GOSPODARIA TRADITIONALA DIN OLTENIA

GOSPODARIA olteneasca tine de-a lungul vremii pasul cu satul din care face parte, ii urmeaza marirea, care este pe de-antregul organizata ca microunitate de productie, si decaderea, atunci cand sensul ei se dilueaza in simpla resedinta, odata cu aparitia satului omului nou care munceste in colectiv. Regulile dupa care se locuieste terenul tin atat de ocupatia gospodarului, de nivelul sau social, de geograa locului, cat si de traditia locala. Materialele, tehnica de construire, functiile anexelor si oranduirea lor sunt alte elemente care implinesc zionomia gospodariei. Locuirea indeplinita de casa este dublata de activitatile specic intruchipate de diverse acareturi pentru depozitatea uneltelor, pentru productie ori pentru adapostirea animalelor. Gospodariile, ind adunate, sunt inconjurate cu garduri din nuiele, din uluci de de brad, maracini, salcami, pietre randuite sau din scanduri de lemn prinse cu lanteti. Din ulita sau drumul satului se intra in curte prin poarta mare, de carute si vite si pe cea mica de oameni. Gospodaria Florea Sandu, comuna Oporelu, judetul Olt, evidentiaza traditiile constructive oltenesti. Inconjurata de un gard din scanduri de lemn, gospodaria adaposteste casa in care se locuieste, o bucatarie de vara unde mancarea se prepara la foc, adaposturi pentru animale (vaci, porci, pasari), dar si o fantana pentru casa si pentru animale. De asemenea, o mica gradina de legume este amplasata exact in fata casei mari, lasand ca pamantul din continuarea curtii sa e cultivat cu cereale si fan pentru animale. Casa este construita pe soclu din piatra de rau, pe care sunt asezate talpi masive de stejar, avand in continuare peretii din cununi de barne rotunde de stejar, cioplite in patru fete si imbinate la capete in cheutoare dreapta. Podeaua este din pamant batut pus peste o podina din sparturi de stejar si separa casa de subsolul ce are rol pentru depozitarea vinului si a raciturilor. De asemenea, in prelungirea casei exista inca o camera ce coboara pana la subsol unde sunt depozitate faina de grau si de porumb, fructele si legumele pentru pastrarea peste iarna, si din care se accede si subsolul. Intotdeauna aceasta camera se inchide cu lacat, ind camera unde sunt pastrate iarna agoniselile de peste an.

Fatada principala a casei are prispa deschisa, marginita de 7 stalpi sculptati in torsada, xati la baza intr-o talpa masiva de stejar cu o dubla functie: constructiva, pentru sustinerea prispei si decorativa. Accesul in prispa se realizeaza de pe scara exterioara, realizata din piatra, in 5 trepte, instalata pe fatada principala a casei. Acoperisul este construit in patru ape, cu invelitoarea din tabla. In dreptul usii de la intrare se aa un mic foisor inaltat, sustinut de 4 stalpi de lemn, cu aceleasi decoratii ca si in restul prispei, si acoperit in 4 ape cu solzi din tabla. Planimetric, locuinta are 3 incaperi cu functii distincte, camera de zi sau tinda (3,30 x 2,85 m), cu intrare din prispa care comunica in laterale cu cate o camera: odaia buna (3,30 x 3,45 m) si camera de dormit (3,30 x 3,30 m). Odaia buna, loc tihnit, nocturn sau de reprezentare, da masura indemanarii si intelegerii in varianta personala, locala, culturala si materiala a celui care a mostenit de la batranii lui casa, pentru ca intrarea in acest spatiu construit si locuit sovaie permanent intre un atunci al stramosilor si un acum al urmasilor, intre arhitectura si vietuire, intre traditie si interpretarea lumii si a vietii. In odaia buna, frumoasa si curata sunt pastrate toate podoabele si averea. Buna oranduire stapaneste si aici, chiar daca grija pentru un anumit frumos domina prin etalarea zestrei din casa, nu doar in lada dedicata, ci si atarnata pe culme sau prinsa in peretii albi. Scoarta, marca a interiorului oltenesc, si-a depasit cu vremea rolul imediat, contribuind mai degraba la denirea incaperii. Realizata din doua sau 4 ite, cu suprafete netede alternate cu cele in relief, cu o compozitie bine asezata pe toata lungimea ei, scoarta abunda in motive decorative, in alaturari din cele mai variate. Dar elementul stabil al odaii, a carui prezenta ordoneaza restul lucrurilor, iar in unele zone ii da si nume, este soba. Oarba ind, este plasata in apropierea peretelui ce o desparte de vatra care ii alimenteaza si intretine focul. Alba, fara cahle isi conduce fumurile prin olanele asezate in coloane sau prin cele mascate de un trup de zidarie subtire, oblu. Cadenta odaii nu se masoara doar in culoare ci si in grinzile aparente ce tin scandurile podului batute drept ori cuiele din lemn de care atarna snopul de plante tamaduitoare Usile catre odaie nu sunt doar simple ci cu tablii cu balamale ample din er batut cu ancadramente ornate. Stucaturi, un mobilier mai sosticat, ceramic, tesaturi de mari dimensiuni, chilimuri, scoarte, coltare, paravane, lazi pentru haine, banchete cu perne, bufete cu usi si rafturi, ceasornice rezuma interiorul casei.

CAMERA ANEXA

GSEducationalVersion