Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

PROPUNERE DE INVETITIE
Realizare unui centru de colectare si prelucrare a laptelui

34
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

1.1 PREZENTARE GENERALA

 Numele: Comuna Comisani

 Cod fiscal : 4280140
 Adresa: Comuna Comisani, Judetul Dambovita
 Tel si fax : 0245-263 147 / 0723 629 482
 Reprezentata de : Primar Antonescu Stelian

Dotarea comunei Comisani din punct de vedere al infrastructurii :

Electricitate

Internet Apa potabila

100%

NU 100%

Telefonie
mobila Canalizare
Nu
100%
Comuna
Comisani

Gaz Drum asfaltat

75% 70%

Telefon
CaTV

100%
100%

Comuna Comisani dispune de urmatoarele bunuri, forta de munca calificata si

intreprinzatori locali :

Zootehnie Forta de munca

calificata in
Animale/ Numar Numar persoane
pasari 2300
Pasari Agricultura 65%
Bovine 646 Comert 5%
Caprine 90 Industrie 15%
Ovine 400
Porcine 700
Cabaline 105
Familii de albine 140
Magari
35
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Suprafata teren cultivat

Cultura Suprafata Suprafata ce ar Produs t/ ha
cultivata in putea fi
2006(ha) cultivata/dorita
(ha)
Grau 855
Porumb 670
Floarea soarelui
Legume 245
Orz
Orzoaica
Ovaz
Fasole
Mazare
Rapita
Lucerna
Cartofi
Vie-soiuri hibride
Pomicultura
Cartofi
Plante tehnice
Furaje
Soia

CLADIRI DISPONIBILE
DENUMIRE SUPRAFATA STARE DOTARI PROPRIETAR
Scoala 200 mp Functionala Primarie
50%
Ferma/ Cladiri 1000 mp Foarte Primarie
buna
TERENURI DISPONIBILE
CATEGORIE SUPRAFATA PRET VANZARE PROPRIETAR
CONCESIONARE
ARENDA
Intravilan 5-7 €/mp Vanzare

INTREPRINZATORI LOCALI
Denumire Domeniu activitate Nr.ang. Nume Date de contact
administrator
SC MERCATOR SRL Fabrica cafea 40
SC SARLIC SRL Morarit 20 Pana Nicolae
Comert 20

36
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

1.2. OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

Principalele obiective generale in dezvoltarea comunei Comisani, pe termen lung si

mediu sunt:
• dezvoltarea infrastructurii de baza;
• cresterea potentialului economic;
• imbunatatirea calitatii vietii;
• ridicarea nivelului educational si el cultural;
• crestera competitivitatii si performantelor activitatii in industrie,investitii
si in special in agricultura;
• stimularea spiritului intreprinzator;
• protejarea si conservarea biodiversifitatii si a habitatului natural;
• realizarea, modernizarea si dezvoltarea serviciilor publice de canalizare
(proiect pe OG 7) ;
• asigurarea unui sistem durabil de alimentare cu gaze naturale (trebuie
extinsa reteau pe 17,5 km) ;
• reabilitarea drumurilor (necesar asfaltare 11 km de drum comunal) ;
• constructia unei scoli si a unei gradinite.

Prin prezenta strategie s-a propus o tendinta de dezvoltare a comunei, la elaborarea ei

s-a avut in vedere urmatoarele:
⇒ cresterea standardului de viata prin crearea de noi locuri de munca si infiintare si
dezvoltarea unui centru de colectare si prelucrare a laptelui, conducand la cresterea
nivelului de trai;
⇒ sa se permita adaptarea la inevitabilele schimbari ce vor avea loc pe parcurs;
⇒ prezentarea unor posibilitatilor de investitii directe sau prin parteneriat public-privat;
⇒ protejarea si conservarea biodiversitatii si habitatului natural.

In conditiile unei societatii moderne, alimentatia rationala nu poate fi conceputa fara

participarea produselor lactate intr-o gama cat mai larga, in cantitati sporite, cu precadere in
stare proaspata pe tot parcursul anului.
Laptele este un aliment ce contine toate principiile nutritive si care este recomandat la
toate varstele.Datorita compozitie sale, laptele este perisabil si expus la lumina isi pierde din
valoarea nutritiva.
Oasele copiilor cresc in fiecare zi si pentru asta e nevoie de mult calciu. Dupa ce
cresterea in lungime a oaselor s-a incheiat, acestea se dezvolta in continuare “in interior”. De
aceea, pentru inca cel putin 10 ani, aportul de calciu este benefic in scopul unei mineralizari
corespunzatoare a oaselor.
Proteinele din lapte sunt de calitate superioara, continand toti aminoacizii esentiali in
proportii optime. Sunt usor digerabile si au o mare putere de formare a tesuturilor noi in
perioada de crestere. O data ambalat, laptele trebuie protejat de lumina – atat naturala cat si
artificiala – deoarece poate avea un efect distructiv asupra multor vitamine (in special asupra
vitaminei B2).
Nu numai sistemul osos beneficiaza de elementele nutritive ale laptelui.Vitamina A
care se gaseste in lapte mentine pielea sanatoasa si tanara. Laptele prezinta in compozitia sa si
potasiu ce regleaza schimburile intercelulare pastrand pielea hidratata si cu aspect sanatos.

37
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Riboflavina si niacina din lapte produc energia necesara pentru functionarea celulelor din tot
corpul.
Fosforul stimuleaza cresterea si diferentierea celulara si alaturi de calciu este un
component important al oaselor si dintilor.
Proteinele din lapte sustin tonusul muscular si contribuie la un aspect sanatos al
parului si unghiilor.
Vitamina B12 din lapte ajuta la formarea globulelor rosii care au rol in transportul de
oxigen si asigura energie si vitalitate.
Laptele aduce asadar mai multe substante nutritive decat oricare alta bautura iar a bea
lapte este unul din cele mai naturale moduri de a asigura corpului vitaminele si mineralele
necesare pentru intreaga zi.
Primaria comunei Comisani, ca promotoare a principiilor de dezvoltare durabila în
drumul spre adaptarea la conditiile europene, trebuie sa-si întareasca capacitatea institutionala
atat la nivelul decizional cat si de executie.
Pentru realizarea obiectivelor propuse în proiectulde fata, primaria ca autoritate publica
trebuie sa elaboreze actiuni pentru atragerea de resurse financiare, mobilizarea resurselor
umane, reanalizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilitatilor.
Ca modalitati de realizare a strategiei de dezvoltare durabila la randul ei Primaria si
Consiliul Local al comunei trebuie:

 sa faciliteze procesul de dezvoltare economica locala;

 sa îmbunatateasca managementul în administratia locala, inclusiv în ceea ce
priveste activitatea de planificare si cea contabila;
 sa îmbunatateasca mecanismul de stabilire a bugetelor locale;
 sa asigure si sa faciliteze dezvoltarea parteneriatului public-privat;
 sa asigure o mai buna reprezentare a intereselor cetatenilor în procesele de luare a
deciziilor.

Masurile de realizare a unei administratii orientate catre cetatean si asigurarea unei

transparente reale sunt:
• utilizarea tehnologiei informatiei si a comunicarii, deschide noi posibilitati atat
pentru furnizorii de servicii cat si pentru cetateni;
• crearea unor mecanisme de consultare efectiva a cetatenilor, avand ca scop cresterea
gamei de servicii oferite si primirea unor informatii privind calitatea serviciilor;
• cresterea calitatii, ceea ce înseamna schimbarea modului de a gandi si de a aborda
diverse probleme, trecerea la o gandire flexibila, orientata catre rezultat;
• includerea furnizarii serviciilor: pentru ca serviciile sa fie mai usor accesibile,
acestea trebuie canalizate astfel încat sa se bazeze pe nevoile si asteptarile cetatenilor ;
• programarea si stabilirea resurselor trebuie sa se faca în mod transparent, pentru a
permite participantilor sa contribuie cat mai mult la acest proces.
O importanta deosebita in cresterea capacitatii institutionale o reprezinta ridicarea
nivelului de pregatire profesionala a resurselor umane din administratia publica, cu ajutorul
cursurilor organizate de Ministerul Administratiei Publice prin Centrul National de Formare
Continua pentru Administratia Publica.
Bugetul general al comunei Comisani reflecta un acord între nevoile comunitatii si
posibilitatile de satisfacere a acestora. Aceasta situatie a impus, impune si va impune o
repartizare complexa a resurselor financiare limitate si o folosire cat mai eficienta a sumelor
obtinute din sursele proprii si atrase.

38
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

1.3 PREZENTARE PROIECT

Marea majoritate a fermierilor romani obtin “lapte bio” fara sa stie, deoarece sunt
hranite ecologic, vacile autohtone ar putea fi usor certificate. O parte din tarani romani au
obtinut certificarea fermelor ca ecologice de catre organismele specializate, desi cei mai multi
sint proprietari a 5-10 vaci. Capacitatea fermelor romanesti este evidenta, iar laptele obtinut ar
putea fi considerat „aurul alb“ ramas inca nevalorificat, spun specialistii. Micii producatori de
lactate bio incearca sa-si faca loc pe piata vinzindu-si marfa in zonele din jurul fermelor.
Prin prezentul proiect se propune crearea unui centru de colectare si prelucrare a
laptelui care sa asigure atat aprovizionarea comunei cat si a comunelor invecinate.
Sursa de finantare a acestui proiect sa va realiza prin parteneriat privat sau public-
privat: Consiliul Local concesionand cladirea (care necesita lucrari de reabilitare) necesara
realizarii investitiei, sau vanzand teren, partenerul urmand sa realize investitia din surse
proprii sau atrase.

Directiile strategice ale proiectului:

⇒ Cresterea contributiei la dezvoltarea complexa, armonioasa si durabila a zonei

rurale;
⇒ Construirea, dezvoltarea si modernizarea centrului de colectare a laptelui in
concordanta cu tendintele pe plan international;
⇒ Crearea de noi locuri de munca;
⇒ Stimularea si sprijinirea producatorilor agricoli pentru înfiintarea de ferme si de
organizatii profesionale ;
⇒ Îmbunatatirea structurii culturilor agricole, pentru eficienta maxima în folosirea
conditiilor pedoclimatice, satisfacerea cerintelor pietii interne si externe, precum si
pentru cresterea profitabilitatii producatorilor de lapte cat si a agricultorilor;
⇒ Dezvoltarea industriei alimentare si agriculturii, în concordanta cu regulile de
protectie a mediului înconjurator;
⇒ Îmbunatatirea legislatiei pentru atragere, în mai mare masura, a investitorilor
straini;
⇒ Atingerea treptata, dar în ritm sustinut, a parametrilor minimali de performanta, în
vederea integrarii în structurile Uniunii Europene.

Realizarea acestor programe este de lunga durata, în care autoritatea locala va trebui sa
se implice profund prin atragerea de resurse financiare si prin acordarea unor facilitati
investitorilor.
Primaria trebuie sa aiba un rol major prin popularizarea programelor de investitii
acordate tarii noastre de la Uniunea Europeana, programe de finantare care vizeaza acest
sector.

1.4 PIATA ACTUALA

Din datele statistice reiese ca productia de lapte din Romania se ridica anual la circa
5,5 miliarde de litri, din care doar 1,2 miliarde de litri sunt procesati in sistem industrializat, o
pondere importanta din productie fiind vanduta direct in piete, fara a fi pasteurizata, iar piata
produselor procesate fiind in jur de 800 milioane euro.
39
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

In anul 2005, Romania a importat peste 20.915 tone de lapte, smantana, unt, branzeturi
si casuri, in valoare de 20 milioane euro, in timp ce exporturile au fost de numai 8.818 tone, in
valoare de 16,4 milioane euro.

Productia de lapte a Romanie (mii hl)

58000

56000
57736
54000

52000 55146 57450

53169
50000 54675
51630 52483
48000
50542
46000
2000 2001 2002 2003

Total Din care in productie privata

O parte din firmele care produc cantitati ceva mai mari de lactate ecologice prefera sa
exporte branza, schweitzer sau untul bio.
Reflectand sincer si elocvent nivelul actual de trai din Romania, piata laptelui de
consum (aproape 1,5 miliarde litri în ultimul an) ofera trei mari tipuri de produse: lapte
ultrapasteurizat (UHT); lapte pasteurizat, care împreuna cu cel ultrapasteurizat totalizeaza
aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vanduta în Romania; lapte neprocesat
industrial, desi este riscant pentru sanatatea consumatorului este preferat în mod traditional
avand o pondere uriasa (90%) în laptele vandut pe piata din Romania.
Laptele neprocesat industrial, cum reiese din datele statistice, are o pondere importanta
în comertul de subzistenta al producatorilor individuali, fiind cu totul strain de cutumele
comerciale moderne cum este brandingul. Laptele UHT si pasteurizat „depind” de companiile
procesatoare, mai mici sau mai mari, dar branduri în adevaratul sens al cuvantului exista doar
pentru laptele UHT, acesta poate si pentru ca pretul acestuia este mai ridicat, care permite
finantarea unui buget rezonabil de marketing. Exista o singura exceptie de lapte pasteurizat
(mai ieftin) vandut sub un brand distribuit la nivel national, Oké!, fiind o prezenta minoritara
în sectorul lui, unde domina marcile producatorilor locali din zona respectiva.
Piata romaneasca a lactatelor este diversa, însa putini producatori sunt capabili sa se
impuna în mai mult de o categorie de produse. Uriasul Danone concureaza pe piata cu lactate
proaspete (iaurturi), umar la umar cu alt urias, Campina.
Hochland se axeaza pe branzeturi procesate, avand o concurenta puternica din partea
companiei Dorna Lactate si într-o mai mica masura, din partea Friesland Romania, acestea
numarandu-se printre acei putini producatori care abordeaza cu succes mai multe categorii:
laptele de consum si branzeturile în cazul Dorna Lactate, laptele de consum, branzeturile si
lactatele proaspete în cazul Friesland. În sectorul laptelui UHT, Dorna Lactate si Friesland
sunt concurate cu succes (dar nu de multa vreme) de Albalact.

