Organizat de regina Hestia si de ucenicele sale, cultul focului se ntinde pe ntreaga arie tracica, de la Marea Baltica pna mai

jos de Marea Mediterana, de la Nipru pna dincolo de Tisa, unde n sec. IX, apare cetatea Vesprem. O una parte din !Tracia Mare" era su administratia #eto$%aca. &nca din nceput, poporul dac apare n documentele 'remii ca legat de acesta stra una 'atra. (e'a mai mult. %in perioada matriar)atului *pna n anul +,-- .Hr.., cnd cap al familiei era femeia, %acii apar ca popor independent condus de regina Hestia. /a a organizat dupa un ritual, cultul focului sacru, la resedinta regala, n cetati, ca si n 'etrele locuintelor Traco$%acilor. 0ocul, n general, era ntretinut ziua si noaptea. ()iar numele %acia, %ac, etimologic, cu toate discutiile purtate de cercetatori, tre uie pus n legatura cu cultul focului, cu focul n general, n jurul caruia se desfasura ntreaga 'iata mai nti tri ala si apoi regala matriar)ala si patriar)ala. &n 1egea lui Manu, indianul %a2sa era numele unui zeu, ca si %ac)sina 3 focul ceremoniilor sfinte. %acia era tara focului sacru, a focului continuu si cu'ntul este auto)ton. &n legatura cu cultul focului la stramosii %acilor ar putea fi pus )idronimul !4ul de 0oc" din satul (omanita, judetulOlt. Tot n perioada matriar)atului se ncadreaza Bendis, care initial 'a fi fost regina Tracilor si care dupa moarte a de'enit zeita. &n 1e5iconul lui Hesig)6os din 7le5andria *sec. V sau VI., gasim nre$gistrata8 !Bendis8 7rtemis la Traci9 la atenieni sar atoarea zeitei Bendis. Bus aton8 7rtemis *:pun. tracii; marea zeita8 <ice 7ristofan despre Bendis, caci este zeita traca". &n toate este 'or a de niste ucenice si urmase ale reginei Hestia *Vesta., care$si desfasurau acti'itatea pro$fetica n jurul focului sacru. 7ici profetizau cele ce a'eau sa se ntmple si dau sfaturi inspirate teuenergic. <eita Bendis apare n pozitie ec'estra !ntruc)ipnd$o sim olic pe femeia raz oinica. 7ceasta are o ramura de rad *nu de maslin=. n mna stnga, sau cte o ramura n fiecare mna s;t. >erec)ea masculina a zeitei Bendis ar fi *sustine Herodot n persoana. zeul raz oiului, n mitologia greca 7res", respecti' Marte n mitologia romana. /a ar fi fost regina amazoanelor nainte de Hestia. Hadrian %aico'iciu scrie ca Bendis a fost !di'initatea feminina dacica si tracica, zeita a lunii, a padurilor si a farmecelor". (ultul :oarelui ceresc si al 0ocului :acru, s$a pastrat pna n zilele noastre. >e stlpii portilor n mai toate judetele %aco$ 4omaniei, apare sculptat :oarele. (ultura daco$romana pastreaza numeroase 'estigii din perioada matriar)atului. (itam aici faptul ca n judetul Bacau, lnga Moinesti la >oduri, !ntr$un sanctuar a fost descoperit un comple5 ritual format din ?+ de statuete feminine pastrate ntr$un 'as". %intre acestea +@ sint mai mari si asezate pe cte un !tron de lut ars", iar A figurine !mai mici, fara tronuri si decoruri". /le au fost numite !:o orul zeitelor". O !Mare zeita", s$a descoperit la Trufesti, n judetul Botosani, ca si n alte parti9 ea a fost datata n jurul anului B--- .Hr. 7daugam la acestea, statuetele de lut ars, !printre care o zeitate feminina ntruc)ipnd cultul fertilitatii, al elsugului", descoperita la 1iu co'a, judetul (aras :e'erin, figurinele de lut de la (rna *azi %unareni., judetul %olj,medalionul de lut ars cu imaginea zeitei %iana$Bendis. Vasile >r'an spune ca !di'initatea feminina getica era adorata si ca Hestia", !Marea zeita a pamntului roditor si )ranitor, e5istenta n %acia !c)iar nainte de 'enirea iranienilor". C

B/17#IN/1/ :7D 1/#I1/ 04DMO7:/ (ele mai elementare cunostinte ce tre uia sa le posede orice dac erau 1egile frumoase sau Belaginele . /ra un cod care cuprindea norme de comportare a cetatenilor regatului dac si ele fusesera alcatuite initial de zeita Hestia*Vesta. . <amol5e sustinea si el ca a intrat in legatura cu Hestia" , care i$a predat 1egile frumoase *Belaginele. , dupa cum Moise le primise de la Ea)'e. <amol5e ca mare preot , o ser'a ca dacii uitasera sfaturile ce le daduse Hesta$Vesta , s$a )otarat sa urce la tronul zeitei si$a intalnit$o in cereasca stralucire si neintrecuta frumusete , asa cum era de mii de ani,atunci <amol5e a cu'antat 8 !