You are on page 1of 93

Legislatie Rutiera 1.16.

Semnalele poliistului
Semnalele poliistului care dirijeaz circulaia au urmtoarele semnificaii:

Braul ridicat vertical semnific Atenie, oprire pentru toi participanii la trafic care se apropie, cu excepia conductorilor de vehicule care nu ar mai putea opri in condiii de siguran. Dac semnalul este dat ntr-o intersecie, aceasta nu impune oprirea conductorilor de vehicule care se afl deja angajai n traversare (semnalul este similar cu lumina de culoare galben a semaforului); Braul sau braele ntinse orizontal semnific Oprire pentru toi participanii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circul din direcia sau direciile intersectate de braul sau braele ntinse. Braul stng ntins orizontal i palma minii orientat ctre nainte indic oprire pentru vehiculele i pietonii care circul din faa sa. Braul drept ntins orizontal i palma minii orientat ctre nainte indic oprire pentru vehiculele i pietonii care circul din spatele acestuia. Braele n prelungirea corpului (poziia de drepi), indic Oprire att pentru participanii la trafic care se apropie de intersecie indiferent de direcia din care circul ct i pentru cei surprini n intersecie de acest semnal ( semnalul este similar cu lumina de culoare roie a semaforului).

Balansarea cu braul, pe vertical, a unui dispozitiv cu lumin roie ori a bastonului reflectorizant pe timp de noapte semnific Oprire pentru participanii la trafic, spre care este ndreptat;

Balansarea pe vertical a braului semnific Reducerea vitezei;

Rotirea vioaie a braului semnific Mrirea vitezei i Grbirea traversrii drumului de ctre pietoni.

Poliistul care dirijeaz circulaia poate face semn cu braul ca vehiculul s avanseze, s depeasc, s treac prin faa ori prin spatele su, s l ocoleasc prin partea sa stng sau dreapt, iar pietonii s traverseze drumul ori s se opreasc. La efectuarea comenzilor poliistul poate folosi i fluierul.

Semnalele poliistului de pe motocicleta poliiei

Semnalele poliistului din maina de poliie

Poliistul rutier aflat ntr-un autovehicul al poliiei poate utiliza i dispozitive luminoase cu mesaje variabile pentru a transmite o dispoziie sau o indicaie participanilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate concomitent cu transmiterea unui apel prin amplificatorul de voce. De asemenea, poate executa semnale cu braul, cu sau fr baston reflectorizant, scos pe partea lateral dreapta a vehiculului. Acest semnal semnific oprire pentru conductorii vehiculelor care circul n spatele autovehiculului poliiei.

Acelai semnal efectuat pe partea stng a autovehiculului semnific oprire pentru conductorii vehiculelor care circul pe banda din partea stng n acelai sens de mers ori n sens opus celui al autovehiculului poliiei.

1.15. Semnalele conductorilor de vehicule


Conductorii de vehicule semnalizeaz cu mijloacele de avertizare luminoas, sonor sau cu braul, dup caz, naintea efecturii oricrei manevre sau pentru evitarea unui pericol imediat. Mijloacele de avertizare sonor trebuie folosite de la o distan de cel puin 25 m fa de cei crora li se adreseaz, pe o durat de timp care s asigure perceperea semnalului i fr s i determine pe acetia la manevre ce pot pune n pericol sigurana circulaiei. Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonor nu poate fi folosit n zonele de aciune a indicatorului Claxonarea interzis, excepie fac:

conductorii autovehiculelor cu regim de circulaie prioritar cnd se deplaseaz n aciuni de intervenii sau n misiuni care au caracter de urgen; conductorii autovehiculelor care folosesc acest semnal pentru evitarea unui pericol imediat.

Conductorii de autovehicule, tramvaie i mopede sunt obligai s foloseasc instalaiile de iluminare i/sau semnalizare a acestora, dup cum urmeaz:

luminile de poziie sau de staionare pe timpul imobilizarii vehiculului pe partea carosabil n afara localitilor, de la lsarea serii i pn n zorii zilei, ziua, cnd plou torenial, ninge abundent sau este cea dens ori n alte condiii care reduc vizibilitatea pe drumul public; luminile de ntlnire sau de drum, n mers, att n localiti, ct i n afara acestora, dup gradul de iluminare a drumului public; luminile de ntlnire i cele de cea pe timp de cea dens; luminile de ntlnire ale autovehiculelor care n timpul zilei: nsoesc coloane militare sau cortegii, transport grupuri organizate de persoane, tracteaz alte vehicule, transport mrfuri ori produse periculoase, circul pe autostrzi, pe drumurile expres i pe cele naionale europene, circul n condiii care reduc vizibilitatea pe drum, plou torenial sau ninge abundent luminile pentru mersul napoi atunci cnd vehiculul este manevrat ctre napoi (aceste lumini se aprind singure); luminile indicatoare de direcie pentru semnalizarea schimbrii direciei de mers, inclusiv la punerea n micare a vehiculului de pe loc.

Pe timpul nopii, la apropierea a dou vehicule care circul din sensuri opuse, conductorii acestora sunt obligai ca de la o distan de cel puin 200 m s foloseasc luminile de ntlnire, concomitent cu reducerea vitezei. Cnd conductorul de autovehicul se apropie de un

autovehicul care circul n faa sa, acesta este obligat s foloseasc luminile de ntlnire de la o distan de cel puin 100 m.

Pe timpul nopii sau n condiii de vizibilitate redus

conductorii de autovehicule i tramvaie, care se apropie de o intersectie nedirijat prin semnale luminoase sau de ctre poliiti, sunt obligai s semnalizeze prin folosirea alternant a luminilor de ntlnire cu cele de drum, dac nu se ncalc prevederile aliniatului precedent (din sens opus la o distan de cel puin 200 m nu circul alte vehicule); autovehiculele sau remorcile cu defeciuni la sistemul de iluminare i semnalizare luminoas nu pot fi conduse sau remorcate fr a avea n funciune pe partea stng, n fa, o lumin de ntlnire i n spate una de poziie.

Luminile de avarie se folosesc n urmtoarele situaii


cnd vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabil; cnd vehiculul se deplaseaz foarte lent i/sau constituie el nsui un pericol pentru ceilali participani la trafic; cnd autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.

n situaiile prevzute la aliniatul precedent, conductorii de autovehicule, tramvaie sau mopede trebuie s pun n funciune luminile de avarie, n mod succesiv, n ordinea opririi i n cazul n care aceast manevr este impus de blocarea circulaiei pe sensul de mers. Cnd circul prin tunel conductorul de vehicul este obligat s foloseasc luminile de ntlnire. Un vehicul poate fi oprit sau staionat cu toate luminile stinse, n locurile n care aceste manevre sunt permise, atunci cnd se afl:

pe un drum iluminat, astfel nct vehiculul este vizibil de la o distan de cel puin 50 m; n afara prii carosabile, pe un acostament consolidat; n localiti, la marginea prii carosabile, n cazul motocicletelor cu dou roi, fr ata i a mopedelor, care nu sunt prevzute cu surs de energie.

Conductorii de vehicule sunt obligai s semnalizeze schimbarea direciei de deplasare, depirea, oprirea i punerea n micare. Intenia conductorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba direcia de mers, de a iei dintr-un rnd de vehicule staionate sau de a intra ntr-un asemenea rnd, de a trece pe o alt band de circulaie sau de a vira spre dreapta ori spre stnga sau care urmeaz s efectueze ntoarcere, depire ori oprire se semnalizeaz prin punerea n funciune a luminilor indicatoare de direcie cu cel puin 50 m n localiti i 100 m n afara localitilor, nainte de nceperea efecturii manevrelor.

Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor, tramvaielor sau mopedelor pe partea carosabil se semnalizeaz cu lumina roie din spate.

1.14. Semnalele utilizate de conductorii autovehiculelor cu regim de circulaie prioritar


Semnalele speciale de avertizare luminoas i/sau sonor Sunt autorizate s utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase: Pentru lumina roie: autovehiculele aparinnd poliiei i pompierilor. Oblig participanii la trafic s opreasc n direcia de mers, ct mai aproape de marginea drumului. Pentru lumina albastr: autovehiculele aparinnd poliiei, jandarmeriei, poliiei de frontier, serviciului de ambulan sau medicin legal, proteciei civile, Ministerului Aprrii Naionale care nsoesc coloane militare, unitilor speciale ale Serviciului Romn de Informaii i ale Serviciului de Protecie i Paz, Administraiei Naionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiiei, precum i autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminaliti din Ministerul Public, atunci cnd se deplaseaz n aciuni de intervenie sau n misiuni care au caracter de urgen. Oblig participanii la trafic s acorde prioritate de trecere. Pentru lumina galben: autovehiculele cu mase i/sau dimensiuni de gabarit depite ori care nsoesc asemenea vehicule, cele care transport anumite mrfuri sau substane periculoase, cele destinate ntreinerii, reparrii ori verificrii unor lucrri efectuate n partea carosabil sau executrii unor lucrri de drumuri, cureniei strzilor, deszpezirii sau tractrii, transportului i depanrii autovehiculelor rmase n pan sau avariate, precum i tractoarele care tracteaz utilajele agricole i tehnologice agabaritice. Oblig participanii la trafic s circule cu atenie. Semnalele mijloacelor speciale de avertizare, luminoase i sonore, se folosesc de ctre conductorii autovehiculelor poliiei, pompierilor, precum i cele echipate cu lumin giratorie albastr, numai dac intervenia sau misiunea impune urgen. Semnalele mijloacelor de avertizare luminoas pot fi folosite i fr a fi nsoite de cele sonore, n funcie de natura misiunii ori de condiiile de trafic, situaie n care autovehiculul respectiv nu are regim de circulaie prioritar. Se interzice utilizarea semnalelor mijloacelor de avertizare sonor separat de cele luminoase. Semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise intermitent de dispozitivele de iluminare montate pe autovehicule.

Conductorii de autovehicule care se apropie de o coloan oficial o pot depi dac li se semnalizeaz aceast manevr de ctre poliistul rutier. Se interzice altor participani la trafic intercalarea sau ataarea la o astfel de coloan oficial.

1.13. Semnalizarea rutier: Semnale luminoase

Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaiei vehiculelor


Semafoarele electrice se instaleaz naintea interseciilor astfel nct s fie vizibile de la o distanta de 50 m. Pot fi repetate n mijlocul, deasupra sau de cealalt parte a interseciei. Pe drumurile cu dou sau mai multe benzi pe sens, pentru direcii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele pot fi instalate deasupra fiecrei benzi, sau pe lmpile acestora pot fi aplicate sgeti sau pot fi nsoite de panouri adiionale cu sgei care indic direciile de deplasare corespunztoare.

Semnalul de culoare roie interzice trecerea.


La semnalul rou, vehiculul trebuie oprit fr a depi semaforul, marcajul de oprire, trecerea de pietoni sau colul intersectiei dac semaforul este suspendat.

Atunci cnd semnalul rou funcioneaz de odat cu cel galben, acesta anun c urmeaz semnalul verde. Atunci cnd semnalul de culoare galben urmeaz dup semnalul de culoare verde i poi continua deplasarea doar daca nu poi opri n siguran sau dac eti surprins n intersecie.

Semnalul de culoare galben intermitent oblig la reducerea vitezei i respectarea semnificaiei semnalizrii rutiere i a regulilor de circulaie aplicabile n acel loc.

Pe lmpile de culoare roie sau verde ale semafoarelor pot fi aplicate sagei de culoare neagr care indic direciile de deplasare corespunzatoare acestora. n acest caz, interdicia sau permisiunea de trecere impus de semnalul luminos este limitat la direcia sau direciile indicate prin aceste sgei. Aceeai semnificaie o au i sageile aplicate pe panourile adiionale ce nsoesc, la partea inferioar, semafoarele. Sgeata pentru mersul nainte are vrful n sus.

Semnalul de culoare verde permite trecerea.


De obicei cnd virm la dreapta, pietonii au i ei verde la semafor i trebuie s le acordm prioritate. Dac semaforul ntlnit este unul singur pentru toate direciile (stnga, nainte, dreapta), atunci cnd virm la stnga, trebuie s acordm prioritate vehiculelor care vin din sens opus i pietonilor care trec pe trecerea de pietoni aflat pe drumul din stnga pe care intrm. Se interzice intrarea n intersecie la semnalul verde dac, din cauza aglomeraiei, exist riscul imobilizrii i blocrii traficului. Semnalul de culoare verde intermitent cu sgeat pe fond negru ataat unui semafor oblig la reducerea vitezei, deplasarea numai pe direcia respectiv i cedarea trecerii.

Semnalele lmpilor cu lumin roie alternativ intermitent de la treceri la nivel cu calea ferat oblig la oprire pe toat durata emiterii semnalelor. Semnalele lmpilor cu lumina alb intermitent de la treceri la nivel cu calea ferat permit traversarea cii ferate. Funcioneaz att timp ct lmpile de culoare roie sunt stinse.

Semafoarele pentru tramvaie


Au forma de caset, cu trei lumini la partea superioar i una sub cea din mijloc, toate de culoare alb. Combinaia luminoas a lmpii inferioare cu una dintre cele trei lampi situate la partea superioar pentru indicarea direciei permite trecerea tramvaiului. Iluminarea concomitent a celor trei lumini de la partea superioar interzice trecerea tramvaiului.

Semafoarele la benzile reversibile


Cnd deasupra benzilor sunt instalate cu dispozitive cu semnale roii i verzi, acestea sunt destinate semnalizrii benzilor cu circulaie reversibil.

semnalul rou avnd forma a dou bare incrucisate interzice accesul pe banda deasupra creia se gsete. semnalul verde cu sgeata n jos permite intrarea i circulaia pe banda respectiv. semnalul galben cu sgeata n diagonal anun schimbarea culorii. Acest semnal anun c banda deasupra creia se afl va fi nchis circulaiei i eti obligat s te deplasezi pe banda sau benzile indicate de sgei.

Benzile din mijloc se pot folosi n ambele sensuri, n funcie de culoarea semafoarelor de deasupra benzilor. Exemplu: Vineri, fiind trafic mai mare ntr-un sens, se folosesc patru benzi pe direcia dinspre localitate. Duminic va fi invers, traficul fiind mai mare pe direcia nspre localitate.

Semnalele luminoase pentru pietoni


semnalul rou interzice traversarea. semnalul verde permite trecerea. semnalul de culoare verde intermitent anun schimbarea culorii semaforului, pietonul fiind obligat s grbeasc trecerea, iar daca drumul este prevzut cu refugiu s atepte pe acesta schimbarea culorii semaforului.

1.11. Semnalizarea rutier: Marcaje


Marcajele servesc la organizarea circulaiei, avertizarea sau ndrumarea participanilor la trafic. Acestea pot fi folosite singure sau mpreun cu alte mijloace de semnalizare rutier pe care le completeaz sau le precizeaz semnificaia. Au, de obicei, culoarea alb. Cele temporare sunt galbene.

Marcajele longitudinale

Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie discontinu simpl. Marcaj de delimitare a prii carosabile cu linie discontinu.

Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie continu simpl. Marcaj de delimitare a prii carosabile cu linie discontinu. Marcajul longitudinal format dintr-o linie continu simpl sau dubl interzice trecerea cu vehiculul peste el. Dac o asemenea linie separ sensurile de circulaie, se interzice trecerea pe partea opus sensului de mers. Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie continu dubl. Se aplic pe drumurile cu cel puin dou benzi de circulaie pe sensul de deplasare. Marcaj de delimitare a prii carosabile cu linie discontinu. Marcaj de delimitare a benzilor de circulaie de acelai sens cu linie discontinu.