40
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Productia de lapte pe locuitor in Romania

270
260
250
240
265,7
230 253

220 237,3
230,1
210
2000 2001 2002 2003
lapte (l/loc)
În ceea ce priveste Friesland Romania, Dorna Lactate si Albalact, o scurta privire
asupra brandurilor lor de lapte UHT si a felului în care sunt gestionate poate sa indice modul
în care aceste companii planuiesc sa concureze în viitorul apropiat pe o piata ce se va schimba
cu siguranta si în mod semnificativ.
In urma analizei evolutiei pietei specifice in ultimii ani, s-a ajuns la concluzia ca in
anii 2004-2006 piata laptelui pasteurizat s-a diversificat si a crescut foarte mult. Nu
intamplator, anii 2005 si 2006 au fost continuu marcati, in publicitatea TV, de spoturi la
branduri de lapte pasteurizat. A crescut mult concurenta, dar si consumul. Automat, si spatiul
dedicat acestui segment in magazine a crescut mult.

1.5 STRATEGII DE IMPLEMENTARE, DATE PRIVIND

PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA

În tara noastra, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este înca redus în
comparatie cu restul tarilor europene: 6,7 litri de lapte procesat, fata de media europeana de
65-70 de litri. Productia de lapte este de 5,5 miliarde de litri anual, din care doar 1,1 miliarde
de litri sunt procesati, 1,3 miliarde sunt vandute fara procesare, iar restul reprezinta consum
propriu si pierderi.
În negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Romania a obtinut o cota de productie
anuala de 3,3 miliarde de litri de lapte, din care 1,2 miliarde de litri urmeaza a fi procesati
industrial.
Pe o piata în crestere lenta si cu concurenti putini, nou-venitii îsi vor cladi cotele de
piata mai putin prin crearea de piata noua si mai mult prin erodarea cotelor producatorilor deja
existenti. O observatie importanta este aceea ca piata este insuficient dezvoltata în principal
din cauza puterii reduse de cumparare, dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului.
Branding-ul ne-ar putea ajuta sa ne pastram o industrie a produselor lactate sanatoasa,
multa vreme de acum încolo. Din statisticile M.A.A.P. reiese ca numai 20% din totalul
volumului de lapte materie prima ajunge la procesatori, 27% este vandut direct pe piata libera,
neprocesat, iar restul il reprezinta auto-consumul si consumul tehnologic.
Conform MAPDR a avut si are ca principale obiective de dezvoltare pentru laptele
bovinelor si ovinelor:
Pentru laptele bovinelor:
Fiind un produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor în varsta,
precum si a celor cu diferite afectiuni.
· Cresterea vacilor pentru lapte, ocupatie de baza în zona rurala si montana, asigura
venituri ritmice si stabile crescatorilor de animale.
41
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

· Sustinerea valorificarii eficiente a laptelui materie prima va permite realizarea unor

investitii în retehnologizarea activitatii necesare realizarii unor produse lactate controlabile, cu
calitate si termene de garantie superioare.
· Asigura stabilitatea fortei de munca în zona rurala si montana.
· Este sursa sigura pentru schimburile comerciale.
· Asigura valorificarea superioara a furajelor realizate pe suprafetele de baza furajera
în sistem natural (pasuni naturale).

Obiective urmarite:
o Asigurarea necesarului de lapte si produse lactate la nivelul standardelor
europene.
Realizarea unei încarcaturi optime de animale pe unitatea de suprafata în
vederea utilizarii potentialului de productie al bazei furajere.
o Stimularea organizarii de exploatatii eficiente si competitive prin trecerea de la
productia destinata autoconsumului la productia comerciala.
o Organizarea crescatorilor în asociatii în vederea reprezentarii intereselor în
relatiile cu furnizorii de imputuri si beneficiarii produselor realizate.
o Cresterea productiei de lapte materie prima la nivelul potentialului national în
vederea acoperirii cotelor de productie ce au fost negociate cu Uniunea
Europeana din momentul integrarii.

Program pentru sustinerea produsului:

• Sustinerea, stimularea si protectia produsului intern prin aplicarea
mecanismelor folosite în UE.
• Sustinerea pentru echilibrarea balantei între segmentul de productie si
procesare a productiei.
• Fara ajustarea echilibrata a raportului de preturi între sectorul de procesare si
productie, se risca diminuarea efectivelor de animale.
Necesitatea unui suport financiar pentru a echilibra pretul de valorificare la
producatorul intern cu cel realizat în UE
Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung:
 Relansarea sectorului de crestere a bovinelor, în vederea stimularii productiei de
lapte de vaca.
 Sustinerea sectorului de producere a laptelui, pentru cresterea cantitativa si
calitativa a acestuia, în vederea alinierii la standardele Comunitatii Europene
privind modul de acordare a cotelor.
 Asigurarea securitatii alimentare a populatiei cu lapte si produse lactate.
 Sustinerea financiara a productiei de lapte, pentru echilibrarea pretului de
valorificare la producator, pe aceleasi criterii cu cele realizate în UE.
Pentru laptele ovinelor:

Program pentru sustinerea produsului - lapte

· Ameliorarea efectivelor de ovine si caprine pentru productiile de lapte prin folosirea
însamantarilor artificiale cu berbeci si tapi cu înalta valoare de ameliorare.
· Îmbunatatirea productiei de lapte prin sporirea cantitatii si prelungirea duratei de
lactatie, cat si a procentului de grasime si proteina.
· Extinderea controlului oficial al productiei de lapte pentru depistarea plus valorilor si
formarea unor nuclee de selectie valoroase.
Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung

42
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

· Relansarea sectorului în vederea stimularii consumului de lapte si produse lactate de

oaie si capra.
· Alinierea la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordare a
subventiilor.
· Recastigarea pietelor externe pentru produsele lactate din lapte de oaie si capra.
Publicul va fi informat de centrul de colectare si prelucrare lapte si carne prin multiple
canale de comunicare:
 Sait-uri ale administratiilor publice – site-ul comunei, etc.;
 Publicatii, articole in presa de specialitate;
 Pliante, ilustrate si vederi, cataloage, fluturasi;
 Ghiduri locale si nationale;
 Puncte de informare in cetrul oraselor si principalele porti de intrare
(aeroport,gara);
 Panouri informative electronice/computerizate in statii de tramvai/autobuz,
benzinarii, piete, mall-uri etc.
Principala strategie a centrului este de a se pozitiona in culmea clasamentului de
calitate, oferind carne si lapte la o calitate superioara. Metodele acestei strategii cuprind
cercetarea si dezvoltarea in vederea promovarii pe piata romaneasca si externa a carnii si
laptelui de oaie si capra in special.

1.6 INFORMATII FINANCIARE

Avand in vedere ca societatea romaneasca se afla intr-un proces de schimbare in care

toate elementele de ordin economic, social, civic, politic au cunoscut si cunosc o noua
dinamica in incercarea de adaptare la conditiile europene.
Orice politica de dezvoltare economica trebuie sa aiba in vedere trei obiective
principale :
cresterea nivelului de trai, incluzand suplimentar venituri rididicate, mai
multe locuri de munca, o mai mare atentie asupra valorilor culturale si
umaniste ;
cresterea posibilitatilor de realizare si distributie pe scara larga a
bunurilor care sustin nevoile de baza ale vietii ;
cresterea nivelului oportunitatilor economice si sociale care stau la
dispozitia indivizilor si natiunilor.
O oportunitate economica o reprezinta pentru comuna Comisani realizarea unui centru
de colectare a laptelui. Pentru aceasta prezentam in continuare cateva date tehnice si
financiare.
Cost pentru proiect ar fi intre – 150000-250000 euro, cost ce ar cuprinde: reabilitarea
spatiului de productie; achizitionarea echipamentelor necesare colectarii si prelucrarii laptelui,
a materiilor prime pentru primul proces de productie; pregatire profesionala; consultanta.
Pentru o constructie noua: costul este intre 700-800 Euro/mp
Cheltuieli generale eligibile:
- Construirea de noi cladiri operationale si instalatii si modernizarea celor
existente, inclusiv:
- lucrari de demolare a cladirilor existente si amenajare teritoriala (nu mai mult de
5% din costul total al proiectului);
- lucrari de protectia mediului, incluzand regenerarea cadrului natural la sfarsitul
lucrarilor, precum spatii verzi, curti, cai de rulare, parcari;

43
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

- lucrari de constructie si modernizare pentru toate tipurile de cladiri care sunt in

directa legatura cu obiectivul proiectului, precum:
- birouri si spatii pentru personalul de conducere si personalul de executie;
- hale pentru colectarea si receptionarea materiilor prime, depozitare, conditionare
si maturare, pregatirea in vederea procesarii, procesarea, ambalarea, marcarea si
etichetarea, congelarea si refrigerarea, incarcarea si livrarea produsului final;
- cladiri auxiliare si structuri pentru depozitarea uneltelor si pieselor de schimb;
- hale pentru pastrarea echipamentelor si vehiculelor specializate in colectare/
transport/ manipulare;
- construirea de alei de incinta si cai de acces catre reteaua de drumuri de cai
ferate ;
- constructii speciale pentru protectia mediului;
- constructii speciale pentru utilitati, precum: statii de pompare, instalatii de aer
comprimat, instalatii de tratare si reciclare, conducte si bransamente la retelele externe de
energie electrica, comunicatii, telecomunicatii, gaz, caldura, abur, apa si canal;
- constructii pentru laboratoare pentru controlul calitatii;
- alte constructii identificate in studiul de fezabilitate ca necesare pentru
asigurarea functionarii proiectului.
Noi masini, echipamente, tehnologii, aparate si software de computer, inclusiv
costurile de instalare si montare pentru:
- colectare, receptionarea si livrarea calitativa si cantitativa a materiilor prime;
- pregatirea in vederea procesarii, procesare, ambalarea, imbutelierea,
marcarea, etichetarea, congelarea si refrigerarea, manipularea si incarcarea, sortarea,
conditionarea si maturarea, marketingul, productia interna de inputuri auxiliare;
- masini pentru curatirea, uscarea si igiena echipamentelor si halelor de
procesare;
- utilitati: electricitate, comunicatii, telecomunicatii, gaz, caldura, abur, apa si
canalizare, aer comprimat;
- testare si laboratoare pentru controlul calitatii;
- echipamente pentru protectia mediului: de evacuare, tratare, reciclare,
pompare a apelor reziduale si a reziduurilor (purificatori pentru ape reziduale),
echipamente pentru indepartarea resturilor minerale si organice, echipamente pentru
corectii, deratizare si dezinfectare (sisteme ecologice);
- dotarea birourilor: mobila, sisteme de date, accesorii de birou, retele de date;
- alte masini si echipamente noi identificate in studiul de fezabilitate, necesare
pentru asigurarea functionarii proiectului.
Acea parte a costurilor reprezentand plata arhitectilor, inginerilor si consultantilor,
taxe legale, studiilor de fezabilitate, achizitionarea de patent si licente, pentru pregatirea
si/sau implementarea proiectului, direct legate de masura, care nu depasesc 12% din costul
total eligibil al proiectului, care includ:
- Studii de teren: geo, topo, hidro;
- Consultanta tehnica pentru pregatirea proiectului (studii de fezabilitate, proiecte
tehnice, caiete de sarcini si detalii de executie);
- Consultanta financiara pentru pregatirea proiectului;
- Achizitia de patente si licente;
- Proiectare, consultanta si asistenta tehnica si manageriala pe perioada
implementarii proiectului (furnizata de persoane fizice sau juridice), incluzand asumarea
sarcinilor de responsabil de proiect, legal sau tehnic, transferul de know-how,
supravegherea lucrarilor, controlul calitatii;
- Avize si acorduri, pentru proiect;
- Cheltuieli cu avize, acorduri si servicii in legatura cu organizarea de santier.

44
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Achizitia de mijloace de transport specializate noi, in urma identificarii nevoii in

studiul de fezabilitate:
- Mijloace noi de transport intern de incinta si intre sectii (pentru ridicare, tractare,
rulare, manipulare), si autovehicule rutiere specializate noi (frigoterme si izoterme,
vehicule pentru transportul animalelor, reziduurilor, produselor lichide si pulvirulente)
asa cum sunt definite in studiul de fezabilitate.
Cheltuieli eligibile specifice pentru lapte si produse lactate:
- Investitii noi pentru cladiri, instalatii, masini si echipamente si modernizarea si
retehnologizarea unitatilor existente, pentru infiintarea de centre de colectare,
receptionare, racire si stocare a laptelui ca materie prima, precum si achizitionarea pentru
intreprindere de mijloace de transport noi, specializate, autoizoterme, autofrigorifice,
vehicule pentru produse in stare lichida sau in stare de pulbere, identificate in baza
studiului de fezabilitate;
- Investitii in prelucrarea, depozitarea si marketingul laptelui si produselor lactate
precum si modernizarea si retehnologizarea capacitatilor existente;
- Investitii pentru tratarea, reciclarea si eliminarea produsilor reziduali si deseurilor
nocive;
- Investitii pentru createrea valorii adaugate a sub-produselor rezultate in procesul
de prelucrare a laptelui (zer,zara) in cadrul unitatilor de procesare si marketing;
- Investitii pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control al lantului de
receptie, colectare, prelucrare si marketing a produselor sub aspect cantitativ si calitativ;
- Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime,
semifabricatelor, produselor si subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si
marketing (construirea si modernizarea spatiilor pentru laboratoare de analize si
achizitionarea echipamentului de laborator)
Investitii pentru cresterea valorii adaugate a subproduselor rezultate in procesul de
prelucrare a laptelui (zer, zara) in cadrul unitatilor de procesare si marketing:
* Achizitionarea de tehnologii si echipamente pentru procesarea zerului in vederea
obtinerii de:
- biomasa furajera;
- lactoza farmaceutica si lactoza pentru consum;
- proteine serice;
- acid lactic;
- produse probiotice pentru consum sau nutreturi;
- zer praf pentru industria alimentara;
* Achizitia de tehnologii si echipamente pentru procesarea zarei in vederea obtinerii de:
- praf de zara pentru industria alimentara;
- zara pentru nutreturi.
Conditiile pentru producerea, depozitarea, transportul si valorificarea laptelui si a
produselor pe baza de lapte sunt reglementare de Ord. MAAP 389/2002 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea
laptelui crud, a laptelui tratat termic si a produselor pe baza de lapte publicat in Monitorul
Oficial nr. 860/28.11.2002.
Norma sanitara veterinara cuprinde reglementari cu privire la conditiile de sanatate
animala pentru obtinerea laptelui crud materie prima, igiena mulsului, colectarea laptelui si
transportul acestuia de la ferma la centrul de colectare si la unitatile de procesare, standardele
pentru tratarea laptelui la unitatile de procesare, conditiile sanitare veterinare pe care trebuie
sa le indeplineasca aceste unitati.
In conformitate cu precizarile mentionate in prezenta norma sanitara veterinara (cap. I,
art. 1) nu sunt afectate reglementarile nationale aplicate vanzarii directe de catre un
producator catre consumator a laptelui crud obtinut de la animale libere de tuberculoza si