<eita a cerului , :lujitoare a :oarelui material si :oarelui ce tine in mana (osmosul , legile date de tine au fost uitate . /u le mai stiu dar as 'rea sa le scriu c)iar asa cum ni le 'ei porunci tu=" , !:crie=" :i marele >reot <amol5e a scrie aceste legi , *Belaginele.$1egile frumoase , dupa care s$a condus :tatul dac si ele s$au raspandit in lumea intreaga,de mentionat faptul ca legile %acilor au fost scrise de <amol5e si nu au fost predate numai oral . <amol5e a preluat legile frumoase,dupa care sa condus statul %ac,dar tot el a fost si cel care a facut trecerea de la matriar)at la patriar)at. Mentionez ca <amol5e nu este un nume de persoana,este o indeletnicire,o practica,o functie,inseamna mare preot. %eci printr$un ar at,printr$un mare preot de la regina Hestia,care ulterior a fost zeificata,s$a facut trecerea de la matriar)at la patriar)at Vechea Europa. %in ultimele cercetari ar)eologice, cel mai 'ec)i popor este cel al dacilor. Vezi do'ezile scrise de la Tartaria. 4omanii ND 7D /XI:T7T inainte de $@-decit ca o comunitate minora in jurul 4omei. 7cestia sint romanii NOI pe cind dacii erau deja romanii V/(HI. 1ocalitati ca 4omula, 4ominia etc. erau e5presia 4OM/I V/(HI, din care a descins 4OM7 NOD7, cea italica. Australanthropus Oltenensis. (. Nicolascu >lopsor a descoperit la Bugiulesti in Oltenia prima statiune australant)ropopit)eciana din /uropa. 7cestea sint confirmate la +,F$ ?,---,--- de ani 'ec)ime. 1ocul in sine facea parte din teritoriul %aciei. 1a acestea se adauga ta litele de lut ars de la Turdas, Valea Nandrului si Tartaria. 7cestea demonstreaza e5istenta cultului :oarelui la stramosii daci *cult care este central in Veda, 'a ajunge central in /gipt drept 4a *:ure$6a. si in religia Olimpica.. Dacia - Dokia, slujitoarele Soarelui. %in surse etnografice, prima regina a %aciei a fost %acia$%o2ia sau :oritza, slijitoarea :oarelui, pe la $B---. 7lta regina a fost Hestia$Istia$ Vesta sau 'estalele, slujitoarele 0ocului :acru *0ocul, 7gni$Ignat este zeul central al Vedei prin care se ajunge la ceilalti zei in procesul arderilor de tot.. Vestala a co orit din cer pe un trasnet si era marea preoteasa a (olegiului 0ecioarelor *In Veda, Indra este cel care minuieste trasnetul, intotdeauna de partea arienilor.. 4egatul preistoric %ac a'ea la aza cel mai de seama cod al lumii antice, Belaginele * elaGlogos.. Zeita Hestia si Olimpul. %upa $?@--, tracii din :citia Minor au dus cultul Hestiei *Vestala. pina la Olimp. *%ata este mai pro a ila dupa $+,--, secolul marii e5pansiuni ariene, care pornind din %acia a cuprins TO7T7 lumea in urmatorii +--- de ani.. #recii erau amestecati cu Tracii si *Hesiod. nu a mai spus neamul din care a pro'enit ea. *7ici

%. Balasu cade in capcana anglo$sa5onismului modern care a raspindit in lume incorectul nume de CgrecC aplicat lumii antice. #recii la care se refera %.Balasu :INT tracii care s$ au asezat in zona egeana si /VI%/NT ca o a'eau pe Hestia doar si ei pro'eneau tot din %acii 'ec)iului cult al Vestalelor. Hesia nu a fost dusa CgrecilorC *Vezi :a'escu care, de pe e5trema opusa, considera ca CgreciiC pur si simplu Cau furatC traditiile %acilor. ci Hesia /47 parte integranta din acei CgreciC, faimosii Ionieni, poporul regelui Ion.. Dltima Mare >reoteasa in %acia a fost <almo5a. Etimologia cuvintului Zalmoxa. Numele Marelui >reot si rege %ac a fost <almo5a din CsalCGCmo5aC. :alii sint preotii zeilor %aci Marte, Hercule si 7polo. Iz'oarele istorice relateaza trei mari legislatori antici, <arat)ustra, <almo5is si Moise, reprezentantii celor mai 'ec)i si e'oluate popoare antice8 Iranienii, %acii si /'reii. *7ici %.Balasu este cit se poate de departe de ade'ar, poate ro ul formatiei sale preotesti. Iranienii sint pur si simplu %aci la origine, si inca %aci Tirzii, de dupa $+H-- cind 7rienii$%aci au atins >ersia *si care 'or esc inca cu multe cu'inte rominesti.. Iranienii erau pur si simplu un popor nou in antic)itate. /'reii sint (/1 M7I NOD popor al lumii antice, mult dupa Iranieni. Vremea lui 7'ram, cu care incepe neamul e'reilor, este dupa $+I--, $+B-- cind e'reii apar rusc in >alestina 'enind din desert. 