Marcaj de separare a sensurilor de circulaie format dintr-o linie continu, dublat de una discontinu. Marcaj de delimitare a prii carosabile cu linie continu. n cazul marcajului mixt de separare a sensurilor de circulaie, o linie continu dublat de una discontinu, se va respecta semnificaia liniei celei mai apropiate de vehicul n sensul de deplasare. Delimitarea extremitii prii carosabile prin linie continu are caracter de interzicere a nclcrii ei. Marcaj pentru benzi cu circulaia reversibil. Benzile cu circulaie reversibil sunt dispuse lng axul drumului i sunt materializate prin linii duble discontinue. Sunt nsoite permanent de semnale luminoase care precizeaz modul de folosire a acestora.

Marcaj pentru drumuri cu zon verde separatoare.

Marcaj la apropierea de o intersecie.

Marcaj pe o band de decelerare. Banda de decelerare se folosete pentru executarea virajului la dreapta de pe un drum prioritar sau de pe o autostrad. La executarea virajului la dreapta, conductorii de vehicule fiind obligai s circule cu o vitez care s nu depeasc 30km/h n localiti sau 50 km/h n afara acestora, ar stnjeni circulaia celorlalte vehicule.

Banda de accelerare se materializeaz pentru crearea posibilitii ptrunderii pe artere intens circulate, prevzute cu mai multe benzi de circulaie, prin viraj la dreapta. Aceast band creeaz posibilitatea conductorilor de vehicule s poat efectua schimbarea benzii de circulaie, fr a stnjeni n deplasare vehiculele care circul pe banda respectiv. nainte de a intra pe banda prioritar, situat lng acostament, conductorii de vehicule trebuie s semnalizeze i s se asigure c intrarea se face fr pericol pentru vehiculele care circul pe acea band, innd cont de poziia i viteza de deplasare a acestora.

Marcajul benzii suplimentare pentru vehicule lente. Avertizarea conductorilor de vehicule despre apropierea de o band destinat vehiculelor lente se realizeaz prin indicatorul cu aceeai semnificaie, uneori fiind precedat de o tbli adiional care indic i distana pn la band.

Banda suplimentar pentru vehicule lente se materializeaz prin marcaj longitudinal, n general n situaia drumurilor n ramp, pentru fluidizarea circulaiei, atunci cnd pe sectorul de drum respectiv circul i vehicule lente.

Marcajul benzii de stocaj pentru virajul la stnga. Banda de stocare se materializeaz n zona de preselecie pentru executarea virajului la stnga, n scopul creerii posibilitii vehiculelor care vireaz la stnga s opreasc i s acorde prioritate vehiculelor care circul din sens opus.

Marcajele transversale

Marcaj de oprire. naintea marcajului ce nsoete indicatorul Oprire se poate aplica pe partea carosabil inscripia STOP. Se oprete fr a depi linia transversal.

Marcaj de cedarea trecerii. naintea unei asemenea linii se poate aplica pe partea carosabila un marcaj sub form de triunghi, avnd o latur paralel cu linia discontinu, iar vrful ndreptat spre vehiculul care se apropie.

Pe autostrazi, pe drumurile expres i pe drumuri naionale deschise traficului internaional (E), la extremitile prii carosabile, se aplic marcaje rezonatoare (la clcarea acestor benzi roile fac zgomot), pentru avertizarea conductorilor de autovehicule la ieirea de pe partea carosabil.

Marcajul transversal constnd din linii paralele cu axul drumului indic locul pe unde pietonii trebuie s traverseze drumul. Aceste linii au limea mai mare dect a oricror alte marcaje.

Marcaj de traversare pentru pietoni si biciclisti. Marcajul transversal constnd din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic fa de axul drumului, indic locul destinat traversrii prii carosabile de ctre biciclisti. Este nsoit de indicatorul Atenie bicicliti.

Marcaje diverse
Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie s o urmeze n traversarea unei intersecii ori pentru efectuarea virajului la stnga, fiind obligatoriu a se realiza n cazul n care axul central ori liniile de separare a benzii de circulaie nu sunt coliniare.

Marcaj de ghidare la traversarea unei intersecii.

Marcaj de ghidare n intersecii.

Marcaj pentru spaii nguste.

Marcaj la ngustarea drumului cu o band pe sens.

Marcaj pe drum cu trei benzi pentru alocarea alterenativa a doua benzi pentru unul sau celalalt sens de circulatie.

Spaii interzise circulaiei. Marcajul aplicat n afara benzilor, format din linii paralele, nconjurate sau nu cu o linie de contur, delimiteaz spaiul interzis circulaiei.

Marcajul format dintr-o linie n zigzag semnific interzicerea staionrii vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. Marcajul prin linie continu galben aplicat pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublnd marcajul de delimitare a prii carosabile spre exteriorul platformei drumului interzice staionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Cnd o asemenea linie nsoete un indicator de interzicere a staionarii, aceasta precizeaz lungimea sectorului de drum pe care este valabil interzicerea.

Banda delimitat printr-un marcaj longitudinal format din linii continue, pe care este aplicat i un marcaj simboliznd o anumit categorie sau anumite categorii de vehicule, marcajul benzii rezervate mijloacelor de transport persoane delimiteaz banda rezervat circulaiei acelei sau acelor categorii de vehicule.

Linia n zigzag completat cu nscrisul BUS sau TAXI poate fi folosit pentru semnalizarea staiilor de autobuze i troleibuze, respectiv taximetre.

Locuri de parcare.

Marcaje laterale

Marcaje pe ziduri de sprijin i pe infrastructurile pasajelor inferioare.

Marcaje la pasaje care nu auasigurat gabaritul de nlime.

Marcaje pe coronamentele podeelor.

Marcaje pe parapete

Marcaje pe borduri.

Marcaje de interzicere a depirii n unele curbe Marcaj de reducere a vitezei naintea unor curbe deosebit de periculoase. deosebit de periculoase.

Sgei de revenire pe banda aferent de mers. Sgeata de repliere care este oblic fa de axul drumului, aplicat pe o band sau intercalat ntr-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizeaz obligaia ca vehiculul care nu se afl pe banda sensului indicat de sgeat s fie condus pe acea band.

Marcajul sub forma unei sau unor sgei, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, oblig la urmarea direciei sau direciilor astfel indicate. Marcajele, cum sunt: sgeile, inscripiile, liniile paralele sau oblice, pot fi folosite pentru a repeta semnificaia indicatoarelor sau pentru a da participanilor la trafic indicaii care nu le pot fi furnizate, n mod adecvat, prin indicatoare.

1.10. Semnalizarea rutier: Semnalizarea temporar care modific regimul normal de desfurare a circulaiei
Indicatoarele temporare, panourile temporare i mijloacele auxiliare sunt instalate n scopul asigurrii unei circulaii cu un grad mare de siguran pe sectoarele de drum pe care se execut lucrri. Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restricie sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au aceleai caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea c fondul alb este nlocuit cu fondul galben.

Mijloace auxiliare de semnalizarea lucrrii

1.9. Semnalizarea rutier: Panourile adiionale


Panourile adiionale se folosesc numai mpreun cu indicatoarele. Acestea precizeaz, completeaz sau limiteaz semnificaia indicatoarelor. Distanta pana la locul la care se refera indicatorul de presemnalizare sau informare Are rolul de a indica distanta de la indicatorul de avertizare la inceputul locului periculos. Distanta intre indicator si inceputul locului periculos Indica distanta de la indicatorul impreuna cu care este montat pe drumurile publice, pana la inceputul locului la care se refera respectivul indicator.

Directia si distanta pana la locul la care se refera indicatorul Indica directia si distanta pana la locul la care se refera indicatorul impreuna cu care este montat. Aceste informatii sunt inscriptionate pe un astfel de panou aditional in cazul in care ele nu pot fi inscrise direct pe indicator. Persoane cu handicap

Intervalele de timp in care actioneaza indicatorul Specifica intervalul orar intre care se respecta regulile impuse de indicatorul sub care este amplasat panoul din imagine. Intervalele de timp in care actioneaza indicatorul Specifica intervalul orar intre care se respecta regulile impuse de indicatorul sub care este amplasat panoul din imagine. Trecere la nivel cu cale ferata industriala completand semnificatia indicatorului Alte pericole Se instaleaza impreuna cu indicatorul Alte pericole si semnalizeaza o trecere la nivel cu o cale ferata industriala. Lungimea sectorului periculos la care se refera indicatorul Are rolul de a preciza lungimea sectorului de drum periculos la care se refera indcatorul impreuna cu care este montat pe drumurile publice.re rolul de a preciza lungimea sectorului de drum periculos la care se refera indcatorul impreuna cu care este montat pe drumurile publice.

Inceputul si lungimea zonei de actiune a indicatorului Se monteaza impreuna cu unul din indicatoarele Oprirea interzisa sau Stationarea interzisa. Are rolul de a preciza de unde incepe si ce lungime are zona de actiune a indicatorului. Inceputul zonei de actiune a indicatorului

Acest panou se instaleaza impreuna cu un indicator si delimiteaza zona de actiune a indicatorului la care face referire, in cazul acesta inceputul zonei de actiune.

Confirmarea zonei de actiune a indicatorului

Acest panou se instaleaza impreuna cu un indicator si delimiteaza zona de actiune a indicatorului la care face referire, in cazul acesta confirma zonei de actiune.

Sfarsitul zonei de actiune a indicatorului Acest panou se instaleaza impreuna cu un indicator si delimiteaza zona de actiune a indicatorului la care face referire, in cazul acesta sfarsitul zonei de actiune. Categoria de autovehicule la care se refera indicatorul Precizeaza categoria de vehicule la care face referire indicatorul sub care este amplasat. Categoriile de autovehicule care trebuie sa respecte semnificatia indicatorului Se amplaseaza impreuna cu indicatorul Prioritate pentru circulatia din sens invers. Precizeaza categoriile de vehicule care nu pot circula in acelasi timp pe un drum ingustat. Folosirea luminilor de intalnire

Parcare cu plata

Parcare cu plata

Exceptarea unor categorii de vehicule de la semnificatia indicatorului Intervalale de timp cand este permisa stationarea vehiculelor ce efectueaza aprovizionarea

Viteaza recomandata pe un sector de drum cu semafoare sincronizate Se afla instalat la inceputul sectorului de drum cu semafoare sincronizate. Viteza inscrisa pe indicator reprezinta viteza pe care conducatorul auto trebuie sa o mentina pentru a prinde culoarea verde la toate semafoarele din aceasta zona. Directia drumului cu prioritate

Are rolul de a indica directia drumului cu prioritate.

Directia drumului cu prioritate

Are rolul de a indica directia drumului cu prioritate.

Sensul sau sensurile de circulatie pentru care este valabila semnificatia semnelor luminoase ale semaforului

Panourile aditionale din imagine se monteaza sub semafoare si au rolul de a indica directiile la care se refera acestea din urma.

Trecerea la nivel cu calea ferata prevazuta cu instalatie de semnalizare luminoasa automata Se amplaseaza la trecerile la nivel cu o cale ferata cu instalatie de semnalizare luminoasa autonoma. Ridicare autovehicule parcate neregulamentar

Polei, gheata, zapada Se monteaza impreuna cu indicatorul Drum lunecos si indica in ce conditii meteorologice drumul devine lunecos. Polei, ceata, viscol

Vehicule care transporta substante explozive sau usor inflamabile

Vehicule care transporta marfuri periculoase Vehicule care transporta substante de natura sa polueze apele

Distanta pana la indicatorul Oprire

1.8. Semnalizarea rutier: Indicatoarele de informare turistic


Rezervatie naturala Cascada

Pestera

Partie schi

Teleschi

Telecabina

Pensiune agroturistica

Castel, cetate

Vestigii istorice Monument

Biserica

Manastire

1.7. Semnalizarea rutier: Indicatoarele de informare


De obicei au form dreptunghiular sau ptrat i fondul albastru sau verde. Trecere de pietoni Acest indicator sa instaleaza in apropierea unei treceri pentru pietoni. Acesta poate fi precedat si de indicatorul Presemnalizare trecere pentru pietoni. Trecere de pietoni Acest indicator sa instaleaza in apropierea unei treceri pentru pietoni. Acesta poate fi precedat si de indicatorul Presemnalizare trecere pentru pietoni.

Limite generale de viteza

Se instaleaza dupa trecerea frontierei unui stat. Are rolul de a informa conducatorul de vehicul care sunt limitele generale de viteza aplicabile diferitelor categorii de drumuri.

Sens unic Indicatorul alaturat se monteaza la intrarea pe drumurile cu sens unic. Terminarea sectorului cu sens unic se semnalizeaza cu indicatorul Circulatia in ambele sensuri. Pe drumul cu sens unic este interzisa manevra de intoarcere. Sens unic Se afla instalat pe drumurile cu sens unic, atunci cand intrarea se face dintr-un drum lateral. Sageata indica sensul in care este obligat sa vireze conducatorul auto. Autostrada Conducatorul auto va intalni acest indicator la intrarea pe autostrada. La intalnirea acestui indicator conducatorii auto sunt obligati sa circule cu cel putin 50 km/h. Pe autostrada sunt interzise: mersul inapoi, stationarea, intoarcerea precum si circulatia pe banda de urgenta.

Sfarsit de autostrada

Acest indicator se monteaza la iesirea de pe o autostrada.

Limite maxime de viteza pe autostrada, in functie de conditiile meteorologice Se afla instalat pe autostrada pentru a impune conducatorilor auto sa circule cu limite diferite de viteza, in functie de conditiile meteorologice. Spital Este montat in apropierea spitalelor pentru informarea conducatorilor auto in legatura cu existenta unei unitati medicale. Poate fi insotit de un panou aditional pe care este inscriptionata distanta pana la spital. Politie Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in apropierea unui post de politie la care se pot declara accidentele de circulatie, precum si existenta obstacolelor intalnite pe drumul public. Pe indicator poate fi inscrisa si distanta pana la sediu. Post prim-ajutor Are rolul de a informa conducatorul auto ca in apropiere se afla un post de prim ajutor. Pe indicator poate fi inscrisa si distanta pana la respectivul punct. Pasarela pentru pietoni Se amplaseaza in apropierea pasarelelor pentru pietoni. Pentru traversarea drumurilor din zona pietonii sunt obligati sa circule folosind pasarela.

Pasaj subteran pentru pietoni Se monteaza in apropierea unui pasaj subteran. Pentru traversarea drumurilor din zona pietonii sunt obligati sa circule prin pasaj. Statie de autobuz Se instaleaza pe trotuar, foarte aproape de partea carosabila, in statiile de autobuz sau troleibuz.

Statie de tramvai Acest indicator sa instaleaza atat pe trotuar (in cazul statiilor fara refugiu pentru pietoni), cat si in spatiile de refugiu (in cazul in care exista). Statie de taximetre Indicatorul din imagine se monteaza in locurile special amenajate pentru stationarea taxiurilor.

Drum pentru autovehicule Se afla amplasat la intrarea pe drumurile pe care este permisa doar circulatia autovehiculelor.

Sfarsitul drumului pentru autovehicule Conducatorul auto va intalni acest indicator la iesirea de pe drumurile pe care este permisa doar circulatia autovehiculelor.

