3.1.2. Raspunderea conform OUG.68/2007 ; 2.3.2. Raspunderea in dreptul contraventional si in dreptul penal al mediului ;

Obiectivele unitatii de invatare Dupa studiul acestei unitati de invatare veti reusi sa : Identificati tehnicile preventive de protectie a mediului ; Sa identificati particularitatile raspunderii in dreptul mediului fata de cele ale raspunderii civile, penale si contraventionale din dreptul comun ; Veti identifica regulile de aplicare ale prezumtiei de cauzalitate ; Veti intelege mecansimul de operare a raspunderii de mediu, mecanism consacrat de una dintre cele mai importante directive in materie Directiva 2004/35/EC transpusa prin OUG.68/2007 ;

Sectiunea 1 Tehnicile de protectie a mediului

Protectia mediului se realizeaza prin instituirea de ecotaxe ( ex. taxa catre Fondul de Mediu ), instituirea de garantii financiare , instrumente economico-fiscale, etc. . 1.1.Scurta privire asupra garantiilor financiare alternative pentru raspunderea in domeniul daunelor, conform Directivei 2004/35/CE8 a Parlamentului European si al Consiliului Europei privind raspunderea de mediu cu privire la prevenirea si remedierea daunelor de mediu Directiva contine trei prevederi cu privire la garantiile financiare : -art.8 al.2 -,, autoritatea competenta recupereaza , inter alia, prin intermediul unei garantii reale
8

Directiva 2004/35/EC va fi numita in continuare Directiva 35, a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 1143/ 30.04.2004 si poate fi studiata si la adresa http://ec.europa.eu /environment

sau a altor garantii corespunzatoare , de la operatorul care a cauzat dauna sau amenintarea iminenta de producere a daunei , costurile pe care le-a suportat pentru desfasurarea actiunilor de prevenire sau reparare intreprinse in temeiul prezentei directive -art 14 al.1 care prevede ca Statele Membre trebuie sa stimuleze dezvoltarea mecanismelor financiare care sa permita operatorilor sa se acopere/ asigure in caz de raspundere. -art.14 al.2 care instructeaza Comisia ca pana in 30 aprilie 2010 , sa pregateasca un raport cu privire la stadiul pietei si sa formuleze propuneri referitoare la un sistem de garantie financiara obligatorie armonizata.

NOTA: Directiva nu prevede un mecanism financiar care sa aiba in vedere cazurile de poluari orfane adica acele cazuri in care operatorii sunt in insolvabilitate, nu sunt identificati sau nu sunt obligati sa suporte costul prevenirii sau remedierii daunelor de mediu care cad sub incidenta acesteia. 1.2. Situatia internationala Franta si Olanda au decis ca directiva nu le obliga sa modifice garantiile financiare pentru daunele de mediu ; Germania s-a limitat la a autoriza forurile competente sa aduca modificari legislatiei nationale in acest sens ; Marea Britanie, Belgia, Italia, Bulgaria, Estonia au prevazut mecanisme financiare post factum ( mecanisme adoptate : ipoteca, gajul, garantiile bancare irevocabile sau la simpla cerere, depozite constituite intr-un fond in favoarea guvernului, ipoteci pentru garantarea platii in rate a despagubirilor ) ; Romania , prin art.29 al.2 din OUG. 68/2007, consacra ipoteca si proprirea asiguratorie . Asigurarea impotriva daunelor de mediu si asigurarea impotriva insolvabilitatii operatorilor nu sunt obligatorii. Exista obligatia de depunere a unei garantii financiare si a probarii detinerii de mijloace finaciare in cazul depozitelor de deseuri radioactive.

Sectiunea 2 Raspunderea persoanei fizice si a persoanei juridice in dreptul mediului In dreptul mediului, raspunderea are un impact mai redus si prezinta particularitati. Accentul se pune pe activitatea de prevenire si nu pe cea de reparare, adesea repararea fiind imposibila, deteriorarea fiind ireversibila si fara efecte asupra factorilor poluatori. Prevenirea se realizeaza prin impunerea unor conditii pentru licentierea sau autorizarea functionarii activitatii, activitati de supraveghere si control, dreptul publicului de a actiona in cazul unui pericol iminent, etc. Revenind la raspundere, mentionam ca aceasta cunoaste formele traditionale ale raspunderii: raspunderea administrativa, raspunderea penala si raspunderea civila . Raspunderea persoanei fizice si a persoanei juridice in dreptul mediului este consacrata atat la nivel international cat si la nivel comunitar si la nivel national. 2.1 La nivel international, problema raspunderii statelor pentru prejudiciile create de sursele poluare aflate pe teritoriul acestora dar care cauzeaza prejudicii pe teritoriul altor state, s-a pus pentru prima data in 1941 in cazul topitoriei Trail

(sentina arbitral din 1941) nici un stat nu are dreptul de a folosi teritoriul sau ori a permite folosirea acestuia intr-un mod in care fumul sa produca un prejudiciu pe de teritoriul altui stat sau proprietatilor persoanelor care se gasesc pe acesta.

In urma deciziei in aceasta speta, s-a stabilit faptul ca statul este considerat in culpa atunci cand nu supravegheaza activitatile desfasurate pe teritoriul sau activitati care produc daune altor state. Responsabilitatea pentru daunele aduse mediului prin aciunile poluante rezulta si din regula generala care interzice oricarui stat sa utilizeze teritoriul sau pentru acte contrare drepturilor statelor . Regula raspunderii culpabile Prin urmare raspunderea statului este una bazata pe culpa. In mod exceptional, raspunderea internationala a statului va fi una obiectiva in cazul accidentelor nucleare sau a celor cauzate de navele spatiale. Raspunderea obiectiva este atrasa prin simpla incalcare a normelor internationale in materie, independent de culpa.

Conditiile raspunderii internationale

Angajarea raspunderii internationale pentru dauna cauzata mediului presupune indeplinirea unor conditii dificil de realizat, in special in cazul poluarii transfrontaliere, conditii precum: - existenta culpei statului in cauza ; Culpa care consta in nesupravegherea activitatii poluatoare . Culpa este de regula prezumata . - existenta unui raport de cauzalitate intre actul incriminat si paguba produsa ; Existenta legaturii de cauzalitate ridica probleme din cauza unor elemente precum: distana dintre sursa de poluare si locul unde se produce paguba, evolutia in timp a efectelor posibile, rolul circumstanelor geografico-climatice n atenuarea sau amplificarea consecinelor negative, interferenta dintre diferitele forme de poluare si dificultatea distingerii contribuiei fiecareia, etc. . - identificarea, autorului poluarii ; Identificarea autorului este o operaiune dificila in cazul poluarii la mare distan. - existenta si evaluarea prejudiciului ; Evaluarea prejudiciului reprezinta o alt problema dificila, cu atat mai mult cu cat revenirea la starea anterioara este deseori imposibila in domeniul mediului inconjurator. In vederea obtinerii despagubirii, persoana prejudiciata va putea apela la protectia diplomatica a statului al carui cetatean este. Protecia diplomatic poate interveni atunci cand victima unei poluari prezinta situatia statului sau si solicita protectia acestuia. In conditiile in care victima are cetatenia acestui stat, a epuizat caile interne iar sesizarea acesteia este temeinica, Guvernul statului va prezenta statului unde se afla sursa care a produs dauna ecologica o sesizare numita reclamatie internationala, urmand procedura protectiei internationale. 2.2. La nivel comunitar In materia raspunderii contraventionale Uniunea Europeana a adoptat doua

directive cadru: - Directiva 2004/35/EC amendata prin Directiva 2006/21/EC9 cu privire la managementul reziduurilor din industria extractiva si Directiva-cadru 2003/80/JAI privind protectia mediului prin dreptul penal , anulata prin hotararea Curtii Europene de Justitie din 13 septembrie 200510. In prezent, Parlamentul European si Consiliul au formulat o propunere de directiva privind protectia mediului prin dreptul penal 2007/0022( COD ) . Directiva 35/ reprezinta rezultatul unui proces indelungat care a inceput cu o serie de programe de actiune pentru mediu si,ulterior, cu includerea in Tratatul de la Roma odata cu adoptarea Actului Unic European 11. Importanta protectiei mediului si consacrarea unei politici de mediu se realizeaza printr-o serie de tratate: Tratatul asupra Uniunii Europene 12 , Tratatul de la Roma13, Tratatul de la Amsterdam14 i Tratatul de la Nisa15. Ne vom opri asupra Directivei 2004/35/EC, care a fost transpus n dreptul intern prin OUG.68/2007. Directiva 35 a fost modificata prin directiva 2006/21/EC privind managementul rezidurilor din industria prelucratoare . Sigur ca dispozitii referitoare la raspundere se gasesc si in alte directive sectoriale. Cu titlu de exemplu amintim Directiva 75/442 cadru privind deseurile a Consiliului, astfel cum a fost modificat prin directiva 91/692/CEE 16privind deseurile periculoase si Decizia Comisiei 96/350/CE . 2.3.Raspunderea in dreptul intern Raspunderea este reglementata de OUG.195/2005 privind protectia mediului 17, OUG.68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului care reprezinta norme cadru dar si de acte normative sectoriale. Conditiile raspunderii in dreptul mediului sunt aceleasi cu cele prevazute sau stipulate in dreptul civil, in dreptul administrativ sau in dreptul penal insa acestea prezinta anumite particularitati. Raspunderea in dreptul mediului poate fi civila, contraventionala ( administrativa ) sau penala.

2.3.1 Raspunderea civila in dreptul mediului 2.3.1.1. Rspunderea de drept civil conform OUG.195/2005 2.3.1.1.1 Temeiul juridic al rspunderii de drept civil . Rspunderea obiectiv i rspunderea subiectiv .
9

Directiva 2006/21/EC- aceasta a amendat Directiva 2004/35/EC n sensul completarii listei privind activitatile profesionale primejdioase, cu inca o activitate : managementul reziduurilor extractive , ultima fiind transpusa in dreptul roman prin O.U.G. 68/2007, publicata in M.Of. nr.446 / 29.06.2007 ; 10 Directiva a fost anulata pe motiv ca ar fi fost adoptata in mod gresit. Aceasta a fost adoptat in baza articolului 47 UE putand fi adoptata in mod corect doar in baza art. 175 CE, articol care se refera la protectia mediului 11 Semnat la Luxemburg si la Haga n 1986 i intrat in vigoare in 01.07.1987 ; 12 Semnat la Maastricht in 1992 si intrat in vigoare la 01.11.1993 ; 13 Semnat 25.03.1957 si intrat in vigoare n 1958 ; 14 Semnat la 02.10.1997 si intrat in vigoare la 01.05.1999 ; 15 Semnat la 26.02.2001 si intrat in vigoare la 01.02.2003 ; 16 Directiva 91/692/CEE (1) A Consiliului din 23 decembrie 1991 pentru standardizarea si rationalizarea rapoartelor privind implementarea anumitor directive referitoare la mediu. 17 OUG 195/2005 privind protectia mediului, publicata in M.Of. 1196 / 2005 ;

Inainte de intrarea In vigoare a legii nr.137/1995, temeiul juridic al raspunderii pentru daunele aduse mediului inconjurator il constituia art 998 si urm din C.civ. vizand raspunderea civila delictuala. Fundamentele unei asemenea raspunderi il constituiau culpa, raspunderea comitentului pentru fapta lucrului ( art.1000 al.1 din C.civ. ), abuzul de drept, raspunderea pentru fapta prepusului si tulburarile de vecinatate. Odata cu adoptarea L.137/ 1995 raspunderea devine obiectiva si este intemeiata pe ideea de risc. Orice activitate care creeaza pentru altul un risc face pe autorul sau responsabil pentru prejudiciul pe care-l poate cauza fara a fi necesar a dovedi o atitudine culpabila. Fundamentul raspunderii ramane ideea de risc si in actele normative care reglementeaza in prezent raspunderea pentru prejudiciile cauzate mediului. Actele normative care reglementeaza materia se impart in doua mari categorii : - dispozitii normative speciale apartinand dreptului mediului - intra in aceasta categorie :OUG.195 / 2005 18 privind protectia mediului aprobata si modificata prin Legea 265 / 2006 ; OUG.68/2007-privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului de mediu 19 ; OUG 262/2000 privind nivelurile maxime de pesticide in plante si produse vegetale; OUG 43/2004 privind miscarea transfrontiera a organismelor modificate genetic si alte acte normative speciale ; - dispoziii normative generale - dintre actele normative generale cele mai importante intra in aceasta categorie codul civil, codul penal, Legea 554/2004 a contenciosului administrativ 20, O.G.2/2001 cu privire la regimul juridic al contraventiilor 21, etc. 2.3.1.1.2 Particularitatile raspunderii in dreptul mediului Riscul ecologic prezinta particularitatea ca nu reprezinta, de regula, un eveniment brusc ci este rezultatul acumularii lente a unor efecte negative, necontrolate i neremediate la timp. Aceste efecte negative se pot propaga in lant asupra diferitilor factori naturali. Din aceste motive, raspunderea juridica pentru prejudiciile cauzate mediului prezinta anumite particularitati : Regula raspunderii obiective - in ceea ce priveste caracterul raspunderii Conform art.95 din OUG.195/2005, raspunderea este obiectiva, intemeiata pe ideea de risc. Indemnizarea victimei are loc intotdeauna indiferent de culpa autorului. Prejudiciul trebuie sa fie reparat intotdeauna. Prin urmare, s-a avut in vedere si situatia in care autorul nu poate fi stabilit tocmai datorita acumularii in timp a rezultatelor negative .In acest din urma caz repararea prejudiciului o suporta toti comerciantii si se realizeaza sub forma contributiei obligatorii la fondul de mediu. Totusi , pentru asemenea situatii Curtea de Justitie a Uniunii Europene, a decis ca instantele nationale vor putea aplica prezumtiile relative ale legaturii de cauzalitate acolo unde exista indicii suficiente iar prejudiciul va fi acoperit de catre cei care vor fi
18 19