45
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

bruceloza sau a produselor pe baza de lapte obtinute in gospodaria proprie dintr-un astfel de
lapte crud, cu conditia sa fie indeplinite conditiile de sanatate animala.
Referitor la vanzarea laptelui si produselor lactate de catre producatorii individuali
legislatia nationala precizeaza ca acestia pot valorifica din productia animalelor proprietate
personala laptele, smantana, branza proaspata de vaci, branzeturile sarate si untul, cu
respectarea unor conditii care vizeaza asigurarea igienei in adaposturile de animale, igiena
corporala a animalului, igiena mulsului, racirea laptelui precum si respectarea conditiilor de
igiena personala.
Pentru a putea fi valorificate aceste produse detinatorul de animale trebuie sa faca
dovada starii de sanatate a animalelor de la care provin produsele, prin prezentarea carnetului
de sanatate a animalelor eliberat de un medic veterinar oficial care are sub supraveghere
aceste animale (care trebuie vizat trimestrial) si un atestat sanitar eliberat de medicul de
familie care confirma ca producatorul indeplineste conditiile de sanatate.
Produsele mentionate oferite spre vanzare nu vor putea fi valorificate in pietele
agroalimentare decat dupa verificarea de catre medicul veterinar oficial atat a salubritatii
produselor precum si a documentelor insotitoare.
Precizam ca desfacerea acestor produse usor perisabile nu se poate face decat cu
conditia asigurarii de catre administratia pietelor a unor locuri special amenajate cu toate
facilitatile necesare.
In vederea implementarii normelor sanitare veterinare armonizate cu legislatia Uniunii
Europene, Guvernul Romaniei a emis Hotararea de Guvern nr.48/2003 pentru aprobarea
Programului National cadru de restructurare si modernizare a unor unitati de profil zootehnic
si din industria alimentara.
Hotararea de Guvern cuprinde categoriile de unitati, obiectivele, directiile de actiune
precum si responsabilitatile autoritatilor implicate si a unitatilor care trebuie sa demonstreze
ca prin programe proprii sunt capabile sa se dezvolte si sa se alinieze la standardele de igiena
cerute de legislatia Uniunii Europene.
Agentia Nationala Sanitara Veterinara a stabilit o strategie in acest domeniu care
cuprinde evaluarea unitatilor, intocmirea programelor de restructurare, stabilirea unei
cronograme de atingere a parametrilor care vizeaza modificarile constructive, de flux si de
tehnologie.
Pentru unitatile care nu au program de restructurare si care nu sunt in conformitate cu
cerintele comunitare de igiena, urmeaza a fi reevaluate pentru a functiona numai pe piata
locala cu conditia respectarii normelor de igiena.
Activitatea celor care nu vor indeplini aceste conditii va fi suspendata conform
reglementarilor in vigoare.
Guvernul Romaniei a negociat cu Uniunea Europeana o cota deproductie de 3.057
milioane tone lapte, dintre care 1,093 milioane tone sa fie destinate procesarii si alte 1,964
milioane tone vanzarii directe.Domnul Florin Popescu, presedintele Organizatiei
Interprofesionale Nationale "Laptele" din Romania, aprecia ca pentru a atinge cota pana in
2007,"ar trebui ca pana atunci sa avem in tara 30.000 de fermieri care sa detina peste 15
animale, fata de numai 8.000 cati avem in prezent.
In urmatorii doi ani, numarul taurinelor trebuie sa creasca cu 1 milion de vaci de rasa,
care sa dea in medie peste 3.600 litri de lapte anual (aceasta in timp ce in Germania media e
de 6.000 litri de lapte). Alocand anual numai 200-400 miliarde lei pentru subventionarea
laptelui livrat, statul roman nu va putea sustine aceasta dezvoltare. Sunt necesare investitii
substantiale pentru aproduce la standarde europene, apreciate la aproximativ 200 milioane
euro. Reprezentantii domeniului considera ca este nevoie si de sprijin guvernamental, in
sensul acordarii de subventii pentru gospodariile si fermele de la care se colecteaza laptele, si
al protejarii sectorului in fata importurilor de produse similare.

46
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Printre principalele produse obtinute din lapte de oaie si capra sunt:

Casul dospit. Dupa inchegare, laptele se desprinde usor cu mainile de pe peretii
cazanului si se marunteste bine pana la marimea bobului de mazare, timp de 10 minute, pentru
scoaterea zerului, dupa care se amesteca usor inca cca 5 minute.
In continuare, se adauga 5 litri de zer, incalzit la 40-42°C, la 100 l lapte, pentru
pastrarea constanta a temperaturii de 37°C, apoi coagulul (laptele inchegat) se "aduna" usor,
timp de 10 minute, cu ambele maini, formandu-se un conglomerat mare si rotund, pe sub care
se trece cu atentie sedila, in vederea asezarii lui pe crinta, sub o greutate usoara.
Dupa 5 minute, se "rupe" in bucati de marimea unui ou, apoi se leaga sedila si se preseaza cca
2 minute.
Urmeaza o noua maruntire pana se ajunge la marimea "bobului de mazare", dupa care
sedila se leaga, fiind supusa ultimei presari uniforme si moderate, cca 2 ore, cu ajutorul unei
placi mai groase din lemn de fag sau de stejar, pe care eventual se poate aseza - dupa caz - si o
lespede de piatra de marime potrivita.
In ceea ce priveste cheagul, in lipsa solutiei industriale de pepsina, se foloseste
stomacul mieilor sacrificati pana la varsta de 3 saptamani, in care se adauga lapte si sare
multa. Dupa circa 2-3 saptamani se sectioneaza, iar continutul se dizolva prin frecare intre
degete in cca 2 kg de apa calda, dupa care se filtreaza.
Tot in acelasi scop se poate folosi si mucoasa stomacului de porc, frecata cu sare
multa, dupa care se introduce intr-un vas, peste care se toarna lapte, lasandu-se cca 2
saptamani in aceasta stare, apoi se filtreaza si se foloseste.

Branza de putina, burduf si in coaja de brad. Dupa 2 ore de presare, casul "verde" sau
"dulce" se scoate din sedila si se asaza pe un raft in "casarie", respectiv o camera intunecoasa
si racoroasa (12-14°C in perioada de vara) pentru fermentare.
Dupa 10-12 ore, casul se trece prin masini de tocat sau se framanta cu ajutorul
"ravalului", confect ionat dintr-o bucata de lemn de fag cioplit, groasa de 5-6 cm, cu lungimea
de 60-70 cm si latimea de 18-20 cm, crestata transversal, la distante mici.
Branza framantata se introduce prin presare in burduf, ba sici, putini etc., dupa ce in
prealabil s-au format "boturi" (boluri) bine framantate, de marimea pumnului, pentru
eliminarea cat mai completa a aerului din acestea.
La fiecare 8-10 cm grosime, se intercaleaza si cate un strat de cas dospit, sub forma de
felii usor sarate.

Urda. Zara, ramasa dupa prepararea "casului dulce", se fierbe timp de 1 ora la
temperatura de 85-90°C, interval in care are loc precipitarea restului de proteina.
Pe tot timpul fierberii, zerul se agita continuu cu o lingura de lemn, ca sa nu se prinda de
fundul cazanului si sa se "afume".
Bucatelele de urda se ridica treptat la suprafata cazanului, unde se culeg cu o lingura si
se pun in sedila pentru scurgerea zerului, timp de 10-12 ore.In aceasta faza, urda apare ca o
pasta omogena, granulata fin si de culoare alb-cenusie.
Se consuma proaspata sau sarata, framantata si presata in putini sau in diverse forme,
confectionate din coaja de brad, pentru conservare timp mai indelungat. Din cca 10-12 l de
zer, rezulta de regula 1 kg de urda.

Casul sarat. Se obtine din casul dospit, dupa taierea acestuia in felii, care se introduc
in zer clocotit. Pasta obtinuta se preseaza in forme mici, rotunde sau dreptunghiulare, din
lemn, cu baza sau fetele sculptate in diferite modele florale si cu capacitate de 250-300 g,
unde ramane cateva minute.

47
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Se introduce apoi intr-o baie de saramura pentru 10-12 ore, dupa care se trece la
zvantare si afumare, pentru conservare indelungata. Din casul dospit, in unele zone montane,
se mai prepara si "casul afumat" si "casul zburat", sub forma de felii.
In primul caz, feliile de cas se mentin cca 2 zile in saramura, dupa care se trec la
zvantat si afumat in cetina de brad.
In al doilea caz, feliile de cas dospit se trec 2-3 minute intr-o baie de apa clocotita,
dupa care se sareaza si se pun la zvantat.

Untul. Se prepara, in special, spre sfarsitul perioadei de lactatiei, din smantana laptelui
"prins" sau "jantuirea" casului in faza de coagul, in timp ce este pe crinta, zara rezultata la
ultimele presari, colectandu-se intr-un "putinei" special, in capacitate de 15-20 l.
Dupa cca 2-3 saptamani, zara se bate - dupa ce in prealabil s-a introdus si putina spuma de
urda - cu un batator, confectionat din varf de brad, pana ce particulele de grasime ies la
surpafata. Acestea se aduna cu o lingura intr-un vas, dupa care se spala de mai multe ori cu
apa rece, iar pentru conservare mai indelungata se topeste si se valorifica ca atare, indeosebi la
pregatirea produselor casnice de patiserie.
Ceea ce ramane dupa extragerea untului este o bautura acrisoara si racoritoare, ce se
consuma cu multa placere vara la munte si care poarta denumirea de "titei".

Jintita. Reprezinta amestecul proaspat de precipitat cu zer inainte de colectare si

scurgerea urdei - dupa extragerea casului - care poate fi consumata, ca atare, calda.

Jantul. Constituie amestecul proaspat de zara cu putin "cas dulce", luat din sidelca, in
prima faza, care se poate consuma imediat, fiind deosebit de placut si nutritiv.

Laptele de iarna. Se prepara, de regula, din laptele muls din ultima luna de lactatie,
jumatate fiert si jumatate crud, ce se introduce in putini de cca 20-25 l, in 2-3 zile succesiv.
Dupa alte cateva zile se extrage zerul rezultat, cu ajutorul unui cep situat la baza
putinii. Cantitatea extrasa se completeaza din nou cu lapte, operatie care se repeta de 2-3 ori,
pana cand amestecul devine consistent. Putinica se astupa cu un capac de lemn.
In afara acestor produse traditionale, laptele de oaie si de capra constituie o importanta
sursa de materie prima, folosita ca atare sau in amestec si cu cel de vaca, pentru obtinerea a
numeroase preparate de tip industrial, cum ar fi diferite sortimente de cascaval si alte
branzeturi etc.

La o investitie initiala de 235.000 €, raportul privind rezultatele financiare este,

cost ce cuprinde: achizitionare echipamente, reabilitare cladire, materii prime etc.
Curs Euro 1 €- 3.4

Total
Personal necesar Nr. Salariu/luna sal./luna

muncitori 16 190 3040

contabil 1 250 250
administrator 1 340 340
Total Salarii/luna 3630
Total salarii+taxe/luna 6864
Total salarii+taxe/an 82368

48
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Prognoza vanzari
INDICATORI 2007 2008 2009
Total vanzari 316000 332385 349636
lapte (l) 296500 311325 326891
Branza (kg) 19500 21060 22745
Pret/l/kg
lapte (l) 0,66 0,66 0,66
Branza (kg) 4,5 4,5 4,5
Vanzari 296310 300245 318100
lapte (l) 208560 205475 215748
Branza (kg) 87750 94770 102352
Cost direct/l/kg
lapte (l) 0,23 0,23 0,23
Branza (kg) 1,9 1,9 1,9
Cost direct vanzari 105245 111619 118400
lapte (l) 68195 71605 75185
Branza (kg) 37050 40014 43215

Prognoza fluxului mijloacelor

banesti
INDICATORI Total pe I
an,€
Sold initial 235000
Plata obligatiilor
- dobanda spre plata 375
- impozit spre plata 8281
- dividende spre plata 5000
Dobanda primita din investitii 269
Salarii si contributii sociale 82368
Incasari de la debitori 296310
Plati la creditori, din care : 235000
- reabilitare constructie 95000
- echipamente 115000
- materie prima 25000
Alte cheltuieli 10% 29631
Cheltuieli cu marketing si publicitate 5500
Dividende intermediare 10000
Prognoza balantei la sfarsit de 155424
perioada

Prognoza profit si pierdere

Indicatori 2007 2008 2009
Total vanzari 296310 332385 349636
Alte venituri 269 5690 10590
Total venituri 296579 338075 360226
49
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Cost direct vanzari 111950 117547 123424

Cheltuieli salarii si taxe 82368 86486 90811
Cheltuieli cu marketing si publicitate 5500 1662 1748
Cheltuieli cu dobanzile bancare 375 394 413
Dividende 15000 15000 20000
Alte cheltuieli 10 % (amortizare etc) 29631 33239 34964
Total cheltuieli 244824 254328 271360
Venit inainte de impozitare 51755 83747 88866
Impozit profit 8281 13400 14219
Profit net 43474 70348 74647

Prognoza rezultatelor financiare

400000

300000

200000

100000

0
2007 2008 2009

profit venituri cheltuieli

1.7 CONCLUZII

Asa cum rezulta din analize, comuna Comisani prezinta un potential ridicat, avand o
suprafata de teren oferita spre vanzare si un efectiv de 646 bovine, 400 ovine si 90 caprine.

Avantajele construirii unui centru de colectarea si prelucrarea a laptelui in comuna

Comisani:
dezvoltarea de activitati economice alternative si conexe;
creeare de noi locuri de munca si cresterea ocuparii fortei de munca;
atragerea de veniturilor la bugetul primariei ;
contributie la dezvoltarea durabila a agriculturii: biodiversitate; protectia
mediului; imbunatatirea fertilitatii solului;
metode de crestere a animalelor care sa asigure conditii de trai si
dezvoltarea cit mai naturale;
promovarea unei economii rurale viabile;
avantaj competitiv si comparativ: pretul produselor ecologice (mai mari
cu 20-60%); cererea pe piata mondiala in crestere;
calitatea produselor raspunde exigentelor consumatorilor.