Vulcanizare Este montat in apropierea unei vulcanizari. Pe indicator poate fi inscris si programul de functionare. Telefon Are rolul de a indica conducatorului auto ca in apropiere se afla un telefon public.

Statie de alimentare cu carburanti Se instaleaza in apropierea unei statii de alimentare cu combustibili pentru autovehicule. Pe indicator poate fi inscris si programul de functionare. Statie de alimentare cu carburanti incluziv benzia fara plumb Se instaleaza in apropierea unei statii de alimentare cu combustibili pentru autovehicule.

Statie de alimentare cu carburanti incluziv benzia fara plumb si gaz petrolier lichefiat Indicatorul din imagine se monteaza in apropierea unei statii de alimentare cu cu carburanti, incluziv benzia fara plumb si gaz petrolier lichefiat. Hotel sau motel

Restaurant Bufet sau cofetarie

Teren pentru camping (tabara turistica) Indicatorul alaturat se monteazaa in apropierea unui teren special amenajat pentru camping

Teren pentru caravane (tabara turistica) Acest indicator poate fi intalnit in apropierea unui teren special amenajat pentru stationarea autovehiculelor si rulotelor.

Teren pentru camping si caravane Conducatorul auto va intalni acest indicator in apropierea unui teren special amenajat pentru stationarea autovehiculelor si rulotelor si pentru camping. Loc pentru popas Are rolul de a informa ca in apropiere se afla un teren special amenajat pentru popasuri.

Cabana pentru turisti WC public

Service auto Conducatorul auto poate intalni acest indicator in apropierea unui service auto. Pe indicator poate fi inscris si programul de functionare.

Parcare Are rolul de a informa conducatorul auto ca in apropiere se afla un spatiu destinat parcarii. Pe indicator pot fi inscriptionate anumite reguli stabilite de administratorul responsabil. Parcare Are rolul de a informa conducatorul auto ca in apropiere se afla un spatiu destinat parcarii. Pe indicator pot fi inscriptionate anumite reguli stabilite de administratorul responsabil. Parcare subterana sau in cladire

Se instaleaza in apropierea unei parcari subterane sau in cladire.

Complex de servicii Acest indicator se afla amplasat in apropierea unui complex ce ofera conducatorilor auto diverse servicii (restaurant, hotel, telefon, service auto). Pe indicator se inscriptioneaza si distanta pana la respectivul complex. Zona rezidentiala Indicatorul alaturat se monteaza la intrarea in zonele rezidentiale. Sunt zone cu trafic mixt, atat pietonal cat si auto, ceea ce ii obliga pe conducatorii auto sa circule cu viteza de cel mult 20 km/h. Sfarsitul zonei rezidentiale

Se afla montat la iesirea din zonele rezidentiale.

Zona cu viteza recomandata 30 km/h In general se amplaseaza in zonele urbane, in care viteza inscrisa pe indicator este considerata ca fiind potrivita pentru circulatia in conditii de siguranta. Sfarsitul zonei cu viteza recomandata 30 km/h

Are rolul de a preciza sfarsitul zonei cu viteza recomandata.

Tunel e monteaza la intrarea intr-un tunel. Pe indicator poate fi inscrisa si lungimea tunelului. Sfarsit de tunel Indicatorul se aseaza la iesirea dintr-un tunel, marcand terminarea acestuia.

Imbarcare pe vagoane platforma de cale ferata Conducatorul auto va intalni acest indicator in zona de imbarcare pe vagoane platforma de cale ferata. La intalnirea acestui indicator conducatorul auto trebuie sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita. Imbarcare pe feribot Conducatorul auto va intalni acest indicator in zona de imbarcare pe ferry-boat. La intalnirea acestui indicator conducatorul auto trebuie sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita. Port

Se amplaseaza in apropierea unui port.

Gara

Se amplaseaza in apropierea unei gari.

Autogara Se amplaseaza in apropierea unei autogari. Inchirieri auto

Se amplaseaza in apropierea unui centru de inchirieri auto.

Plaja

Se instaleaza in apropierea unei plaje.

Zona de vanatoare Se monteaza in apropierea unei zone de vanatoare. Pe indicator poate fi si o sageata care indica directia spre acesta zona.

Zona de pescuit Se monteaza in apropierea unei zone de pescuit. Pe indicator poate fi si o sageata care indica directia spre acesta zona.

Centru viticol Se instaleaza in apropierea unui centru viticol. Pe indicator poate fi scrisa si distanta in metri pana la aceste zone.

Zona industriala Se instaleaza in apropierea unei zone industriale. Pe indicator poate fi scrisa si distanta in metri pana la aceste zone. Posta

Acest indicator se monteaza la 200 m de o posta.

Apa potabila

Acest indicator se monteaza la 200 m de o instalatie de apa potabila.

Loc de joaca pentru copii

Se instaleaza in apropierea unui loc special amenajat pentru copii.

Stadion Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in apropierea unui stadion. Pe indicator poate fi inscrisa si denumirea stadionului.

Supermarket Se amplaseaza in apropierea unui supermarket. Pe indicator poate fi inscriptionata si distanta la care se afla.

Acces internet Se amplaseaza in apropierea unui centru cu acces la internet. Pe indicator poate fi inscriptionata si distanta la care se afla. Teatru Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in apropierea unui teatru. Pe indicator poate fi inscrisa si denumirea teatrului.

Muzeu Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in apropierea unui muzeu. Pe indicator poate fi inscrisa si denumirea muzeului.

Cantar pentru autovehicule Se amplaseaza in apropierea unui cantar pentru autovehicule. Pe indicator poate fi inscriptionata si distanta la care se afla.

Control radar Se afla instalat in apropierea unui post de control al vitezei vehiculelor.

Informatii rutiere Are rolul de a informa conducatorul auto care sunt frecventele radio din zona respectiva.

Viteza recomandata Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza pe drumurile publice in care viteza inscrisa pe indicator este considerata ca fiind optima pentru circulatia in conditii de siguranta si pentru asigurare unui trafic fluent. Punct de informare turistica Informeaza conducatorul ca in apropiere se afla un punct de informare turistica.

Denumirea strazii Intrarea pe strada indicata

Numarul imobilului

1.6. Semnalizarea rutier: Indicatoarele de orientare


De obicei au form dreptunghiular sau ptrat i au fondul albastru sau verde. Presemnalizarea directiilor la o intersectie de drumuri din afara localitatii Este instalat la 100-200 m de o intersectie de drumuri. In general, se instaleaza la intersectii de drumuri judetene, nationale sau la intersectii de drumuri nationale cu drumuri judetene.

Presemnalizarea directiilor la o intersectie denivelata de drumuri In localitate se amplaseaza la 50-100 m de intersectia denivelata de drumuri, iar in afara localitatii la 100-200 m. In general, se instaleaza la intersectii de drumuri judetene, nationale sau la intersectii de drumuri nationale cu drumuri judetene. Presemnalizarea directiilor indicate

Poate fi intalnit in afara localitatilor, la 100-200 m de o intersectie. Are rolul de a informa conducatorul auto despre diferitele trasee pe care le poate urma.

Presemnalizarea traseului de evitare a localitatii Conducatorul auto va intalni acest indicator la 100-200 m de intersectia cu drumul de ocolire a localitatii (indicatorul marcand tocmai ruta ce permite evitarea localitatii). Pe indicator mai pot fi scrise si alte trasee, spre alte localitati importante.

Presemnalizarea directiilor intr-o intersectie cu sens giratoriu

Se monteaza in afara localitatilor, la 100-200 m de o intersectie cu sens giratoriu. Are rolul de a informa conducatorul auto asupra diferitelor trasee.

Drum inchis sau deschis circulatiei publice Se instaleaza pe drumurile publice pentru a-i informa pe conducatorii de vehicule daca un drum este deschis sau nu circulatiei publice. Presemnalizarea traseului de urmat in cazul unei restrictii de circulatie Conducatorul auto poate intalni acest indicator amplast la 100-200 m de intersectia cu drumul de evitare. Acest indicator poate fi montat si in orase, avand un caracter permanent (cand indicatorul este negru pe un fond alb) sau un caracter temporar (cand indicatorul este negru pe un fond galben). Presemnalizarea pe autostrada pentru parcare

Indicatorul alaturat se monteaza pe o autostrada pentru a indica conducatorilor auto spatiile special amenajate unde pot parca.

Presemnalizarea pe autostrada pentru spatiu de servicii

Are rolul de a preciza locul unde se afla spatiul de servicii, pe o autostrada.

Confirmarea directiei de mers pentru autostrada spre localitati mai importante si distantele pana la acestea

Presemnalizarea unui loc periculos, o intersectie sau o restrictie pe un drum lateral

In localitate se amplaseaza la 50-100 m, iar in afara localitatii la 100200 m de un loc periculos sau de o alta restrictie.

Presemnalizarea traseului de urmat in vederea efectuarii virajului la stanga Indicatorul se aseaza inainte unei intersectii, care precede o alta intersectie in care virajul la stanga este interzis. Are rolul de a orienta conducatorul de vehicul asupra traseului pe care trebuie sa-l urmeze daca vrea sa vireze la stanga. Banda rezervata circulatiei autovehiculelor de transport public de persoane Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in orase, pe drumurile cu mai multe benzi, pentru a informa conduatorul auto ca una dintre benzi este rezervata circulatiei autovehiculelor de transport public de persoane. Zona de actiune a indicatorului se termina la prima intersectie. Drum fara iesire

Se amplaseaza la intersectia drumului public cu un drum fara iesire.

Traseu de urmat pentru anumite categorii de vehicule

Se monteaza pe drumul public si are rolul de a-i orienta pe conducatorii fiecarei categorii de vehicule reprezentate pe indicator, asupra directiei pe care trebuie sa o urmeze: inainte

Traseu de urmat pentru anumite categorii de vehicule Se monteaza pe drumul public si are rolul de a-i orienta pe conducatorii fiecarei categorii de vehicule reprezentate pe indicator, asupra directiei pe care trebuie sa o urmeze: la dreapta Traseu de urmat pentru anumite categorii de vehicule

Se monteaza pe drumul public si are rolul de a-i orienta pe conducatorii fiecarei categorii de vehicule reprezentate pe indicator, asupra directiei pe care trebuie sa o urmeze: la stanga

Selectarea circulatiei pe directii de mers in apropierea intersectiei

Se instaleaza pe drumurile publice, cu mai multe benzi pe sens, pentru ca soferii auto sa se poata incadra din timp pe banda corespunzatoare directiei de mers pe care vor sa o urmeze.

Selectarea circulatiei pe directii de mers in apropierea intersectiei

Se instaleaza pe drumurile publice, cu mai multe benzi pe sens, pentru ca soferii auto sa se poata incadra din timp pe banda corespunzatoare directiei de mers pe care vor sa o urmeze.

Selectarea circulatiei pe directii de mers in apropierea intersectiei Se instaleaza pe drumurile publice, cu mai multe benzi pe sens, pentru ca soferii auto sa se poata incadra din timp pe banda corespunzatoare directiei de mers pe care vor sa o urmeze. Banda destinata ciurculatiei vehiculelor lente

Este amplasat pe drumurile publice si are rolul de a orienta conducatorii auto asupra benzii pe care se deplaseaza vehiculele lente, cu viteze mai mici decat cea inscriptionata pe panou.

Terminarea benzii de circulatie din dreapta a partii carosabile

Indicatorul se monteaza pe drumurile publice avand rolul de a-i obliga pe conducatorii ce se deplaseaza pe o banda care se termina sa acorde prioritate vehiculelor care circula pe banda pe care vor intra.

Terminarea benzii de circulatie din stanga a partii carosabile

Indicatorul se monteaza pe drumurile publice avand rolul de a-i obliga pe conducatorii ce se deplaseaza pe o banda care se termina sa acorde prioritate vehiculelor care circula pe banda pe care vor intra.

Viteza minima obligatorie pentru o banda de circulatie Poate fi intalnit pe drumurile publice avand rolul de a-i obliga pe conducatorii de vehicule sa se incadreze pe banda corespunzatoare vitezei cu care se deplaseaza. Viteza minima obligatorie pentru diferite benzi de circulatie

Poate fi intalnit pe drumurile publice avand rolul de a-i obliga pe conducatorii de vehicule sa se incadreze pe banda corespunzatoare vitezei cu care se deplaseaza.

Limite de viteza pentru diferite benzi de circulatie Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza pe drumurile cu mai multe benzi pe acelasi sens de circulatie. Are rolul de a-i obliga pe conducatorii auto sa circule cu o viteza mai mica decat cea inscrisa pe indicator pentru banda respectiva.

Banda de circulatie rezervata autovehiculelor de transport public de persoane

Acest indicator are rolul de a le interzice conducatorilor de vehicule sa circule pe benzile destinate exclusiv transportului public de persoane.

Directia spre localitatea indicata Se amplaseaza in intersectii pentru a informa conducatorii auto asupra directiei pe care trebuie sa o urmeze pentru a ajunge la localitatea inscriptionata pe indicator. Directia spre localitatea indicata

Se amplaseaza in intersectii pentru a informa conducatorii auto asupra directiei pe care trebuie sa o urmeze pentru a ajunge la localitatea inscriptionata pe indicator.

Directia spre localitatea indicata

Se amplaseaza in intersectii pentru a informa conducatorii auto asupra directiei pe care trebuie sa o urmeze pentru a ajunge la localitatea inscriptionata pe indicator.

Directia de urmat pentru autovehiculele destinate transportului de marfuri Conducatorul auto poate intalni acest indicator la inceputul unei localitati si pe parcurul acesteia. Are rolul de a informa conducatorii de autovehicule destinate transportului de marfuri asupra traseului pe care trebuie sa-l urmeze.

Directia spre obiectivul turistic Acest indicator are rolul de a-i informa pe turisti in ce directie se afla obiectivele turistice. Directia spre obiective locale

Indicatorul din imagine se monteaza in localitati pentru a informa conducatorii de vehicule asupra directiei pe care trebuie sa o urmeze pentru a ajunge la obiectivul local inscriptionat pe indicator.

Directia spre aeroport

Se monteaza la intersectia drumului public cu un drum de acces spre aeroport.

Directia de urmat in cazul devierii temporare a circulatiei

Este amplasat in intersectia de la care conducatorul auto trebuie sa urmeze o anumita directie in cazul devierii temporare a circulatiei.

Directia de urmat in cazul devierii temporare a circulatiei

Este amplasat in intersectia de la care conducatorul auto trebuie sa urmeze o anumita directie in cazul devierii temporare a circulatiei.

Drum national

Are rolul de a confirma ca drumul pe care se afla conducatorul auto. Numarul inscriptionat pe indicator reprezinta numarul drumului national.

Drum judetean

Are rolul de a confirma ca drumul pe care se afla conducatorul auto este un drum judetean. Numarul inscriptionat pe indicator reprezinta numarul drumului judetean.

Drum comunal

Se monteaza in vederea confirmarii ca drumul pe care se afla conducatorul auto este un drum comunal. Numarul inscriptionat pe indicator reprezinta numarul drumului comunal.

Drum deschis traficului international

Directia drumului deschis traficului international

Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in vederea confirmarii ca drumul pe care se afla conducatorul auto este un drum deschis traficului international.

Intrare in localitate Se amplaseaza la intrarea intr-o localitate, marcand inceputul acesteia. Intrare in localitate

Se afla montat la intrarea intr-o localitate. Se specifica si viteza maxima admisa in localitatea respectiva.