Publicat in M.Of. nr.1196/2005; Publicat in M.Of.nr.446 / 29.06.2007 ; 20 Publicat n M.Of. nr.1154 / 07.12.2004, modificat i completat prin L.262 / 2007-publicata in M.Of. nr. 510/30.07.2007 ; 21 Publicat n M.Of. nr.410 / 25.07.2001 ;

prezumati ca fiind in culpa. In mod exceptional, raspunderea va fi subiectiva, in cazul prejudiciilor create speciilor protejate si habitatelor naturale . In cazul raspunderii obiective, victima va trebui sa dovedeasca doar existenta prejudiciului si legatura de cauzalitate dintre fapta si dauna suferita urmand a fi despagubita indiferent de atitudinea culpabila sau neculpabila a autorului prejudiciului. In cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara . Suntem in prezenta unui nou caz de raspundere solidara care se adauga celor prevzute deja de art.1003 din C.civ.. - in ceea ce priveste autorul prejudiciului Autor poate fi orice persoan fizica sau juridica care cauzeaza un prejudiciu mediului inconjurator. In mod exceptional, atunci cand autorul nu poate fi identificat, repararea prejudiciului adus mediului inconjurator se va realiza din contributia obligatorie la Fondul de Mediu a tuturor persoanelor juridice care desfasoar activitati comerciale. - in ceea ce priveste fapta Daca in dreptul comun fapta trebuie sa fie ilicita pentru a atrage raspunderea, in dreptul mediului vor atrage raspunderea civila si acele activitati normale, realizate conform autorizatiilor care insa produc prejudicii mediului inconjurator. In acest caz, raspunderea este obiectiva, intemeiata pe ideea de risc. - in ceea ce priveste victima prejudiciului In doctrin au existat discutii referitoare la identitatea victimei prejudiciului i anume daca acesta este omul sau mediul i s-au conturat mai multe opinii : - intr-o prima opinie, prejudiciul este cauzat bunurilor si persoanelor, mediul avand doar rolul de cauza ; - intr-o a doua opinie, victima este mediul inconjurator, dauna fiind provocata acestuia. - intr-o ultima opinie, concluzioneaza in sensul ca atingerea se aduce bunurilormediu dar ca dreptul la actiune aparine fiecarei persoane. Dreptul la actiune este intemeiat pe existenta unui drept subiectiv al fiecarei persoane la mediu, mediul si elementele sale reprezentand un res comunes. Impartasim aceasta ultima opinie cu unele nuantari.daunele aduse mediului inconjurator creeaza doua categorii de victime: o victima principala care este mediul inconjurator si o victima secundara - care este persoana fizica sau persoana juridica privata sau publica care este proprietarul sau administratorul bunului-mediu. Aceasta din urma are un drept la actiune. Orice atingere adusa mediului duce la obligarea faptuitorului la readucerea mediului la starea anterioara si despagubirea persoanei in patrimoniul careia s-a reflectat prejudiciul ( de ex. despagubirea pentru beneficiul nerealizat, plata contravalorii prejudiciului de agrement, etc. ). Exista si o a treia categorie de persoane, tertii, care nu au un drept de proprietate sau administrare a bunului-mediu dar care au un drept subiectiv general la mediu, drept care fundamenteaza dreptul la actiune. - prejudiciul Multiplele atingeri aduse mediului inconjurator au determinat doctrina sa defineasca notiunea de prejudiciu ecologic distinct de notiunea de prejudiciu in dreptul intern. Se impune, de asemenea, a mentiona faptul c OUG.195/2005 utilizeaza notiunea de prejudiciu adus mediului care ar avea un continut diferit fata de cea de prejudiciu ecologic . Prejudiciul ecologic : Plecand de la ideea ca orice atingere adusa unui element al

mediului inconjurator nu poate sa nu aiba efecte si asupra altor elemente componente ale mediului ( ex. poluarea apei are efecte negative i asupra faunei acvatice), Michel Despax definete prejudiciul ecologic ca fiind atingerea adusa ansamblului elementelor unui sistem ceea ce ar ridica probleme in ceea ce priveste dreptul la reparatie. Prejudiciul ecologic este definit diferit in literatura de specialitate. Prejudiciul ecologic a fost definit, pe rand , ca reprezentand : dauna cauzata persoanelor si bunurilor de catre mediul in care acestea se gasesc; dauna adusa de catre om mediului22; aceea forma de prejudiciu cauzata prin fapte de orice fel care lezeaza valori ale mediului inconjurator23. Conform legii 137/199524, a proteciei mediului prejudiciul a fost definit ca fiind efectul ,, cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat de poluanti, activitati daunatoare, accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase . Prejudiciul adus mediului OUG.195/200525 privind protecia mediului utilizeaza pentru prima data expresia de prejudiciu adus mediului . Spre deosebire de L.137/1995 aceasta vizeaza doar prejudiciile aduse mediului prin poluani, activitati daunatoare, accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase26 . OUG 195/2005 cuprinde o neconcordanta care ni se pare important de clarificat. Se poate observa ca intre textul art 2 pct.52 din OUG 195/2005 i intregul text al ordonantei exista o necorelare in sensul ca art. 2 pct 52, in care se defineste prejudiciul, enumera ca fiind prejudiciu in sensul actului normativ si ,, daunele asupra sanatatii oamenilor sau bunurilor in timp ce intregul text al ordonantei pare a limita raspunderea si masurile de prevenire si reparare doar la prejudiciile aduse mediului prin poluanti, activitati daunatoare, accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase. Care ar fi domeniul de aplicare al ordonanei, din acest punct de vedere ? In doctrina a fost emisa opinia27 interpretarii restrictive a OUG.195/2005 in sensul aplicrii acesteia doar prejudiciilor aduse mediului propriu-zis insa s-a opinat i in sens contrar.

Tipuri de prejudicii

Prejudiciul adus mediului poate fi : - direct ( ex. poluarea apelor, distrugerea padurilor, etc. ) sau indirect (ex. cheltuielile refacerii mediului, nerealizarea unor venituri viitoare, etc. ), ambele angajand raspunderea persoanei responsabile de producerea acestuia ; - de origine primara ( deteriorarea recoltelor, a calitatii apelor, etc. ) sau de origine secundara, produs ca o consecinta a daunei primare ( ex. distrugere a faunei acvatice ); - prejudiciu evaluabil si reparabil si prejudiciu ireparabil ( caracteristic dreptului mediului ) ;
22

Ernest Lupan - Cu privire la Noiunea Juridic a Prejudiciului Ecologic - Revista Dreptul, nr.3/2003, p.77 -89 ; 23 Simona-Maya Teodoroiu Rspunderea Civil pentru Dauna Ecologic - Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2003, p.106 ; 24 Abrogata prin OUG.195/2005 ; 25 Publicat n M.Of. nr.1196/ 30.12.2005, modificat i aprobat prin L.256/2006 publicat n M.Of.nr. 586/06.07.2006 ; 26 A se vedea i Mircea Duu Tratat de Dreptul Mediului - Ediia 3 , Ed. C.H.Beck, Buc. 2007, p.521, Mircea Duu Dreptul Mediului- Ed. C.H.Beck, 2007, p.267 ; 27 Mircea Duu Tratat de Dreptul Mediului- Ediia 3, Ed. C.H.Beck, Buc. 2007, p.521 ;

- prejudiciu admis - care nu atrage raspunderea poluatorului intrucat se produce ca urmare a respectarii de catre acesta a conditiilor prevazute intr-o autorizatie sau aviz de mediu. Fata de dispozitiile art 35 al. 2 din Constitutia Romaniei si ale art.998 si urmatoarele din C.civ., apreciem ca doctrina prejudiciului admis nu poate fi acceptata pentru urmatoarele considerente: - Constitutia nu numai ca obliga la repararea prejudiciului produs mediului dar , mai mult decat atat, instituie in sarcina persoanelor fizice si juridice o obligatie generala de a proteja mediul inconjurator si de a-l ameliora, fara a preciza ca aceasta obligatie este instituita doar in sarcina autorului prejudiciului ; - Constitutia utilizeaza expresiile de ,, mediu sanatos si ,, ameliorare , notiuni care indica extrem de clar faptul ca nici un prejudiciu adus mediului nu este admis. Intr-o alt calificare28 prejudiciul poate fi : - prejudiciul cauzat mediului natural consta in prejudiciul adus naturii, biodiversitatii sau peisajului ; - prejudiciu nefinanciar care se refera la indemnizarea prejudiciului de agrement si corespunde unui prejudiciu moral ; -prejudiciu de dezvoltare - care reprezinta prejudiciul direct care atrage repararea in natura, repararea prin echivalent si incetarea activitatii care produce dauna de mediu ; -prejudiciu de salvgardare vizeaza despagubirea colaboratorilor unei actiuni impotriva de poluarii, a masurilor luate in scopul prevenirii poluarii, restaurarea, etc. Acoperirea prejudiciului se realizeaza sub forma readucerii mediului la starea initiala ( ex. reampadurire, repopularea mediului acvatic, modificarea instalatiilor, etc), a platii unor despagubiri financiare, etc. -in ceea ce priveste legatura de cauzalitate dintre prejudiciu si fapta licita sau ilicit Intrucat, asa cum spuneam anterior, prejudiciul adus mediului poate reprezenta rezultatul unor actiuni negative succesive asupra mediului sau rezultatul mai multor factori, legatura de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu este adesea greu de stabilit. Un exemplu, clasic ar fi cel al poluarii care este produsa de autoturisme, de fabrici, de actiuni ale persoanelor fizice, etc. Vor face parte din lantul cauzal nu numai cauzele directe ale prejudiciului ci si cele care au reprezentat doar cauza mediata a producerii acestuia. Sarcina dovedirii persoanei faptuitorului revine persoanei prejudiciate. Din aceste motive, pentru situatiile in care victima nu poate realiza aceasta proba doctrina a instituit si practica a preluat prezumtia probabilittii legaturii de cauzalitate. Prezumtia este larg utilizata mai ales in cazul prejudiciilor indirecte care sunt intalnite frecvent in materie de mediu, admitandu-se acoperirea acestora. Atunci cand prejudiciul este rezultatul actiunii sau inactiunii mai multor persoane, pentru angajarea raspunderii nu se cere ca fiecare dintre acestia sa cunoasca fapta celeilalte persoane, singura conditie care se cere este aceea ca fapta sa fie cauza imediata sau mediata a prejudiciului. In acest caz raspunderea este solidara, fiecare dintre acestea putand fi obligata la repararea totala a prejudiciului.

Cauze exoneratoare de raspundere

- in ceea ce priveste cazurile exoneratoare de raspundere Cazurile de exonerare de raspundere sunt limitate la forta majora si atitudinea culpabila a victimei insasi. Starea de necesitate nu este cauza exoneratoare de raspundere . Art 35 din Constituia Romaniei, modificata statueaza dreptul oricarei persoane la ,,un mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic si totodat stabileste in sarcina persoanelor fizice si juridice indatorirea de a proteja si ameliora mediul inconjurator. Prin urmare, protejarea si ameliorarea mediului inconjurator este de interes public. A accepta starea de necesitate drept cauza exoneratoare de raspundere inseamna a accepta ca interesul individual, a autorului prejudiciului, sa primeze interesului colectiv si aceasta si atunci cand acesta se afla in culpa putand prevedea posibilele consecinte daunatoare ale faptei sale. Respectarea prescriptiilor autorizatiilor administrative nu reprezinta o cauza exoneratoare de raspundere, acestea fiind date sub rezerva respectarii drepturilor terilor consacrate in art.44 al.729 din Constituia Romniei din 1991 aa cum a fost revizuita. Reputatul profesor Daniela Marinescu, in ultima sa lucrare, enumera printre cauzele exoneratoare de raspundere si starea de necesitate. Totusi, sutine autoarea, starea de necesitate nu va exonera de raspundere autorul atunci cand dauna provocata mediului este mult mai grava decat consecintele evenimentului asupra bunului a carui salvare se umareste . Un exemplu, elocvent ar fi cel al evacuarii substantelor toxice si explozive dintr-o cladire aflata in flacari atunci cand prin evacuare substantele se imprastie si produc daune mediului (fauna, flora, fauna acvatica, etc). - in ceea ce priveste existena obligaiei de asigurare a riscului de pagub ecologic Existena obligaiei de asigurare a riscului de dauna de mediu a fost stipulata pentru prima data prin L.137/1995. Desi OUG.195/2005 care abroga L.137/1995 abandoneaza obligatia de asigurare, aceasta este stipulata in majoritatea reglementarilor cu caracter sectorial. In ceea ce priveste obligatia de asigurare , conform art .14 din Directiva 2004/35 /2007, pana la 30 aprilie 2010, Comisia UE trebuia sa sa pregateasca un raport cu privire la stadiul pietei si sa formuleze propuneri referitoare la un sistem de garantie financiara obligatorie armonizata.

2.3.1.1.2 Raspunderea de mediu conform OUG.68/2007 care transpune directiva 2004/35/EC Intrucat , in materia raspunderii, OUG.68/2007 transpune identic directiva nr. 2004/35/EC si intucat la aceasta data exista preocupari importante la nivelul UE pentru sistemul de despagubiri si pentru garantiile financiare care sa acopere eventuale daune de mediu , ne vom limita a comenta dispozitiile acestei directive si nu cele ale OUG.68/2007. 2.3.1.1.2.1. Elemente introductive Directiva 35 asupra raspunderii de mediu cu privire la prevenirea si remedierea
29

Art.44 al. 7 din Constituia Romnei aa cum a fost revizuit - ,, Dreptul de proprietate oblig la respectarea sarcinilor privind protecia mediului i asigurarea bunei vecinti precum i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revi n proprietarului

daunelor de mediu, stabileste un cadru legal al raspunderii bazat pe principiul poluatorul platete, principiu deja consacrat in Tratatul Stabilind Comunitatea Economica Europeana ( art.174 ( 2) TEC ). Conform acestui principiu, operatorul a carui activitate a cauzat o dauna asupra mediului sau o amenintare iminenta de producere a unei asemenea daune trebuie sa raspunda financiar ( al.1 din preambul) . Caracteristic pentru Directiva 35 este faptul ca aceasta vizeaza daunele ecologice propriu-zise si este centrata pe puterea si obligatiile autoritatilor publice. Directiva abordeaza raspunderea mai mult din punct de vedere administrativ decat din punct de vedere civil. Dauna sau prejudiciul ecologic este diferit fata de dauna sau prejudiciul civil aa cum vom vedea mai jos . Plecand de la principiul poluatorul plateste, Directiva 35 construieste o noua notiune de prejudiciu dandu-i acestuia un sens ecologic, specific dreptului mediului. Prejudiciul ecologic dobandeste un sens mai larg decat in dreptul civil, poluatorul urmand a suporta nu numai dauna efectiva si directa dar si costurile masurilor de prevenire a poluarii precum si cele limitare a efectelor acesteia. In doctrina s-a enuntat ideea30 conform careia principiul poluatorul plateste presupune eliminarea subventiilor destinate protectiei mediului astfel incat costurile legate de poluare sa fie suportate de cel care o cauzeaza si nu de catre societate. Directiva 35 da raspunsul unor chestiuni disputate in dreptul mediului precum : stabilirea autorului prejudiciului in cazul poluarii difuze, angajarea raspunderii poluatorului in lipsa culpei acestuia, intinderea prejudiciului, etc. Domeniul de aplicare a Directivei 35 si implicit a OUG.68/2007 2.3.1.1.2. 2 Domeniul de aplicare a Directivei 35 si implicit a OUG.68/2007 Domeniul de aplicare material31 Directiva se aplic raspunderii cu privire la daunele produse mediului prin : 1. exercitarea uneia dintre activitatile profesionale prevazute in anexa nr. III din aceasta si oricarei amenintari iminente de producere a unor asemenea daune care este determinata de una din aceste activitati ( ex. exploatarea instalatiilor care fac obiectul unui permis, operatiunile de gestionare a deseurilor, orice deversare in apele interioare care fac obiectul unei autorizatii, orice deversare in apele subterane care fac obiectul unei autorizatii, etc.); 1. atingerea adusa speciilor si habitatelor naturale protejate prin una dintre activitatile profesionale, altele decat cele enumerate in anexa nr.III si oricarei amenintari iminente de producere a unor asemenea daune care este determinata de una din aceste activitati, in cazul in care operatorul a comis o eroare sau o neglijenta ; 2. toate activitatile profesionale in afara celor identificate deja in legislatia comunitara ca prezentand un risc real sau potential pentru sanatatea umana si mediu . - Excepii de la domeniul de aplicare material Directiva nu se aplica daunelor aduse mediului de : 1. un conflict armat, ostilitati, un razboi civil sau o insurectie ; 2. un fenomen natural cu caracter exceptional, inevitabil si irezistibil ;
30