50
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe
ANEXE:
ORDIN nr. 139 din 23 decembrie 2004 privind aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind procedura de
aprobare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele juridice definite conform art. 2 din Legea
nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare
În temeiul Ordonantei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea
activitatii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 215/2004 si al
Legii nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor, cu modificarile si
completarile ulterioare,
în baza Hotararii Guvernului nr. 308/2004 privind organizarea si
functionarea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor si a unitatilor din subordinea acesteia, cu
modificarile si completarile ulterioare,
în baza prevederilor art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 359/2004
privind simplificarea formalitatilor la înregistrarea în registrul
comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor
juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea
functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile
ulterioare,
în baza legislatiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor,
armonizata cu reglementarile Uniunii Europene în vigoare,
vazand Referatul de aprobare nr. 1.767 din data de 20 decembrie
2004, întocmit de Directia generala sanitara veterinara,
presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor emite urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
privind procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele
juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004 privind
simplificarea formalitatilor la înregistrarea în registrul comertului a
persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice,
înregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii
persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare,
prevazuta în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor prevazuta
la art. 1 a fost elaborata în vederea stabilirii procedurii de aprobare
a activitatilor din unitatile supuse controlului sanitar-veterinar si
pentru siguranta alimentelor, în conformitate cu prevederile art. 4
din Legea nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 3
Institutele centrale de profil, directiile sanitar-veterinare si pentru
siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce
la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor va controla modul de aplicare a prevederilor
prezentului ordin.
Art. 5
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
-****-
ANEXA:
Norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
privind procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele
juridice definite conform art. 2 din Legea nr. 359/2004 privind
simplificarea formalitatilor la înregistrarea în registrul
comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si
persoanelor juridice, înregistrarea fiscala a acestora, precum si
la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile
si completarile ulterioare
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 107 din data de 2
februarie 2005
NORMA SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2004 SI
PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR privind procedura de
aprobare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a
activitatilor desfasurate de persoanele juridice definite conform art.
2 din Legea 359/2004, cu completarile si modificarile ulterioare
CAPITOLUL I: Dispozitii generale
Art. 1
Prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
stabileste procedura de aprobare sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele
juridice definite conform Legii 359/2004, cu completarile si
modificarile ulterioare.
Art. 2
Urmatorii termeni se înteleg astfel:
a)autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
centrala - serviciul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor
central al Romaniei, ce are responsabilitatea elaborarii si
implementarii strategiilor guvernamentale in domeniul sanitar
veterinar si pentru siguranta alimentelor, a definirii competentelor si
atributiilor serviciilor sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor, a stabilirii, gestionarii, realizarii si controlului
activitatilor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor; este
reprezentata de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru
Siguranta Alimentelor;
b)autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana - serviciile sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor publice descentralizate, subordonate tehnic si
administrativ autoritatii sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor centrale, avand autoritatea si responsabilitatea aplicarii
strategiilor guvernamentale in domeniul sanitar veterinar si pentru
siguranta alimentelor pe teritoriul judetului respectiv, a gestionarii,
realizarii si controlului activitatii sanitare veterinare si pentru
siguranta alimentelor publice la acest nivel, precum si alte
competente delegate de autoritatea sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor centrala; sunt reprezentate de directiile
sanitare veterinare judetene si pentru siguranta alimentelor si a
municipiului Bucuresti;
c)activitati supuse controlului sanitar veterinar - activitatile care se
desfasoara in unitatile care produc, prelucreaza, depoziteaza,
transporta si valorifica produse de origine animala, unitatile de
crestere, de productie si de reproductie a animalelor, albinelor si a
viermilor de matase, unitatile care produc, depoziteaza,
comercializeaza produse farmaceutice si alte produse de uz
veterinar, unitatile care produc, depoziteaza si comercializeaza
nutreturi combinate, furaje, precum si unitatile care asigura
asistenta veterinara, laboratoarele sanitare veterinare, alte
laboratoare (anexa nr. 1, lit. A, de la pct. I pana la pct. IX si de la
pct. XV pana la pct. XVII);
d)activitati supuse controlului privind siguranta alimentelor -
activitatile care se desfasoara in unitatile care produc, prelucreaza,
depoziteaza, transporta si valorifica produse si subproduse
alimentare de origine non-animala si in unitatile care valorifica
alimente de origine animala catre consumatorul final, laboratoare
(anexa nr. 1, lit. A, de la pct. X pana la pct. XIV);
e)activitati supuse aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta
alimentelor - activitatile supuse controlului sanitar veterinar sau
pentru siguranta alimentelor, care înainte de a se desfasura trebuie
aprobate de directia sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau,
dupa caz, de Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul
Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor (anexa nr. 1, lit. B).
f)aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a
activitatii - documentul emis de directia sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului
Bucuresti sau, dupa caz, de Directia Generala Sanitara Veterinara
din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor, pentru activitatile cuprinse in anexa nr. 2, lit.
51
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe
A si B, din prezenta norma sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor, desfasurate de persoanele juridice;
g)activitati supuse controlului sanitar veterinar sau pentru siguranta
alimentelor pentru care nu este necesara aprobarea sanitara
veterinara - activitatile supuse controlului sanitar veterinar si pentru
siguranta alimentelor cuprinse in anexa nr. 3 din prezenta norma
sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor care se desfasoara
numai in baza declaratiei pe propria raspundere data in temeiul art.
15, alin. (2) din Legea 359/2004;
h)activitati supuse aprobarii de catre directia sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor, respectiv a Municipiului Bucuresti -
activitatile din cantine din incinta, spitale, gradinite, cantine de
ajutor social, laboratoare uzinale, mijloace de transport, precum si
activitatile desfasurate de persoanele fizice si asociatiile familiale in
domeniul cresterii animalelor, taierii animalelor, procesarii carnii,
procesarii laptelui, pestelui si produselor din pescuit, cuprinse in
anexa nr. 4;
i)activitati supuse aprobarii de catre Directia Generala Sanitara
Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si
pentru Siguranta Alimentelor: - activitatile care se desfasoara in
unitatile cuprinse in anexa nr. 5.
CAPITOLUL II: Aprobarea sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor a activitatilor desfasurate de persoanele juridice
Art. 3
(1)Activitatile precizate in anexa nr. 1, lit. B, la prezenta norma
sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor se pot desfasura
numai dupa obtinerea certificatului constatator de la Oficiul
Registrului Comertului si dupa aprobarea emisa de catre autoritatea
sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor.
(2)Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a
activitatilor precizate in anexa nr. 1, lit. B se acorda de catre directia
sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si
respectiv a municipiului Bucuresti sau dupa caz, de Directia
Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale
Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
Art. 4
(1)Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a
acestor activitati se acorda in baza solicitarii scrise din partea
persoanei juridice catre directia sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor, respectiv a municipiului Bucuresti, sau dupa
caz Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
(2)Orice modificari ulterioare ale fluxului tehnologic, modernizari
si extinderi trebuie aprobate de catre directia sanitara veterinara sau
pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului
Bucuresti sau, dupa caz, de Directia Generala Sanitara Veterinara
din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor, in conformitate cu prevederile legislatiei in
vigoare.
Art. 5
(1)În vederea obtinerii aprobarii sanitare veterinare si pentru
siguranta alimentelor pentru activitatile prevazute in anexa nr. 1, lit.
B, persoanele juridice depun la directia sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului
Bucuresti sau, dupa caz, la Directia Generala Sanitara Veterinara
din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor o documentatie care cuprinde: cererea din
partea solicitantului cu precizarea activitatilor si a Codului CAEN
si copia certificatului unic de înregistrare emise de Oficiul
Registrului Comertului, schita unitatii, memoriul tehnic justificativ.
(2)Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a
activitatilor desfasurate de persoanele juridice se obtine de catre
acestea, dupa depunerea declaratiei pe propria raspundere si
obtinerea certificatului constatator de la Oficiul Registrului
Comertului si obligatoriu, înainte de începerea activitatii pentru
care se solicita aprobarea sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor.
Art. 6
(1)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz,
Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
înregistreaza cererea si verifica in termen de 15 zile lucratoare de la
data înregistrarii, prin personalul de specialitate, îndeplinirea
cerintelor de functionare prevazute de legislatia specifica
activitatilor pentru care se solicita aprobarea.
(2)Personalul de specialitate din cadrul directiei sanitare veterinare
si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a
municipiului Bucuresti sau dupa caz, din Directia Generala Sanitara
Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si
pentru Siguranta Alimentelor, întocmeste la unitate un referat de
evaluare (conform modelului din anexa nr. 6) cuprinzand concluzia
evaluarii.
(3)În vederea acordarii aprobarii/inregistrarii unitatilor care
desfasoara activitati in domeniul nutritiei animale se vor respecta,
dupa caz, prevederile Ordinului MAPAM nr. 505/2003 pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste conditiile si
modalitatile pentru aprobarea si înregistrarea unor întreprinderi si
intermediari ce opereaza in sectorul nutritiei animalelor, publicat in
M.O. al Romaniei, Partea I, nr. 673 / 2003, precum si Procedurile
pentru aprobarea/înregistrarea unitatilor si intermediarilor care
activeaza in domeniul nutritiei animale elaborate de Autoritatea
sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor centrala.
Art. 7
(1)Pentru activitatile pentru care sunt îndeplinite cerintele sanitare
veterinare si pentru siguranta alimentelor conform legislatiei
specifice, directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau dupa caz,
Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, emite
in termen de 5 zile lucratoare de la data întocmirii referatului,
conform art. 6, pct. (2), aprobarea sanitara veterinara sau pentru
siguranta alimentelor conform modelului cuprins in anexa nr. 2, lit.
A sau lit. B.
(2)În cazul in care, in urma verificarii unitatii de catre personalul
veterinar responsabil din cadrul directiei sanitare veterinare si
pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, al municipiului
Bucuresti sau, dupa caz, al Directiei Generale Sanitare Veterinare
din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor, se constata neindeplinirea conditiilor
sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, în nota de
constatare, vor fi inscrise toate observatiile constatate, masurile
dispuse, precum si termenele de remediere a deficientelor, sub
semnatura persoanei juridice sau a reprezentantului legal al
acesteia.
(3)La expirarea termenului stabilit, persoana juridica sau
reprezentantul acesteia solicita la directia sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului
Bucuresti sau dupa caz, Directia Generala Sanitara Veterinara din
cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor, reverificarea unitatii.
(4)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti sau, dupa caz,
Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,
monitorizeaza persoanele juridice care au solicitat aprobarea
activitatii cuprinse in anexa nr. 1, lit. B la prezenta norma sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor, activitatea pentru care s-a
solicitat aprobarea, numarul referatului de evaluare, concluzia
referatului de evaluare, precum si numarul si data aprobarii in cazul
activitatii pentru care sunt îndeplinite cerintele specifice.
(5)Activitatile supuse aprobarii sanitare veterinare sau pentru
siguranta alimentelor din unitatile cu programe de restructurare si
modernizare avizate de catre autoritatea veterinara si pentru
siguranta alimentelor competenta sau care beneficiaza de proiecte
SAP ARD, vor fi aprobate sanitar veterinar sau pentru siguranta
alimentelor numai daca programul de modernizare sau proiectul
SAP ARD sunt in conformitate cu prevederile legislatiei nationale
armonizate cu a Uniunii Europene si sunt îndeplinite conditiile
igienice si dupa caz, de bunastare a animalelor.
(6)În baza datelor transmise de autoritatea sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor judeteana la nivelul Directiei Generale
Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor va fi întocmita lista
unitatilor in care se desfasoara activitati aprobate sanitar veterinar
sau pentru siguranta alimentelor.
Art. 8
Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a
activitatii, îsi pastreaza valabilitatea atat timp cat sunt îndeplinite
conditiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor
prevazute de legislatia specifica, in conditiile prevazute in art. 24
din prezenta Norma sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor.
52
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe
Art. 9
(1)Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
aproba desfasurarea activitatilor din unitatile prevazute în anexa nr.
5.
(2)În vederea obtinerii aprobarii sanitare veterinare sau pentru
siguranta alimentelor, persoanele juridice care desfasoara activitati
prevazute în anexa nr. 5 depun la Directia Generala Sanitara
Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si
pentru Siguranta Alimentelor dosarul de aprobare, care cuprinde:
cererea de aprobare, memoriul tehnic si schita unitatii.
(3)Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
verifica prin personalul de specialitate, respectarea cerintelor
sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor conform
legislatiei specifice pentru activitatea solicitata.
(4)Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite
documentul pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru
siguranta alimentelor, conform modelului prezentat în anexa nr. 2,
lit. A pentru activitatile pentru care cerintele sunt îndeplinite
conform legislatiei in vigoare.
Art. 10
(1)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti emite aprobarea
sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor conform
modelului din anexa nr. 2, lit. B pentru activitatile desfasurate in
unitatile nominalizate in anexa nr. 4.
(2)În vederea obtinerii aprobarii sanitare veterinare sau pentru
siguranta alimentelor, persoanele juridice care desfasoara activitati
prevazute in anexa nr. 4, depun la directia sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului
Bucuresti, dosarul de aprobare care cuprinde: cererea de aprobare,
memoriul tehnic si schita unitatii.
(3)În vederea obtinerii aprobarii sanitare veterinare sau pentru
siguranta alimentelor, pentru desfasurarea unor activitati de catre
persoanele fizice sau societatile familiale, este necesar depunerea la
primaria pe raza careia îsi desfasoara activitatea, a dosarului care va
cuprinde: cererea de aprobare, memoriul tehnic si schita unitatii.
(4)Conform procedurii legale, pentru desfasurarea unor activitati
supuse aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta
alimentelor, primariile la care persoanele fizice sau asociatiile
familiale au depus documentatia necesara în vederea aprobarii
transmit la directia sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti dosarul
de aprobare al solicitantului.
(5)Reprezentantii directiei sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor judetene si respectiv, a municipiului Bucuresti verifica
unitatile si în baza rezultatului evaluarii, propun în referatul tehnic
întocmit (conform modelului din anexa nr. 6), aprobarea sau dupa
caz neaprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor
a activitatii din unitatea supusa controlului sanitar veterinar si
pentru siguranta alimentelor pentru îndeplinirea sau dupa caz
neîndeplinirea conditiilor sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor sau neaprobarea activitatii, cu motivatia tehnica a
neconformitatilor.
(6)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti emite documentul
pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta
alimentelor, conform modelului prezentat în anexa nr. 2, lit. B, in
cazul in care activitatile prevazute în anexa nr. 4 îndeplinesc
conditiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor
prevazute de legislatia in vigoare.
(7)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti transmite
documentul pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru
siguranta alimentelor primariilor de la care s-a primit documentatia
pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta
alimentelor a persoanelor fizice si asociatiilor familiale.
(8)Aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a
activitatii emisa în conditiile prezentului articol poate fi suspendata
temporar sau anulata în cazul în care nu se respecta conditiile
initiale pentru care aceasta a fost eliberata.
(9)Documentul pentru aprobarea sanitara veterinara sau pentru
siguranta alimentelor a activitatii pentru mijloacele de transport va
fi emis conform modelului prezentat în anexa nr. 7.
(10)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti mentioneaza în
aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a
mijloacelor de transport activitatea pentru care acestea au fost
aprobate, tinand cont de precizarile înscrise în modelul de aprobare
si de prevederile în vigoare privind bunastarea animalelor pe timpul
transportului si înainte de sacrificare, iar pentru produsele de
origine animala, de conditiile specifice de transport pentru fiecare
categorie de produse.
CAPITOLUL III: Aprobarea activitatii de export
Art. 11
În vederea obtinerii aprobarii pentru efectuarea unor activitati de
export, unitatile aprobate sanitar veterinar depun la directia sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a
municipiului Bucuresti dosarul cuprinzand cererea din partea
unitatii, copii de pe certificatul de înregistrare si de pe certificatul
constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului, proiectul de
amplasare, constructie si dotare, cu identificarea fluxului tehnologic
si/sau a utilitatilor si memoriul tehnic justificativ.
Art. 12
(1)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti, prin personalul de
specialitate, verifica dosarul si procedeaza la evaluarea unitatii în
functie de activitatea pentru care se solicita aprobarea pentru
activitatea de export si conditiile sanitare veterinare pe care aceasta
le îndeplineste, în concordanta cu prevederile legislatiei specifice in
vigoare, ale legislatiei internationale si ale altor reglementari în
domeniu.
(2)În baza rezultatului evaluarii efectuate, reprezentantul din cadrul
directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor
judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti, întocmeste
raportul de evaluare cu propunerea de aprobare sau, dupa caz, de
neaprobare a acesteia pentru activitatea de export.
(3)În vederea acordarii aprobarii pentru desfasurarea activitatii de
export, directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti înainteaza la
Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
dosarul de aprobare pentru export, care cuprinde:
a)adresa din partea directiei sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti catre
Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
însotita de documentatia avizata favorabil, prin care se precizeaza
ca unitatea îndeplineste conditiile sanitare veterinare prevazute in
directiva relevanta pentru fiecare sector si solicita verificarea de
catre specialistii Directiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul
Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor, in vederea aprobarii activitatii de export.
b)cererea din partea unitatii catre directia sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului
Bucuresti în care se precizeaza activitatea si relatia de export pentru
care se solicita aprobarea, vizata de directia sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a municipiului
Bucuresti;
c)aprobarea sanitara veterinara a activitatii, eliberata de directia
sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si,
respectiv, a municipiului Bucuresti;
d)copii de pe certificatul de înregistrare si de pe certificatul
constatator eliberat de Oficiul Registrului Comertului;
e)proiectul de amplasare, constructie si dotare, cu identificarea
fluxului tehnologic si/sau a utilitatilor;
f)memoriul tehnic justificativ;
g)referatul de evaluare, cu propunerea de aprobare.
(4)În baza rezultatului evaluarii, reprezentantul Directiei Generale
Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor care a verificat unitatea,
întocmeste referatul tehnic cu propunerea de aprobare sau, dupa caz
de neaprobare a activitatilor de export.
(5)În cazul in care unitatea îndeplineste conditiile sanitare
veterinare, Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul
Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor stabileste numarul de aprobare sub care aceasta poate
desfasura activitatea de export, înscrie în registrul unitatilor de
export datele referitoare la numele si adresa unitatii, activitatea
aprobata si numarul seriilor de certificate pentru export.
53
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe
(6)În cazul unitatilor aprobate pentru export in Uniunea Europeana,
Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
transmite directiei de specialitate din cadrul Comisiei Europene
cererea pentru introducerea in lista unitatilor aprobate pentru export
in Uniunea Europeana, pentru a fi publicata, cu modificarile
ulterioare in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene.
(7)Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
transmite in scris directiei sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor judetene si respectiv, a municipiului Bucuresti si
solicitantului adresa cuprinzand date referitoare la numarul de
aprobare, activitatea, relatia pentru care unitatea poate desfasura
activitatea de export împreuna cu numerele seriilor si modelul de
certificat veterinar care trebuie sa însoteasca produsele la export si
dupa caz certificatele de sanatate ce pot fi folosite, împreuna cu
numerele seriilor acestora.
(8)Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
transmite lista unitatilor aprobate pentru export administratiei
veterinare a tarilor importatoare, punctelor de inspectie veterinara si
pentru siguranta alimentelor de frontiera, precum si altor organisme
interesate.
(9)Unitatile care au solicitat aprobarea pentru export si nu
îndeplinesc conditiile sanitare veterinare, nu sunt aprobate pentru
activitatea de export de produse de origine animala sau dupa caz
animale. Personalul de specialitate din cadrul Directiei Generale
Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor mentioneaza în nota de
constatare motivele justificative.
Art. 13
Exportul produselor de origine animala si al animalelor din speciile
comerciale se efectueaza numai din unitati înscrise în lista celor
