You are on page 1of 131
Coordontoral cole: dr. LEONARD GAVRILIU Redactr de cae: MARIA STANCIU ‘Concept raid a copeticoectii: VENIAMIN.& VENIAMIN Tebnoeactare compueriza: OFELIA COSMAN ISBN 973-98377-1-9, ‘MICA BIBLIOTECA DE PSIHOLOGIE ALFRED BINET DEDUBLAREA PERSONALITATII SI INCONSTIENTUL Traducere $1 note MICHAELA BRANDUSA MALCINSCHL sew intrdoctv de dr. LEONARD GAVRILIU EDITURA IRI Bucuresti, 1998 © Les altérations de la persomnalité par Alfred Binet, Felix Alcan, Editeur, Paris, 1892, Toate depturile penta traducerea fa limbe romind ‘sunt rezervate Editi IRE CUPRINS Concept de inconstiontInainte de Sigmand Freud (seu de de, LEONARD GAVRILIU) INTRODUCERE PARTEA INTAL PERSONALITATILE SUCCESIVE |. Sommambulismee spontane 1, Sompambulismele spoctane (amare) Il, Someambulisele provocste PARTEA A DOUA PERSONALITATILE COEXISTENTE Insesibiiates isterilor. Actelesubconstiente de repeie Insensibiiatsistercloe(urmae). Ace subconsiente de aaptare Insensibitats inericlor (uma), Caractere generabe tle actelorsubeonsen Tnsenibiitatenisteriilor (amare gi fri). Pragl const Disracia Actunle volute see incontent Scrieres automat a ister Tiel de orgie subconstintt Phaaitaten coasting a subi Stdtogi m nESs Gee 80, pS pp X Op ong. 13 % Op. cit pp. 319-320, 98 Fi, Sil pees cme expat aps eine a cai nel Gg nema Pano (8), Rd. iss pp es po 316 OA Slag ges coos stl pepe’ ec ssp ‘Fh ono, op op 32 {07 ry, Bl Poe Mars 347 oop ep SL SM i tow ms ml ve ae ei ere Ba cong 9a Hae a rea ah re ae amma id deplete su ts fae ee ca am An Pa, BE, 9 38. “ee ne ance fable pigs, bi. Pas 1 ni "eM Pins The Nae of Mn and Haman Aoi, Lio & co, plapan 2 De nt Pi La abconin egh Saw swe Laine RP 18 © Op. cit. p- 3. 20h es pias 20a arr coe, Bs Sich, Bact vom. 1 Fsows pc. Sophy B Op. cit. p. 316. 2 Rade haa, Mate ence, F Aka, Pi 189% chi Lahaina fe ern oie, Mas See. Ds spt. en Sid, Buch 198 Pinto. es 3 Soph pte 0p... SPE cot arp PU, Pa, 68.9. 9 2 Lai TH. RIBOT rofesor de psibologie experimentld si comparata a Collie de France INTRODUCERE ‘Sunt cincispezece ai de cin au incepa, fn Fanta, Anglia si alte citeva Yr, cercetii de psologie paologic’, bazate pe stud iseie al sugestc; stim toi cu ce ardoae psiologit si flosoii sav Tansat in scest studs noo, si, fun timp foarte sur, au adonat © cantiaie cu aevirat considerabild de observa experenfe de toate flue; halucnatia, paralizile prin sugesti, modifcirie de personalitat, tulburiile memore senrajile musculae, sugestile in timpul stiri de veghe si in stare de IipnocS, sugesile inconstiente etc sunt principaele probleme care a fost, ‘examinate $i explorte profund, Pe masur ce cercetrle se muliplicau si se extindeau, Sate experi reniatr -av niscut numeroase discui; nu numai emu au fost de acord. cu tori, dar fapte importante afiemate de uni au fst negate de alti; sa viaut cia rdicindy eo scoallimpotia celal. Controverse epee dar cae, in defntv, sunt constant chiar necesare in rice ceteetare now, ‘a aruneatoareare india asupraadevrate valor a materialeloradunate Tnentia mea, sind aceast carte, mu este dele de a continua tain isco scolasice; fn Joc ue a opune experienele mele celolali auton, vreau s4 examine in ansamblo toate rezllatele care au fost obinute fn stdierea une: probleme, pentru a vedea care sunt acelea care concord pot fi grupate in acelai sistem. Voi etine doar experienfle care se repels {In toate cazurile si care duc la aceeasi conluzie. indiferent de seopul cer ‘et; vi pune, din contra, de o parte, firs le jude, toate fenomenele ‘are deccamdatl nu au fost observatedecit de o singurpersoand i care ‘nu po fi aldturate loge la un ansamblu de faple cunoscute si sccepate; 25 ALFRED BINET sis binciniles, la aceast operatic Voi supune ati lerrile mele, ct si pe eelea ale alto auton ‘Ocazia mi se pare a fi favorabilt penta incerca aceasts oper de eclectsm; ei tn acest moment, se produce un fap foarte eunos: un mare ‘ums de observaton care nl apatin nici acleag ois ic aceleisi ti, care no experimenteazA pe acelag gen de subiec), care nus propun ace: Tas! obict de expenents si care uneor se ignord profund, ajung la aces reculat fr x8 sie iat acest remultat la care se aunge pe eli diverse, gi care ext esena unei multimi de fenomene ale vielit minale, constituie 0 rmodificare deoebiti a prsonalittit o dedublare saw mai degraba o fag ‘mentare a Eului, Se consatic& la un mare numa de persoane, plasae in Conde cele mai diverse, unitatea normal a constint’ este distrust, se produc mai multe consine distincte, Fiecare putind avea percept sie, Inemoria sa 31 chiar cargcterul siu moral; ne propunem si expunem fn etal reratatulacestor etc recente asupra modiicvlor personaiti Saint-Valéry, 1891 PARTEA INTAI PERSONALITATILE SUCCESIVE CCAPITOLUL INTAL SOMNAMBULISMELE SPONTANE Femmerce peop sone. Sommanbuinle Dam amend a MiNi ‘Oheraiadreraa scam vere le Pie Dube eats pale. Carrel ariel aes dud eset protens. Obra deco fy. Obert dma Bre Baca pce eV Obert der Prt. Ora dewalt Wer Michal" Dtara contin ie Were Otvera anlage tno, ie dre rt ple, 1 Interesulprezntt de Fenomenelepsiologice spntane este acca eb cle au sult o in lens minim’ din area persoaelr care le observ; cle ma ax fost pregiteindlung int manic inconglen de eS wn flor car aea opiia format: in dec ioe preconeput ‘de accea incepem cercetirile noastre cu cle! Modifcinle personalities pot produce a bln pein n foarte amare unde de fom