Milena Tomescu, erban-Alexandru Stanescu Conditiile Raspunderii Juridice pentru Daune Aduse Mediului potrivit Directivei 2004/35/EC , Revista Romana de Drept Al Afacerilor , nr.6/2006, Ed. Wolters Kluwer , p.51-52 . Conform acestor autori, ajutorul de stat subveniile pentru protectia mediului pot fi acordate pentru realizarea de investitii sau consultanta pentru reabilitarea amplasamentelor industriale poluate, reamplasarea agentilor economici precum si pentru operare . 31 Art.3 din Directiva 35 ;

3. in cazul unei amenintari iminente de producere a unei asemenea daune determinate de un incident pentru care raspunderea sau despagubirile intra sub incidenta domeniului de aplicare a conventiilor internationale mentionate in anexa nr. IV din directiva ; 4. nu se aplica daunelor aduse mediului sau amenintarii iminente de producere a unor astfel de daune care ar putea fi cauzate de activitatile reglementate de Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice sau de un incident sau de o activitate pentru care raspunderea sau despagubirile intra sub incidenta domeniului de aplicare a unuia dintre instrumentele internationale enumerate in anexa IV; 5. de accidentele nucleare ; 6. activitatile desfasurate in principal in interesul apararii nationale sau securitatii internationale sau activitatilor al caror scop unic este de a asigura protectia impotriva catastrofelor naturale; 7. nu se aplica amenintarii iminente de producere a unor astfel de daune cauzate de o poluare cu caracter difuz . - Limitari in aplicarea directivei Aplicarea directivei nu va aduce atingere dreptului operatorului de a-si limita raspunderea in conformitate cu legislatia interna prin care s-a pus in aplicare Conventia privind limitarea raspunderii pentru creantele maritime 32 sau a Conventiei de la Strasbourg privind Limitarea Raspunderii in Navigatia Interioara .33 Domeniul de aplicare personal Directiva se aplica tuturor persoanelor care : - desfasoara una din activitatile prevazute in anexa nr. III din aceasta ; - desfasoara activitati care nu sunt prevazute in anexa III si care aduc prejudicii speciilor sau habitatelor naturale protejate in legislatia comunitara.34 Domeniul de aplicare teritorial Directiva se aplica pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene. Condiiile raspunderii pentru daune aduse mediului in lumina Directivei 35

Conditiile raspunderii

- fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu Fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu trebuie sa constea in producerea de daune mediului inconjurator prin35 : -exploatarea unei instalatii care face obiectul unui permis ; - gestionarea defectuoasa a deseurilor, cu exceptia imprastierii namolului de epurare provenit din statiile de tratare a apelor urbane reziduale cand acesta este utilizat in scopuri agricole si exceptarea de la raspundere este prevazuta de statul pe teritoriul caruia se desfasoara activitatea ; - orice deversare defectuoasa a unor substante in apele interioare de suprafata, cand aceasta face obiectul unei autorizari prealabile; orice deversare defectuoasa a unor substante in apele subterane cand aceasta face obiectul unei autorizari prealabile ;
32 33

LLMC din 1976 ; CLNI din 1988 ; 34 Art.3 pct.1 lit.b din Directiva 35 35 A se vedea anexa nr.III din Directiva 35 ;

deversarea sau introducerea unor substante poluante in apele de suprafata sau subterane care fac obiectul unui permis ; captarea si indiguirea apelor supuse unei autorizatii prealabile ; fabricarea, utilizarea, depozitarea, tratarea, conditionarea si eliminarea in mediu si transportul la locul de depozitare a substantelor periculoase, a preparatelor periculoase, a produselor fitofarmaceutice, a produselor biocide ; - exploatarea instalatiilor supuse unei autorizari ; - utilizarea si transportul microorganismelor modificate genetic ; - orice diseminare deliberata in mediu, orice transport sau introducere pe piata a organismelor modificate genetic ; - transportul transfrontalier al deseurilor, in interiorul, la intrarea sau la iesirea din Uniunea Europeana . -prejudiciul sau dauna de mediu Dauna este definita ca fiind orice modificare negativa masurabil a unei resurse naturale sau o deteriorare masurabila a unui serviciu legat de resursele naturale care pot surveni direct sau indirect . Conform art. 2 din Directiva 35, dauna adusa mediului semnifica : a ) daunele cauzate speciilor si habitatelor naturale protejate36.Orice dauna care are efecte negative grave asupra constituirii sau mentinerii unei stari favorabile de conservare a unor asemenea habitate sau specii ; b) daunele aduse apelor si anume orice dauna cu efecte negative grave asupra starii ecologice, chimice si/sau cantitative si/sau asupra potentialului ecologic a apelor in cauza ; c) orice contaminare a solului care creeaza un risc semnificativ de consecine negative asupra sanatatii umane prin introducerea directa sau indirecta in sol sau in subsol a unor substante, preparate, organisme sau microorganisme ; Dauna de mediu nu cuprinde si dauna adusa sanatatii, vietii si patrimoniului particularilor acestea putand fi acoperite pe calea dreptului comun. Sunt excluse, de asemenea, din sfera de aplicare a Directivei 35, daunele care sunt acoperite prin prevederilor altor convenii internationale37 precum : - daunele pentru poluarea cu hidrocarburi ; - daunele cauzate n timpul transportului rutier, feroviar si pe cale de navigatie interioara a marfurilor periculoase ; - daunele in materia energiei nucleare ; - daunele rezultate din transportul maritim al materialului nuclear ; - transportul rutier i feroviar si pe cale de navigatie interioara a marfurilor periculoase . -subiectele raspunderii : Subiectul activ Subiectul activ al raspunderii este operatorul, persoana fizica sau juridica de drept privat sau public care savarseste una din activitatile prevazute in anexa nr. III . Subiectele ale raspunderii vor fi persoanele fizice sau juridice de drept public care au obligatia sa controleze activitatile prevazute in anexa nr. III precum si titularul oricarei autorizatii . Subiectul pasiv ( victima ) Intrucat vizeaza daunele produse mediului, directiva indrituieste autoritatile competente din statele membre sa ia masurile necesare pentru controlul, prevenirea,
36 37

Pentru definirea speciilor si habitatelor naturale protejate - a se vedea art.2 pct.3 ; A se vedea anexa IV si V din Directiva 35 ;

repararea daunei de mediu si sa se indrepte impotriva persoanelor care au produs dauna . Conform art 12, persoanele fizice sau juridice afectate sau susceptibil de a fi afectate de dauna adusa mediului care au un interes suficient in ceea ce priveste dauna de mediu sau care invoca o atingere a unui drept, pot solicita autoritatilor competente sa actioneze in vederea prevenirii sau repararii daunei. - culpa Directiva consacra raspunderea obiectiva fundamentata pe principiul poluatorul plateste conform caruia operatorul a carui activitate a cauzat o dauna asupra mediului sau a carui activitate reprezinta o ameninare iminenta de producere a unei asemenea daune trebuie sa raspund financiar ( al.1 din preambul) . Directiva 35 prevede si un caz al raspunderii intemeiata pe culpa, cazul raspunderii pentru daunele produse speciilor si habitatelor naturale protejate . In acest caz, raspunderea poate fi antrenata doar in cazul in care se dovedeste comiterea unei erori sau existenta unei neglijente din partea poluatorului.

2.3.1.2

Raspunderea penala. Raspunderea contraventionala

2.3.1.2.1 Raspunderea contraventionala Contraventia reprezinta fapta savarsita cu vinovatie si prevazuta ca atare de legi, hotarari de guvern sau acte ale autoritatilor administratiei locale sau judetene, fapta care nu intruneste pericolul social al infractiunii. Avand in vedere faptul ca raspunderea in dreptul mediului este una obiectiva, intemeiata pe risc iar raspunderea contraventionala este una subiectiva intemeiata pe culpa, se pune intrebarea daca este posibila antrenarea raspunderii contractuale in aceasta materie ? Pentru a face posibila atrenarea raspunderii, doctrina a dezvoltat teoria prezumtiei culpei. Prin simpla incalcare a prevederilor legii poluatorul se afla in culpa, putand fi sanctionat contraventional. Cadrul juridic general al aplicarii conraventiei este constituit din O.G. 2/200138, OUG 195/2005, HG. 127/1994 si alte acte normative sectoriale. Contraventiile se constata si se aplica de catre: - comisarii in cadrul Garzii Nationale de Mediu; - personalul imputernicit al Administratiei Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii , - personal imputernicit din cadrul administratiei locale si judetene, personal din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Apararii Nationale, etc. Contraventii prevazute de OUG 195/2005 OUG.195/2005 prevede urmatoarele categorii de contraventii : - incalcarea obligatiei de instalare de sisteme de monitorizare si a obligatiei de furnizare a acestor informatii catre autoritatile publice ; - desfasurarea unei activitati fara obtinierea autorizatiei de mediu; - neindeplinirea de catre autoritati a obligatiei de control si supraveghere activitatilor cu impact asupra mediului ;
38

Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor , publicata in M.Of. 410/2001 modificata prin OUG. nr. 16/2002, Legea nr. 180/2002 , OG. nr. 61/2002 , Legea nr. 357/2003 , OUG. nr. 108/2003 , Hotararea Curtii Constitutionale nr. 3/2003 , Legea nr. 526/2004 ,OG. nr. 8/2006, Legea nr. 352/2006, Legea nr. 353/2006 , Legea nr. 182/2006 , Decizia Curtii Constitutionale nr. 953/2006 , Decizia Curtii Constitutionale nr. 228/2007.

- neresprectarea masurilor impuse de catre actele de control de catre autoritatile publice ; Contraventii prevazute de H.G. 127/ 1994 39: H.G. 127/94 prevede urmatoarele categorii de contraventii : - aruncarea deseurilor in afara spatiilor autorizate ; - neluarea masurilor de salubrizare si amenajarea terenurilor neocupate productiv in incinta localitatilor ; - neluarea de catre autoritati a masurilor de salubrizate stradala, de amenajarea spatiilor verzi, a pietelor si parcurilor publice, schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi fara obtinerea unei autorizatii din partea autoritatilor - capturarea, detinerea sau vanzarea de specii rare de animale, de plante declarate monumente ale naturii sau ale unor piese mineralogice, paleontologice provenite din locuri declarate monumente ale naturii - neinstalarea sistemelor de epurare in zonele in care exista pericol pt protectia mediului - neluarea masurilor de reducere a vibratiilor Agentul constatator poate aplica doua categorii de sanctiuni: - o sanctiune principala mustrarea sau amenda ; - o sanctiune complementara constand in suspendarea autorizatiei de mediu, inchiderea activitatii unitatii, confiscarea bunului cu care s-a produs contraventia, obligarea la readucerea mediului la starea anterioara
2.3.1.2. 2 Raspunderea penala in dreptul mediului

Studiile statistice arata ca oamenii de afaceri castiga sute de milioane de euro in urma comiterii unor infractiuni impotriva mediului inconjurator. Legea 286/2009 (noul cod penal)40 consacra cap 5 infractiunilor impotriva sanatatii. Art 352-359 incrimineaza infractiuni precum zadarnicirea combaterii bolilor, raspandirea bolilor la animalelor si plante, infectarea apei, falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse, comercializarea de produse alterate si traficul de produse sau substante toxice. Aceste infractiuni prezinta particularitatea ca sunt comise cu intentie, legea incriminand rar infractiunile comise din culpa sau tentativa. ( ex.cazul traficului de produse sau substante toxice) Art. 98 din OUG. 195/2005 incrimineaza urmatoarele infractiuni: - arderea miritilor, stufului, tufarisurilor si vegetatiei ierboase din ariile protejate si de pe terenurile supuse refacerii ecologice; - poluarea accidentala datorita nesupravegherii executarii lucrarilor noi, functionarii instalatiilor, echipamentelor tehnologice si de tratare si neutralizare, mentionate in prevederile acordului de mediu si/sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu; - poluarea prin evacuarea, cu stiinta in apa, in atmosfera sau pe sol a unor deseuri sau substante periculoase; - nerespectarea restrictiilor sau interdictiilor stabilite pentru protectia apei si a
39

HG127/94 -privind stabilirea i sancionarea unor contravenii la normele pentru protecia mediului nconjurtor, publicata in M.Of. nr. 94/94 40 Publicata in M.Of. 510/2009 ;

atmosferei, prevazute de actele normative in vigoare; - folosirea de momeli periculoase si de mijloace electrice pentru omorarea animalelor salbatice si a pestilor in scopul consumului sau al comercializarii; - producerea de zgomote peste limitele admise daca prin aceasta se pune in pericol grav sanatatea umana ; - nerespectarea restrictiilor si a interdictiilor la vanat si pescuit ale unor specii protejate sau oprite temporar prin lege si in zonele cu regim de protecie integrala, potrivit reglementarilor specifice; - continuarea activitatii dupa suspendarea acordului de mediu sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu ; - nesupravegherea si neasigurarea depozitelor de deseuri si substante periculoase, precum si nerespectarea obligatiei de depozitare a ingrasamintelor chimice si produselor de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate ; - prezentarea in lucrarile privind evaluarea de mediu, evaluarea impactului asupra mediului, a bilantului de mediu sau a raportului de amplasament a unor concluzii si informatii false; - producerea si/sau importul in scopul introducerii pe piata si utilizarea unor substante si preparate periculoase fara respectarea prevederilor actelor normative in vigoare si introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura in scopul eliminarii acestora ; - importul si exportul unor substante si preparate periculoase interzise sau restrictionate ; - transportul si tranzitul de substante si preparate periculoase, cu incalcarea prevederilor legale in vigoare ; - omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major; - producerea, livrarea si utilizarea ingrasamintelor chimice si a produselor de protectie a plantelor neautorizate; - desfasurarea de catre persoanele juridice de activitati cu organisme modificate genetic sau produse ale acestora fara a solicita si obtine acordul de import/export si/sau autorizatiile prevazute de reglementarile specifice; - cultivarea plantelor superioare modificate genetic de catre persoanele fizice i juridice fara autorizatie din partea autoritatii publice competente pentru agricultura si fara contract cu titularii autorizatiilor de introducere deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic. - nerespectarea interdictiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protectie a plantelor sau ingrasamintelor chimice; - provocarea, datorit nesupravegherii surselor de radiaii ionizante, a contaminarii mediului si/sau a expunerii populatiei la radiatii ionizante, omisiunea de a raporta prompt cresterea peste limitele admise a contaminarii mediului, aplicarea necorespunzatoare sau neluarea masurilor de intervenie in caz de accident nuclear; - descarcarea apelor uzate si a deseurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale sau provocarea, cu stiinta, de poluare prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor substante sau deseuri periculoase. - continuarea activitatii dupa dispunerea incetarii acesteia; - neluarea masurilor de eliminare totala a substantelor si preparatelor periculoase care au devenit deseuri; - refuzul interventiei in cazul poluarii accidentale a apelor si a zonelor de coasta ; - refuzul controlului, la introducerea si scoaterea din tara a substantelor si preparatelor periculoase precum si introducerea in tara a culturilor de microorganisme, plante si animale vii din flora si fauna salbatic fara acordul eliberat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului;

- aplicarea necorespunzatoare sau neluarea masurilor de interventie in caz de accident nuclear; - provocarea, cu stiinta, de poluare prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor substante sau deseuri periculoase. Art. 98 incrimineaza si forma agravata a infractiunilor prevazute mai sus si anume, atunci cand acestea au pus in pericol sanatatea sau integritatea corporala a mai multor persoane sau au cauzat o paguba materiala importanta. Legiuitorul incrimineaza si tentativa. Actele normative sectoriale Contraventii si infractiuni sunt prevazute si in alte acte normative sectoriale precum : - OUG. 78/2000 privind regimul deseurilor 41 , cap.VII ; - L.238/2004 legea petrolului 42, cap. VIII ; - OUG.. 23/2008 - privind pescuitul si acvacultura 43 , cap. IX ; - etc.