aprobate pentru activitatea de export de catre Directia Generala
Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
Art. 14
Exportul de produse de origine animala din unitati aprobate pentru
export în statele membre ale Uniunii Europene se poate efectua
numai dupa publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene, iar pentru alte relatii de export, conditionat de verificarea
prealabila a unitatilor, de catre reprezentantii administratiei
veterinare a tarilor importatoare, cand este cazul.
Art. 15
Supravegherea sanitara veterinara a unitatilor aprobate pentru
activitatea de export de produse de origine animala se asigura de
catre medicii veterinari oficiali, încadrati în conditiile legii.
Art. 16
(1)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti verifica lunar si ori
de cate ori este necesar unitatile aprobate pentru activitatea de
export.
(2)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti comunica la
Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
situatiile in care se constatata ca activitatea unitatilor aprobate
pentru export nu mai corespunde conditiilor initiale de aprobare,
propune suspendarea sau anularea aprobarii.
(3)Decizia privind suspendarea sau, dupa caz, anularea aprobarii
pentru export a unitatilor se dispune de Directia Generala Sanitara
Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si
pentru Siguranta Alimentelor, în baza propunerii scrise formulate de
directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana
si, respectiv, a municipiului Bucuresti.
Art. 17
(1)Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
verifica semestrial si ori de cate ori este necesar unitatile aprobate
pentru activitatea de export.
(2)În functie de rezultatul verificarii si evaluarii, dispune
mentinerea aprobarii pentru activitatea de export de produse de
origine animala a unitatilor sau, dupa caz, suspendarea ori anularea
acestei aprobari.
Art. 18
Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
comunica decizia de retragere a aprobarii, pentru activitatea de
export de produse de origine animala a unitatilor respective,
directiei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene
si respectiv, a municipiului Bucuresti, punctelor de inspectie
veterinara si pentru siguranta alimentelor de frontiera,
administratiei veterinare a tarilor importatoare si Comisiei
Europene.
Art. 19
(1)Unitatile carora li s-a dispus suspendarea sau anularea aprobarii
pentru activitatea de export de produse de origine animala pot
solicita, în scris, la Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul
Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta
Alimentelor reverificarea în vederea reluarii activitatii de export.
(2)Reluarea activitatii de export se dispune de catre Directia
Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale
Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor numai dupa ce
unitatea garanteaza in scris la directia sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului
Bucuresti remedierea deficientelor constatate. Directia sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a
municipiului Bucuresti verifica remedierea deficientelor, întocmeste
nota de constatare si informeaza Directia Generala Sanitara
Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si
pentru Siguranta Alimentelor privind remedierea deficientelor.
CAPITOLUL IV: Controale, masuri si sanctiuni
Art. 20
(1)Toate activitatile prevazute in anexa nr. 1, 3, 4, 5, sunt supuse
controlului sanitar veterinar sau pentru siguranta alimentelor
efectuat de catre autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor.
(2)Sunt supuse controlului sanitar veterinar sau pentru siguranta
alimentelor activitatile care conform prevederilor legislatiei in
vigoare sunt autorizate sa se desfasoare numai in baza declaratiei pe
propria raspundere si a certificatului constatator eliberat de Oficiul
Registrului Comertului, activitatile care necesita si aprobarea
sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor emisa de catre
autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana, sau dupa caz de catre autoritatea sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor centrala, precum si activitatile care se
desfasoara numai in baza aprobarii de catre directia sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a
municipiului Bucuresti, sau aprobarii din partea Directiei Generale
Sanitare Veterinare din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
(3)Pentru activitatile care se desfasoara numai in baza declaratiei pe
propria raspundere si a certificatului constatator emis de catre
Oficiul Registrului Comertului, directia sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti,
va stabili de comun acord cu Oficiul Registrului Comertului de pe
langa Tribunalul Teritorial, datele calendaristice la care delegatii
însarcinati de catre directia sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, vor
prelua pe baza de borderou copiile declaratiilor pe propria
raspundere, date in temeiul art. 15, alin (2) din Legea 359/2004, cu
modificarile si completarile ulterioare.
(4)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana, respectiv a Municipiului Bucuresti, va monitoriza
activitatile a caror desfasurare a fost autorizata numai in baza
declaratiei pe proprie raspundere si a certificatului constatator emis
de catre Oficiul Registrului Comertului.
(5)În cazul in care, la controalele efectuate, autoritatea sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor constata ca nu sunt
îndeplinite conditiile legale de functionare, notifica acest fapt
persoanei juridice verificate si poate dispune urmatoarele masuri:
a)sanctionarea contraventionala in conformitate cu prevederile
legale in vigoare;
b)suspendarea temporara a activitatii pentru care nu sunt îndeplinite
conditiile;
c)interzicerea desfasurarii activitatii pentru care nu sunt îndeplinite
conditiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor;
(6)În cazul suspendarii temporare a activitatii, directia sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si respectiv, a
municipiului Bucuresti sau, dupa caz, Directia Generala Sanitara
Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si
pentru Siguranta Alimentelor consemneaza în procesul-verbal
întocmit la unitate, motivatia tehnica a suspendarii temporare a
54
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe
activitatii si emite ordonanta privind suspendarea temporara a
activitatii, conform modelului prezentat în anexa nr. 8.
(7)Termenul de remediere a deficientelor decurge de la data
notificarii catre persoana juridica si poate fi prelungit la cererea
expresa a solicitantului, adresata autoritatii sanitare veterinare si
pentru siguranta alimentelor.
(8)În cazul in care neconformitatile nu sunt remediate, autoritatea
sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor notifica la Oficiul
Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Teritorial, actul prin
care s-a interzis desfasurarea activitatii, in termen de 3 zile de la
data emiterii acestuia.
(9)Directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana si respectiv, a municipiului Bucuresti sau dupa caz,
Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor
anuleaza aprobarea sanitara veterinara sau pentru siguranta
alimentelor a activitatii si emite ordonanta privind interzicerea
desfasurarii activitatii, conform modelului din anexa nr. 9, atunci
cand în cadrul actiunilor de control efectuate de personalul de
specialitate, se constata nerespectarea prevederilor legale pentru
care acestea au fost aprobate.
(10)Reluarea activitatii supuse controlului sanitar veterinar sau
pentru siguranta alimentelor, dupa corectarea neconformitatilor, se
realizeaza prin parcurgerea procedurii de autorizare conform
prevederilor legale, prin Oficiul Registrului Comertului, sau dupa
caz la directia sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti sau Directia Generala
Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare
Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor la solicitarea scrisa a
persoanelor fizice solicitante.
(11)Persoanele juridice trebuie sa aplice toate masurile pentru
corectarea deficientelor constatate si sa solicite reverificarea de
catre autoritatea veterinara si pentru siguranta alimentelor atunci
cand deficientele au fost corectate.
(12)În cazul in care se constata ca activitatile cuprinse in anexa nr.
1, 4, 5 se desfasoara fara aprobarea sanitara veterinara sau pentru
siguranta alimentelor, autoritatea veterinara si pentru siguranta
alimentelor competenta va emite ordonanta privind interzicerea
activitatilor si o va comunica autoritatilor teritoriale din cadrul
Ministerului Justitiei, Ministerului de Interne, Ministerului de
Finante si Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
CAPITOLUL V: Dispozitii finale
Art. 21
Activitatile care se desfasoara pe baza declaratiei pe propria
raspundere si dupa caz in baza aprobarii sanitare veterinare sau
pentru siguranta alimentelor, se pot derula atat timp cat sunt
îndeplinite conditiile sanitare veterinare si pentru siguranta
alimentelor conform cerintelor legislatiei specifice.
Art. 22
Pentru eliberarea aprobarii sanitare veterinare sau pentru siguranta
alimentelor a activitatii, tarifele stabilite in anexa nr. 10, vor fi
platite de catre solicitant la ridicarea aprobarii de la directia sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a
municipiului Bucuresti sau Directia Generala Sanitara Veterinara
din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru
Siguranta Alimentelor.
Art. 23
Directiile sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti vor lua toate masurile
pentru a receptiona, din partea Oficiului Registrului Comertului,
declaratiile pe propria raspundere din care sa rezulte modificarile
intervenite referitoare la desfasurarea activitatilor in cadrul
unitatilor aflate pe raza lor de activitate.
Art. 24
(1)Autorizatiile sanitare veterinare de functionare, eliberate anterior
intrarii in vigoare a prezentei norme sanitare veterinare si pentru
siguranta alimentelor, îsi mentin valabilitatea pana la data de
30.06.2006.
(2)Pana la data de 30.06.2006, autoritatea sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor va evalua toate unitatile autorizate
sanitar veterinar si va aproba numai activitatile pentru care sunt
îndeplinite conditiile sanitare veterinare, prevazute de legislatia in
vigoare.
(3)Fac exceptie unitatile care au întocmit programe de modernizare
si restructurare cu finalizare la data de 31.12.2006 avizate de catre
autoritatea sanitara veterinara precum si cele avizate pentru
perioada de tranzitie pana la data de 31.12.2009.
Art. 25
Aprobarile sanitare veterinare sau pentru siguranta alimentelor, care
nu au fost ridicate de la directia sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti
sau Directia Generala Sanitara Veterinara din cadrul Autoritatii
Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, de
catre solicitanti in termen de 30 de zile de la data eliberarii, vor fi
anulate.
Art. 26
Anexele nr. 1 - 10 fac parte integranta din prezenta norma sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor.
Anexa nr. 1A:
(1)ACTIVITATI SUPUSE CONTROLULUI SANITAR
VETERINAR - definirea acestora -
I.Activitati de crestere, productie, reproductie si comercializare a
animalelor
1.Ferma de animale - unitate organizata in care se desfasoara
activitati pentru cresterea, productia, reproductia si selectia
animalelor, inclusiv a animalelor de companie si/sau de laborator, a
pestilor, a albinelor, a viermilor de matase si altele, comercializarea
lor si valorificarea produselor obtinute de la acestea.
2.Bazin piscicol - unitate organizata in care se desfasoara activitati
pentru receptia si cresterea puietului piscicol în vederea
comercializarii, inclusiv pentru incubatie.
3.Genoteca de animale - unitate zootehnica specializata in care se
desfasoara activitati pentru întretinerea unui numar redus de
animale si linii pure, apartinand diferitelor specii.
4.Ferma de carantina pentru import - unitate distincta organizata, in
care se desfasoara activitati pentru cazarea si izolarea animalelor de
restul efectivelor, în scopul supravegherii si efectuarii unor actiuni
sanitare veterinare specifice.
5.Centru de colectare a animalelor pentru export - Ferma de
carantina(export) - unitati definite in conformitate cu legislatia
specifica din care se realizeaza exportul animalelor cu respectarea
prevederilor specifice fiecarei specii de animale destinate
exportului.
6.Baza de achizitie/centru de colectare a animalelor - unitati prin
care se achizitioneaza sau colecteaza animale pentru desfasurarea
unor acte de comert intern.
7.Statie de incubatie - unitate organizata in care se desfasoara
activitati pentru receptionarea oualor de pasari de specii diferite,
incubatia artificiala si livrarea produselor obtinute.
8.Expozitie de animale si gradina zoologica - loc cu spatii
amenajate in care se desfasoara activitati pentru adapostirea si
întretinerea animalelor domestice sau salbatice, destinate
prezentarii vizitatorilor.
9.Menajerie - spatii special amenajate in care se desfasoara
activitati adapostirea de animale domestice si salbatice pentru a fi
expuse publicului.
10.Unitati în domeniul reproductiei si al selectiei animalelor -
unitati si unitati cu spatiu, amenajari si dotari specifice in care se
desfasoara activitati de cercetare, productie, depozitare, testare,
însamantare în domeniul reproductiei si al selectiei animalelor,
materialului seminal, a ovulelor, a embrionilor si a altora asemenea.
11.Hipodrom - loc cu spatii amenajate in care se desfasoara
activitati pentru adapostirea, antrenarea, testarea cabalinelor, în
vederea participarii la întreceri sportive.
12.Depozit de armasari - unitate zootehnica organizata in care se
desfasoara activitati pentru adapostirea si îngrijirea armasarilor de
reproductie.
13.Tabara de vara/stana - loc împrejmuit cu amenajari in care se
desfasoara activitati pentru adapostirea si îngrijirea sezoniera a
animalelor.
14.Alte unitati de crestere nenominalizate - unitati, altele decat cele
nominalizate, organizate in care se desfasoara activitati pentru
cresterea productiei animalelor.
II.Alte unitati supuse controlului sanitar veterinar
1.Unitati de prelucrare industriala a cadavrelor de animale precum
si a subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman in
scopul neutralizarii prin procesare - unitati specializate in care se
desfasoara activitati pentru ecarisarea teritoriului, prin colectarea si
prelucrarea termica a cadavrelor de animale, a confiscatelor si a
altor subproduse animale ce nu sunt destinate consumului uman, in
vederea obtinerii fainurilor proteice.
55
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe
2.Unitati de prelucrare industriala a cadavrelor si a subproduselor
animale ce nu sunt destinate consumului uman sau a proteinelor
animale procesate in scopul neutralizarii prin incinerare - unitati
specializate in care se desfasoara activitati pentru ecarisarea
teritoriului, prin colectarea si incinerare a cadavrelor a
subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului uman sau a
proteinelor animale procesate cat. I, II sau III.
3.Unitati de preluare a subproduselor animale ce nu sunt destinate
consumului uman pentru neutralizare prin compostare - unitati
specializate in colectarea si neutralizarea subproduselor animale ce
nu sunt destinate consumului uman prin compostare.
4.Unitati de preluare a subproduselor animale ce nu sunt destinate
consumului uman pentru utilizari tehnice - unitati specializate in
colectarea subproduselor animale ce nu sunt destinate consumului
uman in vederea folosirii acestora in utilizari tehnice.
5.Cimitire de animale de companie/Incineratoare pentru animale de
companie - unitati in care se desfasoara activitati pentru îngroparea
animalelor de companie sau pentru incinerarea animalelor de
companie.
6.Depozit de subproduse animale ce nu sunt destinate consumului
uman in vederea neutralizarii - unitati in care se desfasoara
activitati receptia si depozitarea subproduselor animale ce nu sunt
destinate consumului uman, în vederea transmiterii catre unitati de
neutralizare.
7.Depozit de subproduse animale ce nu sunt destinate consumului
pentru utilizari tehnice - unitati in care se desfasoara activitati de
receptia si depozitarea subproduselor animale ce nu sunt destinate
consumului uman, în vederea transmiterii catre unitati de procesare
in produse tehnice.
8.Fabrica de faina de peste - unitati in care se desfasoara activitati
de receptia si depozitarea subproduselor animale ce nu sunt
destinate consumului uman rezultate din activitatea de pescuit sau
procesare a pestelui, în vederea obtinerii fainei de peste prin
prelucrare termica.
9.Unitati de dezinfectie, dezinsectie si deratizarea la terti - unitati
specializate, autorizate în conditiile legii, care executa actiunile
specifice la sediul tertilor, folosind substante aprobate, omologate si
înregistrate în Romania.
10.Statie de spalare si dezinfectie a mijloacelor de transport - unitati
specializate si dotate, autorizate în conditiile legii, care executa
actiunile in care se desfasoara activitati pentru spalarea si de
dezinfectia mijloacelor de transport al animalelor, produselor de
origine animala si al furajelor la sediul lor folosind substante
aprobate, omologate si înregistrate în Romania.
11.Targ de animale vii - loc împrejmuit, prevazut cu dezinfector
rutier si o singura cale de acces, dotat cu spatii amenajate pentru
adapostirea animalelor aduse pentru comercializare.
12.Baza de achizitie a animalelor - loc împrejmuit, cu spatii
amenajate pentru afluirea si adapostirea temporara a animalelor, în
vederea valorificarii.
13.Adapost pentru cainii fara stapan - spatii împrejmuite, amenajate
si dotate pentru adapostirea si hranirea cainilor fara stapan sau a
celor supranumerari, în vederea recuperarii, adoptarii sau
eutanasierii.
14.Canisa - unitate împrejmuita, cu spatii si locuri amenajate pentru
adapostirea, cresterea, reproductia si selectia cainilor de rasa
destinati unor servicii publice sau comercializarii.
15.Pensiune pentru animale de companie - unitate cu spatii si locuri
amenajate in care se desfasoara activitati pentru adapostirea
temporara, hranirea si dresajul cainilor.
16.Scoala pentru dresaj caini - unitate organizata cu spatii si locuri
împrejmuite, amenajate in care se desfasoara activitati pentru
adapostirea, hranirea si dresajul cainilor.
17.Frizerie pentru animale de companie - unitate specializata in
care se desfasoara activitati pentru prestarea de servicii igienico-
sanitare la animalele de companie.
18.Unitate pentru comercializarea animalelor de companie si/sau a
hranei pentru acestea - unitate cu spatii amenajate in care se
desfasoara activitati pentru adapostirea si prezentarea, în sensul
comercializarii, a animalelor de companie, a pasarilor si a pestilor
exotici, a altor animale exotice, precum si a hranei, a articolelor
cosmetice si a accesoriilor pentru acestea, a diverselor momeli si
accesorii pentru pescuit.
19.Depozit de aditivi furajeri, preamestecuri de aditivi/ continand
aditivi, furaje continand aditivi sau alte furaje - unitate cu spatii
amenajate in care se desfasoara activitati pentru receptionarea si
depozitarea produselor destinate nutritiei animale.
20.Fabrica pentru producerea hranei pentru animale - unitate
organizata in care se desfasoara activitati pentru receptionarea,
depozitarea si prelucrarea materiilor prime destinate nutritiei
animale materiilor si livrarea produselor finite rezultate care
functioneaza dupa caz cu respectarea prevederilor Ord. MAPAM nr.
505/2003.
21.Fabrica pentru hrana animalelor de companie - unitate
specializata in care se desfasoara activitati pentru receptia,
depozitarea si prelucrarea materiilor prime, a hranei pentru
animalele de companie, în vederea comercializarii, in conditiile Ord
MAPAM 723/2003.
22.Unitati pentru ambalarea produselor destinate nutritiei animale -
unitati in care se receptioneaza si ambaleaza produse de nutritie
animala.
III.Activitatile de producere, depozitare si comercializare produse
farmaceutice si alte produse de uz veterinar
1.Unitate pentru producerea/ambalarea/ divizarea/ conditionarea
materiilor prime farmaceutice de uz veterinar - substante active si
de baza - Fabrica de substante active si de baza pentru industria
farmaceutica de uz veterinar in care se realizeaza una sau mai multe
activitati, respectiv producerea/ambalarea/ divizarea/ conditionarea.
2.Punct farmaceutic - unitate cu activitate de achizitionare,
depozitare si comercializare a produselor medicinale de uz
veterinar, biocide, altor produse de uz veterinar, aparatura si
instrumentar de uz veterinar, precum si hrana, accesorii, cosmetice
pentru animale de companie, cu exceptia produselor biologice.
3.Farmacie veterinara - unitate specializata in care se desfasoara
activitati pentru achizitionarea, depozitarea si comercializarea
produselor medicinale de uz veterinar, biocide, altor produse de uz
veterinar, cu exceptia produselor biologice, dotata cu aparatura si
instrumentar de uz veterinar si care, în baza prescriptiilor medicale
poate prepara formule medicamentoase de uz veterinar.
4.Unitate pentru producerea/ambalarea/ divizarea/ conditionarea
unor biopreparate, produse medicinale de uz veterinar si alte
produse de uz veterinar - forme sterile/nesterile - unitate cu spatii
amenajate in care se desfasoara activitati pentru receptionarea si
prelucrarea materiilor prime si producerea/ambalarea/ divizarea/
conditionarea unor biopreparate, produse medicinale de uz veterinar
si alte produse de uz veterinar - forme sterile/nesterile
5.Depozit de produse de uz veterinar - unitate organizata cu spatii
amenajate in care se desfasoara activitati pentru achizitionarea si
depozitarea produselor medicinale de uz veterinar, a altor produse
de uz veterinar, a instrumentarului si a aparaturii tehnico-medicale
veterinare, destinate comercializarii.
6.Unitate de tehnica medicala - unitate specializata in care se
desfasoara activitati pentru receptionarea, depozitarea si
comercializarea de instrumentar veterinar, aparatura si alte
echipamente de tehnica medical-veterinara.
IV.Activitati de asistenta veterinara
1.Laborator sanitar veterinar - unitate organizata cu sectii
specializate pentru efectuarea investigatiilor si a examenelor de
laborator în scop de diagnostic si a expertizei produselor de origine
animala, a furajelor si a altor produse in domeniul veterinar.
2.Laborator sanitar veterinar uzinal sau de unitate - unitate integrata
si organizata cu sectii specializate pentru efectuarea investigatiilor
si a examenelor de laborator in domeniul sanitar veterinar si pentru
siguranta alimentelor pentru o anumita unitate specifica.
3.Dispensar sanitar veterinar/cabinet medical sanitar veterinar -
unitate cu spatii si dotari pentru asigurarea asistentei sanitare
veterinare la animale, efectuarea unor investigatii pentru stabilirea
diagnosticului, interventii chirurgicale si tratamente recuperatorii.
4.Clinica veterinara sau spital veterinar - unitate organizata care
asigura asistenta sanitara veterinara, conditii de internare, îngrijire,
supraveghere, efectuarea de examene si investigatii de laborator,
tratamente recuperatorii la animale.
5.Alte unitati de asistenta veterinara nenominalizate: unitati, altele
decat cele nominalizate, pentru asigurarea asistentei sanitare
veterinare la animale.
V.Activitati industria carnii
1.Abator: unitate cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara
activitati pentru receptia, cazarea si taierea de animale, precum si
pentru livrarea produselor comestibile si necomestibile rezultate.
Dupa capacitatea de taiere abatoarele sunt:
a)de capacitate mare - minimum 20 UVM/saptamana, respectiv
minimum 1.000 UVM/an;
b)de capacitate mica - maximum 20 UVM/saptamana, respectiv
maximum 1.000 UVM/an.
56
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe
În sensul celor definite, rata de conversie este:
- carne de bovine (inclusiv vitel) si solipede:
- o bovina/un soliped, adulti = 1 UVM;
- alte bovine/solipede = 0,50 UVM;
- carne de porcine:
- porc cu greutate de minimum 100 kg = 0,2 UVM;
- alte porcine = 0,15 UVM;
- alta carne:
- ovine/caprine = 0,1 UVM;
- miei, iezi, purcei vii sub 15 kg = 0,05 UVM.
2.Abator de pasari: unitate cu spatii si dotari adecvate in care se
desfasoara activitati pentru receptia, taierea de pasari si livrarea
produselor rezultate.
Dupa capacitatea de taiere abatoarele de pasari sunt:
a)de capacitate mare - minimum 150.000 pasari/an;
b)de capacitate mica - maximum 150.000 pasari/an.
3.Depozit frigorific: unitate cu spatii si instalatii de frig adecvate in
care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea
produselor congelate si/sau refrigerate.
4.Depozit frigorific cu sala de transare: unitate cu spatii si instalatii
de frig adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia,
depozitarea si transarea carnii, precum si pentru livrarea produselor
rezultate.
5.Unitati pentru prelucrarea carnii si a subproduselor comestibile:
5.1.unitati independente de transare a carnii - unitati cu spatii si
dotari adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia,
depozitarea, transarea carnii si livrarea produselor rezultate;
5.2.unitati pentru produse din carne (fabrici pentru produse din
carne tratate termic în membrana si/sau în recipiente ermetic
închise si/sau salamuri crude uscate) - unitati cu spatii, dotari si
instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia,
depozitarea, transarea carnii, fabricarea produselor din carne si
tratarea termica a acestora, depozitarea si livrarea produselor
rezultate.
Dupa capacitatea de prelucrare unitatile sunt:
a)de capacitate mare - minimum 7,5 tone/saptamana
b)de capacitate mica - maximum 7,5 tone/saptamana
5.3.unitati pentru producerea carnii tocate si carnii preparate (unitati
care fabrica produse din carne care nu sunt supuse tratamentului
termic si unitati de semipreparate culinare din carne si mixte) -
unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara
activitati pentru receptia, depozitarea, transarea carnii, prelucrarea
în produse din carne si mixte care nu sunt supuse tratamentului
termic, depozitarea si livrarea acestora.
5.4.unitati independente de prelucrare a membranelor naturale -
unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara
activitati pentru receptia, depozitarea, sortarea, calibrarea, sararea
membranelor naturale, depozitarea si livrarea produselor rezultate.
6.Unitati pentru depozitarea, transarea, prelucrarea vanatului -
unitati cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara
activitati pentru receptia, depozitarea, transarea vanatului,
depozitarea si livrarea produselor rezultate.
7.Unitati pentru portionarea, reambalarea carnii si a produselor din
carne - unitati cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara
activitati pentru receptia, depozitarea, portionarea, reambalarea
carnii si a produselor din carne, depozitarea si livrarea produselor
rezultate.
8.Depozite pentru subproduse necomestibile - unitati cu spatii,
dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru
receptia, depozitarea si livrarea subproduselor necomestibile brute
de origine animala (piei, coarne, ongloane, par, pene, puf si altele
asemenea).
9.Unitati pentru colectarea membranelor maturale - unitati
prevazute cu spatii si facilitati adecvate in care se desfasoara
activitati pentru receptia, sararea, ambalarea, depozitarea, si livrarea
membranelor naturale.
10.Alte unitati nenominalizate pentru prelucrarea carnii si a
subproduselor comestibile si necomestibile - unitati, altele decat
cele nominalizate, cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara
activitati pentru receptia, depozitarea, prelucrarea carnii si a
subproduselor comestibile si necomestibile, pentru depozitarea si
livrarea produselor rezultate.
VI.Activitati din industria pestelui
1.Centru de colectare a produselor din pescuit/cherhana - unitate cu
spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati
pentru receptia, depozitarea si livrarea produselor din pescuit.
2.Depozit frigorific pentru produse din pescuit - unitate cu spatii,
dotari si instalatii frigorifice adecvate in care se desfasoara activitati
pentru receptia, depozitarea produselor din pescuit si livrarea
acestora în stare congelata sau refrigerata.
3.Unitate de prelucrare a pestelui si produselor din pescuit - unitate
cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati
pentru receptia, depozitarea, prelucrarea produselor din pescuit,
depozitarea si livrarea produselor rezultate.
4.Centru de colectare a batracienilor, gasteropodelor, crustaceelor
etc. - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se
desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si livrarea
acestora.
5.Unitate de prelucrare a batracienilor, gasteropodelor etc. - unitate
cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati
pentru receptia, depozitarea, prelucrarea acestora, depozitarea si
livrarea produselor rezultate.
6.Alte unitati nenominalizate pentru colectarea, prelucrarea,
depozitarea produselor din pescuit - alte unitati decat cele
nominalizate, cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se
desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, prelucrarea si
livrarea produselor rezultate.
VII.Activitati din industria laptelui
1.Centru de colectare a laptelui: unitate cu spatii, dotari si instalatii
adecvate in care se desfasoara activitati pentru colectarea, racirea,
depozitarea si livrarea laptelui crud.
2.Unitate de tratare a laptelui - unitate cu spatii, dotari si instalatii
adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea
si tratarea termica a laptelui.
3.Unitate de procesare a laptelui si produselor lactate: unitate cu
spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati
pentru receptia, depozitarea, tratarea si prelucrarea laptelui în lapte
de consum si/sau produse lactate, depozitarea si livrarea acestora.
Dupa capacitatea de prelucrare unitatile de tratare a laptelui si
unitatile de procesare a laptelui si produselor lactate sunt:
a)de capacitate mare - minimum 2000000 hi lapte/an;
b)de capacitate medie - intre 500000 - 2000000 hl/an;
c)de capacitate mica - maximum 500000 hl/an.
4.Unitate pentru portionarea, reambalarea produselor lactate -
unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara
activitati pentru receptia, depozitarea, portionarea, reambalarea
produselor lactate, depozitarea si livrarea acestora.
5.Depozit de produse lactate - unitate cu spatii, dotari si instalatii
adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea
si livrarea de produse lactate.
VIII.Activitati de colectare si prelucrare a oualor
1.Centru de colectare a oualor - unitate cu spatii si dotari adecvate
in care se desfasoara activitati pentru colectarea, depozitarea si
livrarea de oua pentru consum.
2.Unitati de prelucrare a oualor si produselor din oua - unitati cu
spatii, dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati
pentru receptia, depozitarea, tratarea si prelucrarea oualor si a
produselor din oua, depozitarea si livrarea produselor rezultate.
3.Alte unitati nenominalizate pentru colectarea-prelucrarea oualor
si produselor din oua - alte unitati decat cele nominalizate, cu spatii,
dotari si instalatii adecvate in care se desfasoara activitati pentru
receptia, depozitarea si prelucrarea oualor si a produselor din oua,
depozitarea si livrarea produselor rezultate.
IX.Activitati de colectare si prelucrare a mierii de albine si a altor
produse apicole
1.Centru de colectare a mierii de albine - unitate cu spatii si dotari
adecvate in care se desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea
si livrarea mierii de albine.
2.Unitati de prelucrare a mierii de albine si/sau a altor produse
apicole - unitati cu spatii si dotari adecvate in care se desfasoara
activitati pentru receptia, depozitarea si prelucrarea mierii de albine
si/sau a produselor apicole, depozitarea si livrarea produselor
rezultate.
3.Alte unitati nenominalizate pentru colectarea si prelucrarea mierii
de albine si/sau a altor produse apicole - alte unitati decat cele
nominalizate, cu spatii, dotari si instalatii adecvate in care se
desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea si prelucrarea
mierii de albine si/sau a altor produse apicole, depozitarea si
livrarea produselor rezultate.
(2)ACTIVITATI SUPUSE CONTROLULUI PENTRU
SIGURANTA ALIMENTELOR
X.Activitati de prelucrare si conservare a fructelor si legumelor
57
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe
1.Unitati de prelucrare a cartofilor preparati sau congelati - unitate
cu spatii si dotari adecvate pentru receptia, depozitarea,
conditionarea si prelucrarea cartofilor preparati sau prevazuta cu
spatii frigorifice pentru prelucrarea cartofilor congelati, precum si
alte spatii de depozitare, livrare, a produselor vegetale.
2.Unitati de productie a piureului de cartofi deshidratati - unitate cu
spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea,
prelucrarea de cartofi deshidratati, in vederea obtinerii piureului de
cartofi.
3.Unitati de productie de gustari din cartofi - unitate cu spatii,
dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea,
conditionarea, prelucrarea cartofilor, in vederea obtinerii productiei
de gustari si servirea acestora.
4.Unitati de productie pentru fabricarea cartofilor crocanti - unitate
cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea,
conditionarea si prelucrarea cartofilor, in vederea obtinerii
productiei de cartofi crocanti, precum si pentru ambalarea si
livrarea acestora.
5.Unitati de productie pentru fabricarea fainei de cartofi - unitate cu
spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea,
conditionarea si prelucrarea cartofilor, in vederea obtinerii fainei de
cartofi, precum si ambalarea, depozitarea, pastrarea si livrarea
acesteia.
6.Unitati de fabricare a sucurilor de fructe si legume - unitate cu
spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea,
conditionarea si prelucrarea fructelor si legumelor in vederea
obtinerii sucurilor din acestea, precum si a spatiilor si dotarilor
necesare îmbutelierii, ambalarii, depozitarii, pastrarii si livrarii
acestora.
7.Unitati de fabricare a concentratelor din fructe si legume - unitate
cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea,
conditionarea si prelucrarea fructelor si legumelor in vederea
obtinerii concentratelor din acestea, precum si a spatiilor si dotarilor
necesare îmbutelierii, ambalarii, depozitarii, pastrarii si livrarii
acestora.
8.Unitati de conservarea fructelor, nucilor sau a legumelor - unitate
cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea,
conditionarea si prelucrarea (congelarea, uscarea, conservarea in
ulei sau in otet, fabricarea conservelor, etc.) in vederea conservarii
fructelor si legumelor, precum si a spatiilor, inclusiv spatii de frig si
dotarilor necesare îmbutelierii, ambalarii, depozitarii, pastrarii si
livrarii acestora.
9.Unitati de fabricarea produselor alimentare din fructe si legume -
unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia,
depozitarea, conditionarea si prelucrarea fructelor si legumelor, in
vederea obtinerii produselor alimentare, precum si spatii necesare,
depozitarii si livrarii acestora.
10.Unitati de fabricarea gemurilor, marmeladelor si jeleurilor -
unitate cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia,
depozitarea, conditionarea si prelucrarea fructelor si legumelor, în
vederea obtinerii gemurilor, marmeladelor si jeleurilor, precum si
pentru ambalarea, depozitarea si livrarea acestora.
XI.Activitati de fabricare a uleiurilor si a grasimilor vegetale si
animale
1.Unitati pentru productia de uleiuri vegetale brute (ulei de masline,
floarea - soarelui, soia, rapita, in, seminte de dovleac, etc.) - unitate
cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea,
conditionarea, prelucrarea materiilor prime în vederea obtinerii de
uleiuri si grasimi brute precum si spatii pentru depozitarea si
livrarea acestora.
2.Unitati pentru productia fainei oleaginoase nedegresate - unitate
cu spatii, dotari, instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea,
conditionarea, prelucrarea materiei prime în vederea obtinerii,
depozitarii si livrarii fainei oleaginoase nedegresate.
3.Unitati pentru productia uleiurilor vegetale rafinate (ulei de
masline, ulei de soia, etc.) - unitati cu spatii, dotari, instalatii pentru
receptia, depozitarea si prelucrarea materiilor prime în vederea
obtinerii precum si spatii pentru îmbutelierea, depozitarea si
livrarea acestora.
4.Unitati pentru prelucrarea uleiurilor vegetale - unitate cu spatii
dotari si instalatii adecvate pentru depozitarea si prelucrarea
uleiurilor vegetale (prin suflare, fierbere, oxidare, polimerizare,
deshidratare, hidrogenare, etc.), precum si spatii pentru
îmbutelierea, depozitarea si livrarea acestora.
5.Unitati pentru fabricarea margarinei - unitate cu spatii, dotari si
instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea si prelucrarea
materiilor prime, pentru fabricarea margarinei, precum si spatii
pentru depozitarea si livrarea acesteia.
6.Unitati pentru fabricarea amestecurilor pentru tartine - unitate cu
spatii, dotari si instalatii amenajate pentru receptia si depozitarea
separata a materiilor prime de origine vegetala si animala, în
vederea fabricarii amestecurilor pentru tartine, precum si pentru
depozitarea si livrarea acestora.
7.Unitati pentru fabricarea grasimilor de gatit combinate - unitate
cu spatii, dotari si instalatii amenajate pentru receptia si depozitarea
materiilor prime, în vederea fabricarii grasimilor de gatit
combinate, precum si pentru depozitarea si livrarea acestora.
XII.Activitati de fabricare a produselor de morarit, amidonului si
produselor din amidon
1.Unitati de morarit - unitate specializata prevazuta cu spatii,
amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia, depozitarea,
prelucrarea boabelor de cereale si prelucrarea lor în materie prima
pentru unitatile de panificatie (productia de faina, arpacas, crupe
sau pelete din grau, secara, ovaz, porumb sau alte cereale), precum
si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit.
2.Unitati pentru macinarea orezului - unitate specializata prevazuta
cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia,
depozitarea, prelucrarea boabelor de orez în vederea obtinerii de
orez macinat, glazurat, semi-fiert sau productie de faina de orez,
precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului
finit.
3.Unitati pentru macinarea legumelor - unitate specializata
prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru
receptia, depozitarea, sortarea, prelucrarea si macinarea legumelor
în vederea obtinerii de faina sau pudra de legume uscate sau fructe
comestibile precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea
produsului finit.
4.Unitati pentru fabricarea cerealelor pentru micul dejun - unitate
specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii
specifice pentru receptia, depozitarea, prelucrarea prin tratare
termica a cerealelor prin expandare în vederea obtinerii de cereale
pentru micul dejun precum si spatii pentru depozitarea, pastrarea si
livrarea produsului finit.
5.Unitati pentru fabricarea fainei în amestec - unitate specializata
prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru
receptia, depozitarea, omogenizarea fainii in vederea obtinerii de
faina în amestec pentru paine, prajituri, biscuiti sau clatite precum
si spatii pentru depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit.
6.Unitati pentru fabricarea amidonului - unitate prevazuta cu spatii,
amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia materiei
prime (orez, cartofi, porumb, grau, etc.), depozitarea, prelucrarea
prin macinare, germinare, extractie, purificare-rafinare,
deshidratare, uscare, în vederea obtinerii de amidon, precum si
spatii pentru ambalarea, depozitarea, pastrarea si livrarea
produsului finit.
7.Unitati pentru fabricarea glucozei, siropului de glucoza, maltozei
- unitate specializata prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si
instalatii specifice pentru receptia materiei prime (suspensie de
amidon din cartofi si porumb), depozitarea, prelucrarea prin
hidroliza în vederea obtinerii de sirop de glucoza, a zaharului total,
dextroza cristalizata anhidra, izosirop, dextroza cristalizata
monohidrat, fructoza, maltoza precum si spatii pentru ambalarea,
depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit.
8.Unitati pentru fabricarea glutenului - unitate prevazuta cu spatii,
amenajari, dotari si instalatii specifice pentru receptia materiei
prime, depozitarea, prelucrarea prin extractie, separare, concentrare,
deshidratare, uscare în vederea obtinerii de gluten, precum si spatii
pentru ambalarea, depozitarea, pastrarea si livrarea produsului finit.
9.Unitati pentru fabricarea uleiului din germeni de porumb - unitate
prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice pentru
receptia materiei prime depozitarea, prelucrarea germenilor de
porumb în vederea obtinerii de ulei, precum si spatii pentru
îmbutelierea, depozitarea, pastrarea si livrarea acestuia.
XIII.Activitati de fabricare a altor produse alimentare
1.Unitati pentru fabricarea produselor proaspete de patiserie,
placintelor, specialitatilor de panificatie, checurilor, tartelor, etc. -
unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice,
inclusiv spatii de frig pentru receptia materiei prime, depozitarea,
prelucrarea fainei si a ingredientelor de origine vegetala si animala
în vederea obtinerii produselor proaspete de patiserie, placintelor,
specialitatilor de panificatie, checurilor, tartelor, etc., precum si a
spatiilor de depozitare si livrare corespunzatoare.
58
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe
2.Unitati pentru fabricarea biscuitilor, piscoturilor, a produselor
uscate de panificatie, a produselor de patiserie si prajiturilor
conservate precum si pentru fabricarea produselor pentru gustari
dulci sau sarate - unitate prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si
instalatii specifice, inclusiv spatii de frig pentru receptia materiei
prime, depozitarea, prelucrarea materiilor prime de origine animala
si vegetala în vederea fabricarii biscuitilor, piscoturilor, a
produselor uscate de panificatie, a produselor de patiserie si
prajiturilor conservate precum si pentru fabricarea produselor
pentru gustari dulci sau sarate, precum si a spatiilor de depozitare,
pastrare si livrare corespunzatoare.
3.Unitati pentru fabricarea sau rafinarea zaharului si a înlocuitorilor
din sfecla de zahar, suc de trestie de zahar, artar si palmier - unitate
prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice adecvate
pentru receptia materiei prime, depozitarea, prelucrarea acesteia în
vederea obtinerii, depozitarii si livrarii zaharului.
4.Unitati pentru fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei, a
produselor zaharoase, inclusiv unt de cacao, grasime si ulei de
cacao, a gumei de mestecat, conservarea în zahar a fructelor,
samburilor de fructe si a altor parti ale plantelor, fabricarea
pastilelor si tabletelor (mentolate gen TIC - TAC) - unitate
prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, pentru
receptia materiei prime (cacao, ciocolata, zahar, fructe),
depozitarea, prelucrarea materiilor prime de origine vegetala si
animala în vederea obtinerii, produselor din cacao, a ciocolatei, a
produselor zaharoase, inclusiv unt de cacao, grasime si ulei de
cacao, a gumei de mestecat, conservarea în zahar a fructelor,
samburilor de fructe si a altor parti ale plantelor, fabricarea
pastilelor si tabletelor (mentolate gen TIC - TAC) precum si a
spatiilor de depozitare si livrare corespunzatoare.
5.Unitati pentru fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului,
pastelor fainoase si altor produse fainoase similare - unitate
prevazuta cu spatii, amenajari, dotari si instalatii specifice, pentru
receptia, depozitarea, prelucrarea materiilor prime si a
ingredientelor de origine vegetala si animala în vederea obtinerii
macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului, pastelor fainoase si altor
produse fainoase similare, precum si a spatiilor de depozitare si
livrare corespunzatoare.
6.Unitati pentru prelucrarea cafelei - unitate prevazuta cu spatii,
amenajari, dotari si instalatii specifice, pentru receptia materiei
prime, depozitarea, spatii pentru prelucrarea cafelei prin
decafeinizare si prajire în vederea obtinerii de cafea macinata, cafea
solubila, extracte si concentrate din cafea, fabricarea înlocuitorilor
de cafea, precum si spatii de ambalare, depozitare si livrare
corespunzatoare.
7.Unitati pentru prelucrarea ceaiului - unitate prevazuta cu spatii,
amenajari, dotari si instalatii specifice, pentru receptia materiei
prime, depozitarea, spatii pentru prelucrarea ceaiului si a frunzelor
de plante, ambalarea ceaiului inclusiv în doze (pliculete), fabricarea
infuziilor din plante (menta, musetel, verbina) precum si spatii de
ambalare, depozitare si livrare corespunzatoare.
8.Unitati pentru fabricarea condimentelor - unitate specializata cu
spatii pentru receptia si depozitarea materiilor prime, spatii si
instalatii pentru fabricarea mirodeniilor, sosurilor picante,
condimentelor, maionezei, fainii de mustar, mustarului si otetului,
spatii pentru depozitarea si livrarea produselor finite.
9.Unitati pentru fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si
alimentelor dietetice - unitate cu spatii, dotari si instalatii pentru
receptia, depozitarea si fabricarea produselor alimentare pentru
utilizari nutritionale speciale, laptelui praf pentru sugari, laptelui si
altor alimente pentru copii mici, alimentelor pentru sugari,
alimentelor cu continut redus de calorii, alimentelor dietetice pentru
scopuri medicale speciale, alimentelor cu continut redus de sodiu,
inclusiv sare fara sodiu, alimentelor fara gluten, alimentelor
recomandate în efortul muscular intens, în special pentru sportivi,
alimentelor pentru persoanele ce sufera de dereglari ale
metabolismului carbohidratilor (diabet), precum si spatii adecvate
pentru ambalarea, depozitarea si livrarea produselor finite.
10.Unitati pentru fabricarea altor produse n. c. a. - unitate cu spatii,
dotari si instalatii adecvate pentru receptia materiei prime,
depozitarea si fabricarea de supe, ciorbe, fabricarea drojdiei de
bere, prafului de oua, produselor alimentare îmbogatite cu vitamine,
proteine, precum si spatii adecvate pentru ambalarea, depozitarea si
livrarea produselor finite.
XIV.Activitati de fabricare a bauturilor
1.Unitati pentru fabricarea bauturilor alcoolice distilate - unitate cu
spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea
materiilor prime si semifabricatelor si fabricarea de bauturi
alcoolice distilate: whisky, coniac gin, lichioruri, precum si spatii
adecvate pentru îmbutelierea, depozitarea si livrarea acestora.
2.Unitati pentru fabricarea alcoolului etilic de fermentatie - unitate
cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia, depozitarea
materiilor prime, semifabricatelor si prelucrarea acestora în vederea
obtinerii de alcool etilic de fermentatie si a alcoolurilor neutre,
precum si spatii adecvate pentru îmbutelierea, depozitarea si
livrarea acestora.
3.Unitati pentru fabricarea vinului - unitate cu spatii, dotari si
instalatii adecvate pentru receptia si depozitarea materiei prime,
semifabricatelor si prelucrarea acestora în vederea obtinerii vinului,
a vinului de masa, vinului de calitate produs în anumite regiuni
(VCPAR), vinului spumant, vinului din must de struguri concentrat
si vinului slab alcoolizat sau fara alcool, precum si spatii adecvate
pentru îmbutelierea, depozitarea si livrarea acestora.
4.Unitati pentru fabricarea cidrului si a altor vinuri din fructe -
unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru receptia materiei
prime, depozitarea si fabricarea cidrului, cidrului de pere, miedului
si a altor vinuri din fructe cat si a bauturilor mixte ce contin alcool,
precum si spatii adecvate pentru depozitarea, îmbutelierea si
livrarea acestora.
5.Unitati pentru fabricarea altor bauturi nedistilate obtinute prin
fermentare - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate pentru
receptia si depozitarea materiei prime, semifabricatelor si
prelucrarea acestora în vederea obtinerii vermutului si a altor
bauturi similare, precum si spatii adecvate pentru îmbutelierea,
depozitarea si livrarea acestora.
6.Unitati pentru fabricarea berii - unitate cu spatii, dotari si instalatii
adecvate pentru receptia si depozitarea materiilor prime si
ingredientelor pentru obtinerea berii, precum si spatii adecvate
pentru îmbutelierea, depozitarea si livrarea acesteia.
7.Maltaria - este sectia din cadrul fabricii de bere în care se face
germinarea orzului si a altor cereale în vederea obtinerii maltului.
8.Unitati pentru fabricarea de ape minerale si bauturi racoritoare
nealcoolice - unitate cu spatii, dotari si instalatii pentru captarea,
carbogazeificarea, îmbutelierea apei minerale, fabricarea bauturilor
racoritoare nealcoolice, bauturi nealcoolice aromatizate si/sau
îndulcite: limonada, oranjada, cola, bauturi energizante, bauturi din
fructe, ape tonice, precum si spatii adecvate pentru îmbutelierea,
depozitarea si livrarea acestora.
(3)ACTIVITATI SUPUSE CONTROLULUI SANITAR
VETERINAR SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR
XV.Alte activitati
1.Laborator de cofetarie/patiserie - unitate cu spatii, dotari si
instalatii adecvate în care se desfasoara activitati pentru receptia de
materii prime de origine animala si non-animala, depozitarea si
prelucrarea acestora în produse de cofetarie/ patiserie, depozitarea
si livrarea acestora.
2.Depozit alimentar - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate
în care se desfasoara activitati pentru receptia produselor de origine
animala si non-animala preambalate, depozitarea si livrarea
acestora.
3.Depozit - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate în care se
desfasoara activitati pentru receptia produselor de origine animala
si non-animala, depozitarea si livrarea acestora.
4.Catering - unitate cu spatii, dotari si instalatii adecvate în care se
desfasoara activitati pentru receptia de materii prime de origine
animala si non-animala, depozitarea si prelucrarea acestora în
produse pentru cantine, companii aeriene si similare, la domiciliu si
pentru diferite ocazii.
XVI.Activitati din unitatile de alimentatie publica
1.Restaurant (indiferent de specific) - local public care include
spatii si dotari adecvate în care se desfasoara activitati pentru
receptia, depozitarea, prepararea si vanzarea la comanda a
preparatelor culinare, a produselor de patiserie/ cofetarie si a altor
produse similare.
Aceasta categorie include si: restaurante cu autoservire, cafenele,
restaurante si rulote fast-food, unitati de pregatire a hranei la
pachet, vagoane-restaurant.
2.Bar (indiferent de specific) - local public care include spatii si
dotari adecvate în care se desfasoara activitati pentru receptia,
depozitarea, prepararea si servirea rapida, la comanda, a unui
sortiment limitat de preparate culinare si/sau alte produse similare.
Aceasta categorie include si: berarii, cluburi de noapte, carciumi,
bufet, bodega, birt, braserie, unitati tip pub si bistro.
59
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