dei; nu ete carl he ce pe tate fa evs [Ne vom miegn aici, cam am mai pis, staiem un sngur tip dine acest deforma, dedubaea personalitit su ma degra formarea de ‘sonal mulipe la acla individ. Aces fnomen poate pala a ‘multe etegri de Bolin vor examina in special fn sen, unde 2 fost ma ine suds in utimaltinp, ‘Adesea au fost numite somnambule perscanele cae prezints acese ltrs de personalise, noi am pstattemenl de somnambulism este nevoie ca els ein pela explica, mvt mis. datntteauta un sens cla, ir ceretiile recent, mand numa vara sommambuli ‘melt, au complica foarte mul problema, Problema ese simular cu accea 2 afazci care, in perioaa nd a studio Brocs, plea dein foarte smplu:piedcea voit areulate; xz, cd sa decopeit analiza ‘multe ale forme de bi le Hinbajuli, cum a agra, cetata verbal furdiaea verbal i mule allele fn, nu mal xii o lui, lai. La fe .emenul de somnambulism uebuie si irgeasdsemniicaas nu eiss 2 ALFRED BINET ‘un somnambulism, o stare nervoast idemied mereu ev ca somnambolisme. In sensu vulgar si poplar al cuvdntlu, mami somnambulism natural stareaindivzilor care se scoald noapta si executkgestri automate sau iteligente ese imbrac, i eiau munca din impul iki, racic © meseric sau rezolv a problem’ pent care cular in zadar pind atunei soli; poi, se culeS din nov, adorm si a doua 7: dimineata nu pistreazd nici 6 fmintre din faptel eB sau tezit fa impol nop; ei sunt adesea foarte ‘surpring vad termina un luru care Ta apusulsoareli era ne incomplet. Ati fac plimbiri pe acoperis si manifests o multime de exeentct. ‘Autor na sunt incl eu totul de cord asupranaturit acest noctambulism: se Hinde asia si se admit 8 este vorba de un ansamblu heteoclit de fenomene, care se aseaming doar in parent scare difer prin natural. Printre somnambulit noctumi, o categorie apate 0 consttuie epileptic, nie care un mare numsir pot prezenta ceea ce se aumeste automatism fambulsloru". Se mai adit, chiar daci mumai provizriu, 8 persoane Sinitoase pot Figura printre plimbieii nocturi sie, prin urmare, exist ‘un somnambulism fzilogic. Dar imensa majoiate a somambullo, fr ‘ndoiala, este daté de istic; este vorba de istrict fn stare de eriz8, cu particularitatea aceasta sorvine ins-o perioadtnoctum’® [in acestefenomene putem vedea un exempt de dedublare a personalitii ‘ists dow perscane 1a nactambuli; persoana care se seoall noaptea este foarte diferitt de cea care este trea fn timpul ile, pent e& aceasta din tum’ no ste nimic #2 nu pstearS nici o amintre din cele fntimplate tn timpul noptis dar arf prea putin folositor sB facem o anal stent a acesei situa, elementele de studi fn acest sens find foane rte. Exist o alt forma de somnambulism natural pe care o putem stadia ‘mai gor, anume somambulismul care se manifest in timpal zle, sau vigilambulismul; de acesta ne vor ocupa fn exclusivitae. Trebuie si stinger, am vizut mai su, ma multe somambulsme naturale sa sponta. Distnctile de stabilit se hareari pe condjile desebite fn care aces somnambulisme se produ i, de asemenea, pe caracterele pe care le prezint, [Ne vom apeca in acest capil asupra uel forme de somnambulism natural care ne oferi urmitoaree caracteristici este vrba de hoinavit steric! care prezints, pe lng’ viata lr normals si regula, oath existent psibologic Sau, cum se spun, © conte secundl, despre cae ei nu psteaz nici © amintre cdnd revin la slarea normali: earacterul specifi al acest stn ‘secunde este acla cca constiieo existent psinologie8 complet subiectal tries viaja obit are spintuldeschis a toate idee gla toate pereeptile ssi cl exist 30 DEDUBLAREA PERSONALITATH $I_INCONSTIENTUL siel mu dtirar8 Opersoand care ma este preven naar putea ecunoaste EF sbiecl este in Sar de somnambulism ‘Cele mai bune exemple cares pot cia despre acest sornambalsm, pe care oermai am defn ssc observe dea vechi ale li Azan, Dufay gi ctorva ali medic. Aceste observati sunt siz foarte cunosou. tonal: ele a fox pubic 9 analizateft-o mulime de antologii med cale 3 cia por Hera; da speri ca ceretsile recente de pshologie experimental supa aero de const si adnuge ceva nol faptle ‘eehi e vor stud dini-un uct de vedere nueva dient fa de el Abordat in acum pete vom zh se jlegem mai ine. Considerate de comin acon ea fenomene rare, exczplinae, caverta curio Patologice fete perry» uli mai mult eet a ist aceste dedi te persmaiate ne apa acum ca 6 acentuare a nei dezontini mentale care exte foarte feevent in iste i stile apropiat nadine observatile cele mai celeb est ace. pcm amercane {ui Mae Nish. 0 tne coarn ins, ine eda deo bun con Sule fie, fot eupane Soda Tri vreun avertment peli tn soa profind care pelngit at multe ore diacol de inal cist 1a wen, ea iat tot cea ce ti, memoria sm pss nic © noiue, rick un vin eb fie iva ttl de a incepta, a ivan 8 citeasd si serie $88 sumer: putin cite pin, sa famiianizat cu per soanele si obietele din jr ei, care erau pentru dasa ceva ce vedea enim prima ark prgzeicle au fost rape. Dup un timp destl de lng. fal me Tunica fs, fe veo cau anime, cups de un somin fserinitor cell cae @preceda vas sa cea nou. La bez, $2 gi exact fn aceeasi sae a nante de primal soma, dar nu amintea mimic tin cle intmplate fa acest interval Stun cava, f timpul ech start, ex ignora nou tre. Aga numeaea cele dud vi care continua 5 aparh inna i alterna. Mai ine de pa ai, ceat ide doarnd a prezentt pecidi aemenea fenomene. Ino stare sa ala ea