Test de Autoevaluare :
1. Enumerati tehnicile de protectie a mediului ; 2. Identificati diferentele dintre raspunderea de mediu si raspunderea civila din dreptul comun ; 3. Indicati cazurile exoneratoare de raspundere ; 4. Enumerati cateva infractiuni si contraventii din domeniu ;

Exemplu de test tip grila :

Exonerarea de raspundere in domeniul raspunderii de mediu opereaza in urmatoarele cazuri : 1. in caz de forta majora ; 2. cand prejudiciul s-a produs ca urmare a faptei victimei ; 3. pentru cazuri fortuite ; 4. in cazul in care poluatorul se afla in stare de ebrietate ; 5. in cazul in care poluatorul nu se afla in culpa ;

41 42

Ordonanta 78 / 2000 a fost publicata in M.Of. 283/2000 ; Publicata in M.Of. nr.535/2004 ; 43 Publicata in M.Of 627/2003 ;

Unitatea de invatare nr. 3 PROTECTIA ATMOSFEREI

Cuprins Sectiunea 1Aspecte Generale ( definitia atmosferei , a poluarii atmosferice si a poluarii transfrontiere , principalii poluanti ) ; Sectiunea 2 Protectia atmosferei : 2.1.Strategii si Planuri ; 2.2. Monitorizarea calitatii aerului ; 2.3. Protectia stratului de ozon ; Sectiunea.3 Forme de poluare atmosferica 3.1 Zgomotul ambiental ; 3.2 Zgomotul produs de aeronave ; 3.3 Poluarea electromagnetica; 3.4 Poluarea luminoasa ; Obiectivele unitatii de invatare Dupa studiul acestei unitati veti reusi sa : identificati cazurile de poluare atmosferica interna si transfrontiera ; sa indentificati scopul si modul de actiune a autoritatilor ; sa identificati cele mai importante conventii internationale avand drept obiect protectia atmosferei ; sa identificati cazuri de poluare mai putin cunoscute sau reglementate ;

Sectiunea 1 : Aspecte Generale

Definitie

Atmosfera reprezinta invelisul gazos alcatuit din aer care inconjoara Pamantul si stratul de ozon. Atmosfera este compusa in proportie de 96% din aer si 4% din vapori de apa. Aerul uscat contine 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze.

Cateva acte normative

Preocuparile pentru protectia atmosferei s-au acentuat in 1985 cand cercetatorii au descoperit deasupra Antarcticii o gaura in stratul de ozon. Anterior. in 1979, este adoptata Conventia de la Geneva privind Poluarea Transfrontaliera. In anul 2000 se adopta OUG 243/2000 privind protectia atmosferei, ca fiind principalul act normativ intern in domeniu .

Definitia poluarii si a poluarii transfrontiere

Conventia defineste poluarea ca fiind Introducerea in atmosfera de substante sau energii, mijlocit sau nemijlocit, substante sau energii care au efecte daunatoare asupra sanatatii oamenilor, bunurilor, ecosistemelor vii, beneficiilor de care trebuie sa se bucure omul din partea mediului si o reducere a altor drepturi de folosire a mediului . Poluarea transfrontaliera pe distante lungi este acea poluare a aceri sursa fizica se afla total sau partial pe teritoriul unui stat dar care produce efecte pe teritoriul unui alt stat, pe o distanta care nu permite identificarea sursei individuale.

Principalii poluanti

Poluarea poate fi produsa in mod primar prin eliberarea de substante sau vibratii nocive in atmosfera si in mod secundar ca urmare a interactiunilor dintre substantele emanate, interactiuni care se produc in atmosfera si produc efecte negative. Poluarea atmosferica are efecte asupra sanatatii oamenilor intrucat aerul respirat nu mai detine calitatile sau puritatea necesara functionarii organismului uman. Un alt efect al poluarii atmosferice il constituie ploile acide. Acestea reprezinta rezultatul interactiunii gazelor eliberate in atmosfera si a picaturilor de apa. In urma caderii ploilor acide, solul isi pierde proprietatile nutritive, se produc despaduriri iar apele subterane sunt contaminate. Interactiunea dintre ploile acide si organismul uman, poate avea drept efect aparitia cancerului de piele la om sau cataractei. Poluarea atmosferica are efecte si asupra faunei acvatice dar si asupra unor procese industriale. Principalii poluanti sunt poluantii sulfurici, carbonici, hidrocarburile, azotul, etc. Primul loc il ocupa oxidul de carbon care provine in cea mai mare proprortie din utilizarea autoturismelor iar restul din industria chimica, etc . Dioxidul de sulf este de asemenea des intalnit si rezulta din arderile de carbune, petrol si ca urmare a utilizarilor termocentralelor. Poluarea poate proveni din surse fixe si surse mobile: - sursele fixe sunt stabilite prin hotarare de guvern, in categoria acestora incadrandu-se in acest moment industria arderii deseurilor, comertul cu depozitarea deseurilor, cazangeriile, industria petrochimica, etc. Titularii acestor activitati au o serie de obligatii printre care si : obligatia sa elaboreze programe pentru reducerea emisiilor , sa informeze autoritatile si sa se supuna controlului autoritatilor competente , sa obtina autorizatia de mediu, sa detina evidente cu privire la instalatiile poluante aflate in exploatarea acestora , etc. - in categoria surselor mobile intra acele ramuri din industrie care nu au fost declarate surse fixe dar si autoturismele si altele ( ex. mijloace de transport rutiere , feroviare, navele. etc. ). Activitatea desfasurata si care este considerata sursa mobila este supusa in permanenta controlului si autorizarii. In vederea obtinerii autorizatiei de mediu, activitatile cu impact semnificativ asupra mediului sunt supuse evaluarii impactului asupra mediului si , in baza acestuia, unui program de conformare care stabileste si o serie de valori limita pentru emisii. Depasirea acestor valori limita , obliga utilizatorul instalatiei la luarea de masuri pentru reducerea acestora si da dreptul autoritatii publice teritoriale ( Garda Teritoriala de Mediu sau Agentia Teritoriala Pentru Protectia Mediului ) la suspendarea activitatii agentului economic sau chiar retragerea autorizatiei de mediu.

Sectiunea 2 Protectia Atmosferei

2.1. Strategii si Planuri Protectia atmosferei se realizeaza printr-o serie de strategii, planuri si programe. Autoritatea centrala in domeniul protectiei mediului( Ministerul Mediului si Padurilor ) a elaborat: - Strategia Nationala si Planul National pentruProtectia Mediului pe 2004-2013; - Strategia Nationala si Planul National pentru Protectia Atmosferei; - Programul National pentru Reducerea Emisiilor de Dioxid de Sulf, Oxizi de Azot si Pulberi Rezultate din Instalatiile Mari de Ardere; - Programul National pentru Combaterea Incalzirii Climatice, - etc. Strategiile si programele stabilesc obiectivele pe care institutiile publice centrale si locale trebuie sa le atinga (de ex. reducerea poluarii in aglomerarile in care acestea au depasit valorile admise). Planurile indica mijloacele care vor fi utilizate pentru atingerea acestor obiective (de ex. adoptarea de norme care instituie valori limita de emisii) sau standarde. Protectia mediului se realizeaza prin stabilirea: de valori limita de emisii, valori PRAG sau de alerta si acolo unde este cazul de marje de toleranta. Valorile LIMITA Si Valorile PRAG Valorile LIMITA reprezinta acele valori stabilite stiintific, pana la care poluarea poate fi tolerata intrucat nu dauneaza semnificativ sanatatii umane sau mediului inconjurator.Valorile limita sunt stabilite pentru o perioada data si odata atinse nu pot fi depasite. Valorile PRAG reprezinta acele valori la care poluarea devine daunatoare sanatatii umane si mediului inconjurator. Atunci cand valorile PRAG sunt atinse, autoritatile sunt obligate sa actioneze de urgenta. Valorile limita si valorile PRAG au fost stabilite prin numeroase directive : cu titlu de exemplu, indicam directiva 88/609/ CEE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in atmosfera, emisii provenite de la instalatii mari de ardere, directiva 1999/19/ EC privind limitarea compusilor organici volatili, etc. 2.2. Monitorizarea calitatii aerului Evaluarea si monitorizarea calitatii aerului se realizeaza prin intermediul Sistemului National de Evaluare si Gestiune Integrata a Aerului care este compus din Sistemul National de Monitorizarea a Calitatii Aerului si Sistemul National de Inventariere a Emisiilor de Poluanti Atmosferici . Acest sistem furnizeaza informatiile necesare prvind calitatea aerului intr-o anumita perioada sau la o anumita ora, informatii pe baza carora sunt intocmite de catre Guvern rapoarte care vor fi depuse la Comisiei Europei. Un rol important in protectia atmosferei il are activitatea de meteorologie si Reteaua Nationala pentru Supraveghere Meteorologica , retea care colecteaza informatiile privind starea si evolutia vremii . In vederea protectiei atmosferei, in sarcina persoanelor fizice si a persoanelor juridice au fost stabilite o serie de obligatii: - instalarea de sisteme de automonitorizare a poluarii si raportarea periodica a rezultatelor automonitorizarii catre autoritati ; -permiterea controalelor efectuate de catre autoritati si respectarea masurilor dispuse de acestea ;

-izolarea surselor care produc vibratii si poluare sonora ; - intocmirea de planuri si programe pentru reducerea emisiilor atunci cand valorile PRAG sunt depasite 5 - prezentarea, la cererea autoritatilor, a planului cadastral si a zonelor geografice in care s-a produs poluarea in cazul depasirii valorilor PRAG ; - etc. 2.3 Protectia stratului de ozon In vederea protectiei stratului de ozon, au fost adoptate doua planuri nationale de actune: Planul National de Actiune pentru Schimbari Climatice si Planul National de eliminare treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozon planuri prin care Romania urmareste sa respecte obligatiile asumate prin Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, Protocolul de la Kyoto( 1997 ) 44 la Conventia - Cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice ( Rio de Janeiro 1992 ) 45si Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon din 1985. Dupa modelul si experienta in privinta problemei stratului de ozon (aferenta adoptarii si aplicarii Conventiei de la Viena si a Protocolului de la Montreal,susmentionate, Conventia-cadru Privind Schimbarile Climatice (1992 ) a enuntat principiile si a prefigurat mecanismele care sa ofere raspunsuri la obiectivul general propus: acela de stabilizare a concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un nivel care sa impiedice orice perturbare antropica periculoasa a sistemului climatic. Ca instrument conex documentului, Protocolul a declansat procesul de aplicare efectiva a sa sub forma unei strategii mondiale de limitare si reducere a emisiilor la GES 46, prin obiective precise si mecanisme specifice. Preluand initiativa proiectului, UE a reusit sa atraga un numar suficient de state (peste 131) care sa permita intrunirea conditiilor de intrare in vigoare a Protocolului (ratificarea de peste 55 de state care sa produca minimum 55% din emisiile mondiale de GES) si sa dovedeasca astfel ca se poate gestiona o problema ecologica globala si fara SUA, evident cu limitele inevitabile. Capitalul de legitimitate internationala oferit de o asemenea tema si presiunea fenomenelor meteorologice extreme tot mai prezente au condus insa la reevaluari de pozitii si reveniri la masa negocierilor, chiar timide, a fostilor recalcitranti. Este cazul SUA, in care, pe de o parte, guvernul federal accepta reluarea discutiilor in contextul conventiei-cadru privind schimbarile climatice, iar pe de alta, o serie de state federate incheie acorduri subunionale pentru limitarea emisiilor de GES si cu mecanisme asemanatoare celor ale Protocolului de la Kyoto ceea ce constituie un pas important spre convergenta unui proces mondial unic de abordare si actiune in privinta fenomenului ecologic global. Prin ratificarea Protocolului de la Kyoto, Romania, s- a obligat ca in perioada 2008-2012 sa reduca cu 8 % nivelul de emisii de GES, fata de nivelul anului 1989.In scopul monitorizarii GES , Romania a infiintat Registrul National de Emisii de Gaze cu Efect de Sera. In vederea aplicarii planurilor a fost infiintat Comitetul National pentru Protectia
44

Protocolul de la Kyoto, din 11 decembrie 1997, referitor la respectarea angajamentelor de limitare cantitativa si reducere a emisiei de gaze cu efect de sera fata de nivelul anului 1989, in perioada obligatorie 2008-2012. Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto in 2001 45 Romania a ratificat Conventia prin Legea 24/1994 46 GES gaze cu efect de sera . Intra in aceasta categorie : dioxid de carbon si alte substante cu efect de sera care se acumuleaza in stratul aerian formand o plapuma care contribuie la cresterea temperaturii atmosferei. Substantele care actioneaza: freonii, metanul, etanul, oxizii de azot, hidrogenul, apa,etc.