4egatul e'reilor se fiinteaza la $+---, $,-- su regele %a'id si :olomon. 1a formarea >4IMD1DI regat e'reu in >alestina, %acii erau o ci'ilizatie MD1TI$milenara = Toate sursele istorice scrise do'edesc indu ita il ca e'reii isi datoreaza cultura mai ales culturii ariene$dace pe care au gasit$o in >alestina antica. .. %iodor din :icilia, $?+, afirma ca8 C1a arieni, <at)arustes sustine ca o zeita una i$a dat legile intocmite. 1a asa numiti #eti, care se cred nemuritori, <almo5is sustine ca Hestia i$a dat legile, iar la iudei Moise spune ca a intrat in legatura cu Ia)'eC. 7ceasta afirmatie antica do'edeste ca inca atunci legile teocratice erau crezute a fi pro'enite din Belaginte. *7ici %.Balasu nu o ser'a linia cronologica care de'ine linia e'oluti'a8 Belagintele %ace, 7'esta >ersana, Veda Indiana si 1egile lui Moise, care se inscriu in cronolgia ar)eologica8 $5555$+,-- marea e5pansiune din %acia, $+H-- asezarea in Iran, $+@-- asezarea in India, $+I--$+B-- aparitia e'reilor si inceputul culturii Bi lice. Vezi cartea Dacia Ariana care traseaza paralela Veda$Moise.. Universitatea Zalmoxiana. :u <almo5a, se construieste in %acia cea dintii scoala cu local propriu, 7ndronicul. >reotii <almo5ieni predau teologia, cultul zeului :oare, astronomia si astrologia. /le'ii lui >itagora de mai tirziu si$au facut studiile la :coala <almo5iana. %upa >laton si :ocrate, ina %acia traiau cei mai in'atati medici din lume. Hes6)ius afirma ca <almo5a Ca promo'at o in'atatura despre un trai nou, mai intelept decit al grecilorC. Tot <almo5a aintrodus studiul Belagintelor care stau la aza ci'ilizatiei umane. Victor 7urelius scria ca mama lui #aler *1er, imparatul %aciei Mari, dupa cucerirea 4omei de catre daci, culminata cu mutarea 4omei la Bizantia su (onstantin. aduce Csacrificii zeilor de munte ... aproape in fiecare zi si$i primea pe slujitorii sai la mese si ospeteC. *:acrificiile zilnice, la focul lui 7gni, sint o constanta a culturii Veda pina in ziua de azi, su forma Hinduismului.. Mama imparatului 7urelian a fost preoteasa a zeului :oare. Mama lui #aler a fost preoteasa la 4omula, jud. 4omanati. Iordanes *dupa anul G@--. afirma ca Belagintele in lim a %aca se pastrau inca.

iganticul ar!ore uman al Daco-"racilor. Herodot afirma ca CNeamul Tracilor este cel mai mare si mai numeros din lume, dupa cel al Indienilor. tracii au mai multe nume dupa regiuni dar o iceiurile sint aceleasi la totiC. *Drmeaza in carte o lista de +F- de ramuri Trace. /u cred ca de fapt erau cu mult peste acest numar, dar cine sa le fi confirmat 'reodataJ %e multe ori identificarea nomenclaturala se facea la ni'el de ... cetate = cum ar fi Troieni, 1idieni, (arieni, %idineni, 7tenieni etc., nume clar confirmate in surse dar care se refera la 7(/17:I popor, in cazul de mai sus Ionienii regelui Ion. In lim aj contemporan nu am spune nici macar 7rdeleni, Bi)oreni, etc. ci de$a dreptul (lujeni, Oradeni etc. si asa mai departe, din sat in sat, intre (luj si Oradea =.. Tracii erau auto)toni in 1idia, >ont, #alatia, >amfilia, >isidia, (ilicia, :iria, >alestina, 7ra ia, etc. *%acii$ arieni nu numai ca traiau in >alestina, dar 7D %7T NDM/1/ >alestinei si au fondat faimosul Ierusalim, origine confirmata c)iar in ... Bi lie = Vezi Dacia Ariana.. 7firmatia ca daco$getii au disparut este o grava eroare de istorie universala. O lim a majoritara nu moare ci e'olueaza. *Toate lim ile 4omantice plus #reaca, Iraniana si mai multe lim i Indiene sint do'ada 'ie a acestui fapt. Vezi Noi Nu Sintem Latini. %. Balasu nu aduce argumente te)nice ale continuitatii lim ii %ace$7riene, dar aduce argumente culturale, #e !un simt si logice care au lipsit din repertoriul ling'istilor din ultimii ?-de ani. 7ici nu putem da 'ina pe nimeni, cit timp noi insine i$am ingropat pe %aci de 'ii. :a spunem clar tuturor din jurul nostru ca %acii sint inca 'ii si ne'atamati, in toata 4omania si imprejurimi, acolo unde au fost de la inceputul istoriei. >e plan personal nu tre uie sa lupti cu mapamondul, doar cu tine insuti si cercul tau apropiat8 daca faci asta, ti$ai facut o datorie Dni'ersala, cu urmari Dni'ersale. Schim!area lumii incepe cu tine. . .