suave nc aire ‘expr dl ei caracer, ca cum a fi fost dood persone distinct care rm aveau fahar de naurile lor; de exemplu, in petioaa sti vehi, ea posed toate conogtinele pe cae le-a acumula din copilisie pind la Uineret; fn starea nous, ea ma sie det ceea cea nviat dup primal stu fomn. Daci o persoan i ra prezena int-ana dite aceste sii ra bligah so studeze ssf recunoascd fn ambele sale stipe 3 fi pe deplincasascut: afl se petrecea cu once at leu. fn sare veche, fea scree foarte frumoes, cea pe cae o uses ditodeauna, pe cid Insarea nou senereai ea deectuas,stingace, areca nan; aeeasta a ALFRED BINET entra cf nu avusese nici timpul, nici mijloacele sh si perfectioneze. ‘Aceasifsuccesune a fenomenelor a durat patra ani si doarna X. a reusit sh e descurce desta de bine fa raporturile cu familia sa." "Este ini si insist fn analiza sceste observa incomplete; singural avanta} pe care prezints este ch ne do idee sumar asupra modifier de personalilate pe care inercim si le studiem. Vedem chiar de la prima bordare cfu cae caracterizeazi iecare dine acestepesonaliti, ceea ‘eke istnge una de alta, ceca ce le face 8 He mai multe si nv una singur, ‘este o slate parcolari a memoria stave 1, persoana ns amines cea ‘ce .nimplat in starea 2 i, recipoe, cdnd se all trea 2 ui stared fe toate acestea, memoria specificl Gecrei stiri este bine organiza 3 coapuleard toate pte, ate! inet persoana, in clipa cand se af nt-ona din stn, is aminteste ansamblul evenimentelor care tin de aeasth sae. 'Ne vor opri mai mul timp supa cazuliFéida, desis de dom ‘Azam (de Ia Bordeavx). Observatia a fost ndelungats, foarte minutons, ‘a nceput in 1858 gine dureazS, se Tntinde desi pe o prioad mai mare e teizeci de ani. O vom reproduce aproape in exten eld -anscu in 1843, 1a Bordeaux, dn pitt sini, Dezvolarea saa fost normal, Spre virsa de tesprezece ani, pin dup pubwtate, ea 2 ineeput si preziniesimpome cave arity o steric incipient accdemte nervoase variate, dren vagi,bemoragi pulmonare care nase explicau pin stares organelorrespiraton Hamicd gi cu o inelgents dezvoltats, e2 Iuera eu zua la o eroitore, Spre vista de paruzec de ani jumiate, fied veo cauz8 cunoseut, luncort stip de emai, lida simjeao durere in imple si eideaft-o morte profundi, asemenea somnului. Aceasté stare dura aproape zece minute. Dpi acest imp, spontan, ea deschidea ceil pitind cf se wezeste $i intra in a dous stare, cae convengional a fost numits starea secund Aceasta dura 0 orf sau dous, pe urm’ amorfcala si somnol reaptreay, it Félia revenea la stare obisnuit ‘Acesteaccewe se repeta la fecare ein sau gaze ile, sau ma a; pint fi persoanele din anturajul su, constatind schimbirle de aitudine din Limpul cel fel de via secund si vitae ei la trezire,o credeau nebund Curindaccesele de iste propru-zisi av apraval Féida ea convulsi, iar fenomenele petnse sale nebunil deveneau tot mai nelnititoare. omnul Azam a fost chemats- ingrieas’ in unie 1858; ith ce con stata el fn octombrie, acelasi an eld este brunet, de talie mijlocie,destul de robust si de propor ‘obignuite; este subietul a freevenl hemoptizi, probabil suplimentare; foarte 2 DEDUBLAREA PERSONALITATH $1 INCONSTTENTUL intigentt 9 desl de insti perry area sil, ea ae infbsre de om int chiar morocines; vores pin, cu senor, are 9 omnt de esr fear rare adore pend mune. Sentiment afetve par putin deze Se pine tt tinpl Ia staat mala, ae Insp precipi serote 9 sufrs de dre i im mas mite pi le corp dar mai lesa a: simp dena cater low hie) est la ea eure devia, Te fapeaz in mod dosh art i sbr ipsa dri dea vrs rsp Tein at Dac o examin cu aie din punt de vedere ince, sim acti, ile sensei sot pret reams Aptope in cere irk ro carl cone, sa sub stiprea ani emi exe pin de ces ceca mest cia”; fap 0 in ce de oun sae asd, ton objet de cst n mink det fir ca ceva $0 pos preven 3 pao dre fa ple ma lent dei de bie, cal i cae pe pep mie in nese tens ineme dea fngol cou; doa sau pare cl doume, dar ¢ un smn Spel, clinic an aor it exe, npr sa picts © foo se veeas, ma mull aces el de son spare able has. El dear do sa ts mite: exe mt aL Dap acest timp Fi se eye, dat mu met fn aces stare inlets fn cares sean moma admin. Tot pre diet. nal cop gi deschin och, sat sri ersanelecte once, a cum ssa tm a ost elo ions, tt Seu mal Ina mined raiard vee, vot este sud edb, contin cust pe cri nce in ses posed ke, mers Fese ag sma se ma pine de dele care, teva minute ma nant, 6 fcuser 8 sufere: pes gle ebisouite ale meng, se, fin ras ae vite, auepine um rs crear, a intia i veslin st acces le ue tines fe rime pte gi cov extrornrn l 6% def, Dar carter i exe complet shims in it, devine ves $i vrais si atings turbulent: imap ete mai exaladn o "na ens mai wed ats a cue: Je nee pened tone devine snsibil,excesv de sensi Te seas sae eas amine pete tot ce. atm fn snp . Asta seamnt cd nu suntin somnambulism Thieligena, deja mai sus decit una obisauits, dobindese in timpul eizi fo dezvltareremarcabili; memoria devine extacariner, si domnigoara RL poate si povesteaset cele mai nelnsemnate evenimente cunoscule int-un timp oareeare, fie cH fatele $a petrcut in stare normal sau in timpul acceselor de somnambulism. Da, dinre acest aint, cele care se refer Ta perioada somnambulismului se esiompeazt complet din clipa in care crizaincetes7, i mi nkplatadesea de ai provoca domniyoaei RL. rmirare pind la stupefate amintind-i fapte complet uitae ale