Iesire din localitate

Conducatorul auto va intalni acest indicator la iesirea dintr-o localitate, daca pe urmatorii 300 m nu este instalat un alt indicator care sa indice intrarea intr-o alta localitate.

Iesire din localitate

Se amplaseaza la iesirea dintr-o localitate.

Limita de judet

Se amplaseaza la intrarea intr-un judet, marcand granita judeteana.

1.5. Semnalizarea rutier: Indicatoarele de obligare


Indicatoarele de obligare au forma rotund i fond albastru. Inainte Indicatorul se monteaza cu cel mult 50 m inainte de o intersectie, obligand conducatorul auto sa circule pe directia indicata de sageata. Daca actioneaza asupra unei singure benzi, atunci se va instala deasupra benzii respective. Acest indicator actioneaza doar in intersectia inaintea careia este instalat. La dreapta Se instaleaza pe partea opusa intrarii intr-o intersectie sau suspendat in mijlocul intersectiei, obligand conducatorul auto sa vireze in directia indicata de sageata, dar fara a ocoli indicatorul. Indicatorul actioneaza numai in intersectia inaintea careia este instalat. La dreapta Se amplaseaza inaintea intrarii intr-o intersectie, obligand conducatorul auto sa vireze pe directia indicata de sageata, dupa ocolirea indicatorului. Zona de actiune a acestui indicator o constituie intersectia inaintea careia este instalat. Inainte sau la dreapta Conducatorul auto va intalni acest indicator inaintea intrarii intr-o intersectie, obligand conducatorul auto sa circule pe una din directiile indicate de sageti. Actioneaza doar in intersectia inaintea caruia este instalat. Ocolire Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza inaintea unui obstacol aflat pe partea carosabila, pe care conducatorul auto trebuie sa il ocoleasca in sensul indicat de sageata. Refugiile statiilor de tramvai sunt semnalizate cu astfel de indicatoare.

Ocolire Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza inaintea unui obstacol aflat pe partea carosabila, pe care conducatorul auto poate sa il ocoleasca pe ambele parti. Refugiile statiilor de tramvai sunt semnalizate cu astfel de indicatoare. Intersectie cu sens giratoriu Se amplaseaza inaintea unei intersectii cu sens giratoriu sau pe zona circulara din mijlocul intersectiei. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa acorde prioritate vehiculelor care circula in interiorul intersectiei. Pista pentru biciclete Are rolul de a preciza inceputul unei piste de biciclete pe care este permisa numai circulatia bicicletelor. Indicatoarul se monteaza si la intersectia pistei cu un drum public. Drum obligatoriu pentru categoria de vehicule

Drum pentru pietoni Acestui indicator permite numai circulatia pietonilor pe drumul inaintea caruia este instalat. Delimitarea pistelor pentru pietoni si biciclete Poate fi intalnit la inceputul unui sector de drum pe care este permisa numai circulatia pietonilor si a bicicletelor, acestia fiind obligati sa circule numai pe pista specifica pentru categoria din care fac parte. Delimitarea pistelor pentru pietoni si biciclete Poate fi intalnit la inceputul unui sector de drum pe care este permisa numai circulatia pietonilor si a bicicletelor, acestia fiind obligati sa circule numai pe pista specifica pentru categoria din care fac parte.

Viteza minima obligatorie Se monteaza in zona in care se impune o viteza de circulatie minima. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa circule cu o viteza superioara celei inscriptionate pe indicator, dar mai mica decat cea maxima legala admisa pe sectorul de drum respectiv. Sfarsitul vitezei minime obligatorii Se instaleaza in zona in care se termina sectorul de drum cu viteza minima obligatorie. Lanturi pentru zapada Se amplaseaza in zonele in care, pe timp de iarna, cand partea carosabila este acoperita de zapada, circulatia autovehiculelor este permisa numai daca cel putin doua roti sunt echipate cu lanturi pentru zapada. Directie obligatorie pentru vehicule care transporta marfuri periculoase La intalnirea acestor indicatoare vehiculele care transporta marfuri periculoase sunt obligate sa circule pe directia indicata de sageata: inainte Directie obligatorie pentru vehicule care transporta marfuri periculoase La intalnirea acestor indicatoare vehiculele care transporta marfuri periculoase sunt obligate sa circule pe directia indicata de sageata: la dreapta. Directie obligatorie pentru vehicule care transporta marfuri periculoase La intalnirea acestor indicatoare vehiculele care transporta marfuri periculoase sunt obligate sa circule pe directia indicata de sageata: la stanga

1.4. Semnalizarea rutier: Indicatoarele de interzicere sau restricie

Indicatoarele de interzicere sau restricie au forma rotund, contur rou i fond alb i interzic fie accesul pe un anumit sector de drum, fie efectuarea unor manevre. Semnificaia indicatoarelor de interzicere sau restricie este valabil, de regul, pn n prima intersecie sau pn cnd un alt mijloc de semnalizare rutier semnalizeaz sfritul zonei. Daca sunt instalate la intrarea ntr-o localitate, zona de aciune a indicatorului ine pn la ieirea din localitate. Frecvent, aceste indicatoare pot fi insoite de panouri adiionale. Accesul interzis In general, se amplaseaza pe drumurile cu sens unic, pe sensul pe care nu este permisa circulatia. Acest indicator poate fi insotit si de un panou aditional pe care sunt precizate categoriile de autovehicule care au voie sa intre pe sectorul de drum respectiv, carora nu li se adreseaza deci restrictia de fata. Circulatia interzisa in ambele sensuri Se amplaseaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor este interzis. Acest indicator poate fi insotit si de un panou aditional pe care sunt precizate categoriile de autovehicule exceptate. Accesul interzis autovehiculelor cu exceptia motocicletelor fara atas Este amplasat la intrarea pe drumurile publice pe care accesul tuturor autovehiculelor, cu exceptia motocicletelor fara atas si a mopedelor, este interzis. Accesul interzis motocicletelor Indicatorul acesta se amplaseaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul motocicletelor este interzis. Accesul interzis bicicletelor Se intalneste la intrarea pe drumurile publice pe care accesul bicicletelor este interzis. Accesul interzis ciclometrelor Se amplaseaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul mopedelor este interzis.

Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de marfuri Se instaleaza la inceputul drumurilor publice pe care accesul vehiculelor destinate transportului de marfuri este interzis. Acest indicator poate fi insotit si de un panou aditional pe care este inscrisa masa maxima autorizata. Vehiculele destinate transportului de marfuri care nu depasesc aceasta masa au voie sa circule pe sectorul de drum respectiv. Accesul interzis autovehiculelor cu remorca, cu exceptia celor cu semiremorca sau cu remorca cu o osie Indicatorul se instaleaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul autovehiculelor cu remorca, cu exceptia celor cu semiremorca sau cu remorca cu o osie, este interzis. Accesul interzis autobuzelor Indicatorul din imagine se monteaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul autobuzelor este interzis. Accesul interzis pietonilor Acest indicator intezice accesul pietonilor pe sectorul de drum public pe care este amplasat. Daca indicatorul se afla numai pe una dintre partile drumului, atunci circulatia pietonilor este interzisa numai pe acea parte. Pentru a se interzice accesul pietonilor pe ambele sensuri, se vor instala doua indicatoare, cate unul pe fiecare parte. Accesul interzis vehiculelor cu tractiune animala Se monteaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor cu tractiune animala este interzis. Accesul interzis vehiculelor impinse sau trase cu mana Indicatorul se aseaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor impinse sau trase cu mana este interzis. Accesul interzis tractoarelor si masinilor autopropulsate pentru lucrari Poate fi intalnit in localitatile rurale, pe drumurile publice pe care accesul tractoarelor si masinilor autopropulsate pentru lucrari este interzis.

Accesul interzis autovehiculelor Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor cu motor este interzis. Accesul interzis autovehiculelor si vehiculelor cu tractioune animala Se instaleaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul vehiculelor cu motor si a vehiculelor cu tractiune animala este interzis. Accesul interzis vehiculelor cu latimea mai mare de ? m Se amplaseaza pe sectoarele de drum cu latime redusa, precum si in intersectiile care preced aceste sectoare de drum. In cel de-al doilea caz, indicatorul este insotit de un panou aditional pe care este precizata distanta pana la locul periculos. Latimea inscrisa pe indicator este cu 0,8 m mai mica decat latimea libera de trecere asigurata pe sectorul de drum respectiv. Accesul interzis vehiculelor cu inaltimea mai mare de ?m Indicatorul alaturat se monteaza pe sectorul de drum cu inaltime mai mica de 5,10 m (capetele podurilor, pasaje inferioare, etc.), precum si in intersectia care il precede. In cel de-al doilea caz, indicatorul este insotit de un panou aditional pe care este precizata distanta pana la locul periculos. Inaltimea inscrisa pe indicator este cu 5 cm mai mica decat inaltimea de libera de trecere asigurata pe sectorul de drum respectiv. Accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de ?t Poate fi intalnit pe sectorul de drum pe care este interzis accesul vehiculelor cu o masa mai mare decat cea inscriptionata pe panou, precum si in intersectia care il precede. In cel de-al doilea caz, indicatorul este insotit de un panou aditional pe care este precizata distanta pana la locul periculos. Accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de ?t Are rolul de a preciza inceputul sectorului de drum pe care este interzis accesul vehiculelor cu o masa pe osie simpla mai mare decat cea inscriptionata pe panou.

Accesul interzis vehiculelor cu masa pe osie dubla mai mare de ?t Se instaleaza pe sectorul de drum pe care este interzis accesul vehiculelor cu o masa pe osie dubla mai mare decat cea inscriptionata pe panou. Accesul interzis vehiculelor cu masa pe osie tripla mai mare de ?t Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza pe sectorul de drum pe care este interzis accesul vehiculelor cu o masa pe osie tripla mai mare decat cea inscriptionata pe panou. Accesul interzis autovehiculelor sau ansamblurilor de vehicule cu lungimea mai mare de ?m Acest indicator se amplaseaza la intrarea pe drumurile publice pe care accesul autovehiculelor sau ansamblurilor de vehicule, cu lungimea mai mare decat cea inscriptionata pe panou, este interzis. Interzis autovehiculelor de a circula fara a mentine intre ele un interval de cel putin ?m Se instaleaza pe sectorul de drum unde trebuie pastrata o distanta minima intre autovehicule. Poate fi insotit de un panou aditional pe care este inscrisa lungimea sectorului de drum pe care se impune restrictia. Raza de actiune a indicatorului se termina la intalnirea indicatorului Sfarsitul tuturor restrictiilor. Interzis a vira la stanga Se afla instalat inaintea intersectiei in care se interzice virajul la stanga, deoarece pe drumul respectiv circulatia se desfasoara intr-un singur sens sau intrucat executarea virajului ar pune in pericol ceilalti participanti la trafic. Zona de actiune a indicatorului se termina dupa prima intersectie. Interzis a vira la dreapta Se afla instalat inaintea intersectiei in care se interzice virajul la dreapta, deoarece pe drumul respectiv circulatia se desfasoara intr-un singur sens sau intrucat executarea virajului ar pune in pericol ceilalti participanti la trafic. Zona de actiune a indicatorului se termina dupa prima intersectie.

Intoarcerea interzisa Are rolul de a interzice intoarcerea in zona respectiva, deoarece daca s-ar executa aceasta manevra ceilalti participanti la trafic ar putea fi pusi in pericol. Depasirea autovehiculelor, cu exceptia motocicletelor fara atas, intezisa La intalnirea acestui indicator depasirea autovehiculelor, cu exceptia motocicletelor fara atas, este interzisa. Conducatorul auto care intalneste acest indicator nu are voie sa depaseasca niciun vehicul cu motor, cu exceptia motocicletelor fara atas, insa are voie sa depaseasca vehicule simple (biciclete, vehicule cu tractiune animala, vehicule impinse sau trase cu bratul). Raza de actiune a indicatorului se termina la intalnirea indicatorului Sfarsitul interzicerii de a depasi sau Sfarsitul tuturor restrictiilor, daca pe acel sector de drum a mai fost stabilita vreo restrictie. De asemenea, zona de actiune a indicatorului Depasirea autovehiculelor, cu exceptia motocicletelor fara atas, intezisa mai poate fi limitata si de coltul primei intersectii pe sensul de mers (unde ii inceteaza practic actiunea). Depasirea interzisa autovehiculelor destinate transportului de marfuri Are rolul de a preciza inceputul sectorului de drum pe care depasirea este interzisa autovehiculelor destinate transportului de marfuri. Raza de actiune a indicatorului se termina la intalnirea indicatorului Sfarsitul interzicerii de a depasi sau Sfarsitul tuturor restrictiilor daca pe acel sector de drum a mai fost stabilita vreo alta restrictie. De asemenea, zona de actiune a indicatorului Depasirea interzisa autovehiculelor destinate transportului de marfuri mai poate fi limitata si de coltul primei intersectii pe sensul de mers. Limitare de viteza Este montat pe sectorul de drum unde viteza de circulatie a vehiculelor trebuie limitata. Zona de actiune incepe din dreptul indicatorului si se termina la intalnirea indicatorului Sfarsitul limitarii de viteza sau Sfarsitul tuturor restrictiilor. Daca indicatorul este insotit si de un panou cu numele localitatii, atunci limita de viteza este valabila pentru intreaga localitate.

Limitare de viteza diferentiata pe categorii de autovehicule Se amplaseaza pe sectorul de drum unde viteza de circulatie trebuie limitata pe categorii de autovehicule. Zona de actiune incepe din dreptul indicatorului si se termina la intalnirea indicatorului Sfarsitul tuturor restrictiilor. Daca acest indicator este insotit si de indicatorul de localitate, atunci limita de viteza este valabila pentru intreaga localitate. Claxonarea interzisa La intalnirea acestui indicator claxonarea este interzisa in intervalul orar 6.00 22.00 (intre 22.00 6.00 se interzice prin lege claxonarea in orice localitate). Poate fi insotit de indicatorul de localitate, caz in care restrictia se aplica pe intreg teritoriul localitatii. Vama Se amplaseaza inaintea punctului vamal. La intalnirea acestui indicator, conducatorul de vehicul este obligat sa opreasca la punctul vamal. Taxa de trecere Indicatorul se aseaza inaintea unei zone prin care trecerea este permisa numai dupa ce se plateste o taxa. Control Politie Conducatorul auto poate intalni acest indicator inaintea unei zone in care este prezenta politia. Sfarsitul tuturor restrictiilor Indicatorul din imagine se monteaza in zona in care se termina o restrictie (cand pentru aceasta nu exista un indicator specific) ori atunci cand se termina zona de actiune a doua sau mai multe indicatoare de restrictie. Sfarsitul limitarii de viteza Are rolul de a preciza sfarsitul sectorului de drum pe care era impusa limitarea de viteza.

Sfarsitul interzicerii de a depasi Este instalat in zona in care se termina interzicerea de a depasi.