Stratului de Ozon (organism interministerial)47 ce are obligatia sa raporteze din 2 in 2 ani Guvernului concentratiile de ozon si masurile luate pentru reducerea substantelor care epuizeaza stratul de ozon, informatii care ulterior sunt comunicate Secretariatului Ozonului din cadrul Programului Natiunilor Unite, de catre Guvern. Incepand din 1 ianuarie 2007 , Romania este obligata sa respecte si Regulamentul European 2037/2000 privind substantele care depreciaza stratul de ozon

Sectiunea 3 Forme de poluare atmosferica 3.1 Zgomotul ambiental Definitie Reprezinta ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv daunatoare, provenite din activitatea umana, din transporturi sau activitatea industriala. Zgomotul se masoara in decibeli. Dupa efectul acestuia asupra sanatatii umane, zgomotul se incadreaza in 3 grupe: - 55 - 60 - zgomotul tulbura somnul; - 60 - 65 - zgomotul produce vatamari sanatatii umane; - > 65 decibeli - zgomotul provoaca tulburari de comportament. Conform statisticilor UE, peste 20% din populatia europeana este supusa unui zgomot peste 65 decibeli. Expunerea la un zgomot de 85 decibeli, 8 ore pe zi, o perioda mai indelungata, produce surzire. Se cunosc doua surse de provenienta ale zgomotului: - zgomotul din transporturile rutiere, pe cai ferate sau aeriene si zgomotele de vecinatate reprezentate de zgomote care provin din activitati industriale, santiere, zgomotele cotidiene etc. Prevenirea si combaterea poluarii sonore se realizeaza prin instituirea de norme de emisie, de fabricatie sau procedeu, prin instituirea de norme tehnologice precum si prin instituirea de interdictii sau limitari ale desfasurarii unor activitati in anumite zone sau intre anumite ore. Desi reclamatiile referitoare la zgomot ocupa locul 5 in randul reclamatiilor referitoare la protectia mediului, autoritatiile nu acorda o atentie corespunzatoare acestuia. Mai mult decat atat, Romania nu dispune de o legislatie unitara in materie. HG 321/2005 privind evaluare si gestionarea zgomotului ambiant, stabileste in sarcina persoanelor fizice si juridice care desfasoara activitati producatoare de zgomot si a proprietarilor si detinatorilor legali de terenuri, obligatii precum : luare de masuri si achizitionarea de tehnologie necesara pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot ; extinderea aliniamentelor de protectie a parcurilor, a zonelor verzi si a gardurilor vii; permiterea controalelor si frunizarea de infromatii in acest sens de catre si catre autoritatile publice competente. Evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental se realizeaza pe baza hartilor de zgomot si a hartilor strategice de zgomot , harti care trebuiesc intocmite de autoritatile administratiei publice locale si de ministerul transportului si infrastructurii si care sunt
47

Infiintat prin HG.243/1995 privind infiintarea, organizarea si functionarea Comitetului National pentru Protectia Stratului de Ozon ;

Harta de zgomotdefinitie

aprobate de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Harta de zgomot sau harta acustica reprezinta cartarea pentru o anumita zona a situatiei existente sau prognozate referitoare la zgomotul ambiental in functie de un indicator ( zi, noapte, autovehicule rutiere etc. ) care evidentiaza depasirea limitelor admise si modul in care aceasta depasire afecteaza populatia din zona. Harta strategica de zomot reprezinta harta care ajuta la evaluare globala a expunerii la zgomot provenit din surse diferite intr-o zona data si ajuta la intocmirea de catre autoritati a planurilor de actiune in vederea prevenirii sau reducerii zgomotului ambiental. 3.2 Zgomotul produs de aeronave Codul aerian 48 stabileste ca fiind o competenta a Ministerului Transporturilor impunerea de interdictii sau limitari de zbor a aeronavelor civile. Prin exceptie, ministerul nu poate interzice zborurile aeronavelor de stat, aeronavelor O.N.U., Crucii Rosii, Semilunii Rosii si a altor asociatii umanitare, nu poate interzice aterizarea aeronavelor cu probleme tehnice sau aterizarea fortata datorita conditiilor meteorologice necorespunzatoare sau a unui caz de forta majora. Pentru a spijini decizia in acest sens, prin lege s-a instituit obligatia crearii unui sistem unic de monitorizare a zgomotului pe aeroporturi. 3.3. Poluarea electromagnetica Este produsa de campul electromagnetic pe care il creaza antenele de telefonie mobila, liniile electrice de inalta tensiune, transformatoarele electrice, antenele parabolice, emitatoarele de putere, aparatura electrica, Soarele si chiar si corpul uman sau cel al animalelor. Liniile de mare tensiune pierd 40% din energia pe care o transporta, pierdere care are drept rezultat crearea unui camp electro-magnetic puternic. Aparatura electrocasnica chiar inchisa produce un camp electro-magnetic care poate provoca daune sanatatii. Soarele emite radiatii precum: razele infrarosii, asa numitele raze luminoase sau raze ultraviolete care produc consecinte asupra corpului uman. Creierul uman emite raze numite raze alfa care nu sunt daunatoare sanatatii umane dar in interactiune cu campul electromagnetic creat de sursele indicate anterior genereaza un camp electromagnetic si mai puternic iar rezultatul este nociv pentru sanatatea umana. Poluarea electromagnetica provoaca consecina daunatoare precum: mutatii genetice, cancer, tulburari psihice, tulburari hormonale, infertilitate, cataracta etc. Ministerul Sanatatii a transpus legislativ recomandarea Consiliului UE privind limitarea expunerii populatiei generale la campuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz ( Ordinul 1193/2006). In materia poluarii electromagnetice, sarcina probei lipsei riscurilor revine celui care desfasoara activitatea poluatoare.

Important de retinut ! In materia poluarii electromagnetice, sarcina probei lipsei riscurilor revine celui care desfasoara activitatea poluatoare.
48

O.G. 29/1997 ;

3.4 Poluarea luminoasa Acest tip de poluare a preocupat in ultimii ani specialistii in domeniu. Acestia au constatat ca sursele de iluminat artificiale, stradale precum si sursele de iluminat excesive ale locuintelor produc daune sanatatii umane si mediului inconjurator : - iluminarea stradala in timpul noptii perturba procesele de fotosinteza ale vegetatiei precum si procesele normale din organismul uman si animal, ducand la lipsa acuitatii vizuale, stari de stres si chiar tulburarea somnului ; - iluminarea excesiva a unei locuinte are efecte negative asupra locuitorilor din vecinatate perturband, de asemenea, somnul si cauzand stari de stres si chiar depresii. In Cehia sau adoptat legi prin care sau stabilit urmatoarele masuri: - iluminarea artificiala trebuie realizata astfel incat sa nu depaseasca linia orizontului intrucat Cosmosul este patrimoniu universal si trebuie protejat ; - iluminarea artificiala va fi redusa cu 30% in timpul noptii ; - iluminarea cladirilor publice se va realiza de sus in jos iar daca acest procedeu nu este posibil , iluminarea se va realiza de jos in sus insa ultimele etaje ale cladirilor trebuie sa ramana neiluminate ; - comercializarea becurilor se va putea realiza numai daca acestea vor fii omologate ca surse nepoluante; - etc.

Test de Autoevaluare :
1.Definiti poluarea si poluarea transfrontierea si indicati diferentele dintre acestea ; 2.Indicati tipurile de poluari ; 3. Indicati modul in care se realizeaza protectia atmosferei in Romania ; 4. Definiti harta de zgomot si harta strategica de zgomot ;

Exemplu de test tip grila :

Identificati tipurile de poluari atmosferice: 1. poluarea cu substante ; 2. poluarea cu substante si energii ; 3 poluarea cu deseuri menajere ; 4 poluarea sonora atunci cand zgomotul este sub 40 de decibeli;

Unitatea de invatare nr. 4 PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

Cuprins Sectiunea 1. Protectia solului si a subsolului 1.1 Protectia solului ; 1.2. Protectia subsolului Obiectivele unitatii de invatare Dupa studierea acestei unitati veti reusi sa : identificati regimul de protectie calitativa si cantitativa a solului ; identificati regimul de protectie a subsolului ;

Sectiunea 1 Protectia solului si a subsolului 1.1 Protectia Solului Definitia solului Solul reprezinta un organism viu, limitat ca intindere care actioneaza ca o geomembrana si care are un rol important in absorbtia si reciclarea factorilor S poluatori. o Acesta reprezinta un factor important pentru culturile agricole, pentru paduri, apele subterane iar degradarea acestuia conduce la alunecari de teren, efectul de infertilitate si chiar la imposibilitatea reciclarii apelor absorbite de acesta. Poluarea solului este definita ca fiind rezultatul oricarei actiuni care produce dereglarea functionarii normale a acestuia, dereglare manifestata prin degradare fizica chimica si biologica ce are drept rezultat reducerea cantitativa si calitativa a productiei vegetale si genereaza cheltuieli mari pentru ameliorare. Poluarea solului se realizeaza datorita pulberilor si gazelor nocive din aer, apelor reziduale, deseurilor de natura industriala sau menajera, pesticidelor, ingrasamintelor chimice folosite in agricultura si a deseurilor radioactive. Totalitatea terenurilor din Romania, indiferent de destinatie , titlului in baza caruia sunt detinute sau apartenentei la domeniul public sau privat, constituie Codul Funciar al Romaniei. Legea 18 / 91 - Legea fondului Funciar, instituie masuri de protectie precum: -obligatia de gospodarire conservare si amenajare a terenurilor in special acelor agricole -interdictia scoaterii terenurilor din circuitul agricol sau silvic. Protectia calitativa a terenurilor se realizeaza prin lucrari de ameliorare desfasurate fie de catredetinatorii acestora fie de catre autoritati. Legea 18 /1991 prevede ca cel improprietarit are obligatia sa cultive terenul si sa desfasoara lucrari de imbunatatire a calitatii acestuia in caz contra statul avand dreptul sa preia posesia asupra acestuia. In vederea ameliorarii terenurilor, prin ordinul Ministerului Mediului si Padurilor si a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, se stabilesc grupele de terenuri

Poluarea solului

Fondul Funciar

Protectia calitativa

care intra in perimetre de ameliorale. Primarii localitatilor, comunelor sau oraselor sunt obligati sa transmita informatiile necesare acestor autoritati si sa indice terenurile care trebuie sa intre in perimetrul de ameliorare. Terenul in cauza poate fi preluat pentru efectuarea lucrarilor doar cu consimtamantul proprietarului sau detinatorului acestuia si doar in schimbul atribuirii de catre Consiliul Local a altui teren in folosinta, pe perioada lucrarilor. Primarul propune prefectului emiterea unui ordin iar in cazul in care nu se poate da un alt teren in folosinta sau proprietarul refuza pe motiv de departare, se va proceda la exproprierea proprietarului pentru utilitate publica. Decizia prefectului poate fi contestata pe calea contencios administrativ. Prin lege, s-a instituit obligatia intocmirii unui Cod de Bune Practici Agricole prin care sa se stabileasca obligatiile cultivatorilor de terenuri. Protectia calitativa a solului are in vedere si luarea de masuri in cazul inundatiilor, alunecarilor de teren, eroziunilor. Asemenea masuri se iau prin intermediul lucrarilor de amenajari si imbunatatiri funciare. O atentie crescanda se acorda si fenomenului de desertificare. Se estimeaza ca in cativa ani zona Baraganului si alte zone agricole se vor transforma in deserturi. In scopul evitarii unui asemenea pericol, Romania a semnat Conventia Impotriva Desertificarii incheiata la Rio de Janeiro in 1992. Protectia cantitativa Protectia cantitativa a solului se realizeaza prin instituirea unor obligatii in sarcina persoanelor fizice sau juridice care detin exploatari petroliere, cariere, etc , obligatii precum cea : - ca dupa incetarea lucrarilor sa readuca terenul la starea anterioara si sa- l niveleze astfel incat sa fie bun pentru productia agricola; -a amplasarii liniilor de telecomunicatii, conductelor de transport a gazelor, a petrolului, retelelor de apa si canalizare, de-a lungul terenurilor, paralel cu drumurile publice, caile ferate, etc.

1.2. Protectia subsolului Art 136 din Constitutie prevede ca bogatiile subsolului de interes public reprezinta proprietatea statului . Ele pot fi date in concesionare, administrare sau inchiriere institutiilor publice dar si private ( ex. exploatari miniere si petroliere ). Intra sub incidenta regimului de protectie resursele naturale ale solului, ale zonei economice si platoului continental, zacamintele de ape minerale, lacurile terapeutice si acumularile de namol, si alte resurse precum cele ale patrimoniului geologic ( ex. pesteri, depozite fosiliere, formatiuni geologice, etc.). Persoanele concesionare au obligatia ca inainte de deschiderea exploatarii sa obtina autorizatia integrata de mediu si sa exploateze aceste resurse in limitele si conditiile stabilite pentru a nu le epuiza. Incalcarea acestor obligatii poate atrage raspunderea contraventionala, civila sau chiar penala a autorului.

Test de Autoevaluare :
1.Definiti solul si subsolul ; 2. Definiti poluarea solului si subsolului ; 3. Identificati mijloacele de protectie cantitativa si calitativa a solului ; 4. Indicati modul in care se realizeaza protectia subsolului in Romania ;

Exemplu de test tip grila :

Pentru constituirea perimetrelor de ameliorare se cere : 1. in mod obligatoriu acordul proprietarului terenului ; 2. acordul proprietarului terenului sau decizia prefectului ; 3. doar decizia prefectului ;

Unitatea de invatare nr. 5 PROTECTIA APEI

Cuprins Sectiunea 1 Aspecte Generale ; Sectiunea 2 Regimul juridic al protectiei apelor ; 2.1 Proprietatea asupra apelor ; 2.2.Servituti ; 2.3. Gospodarirea apelor ; 2.4 Protectia cantitativa si calitativa a apelor ; Obiectivele unitatii de invatare Dupa studierea acestei unitati veti reusi sa : identificati regimul proprietatii si a folosintei apelor ; identificati servitutile din domeniul dreptului mediului ; indentificati mijlocele prin care se realizeaza protectia apelor ;

Sectiunea 1 . Aspecte Generale

Definitia poluarii apei

Apa face parte din Hidrosfera. Hidrosfera reprezinta invelisul din jurul pamantului care este limitat la partea superioara de atmosfera si la partea inferioara de scoarta terestra. Aceasta se poate prezenta in forma lichida sau solida. Este important de retinut ca 97% din apa se gaseste in mari si oceane, 2% in calotele glaciare si doar 1% in rauri, fluvii . Doar aceasta parte de 1 % poate fi consumata. Din acest motiv, se preconizeaza ca in 15-20 ani populatia globului va avea serioase probleme in gaisrea resurselor de apa consumabila intrucat pe deoparte acestea se epuizeaza iar pe de alta parte cea mai mare parte din cantitatea de apa existenta pe glob, nu poate fi consumata intrucat fie costurile desalinizari sunt enorme fie nu poate fi transportata fie este poluata. Poluarea apei reprezinta modificarea calitatii acesteia prin introducerea in mod direct sau indirect de catre om de substante, energie sau caldura in apa, aer sau sol. Modificarea proprietatilor apei va avea consecinte negative asupra sanatatii oamenilor, asupra proprietatilor, asupra serviciilor si in general asupra mediului inconjurator. Apa este poluata si atunci cand proprietatile chimice ale acestora sunt alterate desi vizual aceasta pare buna de baut. Poluarea apei poate fi : - fizica; - chimica; - termica sau - radioactiva.