fete proate, ‘dup expresia 5, pe care sommambula mi le-2 confess. Diferenla dinte ‘ele dou fer de afi este cit Se poate de marcatS. Domnigoara RL. $2 fost debarasat de personaiaea ei anormal fa perioada menopaucein ‘Se vede cd domnigoara RL. are dou personaliti; ea este consents de acest dualism, cei vorbeste de cela la persoana a tia, 5 ignor® in Drima sa sare ceca ce a facut cea de-a doua in slarea secunds. Resto fescrieri au mai prezin interes, clci este © repetie prin urmare, 0 confiemare a cazului Félida u ‘A fost adesea vorba, in acest uitimi ani, de Louis V., brat isteri, ‘area prezentat curios suecesiuni de personalitat, Am extras informatie ‘urmitcare din ucrarea domnilor Bouru si Burt 8 ALFRED BINET eee eee eee eee sora i Lui V.,spuned et deja cuoseu nin: Doral Camus” areata cel din, iar dupa cl, dommol Ribot, domnul Legrand du Saule, domnul Richer: domnul J.Voisin® a fSeut dowd importante comunicist ‘espre acest bolnav. Nascut la Paris, stada Jean-Bat nr. 6, in za de 12 februarie 1863, din mam strc i tat aecunoscut, sia petecut 0 pare din copilri Ia Luysan, in apropiere de Chartres; mama sail malta, iar fl ajuns vagabond. Se pare fi avut inc din anit copii erze de steric insole de hemoptiz ide paalizi weedtoae.Inziuade 23 octombrie 1871, este condamnat, periru furt la domi, la detefie fro cas de cores, pin la vista de opsprezece ani. Ese timis tn colonia Dousies, pe umd indreplat spre colonia agricolé din Sain-Urbain (Haute-Mare), Unde imine din 27 septembrie 1873 pin’ la 23 marie 1880. Ocupat mai lan mune ple, prime In asa tim eds sol Primare, de care a profitat din pin, e3ci este asculitr gi inteligent. Ino i, in inp ce se ocupa int-o vie eu stngerea curmeielor, o viper i se Fncolicesie fn jorulbratlut sting, fel sf musle. A avut un for eum pli i sera, reveni n colonic, ip pierdu cunostina gi avu ez. Atacuile Sau repetat; a avut apoi o paralizie a membrelor infeioa, intligenta rmnnd ntact, fn mazte 1880 a fost ansferat a azul din Bonneval (Eure-ct-Loit). Aci, se costa c3 bolnavul ae o fizionomie deschst si simpatic, un eaacter blind 41% se ara recunosetor penta ingrijiea care i se aordt. Povestesle istria vie sale cu detalii amnuntt, chiar hotile pe care e detest de cae este ruin; le pune pe seama abandon, 2 prietenior care -au fapins fa rele. Regretd mull acest wecut si afr 8 viilorl ui va fi onest. Sie 8 citeasc i serie destul de bine. Se ia hota s fe roparizat ao treaba compat cu paraplegia, cu infinitaea sa, Este dus f fccare dimineatS la atelier de croitore este instalat la © ‘asi, unde, frst, ia posta clasicd a member infericae parlizate si contacto, Dupt dou luni, V. se coast foarte bine; Iueeaz cu zl, fh sont moltumiti de progresele sale. Intro ri, este apucat de o crizi car a La ali subiecti, imoarcerea la starea somnambulich se aati ma complet $2 putut constata cf ea aduce o stare a senibiliti cae este carctristcd ficirutsubiect $i acesta capa chiar 0 sugestibiitae pe ‘are nu o are in timpul sti de veghe (Gumney}. Mai malt ine, anumit subecti adoem din now penta a executa actul pesthipnatic gi un autor a ulutspune,exagerind putin un fopt care nu este adevieat decdt la anumite Persoane, cl once sugestie posthipotic’ echivaleazd eu aceasta: .Dupd ‘uertea voastr,vetiadormi din nou pent a Sndeplini sugestat Este clar un ast de ordin nua fost nei dat, nici subinfeles si cf dae starea Somnambulict renaste, aceasta se datoreaz apt c¥ conde mentale 'e care Le impli sunt necesere tn indeplinirea sugesici date, ‘Asadar flecare individ are propril su mod de a se comport; la uni, vitarea dup act; la ali, inconstents actu; fn sisi la ali, perdeea absolut, tolalé a congtinfel si somnambulism. Aceasia ne ara tn ete variante'se poate Sndeplini acelasi act. ‘Aces vaiante, de altel, se lagi de un fapt uni, divizarea constine: si importanja compari celor doud consinge fn acne. Limitele aestor congtinfe nu au nimic fx gi imuabil; am vlzut deja in dou’ rindur, 208 7 DEDUBLAREA PERSONALITATI $1 INCONSTIENTUL. sabe sel nde fl nctae ss devote copleease personalisca finial. iar dferenice observa de a un sublet fal reulthdin Fal de variate al dezvon ine de Eul somambule NOTE " Magnéiome animal. 184 2 Le Somnamblismeprovogué. Pais, 1887 p. 121 Op. cts p25, #SPR.IAN7, p 271 CAPITOLUL 1V SUGESTIILE CU PUNCT DE REPER INCONSTIENT. HALUCINATIILE, Sette nde mama pal ee iat mil fd incre nities acne cx pede rer Priel var Op care a reper ental ecg Demeester els rsa oo Dae ar fi si Ind in considerae ceea oe precede raperturile eelor oui consine in timpol exeevtint sugestiler, ar fi destl de simple, mn ‘act ese comandal, am vz; congtintasormnambulic,aceca eae a primi sgestia Tp dl seama de ese multumeste s introduc idea eel at Jn constinta principals, sa Se substuie constinte’ principale pentru sealiza sugestia, Dar puteam crea, prin aici, situa destul de ommpes fare anreneazi 0 complexitate corespuntoare in rapetuileeelor dust constinfe. In alt trmen, 5-2 putut obliga Eul sommambulics8 colaburere «cu Eul normal, ste inct sugestia devine opera lor comuns. Pentru Inelege bine acest era, techie remayca ma inte in mie aru sugestia dic © probleme indicksubigetuli un scop de ati, fra at ndica mijlocu: problema modal ese Ist La iniativa su ex ru face parte din idees sugerats Astel, se di subiectulul ondinul de a executa o miscare la opt minute dup trezitea sa, dar nu ise inc cum ar webu