Stationarea interzisa La intalnirea acestui indicator stationarea vehiculelor este interzisa. Zona de actiune a indicatorului inceteaza la cel mai apropiat colt de intersectie pe sensul de mers. Acest indicator poate fi insotit si de alte panouri aditionale care marcheaza inceputul, continuarea sau sfarsitul zonei de actiune (Inceputul zonei de actiune a indicatorului, Confirmarea zonei de actiune a indicatorului, Sfarsitul zonei de actiune a indicatorului) sau poate avea inscriptionate pe panou niste sageti cu aceeasi semnificatie. Oprirea interzisa Se afla instalat in locurile in care oprirea vehiculelor este interzisa. Zona de actiune a indicatorului inceteaza la cel mai apropiat colt de intersectie pe sensul de mers. Acest indicator poate fi insotit si de alte panouri aditionale care marcheaza inceputul, continuarea sau sfarsitul zonei de actiune (Inceputul zonei de actiune a indicatorului, Confirmarea zonei de actiune a indicatorului, Sfarsitul zonei de actiune a indicatorului) sau poate avea inscriptionate pe panou niste sageti cu aceeasi semnificatie. Stationare alternata Indicatorul alaturat se monteaza pe sectorul de drum in locurile in care stationarea vehiculelor este interzisa in zilele impare. Actiune a indicatorului inceteaza la cel mai apropiat colt de intersectie, pe sensul de mers. Indicatorul poate fi insotit si de alte panouri aditionale: Inceputul zonei de actiune a indicatorului, Confirmarea zonei de actiune a indicatorului, Sfarsitul zonei de actiune a indicatorului, sau poate avea inscriptionate pe panou niste sageti cu aceeasi semnificatie. Stationare alternata Indicatorul alaturat se monteaza pe sectorul de drum in locurile in care stationarea vehiculelor este interzisa in zilele pare. Actiune a indicatorului inceteaza la cel mai apropiat colt de intersectie, pe sensul de mers. Indicatorul poate fi insotit si de alte panouri aditionale: Inceputul zonei de actiune a indicatorului, Confirmarea zonei de

actiune a indicatorului, Sfarsitul zonei de actiune a indicatorului, sau poate avea inscriptionate pe panou niste sageti cu aceeasi semnificatie. Zona de stationare cu durata limitata Conducatorul auto va intalni acest indicator in locurile cu durata de stationare limitata. Poate fi insotit si de un panou aditional pe care sunt specificate intervalele de timp in care actioneaza indicatorul sau daca se percepe o taxa pentru stationare. Zona de actiune a indicatorului inceteaza la intalnirea indicatorului Sfarsitul zonei de stationare cu durata limitata. Sfarsitul zonei de stationare cu durata limitata Are rolul de a preciza sfarsitul zonei de stationare cu durata limitata.

Zona cu viteza limitata la 30 km/h Este instalat in zona in care viteza de circulatie trebuie limitata la 30 km/h. Sfarsitul zonei cu vitiza limitata la 30 km/h Este amplasat la sfarsitul zonei in care viteza de circulatie era limitata la 30km/h. Accesul interzis vehiculelor care transporta substante explozive sau usor inflamabile Se monteaza in locul in care accesul vehiculelor care transporta substante explozive sau usor inflamabile este interzis (in general in zonele intens populate sau in zonele unde prezenta unor astfel de substante ar constitui un pericol). Accesul interzis vehiculelor care transporta marfuri periculoase Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza in locul in care accesul vehiculelor care transporta marfuri periculoase este interzis.

Accesul interzis vehiculelor care transporta substante de natura sa polueze apele La intalnirea acestui indicator accesul vehiculelor care transporta substante de natura sa polueze apele este interzis.

1.3. Semnalizarea rutier: Indicatoarele de prioritate


Indicatoarele de prioritate au rol de a dirija circulaia. Cedeaza trecerea Se amplaseaza pe drumul public fara prioritate, la intersectia acestuia cu un drum public prioritar. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa se asigure ca pe drumul prioritar nu circula autovehicule, si abia apoi poate sa patrunda in intersectie. Daca pe drumul prioritar circula alte autovehicule, conducatorul auto este obligat sa opreasca pentru a le acorda prioritate. Oprire Indicatorul Oprire este instalat pe drumul public fara prioritate, la intersectia acestuia cu un drum public prioritar, cand vizibilitatea este redusa. Conducatorul de vehicul care intalneste acest indicator este obligat sa opreasca in locul cu vizibilitate maxima, fara a depasi coltul intersectiei, si sa acorde prioritate tuturor vehiculelor care circula pe drumul prioritar. Drum cu prioritate Indicatorul acesta se instaleaza la inceputul drumului cu prioritate sau inaintea intersectiilor cu un drum fara prioritate. Are rolul de a anunta conducatorul auto ca are prioritate in intersectiile in care va patrunde. Drumurile care intersecteaza drumul cu prioritate vor avea instalate unul dintre indicatoarele Oprire sau Cedeaza trecerea. Cand este amplasat inaintea unei intersectii, acest indicator poate fi insotit si de un panou aditional care va preciza directia drumului cu prioritate.

Sfarsitul drumului cu prioritate Indicatorul Sfarsitul drumului cu prioritate se amplaseaza la 50-200 m de locul unde inceteaza prioritatea indicatorului Drum cu prioritate, avand rolul de a informa conducatorul auto ca in urmatoarea intersectie in care va patrunde, toate drumurile vor fi de aceeasi categorie si se va aplica regula prioritatii de dreapta. Prioritate pentru circulatia din sens invers Se monteaza pe sectoarele de drum ingustat unde nu au loc sa circule doua vehicule unul pe langa celalalt, fiind precedat de indicatorul Drum ingustat. La intalnirea acestui indicator, conducatorul autovehiculului pierde prioritatea fata de toate autovehiculele care circula din sens opus. Acest indicator poate fi insotit si de un panou aditional pe care sunt precizate categoriile de autovehicule carora li se adreseaza acest indicator. Prioritate fata de circulatia din sens invers Montat pe sectoarele de drum ingustat unde nu au loc sa circule doua vehicule unul pe langa celalalt indicatorul din imagine este precedat de indicatorul Drum ingustat. La intalnirea acestui indicator, conducatorul autovehiculului are prioritatea fata de toate autovehiculele care circula din sens opus.

1.2. Semnalizarea rutier: indicatoarele de avertizare


Semnalizarea rutier se realizeaza prin:

indicatoare marcaje sisteme de semnalizare luminoasa sau sonora alte dispozitive speciale

Indicatoarele se instaleaz, de regul, pe partea dreapt a sensului de mers. Exist situaii n care se pot instala sau repeta i pe partea stng a sensului de mers. Indicatoarele rutiere poti fi nsoite de panouri adiionale.

Semnificaia unui indicator este valabil pe ntreaga lime a prii carosabile. Cnd indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor este valabil numai pentru banda sau benzile semnalizate. Pentru a fi vizible i noaptea, indicatoarele rutiere sunt reflectorizante, luminoase sau luminate.

Indicatoarele de avertizare
Indicatoarele de avertizare au forma triunghiular cu vrful n sus, contur rou i fond alb. Rolul acestora este de a avertiza conducatorul autovehiculului asupra existenei unor locuri periculoase sau a unor puncte caracteristice. Semnificaia indicatorului de avertizare ncepe din locul unde este amplasat. ntalnirea acestora impune reducerea vitezei i sporirea ateniei. Curba la stanga Este amplasat la cel mult 200 m de o curba la stanga. Canducatorul trebuie sa circule cu viteza redusa in curbe, iar daca vizibilitatea este redusa, toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea) sunt interzise. Curba la dreapta Este amplasat la cel mult 200 m de o curba la dreapta. Canducatorul trebuie sa circule cu viteza redusa in curbe, iar daca vizibilitatea este redusa, toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea) sunt interzise. Curba dubla sau o succesiune de mai multe curbe, prima la stanga Indicatorul din imagine se instaleaza atunci cand urmeaza o succesiune de curbe, daca distanta dintre acestea e mai mica de 250 m. Se amplaseaza la 100-200 m inaintea primei curbe. Aceste indicatoare pot fi insotite si de panouri aditionale, pe care este specificata distanta pana la terminarea sectorului de drum periculos, daca lungimea acestuia depaseste 1000 m. Canducatorul trebuie sa circule cu viteza redusa in curbe, iar daca vizibilitatea este redusa, toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea) sunt interzise. Curba dubla sau o succesiune de mai multe curbe, prima la dreapta Indicatorul din imagine se instaleaza atunci cand urmeaza o succesiune de curbe, daca distanta dintre acestea e mai mica de 250 m. Se amplaseaza la 100-200 m inaintea primei curbe. Aceste

indicatoare pot fi insotite si de panouri aditionale, pe care este specificata distanta pana la terminarea sectorului de drum periculos, daca lungimea acestuia depaseste 1000 m. Canducatorul trebuie sa circule cu viteza redusa in curbe, iar daca vizibilitatea este redusa, toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea) sunt interzise. Curba deosebit de periculoasa Acest indicator se monteaza in curbe cu raze mai mici de 100 m, sensul sagetilor indicand sensul virajului. Canducatorul trebuie sa circule cu viteza redusa in curba, toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea) fiind interzise. Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase Se instaleaza cate 5 astfel de panouri in curbe cu raze mai mici de 100 m sau in curbe periculoase precedate de aliniamente mai lungi de 1000 m. Sunt amplasate in zona exterioara a curbelor, varful sagetilor indicand sensul virajului. Coborare periculoasa Indicatorul alaturat se amplaseaza la 100-200 m de inceputul sectorului de drum, cand panta depaseste 7%. Conducatorul auto nu este obligat sa reduca viteza, dar nu are voie sa stationeze pe toata lungimea pantei. Daca, in varful pantei, vizibilitatea este redusa sub 50 m, toate manevrele sunt interzise. Daca drumul nu este suficient de lat pentru a permite trecerea a doua vehicule unul pe langa celalalt, are prioritate cel care urca fata de cel care coboara. Urcare cu inclinare mare Se instaleaza la 100-200 m de inceputul sectorului de drum, cand panta depaseste 7%. Conducatorul auto nu este obligat sa reduca viteza, dar toate manevrele sunt interzise. Daca drumul nu este suficient de lat pentru a permite trecerea a doua vehicule unul pe langa celalalt, avand prioritate cel care urca fata de cel care coboara. Drum ingustat pe ambele parti Indicatoarele din imaginile alaturate se amplaseaza la 100-200 m de locul in care sectorul de drum incepe sa se ingusteze pe ambele parti cu cel putin jumatate de metru. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza, iar manevrele de oprire, stationare, mersul inapoi si intoarcerea sunt interzise.

Indicatorul poate fi insotit si de indicatoare pentru reglementarea prioritatii de drum ingustat. In acest caz toate manevrele sunt interzise (inclusiv depasirea) . Drum ingustat pe partea dreapta Indicatoarele din imaginile alaturate se amplaseaza la 100-200 m de locul in care sectorul de drum incepe sa se ingusteze pe partea dreapta cu cel putin jumatate de metru. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza, iar manevrele de oprire, stationare, mersul inapoi si intoarcerea sunt interzise. Indicatorul poate fi insotit si de indicatoare pentru reglementarea prioritatii de drum ingustat. In acest caz toate manevrele sunt interzise (inclusiv depasirea) . Drum ingustat pe partea stanga Indicatoarele din imaginile alaturate se amplaseaza la 100-200 m de locul in care sectorul de drum incepe sa se ingusteze pe partea stanga cu cel putin jumatate de metru. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza, iar manevrele de oprire, stationare, mersul inapoi si intoarcerea sunt interzise. Indicatorul poate fi insotit si de indicatoare pentru reglementarea prioritatii de drum ingustat. In acest caz toate manevrele sunt interzise (inclusiv depasirea) . Acostament periculos

Drum aglomerat La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa pastreza o distanta de siguranta fata de vehiculul care se deplaseaza in fata sa. Se amplaseaza pe drumurile publice pe care traficul este intens. Tunel Indicatorul din imagine se gaseste la 50-200 m de intrarea in tunel. In tunel, conducatorul auto este obligat se reduca viteza si toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea) sunt interzise.

Pod mobil Se amplaseaza la 100-200 m de podul mobil. Daca podul este ridicat, oprirea este obligatorie. Pe pod, conducatorul auto este obligat se reduca viteza si sunt interzise toate manevrele (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea). Iesire spre un chei sau mal abrupt Se amplaseaza la 100-200 m de chei sau mal abrupt pentru a atentiona conducatorul auto ca, pe directia inainte, drumul se termina deasupra cheiului sau malului abrupt. Drum cu denivelari Acest panou se amplaseaza la 50-200 m de locul periculos. Daca lungimea sectorului de drum depaseste 0,3 km, indicatorul este insotit de un panou aditional pe care este specificata lungimea sectorului de drum cu denivelari. La intalnirea acestui indicator conducatorii auto sunt obligati sa reduca viteza. Denivelare pentru limitarea vitezei

Drum lunecos Se afla montat la 100-200 m de sectorul periculos. Conducatorul auto este obligat sa reduca viteza, sa circule cu atentie sporita, sa nu bruscheze volanul si comenzile autovehiculului, si sa evite folosirea franelor. Improscare cu pietris Se amplaseaza la 100-200 m de sectorul de drum periculos. Poate fi insotit de indicatorul Interzis autovehiculelor de a circula fara a mentine intre ele un interval de cel putin ? m, deoarece exista riscul ca pietrisul de pe partea carosabila sa fie aruncata de rotile vehiculului catre ceilalti participanti la trafic. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa pastreze o distanta fata de vehiculul care circula in fata sa

Caderi de pietre Este instalat la 100-200 m de locul periculos. Poate fi insotit de un panou aditional pe care este inscriptionata lungimea sectorului de drum periculos, daca acesta depaseste 300 m. Conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita. Presemnalizare trecere pietoni Se instaleaza la 50-200 m de o trecere de pietoni, pe drumurile intens circulate, pe sectoarele de drum unde vizibilitatea este redusa sau in afara localitatilor. Conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita. Acest indicator nu se instaleaza cand locul amplasarii sale coincide cu locul amplasarii indicatorului Copii. Copii Conducatorii auto intalnesc acest indicator pe sectoarele de drum frecvent circulate de copii (aflate in imediata apropiere a gradinitelor, scolilor si a locurilor de joaca). Conducatorul este obligat sa reduca viteza sub 30 km/h in intervalul 7-22 si sa circule cu atentie sporita. Biciclisti Se amplaseaza la 100-200 m de locul in care drumul public se intersecteaza cu o pista pentru biciclisti. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza. Animale Acest indicator se monteaza la 100-200 m de sectorul de drum periculos, unde exista riscul ca animalele sa traverseze sau sa circule pe drumul public. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita. Animale Acest indicator se monteaza la 100-200 m de sectorul de drum periculos, unde exista riscul ca animalele sa traverseze sau sa circule pe drumul public. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita.