Apa poate fi poluata cu gaze, hidrocarburi, metale sau cu substante radioactive. Acesti poluanti pot proveni din evacuarea apelor industriale uzate, a apelor utilizate in procese miniere sau exploatari petroliere, din impurificarea zonelor de protectie, din deversarea de deseuri menajere sau de substante chimice sau bacteorologice. Poluantii pot fi: - biodegradabili - acei poluanti care sunt anihilati de flora marina sau bacteriile existente in mod natural in apa ( dejectiile provenite de la ferme de animale ) sau - nebiodegradabili care nu pot fi eliminati si anihilati In vederea protejarii apei Ministerul Mediului si Padurilor a adoptat Programul de Eliminare Treptata a Evacuarilor, Emisiilor si Substantelor Prioritar Periculoase.

Sectiunea 2 Regimul juridic al protectiei apelor Regimul juridic al protectiei apelor este prevazut de legea 107 / 199649. Conform legii, apa reprezinta patrimoniu cultural intrucat in cea mai mare parte din aceasta apartine domeniului public. In consecinta , utilizarea acesteia cunoaste un regim special. 2.1 Proprietatea asupra apelor Proprietatea asupra apelor si albiilor mai mari de 5 km patrati si a bazinelor hidrografice mai mari de 10 km patrati, apartine statului. Albiile mai mici de 5km patrati, si bazinele mai mici de 10km apartin detinatorilor terenurilor pe care se afla situate. Apartin domeniului public: apele cu potential energetic valorificabil de interes national, tarmurile, plajele, marea teritoriala, platoul continental, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental. ( 136 Constitutie ). Tot domeniului public apartin tarmurile, cuvetele lacurilor, apele subterane si fundul apelor maritime. In situatia in care un rau isi schimba cursul creand o noua albie, proprietarul raului poate solicita Administratiei Nationale Apelor Romane , timp de un an , permisiunea de a aduce albia raului pe terenul care fusese amplasat anterior. In situatia in care nu formuleaza aceasta solicitare in termen de 1 an de la data in care raul si-a schimbat cursul, raul si albia devin proprietatea statului. Administrarea apelor si albiilor si reglementarea modului de folosire a acestora intra in competenta Administratiei Nationale Apele Romane respectiv a Administratiei Nationale a Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii , in cazul apelor aflate pe teritoriu acesteia din urma. Folosirea apelor de suprafata si subterane se poate realiza in mod liber atunci cand aceasta folosire se face pentru baut, adapat, spalat sau atunci cand cand captarea acesteia se realizeaza cu instalatii care au o capacitate mai mica de 0.2 L/s . In situatia in care captarea se face cu instalatii mai mari de 0.2 L /s sau se realizeaza in scopul crearii unei fantani arteziene sau scop industrial, folosirea acesteia nu mai este libera, si se poate realiza doar dupa obtinerea unei autorizatii de gospodarire a apei si doar in conditiile prevazute in aceasta. In mod similar, folosirea albiilor, malurilor, plajelor, tarmurilor, etc este libera pentru activitatile de plimbare, recreere sau traversare sau poate fii realizata doar in baza unei autorizatii pentru toate celelalte activitati. In vederea protejarii populatiei si a resurselor de apa , la nivel legislativ s-a stabilit
49

L.107/1996 a fot publicat in M.Of. nr. 244/1996 ;

o ordine de prioritate in utilizarea apei. Conform acestei prevederi, prima data se vor satisface nevoile de consum ale populatiei, pe locul doi se afla nevoile de consum ale animalelor, pe locul trei se afla nevoile de consum ale populatiei si animalelor in vederea pastrarii igienei si pe locul patru celelalte nevoi.In situatia in care necesitatile de consum ale populatiei nu pot fi satisfacute precum si in alte cazuri considerate de forta majora, autoritatile pot impune restrictii sau limitari in folosinta acesteia. 2.2 Servituti Prin lege au fost stabilite o serie de servituti naturale sau legale cu privire la folosirea apei. Servitute naturala: proprietarul din aval este obligat sa primeasca apele care curg in mod natural de pe proprietatile din amonte. Servituti legale permanente: - permiterea montarii de borne , insemne sau instalatii in vederea efectuarii lucrarilor hidrologice sau hidrografice; - dreptul de a efectua lucrari in vederea opririi inundatiilor ; - dreptul de a amplasa utilaje in vederea efectuarii forajelor .

2.3. Gospodarirea apelor Activitatile de gospodarire a apelor au scop utilizarea rationala si protectia impotriva epuizarii si poluarii acestora. Pentru atingerea acestui scop, activitatile de utilizare a apei si de realizare de constructii sau instalatii pe acestea, au fost supuse avizarii respectiv autorizarii. Avizele de gospodarire a apelor sunt actele administrative ce trebuiesc solicitate anterior inceperii lucrarilor respectiv a activitatii planificate. Avizul se emite de catre Administratia Nationala Apelor Romane , in baza unei documentatii depuse de solicitant. Acesta are o valabilitate de doi ani de la data emiterii si se poate prelungi, prelungirea trebuind sa fie solicitata cu 2 luni inainte de expirarea avizului. Autorizatia de gospodarire a apelor este actul administrativ individual care da dreptul titularului sa foloseasca sursa de apa de suprafata sau subterana si/ sau da dreptul acestuia sa descarce apele uzate, deseurile menajere, evacuarile din mina, etc in apa. Autorizatia se elibereaza de catre aceeasi administratie iar refuzul eliberarii poate fi contestat pe calea contenciosului administrativ. Autorizatia poate fi revizuita in situatiile in care titularul isi modifica activitatea sau desfasoara activitati noi, poate fi retrasa fara plata unei despagubiri, in caz de forta majora sau in caz de interes public, si cu plata unei despagubiri in cazul in care titularul autorizatiei savarseste in mod repetat abateri de la prevederile autorizatiei, savarseste o abatere grava sau produce o poluare accidentala. Pentru evaluarea starii apelor protejate, a tinerii unei evidente a zonelor protejate, si pentru sistematizarea informatiilor hidrologice si hidrogeologice, s-a infiintat Fondul National de Date de Gospodarire a Apelor si Cadastrul Apelor. Aceste institutii se afla in subordinea Administratiei Nationala Apelor Romane Cadastrul Apelor reprezinta un sistem de evidenta a bunurilor imobile situate pe ape, a apelor, a zonelor de protectie si a starii apelor. Informatii din acest registru pot fi obtinute contra cost de catre orice persoana interesata. Refuzul eliberarii informatiei trebuie sa fie motivat si se poate realiza doar pentru motiv de interes public.

Avizele si autorizatiile

2.4. Protectia cantitativa si calitativa a apelor Protectia calitativa si cantitativa. Interdictii Protectia calitativa se realizeaza prin emiterea de norme de calitate a apei. Avize si autorizatiile de gospodarire a apei care au drept scop protectia acesteia contin norme maximale de descarcare. Utilizatorii apelor au la randul lor o serie de obligatii : bligatia de a utiliza tehnologii cu cerinte de apa reduse, obligatia economisirii apei, obligatia de a prevenii poluarea acesteia, etc. Protectia cantitativa a apei se realizeaza prin obligarea persoanelor fizice si juridice care utilizeaza apa, la luarea de masuri, de reparare a instalatiilor si sistemelor de alimentare cu apa pentru a impiedica pierderea apelor, prin obligarea la crearea retelelor de canalizare si la luarea masurilor necesare in vederea reciclarii si refolosirii apei . Prin lege au fost instituite si o serie de interdictii: - interdictia punerii in functiune a unor obiective sau instalatii noi ; - interdictia darii in folosinta a locuintelor ce maresc gradul de incarcare a apei uzate, adica fara in punerea in functiune in prealabil a retelelor de canalizare sau statiilor de epurare; - interdictia aruncarii pe malul lacurilor, pe tarmuri, pe plaje, etc. de deseuri. - interdictia deversarii de ape uzate in lacuri, in ape subterane, in iazuri, in lacuri de acumulare, in balti, etc ; - interdictia deversarii de produse petroliere sau ape uzate provenite de la nave sau instalatii petroliere in mare; -etc. Protectia apelor subterane si de suprafata se realizeaza si prin crearea de zone speciale de protectie, zone sanitare de protectie precum si perimetre hidrologice, in care sunt interzise orice activitati si care se afla sub un regim de supraveghere stricta.

Important de retinut ! Apa este poluata si atunci cand desi aparent buna de baut ( vizual arata bine ) in fapt proprietatile acesteia sunt alterate .

Test de Autoevaluare :
1.Definiti Hidrosfera ; 2. Indicati regimul juridic al folosirii apei ; 3. Prezentati mijloacele de protectie cantitativa si calitativa apei ; 4. Indicati regimul de folosinta a apelor proprietate publica sau a celor proprietate privata ;

Exemplu de test tip grila :

Indicati care din urmatoarele afirmatii sunt reale : 1. albiile raurilor mai mari de 5 km patrati apartin proprietarului terenului pe care se afla albia ; 2. bazinele hidrografice mai mari de 10 km patrati apartin statului ; 3. albiile mai mici de 5 km patrati sau bazinele hidrografice mai mari de 10 km patrati apartin statului ;

Unitatea de invatare nr. 6 PROTECTIA ANIMALELOR

Cuprins Sectiunea 1 Aspecte generale ; 1.1. Autoritatea Nationala Sanitar -Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor ; 1.2 Transportul animalelor ; Sectiunea 2 Protectia animalelor vii supuse vanatului si protectia animalelor supuse experimentelor stiintifice ; 2.1 Fondul de vanatoare ; 2.2 Vanatoarea ; 2.3 Protectia animalelor supuse experimentelor stiintifice Obiectivele unitatii de invatare Dupa studierea acestei unitati veti reusi sa : identificati actiunile sau inactiunile cu privire la animale care sunt interzise ; identificati situatiile si conditiile in care animalele vor fi supuse experimentelor ; identificati conditiile necesare pentru transportul animalelor ; identificati regimul juridic al vanatorii si vanatului ;

Sectiunea 1 . Aspecte generale Protectia generala a animalelor se realizeaza prin Legea 205 / 200450 si normele sanitar- veterinare. Animalele domestice sau salbatice, cu sau fara stapan sunt protejate impotriva actelor de cruzime. Prin acte de cruzime se inteleg urmatoarele: - uciderea animalelor din perversitate sau prin utilizarea unor instrumente dure; - abandonarea animalelor a caror supravietuire depinde de om; - utilizarea animalelor pentru a determina sau mentine agresivitatea cainilor; - utilizarea acestora in lupte sau doparea acestora in scopul obtinerii unor rezultate sportive.

Acte de cruzime

1.1. Autoritatea Nationala Sanitar -Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Autoritatea Nationala Sanitar -Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor este autoritatea din domeniu si are urmatoarele atributii : - elaboreaza normele desfasurarii activatii cu animale, stabileste normele de eliberare a licentelor, de administrare a fondurilor de vanatoare si elibereaza aceste licente, stabileste cotele anuale de vanatoare, perioada de vanare, autorizeaza vanarea speciilor
50

Publicata in M.Of. nr. 531/ 2004 ;

interzise mai ales cand acestea provoaca daune sau sufera de boli care se pot transmite, realizeaza activitati de control si aplica sanctiuni, stabileste lista bolilor cu transmitere la animale si conditiile de transport ale acestora. Detinerea animalelor salbatice sau popularea cu specii noi de animale salbatice se poate realiza numai in baza unei autorizatii emise de aceasta autoritate iar, in ultimul caz, numai in situatia in care au fost realizate experimente care au dovedit ca popularea cu acele specii nu provoaca sau pune in pericol celelalte specii. Detinatorii acestora au obligatia sa ingrijeasca in mod corespunzator animalele bolnave sau ranite . Pentru sacrificarea unui animal bolav sau ranit si pentru a-l scuti de suferinte inutile detinatorul animalului in cauza va trebui sa obtina ordinul Presedintelui Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare . Persoanele fizice si persoanele juridice au obligatia ca la inceperea respectiv sistarea oricarei activitati cu animale, substante rezultate de la animale, material germinativ, produse de hrana a animalelor sau substante organice sa anunte aceasta autoritate , sa permita accesul pentru efectuarea inspectiilor, sa izoleze animalele bolnave sau moarte . Pentru prevenirea raspandirii bolilor transmisibile, Autoritatea Nationala SanitarVeterinara, stabileste lista bolilor transmisibile la animale , boli care sunt suspuse declararii si carantinei( ex. pesta africana a calului sau porcului, boala Newcastle, gripa aviara sau gripa porcina, etc. ).

1.2 Transportul animalelor Transportul animalelor se poate realiza doar in conditiile prevazute in normele elaborate de aceasta autoritate. Au fost stabilite conditii in ceea ce priveste mijlocul de transport si documentele insotitoare dar si in ceea ce priveste pe transportatorii. Orice transport trebuie sa fie insotit de un document din care sa rezulte originea si propietarul animalelor, locul de plecare si locul de destinatie, pauzele efectuate, etc. Transportatorul la randul sau trebuie sa indeplineasca o serie de conditii : - trebuie sa detina o autorizatie valabila pentru transportul animalelor respective ; - sa fie autorizat si sa respecte normele sanitar - veterinare. In cazul in care se constata ca transportatorul nu a respectat normele si prin aceasta a cauzat suferinta animalelor, reprezentantul autoritatilor il obliga sa ia masurile necesare pe cheltuiala sa. In cazul animalelor provenite din spatiul comunitar, documentul de transport trebuie sa fie insotit si de o declaratie speciala a transportatorului din care sa rezulte ca a respectat normele in domeniu. In caz de neconformare transportatorul poate fi sanctionat prin aplicarea amenzii si suspendarea sau retragerea autorizatiei de transport.

Sectiunea 2 Protectia animalelor vii supuse vanatului si protectia animalelor supuse experimentelor stiintifice Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara stabileste modul de impartire a Romaniei in fonduri de vanatoare. 2.1 Fondul de vanatoare Fondul de vanatoare reprezinta o arie administrativa delimitata natural prin

culmi sau in mod artificial prin cursul de apa, drumuri, cai ferate, etc. La stabilirea unui fond de vanatoare se iau in considerare alaturi de criteriul geografic si criteriul speciilor de fauna existente pe acel fond si intentia de a asigura o varietate a vegetatiei. Fondurile de vanatoare sunt date in administrarea unor persoane juridice sau institutii (gestionari) in baza unor contracte de concesiune incheiate de regula pe 10 ani in schimbul unor remuneratii anuale. Pot fi gestionari ai fondurilor de vanatoare, asociatile profesionale, administratorii padurilor proprietate privata a statului, administratorii padurilor proprietate publica a statului, institutiile de invatamant cu profil de cercetare in domeniu, etc. Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si Pentru Siguranta Alimentelor stabileste anual cotele de vanat iar depasirea acestor cote este considerata infractiunea de braconaj. 2.2 Vanatoarea Vanatoarea se poate realiza doar in baza unui permis de vanatoare eliberat de un departament specializat din cadrul Ministerului Mediului si Padurilor si a unei autorizatii eliberata de catre gestionarul fondului de vanatoare. Permisele de vanatoare pot fi permanente sau temporare. Permisul de vanatoare permanent poate fi eliberat unei persoane care a implinit varsta de 18 ani , este cetatean roman , a urmat un curs special in acest sens, are cel putin o tragere in poligon si nu a fost sanctionata pentru comiterea unei infractiuni de braconaj. Apatrizii si cetatenii straini pot sa obtina un permis temporar cu conditia ca acestia sa fi obtinut un drept de vanatoare in statul de provenienta. Vanatul obtinut fara autorizatie va fi confiscat si va apartine gestionarului fondului de vanatoare daca acesta se incadreaza in cota anuala si face parte din categoria speciilor care pot fi vanate sau va apartine statului daca aceste conditii nu sunt indeplinite. Va fi considerata infractiune de braconaj pandirea sau orice alta forma de capturare a vanatului atunci cand capturarea se realizeaza fara permis de vanatoare sau fara autorizatie din partea gestionarului fondului pe care s-a vanat. Vanarea din elicopter sau de pe nave, vanarea in timpul noptii prin utilizarea mijloacelor sonore sau luminoase puternice, trecerea sau alergarea vanatului pe un alt fond de cat cel pe care exista autorizatia, etc. Intrunesc conditiile constitutive ale infractiunii de braconaj.