si procedere entry ‘a apreciatimpul, in as fel inet smu fac migcarea nici prea cui, ich prea tzu. I se comands si nu mai vada un obiect, Fed ai f indicat ‘ijlocul pe care ar trebui si] folosesed pentra a mi! vedea, I se ara 0 halucnate pe un eartonas ab, pe care va tebui sl giseasch dint alle ‘rece catonage aseminitoare, dar nu i se sugerearA rci un procedeu eae SH poatl ghida fn actiune ltd tei exemple tipice: cesta sunt, de lel singurele despre care vem intenjia s4 vA vorbim. Ele ne oferd o tii ‘urd comund, 1 anume e& Seopul este indicat, dare mijlocul de a atinge este Hisat la iniiiva subiectuli. Or, vom demonstra printe-un stdia 206 DEDUBLAREA PERSONALITA] INCONSTIENTU! . Si se analizeze acest llim rlspuns si si se judece complexitaea lu “Aven ail un personajsubsonstient eave nu numa cs dt seama de cee fe vede, dar il judecd pe celilalt persona}, constiemul, sind ceea ce cesta poste veda, pout Ze poate face. O ase de dezvoliare psich 21 ALFRED BINET este rezulatl unui vertabil antrenaments a tebuit ea subiectl st ait desea ocazia Ue a se dedubla pentru a 0 face cu aceas nigonre, Dach fenoment! nu ar prezenta aceastiingwosare atificials, na Lam put recunoaste. Dar sunt convinse& dac se fnceare penta prim ours ct persoant care nu a avut ocwzia Gi se dedubleze © sugestie de anestere sistematcl nu se produce nimic asemsnitor:o amit peep este exes din sferauneiconstinf: aceasttexcludere este fapl principal. Ce devine aceasti stare psihologicA? Rimine ca irolath? Saw este eluiti de personaitatesecund, in formare? Aceste reflect mt determina 5% aminese ee am putt vedea eu sui laisterict pe care am stunt, in inp sini de veghe, miscnie inconsiene ale anesteiei. Arm ata Jenks oi ca aes Pst avea drept elect izolarea fenemenelor pshologice. ca wnnre a un sa: de distract, Acstea sunt dow procede parse, Este des lage sete, la subict cota fe am dat sugestis negative dash miscesubeonstients prin anestere ne pot funizasumite Linu asa peeps hie init Rezltatele sunt, tots, est e difeite. Arm vz oe gpuns i pe ‘sonal inconstient in experience de dstacte: serena hectares ‘nu rispunde fntotdeaun I feat ce desehiri pot file. Dac sages inhibitoarea const in suspendarea complet petecpie un ice. da de exemp, se spune subivtuus 3 el nu va vee nit werd de pe pagind imprimats, e poate fntimpla ca mina anesteicd si repmducdaeste caractere, dovad 4 personajul subconstent continu ke preva: ss ‘mina, expritind stages dominant subietuh, se va miggni 8 ere la resfiyt’ Nu vid, nu vid" Chiar doc sugestia a opt transfor obiectul, stunci ednd, de exemplu, we inerice vederea Une foto inculeindy-seidees c8 ea repreziti cu total aleeva i aest ca vzius Faluvintore este aooea cate este reprecenlas prin senna automat {nconsecngSrezultatel sunt ma putin simple det awa de dist ‘am vazut deja asemenea Lape repredocind-se de ma multe oe. Dviazes ‘consti, produsS fn timpul unei sii de distratie. ate un caracter ma et, ma tanga, mai sistematic doe aceva care deriv din neste ‘constinfele separate sunt in aga masurd separate, inet adesea inet 53 comunice. Din cont, in anesevie, comunicarea persists 3 fceare st important care se giseste intro consintd are tendinia de ae rele supra celolle. Aceasa ne expe destul de ine de ce aun cind se 2 DEDUBLAREA PERSONALITATIL SI INCONSTIENTUL acoper un ptt prin alsin: tema aceasta, sage ens prince. inser sabes ‘Na po hondoa poke anesti sistema ona dine ee ma imptae pe cv le a vate nf pure mse eva evil inti ascii pe cto rer fn ida ma va erator hymate sartem depart dea putea decried fun capt I la oth Sena de enomene ce tebe ss pode in ment in eare sugesto Ste Ut ping ind ease ealizerd Coe ersten Ast de ine este unc esse flac disci Dar ingorim mod in ee pee na bic vere amin eae me fg de aceasta fu aia miganc contin An ens Smut mse anal ma tr expen pent inst cal up obec mmo pe aset, 0 peso be tinea prin 2 pepe Sal cums, inran Ke ore. a espn ete Fercept a eae nea oe dct de ¥en fy pos pe tree caper se dtl depres oil ine imerunind, de exemple nas eho soit i tape SR det obit aed mo weber SA Tatts unc de eon ete nes fk aia SU af veut se at est, Or. ine ese ain es un a conta ne ete mln cite Uc fn sete nant ee buie Si perscps sumer” Novcte Eul om, ih el fe gum de dure peste cae, mune gt eu Tebie feu person “ip de ede nc pe get ete eee. pene fun eatoay int nib fun pact de eee atone, 3 fe enfant ull, thes xs eine eae 1 empare toke Cele spin uate, fe perc pe wate, Nu cine pot Hest Pessoa ne dt lex 8 tm epteari:expeent mma asa Pain ifr) co ssa; a sip git de eatenamen Tnubind aeeste consis, si spore nose pera haluinati se 6 pte Icrar in compara ce cet ine de sce dar ets ite donde “ree peste unele probe pe cn Ka Waa deja in Rese pil suphigae.8e exempt iprtankeee sesh ssematch 9) nei Sin ede persons. cae 0 a el aes eae eu diol Wallan Kanes), tee intel gens 89 tein mm ALFRED BINET Nore § Pies. Opt p11 2 Contribution iF de deta date (Reve philesophiq, 18%), 2 Dorel Jc in pote apopit de + mot ap itp. 22. Pena Soi slr flee ves cre es Pryce dalam Tr di woman 286, Cont. Pete p 29h ae la cate ia dale ae areas ae * sara 247 * De ta Segeton, 1884, p27 2 Rewe sce, 8 "Repu akc eae coms i interpre fom precede. pe ere ae seme pin acm» main ces (ae a: p33) Pehl hp © rad par ps le silica. nt vgn (Noa Wal) "Rex de hypmavne, ter cee 888 22 eases ocd sonmambulie dns es apes ae jp deme et opp. IAT ie il de ena io