Lucrari Indicatorul triunghiular din imagine se instaleaza la 20-200 m de sectorul de drum pe care se executa lucrari. Fondul de culoare galbena semnifica caracterul temporar al lucrarii. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza. Semafoare Indicatorul se instaleaza la 30-200 m de locul in care se afla semaforul, daca se considera ca prezenta semaforului ar putea surprinde conducatorii auto. Aeroport Se amplaseaza pe drumurile publice ce trec pe sub culoarele aeriene din apropierea aeroporturilor, pentru a atentiona conducatorul auto de zgomotul puternic sau de zborurile la joasa inaltime a avioanelor. Vant lateral Acest indicator este amplaseaza in locurile unde exista frecvent curenti puternici de aer care pot afecta circulatia rutiera. Conducatorii auto trebuie sa fie atenti la trecerea pe langa un autovehicul cu gabarit mare deoarece se poate forma fenomenul de absorbtie. Circulatie in ambele sensuri Indicatorul din imagine este intalnit la iesirea de pe un drum public cu sens unic. Are rolul de a atentiona conducatorul auto ca pe sectorul de drum urmator se va circula in ambele sensuri.. Alte pericole Se amplaseaza cu 50-200 m inaintea locului periculos, in orice situatie periculoasa care nu este prevazuta cu un indicator de avertizare specific. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa circule cu atentie sporita. Accident

Intersectie de drumuri Este amplasat numai in afara localitatilor, la 50-200 m inaintea unei intersectii nedirijate de drumuri din aceeasi categorie. Intersectie cu un drum fara prioritate Se instaleaza in afara localitatilor, pe drumurile cu prioritate, la 100200 m de intersectia cu un drum fara prioritate si are rolul de a confirma prioritatea celui care intalneste acest indicator. Intersectie cu un drum fara prioritate Se instaleaza in afara localitatilor, pe drumurile cu prioritate, la 100200 m de intersectia cu un drum fara prioritate si are rolul de a confirma prioritatea celui care intalneste acest indicator. Intersectie cu un drum fara prioritate Se instaleaza in afara localitatilor, pe drumurile cu prioritate, la 100200 m de intersectia cu un drum fara prioritate si are rolul de a confirma prioritatea celui care intalneste acest indicator. Intersectie cu un drum fara prioritate, decalate Se instaleaza in afara localitatilor, pe drumurile cu prioritate, la 100200 m de intersectia cu un drum fara prioritate si are rolul de a confirma prioritatea celui care intalneste acest indicator. Presemnalizare intersectie cu sens giratoriu Se amplaseaza cu 50-200 m inaintea intersectiilor cu sens giratoriu. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza. Trecere la nivel cu o cale ferata cu bariere sau semibariere Se amplaseaza la 50 m (in oras)/ 150 m (in afara localitatilor) inainte de trecerea la nivel cu o cale ferata cu bariere sau semibariere. Conducatorul auto este obligat sa reduca viteza la intalnirea acestui indicator. In oras, amplasarea indicatorului se va face pe acelasi stalp cu panoul suplimentar cu o dunga rosie oblica, iar in afara orasului pe panoul suplimentar cu trei dungi rosii oblice.

Trecere la nivel cu o cale ferata fara bariere Indicatorul din imaginea alaturata se amplaseaza la 50 m (in oras) / 150 m (in afara localitatilor) inainte de trecerea la nivel cu o cale ferata fara bariere. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa opreasca, inainte de a traversa calea ferata, pentru a se asigura. Trecere la nivel cu linii de tramvai Se amplaseaza cu 50-200 m inaintea intersectiilor in care tramvaiele urmeaza sa vireze la dreapta ori la stanga. La intalnirea acestui indicator, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza si sa acorde prioritate tramvaiului. Baliza directionala care indica ocolirea obstacolului prin stanga Indicatorul alaturat avertiza conducatorul de vehicul ca obstacolul intalnit se va ocoli pe partea stanga. Baliza directionala care indica ocolirea obstacolului prin dreapta Indicatorul alaturat avertiza conducatorul de vehicul ca obstacolul intalnit se va ocoli pe partea dreapta. Baliza bidirectionala Avertizeaza conducatorul de vehicul ca va intalni obstacole pe drumul public, atat pe partea drapta, cat si pe partea stanga, iar circulatia se va face prin mijloc. Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu o cale ferata Este montat inaintea trecerii la nivel cu calea ferata. Primul panou (cel cu trei dungi) se monteaza la 150 m de calea ferata, al doilea (cel cu doua benzi) la 100 m, iar ultimul (cel cu o singura banda) la 50 m de calea ferata. La intalnirea indicatorului cu trei benzi, conducatorul auto este obligat sa reduca viteza. La intalnirea ultimului indicator, cel cu o singura banda, conducatorul auto nu mai are voie sa execute nicio manevra (depasirea, oprirea, stationarea, mersul inapoi, intoarcerea). In oras, din cauza conditiilor de trafic, nu se instaleaza decat cel de-al treilea panou.

Panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostrazi Panourile din imagine se monteaza la 300 m (primul panou), 200 m (al doilea panou) si la 100 m (al treilea panou) de urmatoare bifurcatie de pe o autostrada. Trecere la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere Amplasate la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere indicatoarele obliga conducatorul de vehicul sa opreasca in locul cu vizibilitate maxima, dar fara a depasi acest indicator, pentru a se asigura ca nu se apropie niciun tren. Trecere la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere Amplasate la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere indicatoarele obliga conducatorul de vehicul sa opreasca in locul cu vizibilitate maxima, dar fara a depasi acest indicator, pentru a se asigura ca nu se apropie niciun tren. Trecere la nivel cu o cale ferata simpla fara bariere Amplasate la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere indicatoarele obliga conducatorul de vehicul sa opreasca in locul cu vizibilitate maxima, dar fara a depasi acest indicator, pentru a se asigura ca nu se apropie niciun tren. Trecere la nivel cu o cale ferata dubla fara bariere Amplasate la 6-10 m de trecerea la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere indicatoarele obliga conducatorul de vehicul sa opreasca in locul cu vizibilitate maxima, dar fara a depasi acest indicator, pentru a se asigura ca nu se apropie niciun tren.

1.1. Drumul public


Drumul public este calea de comunicaie terestr, cu excepia cilor ferate, special amenajat pentru traficul pietonal i rutier, deschis circulatiei publice. Drumurile care sunt nchise circulaiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripii vizibile.

Pri componente

partea carosabil poriunea din platforma drumului destinat circulaiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe pri carosabile complet separate una de cealalt printr-o zon despritoare sau prin diferen de nivel

acostamentul fia lateral cuprins ntre limita prii carosabile i marginea platformei drumului; este specific drumului public din localitile rurale i este destinat circulaiei pietonilor sau a animalelor precum i pentru oprirea sau staionarea voluntar a vehiculelor anurile sau rigolele amenajarea lateral dispus la marginea platformei drumului; trotuarul spaiul din partea lateral a drumului, separat n mod vizibil de partea carosabil prin diferen sau fr diferen de nivel, destinat circulaiei pietonilor.

Orice drum are dou sensuri (dus i ntors) sau un singur sens (sens unic). Fiecare sens poate avea una sau mai multe benzi.

Axul drumului este o linie imaginar sau un marcaj care departe cele dou sensuri de circulaie. Marcajul poate fi discontinuu, continuu sau mixt. Exist cazuri n care axul drumului coincide cu mijlocul drumului cu axa de simetrie.

Drumul n aliniament este drumul n linie dreapt.

Drumul n curb este segmentul de drum cuprins ntre dou drumuri n aliniament.

Drumul n palier este drumul n acelai plan. Drumul cu decliviti este:


n ramp cnd urcm n pant cnd coborm

Categorii de drumuri

1. Drumuri de Interes Naional

Autostrada - drum naional de mare capacitate i vitez, rezervat exclusiv circulaiei autovehiculelor, care nu servete proprieti riverane, prevzut cu dou cai unidirecionale separate printr-o zon median (gard, marcaj, spaii verzi, etc), avnd cel puin dou benzi de circulaie pe sens i o band de urgen i care nu se intersecteaz la acelai nivel cu alte drumuri sau ci ferate. Manevre interzise pe autostrad: Oprirea, staionarea, ntoarcerea, mersul napoi. Limita maxim de vitez: 130 km/h Expres - drum destinat circulaiei automobilelor, semnalizat prin indicatorul Drum pentru automobile. Manevre interzise pe drum expres: Oprirea, staionarea, ntoarcerea, mersul napoi. Limita maxim de vitez: 100 km/h n afara localitilor i 50 km/h n localiti

European - drum care face legatura ntre dou sau mai multe state. Bornele kilometrice sunt marcate cu culoare verde. Manevre interzise pe drumul european: Oprirea, staionarea, ntoarcerea, mersul napoi. Limita maxim de vitez: 100 km/h n afara localitilor i 50 km/h n localiti

Naional - drum care face legtura ntre capital i municipii. Bornele kilometrice sunt marcate cu culoarea roie. Limita maxim de vitez: 90 km/h n afara localitilor i 50 km/h n localiti

Judeean Drumurile de interes judeean fac parte din proprietatea public a judeului i cuprind dumuri judeene care asigur legtura ntre reedinele de jude cu oraele, reedinele de comune, staiuni, obictive turistice, aeroporturi, porturi etc. Bornele kilometrice sunt semnalizate prin culoarea albastr. Limita maxim de vitez: 90 km/h n afara localitilor i 50 km/h n localiti

Comunal - asigur legturile ntre reedina de comun cu satele componente sau cu alte sate, ntre oraul cu satele care i aparin i cu alte sate. Este semnalizat prin culoarea galben pe bornele kilometrice. Strzile sunt drumuri publice din interiorul localitilor, indiferent de denumire: strad, bulevard, cale, chei, splai, osea, alee, fundtura, uli etc. Drumuri de utilitate privat

Sunt administrate de persoanele care le au n proprietate (forestiere, miniere, agricole, etc). Banda de circulaie: este subdiviziunea londigudinal a prii carosabile, delimitat prin marcaje rutiere sau nu, cu o laime suficient pentru deplasarea unui ir de vehicule. Aceasta poate fi:- destinat anumitor tipuri de vehicule (ex: autobuz); pe acest tip de banda sunt interzise toate manevrele; destinat vehiculelor lente care din anumite motive nu se pot deplasa cu viteza traficului; banda de accelerare/decelerare pentru ieirea/intrarea pe autostrzi. banda de stocare pentru oprirea mai multor vehicule, n vederea acordrii prioritii circulaiei din sens opus la efectuarea virajului la stnga; cu circulaie reversibil, semaforizate, delimitate cu marcaj cu linie dubl discontinu, destinate circulaiei fie ntr-un sens fie n cellalt, n funcie de intensitatea traficului; de urgen banda din dreapta de pe autostrad, destinat staionrii autovehiculelor n cazuri justificate, precum i circulaiei autovehiculelor cu regim prioritar aflate n misiuni de urgen.

NTOARCEREA I MERSUL NAPOI


Conductorul de vehicul care execut o manevr de schimbare a direciei de mers, de ieire dintrun rnd de vehicule staionate sau de intrare ntr-un asemenea rnd, de trecere pe o alt band de circulaie, de virare spre stnga sau dreapta, ntoarcere sau mers napoi este obligat s se asigure c manevra se poate efectua fr s perturbe circulaia ori s pun n pericol sigurana celorlali participani la trafic i s semnalizeze. Semnalizarea schimbrii direciei trebuie meninut pe toat durata manevrei. Distana de la care se semnalizeaz este de 50 m n localitate i 100 m n afara localitii, aceste valori reprezentnd distana dintre locul n care se semnalizeaz i locul n care ncepe manevra. ntoarcerea se poate efectua: - prin manevre nainte i napoi; - prin viraj. Pentru a putea ntoarce vehiculul de pe un sens de mers pe cellalt, conductorul acestuia este obligat s se asigure c din fa, din spate sau din lateral nu circul n acel moment niciun vehicul i s semnalizeze. Se interzice ntoarcerea vehiculului n urmtoarele situaii: - n zona de aciune a indicatorului ntoarcerea interzis;

- n locurile n care este interzis oprirea voluntar a vehiculelor, cu excepia interseciilor n care manevra se poate efectua prin viraj; - n interseciile n care este interzis virajul la stnga, precum i n cele n care ntoarcerea se poate efectua numai prin manevre nainte i napoi; - pe trecerile pentru pietoni semnalizate; - pe drumurile cu sens unic i autostrzi; - n locurile unde soliditatea drumului nu permite. Pentru efectuarea manevrei de mers napoi conductorul unui vehicul este obligat s se asigure c manevra se poate efectua fr pericol pentru ceilali participani la trafic i s semnalizeze. Semnalizarea se realizeaz n mod automat, la introducerea manetei de viteze n treapta corespunztoare mersului napoi, prin aprinderea unei lumini speciale (albe) n spatele vehiculului. Se recomand dotarea autovehiculelor i cu dispozitive sonore pentru semnalizarea manevrei. Se interzice mersul napoi cu vehiculul n urmtoarele situaii: - pe o distan mai mare de 50 m; - la ieirea de pe proprieti alturate drumului public (din garaje, curi, parcri); - n toate situaiile n care ntoarcerea este interzis, cu excepia drumurilor cu sens unic. - n locurile n care vizibilitatea n spate este mpiedicat, manevra se poate efectua numai cnd conductorul vehiculului este dirijat de cel puin o persoan aflat n afara vehiculului.

OPRIREA I STAIONAREA
Oprirea este imobilizarea voluntar a unui vehicul pe drumul public cu o durat de pn la 5 minute. Peste aceast durat, imobilizarea se consider staionare. Parcarea este staionarea vehiculelor n spaii special amenajate, semnalizate cu indicatoare i marcaje. Imobilizarea poate s fie: - voluntar (se face la dorina conductorului vehiculului); - involuntar (se face pentru a respecta prevederile legislaiei rutiere sau pentru a evita producerea unui accident). Pentru efectuarea acestor manevre, conductorii de vehicule trebuie s se asigure c acestea se fac fr pericol pentru ceilali participani la trafic i s semnalizeze. Semnalizarea se face cu luminile indicatoare de direcie (intermitente de semnalizare) stnga sau dreapta, funcie de partea pe care se efectueaz manevra i luminile roii de stop pe frn. Reguli pentru efectuarea opririi: - se face, de regul, pe partea dreapt a drumului, lng i paralel cu marginea acestuia, pe un singur rnd; - pe drumurile cu sens unic, oprirea se poate efectua i pe partea stng, cu condiia s rmn o band liber pentru circulaie; - motocicletele fr ata, mopedele i bicicletele pot fi oprite i pe dou rnduri; - n afara localitilor, oprirea se face n afara prii carosabile, i cnd nu este posibil, ct mai aproape de marginea din dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia.