2.3 Protectia animalelor supuse experimentelor stiintifice Animalele pot fi utilizate in experimente stiintifice doar in situatia in care nu exista o alta solutie iar utilizarea acestora este necesara pentru producerea unui medicament avand drept scop salvarea vietii umane . Dupa utilizarea in experiment, animalul va beneficia de ingrijiri medicale iar in situatia in care starea sa este foarte grava va fi eutanasiat. Laboratoarele care desfasoara cercetari stiintifice au obligatia sa dispuna de spatii corespunzatoare pentru cazarea animalelor, spatii care sa asigure conditii de igiena, confort, aerisire si luminozitate. La nivel legislativ s-a stabilit faptul ca un animal poate fi supus doar o singura data unui experiment stiintific .

Test de Autoevaluare :
1. Indicatii conditiile supunerii animalelor la experimente ; 2. Identificati administratorii fondurilor de vanatoare si regimul juridic al vanatorii ; 3. Indicati atributiile Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare ;

Exemplu de test tip grila :

Indicati care din urmatoarele afirmatii sunt reale : 1. animalele pot fi supuse experimentelor stiintifice fara nici un fel de limitare atunci cand acest lucru este necesar pentru producerea unui medicament ; 2. animalele nu pot fi abandonate ; 3. animalele nu pot fi supuse unor competitii ;

Unitatea de invatare nr. 7 REGIMUL PREPARATELOR PERICULOASE SI AL DESEURILOR

Cuprins Sectiunea1 Regimul preparatelor periculoase ; 1.1 Manipularea, importul, exportul, depozitarea si alte activitati cu substante si preparate periculoase; 1.2 Obligatiile persoanelor fizice si ale persoanelor juridice ; Sectiunea 2 Regimul juridic al deseurilor 2.1. Aspecte generale ; 2.2 Gestionarea deseurilor; 2.3.Comercializarea si trasnportul deseurilor Sectiunea 3 Regimul juridic al deseurilor industriale reciclabile Sectiunea 4 Deseurile Radioactive si Combustibilul Nuclear Uzat Sectiunea 5 Regimul juridic general al operatiunilor cu deseuri 5.1 Regimul general ; 5.2 Reguli de gestionare a deseurilor ; 5.3 Transportul international al deseurilor ;

Obiectivele unitatii de invatare Dupa studiul acestei uniati de invatare veti putea sa: identificati tipurile de deseuri ; analizati regimul juridic al operatiunilor cu deseuri ; sa identificati obligatiile respectiv rapsunderea celro care genereaza respectiv gestioneaza deseurile sa identificati regulile transportului international cu deseuri

Sectiunea 1. Regimul Preparatelor Periculoase

Categorii de Substante si Preparate Periculoase

Regimul substantelor si preparatelor periculoase este reglementat de OUG 145/2008 si HG 1408/2008. In categoria substantelor si preparatelor periculoase intra : - substantele inflamabile, toxice, cancerigene, mutagene, sensibilizante i substante periculoase pentru mediu ; - substantele inflamabile: alcoolul, amoniacul, hidrogenul, etc. ; - substantele toxice: substantele utilizate in agricultura. - substantele cancerigene : - etc. 1.1 Manipularea, importul, exportul, depozitarea si alte activitati cu substante si preparate periculoase. Aceste operatiuni se supun unui regim special de autorizare si control.

Importul si exportul acestor produse se poate realiza doar in baza unui acord sau aviz de mediu pe baza caruia Ministerul Economiei, Comertului si Afacerilor Externe elibereaza licenta de import-export. Inaintea inceperii activitatii comerciantul este obligat sa obtina un acord de mediu sau autorizatie de mediu de la Agentia Nationala Pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase si un aviz de conformitate de la Inspectoratul General Pentru Situatii de Urgenta. In situatia in care substantele sau preparatele periculoase urmeaza a fi utilizate in agricultura, comerciantul va trebui sa obtina si avizul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Regionala sau a Municipiului Bucuresti. Odata cu documentele pentru obtinerea avizelor, comerciantul are obligatia sa depuna o notificare care sa cuprinda urmatoarele: numele/denumirea comerciantului, numele si identitatea administratorului instalatiei in care se prelucreaza substanta respectiva sau administratorului depozitului, calificarea substantei, cantitatea si starea acesteia, amplasamentul instalatiei si obiectivele invecinate, etc. Notificarea va sta la baza controlului exercitat de catre autoritati iar neintocmirea si nedepunerea acesteia va atrage sanctionarea contraventionala a comerciantului si posibil chiar suspendarea temporara sau permanenta a activitatii acestuia. Notificarea se intocmeste atat in situatia obtinerii avizelor sau autorizatiilor inaintea inceperii activitatii cat si ulterior cu ocazia modificarii activitatii sau extinderii acesteia. Aditional modificarii, comerciantul este obligat sa intocmeasca si alte documente precum: documentul intitulat politica de activitate , raportul de securitate si planul de urgenta interna. Prin documentul intitulat politica de activitate, comerciantul evidentiaza riscurile activitatii si modul in care intelege sa realizeze managementul acesteia (ex.: achizitionarea de instalatii, contracte cu firme etc). In raportul de securitate, comerciantul acesta demonstreaza faptul ca politica de prevenirea accidentelor a fost implementat, planul contine masuri adecvate de siguranta in constructia, proiectarea, exploatarea, intretinerea instalatiilor etc. si indica faptul ca a intocmit un plan de urgenta interna si un plan de urgenta externa care au fost inmanate inspectoratului pentru situatii de urgenta. Pe baza acestor informatii, Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Periculoase si Inspectoratul General sau Regional pentru Situatii de Urgenta intocmesc planul de urgenta externa, plan care va fi luat in considerare la amplasarea obiectivelor viitoare (locuinte, mijloace de transport etc) de catre autoritati. Pentru importul sau exportul acestor substante precum si pentru introducerea lor pe piata, comerciantul este obligat sa procedeze la etichetare si ambalare corespunzatoare. Mai nou, pentru importul acestor produse s-a instituit si obligatia obtinerii unor certificate de abilitare si intocmirii unor declaratii de conformitate EC (European Council). 1.2 Obligatiile persoanelor fizice si ale persoanelor juridice Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii : - de a tine evidenta stricta a cantitatii si tipului de substante importante, exportate, manipulate, transportate, depozitate etc, a recipientelor si ambalajelor. de a furniza informatiile si datele necesare autoritatilor - de a se supune controlului si de lua masurile impuse de catre autoritati - de a elimina in conditii de siguranta substantele si produsele periculoase - de a anunta iminenta unor descarcari neprevazute - de a anunta in termen de 2h producerea unui accident, consecintele acestuia si masurile luate

- de a efectua testari ale produselor si substantelor periculoase - de etichetare si ambalare corespunzatoare acestora cu mentionarea eventualelor efecte adverse asupra sanatatii umane -de a intocmi fise tehnice de securitate pe care sa le predea consumatorilor sau cumparatorilor persoane juridice fie inainte fie cel mai tarziu odata cu produsul.

Sectiunea 2 Regimul juridic al deseurilor 2.1. Aspecte generale Definitia deseului /deseului periculos Regimul juridic al deseurilor este reglementat ca act normativ principal de OUG.78/2000. Deseul reprezinta orice substanta, preparat sau obiect din categoria celor pe care detinatorul il arunca, are intentia sau respectiv obligatia de al arunca. In categoria deseurilor intra substantele lichide, solide, malurile, materialele deversate accidental precum si materialele devenite improprii utilizarii. Deseurile periculoase sunt acele deseuri care au cel putin un constituient sau o proprietate care le face sa fie periculoase. Pentru gestionarea in mod corespunzator a deseurilor, la nivel national respectiv regional au fost adoptate urmatoarele documente: Strategia Nationala si Planul National de Gestiune a Deseurilor , Planurile Judetene de Gestionare a Deseurilor si Strategia Nationala Privind Reducerea Cantitatii de Deseuri Biodegradabile Depozitate. Aceste strategii au stabilit drept scop si mijloace de actiune urmatoarele: -prevenirea producerii de deseuri si a efectelor nocive ale acestora prin achizitionarea de tehnologii curate care sa utilizeze cantitati reduse de resurse naturale, fabricarea si comercializarea de produse care la eliminare sa produca cat mai putina poluare; - utilizarea de tehnologii pentru neutralizarea sau eliminarea substantelor periculoase detinute de deseuri ; -valorificarea prin reciclare, reutilizare sau alte procedee care vizeaza obtinerea de materii prime secundare sau permit obtinerea de energie. Activitatea de eliminare, transport, depozitare, comercializare si alte activitati cu deseuri este strict reglementata. Desfasurarea acestor activitati fara respectarea prevederilor legale sau dupa caz fara autorizatie reprezinta contraventie sau infractiune. In vederea desfasurarii acestor activitati si mai ales activitatii de depozitare a deseurilor, operatorul economic trebuie sa obtina urmatoarele documente : 1.acordul sau acordul integrat de mediu - acesta se obtine dupa construirea depozitului insa inainte de inceperea activitatii de depozitare. Pentru obtinerea acordului de mediu, operatorul trebuie sa dovedeasca ca depozitul intruneste conditiile de siguranta pentru tipul si cantitatea de deseuri pe care doreste sa o depoziteze pe zi. El va depune si un plan de functionare precum si un plan de urmarire post-inchidere a depozitului. Inainte de inceperea activitatii, autoritatile cu atributii in domeniu vor verifica la fata locului daca cele relatate de operator sunt reale. Autorizatia de mediu va trebui obtinuta pentru toate activitatile. 2.autorizatia de mediu sau autorizatia integrata de mediu- se obtine de catre operatorii

care: - detin instalatii de eliminare sau valorificare a deseurilor periculoase cu o capacitate mai mare de 10 tone pe zi ; - detin instalatii de incinerare a deseurilor cu o capacitate mai mare de 3 tone pe ora ; - detin depozite cu o capacitate de stocare de mai mult de 50 de tone pe zi sau cu o suprafata mai mare 25000 mp. Inainte de inceperea activitatii, operatorul este obligat sa prezinte o garantie financiara care are drept scop acoperirea prejudiciilor rezultate din gestionarea necorespunzatoare a deseurilor, neindeplinirea obligatiei de valorificare a acestora sau a obligatiei de ecologizare a zonei post-inchidere. Totodata acesta va contribui anual la Fondul de Mediu si va constitui si un fond pentru inchiderea si urmarirea post-inchiderii a depozitului. Depozitele sau locurile unde au existat depozite de deseuri sunt inscrise in Registrul de Cadastru si sunt marcate in mod vizibil pe documentele cadastrale.

2.2. Gestionarea deseurilor 2.2.1 Gestionarea deseurilor din ambalaje si a ambalajelor Este interzisa introducerea pe piata a ambalajelor care nu pot fi reutilizate sau reciclate. Se umareste in principal prevenirea producerii de ambalaje sau deseuri din ambalaje in cantitati mari precum si depozitarea acestora in mod excesiv. Cei care produc sau comercializeaza produse ambalate trebuie sa constituie sisteme de depozitare in vederea asigurarii utilizarii ambalajelor un ciclu optim.Alaturi de aceasta obligatie se adauga si cea a constituirii de sisteme colectare in toate localitatile in care comercializeaza produsele respective. Inaintea sau in timpul vanzarii acestia au obligatia de a informa consumatorii cu privire la sistemul de colectare si totodata cu obligarea de a inscriptiona pe ambalaj mentiunea ambalaj returnabil. 2.2.2. Deseurile biodegradabile trebuiesc eliminate respectiv colectate selectiv si compostate utilizarii ulterioare pentru producerea de materii prime respectiv energie si a in vederea evitarii producerii de biogaze . Nu sunt acceptate la depozitare deseurile lichide, inflamabile, corosive, oxidante,cele provenite din industria medicala respectiv farmaceutica. Incinerarea deseurilor Operatorul instalatiei de incinerare trebuie sa ia toate masurile pentru a se asigura ca in momentul predarii respectiv receptiei deseurilor nu se vor produce efecte negative asupra mediului precum : eliminarea de noxe, substante, zgomot sau poluarea apei si a solului. Instalatia de incinerare trebuie proiectata, echipata, construita astfel incat in momentul arderii sa nu fie depasite valorile limita de emisie admise. 2.2.4 Lista deseurilor periculoase Deseurile periculoase sunt prevazute intr-o lista aprobata de Guvern. In termen de 10 zile de la aparitia listei, operatorii de deseuri periculoase au obligatia sa le ambaleze respectiv eticheteze in mod corespunzator. Operarea deseurilor periculoase se realizeaza sub un regim strict de supraveghere. In acest scop, autoritatile identifica producatorii de deseuri periculoase si ii inregistreaza la fiecare loc de producere, descarcare sau depozitare. Depozitarea acestora se realizeaza separat in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitate si de natura substantelor utilizate pentru stingere. Este interzisa depozitarea in acelasi loc a deseurilor periculoase si a celor nepericuloase. In vederea stimularii activitatii de colectare si depozitarea a deseurilor, statul 2.2.3