sprpicre de Nay "Pete ant pit D2 CAPITOLUL i DEDUBLAREA PERSONALITATIL SI SPIRITISMUL lmnrt rele Miva ict 0 averatie a damm Moers Aaa. ‘antares nar consine. Mine see ae eronare bene Cle I « menelor spintismalyy, arindu-ne c8 ele se havea’ in mare parte pe eragregarca mera: exst w deosehie eset inte experentle pe eae Je-am vivut pratcale pe Writ experince, fn mare parte sponta, pe cate spirit le paste} asupea lor ini, Prncialele deosebit tn de {nui acceso, Sar utes spe de wand aneedetie, de Toe de namele folusite, de explialeimaginate et ‘Ce este sptsml? Tats lomea cunoase, el pup din aut. ee ese cei el init molt Hip in Feana, ca‘ epidemic. Manifest a are 4 dat masere sunt aki de mumeroase iat de waite Fett pe va fl grew 8 rezumim testunle principale ale aeestes doctrine "Nu avem intenia de atta problema in ansamblul Su; vrem pur yi simplu si indicim punctele sale de contact cu teorilepsologice pe care le expuner ‘Vom tneepe prin citeva eliminde aecesare. Exist, dup spusele unor autor, numitefenomene sist are se peo in fara atin une per Sane sid he eauze curuscute aestea sunt fenomenele nunnte fice, ‘eum arf tile fn ere, mas ale mobile, care serie sngure, Si fc une, serine diet ep erecane care se mig singure, sa cae sunt strobe nie du table, para spinitelor eae po fotografia sa chiar ‘mult; mi nega acest fenomene, pene din tat, vem sf nega, toile din aces i ania aruncat tui na supe fe 2s ALFRED BINET nimi; dar demons stil este nc asteptatd: dec i nu mai voebin despre aceasta, DDypi ce am cicumscrs obiectul nest de suv, si examinin ovea ce rimine esenil int-o sedingl de spirits: este un ansamblu de apt. ‘otdeauna aproape aceleasl pe care le egisim in toate descrieiescritoilor specializais aces Taple consi in miscieiinconsiene exocutne de 6 persoan nuit medi, care este desemnat si servesc dep instrument spiro, ind acest vor expe gindunie lor ea prooelor Auonb care au deseris aceasth comunicare a gindulut eu sistele ‘morilor a procedat ncoret,amestecind deserieie ct iptezle tar acest hin arn san, in general, absurd: suntem doce blige ke elu ‘i oper o sekoie nee fapleleobservate i interpretarea lee. Ce ese spirit? Prenentaspiritul cage se evoed este ea realmente dovedits stun ‘ind mesiumil se cree in comunicare cu ol? Tete acesten my sunt ci ipoteze grite, Faptl de observate este vel c8 mediumul poate expe, rs voina sa si id a ava sin, un gind care ay este a Su Si examin dous experiente fundamental, la are fe pute reduce pe tale eelelale:aeesea Sun expeienta mese care se inv vorbeste, pocum si experena series automate; ele dau fenomene sunk Jn fond, ientce Mai mule persoane se ass in jurul unct mse stg pun mainte deasuprs (poate fist un gherdon, un eos, au are imporan). Perse pun o inteehare spi s eutnd, sub infents contcilor multiple, mst se mised, piinace aestela vende sa Fovese pode; dup 0 convene stabi Jnainte, spintul va eisponde cu o lovitur in pctrul mes, pena ‘ult si cu dowd Tovituri pent nu": say, procede st mai ingens, se Uumivese pe un alfsbet mumirul de lovin date de mas era Ta care se ‘opreste ese ee desemnat de spit, ecea ve permite se obtind nteaga fra Proceeul sere automate este mult mai rect si ama simplu: masa ‘este suprimati; se pune Tn palma mediumului un ereion, care serie singar isponsal spits, fi ca mediumul s4 ibs voinga sw constina de a La eee de mai sus limiteaz manifest spiritelor, manifests de care vem a da seama, 236 DEDUBLAREA PERSONALITATII §I_INCONSTIENTUL (Or. ince consau acest Feomene? In misc inconiente involuntare, Lucrul acest este ce! mah evident in cazul migcrilor di serierea automat: ‘ht prveste mesee roliare, a fost demonsirat de mult timp, prin cece foarte precise, cl ce se fires numa sub impulsal mio. S.a eret mull timp 8 trebuie aebuile acese gc pur si simply cscrochonillr. ses ade e in multe caran mic nu este mai simpla ‘eit si simuler; apisind sor pe un coll de masi, se ic un pcior at Seesoia, far un mediim ar pated forte bine Si serie fiend eS nest ‘onsten Je acest fat Dar tchuie siabandenain acest expliaiegrosol ‘exist un numirconsiderabi Je perane demine de neredere cate afrmt ‘oa fost acti fenomenulu, 3 au pus mina pe mast care e insta, (a tnot in md tekane care sexi FG ere mM, MCT mene {dea face mas SH se mite San erionul etc. essen sun dove sliviente, de reme ce un fenomen «a siti ss rwusit of balverseze lama inane 9b Ease na de prove. Ce pepe matenale pen leche cake my le compa asus nse de frig ceca cet ua ste gt dea sufi pn emer ak foarte evident Primib observers prctieloe spirits a vat analogit eu fenomenele sieht normale, Saw staduit Sh anate ed iene ine no: exec mig conten Exemplul ee mi citatesle ela af pendula exploater, pe care Fam desesis pe lars Sere ch pteres glseassd neapl ‘motor a imaginfo,pegs a oloitFnsbajl seta al prologies webone Ait fie suficienr pentru a explica Keromence spntste. Fapliaie categorie imsuliiem, cum este wsor de dove in iebuie sme mie eS epi boetrinct nu sa [sat coving Tatraevir stoi minaios al feromenelor inde fap 3 serie auteat prvine dit at gine det pndirea content a medium Exists un moment da, dat gins cate se ignord i care nu comunieA Fnnre ve deit prin miseile automate se serie Xfm mas enact Nis ‘dou personality, eoenslene: ci gndirea are dnjeara serene ato fu este dloe © pnwie ila gi devin ex are un crac ae chiar past un nome, nue spinal pe cae Ft invocal pers ‘Gisim dec aici ua nou