Nu se consider oprire: - imobilizarea vehiculului att timp ct este necesar pentru mbarcarea sau debarcarea unor persoane, dac nu se perturb circulaia pe drumul public respectiv; - imobilizarea autovehiculului cu masa total maxim autorizat de pn la 3,5 tone, att timp ct este necesar pentru distribuirea de mrfuri alimentare la unitile comerciale. Pentru autovehiculele de transport mrfuri cu masa total maxim autorizat mai mare de 3,5 tone se vor stabili programe sau intervale orare pe timpul nopii, n care se permite oprirea sau staionarea pentru distribuirea mrfurilor. Se interzice oprirea voluntar n urmtoarele situaii: - n curbe i n alte locuri unde vizibilitatea se reduce sub 50 m; - pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele Drum ngustat, Prioritate pentru circulaia din sens invers, Prioritate fa de circulaia din sens invers; - pe poduri, pe i sub pasaje denivelate, pe viaducte, n tuneluri; - n intersecii, dirijate sau nedirijate, inclusiv n cele cu sens giratoriu, precum i n zona de preselecie cu marcaj continuu, iar n lipsa acestuia la mai puin de 25 m de colul interseciei; - pe trecerile la nivel cu calea ferat curent i la o distan mai mica de 50 m nainte i dup acestea; - pe trecerile pentru pietoni semnalizate cu indicator sau marcaj, ori la mai puin de 25 m nainte i dupa acestea; - n staiile mijloacele de transport public de persoane, precum i la mai puin de 25 m nainte i dup acestea; - n zona de aciune a indicatorului Oprirea interzis; - n locurile unde este interzis depirea; - n locul n care se mpiedic vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos; - pe pistele obligatorii pentru pietoni sau bicicliti, ori pe benzile rezervate unor categorii de vehicule, semnalizate ca atare; - n dreptul marcajului continuu, n cazul n care conductorul altui vehicul care circul n acelai sens cu el, ar fi obligat s treac peste acest marcaj; - n dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabil, dac prin aceasta se stnjenete circulaia a dou vehicule venind din sensuri opuse; - pe platforma cii ferate industriale sau de tramvai, ori la mai puin de 50 m de acestea, dac circulaia vehiculelor pe ine ar putea fi stnjenit sau mpiedicat; - pe partea carosabil a autostrzilor, drumurilor expres i naional-europene; - pe pistele pentru biciclete; - pe trotuar, dac nu se asigur spaiu de cel puin un metru pentru circulaia pietonilor. Se interzice staionarea voluntar a vehiculelor, n urmtoarele situaii: - n toate cazurile n care este interzis oprirea voluntar; - n zona de aciune a indicatorului Staionarea interzis i a marcajelor cu aceast semnificaie (linia continu la marginea prii carosabile i linia n zigzag); - pe drumurile publice cu o lime mai mic de 6 m; - n dreptul cilor de acces care deservesc proprieti alturate; - n pante i rampe; - n zona de aciune a indicatoarelor Staionarea alternant, n alt zi sau perioad dect cea permis; - n zona de aciune a indicatoarelor Zon de staionare cu durat limitat, peste durata stabilit.

Acolo unde este interzis numai staionarea nu se mai interzice alt manevr. Orice vehicul care staioneaz pe timpul nopii pe partea carosabil a unui drum public neiluminat, trebuie semnalizat cu lumini de poziie (staionare). Se interzice staionarea pe drumurile publice n timpul nopii a tractoarelor, a remorcilor, a mopedelor, a bicicletelor, a mainilor i utilajelor autopropulsate pentru lucrri de construcii, agricole sau forestiere, a vehiculelor cu traciune animala, a celor trase sau mpinse cu mna. Se interzice staionarea pe trotuar. Administratorul drumului poate permite oprirea sau staionarea pe trotuar (zone semnalizate cu indicatorul Parcare, numai aa cum arat acesta, parial sau total pe trotuar), cu respectarea marcajului iar n lipsa acestuia, numai dac rmne un culoar liber de un metru pentru pietoni, pe partea opus prii carosabile. Se interzice folosirea luminilor de avarie sau a triunghiurilor reflectorizante pentru a masca o pan n locurile unde oprirea sau staionarea sunt interzise. Conductorii de vehicule imobilizate pe drumurile publice, care se ndeprteaz de acestea, sunt obligai s opreasc motorul, s introduc maneta de viteze ntr-o treapt inferioar i s acioneze frna de ajutor (frna de mn). La imobilizarea involuntar n pant sau ramp, pe lng obligaiile de mai sus, roile directoare trebuie bracate (virate). Este recomandat ca oprirea s se efectueze n locuri n care vehiculul s fie vizibil pentru ceilali participani la trafic, dup o asigurare prealabil i semnalizarea din timp a manevrei. Durata opririi s fie limitat la strictul necesar, pentru c se stnjenete circulaia. Frnarea s fie progresiv, cu apsarea repetat a pedalei de frn, pentru atenionarea vehiculelor din spate.

DEPIREA VEHICULELOR
Depirea este manevra prin care un vehicul trece naintea altui vehicul ori pe lng un obstacol, aflat pe acelai sens de circulaie, prin (schimbarea direciei de mers i) ieirea de pe banda de circulaie sau din irul de vehicule n care s-a aflat iniial. Conductorul vehiculului care se angajeaz n depire trebuie s se asigure c vehiculul care circul n faa sau n spatele lui nu a iniiat o asemenea manevr. Atunci cnd prin manevra de depire se trece de axa care separ sensurile de mers, conductorii de vehicule trebuie s se asigure c din sens opus nu se apropie un vehicul i c dispun de spaiu suficient pentru a reintra pe banda iniial. Manevra de depire este una din cele mai periculoase i dificile, deoarece se execut la viteze ridicate i implic cel puin doi participani la trafic. Aceast manevr trebuie executat numai dac este absolut necesar. Nu se recomand depirea dac urmeaz o manevr de oprire, schimbare de direcie sau reducerea vitezei. Depirea se efectueaz, de regul, pe partea stng. Vehiculele ai cror conductori au semnalizat i s-au ncadrat corespunztor schimbrii direciei de deplasare la stnga, se depesc pe partea dreapt, dac ntre ele i acostamentul drumului sau bordur exist suficient loc pentru efectuarea manevrei. Tramvaiele se depesc, de regul, pe partea dreapt. Tramvaiele n mers pot fi depite i pe partea stng dac drumul public este cu sens unic sau dac ntre ina din dreapta i bordur nu exist spaiu suficient pentru manevr. Etapele depirii:

- Pregtirea manevrei; - Depirea propriu-zis; - Revenirea. Pentru executarea manevrei de depire este necesar s se aib n vedere cteva activiti, ncadrate n etapele de mai sus: - Sesizarea vehiculului ce urmeaz a fi depit i aprecierea vitezei de deplasare a acestuia; - Aprecierea spaiului sau a timpului necesar pentru efectuarea manevrei (n literatura de specialitate se dau valori n funcie de vitezele de deplasare ale celor dou vehicule, dar sunt greu de reinut i aplicat; aprecierea spaiului necesar trebuie s fie o deprindere dobndit prin exerciiu practic); - Asigurarea temeinic pentru evitarea unei coliziuni cu vehiculul din fa, din spate sau cel depit; - Semnalizarea manevrei (50 m n localiti i 100 m n afara acesteia, reprezentnd distana dintre locul unde se semnalizeaz i locul unde ncepe manevra); - Angajarea progresiv n depire folosind rezerva de putere a motorului (maneta de viteze s fie n treapta corespunztoare vitezei de deplasare a vehiculului); - Meninerea unei distane laterale optime fa de cel depit; - Asigurarea, semnalizarea i revenirea progresiv pe banda de pe care s-a plecat. Obligaiile conductorului care depete: - S se asigure c cel care l urmeaz sau l precede nu a semnalizat intenia nceperii unei manevre similare i c poate depi fr a pune n pericol sau a stnjeni circulaia din sens invers; - S semnalizeze intenia de efectuare a depirii; - S pstreze o distan lateral suficient fa de vehiculul depit; - S reintre pe banda de circulaie iniial, dup ce s-a asigurat c poate efectua manevra n condiii de siguran pentru ceilali participani la trafic i a semnalizat. Analiznd aceste obligaii, rezult faptul c atunci cnd cel care ne precede sau ne urmeaz a semnalizat naintea noastr intenia de a efectua o manevr similar, nu mai putem depi, chiar dac prin manevr nu se trece de axa drumului. Deci depirea prin triplare nu este permis (se consider triplare atunci cnd dou vehicule depesc simultan pe un al treilea). Chiar dac un vehicul nu a semnalizat, dar s-a angajat ntr-o depire naintea noastr, nu trebuie s efectum manevra. Dac un vehicul de pe o band circul mai repede dect un vehicul de pe alt band, nu se consider depire. Distana lateral fa de vehiculul depit trebuie apreciat astfel nct manevra s se execute n siguran. Deci trebuie s nu se acroeze o portier care se deschide fr asigurare sau nu se sperie animalele care tracteaz o cru. De asemenea, trebuie s se in cont de faptul c unele vehicule pot schimba foarte uor direcia de deplasare (biciclete sau tractoare i utilaje agricole), iar cei din crue coboar de regul pe asfalt i nu n an. Obligaiile conductorului depit: - S nu mreasc viteza de deplasare; - S circule ct mai aproape de marginea din dreapta a prii carosabile. Conductorul depit nu trebuie s mreasc viteza de deplasare pentru c mrete n mod periculos timpul necesar executrii manevrei. El nu este obligat s reduc viteza, pentru ca astfel ar trebui s opreasc atunci cnd este depit de mai multe vehicule la rnd. Preventiv se poate reduce viteza pentru a facilita reintrarea pe banda de circulaie a unui vehicul care efectueaz o

manevr imprudent i care, pentru a evita o ciocnire frontal, va fora oricum acest lucru. Conductorul depit nu trebuie s semnalizeze. Dac totui semnalizeaz dreapta, acest lucru semnific faptul c intenioneaz s opreasc, s schimbe direcia de deplasare la dreapta, semnalizeaz c a nteles intenia sau c manevra este posibil. Rezult c depirea se poate executa dup ce s-a nteles semnificaia semnalizrii. Dac semnalizeaz stnga, atunci nu trebuie s se efectueze manevra pentru c, fie nu a vzut i vrea s depeasc sau s vireze la stnga, fie semnalizeaz faptul c depirea este periculoas. Conductorul depit poate face semn cu braul stng, scos pe geam pe partea lateral stnga, atunci cnd manevra este posibil (conductorii de camioane sau autobuze). Legea oblig ns pe fiecare conductor s se asigure individual. Circulnd ct mai aproape de marginea din dreapta a prii carosabile este evident c nu se pot face depiri, dar a nu face depri n acest caz este o interdicie, care provine din obligaiile la depire i nu o obligaie de sine stttoare. Se interzice depirea vehiculelor: - n curbe i n orice alte locuri unde vizibilitatea este redus sub 50 m; - n apropierea vrfurilor de ramp, cnd vizibilitatea este redus sub 50 m; - Pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri i n tuneluri. Prin excepie, n aceste locuri pot fi depite vehicule cu traciune animal, motocicletele fr ata, mopedele i bicicletele, dac vizibilitatea asupra drumului este asigurat pe o distan mai mare de 20 m, iar limea drumului este de cel puin 7 m; - n interseciile nedirijate; - Pe trecerile la nivel cu calea ferat curent i la mai puin de 50 m nainte de aceastea; - Pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicator sau marcaj; - n dreptul staiei de tramvai fr refugiu i tramvaiul este oprin n staie; - n zona de aciune a indicatorului Depirea interzis; - n situaia cnd din sens opus se apropie un vehicul care este obligat s fac manevre de evitare a coliziunii (s reduc viteza sau s schimbe banda de deplasare); - n locul unde s-a format o coloan de vehicule n ateptarea, dac prin aceasta se intr pe sensul opus de circulaie; - Cnd pentru efectuarea manevrei se trece efectiv peste marcaj longitudinal continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar vehiculele circul pe contrasens, ori se ncalc marcajul care delimiteaz spaiul de interzicere.

VITEZA DE DEPLASARE
Orice vehicul care se deplaseaz are o anumit vitez. Viteza excesiv sau neadaptat este principala cauz a accidentelor de circulaie cu urmri dintre cele mai grave. Conductorii de vehicule sunt obligai s respecte limitele maxime de vitez stabilite pentru categoria respectiv de vehicule i pentru categoria de drum pe care se deplaseaz, sau impus prin indicatoare. Limita maxim[ de vitez n localitate este de 50 km/h, pentru categoriile de vehicule. Ea poate fi majorat, numai pentru categoriile A i B, cu acordul poliiei i a administratorului de drum, pn la 80 km/h, pe anumite poriuni de drum. Ea poate fi micorat, pentru toate vehiculele, dar numai puin de 30 km/h. Limitele de vitez n afara localitilor sunt: - 130 km/h pe autostrad;

- 100 km/h pe drum expres i naional-european; - 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri. Autostrad A,B C,D,D1 A1,B1,C1 130 km/h <110 km/h 90 km/h Drum expres i Celelalte drumuri n localitate naional-european (naionale, judeene, comunale) 100 km/h 90 km/h 80 km/h 90 km/h 80 km/h 70 km/h 45 km/h 50 km/h 50 km/h 50 km/h 50 km/h

tractor,moped Nu are voie! 45 km/h

Conductorii de autovehicule care au o vechime mai mic de un an i persoanele care efectueaz pregtirea practic pentru obinerea permisului, se pot deplasa n afara localitilor cu o vitez maxim admis mai mic cu 20 km/h dect viteza admis pentru categoria de vehicul i de drum. Conductorii de vehicule sunt obligai, n funcie de viteza cu care circul, s pstreze o distan suficient fa de vehiculul care i precede pentru a putea evita o coliziune. Distana de oprire este spaiul parcurs de automobil din momentul sesizrii unui obstacol n trafic pn la oprirea vehicului. Aceast distan depinde de viteza de deplasare i de aderen. Conductorii de vehicule sunt obligai s reduc viteza n urmtoarele situaii: - la trecerile la nivel cu calea ferat; - la semafor galben intermitent; - la ntlnirea unui vehicul care circul pe timp de noapte din sens opus; - cnd circul pe banda de lng bordur sau acostament n apropierea staiilor mijloacelor de transport public de persoane cu alveol, iar acestea semnalizeaz intenia de a pleca din staie; - la apropierea autovehiculelor cu prioritar care au n funciune semnale luminoase de culoare galben, concomitent cu cele sonore; - la marcajul de reducere a vitezei; - la mesajul variabil REDUCEI VITEZA; - dac mersul nainte este obturat de un obstacol care impune trecerea pe sensul opus; Conductorii de vehicule sunt obligai s circule cu o vitez care s nu depeasc 30 km/h n localitate sau 50 km/h n afara acesteia, n urmtoarele situaii: - n curbele deosebit de periculoase; - pe drumurile cu denivelri semnalizate ca atare; - pe drumurile acoperite cu polei, ghea, zpad bttorit, mzg, piatr cubic umed - n condiii de cea, ploi toreniale, ninsori abundente, cnd vizibilitatea scade sub 100 metri; - n zona de aciune a indicatorului de avertizare Copii ntre orele 7-22 precum i a indicatorului Accident; - la trecerea pe lng grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, n mers sau staionate pe partea carosabil a drumurilor cu o singur band pe sens; - la trecerea pe lng animale conduse pe partea carosabil sau acostament; - la trecerea prin interseciile nedirijate; - la trecerile pentru pietoni, dac drumul are cel mult o band pe sens, iar pietonii aflai la

marginea prii carosabile intenioneaz s traverseze; - la schimbarea direciei de mers prin viraje.