acorda prin hotarari de guvern facilitati fiscale. 2.3 Comercializarea si transportul deseurilor Comercializarea deseurilor se poate face doar in conditii stricte, conditii precum stabilirea unor categorii de deseuri care pot fi comercializate , stabilirea unor conditii contractuale stricte si prin obligarea adresarii unor notificari. Transportul respectiv tranzitul deseurilor de pe teritoriul Romaniei se poate realiza doar daca transportatorul indeplineste o serie de conditii speciale.Aditional acesta adreseaza autoritatilor o notificare prealabila in sensul ca urmeaza sa desfasoare transportul respectiv, notificare care este agreata iar in cazul tranzitului dovedeste cu documente ca deseurile sunt acceptate in celelalte tari de tranzit respectiv in tara de destinatie. Masinile utilizate de transportatori trebuie sa fie astfel echipate incat sa asigure transportul in siguranta a deseurilor fara pierderea acestora pe drum si fara ca acestea sa emane mirosuri sau noxe periculoase. Transportatorul trebuie sa detina o licenta de transport de marfuri periculoase iar soferul mijocului de transport un permis de conducere a masinilor care transporta marfuri periculoase. Obligatiile persoanelor fizice si juridice legate de deseuri sunt : - de a asigura eliminarea deseurilor cu ajutorul operatorilor economici specializati, pe baza de contract, cu exceptia situatiei in care pot asigura valorificarea sau eliminarea prin mijloace proprii; - de a desemna o persoana care sa se ocupe cu supravegherea si eliminarea deseurilor; - de a asigura eliminarea deseurilor pe categorii fara a le amesteca. Obligarea operatorului de transport : - sa detina autorizatie de mediu si licenta sa transporte marfuri periculoase ; - sa dispuna de utilaje corespunzatoare ; - sa nu abandoneze deseuri pe traseu ; - sa anunte autoritatile inaintea de transport . Obligatiile celor care desfasoare activitati care genereaza deseuri : - sa se asigure inca din faza de proiectare ca detin solutii tehnice de eliminare a unor cantitati cat mai mici de deseuri ; -sa nu introduca pe piata produse a caror eliminare nu este posibila ; -sa ambaleze produsele in mod corespunzator ; -sa utilizeze la maximum subprodusele, deseul sau componentul din deseu reutilizabil. Contraventiile si infractiunile in domeniul deseurilor . Sunt sanctionate contraventional urmatoarele fapte : -aruncarea deseurilor pe strazi, in locuri publice, cai de comunicatii, parcuri, etc -nerespectarea procedurilor planurilor strategice respectiv a celor din autorizatiile obtinute; -neindeplinirea de catre autoritatiile administratiilor locale a obligatiilor legate de deseuri ; Constituie infractiuni : -importul de masini, instalatii, utilaje si alte produse folosite sau uzate fara respectarea conditiilor de import; -aruncarea de catre transportatori a deseurilor dupa introducerea lor in tara ; -introducerea ilegala in tara de deseuri si modificarea scopului pentru care au fost aduse aici ; -prelucrarea de catre operatori a deseurilor aduse in tara cu alt scop sau ilegal ; - etc

Sectiunea 3 Regimul juridic al deseurilor industrial reciclabile

Categorii de deseuri reciclabile

In categoria deseurilor industrial reciclabile, intra materialele de constructii, sticla, hartia, cartonul, materialele plastice, uleiurile, unele metale, etc. Legislatia prevede o serie de obligatii in sarcina persoanelor fizice si a persoanelor juridice generatoare de deseuri industriale reciclabile. Persoanele fizice au obligatia de a sorta, de a nu abandona deseurile si de a le preda agentilor economici autorizati sa le valorifice. Persoanele juridice generatoare de deseuri au obligatia sa le sorteze si sa le depoziteze temporar in vederea introducerii lor in circuitul productiv. Introducerea in circuitul productiv se poate realiza in 3 forme: - prin reintroducerea deseului in propriul circuit productiv ; - prin valorificarea acestora de catre producatorii deseurilor pe baza unei autorizatii eliberate de catre Agentia Teritoriala Pentru Protectia mediului ; - prin predarea acestora catre un agent economic, autorizat sa colecteze deseuri. Colectarea deseurilor se poate face in baza unei autorizatii de colectare, insotita de o autorizatie de mediu. Autorizatia de colectare se elibereaza de catre prefectura judetului in care isi are sediul persoana juridica, in baza avizului emis de catre primarul comunei sau orasului de sediu. Pentru a putea obtine autorizatia agentul colector trebuie sa aiba in obiectul de activitate al societatii, autorizata activitatea de colectare de deseuri si dispune de spatiile si tehnologia necesara colectarii si depozitarii deseurilor. Autorizatia de mediu se emite de Agentia Teritoriala Pentru Protectia Mediului. Autorizatia de colectare se elibereaza pe durata unui an si poate fi prelungita. Aceasta poate fi retrasa suspendata sau anulata la cererea oricarei persoane interesate in situatia in care agentul colector nu respecta obligatiile prevazute in autorizatia de colectare sau autorizatia de mediu. Activitatea de valorificare a deseurilor, se poate realiza dupa obtinerea unei autorizatii de valorificare insotita de o autorizatie de mediu. Autorizatia de valorificare se elibereaza pe o durata de 3 ani, perioada care poate fi prelungita, agentilor economici care fac dovada ca detin in obiectul de activitate al societatii, activitatea de valorificare a deseurilor, detin spatiile si tehnologia necesara valorificarii si dispun de aparate de cantarire verificate metrologic. Acesti agenti au obligatia sa obtina materii prime secundare pe care ulterior sa le valorifice insotite in mod obligatoriu de un certificat de garantie a calitatii. In cazul in care acestia nu isi respecta obligatiile, autorizatia de valorificare se suspenda. Transportul, colectarea sau valorificarea in mod ilegal a deseurilor da dreptul autoritatilor sa le confiste si sa le valorifice, sumele obtinute fiind virate la bugetul de stat.

Colectarea deseurilor

Sectiunea 4. Deseurile Radioactive si Combustibulul Nuclear Uzat

Definitie Deseurile radioactive reprezinta materiale radioactive in forma lichida, gazoasa sau solida pentru care nu s-a prevazut nici o alta intrebuintare si care contin sau sunt contaminate cu radionuclizi in limite superioare concentratiilor acceptate.

Intra in aceasta categorie si combustibilul nuclear uzat. Ca regula generala, in Romania, nu se importa deseuri radioactive in vederea depozitarii. Prin exceptie, se admite importul acelor deseuri care au fost anterior exportate in vederea tratarii. Importul deseurilor in scop comercial este admis doar in mod exceptional si in conditii stricte in ceea ce priveste contractul de vanzare-cumparare, transportul si manipularea

Sectiunea 5 .Regimul juridic general al operatiunilor cu deseuri 5.1 Regimul general Este reglementat de legea 111 / 1996 si OUG 11 / 2003. Ordonanta 11 / 2003 introduce in categoria deseurilor radioactive, nu numai deseurile provenite de la instalatiile nucleare dar si deseurile provenite din industrie, medicina, agricultura si altele. Instalatiile de colectare, cele generatoare de deseuri, statiile de tratare si depozitele sunt supuse unei autorizari si unui control strict din partea comisiei nationale pentru controlul activitatilor nucleare. Se supun autorizarii si activitatile de transport si manipulare . In vederea obtinerii autorizatiei, solicitantul trebuie sa probeze ca dispune de mijloacele financiare pentru realizarea activitatii respective, ca a depus taxa prevazuta de lege in cazul instalatiilor de colectare, a celor de valorificare, tratare si depozitare si ca a consemnat garantia prevazuta de lege in vederea operarii prejudiciului care ar putea rezulta din activitate sau din inchiderea instalatiei sau depozitului. Agentul economic va trebui sa dovedeasca ca dispune de un sistem de control, asupra instalatiei sau depozitului, sistem care ii va permite prevenirea oricaror daune, sau atingeri aduse sanatatii lucratorilor, persoanelor care locuiesc in imprejurimi si mediului inconjurator. Una din obligatiile cele mai importante a agentilor economici este aceea de a mentine nivelul deseurilor generate la un nivel cat mai scazut, evitand pe cat posibil generarea acestora. Generatorul de deseuri va raspunde in situatia in care isi incalca obligatiile sau produce un prejudiciu mediului inconjurator. Prin producator de deseuri se intelege, conform Curtii de Justitie a UE, atat persoana care a generat deseul respectiv cat si persoana care a manipulat sau depozitat in mod necorespunzator acest deseu. Pentru ca aceasta persoana sa fie responsabila, trebuie sa fie stabilita o legatura de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea persoanei si prejudiciu. 5.2 Reguli de gestionare a deseurilor Reducerea cantitatii de deseuri se poate realiza prin proiectarea corespunzatoare a instalatiilor, prin operare corespunzatoare si dezafectare corespunzatoare. In vederea unei bune gestionari, agentul trebuie sa dispuna de sisteme de control si paza performante Depozitarea deseurilor cu o durata de radioactivitate mare se poate realiza doar in gropi geologice, in containere speciale, agentul economic avand obligatia sa ia masuri pentru reducerea concentratiei de radionuclizi . Depozitele nu pot fi amplasate in zone in care sunt resurse naturale. In sarcina detinatorilor de depozite se instituie obligatia pastrarii documentelor

privind deseurile gestionate pe toata durata de viata a acestora. In mod exceptional, se permite depozitarea deseurilor la suprafata atunci cand acestea se incadreaza in categoria celor cu viata scurta de radioactivitate. Dezafectarea unui depozit se poate realiza doar pe baza unei autorizatii de inchidere si sub un control strict. Dupa inchidere, agentul economic va ecologiza zona si va asigura o supraveghere permanenta a acesteia. Raspunderea acestuia pentru activitatea depozitului sau pentru daunele cauzate din activitate sau din inchiderea acestuia, se intinde pe un termen de 10 ani de la data inchiderii. Locul unde a existat depozitul se marcheaza pe hartile autoritatilor administrative.

Important de retinut ! Raspunderea detinatorului unui depozit de deseuri, pentru activitatea depozitului sau pentru daunele cauzate din activitate sau din inchiderea acestuia, se intinde pe un termen de 10 ani de la data inchiderii.

5.3. Transportul national al deseurilor Conform Conventiei de la Basel privind transportul peste frontiera deseurilor periculoase si eliminarea acestora, transportul se poate realiza dupa ce se parcurge urmatoarea procedura: - exportatorul notifica statul de export ca doreste sa realizeze un transport international; - statul de export, la randul sau, notifica statul de import si statele de tranzit cu privire la intentia de transport, solicitand consimtamantul acestora. In termen de 2 luni, acestea trebuie sa transmita un raspuns de accept sau refuz catre statul de export. In cazul in care aceste state nu raspund in termen de 2 luni si in situatia in care acestea au declarat cu ocazia ratificarii conventiei faptul ca sunt de acord cu procedura aprobarii tacite, se considera ca acel transport a fost aprobat. In acest caz precum si in cazul in care se obtine acceptul, statul exportator instiinteaza agentul economic despre accept si solicita o copie de pe contractul dintre acesta si agentul economic eliminator. Se adreseaza o instiintare catre eliminator, acesta la randul lui transmite instiintarea statului si ulterior celorlalte state. Transportul va fi autorizat daca statul de export nu detine tehnologia necesara prelucrarii sau eliminarii deseurilor, transportul se realizeaza in vederea prelucrarii deseurilor si obtinerii de materii finite secundare, agentul dispune de resursele financiare necesare desfasurarii operatiunii. Se considera ca intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de trafic cu deseuri: - transportarea deseurilor fara consimtamantul statelor de tranzit si a statului de destinatie sau uneia dintre aceste state; - obtinerea acestui contimtamant in urma unor declararii sau documente false ; - eliminarea ilegala a deseurilor in mod deliberat. In aceasta situatie statul de import si celelalte state vor efectua demersuri pentru restituirea transportului cu exceptia situatiei in eliminarea pe teritoriul acestora ar fi mai putin costisitoare.

Statul de export are la randul sau obligatia de a returna deseurile. In situatia in care nici unul dintre acestia nu se afla in culpa, statul de import si cel de export vor colabora in vederea eliminarii deseurilor fie pe teritoriul statului de import fie pe cel de export fie intr-o alta tara.

Test de Autoevaluare :
1. Indicatii categoriile de deseuri ; 2. Identificati regimul juridic al operatiunilor cu deseuri ; 3. Indicati modul in care se realizeaza procesul de introducere in circuitul productiva al deseurilor ;

Exemplu de test tip grila :

Indicati care din urmatoarele afirmatii sunt reale : 1. deseul radioactiv reprezinta deseul produs in industria medicala; 2. transportul deseurilor se poate realiza numai in cazul in care se obtine acceptul celorlalte state ; 3. comercializarea deseurilor este permisa cu aprobare speciala ;

Important de retinut !

Examenul de va desfasura sub forma de grila.

Bibliografie obligatorie : 1. Mircea Dutu Tratat de Dreptul Mediului- Editia 3, Ed. C.H.Beck, Buc. 2007 ; 2.Daniela Marinescu Tratat de Dreptul Mediului- Ediia a III-a reazuta si adaugita, Ed.Universul Juridic, Bucuresti 2008 ; 3. Simona-Maya Teodoroiu Raspunderea Civila pentru Dauna Ecologica - Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2003 ; 4.OUG.195/2005 privind protectia mediului, publicata in M.Of. nr.1196/ 30.12.2005, modificata si aprobata prin L.256/2006 publicata in M.Of.nr. 586/06.07.2006 ; 5. Codul civil roman ; 6. Constitutia Romaniei ; 7. OG49/2000 publicata in M.Of. 49/2000 ; 8. L.107/1996 legea apelor, publicata in M.Of. nr. 244/1996 ; 9. L.111/1996 privind activitatile nucleare , publicata in M.Of. 552/2006 ;

10 Directiva 2004.35.EC; 11.O.G.78/2000 ; 12.etc.

Bibliografie suplimentara : 1.Girod La Reparation Domage Ecologic These, Paris, 1974 ; 2. F. Caballero Essai sur la Nation Juridique de Nuissanc- Paris, 1981; 3.Michel Despax - Droit de L Environment- Ed. TEC, Paris ; 4.Ernest Lupan - Cu privire la Noiunea Juridic a Prejudiciului Ecologic Revista Dreptul, nr.3/2003, p.77 -89 ; 5. European Environment . The Journal of European Environmental Policy , Wiley, Erp; 6. European Environment, Law Reviw, Kluwer ; 7. Revue Juridic de Lenvironment : 8. Revue Europeene du Droit de Lenvironment ; 9. Revista Romana de Dreptul mediului ; 10. Conventia Privind Raspunderea Civila Pentru Daune Rezultand Din Exercitarea de Activitati Periculoase Pentru Mediu ( 1993 ); 11. Conventia de la Aarhus 1998 ; 12. Milena Tomescu, erban-Alexandru Stanescu Conditiile Raspunderii Juridice pentru Daune Aduse Mediului potrivit Directivei 2004/35/EC , Revista Romana de Drept Al Afacerilor , nr.6/2006, Ed. Wolters Kluwer ; 13. Amirante , D Dirrito Ambientale Italiano e Comparato , Ed. Jovena, Naples, 2003 14 Mateo, MR Tratado de Derecho Ambiental, Edisofer, Madrid, 2003 ; 15.Charbonneau, S,- Droit communautaire de lenvironment , Ed. Harmattan, Paris, 2003 ; 16. Macrory, A -Principles of European Environmental Law, Europa Law, Publishing, 2004 ; 17.Manin, Ph,- Droit Constitutionel de LUnion Europeenne, nouvelle edition,ED.A. Pedone, Paris, 2004