cures exemply de dezagregate mental i de dehblae personal. Un dine auton ere a ines el mat bine ‘adeviala natura a fenoneneloe spirits, dornul Myers? a rerum oar ‘exact eora personalitilor molile in momentul cid studi dommnul aT ALFRED BINET. DEDUBLAREA PERSONALITATH $I INCONSTIENTUL Janet asupra somnambulism si ale noasteasuprainsensiiliti iseric. care arf wehuit jung’ la gels rzula ra era inc ncepute Aceass rout coinciden(S. si putem adiuga ine multe allele, eeste sigurania revulatelor si ne dovedeste cA, fn ciudimpertectinlor si greselioe de etal care tebe Si existe fn aceste cece ct ifm lie. fondu este La fel ea yiexperientcle sugestie. aeesa ale spstismull reusese hie Peo anumit categorie de subiect. rite cae ister neup un oe impor tant, [eric $1 im general somnanbuli, sunt bune medias me perm sigur de eral acest parcurgSnd erie despe sirism: este cones ins si foptul eX operate de sprtsn predspun hy accidete nerves Dewar Charcot 3 povesit un exemple frpant Sint acum in ete deta, Von iam de dol Mes i vom publica integra, una dintre ohseratie cele mai teresa pe care Ce ete min? Aixpun Adr: Ac apo diel, Ca tae cara use stl i ding ce te rsp, os dnc ci pm ea fs see fF nt resco Aces ar tea va eral. Cony de exemplar i ut Conscious a orf i ae iin foe Sie mic Icom An aes civ, se pice fap sigue scum omlgentt af ut st vee pn form ‘Sop ara sngra ca ota 9) Gh a ea fuleypectaive: intr avi. incite ume as spans Trane: Aarts ei? Kavpuns Wheto Inetar: Cnc et init bi Wh? Ras, Win ics. Bay a camps) Inehare: Ce? Rings: Cons Stat sn eo acpi cae eu seis: pas el sek cm a fs ch ee fl inrefar Can? Raipur Ake sve prim sans. Cu ote <8 a fos pric imprest pri spun. apm vedere, pneu doves Oring 9 sen Fagen, ara inde at ‘insta amie au, sa inde lye sera ei nonsete Sue inept, Pan ctva inhi dpe bleep ere de Tien econo dark puta contol. oinnd espns eligi Sab als sand expres ADOUA ZL Iurebure: Ce este oma? Raypuns: lise Pana, uosing vest spans, ine intro violent agitaie, Irurebare: Ce sear F? 209 ALFRED BINET Raspuns: Fes Inarebre:L? ospuns: Le Inurebre: 1° Rasps: by Inirebre: §? Raxpuns: Siti omit doin — na tea) Innebare: E? aspuns Eye (in Lomi. ooh nol a). Foe wy sr oe Innere: Ese anagem | Raypunn: Da Invrebare: Cite evn in espns? Raspuns: Aor aces Spice mo RUSE oD | ATREIN ZL Inaehare: Ce este onl Raspun: Teli has! exe Innere: tte stages” Rasps. Da Inetae. Cie eusime contin Rasps: Vaid cine Inet: Cae ee inal cw Raspuns Soe in Tih vr ls Ka Inivehre: Cate est i oe tit! Rasps. bees Innere: Sco? (wo. Trebue St ntspete sgt Rasps: facet MAA a gs int a ole Lite les ale ald sia ene sss pin cpa. Ella ana din pest) 9 3s) Fy Ite es" lcs tt sat ext a, Dap pe ew pre fern penta ath cre Ue cavity ike Yes alc Wa thy et, Mit de products acstor anagram care Ia sap de © inigenta Independent de asi. aural devine in acest moment un Spiivst consins y aueasa il feu sbi ei interop cb 6 leant respects 240 DEDUBLAREA PERSONALITATH $I_INCONSTIENTUL Inrebare: Cie est tw? Raspuns: Cilia! Inrebure: Es Semi? Raxpuns: Ds, Imurebore: Av wt eos pe pm? Raypuns: Na. Iarebare: Nei wi? Raspurs: Da. inrebare: Cond? Raypuns In sve am Inurere: Dooce te fetit eu mine?” Raypuns: if Cts | ‘Autor snerpcteva ste. «1 Celia Fel”. Eu Celia, im) Laine trea dacs aceasta este sous Raypuns: Fit Cli e120, TInrcbare: Fe 29 vista damtale? Faypune-& IE ee ect Irovebare: Atunss 2 66 Raypuns: Cuvsnte Injcrngaoril se apres ach 9 ste reluat a deus zi, Autorul etek sees! mei hese in eate co Un spit eu mume fesmante, cate se 8 Ineana in soe ath Fk fmt agit, dame tia A PATRA ZL Interogatorul este relat, fn sewvas formal emfatic Inurebare: De ven Noches? Raspuns: inc oniulta) Senenea repet: De cei vrei? MA. find a se fsa inluenjat de aeeasth repetie. © consid spurs solemn al un spit prunStor el examineara) motive eons sole, #8 purified ginal de tote inflentele terete itis: Iharebare: De cei ispunai? Raspans: tiie eaulats) De cen spon? Inarebare: Eu am fet rSspunsurle? Raspuns: Da, Inrebare: Cla ste peezent? Raspuns: Nu, Inarebire: Cie ext dei avi? 2a ALFRED BINET Rasps: Nines Intrebare: Cilia exists? Raspuns So Intrebare: Cu cine am vorbit ieti? Raspun: Cu rime Ireare Dee i? as: inset) Dx ce al it? Intrebare: Sufetul exist intr-0 ltt lume? Rispuns MB Inreare: Ces spond MB? Raum, Maye ae pote) Ince din aca clip pana ind arma existent Ce into mega cea seve att de nes din tote pune de ved goat sie sen np hasnt data enone face fre Ute sar are pr cane ine eosin ema tivo me cre ne ‘Nu von feria $0 fedim in deta, parte» demonstrate exit pint exw de medium neste lies ket persona uber al seco. care su 1 e prevint at de user in amp stint de veehe AAnalagiacelor dot stati pl inet suc este intl Stns Ar thu Sse oe este original in esperinls yutisi: sam suveesv: 1) ample viz eon: 21 mueagele de expec ‘anifestae: 3) eave Pinal puncl ese ev sguran cb may GUNA Ka AA © el bine stadt. Forma ins) a relate ein frei 9 Sapunsur,disozul indcd Wuaitatea personal s,m ule rindur autora absersate, subliniard oi a aut sentimental de a conversa eu o inkling S8 ci ini lta eet ae sie ‘May mul, acest nelgent se alien ex un persona) distnet de Eu normal, cae se boa7a el insus $a mumele romanese de Clea, mune pe care auton pretinde © nul poate asia eu @ perseand eunesca; in Tot cazul, dacd a cuaoscut pe cineva cu acest mune. ms pst in aminiea consent, Acest num Cilia, seis de miss medinnul, pare ‘fi impresionat puter ebservatoral, care spune en inp a aul impress (are dea face cu un persona) real, Fgcage dice no fs) pte imag prin ce emott poterice a ueevt el in ace! mosnent si pun pia e3 mult ‘tit a f teat ria experena te clira si de extents rar sneer eee eee eee eee fn coea ce privestecoetiutl rispunsurilor,domnul A. subliniazd ck ru a gist ict reveatia uno fapte necunoscute Iu: asupra acest punet sunt de Fat mai multe observa, Int-un mod general. se poste spune cl personajul incanstient care joacd roll de spirit. nefind deci © parte elasats a inteligenfci mevivmulul, my poate avea alte foculati si alte ‘cunostinf deci ae cf, Letura numeroaselor execs spirits ‘orbit de porsonae celehre cum ar fi Arhimede, Socrate, Asstt rat eh rsa putt scot de Is acest mari geni nici cugetareprofund, dem tke ei; acesea a fica, in general, refceit Banal, care nu depigeas riveul une ineigenteobisnuite. Dar tebuie fnut seams de conde th care experi este Hew poniu a pea areca rezultee: solemnitatea ‘vvwii, mrt sopul amin, eeulegeret assented at tebu exalt faculiilepersonajului subeonstient si detenmine semi ds de ate af fost ineapabilfateun moment de atone. Si ais a personajl Suhconsient poate avea 6 intindere 3 memati so finele a pereepie recanescte personals nna: am avut dvds fa sere: toate acestea fhe ea sispunve rise si sib 0 forma misterioad, a cite explicate natural este totus use de gsi ‘Caracterul neayliat a elspunsanie este fhe un sem a divi consti, Mediu, am va, 3 maginit 1 pon’ o ftrehares pena fore si cunased rigpunsl,ebuie i se feted. desea i poste 80 ese de indesrifrabil feriewa. Se pot conite fm lec} ero care vor ft retifieate pain mi arr. print-o now intervene spitlui. Rispunsul poate fi de nature bina, neastetats uneor, ese © glums, 0 porn’ sau 0 grosolini, cae ‘mir cu tit mai mult mediumnul co eit ef a pus Frtrehare seria tn sfarsit,eisponsol poate Tua forma unei anagrame sow a unui rebus: el ‘confine uneurfpte pe eare mei! fes ita te ‘Aga euthfe2ll din fptee prevedente, dvizarea contin nu sepa ect gnduri ca rma de domi eat: nu am viva elo seit forganelur petiterice sulerind mexfideiparalle, ea fa ister. Foarte car uinscritur pnts nengoncar3 acest aspect. Acesta sun in general enue $i misc, insuetent pregai. pent explrari metuice; In rest, este Posiil ca fapiul de sti dacdbratel mediumulus care serie devine La un ‘moment dat insensbil 8 separ problems cu tou nesemniicatvs Tipit de interes. Dacd ei incearsd st vorbeased eu saletele moron, ‘nu se apa si ceretezesensitliate la net. Este totus de remareat se revitesed [i avnlenta une’ alte persone. 23 ALFRED BINET €¥ In mute cau medial, oven ce ee pte ce, aims i mua smb micrea mit fn moment end es: ald peep © git ami, dar 0 otc ce sre a, mai dea ph ht Aces cera sn cont, cit ae cat eu pe 1 rams coset de nega expres xe on ia ct ere redionulit enn on smut pal de ase su ues ( expen in rte unc dar Foe sean eon sear cas Dl Wi ames sean iro nn eae Preeti gra rt feomersl sr ama Br ‘mana sa dreptc, crau sensibile inaintea expenenei. in timp ce mina seria Isle, dra W- Janes naps pte canning mate in asa Fel ctf proveacew ie scape de dee. Tinta ma se pum ne dere, nit ont. El doe de enpetar ante tl det fl cx rot most akin rc de Ole Ace anesee titre exe erst loli seins nds Pein scone ce wens pon sre i ee lati dect divizarea constinted lar stabilitd, gel putin penta un foarte mare numar de mediuman; ab poste evista acto Tndoild axupra aces cra, O trssturd deosebitd a acestor experene est ita cate Pte si domine persongjul subconytient. Pentru inekege bine acca ure, webuie si ne amintiny cum se precns faptcle in Hnigitele nestee ‘experene de laborator, cae sunt ipsite aprogpe de oicecaacter dramatic ‘Cind reusim $I descoperim inconstentul pe care se Bizeaz anesteia ‘nuh iterie, ne fla tn pezenta unui mic mum de ereineneelementare cate nd Formeac dee 0 subconsting $i nu « personaliae. fn starea Ue Uistretie provoeatd, aceasts constinks seeund, am spus-o adesea, ese desta de bine dezvoltat; ea se distinge de consinja principal care foarte adesea ura curios, este mumitl celal, eu suring se ajunge ca fea si acceple un nume dient; acest nume, tebuie emateat, nu se aphed lune: personality etive: el grupeaz8 fenomene eu totul real, 0 vith pihologil care a fost cu adevarat ith. Sub numele de Adrienne, de exemplu, subiectul dommului Piette Janet desermnenzi 0 parte din ‘existema sa prezentd gi recut decupati din existenta. st wenerla 248 DEDUBLAREA PERSONALITATI $1 INCONSTIENTUL “Tocmai aici se manifest diferena dine experentele noaste si acelea ale spirtsor, Personajulsubconstient al sprtlui poart un nume fie: este Socrate sau Napoleon, sau oncare spirit evoeat; In tol cazul acest persona ru se considers o parte din medium, el nus isuseste anumite amin specifice modiumului, Aces apt confer fizionomie particulars i foarte originals maniestsilr spins De ce dein ele? De acest condi de medi mental, eare sunt tit de importante in toate experenele de acest gen. Medium care ia pans fu mine, ca istrict nostn, indiferent si nesivor in oeea ce priveste ‘scopul urn: el are stem su, credinele sole. Cede in spine si in Posiliiais dea le eveca: este damanat deo preocupare puteriet el, sa Asislenta. alege Tn general spntl cu care se va intra in comunieare chit $1 sind algeres na Tost eal, a in observatia eu Cilia, medium se Aneapld

You might also like