CIRCULAIA N INTERSECII I PRIORITATEA DE TRECERE


Prin intersecie se nelege locul de ntlnire a dou sau mai multor drumuri publice indiferent de unghiul sau unghiurile facute cu axele acestora. Dup forma geometric cele mai rspndite sunt interseciile n form de cruce, de T, de Z, de X i interseciile n sens giratoriu. Din punct de vedere al dirijrii circulaiei exist intersecii dirijate i nedirijate. O intersecie poate fi dirijat prin semnalele poliistului, semafor electric sau indicatoare rutiere. Singurele 3 indicatoare care transform interseciile din nedirijat n dirijat sunt Oprire, Cedeaz trecerea i Drum cu prioritate. Cu 50 metri naintea de colul interseciei este zona de preselecie, zon n care conductorii de vehiculele trebuie s fie ncadrai pe rndul sau banda corespunztoare direciei de mers dorit. Cnd circulaia se desfoar pe benzi, conductorii de vehicule vor respecta semnificaia indicatorului i a marcajelor existente n zona de preselecie. Cnd circulaia se desfoar pe rnduri, cei care vireaz la dreapta se vor ncadra pe rndul din dreapta. Virajul la dreapta se execut de la bordur la bordur. Cei care vireaz la stnga se vor ncadra pe rndul din stnga (de la ax la ax). Cei care se desfoar pe direcia nainte se pot ncadra pe oricare dintre rnduri. Excepie la strada cu sens unic, cei care vireaz la stnga, se vor ncadra lng bordura din stnga. Trecere la nivel cu cale ferat Indiferent de timpul trecerii, cu 50 metri nainte de calea ferat, toate manevrele sunt interzise. La semnalul agenilor de cale ferat, suntem obligai s oprim. Trecerile la nivel cu calea ferat nepzite sunt semnalizate cu indicatoare n cruce. Trecerile la nivel cu cale ferat nepzite sunt semnalate cu barier sau semibarier i semnal luminos. Barierele obtureaz ambele sensuri de circulaie, actionarea lor fiind manual, iar semibarierele obtureaz un singur sens de circulaie i sunt acionate automat. Cnd barierele sau semibarierele sunt ridicate, putem traversa calea ferat cu vitez redus. Din momentul n care acestea au nceput s coboare, sau le gsim coborte, suntem obligai s oprim. Circulaia n interseciile nedirijate n interseciile nedirijate, depirea este interzis. Toi conductorii de vehicule sunt obligai s reduc viteza. Pe timpul nopii conductorii de autovehicule vor semnaliza prin schimbarea alternativ a luminilor farurilor (faz lung faz scurt). n interseciile nedirijate vom aplica regula prioritii de dreapta i regula prioritii speciale de trecere. Punctul de conflict este punctul de intersectare sau de suprapunere a direciilor de mers a dou vehicule.

Circulaia n intersecii dirijate n interseciile dirijate, depirea este permis. Sunt obligai s reduc viteza cei care vireaz la stnga sau la dreapta. Cnd intersecia este dirijat prin semnalele poliistului, toi conductorii de vehicule i pietonii vor respecta semnalele poliistului. Cnd intersecia este dirijat prin semafor electric n funciune, vom respecta culoarea semaforului electric. Intersecii dirijate cu indicator rutier Identificm drumul cu prioritate, identificm vehiculele care sunt pe drumul cu prioritate i direcia lor de deplasare. Acestea vor circula primele prin intersecie. Soluionarea punctului de conflict se face aplicnd regula prioritii de dreapta sau regula prioritii speciale de trecere. Ultimele vor circula prin intersecie, vehiculele care sunt pe drumuri sau drumurile fr prioritate. Sunt situaii cnd n intersecie drumul cu prioritate i schimb direcia. n acest caz sub indicatoare vor fi montate semne adiionale care reproduc forma geometric a interseciei iar cu o linie groas va fi trasat drumul cu prioritate.

SEMNALE
Semnalele luminoase Semafoarele pot avea: - un corp de iluminat, cu lumin intermitent de avertizare; - dou corpuri de iluminat pentru pietoni sau bicicliti; - trei corpuri de iluminat pentru vehicule; - patru sau mai multe corpuri de iluminat pentru tramvaie. Semafoarele pot fi instalate pe axa vertical a stlpului sau suspendate pe cabluri. Cele instalate deasupra unei benzi sau a unor benzi, sunt valabile pe banda sau pe benzile respective. Dac este un singur semafor atunci el este valabil pentru toate direciile (chiar dac este repetat deasupra mijlocului interseciei). Dac sunt mai multe semafoare, atunci sub fiecare vor aprea o sgeat ce va indica direcia la care se refer. Semnalul verde permite trecerea, ns se interzice ptrunderea ntr-o intersecie dac aceasta este aglomerat i exist riscul unui blocaj. Dac exist doar un semafor, cei care merg nainte nu acord prioritate nimnui, cei care merg la dreapta acord prioritate pietonilor, iar cei care merg la stnga dau prioritate celor care vin din fa si pietonilor. Dac exist mai multe semafoare, cei care merg nainte nu acord prioritate nimnui, cei care merg la dreapta acord prioritate pietonilor iar cei ce vireaz la stnga nu ntlnesc pe nimeni, deci nu acord prioritate nimnui. Semnalul verde intermitent nsoit de sgei negre ctre dreapta, permite trecerea numai n direcia indicat, ns trebuie s acorde prioritate celor cu care se intersecteaz. Semnalul rou interzice trecerea. Vehiculul trebuie oprit naintea marcajului pentru oprire sau n dreptul semaforului. Semnalul galben nu permite trecerea. Doar n cazul n care vehiculul nu mai poate fi oprit n condiii de siguran este permis.

La trecerile la nivel cu calea ferat, semnalul luminos este compus din: - dou lumini roii care se aprind alternativ. n aceast situaie trenul se aproprie, conductorul auto neavnd permisiunea s treac. Este nsoit si de un semnal sonor. - o lumin alb intermitent. Conductorul auto are permisiunea de a trece. Nu se permite trecerea la nivel cu cale ferat dac: - se aprinde doar o unitate luminoas roie; - funcioneaz doar sistemul sonor; - o singur semibarier este cobort. Semnalele poliistului Vor fi respectate cu precdere fa de cellalte mijloace de circulaie (marcaje, indicatoare, semnale luminoase). n semnalele pe care le dau poliitii se pot folosi de fluier, pot s ne precizeze anumite direcii sau trasee pe care s le urmm. Poliistul n poziie de drepi cu braul ridicat vertical se numete Atenie, Oprire!. La acest semnal sunt obligai s opreasc toi conductorii de vehicule i pietonii care se apropie de poliist indiferent de direcia din care vin. Poliistul drept cu braul sau braele ntinse orizontal se numete Oprire!. Opresc conductorii de vehicule care circul pe sensul sau sensurile care intersecteaz braul sau braele poliistului. Poliistul drept cu braele pe lng corp este o continuare pentru semnul de dinainte vor opri cei care vin din spate respectiv faa poliistului. Prin balansarea n plan vertical a unui baston reflectorizant de culoare roie sau a unei lumni de cul roie, avem semnalul de oprire pe timp de noapte, vor opri conductorii de vehicule spre care se ndreapt acel semnal. Prin rotirea braului conductorii au obligaia de a mri viteza. Prin banansarea braului n plan vertical, conductorii au obligaia de a reduce viteza.

MARCAJELE
Rolul cel mai important al marcajelor este de a organiza traficul, dar poate s i i avertizeze sau ndrumeze participanii la trafic. Marcajele sunt de mai tipuri: a) Longitudinale: - de separare a sensurilor de circulaie: discontinue, continue, duble sau mixte; - de delimitare a benzilor: cu circulaie normal, cu circulaie reversibil, de accelerare, de deaccelerare, de stocare, pentru vehicule lente, destinate mijloacelor de transport n comun, delimitare a prii carosabile. b) Transversale: - de oprire; - de cedare a trecerii; - de traversare pentru pietoni; - de traversare pentru bicicliti; - pentru spaii interzise; - pentru spaii nguste.

Marcajul longitudinal format dintr-o linie continu simpl sau dubl, interzice trecerea cu vehiculul peste el. Marcajul format dintr-o linie continu, aplicat pe bordura trotuarului sau pe marginea prii carosabile, interzice staionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. interzice trecerea cu vehiculul peste el. Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinu simpl sau dubl, permite trecerea peste aceasta. Marcajul longitudinal format dintr-o linie continu i una discontinu alturate, are pentru conductorul de vehicul, semificaia liniei celei mai apropiate n sensul de mers.

INDICATOARE RUTIERE
Ordinea de prioritate ntre diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutier, semnalele agentului care dirijeaz circulaia i regulile de circulaie: 1) Semnalele, indicaiile i dispoziiile poliistului rutier; 2) Semnalele speciale de avertizare luminoas i sonor; 3) Semnalizarea temporar care modific regimul normal de desfurare a circulaiei; 4) Semnalele luminoase sau sonore; 5) Indicatoarele; 6) Marcajele; 7) Regulile de circulaie Indicatoarele se instaleaz, de regul, pe partea dreapt a sensului de mers, ns pot fi amplsate i pe partea stng, n zona median a drumului, pe refugiu sau spaiu interzis circulaiei vehiculelor, de cealalt parte a interseciei sau deasupra unor benzi. Semnificaia indicatoarelor se respect att pe toat limea drumului ct i pe toat lungimea acestuia.

1. Indicatoare de avertizare. Indicatoarele de avertizare se remarc prin forma triunghiular cu vrful n sus. Chenarul are culoarea roie. De obicei sunt instalate la o distan ntre 100 i 250 metri de nceputul locului la care se refer, ns poate fi amplasat i la 50 de metri. La ntlnirea unui indicator de avertizare, conductorii de vehicule trebuie s mreasc atenia i n anumite situaii sunt obligai s reduc viteza

2. Indicatoare de prioritate Oprire. Este un indicator de pierdere a prioritii de trecere. Este ntlnit n interseciile fr vizibilitate. n acest caz conductorii de vehicole sunt obligai s opreasc n punctul de vizibilitate mare fr a depi colul interseciei i s se asigure nainte de a traversa drumul oblic. Cedeaz trecerea. Este un indicator de pierdere a prioritii de trecere pe care l vom ntlni ninterseciile cu vizibilitate. n acest caz, conductorul de vehicul reduce viteza, asigurarea fcndu-se din mers, i va opri n cazul n care pe drumul transversal circul vreun vehicul.

Dac ntr-o intersecie vom ntlni i Oprire i Cedeaz trecerea, vom aplica regula prioritii de dreapta. ntre Oprire i Cedeaz trecerea nu exist niciun grad de subordonare.

Drum cu prioritate. La acest indicator conductorii de vehicule au prioritate fa de cei care se deplaseaz pe drumul transversal. Indicatoarele Prioritate pentru circulaia din sens invers i Prioritate fa de circulaia din sens invers se instaleaz pe un drum ngustat. Sgeata roie arat cine pierde prioritatea.

3. Indicatoare de interzicere sau restricie Indicatoarele de interzicere au form circular cu bordur roie. Semnificaia acestor indicatoare ncepe din dreptul lor i se termin n dreptul indicatoarelor care anun sfritul interdiciei sau la prima intersecie.

4. Indicatoare de obligare Indicatoarele de obligare au form circular i sunt pe fond albastru. Oblig conductorii auto s pstreze o anumit direcie sau vitez minim.

5. Indicatoare de informare Se remarc dup forma dreptunghiular pe fond albastru.

REEAUA RUTIER
Drumul public este definit ca fiind orice cale de comunicare terestr folosit pentru deplasarea vehiculelor i a pietonilor. Partea carosabil a drumului este partea pe care se deplaseaz vehiculele. Poate fi asfaltat, pietruit sau poate fi din beton. Acostamentul drumului public este legtura dintre partea carosabil i an. Poate fi la acelai nivel cu carosabilul sau poate fi denivelat n sus sau n jos. Poate fi folosit i pentru deplasarea pietonilor. Trotuarul este ntlnit n interiorul localitilor i este folosit pentru deplasarea pietonilor. anul i rigola sunt folosite pentru preluarea apei de pe carosabil.

Rampa este poriunea de urcare a unui drum, iar panta este poriunea de coborre a unui drum. Curba este poriunea care unete dou aliniamente (poriuni n linie dreapt) consecutive. Orice drum public are dou sensuri de circulaie (excepie face drumul cu sens unic). Prin sens de circulaie se nelege acea poriune din partea carosabil a drumului pe care toate vehicolele se deplaseaz n aceeai direcie. Cele dou sensuri de circulaie sunt separate deaxa drumului. Aceasta poate fi imaginar sau materializat prin marcaj. n general, axa drumului coincide cu axa de simetrie. Rndul este subdiviziunea longitudinal a sensului de circulaie suficient de lat pentru a putea circula un ir de vehicule. n cazul n care subdiviziunile sunt separate prin marcaj, se vor numi benzi de circulaie. Prin vehicul se nelege orice sistem mecanic care se deplaseaz n mod frecvent pe drumul public i este folosit pentru transport de persoane, bunuri sau efectuare de servicii. Acesta poate avea un motor (sau sistem propriu de propulsie) i se numete autovehicul, sau poate fi un vehicul simplu (cru, biciclet, crucior tras sau mpins cu mna). Prin remorc se nelege acel vehicul special construit pentru a fi tractat de un autovehicul. Prin semiremorc se nelege acea remorc la care lipsete axa din fa, o parte din greutatea semiremorcii fiind preluat de autovehiculul tractor prin intermediul sistemului de cuplare. Din punct de vedere administrativ exist drumuri de interes naional (autostrada, drumul expres, drumul naional-european i cel naional) i drumuri de interes local (judeean, comunal, vicinal i strada).Aceste categorii de drumuri se pot identifica dup bornele kilometrice sau dup indicatoarele rutiere. Autostrada este un drum public modern destinat circulaiei autovehiculelor. Ne ofer posibilitatea de a ne deplasa cu vitez mare n condiii de siguran. Autostrzile nu se intersecteaz la acelai nivel cu alte categorii de drumuri cu linii de tramvai sau cale ferat. Indicatorul de autostrad este litera mare A ntr-un chenar verde i un numr de ordine (exemplu: A1). Pe autostrad: - viteza maxim este de 130 km/h; - este interzis circulaia vehiculelor care, prin construcie sau din alte cauze, nu pot depi viteza de 50 km/h; - este interzis circulaia autovehiculelor cu mase sau gabarite depite fr autorizaie special de transport eliberat de administratorul drumului; - este interzis circulaia, oprirea sau staionarea pe banda de urgen; - este interzis circulaia pietonilor; - este interzis circulaia cruelor, a animalelor, a vehiculelor trase sau mpinse cu mna, a bicicletelor, mopedelor, tractoarelor i mainilor autopropulsate pentru lucrri agricole; - este interzis staionarea i parcarea n alte locuri dect cele special amenajate i semnalizate; n cazul unei avarii, autovehiculele se scot pe banda de urgen; - este itnerzis nvarea conducerii, manifestaiile, defilrile, cortegiile i competiiile sportive; - sunt interzise ncercrile prototipurilor de autovehicule;

- pe banda de urgen se pot deplasa doar autovehiculele poliiei, pompierilor sau ambulanele, numai n cazul n care celelalte benzi sunt ocupate. Drumul expres este un drum asfaltat, cu cel puin dou benzi pe sens. Viteza maxim este de 100 km/h. Oprirea este interzis. Este semalizat cu indicatorul Drum pentru autovehicule Drumul naional-european este semnalizat cu litera mare E ntr-un chenar pe fond verde i un numr de ordine (exemplu E70). Viteza maxim admis este 100 km/h, oprirea fiind interzis. Drumul naional leag capitala rii de reedinele de jude. Viteza maxim este de 90 km/h. Calota bornei kilometrice este vopsit n rou. Drumul judeean leag reedina de jude cu celelalte orae i comune. Viteza maxim admis este 90 km/h. Calota bornei kilometrice este vopsit n albastru. Drumul comunal leag reedina de comun cu celelalte sate componente. Viteza maxim admis este 90 km/h. Calota bornei kilometrice este vopsit n galben. Strzile sunt drumurile din localiti. Acestea sunt egale ntre ele indiferent de denumirile lor (bulevard, osea, splai, chei, alee, strad, uli, etc.) Viteza maxim admis este 50 km/h. Recunoaterea drumurilor este foarte important deoarece ne indic viteza maxim admis, manevrele permise i interzise dar i prioritatea de trecere.

You might also like