3.Pizzerie - unitate cu spatii si dotari adecvate în care se desfasoara
activitati pentru receptia si depozitarea materiilor prime de origine
animala si non-animala, prepararea si vanzarea la comanda a pizzei.
4.Cantina - unitate cu spatii amenajate în care se desfasoara
activitati pentru receptia si depozitarea materiilor prime de origine
animala si non-animala, prepararea de meniuri si servirea mesei.
5.Alte unitati de alimentatie publica nenominalizate - alte unitati
decat cele nominalizate, în care se desfasoara activitati pentru
receptionarea, depozitarea, prepararea si servirea de preparate
culinare si altele similare.
XVII.Activitati in unitatile de desfacere si de comercializare
1.Punct alimentar - unitate cu dotari limitate în care se desfasoara
activitati pentru pastrarea, prezentarea si vanzarea de produse de
origine animala si non-animala, ambalate sau preambalate de
producator.
2.Supermarket, magazin alimentar si mixt- unitati cu spatii si
capacitati de depozitare distincte în care se desfasoara activitati
pentru receptia si depozitarea produselor de origine animala si non-
animala, precum si pentru prezentarea si vanzarea acestora în
raioane specializate.
3.Macelarie - unitate cu spatii si dotari adecvate în care se
desfasoara activitati pentru receptia, depozitarea, portionarea,
prezentarea si vanzarea carnii si a subproduselor comestibile din
carne.
4.Hala pentru desfacerea produselor de origine animala - spatiu cu
amenajari în care se desfasoara activitati pentru receptia,
depozitarea distincta si vanzarea în raioane separate a produselor de
origine animala.
5.Punct de desfacere a carnii/pestelui si produselor din
pescuit/laptelui si produselor lactate/ oualor/mierii si produselor
apicole/altele - unitate fixa sau mobila cu dotari exclusiv în care se
desfasoara activitati pentru receptia si comercializarea
carnii/pestelui si produselor din pescuit/ laptelui si produselor
lactate/oualor/mierii si produselor apicole/altele.
6.Pescarie - unitate cu spatii si dotari exclusiv in care se desfasoara
activitati pentru receptia, depozitarea si prezentarea ca atare sau
dupa o prelucrare sumara, la cerere, în vederea comercializarii, a
pestelui si a produselor din pescuit.

ORDIN nr.536 din 17 mai 2006

al presedintelui Institutului National de Statistica privind modificarea si completarea anexei la Ordinul presedintelui Institutului National de
Statistica nr. 1.224/2005 pentru stabilirea Metodologiei cercetarilor statistice lunare si anuale referitoare la productia de lapte si produse
lactate (IND L), modulul industrie alimentara. Publicat in MO nr 478/02.06.06

Surse de informare : Institutul National de statistica, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Monografia Comueni,Wall Street, Legislatia in vigoare a Romaniei,Teza-
ASE,Ministerul Integrarii Europene,Editura Hiparion-Lemn expert, Ziarul financiar, Ziarul Capital,Bussines Magazin,Cronica Romana,Ghid-Comisia Europeana-Directoratul General
Intreprinderi, Curierul National, Ziarul financiar, www.pravaliata.ro, www.fermierul.ro

60
Primaria Comunei Comisani-Judetul Dambovita si PDE Strategii si Investitii Externe

Cuprins:

1.1 PREZENTARE GENERALA A COMUNEI

1.2 OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI
1.3 PREZENTARE PROIECT
1.4 PIATA ACTUALA
1.5 STRATEGII DE IMPLEMENTARE, DATE PRIVIND PIATA

POTENTIALA SI PROMOVAREA
1.6 INFORMATII FINANCIARE
1.7 CONCLUZII
ANEXE

61